Revista Misiunea Casa nr. 4 - mai - iunie 2006 by Alina Ivan

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

mai-iunie 2006

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

anul II, nr. 4

Misiunea

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

Cursuri practice

Montare:

amenajãri din gips-carton

Pag. 60

Modernizaþi-vã casa! Termoizolarea este una dintre lucrãrile cele mai importante pentru o locuinþã

Pag. 46

Dormitorul

Idei pentru a vã asigura confortul ºi relaxarea Pag. 6 O

Bricolaj

Mãsuþe din lemn pentru bucãtãrie ºi birou Pag. 24 O

Balconul

Aventurile unui amator de lucrãri neautorizate Pag. 82

Calea perfecþiunii Sfaturi privind vopselele lavabile Pag. 74

Mirajul

grãdinilor alpine Pag. 78

e ial erul c pe ºi a s i t ini : No iona 30 g Pa ate diþ ina ãt con pag a

n Sã

Interactiv

Misiunea

CASA

Timpul care nu iartã

Lucian Nicolescu – redactor ºef

Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING (membru BRAT) în colaborare cu FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART DIRECTOR GENERAL

inisajele pentru interior pot fi realizate în orice anotimp, iar eºecul unor asemenea lucrãri nu e un capãt de þarã. În cel

REDACTOR-ªEF REDACTORI

mai rãu caz, putem pierde ceva sume de bani, mai mici sau mai mari, dupã intenþiile estetice ºi lãrgimea pungii. Când vine vorba,

însã, despre realizarea unui proiect amplu ca izolarea casei, ar fi o greºealã sã credem cã singurele pro-

aºteptarea primãverii... O sã ne trezim abia la toamnã, când, întâmplãtor, vom afla din aceeaºi sursã TV cã peste douã zile va ninge, mai întâi la munte ºi apoi chiar pe strada noastrã.

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

Dragoº Manole

FOTOGRAFII FOTO COPERTÃ

O termoizolare trebuie realizatã acum, câtã vreme drumurile sunt bune ºi se poate lucra. Dacã ne mai gândim un pic, este chiar târziu. Înainte de a ne apuca de muncã, trebuie consultat un arhitect, aspect obligatoriu când este vorba despre operaþiuni complexe ce implicã ºi modificãri ale structurii de

BD & CARICATURÃ CONSULTANÞI DE SPECIALITATE

rezistenþã a casei. Acest lucru presupune încã cel puþin douã luni de aºteptare pentru obþinerea unei autorizaþii. Mai pierdem câteva sãptãmâni pânã angajãm o echipã ºi gãsim materialele necesare. Nu punem la socotealã întârzierile, inerente atunci când este vorba despre intervenþii asupra unei construcþii vechi. Una peste alta, vom ajunge sã terminãm la limitã, dar cu satisfacþia unei imense victorii. Practic, vom câºtiga timp, neavând grija unei sumbre zile de mâine. Mai putem face economie ºi altfel: sã nu mai aºteptãm fonduri de la stat. Am urmãrit declaraþii entuziaste care au strãlucit câteva minute pe ecranele tuturor românilor, promiþând susþinere financiarã pentru lucrãrile de reabilitare termicã. Constatãm uimiþi cã a mai trecut o jumãtate de an ºi nu a venit nimeni sã ne întrebe dacã vrem ºi noi un proiect, sau cel puþin o expertizã. Pânã vor ajunge la noi banii europeni

Alina Constantin Sebastian Anghel Robert Malischitz Octavian Tudor arh. Delia Bondor lect. dr. ing. Mihaela Stãnciucu Iulia Boian Valentin Boian

vom încropi o lucrare de mântuialã, vom avea în continuare aceleaºi facturi supradimensionate, în raport o varã pe plajã sau la munte, uitând cu desãvârºire cum urmãream prin februarie emisiunile meteo în

Lucian Nicolescu

COLABORATORI

bleme sunt legate de costuri. Nici vorbã, dacã va trece încã un an fãrã sã ne izolãm termic locuinþa sau cu energia consumatã. Mai importantã ni se pare, însã, trecerea iremediabilã a timpului. Zburdãm încã

Ioana Ceccarelli

PUBLICITATE ABONAMENTE

Radu Tudor Marius Bãrãgan Dan Nistor ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei jr. Geani Caraºol Andreea Rogoveanu Adrian Neagu

DIRECTOR DIFUZARE

Raluca Ionescu

DIRECTOR PRODUCÞIE

Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC

Mirela Sorescu

DIRECTOR PROIECT TIPAR ISSN

Monica Popescu Infopress S.A. 841-2432

trebuie sã treacã ceva timp, aºa cã tot mai bine e sã avem de pe acum termoizolaþia noastrã, cu diagnozã cu tot. Când ne vom fi încãlzit deja la centrala termicã a Uniunii Europene, credeþi cã va veni cineva sã ne întrebe dacã am cerut bani de la guvern? Noi presupunem cã întrebarea va suna

Publicaþie auditatã pe perioada iulie-decembrie 2005

Adresa redacþiei: Strada Puþul lui Zamfir nr. 18–18 A, sector 1, Bucureºti Telefon: 021/231.88.70

altfel: „Ai o casã eficientã energetic?“.

Fax: 021/230.56.04

Câþiva dintre noi vor rãspunde afirma-

e-mail: revista@misiuneacasa.ro

tiv, chiar mirându-se cã alþii nu au aºa ceva. Abia atunci ne vom da seama de avantajul unui lucru fãcut la timp.

Modernizaþi-vã casa ºi economisiþi energie!

Sumar

Ce mãsuri puteþi lua pentru a reduce necesarul de energie termicã dintr-o locuinþã? O soluþie ar fi sã realizaþi o termoizolare perfectã a clãdirii. Articolul nostru vã aratã ce trebuie sã faceþi în acest sens, ajutându-vã ºi cu alte recomandãri utile.

Paginile 46–51

Definiþia unui dormitor Vã prezentãm câteva dintre cele mai importante orientãri ale momentului în ceea ce priveºte amenajarea dormitorului.

Simplitate ºi graþie Plantele bienale vor schimba, prin frumuseþea lor, aspectul grãdinii dumneavoastrã în acest sezon.

Împreunã la aceeaºi masã Douã mãsuþe din materiale uzuale pot fi realizate cu puþinã perseverenþã de orice pasionat al bricolajului.

Ornamentul - tichie de mãrgãritar Arhitectul nostru face o analizã atentã a fenomenelor ce se petrec în urbanismul, arhitectura ºi designul de pe la noi.

Noi ºi aerul condiþionat Mulþi dintre noi avem un astfel de aparat, dar nu ºtim ºi riscurile la care ne supunem dacã nu îl utilizãm corespunzãtor. 30

Un secol de eleganþã ºi bun-gust Iatã o clãdire reprezentativã pentru începutul secolului trecut ºi pentru modul de viaþã al protipendadei bucureºtene de atunci. 34

Oscilaþii între extreme

Oscilaþii între extreme O paralelã între diverse materiale pentru construcþie ne poate fi utilã. De aceastã datã puteþi citi despre lemn ºi beton. 36

Aici evidenþiem calitãþile ºi defectele structurilor din lemn, comparativ cu cele din beton. Dumneavoastrã decideþi în ce veþi investi banii destinaþi construirii unei locuinþe.

Roci de construcþie Noutãþile din domeniul finisajelor, respectiv al placãrilor, depind ºi de resursele în materiale ale naturii.

O casã veche renovatã perfect Un model de eficienþã energeticã obþinut prin îmbunãtãþirea caracteristicilor termoizolante ale construcþiei.

Modernizaþi-vã casa ºi economisiþi energie!

Paginile 36–38

Iatã cele mai importante etape ºi materialele necesare unui consum redus de energie caloricã.

Roci de construcþie Vã prezentãm câteva dintre materialele importante furnizate de cel mai mare depozit: natura.

Paginile 40–41

Morile ce macinã poveºti Instantanee din istoria autohtonã a morilor acþionate de apã ºi de vânt, furnizate de Muzeul Satului

Paginile 90–93

Farmecul pereþilor înclinaþi Traiul chiar sub acoperiº are farmecul lui. De sus avem o vedere liberã spre cer sau cãtre priveliºtea pitoreascã a caselor din vecinãtate. Dar, pentru a ne bucura de toate acestea, mansarda trebuie izolatã.

Paginile 54–58

Paginile 94, 96 La cumpãrãturi Iatã câteva oferte pentru obiecte necesare amenajãrii interiorului unei locuinþe, întâlnite la douã dintre firmele autohtone

S.O.S. Specialistul Misiunea Casa vã oferã soluþii obiective pentru orice dificultate întâmpinatã în lucrãrile dumneavoastrã.

Farmecul pereþilor înclinaþi Aflaþi dacã podul casei dumneavoastrã este potrivit amenajãrii unei mansarde ºi care sunt costurile.

Aproape de limitele imaginaþiei O amenajare din gips-carton reprezintã o lucrare ieftinã, rapidã ºi adaptabilã oricãrui interior.

Schimbare totalã Povestea unei case pe care proprietarii, cu ceva efort, au transformat-o radical

Schimbare totalã O clãdire din anii ’70 a fost transformatã într-o locuinþã modernã, perfect adaptatã stilului de viaþã modern.

Paginile 66–70

Paginile 74–77

Sulina, poarta spre Paradis Un teritoriu magic poate deveni destinaþia vacanþelor dumneavoastrã sau chiar locul unde sã vã construiþi o casã.

Calea perfecþiunii

Calea perfecþiunii Sfaturile specialiºtilor din domeniu ne vor fi de ajutor în achiziþionarea unor vopsele de calitate.

Specialiºtii ne vorbesc despre ce calitãþi trebuie sã aibã o vopsea lavabilã pentru a obþine un finisaj rezistent la umiditate, ºocuri mecanice ºi frecare.

Mirajul grãdinilor alpine Amenajãrile cu aspect alpin sunt tot mai des întâlnite în curþile celor ce vor sã se relaxeze aproape de propria casã.

Scena din balcon Valeriu, renumitul nostru personaj, va încerca sã-ºi închidã balconul. Va reuºi el oare?

Atenþie la ipotecã! Pagina juridicã rãspunde întrebãrilor dumneavoastrã despre ipoteci, chirii ºi... facturi neplãtite.

Actual ªtiri din domeniul construcþiilor care vã ajutã sã cunoaºteþi companii ºi evenimente importante.

Paginile 24–26

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Paginile 60–65

Împreunã la aceeaºi masã Contribuiþi acum la amenajarea locuinþei cu obiecte originale ºi practice, realizate prin mijloace proprii: o mãsuþã pentru douã persoane ºi un birou.

Aproape de limitele imaginaþiei O încãpere mai puþin spaþioasã poate fi amenajatã cu mobilier din gips-carton. Iatã câteva variante!

design interior

Culorile reconfortante

sunt cele mai potrivite pentru acest spaþiu. Gusturile au ºi ele un cuvânt de spus, dar sunt de preferat tonalitãþile deschise, liniºtitoare

Liniºte, confort ºi relaxare:

Definiþia unui dormitor pe placul tuturor Amenajarea dormitorului necesitã o atenþie mai mare decât s-ar crede. Este locul unde redescoperim la sfârºitul fiecãrei zile intimitatea, odihna ºi relaxarea. Felul în care ne odihnim poate avea o mare influenþã asupra vieþii noastre cotidiene, asupra activitãþilor pe care le desfãºurãm ºi nu în ultimul rând asupra dispoziþiei.

Atmosfera din dormitor Corpurile de iluminat

sunt folosite pentru o luminã de accent. Indiferent cã este vorba de lampadare sau veioze, acestea completeazã atmosfera cu un strop de magie.

Q FOTO: Ideal Casa

poate fi mai atrãgãtoare dacã lenjeria sau pereþii împrumutã nuanþe calde de roºu-roz.

dormitor Tonurile vii ºi strãlucitoare

Q FOTO: Innova

creioneazã o deschidere spre grãdinã, iar texturile puternice ale lemnului, sticlei ºi metalului leagã interiorul de exterior. Spaþiul se remarcã prin linii simple ºi decoraþiuni puþine.

Tehnicile actuale

de prelucrare a materialelor oferã posibilitatea obþinerii unei infinitãþi de forme ºi texturi pentru dormitor.

Scos din tipare, patul cu toate laturile

egale este cu adevãrat o noutate iar designul acestuia schimbã concepþia clasicã.

Designul cubist este

Simplitate este cuvântul de or-

dine pentru un dormitor degajat, cu puþine elemente de decor.

motivul grafic ce se regãseºte în forma mobilierului, prin dreptunghiuri dispuse unele sub altele, douã câte douã.

rincipiul de bazã de la care pleacã un designer în amenajarea dormitorului este confortul. Acest spaþiu înseamnã de fapt un sanctuar propriu, în care simþi nevoia sã te ascunzi, departe de agitaþia lumii. Este locul în care îþi regãseºti identitatea ºi îþi permiþi sã te porþi aºa cum doreºti. Aici te eliberezi de griji ºi faci un bilanþ al zilei ce-a trecut. Ideal este ca GRUPLWRUXO PDWULPRQLDO Vé °H în directã legãturã cu baia ºi cu dressingul. ªi orientarea lui este importantã, poziþionarea FéWUH HVW °LQG FRQVLGHUDWé cea mai bunã alegere. Fiecare camerã trebuie tratatã individual, ca organizare ºi stil. Funcþionalitatea, armonia ºi atmosfera sunt cele trei elemente obligatorii în design. De asemenea vopsirea pereþilor trebuie sã °H vQ WRQ FX PRELOLHUXO Misiunea

CASA 4/06

l 7

design interior Culorile puternice

dormitor

Texturi speciale

atrag lumina, astfel încât alegerea unor corpuri de mobilier în tonuri de roºu va da mai mult dinamism dormitorului.

Obiectele

perfect finisate, în forme inovatoare, pot avea rafinamentul necesar pentru a fi integrate în amenajarea interiorului

Dacã vreþi sã combinaþi formele ºi materialele privind prin ochii unui designer nu trebuie decât sã apelaþi la simþul estetic. Astfel, dacã alegeþi ca bazã a decorului un roºu intens, e aproape obligatoriu ca celelalte materiale sã aibã ceva din puterea lui. Culorile ºi forma patului sunt alegerea dumneavoastrã, în funcþie de gust ºi preferinþe, dar e bine sã ºtiþi cã este considerat cel mai bun pentru sãnãtate ºi odihnã un ansamblu compus din saltea ºi ramã, completat de tãblie la unul din capete. În general, tonurile deschise se utilizeazã ca suport în cazul unei decoraþiuni. Alegeþi apoi celelalte culori, având grijã ca intensitatea acestora sã varieze de la foarte puternic la foarte deschis. În ceea ce priveºte forma puteþi porni ca sursã de inspiraþie de la un obiect care vã place în mod deosebit: un tablou, un fotoliu, un dulãpior sau chiar imprimeul unei pernuþe.

Texturile sunt

diverse, dar nu conflictuale. Ele se aleg în funcþie de iluminare ºi culoarea pereþilor.

Finisajele în tonuri de galben ºi gri contureazã o camerã

deosebitã iar corpurile de iluminat creioneazã un ambient calm, cald, bine echilibrat sub aspectul formelor.

Forma tãbliei Q FOTO: Berloni

este datã de latura superioarã care poate fi: rotunjitã, asimetricã, dreaptã sau cu elemente decorative aplicate.

8 l

Misiunea

CASA 4/06

Mai aproape de naturĂŁ cu ajutorul

design interior

9HUGHOH YD Â° YHGHWD DQXOXL pentru cĂŁ designerii au de-

cis sĂŁ ĂŽl foloseascĂŁ din plin. AceastĂŁ culoare va transforma cu siguranĂžĂŁ dormitorul ĂŽn locul preferat pentru odihnĂŁ Âşi relaxare.

Alb Âşi negru

sunt culorile preferate pentru amenajarea unui dormitor mai sobru. Ă&#x17D;n design, negrul este foarte des ĂŽntĂ˘lnit ĂŽn asociere cu metalul argintiu.

SpaĂžiul generos oferĂŁ libertatea alegerii unui pat de

mijloc, de altfel opĂžiune aflatĂŁ ĂŽn topul preferinĂželor pentru comoditate Âşi libetate de miÂşcare.

Un look ĂŽn culori tari

10 l

Misiunea

CASA 4/06

NuanĂža dominantĂŁ

din ĂŽncĂŁpere poate influenĂža activitĂŁĂžile care se desfĂŁÂşoarĂŁ aici, dar Âşi percepĂžia asupra luminii.

&XORULOH LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ VWDrea noastrĂŁ de spirit poate mai mult decĂ˘t ne dĂŁm seama. Designerii de mobilier propun piese ĂŽn nuanĂže uni, tari, vii care dinamizeazĂŁ spaĂžiul. Acest cuUHQW vQ GHVLJQ SDUH VĂŠ Â°H VLnonim cu o reĂŽntoarcere cĂŁtre energia tinereĂžii. ReluĂŁm ideea cĂŁ tonurile puternice atrag OXPLQD DFHVWHD Â°LQG UHFRPDQdate pentru camerele orientate cĂŁtre nord. Fie cĂŁ este vorba de OXPLQĂŠ QDWXUDOĂŠ VDX DUWLÂ°FLDOĂŠ HIHFWXO Â°QDO DUH R LPSRUWDQĂ¨ĂŠ deosebitĂŁ asupra atmosferei ge-

nerale. Sursele de luminĂŁ trebuie armonizate ĂŽntotdeauna cu schema cromaticĂŁ. Culorile reci (albastru, verde, gri) Âşi cele calde (roÂşu, galben, portocaliu, cafeniu), culorile intense (purpuriu, negru) Âşi cele pale (bej, roz, EOHX SRW PRGLÂ°FD WRWDO DVSHFtul unei ĂŽncĂŁperi. Unele nuanĂže pot da impresia de spaĂžiu mai PDUH DOEXO LDU DOWHOH SRW Â° IRlosite pentru a-l micÂşora (negrul). Unele culori se amestecĂŁ perfect cu altele dar pot sĂŁ Âşi difere ca intensitate. Ă&#x17D;n orice caz aveĂži libertatea de a jongla cu diferite culori pentru cĂŁ amenaMDUHD Â°QDOĂŠ YĂŠ DSDUĂ¨LQH

Q FOTO: Ligne-Roset

dormitor

nuanĂželor de verde, care induc o senzaĂžie de liniÂşte Âşi armonie ĂŽn orice ĂŽncĂŁpere

EleganĂžĂŁ Âşi stil exotique

pentru un dormitor cu accente orientale ĂŽn care confortul are ultimul cuvĂ˘nt.

LiniÂştea din dormitor

propice odihnei, induce o stare de bine dar ĂŽn acelaÂşi timp libertate ĂŽn amenajare.

Rafinament natural

12 l

Misiunea

CASA 4/06

Culoarea naturalĂŁ

se ĂŽncadreazĂŁ perfect oricĂŁrui ambient indiferent dacĂŁ acesta este clasic sau ĂŽn tendinĂže moderniste.

Zambila de apĂŁ

poate fi lĂŁsatĂŁ ĂŽn starea ei naturalĂŁ sau poate fi vopsitĂŁ individual ĂŽn diferite culori.

Piesele de mobilier din ĂŽmpletituri cu zambilĂŁ de apĂŁ sau rattan creeazĂŁ o senzaĂžie specialĂŁ de confort. Un decor alcĂŁtuit din materiale naturale ĂŽnseamnĂŁ, ĂŽn primul rĂ˘nd, o atmosferĂŁ mai caldĂŁ, mai primitoare. Zambila de apĂŁ este o plantĂŁ specialĂŁ. Ea este puternicĂŁ Âşi durabilĂŁ, cu un aspect buretos Âşi de culoarea pĂŁmĂ˘ntului. A devenit materialul ideal pentru crearea mobilierului, o expresie a ĂŽndeletnicirilor tradiĂžionale -ĂŽmpletitura Â°LQG UHDOL]DWĂŠ PDQXDO 3LHVHle sunt confecĂžionate uneori ĂŽn combinaĂžie cu lemnul (pentru a Â° PDL VROLGH VDX FX DOWH PDWHriale. Paturile, scaunele Âşi canaSHOHOH SRW Â° WDSLĂ¨DWH LDU EODWXULOH SHQWUX PHVH SRW Â° GLQ VWLFOĂŠ 'HRDUHFH Â°QLVDMHOH DX IRVW UHalizate ĂŽn culori neutre (pereĂži Âşi pardoseli), iar mobilierul este o combinaĂžie de materiale Âşi tonuri naturale, accentele de culoare, bine proporĂžionate, au fost date de alte elemente: pernuĂže Âşi plante decorative, corpuri de iluminat din sticlĂŁ coloratĂŁ Âşi covoraÂşe.

Q FOTO: Exotique

dormitor

design interior

Rãmâne actual stilul clasic în culori pastelate. Dulapurile sunt combinate cu oglinzi, paturile sunt cu încrustaþii, dormitorul devenind un spaþiu calm dar ºi stilat în acelaºi timp. Nu fac excepþie îmbinãrile elementelor clasice cu dotãrile ºi amenajãrile mai moderne. În linii mari casa inspirã acea eleganþã a liniilor simple care pun în valoare bunul gust. De altfel, preferinþa pentru vremurile de demult nu se poate opri doar la o singurã încãpere. Întreaga amenajare a casei trebuie sã pãstreze câte ceva din elementele clasice. Cele mai SRWULYLWH VXQW PDWHULDOHOH vQ ° nisaje ºi culori naturale.

Accentul în orice dormitor

se pune pe texturile care trebuie sã te bucure, sã te învioreze, sã creeze miraje ºi vise. Decorul bogat ºi divers are un aer aparte.

Echilibrarea culorilor ºi a modelelor este importantã, astfel ºtiinþa începe odatã cu analiza formei ºi stilului casei.

Elementul apã cu care este asociat face ca albastrul sã fie utilizat cu succes ºi în dormitor.

Q FOTO: Mobexpert

dormitor

Flirtãm la nou dar alegem clasic

Stilul clasic este încã la modã ºi nu-ºi va pierde valoarea nici în Baldachinul de un alb pur conferã dormitorului un aspect de epocã ºi aminteºte de prinþesele din 1001 de nopþi.

14 l

Misiunea

CASA 4/06

urmãtorii ani, mai ales în cazul celor care sunt mai conservatori. Amestecul de stiluri trebuie fãcut însã cu atenþie pentru cã armonia casei rãmâne partea cea mai importantã a designului interior.

design interior

dormitor

design interior

Compoziþia cromaticã este datã

dormitor

de aranjamentul accesoriilor combinate într-un mod aparte. Amplasat în centrul camerei, patul impune, dar nu prin masivitate, ci prin spectrul coloristic folosit, de la alb la negru ºi muºtar-maro.

Tonurile care se armonizeazã cu pãmântul

rãmân pe placul designerilor ºi continuã sã fie promovate drept tendinþele anului 2006. Apare însã auriul ºters, în tonalitãþi calde dar cu greutate, precum ºi amestecul de pãmânt ºi soare la apus.

Modern ºi romantic Mobilierul este un accesoriu supus schimbãrii tendinþelor în design. Romantismul a fost mereu prezent în dormitor de aceea s-a insistat pe un aranjament special. Efectele optice îmbinate cu grijã salveazã de cele mai multe ori. Mai întâi de toate vopsiþi pereþii în nuanþe cât mai deschise: alb, galben sau culoarea piersicii pentru cã acesWHD UH±HFWé OXPLQD 8Q GRUPLtor, indiferent de dimensiunile

16 l

Misiunea

CASA 4/06

pe care le are, ca spaþiu total al încãperii are nevoie de un minimum de mobilier. Patul e foarte aproape de podea, ramele, care anul trecut erau foarte mari, acum s-au îngustat ºi încadreazã elegant salteaua, noptierele nu mai fac parte din ansamblul de la capãtul patului, iar restul pieVHORU vQFHS Vé °H WRW PDL LPSRQderale: dacã sunt înalte, atunci devin ºi înguste iar dacã sunt scunde forma lor se lungeºte pe orizontalã. Senzaþia de mobilier masiv a dispãrut în totalitate.

Designul echilibrat vine din combinarea formelor ºi liniilor drepte cu cele rotunde.

Q FOTO: Orion Design

Piesele

de mobilier au fost limitate la strictul necesar, aplicându-se în amenajare exclusiv liniile ºi unghiurile drepte.

Info saltea cu apã Umplerea sistemului de dormit cu apã se face la montaj, apoi o datã pe an se adaugã un agent de condiþionare special, pentru a evita formarea algelor ºi a se putea pãstra apa proaspãtã. Acestea nu se sparg pentru cã sunt închise într-un cadru solid.

Husele saltelelor sunt antialergice ºi

fãrã „efect de transpiraþie”, protejeazã miezul cu apã ºi pãstreazã o temperaturã constantã.

Elasticitate ºi rezistenþã

Materialul care îmbracã miezul de apã nu conþine metale grele, fiind elastic ºi rezistent la solicitãri ºi igienã.

Potrivite pentru orice cadru, saltele-

le cu apã se pot monta uºor chiar ºi într-un suport mai vechi.

Sistemele de amortizare

Q FOTO: Tasso

a oscilaþiilor sunt menite sã absoarbã miºcãrile apei.

Ramele de pat sunt confecþionate din lemn masiv de fag, frasin, cireº, arþar sau arin

Paturile cu apã recomandate în dormitor De salteaua pe care dormim depinde sãnãtatea articulaþiilor noastre. Pe piaþã existã un singur producãtor de saltele cu apã adaptabile oricãrui cadru de pat ºi este vorba despre o fabricã din Germania. Sistemul ce are la bazã salteaua cu apã se poate cumpãra ºi separat de restul ansamblului pentru cã existã posibilitatea montãrii lui în rama de pat pe care o aveþi deja, indiferent dacã este din lemn sau metal. Existã cinci categorii de duritate a unei saltele cu apã, toate °LQG UHFRPDQGDWH GLQ SXQFW de vedere ortopedic. Alegerea modelului depinde de gusWXO çL SUHIHULQèHOH °HFéUHL SHUsoane, iar compartimentarea

este valabilã pentru dimensiunile mari, respectiv lãþimi de la 180 de centimetri în sus. Astfel, persoana ce doarme pe sistemul respectiv îºi poate regla ºi personaliza jumãtatea saltelei, independent de restul patului. Medicii ºi revistele de specialitate medicale recomandã, ºi în acelaºi timp apreciazã avantajele saltelelor cu apã. Ele oferã o poziþie naturalã a coloanei vertebrale ºi în acelaºi timp o repartizare a greutãþii pe toatã suprafaþa corpului. Astfel se îmbunãtãþeºte calitatea somnului iar organismul uman acumuleazã energie pentru o nouã zi de muncã ºi agitaþie. Q Misiunea

CASA 4/06

l 17

viaþa plantelor

Simplitate ºi graþie pentru grãdina noastrã F

ãrã îndoialã, primãvara este anotimpul celor mai importante operaþiuni de grãdinãrit. În condiþii normale, în aceastã perioadã vremea ar trebui sã se încãlzeascã în mod progresiv iar plantele perene sã se revigoreze. Se vede treaba cã tiparul nu mai este de actualitate, „meteo-capriciile“ acestei

20 l

Misiunea

CASA 4/06

primãveri bulversând total evoluþia naturalã a vegetaþiei. Oscilaþiile frecvente de la temperaturi scãzute, uneori negative, la peste 20°C ºi invers îndeamnã la prudenþã extremã în ceea ce priveºte activitãþile în horticulturã. În acelaºi timp însã, natura a fost prevãzãtoare ºi a creat specii capabile sã treacã ºi pes-

te fenomene mai severe, cum ar fi erele glaciare. În acest spirit noi vã propunem sã vã familiarizaþi cu trei flori de sezon care sunt relativ rezistente la astfel de condiþii: panseluþa, nu-mã-uita ºi pãrãluþa. Ele reuºesc, împreunã sau fiecare în parte, sã ne reaminteascã triumful vieþii ºi al frumosului.

Panseluรพele

bienale

FHVWHD VXQW ยฑRUL GH SULPรฉYDUรฉ IRDUWH GHV vQWkOQLWH vQ SDUFXUL รงL JUรฉGLQL XQHRUL DOรฉWXUL GH DOWH SODQWH ELHQDOH 6SHFLLOH FDUH DSDUรจLQ JHQXOXL UHVSHFWLY Viola L., VXQW QXPHURDVH LDU RULJLQHD ORU VH SRDWH LGHQWLยฐFD vQ (XURSD รงL vQ $VLD &HQWUDOรฉ 0XOWH GLQWUH DFHVWHD FUHVF XQHRUL VSRQWDQ vQ DSURDSH WRDWH UHJLXQLOH รจรฉULL QRDVWUH 6XQW VSHFLL SHUHQH vQ JHQHUDO vQVรฉ XQHOH SRW ยฐ FXOWLYDWH รงL FD SODQWH DQXDOH VDX ELHQDOH ยฝQ VFRS GHFRUDWLY VH FXOWLYรฉ PDL FX VHDPรฉ Viola wittrockiana Gams VRLXO Viola tricolor maxima hort XQ KLEULG REรจLQXW SULQ vQFUXFLรงDUHD VSHFLLORU Viola tricolor L., Viola lutea Huds รงL Viola altaica Ker-Gan). 3ODQWD DUH WXOSLQD UDPLยฐFDWรฉ OD ED]รฉ รงL vQDOWรฉ GH FP )UXQ]HOH LQIHULRDUH VXQW RYDO FRUGLIRUPH FX GRXรฉ VWLSHOH PDUL LDU FHOH VXSHULRDUH VXQW ODQFHRODWH FX PDUJLQHD LQHJDO FUHQDWรฉ 3HGXQFXOLL DX[LODUL SRDUWรฉ vQ YkUI ยฑRUL VROLWDUH PDUL IRUPDWH GLQ FLQFL SHWDOH LQHJDOH XQLFRORUH ELFRORUH VDX FX SHWH GH GLIHULWH QXDQรจH 3HWDOD LQIHULRDUรฉ vQ JHQHUDO PDL PDUH GHFkW FHOH ODWHUDOH DUH OD ED]รฉ XQ SLQWHQ 8QHOH VRLXUL DX SHWDOHOH RQGXODWH DOWHOH VXQW LQYROWH VDX VHPLLQYROWH FX XQ SDUIXP ยฐQ 6RLXULOH FXOWLYDWH vQ SUH]HQW GHRVHELWH SULQ IRUPD FXORDUHD รงL PรฉULPHD ยฑRULORU VDX SHULRDGD GH vQยฑRULUH SRW ยฐ FODVLยฐFDWH vQ XUPรฉWRDUHOH JUXSH 1. Hiemalis โ FXSULQGH VRLXUL FX FUHรงWHUH FRPSDFWรฉ DYkQG ยฑRUL PDUL รงL IRDUWH WLPSXULL Helios (cu flori de culoare galben curat), Jupiter (roยบu purpuriu cu alb), Pole Nord (alb pur). 2. Trimardeau โ HVWH R JUXSรฉ GH VRLXUL FX

ยฑRUL GH PรฉULPH PLMORFLH IRDUWH QXPHURDVH 'LQWUH DFHVWHD SRW ยฐ DPLQWLWH Cardinal

FX ยฑRUL URรงX EUXQ รงL Goldelse DYkQG FXORDUHD JDOEHQ 3. 3DQVHOH XULDรงH (Uriaยบe de Rogli) โ sunt cuSULQVH VRLXUL FX FUHรงWHUH YLJXURDVรฉ รงL ยฑRUL IRDUWH PDUL GLYHUV FRORUDWH ยฝQยฑRUHVF WkU]LX รงL SHQWUX WLPS PDL vQGHOXQJDW Berna โ ยฑRUL YLROHW SXUSXULL Orange โ FX ยฑRUL SRUWRFDOLL Thunersee โ ยฑRUL GH FXORDUH DOEDVWUรฉ 6ROXULOH SULHOQLFH SHQWUX SDQVHOH VXQW FHOH QLVLSR DUJLORDVH SHUPHDELOH IHUWLOH &UHVF ELQH SH WHUHQXUL vQVRULWH GDU VH GH]YROWรฉ รงL vQ ORFXUL VHPLXPEULWH ยฝQPXOรจLUHD DFHVWRUD VH UHDOL]HD]รฉ SULQ VHPLQรจH LDU VRLXULOH FX ยฑRUL LQYROWH VH UHSURGXF SULQ EXWDรงL VDX GHVSรฉUรจLUH 6HPรฉQDWXO VH IDFH vQ LXOLH DXJXVW SH VWUDWXUL vQWU R ]RQรฉ XPEULWรฉ 6HPLQรจHOH VH DFRSHUรฉ FX SรฉPkQW QLVLSRV VDX PUDQLรจรฉ ELQH SXWUH]LWรฉ VH XGรฉ UHJXODW LDU FkQG WHPSHUDWXULOH VXQW H[FHVLY GH ULGLFDWH VH XPEUHVF SkQรฉ OD UรฉVรฉULUH 'XUDWD GH OD VHPรฉQDW SkQรฉ OD UรฉVรฉULUH HVWH GH ]LOH &kQG UรฉVDGXULOH IDF SDWUX FLQFL IUXQ]H VH UHSODQWHD]รฉ SH VWUDWXUL OD GLVWDQรจรฉ GH VDX FP 3ODQWDUHD OD ORFXO GHยฐQLWLY VH IDFH UHVSHFWkQG R GLVWDQรจรฉ GH FP รงL VH SRDWH UHDOL]D ยฐH vQ VHSWHPEULH ยฐH vQ PDUWLH DSULOLH ยฝQ UHJLXQLOH FX JHUXUL SXWHUQLFH HVWH QHFHVDUรฉ DFRSHULUHD FX IUXQ]H XVFDWH

Misiunea

CASA 4/06

l 21

viaþa plantelor

Nu-mã-uita

bienale

yosotis L HVWH R SODQWé RUQDPHQWDOé

ELHQDOé GH SULPéYDUé SUH]HQWé vQ URQGXUL UDEDWH FRYRDUH VDX SH VWkQFL *HQXO FXSULQGH QHQXPéUDWH VSHFLL FH FUHVF VSRQWDQ vQ WRDWH UHJLXQLOH FOLPDWXOXL WHPSHUDW ½Q VFRS GHFRUDWLY VH FXOWLYé VSHFLD Myosotis alpestris Schmidt SODQWé SHUHQé FXOWLYDWé çL ELHQDO RULJLQDUé GLQ VXGXO (XURSHL $FHDVWD DUH vQ SULPXO DQ IUXQ]HOH DçH]DWH vQ UR]HWH LDU vQ XUPéWRUXO DSDU WXOSLQLOH ±RUDOH UDPL°FDWH vQDOWH GH SkQé OD FP )UXQ]HOH LQIHULRDUH VXQW RERYDWH VDX VSDWXODWH LDU LQ±RUHVFHQèHOH VXQW ODUJL GH FXORDUH DOEDVWUé DOEé VDX UR] ½Q±RUHçWH vQ DSULOLH PDL

6RLXULOH GH Myosotis SRW ° JUXSDWH GXSé WDOLD SODQWHL vQ O SLWLFH (nana compacta) DYkQG vQéOèLPHD GH SkQé OD FP GH H[HPSOX VRLXO Gnom, FX ±RUL DOEDVWUH O VHPLSLWLFH FX WDOLD GH FFD FP 'LQ FDWHJRULD DFHDVWD SXWHP PHQèLRQD Compacta Victoria, FX ±RUL FRORUDWH vQ DOE UR] DOEDVWUX O VRLXUL vQDOWH FX WDOLD GH SkQé OD FP VSUH H[HPSOX Blaues Wunder PLQXQH DOEDVWUé çL Indigo, FX ±RUL DOEDVWUH Myosotis alpestris Roth HVWH R DOWé VSHFLH GH QX Pé XLWD FDUH VH GHRVHEHçWH FD DVSHFW IRDUWH SXèLQ GH VSHFLD GHVFULVé PDL vQDLQWH çL VH FXOWLYé QXPDL vQ ORFXUL XPHGH SH PDUJLQHD ODFXULORU D DSHORU FXUJéWRDUH VDX OD XPEUD FRSDFLORU Myosotis dissitiflora Baker, RULJLQDUé GLQ (OYHèLD DUH XUPéWRDUHOH FDUDFWHULVWLFL WXOSLQLOH VDOH FUHVF PDL PXOW vQWLQV GHFkW GUHSW DYkQG FP vQéOèLPH çL DUH ±RUL PDUL DOEDVWUH FX GLDPHWUXO GH FP

3ODQWHOH GH Myosotis QHFHVLWé SHQWUX FXOWXUé WHUHQXUL SHUPHDELOH IHUWLOH XçRU FDOFDURDVH 6H FXOWLYé vQ ORFXUL VHPLXPEULWH VDX OD VRDUH ( UH]LVWHQWé OD WHPSHUDWXUL VFé]XWH FKLDU vQ LHUQLOH IéUé ]éSDGé 5HSURGXFHUHD VH UHDOL]HD]é SULQ VHPLQèH RSHUDèLXQH HIHFWXDWé SH EUD]GH OD XPEUé vQ LXOLH DXJXVW LDU SODQWHOH UéVDU GXSé GH ]LOH 8OWHULRU VH SRW UHSLFD OD GLVWDQèH GH FP GXSé DSUR[LPDWLY R OXQé GH OD VHPéQDUH FkQG DX IRUPDW GRXé WUHL IUXQ]H ½Q OXQD VHSWHPEULH VDX SULPéYDUD WLPSXULX VH SODQWHD]é GH°QLWLY SéVWUkQGX VH vQWUH HOH XQ LQWHUYDO FH SRDWH DMXQJH SkQé OD FP

Pãrãluþele

éQXèHLL vPSUHXQé FX SDQVHOHOH çL QX Pé XLWD VXQW SODQWH GH VH]RQ FDUH GHFRUHD]é SDUFXULOH çL JUéGLQLOH vQ °HFDUH SULPéYDUé 3ULPHOH GLQWUH HOH DX vQ±RULUH WLPSXULH çL ERJDWé FX ±RUL DOEH UR] çL URçLL FDUH GXUHD]é SkQé vQ LXQLH Bellis HVWH R SODQWé YLYDFH RULJLQDUé GLQ (XURSD çL FUHçWH VSRQWDQ vQ IkQHèHOH GH OD QRL 6H FXOWLYé FD YHJHWDOH ELHQDOH SHQWUX Fé vQFHSkQG GLQ DO WUHLOHD DQ WXOSLQD FDUH VH UHVéGHçWH vQ±RUHçWH PDL VODE )UXQ]HOH GLVSXVH vQ UR]HWé vQWLQVé VXQW RYDO VSDWXODWH FUHQHODWH SH PDUJLQL 3HGXQFXOLL ±RUDOL LHV GLQ PLMORFXO UR]HWHL GH IUXQ]H DYkQG OXQJLPHD GH FP çL SRDUWé XQ VLQJXU FDSLWXO FX ±RUL WXEXORDVH JDOEHQH vQ PLMORF FRORUDWH çL OLJXODWH 3H OkQJé DFHDVWé IRUPé

22 l

Misiunea

CASA 4/06

WLSLFé VXQW UéVSkQGLWH çL DQXPLWH YDULHWéèL çL VRLXUL DYkQG ±RUL VHPLLQYROWH çL LQYROWH Bellis vQ±RUHçWH GLQ PDUWLH SkQé vQ LXOLH ½Q IXQFèLH GH IRUPD ±RULORU GLQ FDSLWXO UH]XOWé GRXé JUXSH SULQFLSDOH O Ligulosa FX WRDWH ±RULOH OLJXODWH Die Braut, Longfellow ¤ FX FDSLWXOH PDUL FX ±RUL UR] URçX LQWHQV O Tubulosa (fistulosa), FX PDMRULWDWHD ±RULORU WXEXODUH Bernina ¤ GH FXORDUH DOEé Monterosa UR] çL Tiflis FDUPLQ ½QPXOèLUHD SéUéOXèHORU VH UHDOL]HD]é SULQ VHPLQèH çL SULQ GLYL]LXQH 6RLXULOH FX ±RUL PDUL LQYROWH QX L WUDQVPLW FDUDFWHUHOH çL SURGXF XQ QXPéU PLF GH VHPLQèH GH DFHHD VH SUDFWLFé çL UHSURGXFHUHD SULQ GLYL]LXQH FHOH FX ±RUL VLPSOH VH vQPXOèHVF SULQ VHPLQèH 6HPéQDWXO VH UHFRPDQGé D VH UHDOL]D vQ LXOLH DXJXVW SH EUD]Gé OD ORF XçRU XPEULW 6HPLQèHOH vQFROèHVF vQ çDSWH ]HFH ]LOH 5éVDGXO VH UHSLFé SéVWUkQG VSDèLL GH FP °H WRDPQD °H SULPéYDUD ½Q UHJLXQLOH FX SXèLQé ]éSDGé HVWH QHYRLH Vé VH SURWHMH]H vPSRWULYD JHUXULORU FX IUXQ]H XVFDWH VDX SDLH ½QPXOèLUHD SULQ GLYL]LXQH VH SUDFWLFé vQ WLPSXO YHULL GXSé FH ±RULOH VXQW WUHFXWH 7UHEXLH VHSDUDWé °HFDUH GLQ UDPL°FDèLLOH

vQVRèLWH GH UéGéFLQL çL VH SODQWHD]é SH VWUDWXUL XQGH VH XGé çL OD QHYRLH VH XPEUHVF SkQé OD SULQGHUH 3ULPéYDUD FD çL vQ FD]XO UéVDGXOXL REèLQXW GLQ VéPkQèé VH SODQWHD]é OD ORFXO GH°QLWLY 8Q DPéQXQW LPSRUWDQW HVWH IDSWXO Fé Bellis perennis SRDWH ° WUDQVSODQWDW FKLDU çL vQ VWDUH vQ±RULWé Q

Produse Âşi servicii de calitate garantatĂŁ:

Obiectul principal de activitate al S.C. Amenajarea Domeniului Public Âşi Privat 4 S.A. (ADPP4) ĂŽl reprezintĂŁ proiectarea, amenajarea Âşi ĂŽntreĂžinerea spaĂžiilor verzi (publice sau private) Âşi serviciile conexe (selecĂžie material, consultanĂžĂŁ, proiectare, implementare, livrare). Pentru a onora toate comenzile, societatea dispune de sere Âşi pepiniere proprii. Toate activitĂŁĂžile menĂžionate au ca centru operaĂžional sediul din ÂŞos. OlteniĂžei nr. 9, sector 4, BucureÂşti, unde existĂŁ Âşi un magazin pentru comercializarea produselor - â&#x20AC;&#x17E;GrĂŁdina de Sudâ&#x20AC;&#x153;. Q ADPP4 produce Âşi comercializeazĂŁ PDWHULDO GHQGRÂ˛RULFRO VHPLQĂŞH Ă¨L PDterial sĂŁditor. Ă&#x17D;n plus, este partener al prestigioasei companii Twente Plant, unul dintre cei mai importanĂži comercianĂži olandezi din domeniu. Q $FWLYLWĂŹĂŞLOH VSHFLÂąFH ÂąHFĂŹUXL GRPHQLX GH DFWLYLWDWH DO ÂąUPHL VH desfĂŁÂşoarĂŁ ĂŽn baza procedurilor operaĂžionale de lucru stabilite pentru ÂąHFDUH GLQWUH HOH Ă˛Q ED]D VLVWHPXlui de management integrat calitate - mediu. Ă&#x17D;n acest sens, S.C. A.D.P.P.4 6 $ HVWH &HUWLÂąFDWĂŹ 65$& ,4 1HW 65 (1 ,62 65 (1 ,62 $Ă¨DGDU OD QRL YHĂŞL EHQHÂąFLD GH FDOLWDWH JDUDQWDWĂŹ

curs practic

Împreunã la aceeaºi masã bricolaj

Puteþi contribui la amenajarea locuinþei cu obiecte originale ºi practice, realizate prin mijloace proprii: o mãsuþã pentru douã persoane ºi un birou.

neori, cei care practicã meserii sedentare simt nevoia ca în week-end sã-ºi caute de meºterit ceva, orice, numai sã facã puþinã miºcare ºi sã aibã satisfacþia unui rezultat concret al preocupãrii lor pentru bricolaj. Propunerea noastrã de acum este sã vã alegeþi un sfârºit de sãptãmânã în care sã jucaþi rolul de tâmplar. Închipuiþi-vã cã soþia v-a dat o temã: o mãsuþã nouã pentru sufragerie sau una SHQWUX VFULV 9L VH SDUH GL°FLO" Nu este deloc aºa, mai ales cã vã oferim spre studiu douã modele având destinaþii diferite, GDU FDUH SRW ° DGDSWDWH RULFéUXL mod de amenajare interioarã, indiferent dacã este vorba de sufragerie, bucãtãrie, dormitor sau birou.

ªi o camerã de studiu poate fi personalizatã. Dacã vã lasaþi imaginaþia sã „zburde“ ºi gãsiþi câteva accesorii interesante, puteþi realiza asemenea obiecte de mobilier

Designerul din noi Probabil cã, în urma unor lucrãri anterioare, v-au rãmas materiale nefolosite cãrora aþi dori sã le gãsiþi totuºi o utilitate. Soluþii sunt multe, nu vã trebuie decât ceva imaginaþie ºi îndemânare. Mulþi dintre dumneavoastrã sunt pasionaþi de design ºi cu siguranþã au dorit sã îºi amenajeze casa exclusiv dupã gustul propriu. Odatã împãrtãºite arhitectului, ideile la care þineaþi atât de mult au fost demontate rând pe rând, SURLHFWXO °QDO DUéWkQG FX WRtul altfel decât aþi visat. Întâlni-

24 l

Misiunea

CASA 4/06

Dupã ce aþi marcat conturul modelului preferat, trebuie sã executaþi cu bormaºina niºte gãuri în lemn pentru a putea introduce pânza subþire a ferãstrãului pendular.

Pentru început, tãiaþi blatul din lemn stratificat la dimensiunile necesare, cu ajutorul ferãstrãului pe care îl aveþi la îndemânã.

DupĂŁ ce aĂži tĂŁiat la 45Â° marginile plĂŁcilor ce urmeazĂŁ a fi ĂŽmbinate, aplicarea unui adeziv de calitate va creÂşte rezistenĂža mesei.

PresaĂži bine plĂŁcile, pentru a obĂžine o lipire cĂ˘t mai durabilĂŁ. AÂşteptaĂži sĂŁ se ĂŽntĂŁreascĂŁ adezivul, conform prospectului.

O rezistenĂžĂŁ optimĂŁ se obĂžine doar prin aplicarea unor piese metalice (care pot fi Âşi din tablĂŁ galvanizatĂŁ) fixate ĂŽn Âşuruburi.

UHD Y D OĂŠVDW XQ JXVW DPDU Â°LQG dezamĂŁgiĂži cĂŁ nu vĂŁ puteĂži pune ĂŽn practicĂŁ propriile inovaĂžii. Aici noi vĂŁ putem veni ĂŽn ajutor, cĂŁci avem rolul de a-i sprijini cu sfaturi Âşi explicaĂžii pe cei care cred cu adevĂŁrat ĂŽn capacitĂŁĂžile lor creative.

A sosit momentul!

DacĂŁ nu mai sunteĂži mulĂžumiĂži de vechiul birou sau de masa din sufragerie, veche Âşi fĂŁrĂŁ valoare esteticĂŁ, este momentul sĂŁ luaĂži mĂŁsuri. Noi vĂŁ dĂŁm soluĂžii pentru ambele cazuri. Pentru a putea duce la bun sfĂ˘rÂşit execuĂžia

celor douĂŁ elemente de mobilier aveĂži nevoie de un ferĂŁstrĂŁu Â°H XQXO RELĂ§QXLW Â°H XQXO SHQdular sau circular), o maÂşinĂŁ de gĂŁurit Âşi ĂŽnÂşurubat, ruletĂŁ sau metru, creion, pensulĂŁ, blaturi din lemn, adeziv, Âşuruburi, baiĂž Ă§L ODF SHQWUX Â°QLVDUH PuteĂži ĂŽncepe cu mĂŁsurarea Âşi tĂŁierea blaturilor de lemn, conform schemei postate pe website-ul nostru. Folosind un creion Âşi o ruletĂŁ veĂži trasa cotele pe suprafaĂža bucĂŁĂžilor de material. Pentru a da o notĂŁ cĂ˘t mai originalĂŁ biroului, schiĂžaĂži pe suprafaĂža blatului care va servi drept picior al mesei di-

Biroul poate fi integrat ĂŽntr-o amenajare pe bazĂŁ de gips-carton ataÂşĂ˘ndu-i picioare din oĂžel inoxidabil.

Acum puteĂži alege finisajul: vopsea pentru lemn sau cĂ˘teva straturi de baiĂž care sĂŁ aibĂŁ o culoare ĂŽn ton cu specificul ĂŽncĂŁperii, iar apoi o peliculĂŁ de lac. Nu-i aÂşa cĂŁ aveĂži cu ce vĂŁ mĂ˘ndri? Misiunea

CASA 4/06

l 25

bricolaj

curs practic verse modele ĂŽn ton cu speciÂ°FXO vQFĂŠSHULL GH VWXGLX 1RL vĂŁ dĂŁm doar o idee, dar, cu un efort de imaginaĂžie, veĂži crea forme dintre cele mai diverse. $FHVWHD YRU Â° GHFXSDWH XOWHULor folosind ferĂŁstrĂŁul. Dintr-un magazin de specialitate puteĂži achiziĂžiona douĂŁ picioare metalice pentru latura ĂŽncastratĂŁ a biroului. DupĂŁ ce aĂži ĂŽmbinat blatul mesei cu suportul decuSDW Ă§L DĂ¨L Â°[DW FHOH GRXĂŠ SLFLRDre metalice, gĂŁsiĂži o poziĂžie cĂ˘t mai avantajoasĂŁ obiectului de mobilier. Ă&#x17D;n cazul nostru, a fost ĂŽncorporat ĂŽntr-o bibliotecĂŁ din gips-carton, pentru economisirea spaĂžiului.

Simplitate Âşi culoare (VWH IRDUWH LPSRUWDQW VĂŠ Â°Ă¨L atenĂži la mĂŁsurĂŁtori, sĂŁ pĂŁstraĂži proporĂžiile dimensiunilor pentru ca masa rezultatĂŁ sĂŁ stea ĂŽn echilibru. Pentru aceasta, urmĂŁriĂži paÂşii descriÂşi alĂŁturi Ă§L VFKHPD FH VH DÂąĂŠ SRVWDWĂŠ SH site-ul nostru www.misiuneacasa.ro. Avantajul celei de-a doua mese este cĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea acesteLD HVWH UHJODELOĂŠ Â°LQG SUHYĂŠ]XWĂŠ cu niÂşte cepuri aplicate pe suSRUW FHSXUL FH SRW Â° DPSODVDWH vQ RULÂ°FLL GLIHULWH FRQIRUP necesitĂŁĂžilor momentului. OdatĂŁ ĂŽncheiatĂŁ operaĂžiunea de montaj, pentru a obĂžine un aspect comercial, este recomandabil sĂŁ acoperiĂži suprafeĂžele cu baiĂž asortat la celelalte elemente de decor din interiorul sufrageriei. DupĂŁ ce aplicaĂži Âşi un strat de lac puteĂži sĂŁ vĂŁ invitaĂži prietenii la o cafea. Q

O masĂŁ pe mĂŁsura tuturor Ă&#x17D;ntr-o garsonierĂŁ modernĂŁ, o masĂŁ construitĂŁ prin efortul propriu poate aduce un plus de originalitate, mai cu seamĂŁ dacĂŁ suntem pasionaĂži de formele Âşi nuanĂžele rustice. Ă&#x17D;n plus, aceasta se asorteazĂŁ cu parchetul Âşi canapeaua.

1. DupĂŁ ce aĂži mĂŁsurat Âşi tĂŁiat lemnul conform schiĂželor, aplicaĂži adezivul pe una dintre piese. 2. Ă&#x17D;mbinaĂži cele douĂŁ componente prin apĂŁsare puternicĂŁ, apoi desprindeĂži-le pentru a se ventila solventul.

3. DupĂŁ un timp, blaturile se suprapun Âşi se preseazĂŁ cu putere, obĂžinĂ˘nd astfel piciorul mesei.

4. MĂŁsuraĂži Âşi marcaĂži cu atenĂžie poziĂžiile unde veĂži realiza gĂŁurile pentru Âşuruburile de fixare.

5. Fixarea e simplĂŁ: realizaĂži gĂŁuri la distanĂže egale, astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ puteĂži avea Âşase puncte de prindere.

6. Partea superioarĂŁ este realizatĂŁ dintr-un alt panou Âşi un suport care â&#x20AC;&#x17E;ĂŽmbracĂŁâ&#x20AC;&#x153; piciorul mesei.

7. ÂŞuruburile trebuie aplicate astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ permitĂŁ glisarea elementelor componente.

8. Acum ĂŽmbinaĂži cele douĂŁ pĂŁrĂži Âşi reglaĂži ĂŽnĂŁlĂžimea mesei poziĂžionĂ˘nd cepurile ĂŽn gĂŁuri.

Sfatul nostru SuprafeĂžele ce urmeazĂŁ a fi ĂŽmbinate cu ajutorul adezivului trebuie sĂŁ fie uscate Âşi curĂŁĂžate bine de impuritĂŁĂži. Se recomandĂŁ aplicarea ĂŽn linii paralele a soluĂžiei de lipit. Pentru a evita surplusul, adezivul nu se aplicĂŁ pe marginile suprafeĂželor de asamblat.

26 l

Misiunea

CASA 4/06

arhitecturĂŁ contemporanĂŁ

greÂşit L

ocuinĂža modernĂŁ, gĂ˘nditĂŁ dupĂŁ criteriile eficienĂžei, igienei Âşi confortului, nu mai este acea ancorĂŁ a amintirilor, a dorinĂželor Âşi a fiinĂžei noastre. Locuirea se identificĂŁ tot mai des cu a trĂŁi ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;cutiiâ&#x20AC;&#x153; suprapuse (vezi blocurile de locuinĂže) sau ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;cutii printre cutiiâ&#x20AC;? (locuinĂže situate ĂŽntr-un Ăžesut urban dens). Nu e uÂşor de transformat cutia ĂŽn locuinĂžĂŁ, ĂŽn acel â&#x20AC;&#x17E;acasĂŁâ&#x20AC;&#x153; care sĂŁ ne reprezinte cĂŁpĂŁtĂ˘nd o â&#x20AC;&#x17E;aurĂŁâ&#x20AC;&#x153; emoĂžionalĂŁ. Conceperea profundĂŁ a unui asemenea decor â&#x20AC;&#x201C; esenĂžial pentru aceste aspecte â&#x20AC;&#x201C; este un exerciĂžiu ale cĂŁrui valenĂže sunt departe de a fi bine ĂŽnĂželese Âşi inteligent folosite.

IdentitĂŁĂži aparente Este suficient de grav atunci cĂ˘nd nevoia de â&#x20AC;&#x17E;acasĂŁâ&#x20AC;? este ĂŽnlocuitĂŁ doar cu nevoia de afirmare a statutului social al proprietarului ĂŽn care normalitatea nu ĂŽÂşi mai justificĂŁ prezenĂža. Dimensiunile construcĂžiei trebuie â&#x20AC;&#x201C; ĂŽn opinia ocupantului casei â&#x20AC;&#x201C; ajutate cu multe detalii, ornamente â&#x20AC;&#x17E;remarcabileâ&#x20AC;&#x153;, mult mai â&#x20AC;&#x17E;frumoaseâ&#x20AC;&#x153; Âşi mai mari, mai moderne Âşi nonconformiste sau, dimpotrivĂŁ, â&#x20AC;&#x17E;clasiceâ&#x20AC;?, care â&#x20AC;&#x17E;sĂŁ iasĂŁ ĂŽn stradĂŁâ&#x20AC;&#x153; Âşi sĂŁ-Âşi afirme agresiv prezenĂža. Astfel, din ce ĂŽn ce mai des, casele devin un mesaj, primesc o marcĂŁ Âşi o aparentĂŁ identitate.

Ornamentul â&#x20AC;&#x201C; ti LipsĂŁ de semnificaĂžii

Epidemii estetice Construirea unor case fĂŁrĂŁ apartenenĂžĂŁ clarĂŁ la un curent sau tradiĂžie a rezultat acest peisaj uneori pestriĂž, stimulat de invazia ofertelor din domeniul finisajelor, alteori monoton, populat cu aceleaÂşi forme nejustificate ĂŽn plan estetic Âşi funcĂžional. AÂşa-zisele proiecte, copiate de la vecini sau cunoÂştinĂže, s-au ĂŽmprĂŁÂştiat ca o epidemie ce a cuprins nu doar periferiile oraÂşelor, ci Âşi zonele rurale care, de altfel, ar fi trebuit sĂŁ rĂŁmĂ˘nĂŁ rezerve de inspiraĂžie pentru arhitectura modernĂŁ. Simplitatea, cĂŁutatĂŁ de mulĂži dintre noi, a devenit o ĂžintĂŁ ratatĂŁ.

False privilegii Ă&#x17D;n acest peisaj nu ĂŽntĂ˘rzie sĂŁ-Âşi facĂŁ apariĂžia ancadramentele â&#x20AC;&#x17E;stilâ&#x20AC;? sau mĂŁcar evidenĂžierea lor cu o altĂŁ culoare (atunci cĂ˘nd bugetul investiĂžiei este limitat) â&#x20AC;&#x201C; neapĂŁrat ĂŽn contrast cu nuanĂža peretelui, balustrul â&#x20AC;&#x17E;bine proporĂžionatâ&#x20AC;?, repetat insistent Âşi agresiv la toate parapetele Âşi balustradele balcoanelor Âşi ale scĂŁrilor care nu trebuie sĂŁ treacĂŁ neobservate privirii, coloanele Âşi frontoanele de la intrarea ĂŽn casĂŁ, toate cu scopul ca, odatĂŁ trecut pragul acesteia, sĂŁ ĂŽnĂželegi â&#x20AC;&#x17E;privilegiulâ&#x20AC;? ce Ăži s-a oferit de a intra ĂŽn casĂŁ.

ExperienĂže care nu ne-au fost de folos Fenomenul actual al cartierelor â&#x20AC;&#x17E;ANLâ&#x20AC;? este XQ H[HPSOX PXOW PDL JUDY ĂşL PDL GLVWUXFWLY DWkW SHQWUX LQGLYLG FkW ĂşL SHQWUX GH]YROWDUHD XUEDQÄ&#x192; FRQWHPSRUDQÄ&#x192; (OH UHSUH]LQWÄ&#x192; PRGHOH FH V DX GRYHGLW ĂşL VH GRYHGHVF vQ

28 l

Misiunea

CASA 4/06

FRQWLQXDUH HĂşHFXUL VRFLDOH DUKLWHFWXUDOH ĂşL HFRQRPLFH ,QGLIHUHQW FÄ&#x192; DX IRVW UHDOL]DWH SH RUL]RQWDOÄ&#x192; VDX YHUWLFDOÄ&#x192; DFHVWHD FRQWLQXÄ&#x192; Ă&#x201E;WUDGLÄ LDÂł FDUWLHUHORU HSRFLL FRPXQLVWH 3RDWH FÄ&#x192; D YHQLW YUHPHD VÄ&#x192; QH vQWUHEÄ&#x192;P

FH GÄ&#x192;GHD YLDÄ Ä&#x192; FOÄ&#x192;GLULORU ĂşL VWUÄ&#x192;]LORU GH DOWÄ&#x192;GDWÄ&#x192; DO FÄ&#x192;URU IDUPHF QX YHQHD QHDSÄ&#x192;UDW GLQ PDUL SUH]HQÄ H DUKLWHFWRQLFH FL GLQ DOÄ&#x192;WXUÄ&#x192;UL GH RELHFWH FX YDORUL LQGLYLGXDOH QHDILUPDWH RSXOHQW DJUHVLY

corect â&#x20AC;&#x201C; tichie de mĂŁrgĂŁritar Sublimarea tradiĂžiei Stiluri autohtone Prima jumĂŁtate a secolului trecut ne-a lĂŁsat moÂştenire o serie de imobile pentru locuinĂže ĂŽntr-un stil inovator Âşi totuÂşi tradiĂžional. CreaĂžia renumitului arhitect Ion Mincu a generat o adevĂŁratĂŁ ÂşcoalĂŁ de arhitecturĂŁ naĂžionalĂŁ, corespondenta ĂŽn plan european a curentului Art Nouveau. Astfel, casele ĂŽn stil neoromĂ˘nesc se remarcĂŁ printr-o ornamentaĂžie exterioarĂŁ bogatĂŁ, realizatĂŁ ĂŽn stucaturĂŁ sau piatrĂŁ, elemente preluate din arhitectura brĂ˘ncoveneascĂŁ. DupĂŁ consolidare Âşi renovare, acestea se pot adapta perfect stilului de viaĂžĂŁ citadin contemporan.

e este ornamentul? Este detaliul semnificativ care dĂŁ sens lucrurilor, care ne ajutĂŁ sĂŁ depĂŁÂşim banalul, utilitarul. El devine o marcĂŁ, o amprentĂŁ personalĂŁ asupra lumii, adicĂŁ ceea ce ne deosebeÂşte. ÂŞi asta evident cĂ˘nd vorbim de ornamentul autentic, care poate opera miraculoasa transformare a unei â&#x20AC;&#x17E;cutiiâ&#x20AC;? ĂŽn locuinĂžĂŁ. Nu este vorba de obiecte cu valoare sentimentalĂŁ Âşi nici de accesorii decorative cu care oricine ĂŽÂşi poate personaliza locuinĂža, ci de o concepĂžie arhitecturalĂŁ orientatĂŁ cĂŁtre om Âşi lucruri, opusĂŁ uniformizĂŁrii ambientului Âşi menitĂŁ sĂŁ ofere o bogĂŁĂžie de ĂŽnĂželesuri ĂŽn care ne putem regĂŁsi.

PreĂžul frumosului Volumetria simplĂŁ, specificĂŁ tendinĂželor europene din acea perioadĂŁ a fost ĂŽmbogĂŁĂžitĂŁ de ornamente cu motive florale Âşi vegetale, evidenĂžiate aici ĂŽn special la nivelul balcoanelor. TotuÂşi, cromatica era modestĂŁ, bazatĂŁ mai ales pe alb Âşi gri, culori specifice finisajelor naturale. AstĂŁzi, tencuielile decorative pot suplini deficitul de culoare, dar menĂžinĂ˘nd limitele bunului simĂž. Ă&#x17D;n aceste case au locuit, de cele mai multe ori, familii ĂŽnstĂŁrite, uneori educate, alteori suficient de bogate sĂŁ apeleze la un arhitect Âşi sĂŁ aibĂŁ ĂŽncredere ĂŽn opinia lui.

AtmosferĂŁ patriarhalĂŁ Vechile elemente specifice arhitecturii ĂžĂŁrĂŁneÂşti, contopite cu cele bizantine, renascentiste italiene Âşi chiar din lumea islamicĂŁ, dau farmec ĂŽn continuare, oraÂşelor romĂ˘neÂşti. FoiÂşorul sau cerdacul, lucarnele Âşi coloanele bogat ornamentate a cĂŁror volumetrie a fost adaptatĂŁ spaĂžiului generos al locuinĂželor, toate acestea ne reamplaseazĂŁ ĂŽntr-o atmosferĂŁ fireascĂŁ, uneori patriarhalĂŁ. ArhitecĂžii acelor vremuri au arĂŁtat o deosebitĂŁ preocupare pentru detaliile faĂžadelor, de la soclul casei pĂ˘nĂŁ la corniÂşĂŁ.

Ă&#x17D;n cĂŁutarea spiritului unei locuinĂže Ă&#x152;Q RULFDUH GLQWUH DFFHSÄ LLOH VDOH RUQDPHQWXO UÄ&#x192;PkQH XQ PLMORF HILFDFH GH LQGLYLGXDOL]DUH D ORFXLQÄ HL GH FRGLILFDUH D LGHQWLWÄ&#x192;Ä LL RFXSDQWXOXL GH DSURSLHUH vQWUH RP ĂşL DGÄ&#x192;SRVWXO VÄ&#x192;X SULQ LQWHUPHGLXO DUWHL

2UQDPHQWXO HVWH XQ VHPQ FRPSOH[ FH SRDWH IL vQVXĂşLW FD H[SUHVLH D SURSULLORU YDORUL ĂşL UHSUH]HQWÄ&#x192;UL GH SHUVRQDOLWÄ&#x192;Ä LOH LQGLYLGXDOH FHOH PDL GLYHUVH DSDUÄ LQkQG XQRU FXOWXUL GLIHULWH 0DL PXOW RUQDPHQWXO

DGXFH vQWRWGHDXQD XQ VXUSOXV GH FRQÄ LQXWXUL FDUH GHSÄ&#x192;ĂşHVF UDÄ LXQLOH SUDFWLFH XQ VHQWLPHQW DO EXFXULHL GH D WUÄ&#x192;L ĂşL DO DUPRQLHL FX OXPHD FDUH DU WUHEXL VÄ&#x192; DQLPH VSLULWXO RULFÄ&#x192;UHL ORFXLQÄ H Misiunea

CASA 4/06

l 29

aer curat

sĂŁnĂŁtate

CĂ˘Ăži dintre noi nu beneficiazĂŁ astĂŁzi de confortul unui sistem de ventilaĂžie eficient? Cu siguranĂžĂŁ, nu puĂžini. De aceea este imperios necesarĂŁ cunoaÂşterea parametrilor de funcĂžionare pentru aparatele de aer condiĂžionat, alĂŁturi de unele mici inconveniente care pot sĂŁ aparĂŁ Âşi sĂŁ ne influenĂžeze starea de sĂŁnĂŁtate.

Noi Âşi

AERUL CONDIĂ&#x17E;IONAT A

erul curat, atĂ˘t de nece-

sar unei oxigenĂŁri adecvate a Ăžesuturilor vitale, trebuie sĂŁ ĂŽntruneascĂŁ anumite calitĂŁĂži. IatĂŁ cei mai importanĂži factori de care poate depinde chiar sĂŁnĂŁtatea dumneavoastrĂŁ: O temperatura de confort, pe care specialiÂştii o evalueazĂŁ la 19-24Â°C (iarna) sau ĂŽntre 22 Âşi 26Â°C (vara); O umiditatea, un parametru care LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ UDWD HYDSRUĂŠULL WUDQVSLUDĂ¨LHL Â°LQG UHFRPDQdat un procent de 40-60%; valorile relativ crescute dau senzaĂžia de sufocare Âşi disconfort, iar un procent prea mic determinĂŁ uscĂŁciunea mucoaselor (gĂ˘t, nas) Âşi a pielii, cu apariĂžia ĂŽn timp a sinuzitelor â&#x20AC;&#x17E;de casĂŁâ&#x20AC;?, a pruritului cutanat Âşi dermatitelor; O nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, calitatea chimicĂŁ Âşi microbiologicĂŁ a aerului recirculat; aceasta e determinatĂŁ

30 l

Misiunea

CASA 4/06

de ventilaĂžia propriu-zisĂŁ, Âştiut Â°LQG IDSWXO FĂŠ R IXQFĂ¨LRQDUH defectuoasĂŁ favorizeazĂŁ stocarea particulelor nocive de praf sau impuritĂŁĂži Âşi activeazĂŁ diferite bacterii, precum Legionella.

Sistemele pentru ventilaĂžie beneficiazĂŁ de ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri funcĂžionale vizibile an de an, ceea ce ne oferĂŁ garanĂžia unui microclimat confortabil Âşi, ĂŽn acelaÂşi timp, sĂŁnĂŁtos. Din pĂŁcate, ĂŽn RomĂ˘nia mai existĂŁ ĂŽncĂŁ aparate vechi, cu o tehnologie ĂŽnvechitĂŁ.

Surprize pentru colecþionari Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ultimele ediþii ale anului 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate patru, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 3

O O O O O O

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

Nr. 5

O O O O O O

Nr. 4

O O O O O O

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

O O O O O O

TALON Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nr. 6

localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã O dilemã: calorifere din fontã sau din aluminiu?

Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

judeþ . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . .

Da, vreau sã primesc ediþia: J3

J toate patru: 18,2 RON

sãnãtate

aer curat Aparatele care funcþioneazã dupã aceste reguli aduc bene°FLL FRQVLGHUDELOH PLFURFOLmatului casei dumneavoastrã. Însã, abaterile pot contribui la apariþia unor afecþiuni sau agravarea celor existente. De cele mai multe ori este greu de stabilit dacã adevãrata cauzã se ascunde în spatele unor sisteme de ventilaþie necorespunzãtor întreþinute sau concepute defectuos. În aceste condiþii ne putem aºtepta la urmãtoarele grupe de afecþiuni: O boli pulmonare ºi respiratorii, din aceastã categorie fãcând parte sindromul febril ºi pneumonia de hipersensibilizare; O reacþii datorate prezenþei bacteriilor ºi virusurilor: Legionella, bacteria care a îngrozit mapamondul prin severitatea simptomelor, se manifestã prin febrã, astenie marcatã, co-afectare digestivã cu greþuri, alterarea respiraþiei, vãrsãturi, scaune moi ºi dureri abdominale; O reacþii alergice, care denotã o patologie greu de stãpânit,

Ce este de fãcut? Existã câteva reguli ºi recomandãri demne de urmat pentru a preveni oricare dintre afecþiunile descrise în acest articol: Q fluxul de aer trebuie atenuat prin devierea de-a lungul a doi sau trei pereþi pânã a întâlni persoanele din locuinþa ventilatã; Q traiectoria aerului rãcit sã intersecteze corpuri de mobilier: birouri, mese, dulapuri; Q praful din jurul aparatelor de ventilaþie ºi din camerã trebuie îndepãrtat periodic; Q atenþie la umezeala pereþilor sau a tavanului care constituie un mediu prielnic culturilor bacteriene!

mai ales când survine pe un teren deja sensibilizat (atenþie la persoanele astmatice!); manifestãrile sunt variate - obstrucþie nazalã, rinoree („nasul care curge”), lãcrimare, tuse productivã sau seacã, respiraþie neregulatã, slãbiciuni musculare, febrã; O întreþinerea simptomatologiei dureroase în sfera reumatismalã: „spatele înþepenit“ reprezintã o acuzã tot mai frecventã. Q

Cu sãnãtatea nu e de glumit!

oluarea aerului nu mai este de mult o problemã minorã. Alãturi de praful, microorganismele ºi gazele toxice care ne intrã zilnic pe fereastrã, contribuim ºi noi la acest proces din cauza activitãþilor zilnice. Protejarea sãnãtãþii prin închiderea etanºã a ferestrelor nu este nicidecum o soluþie. De asemenea, folosind aparate de aer condiþionat realizate dupã tehnologii vechi, vom obþine un singur rezultat: rãcirea aerului în timpul verii. Multe dintre ele au o putere prea micã chiar ºi pentru a le utiliza ca aeroterme. Nici instalaþiile moderne nu ne feresc de necazuri, atâta vreme cât niºte „specialiºti“ inventivi îndepãrteazã filtrele uzate fãrã a le înlocui, pentru a spori capacitatea de rãcire. Adevãrul este cã un aparat de aer condiþionat presupune întreþinere permanentã, respec-

32 l

Misiunea

CASA 4/06

tiv supravegherea integritãþii tuturor componentelor. Urmãriþi achiziþionarea celor mai performante filtre, care „ºtiu sã facã de toate“: sã reþinã germenii, praful ºi mirosurile neplãcute. Zgomotul redus este, de asemenea, un parametru de confort. Aveþi grijã de sãnãtate, altfel... priviþi imaginea.

Testãrile specializate, efectuate cu sprijinul producãtorilor de instalaþii, vin ºi ele în sprijinul profilaxiei acestor patologii: Q volumul de aer circulat sã fie de aproximativ 10litri/persoanã/ secundã; Q oxigenul trebuie menþinut la un procent de 18-21%; Q determinãrile de microorganisme din aer sã se situeze la maximum 1000 UFC/m2 (unitãþi formatoare de colonii); Q sistemele de preluare/evacuare sã fie controlate periodic (anual), iar capacitatea de rãcire ºi umidificare sã fie inspectatã.

Sistemele de ventilaþie moderne, proiectate pentru deservirea unui întreg imobil reprezintã nu doar economisirea energiei, ci ºi o filtrare superioarã.

arhitecturĂŁ romĂ˘neascĂŁ veche

Un secol de eleganĂžĂŁ Âşi bun-gust

DacĂŁ paÂşii te ĂŽndreaptĂŁ spre PiaĂža Lahovari, la nr. 9 ajungi ĂŽn faĂža unei case care ĂŽĂži dĂŁ impresia cĂŁ te-ai nĂŁscut ĂŽn urmĂŁ cu 100 de ani. Te aÂştepĂži parcĂŁ din minut ĂŽn minut sĂŁ soseascĂŁ aici, ĂŽn trĂŁsuri elegante, doamne Âşi domniĂže graĂžioase, gĂŁtite pentru bal, ĂŽnsoĂžite de domni plini de amabilitate.

demenit de stilul arhitectural francez descoperi ĂŽncĂŁ de la intrare cĂŁ ai nimerit aproape ĂŽn mijlocul unei petreceri. Casa Assan ( actuala CasĂŁ a Oamenilor de ÂŞtiinĂžĂŁ) a gĂŁzduit mereu dineuri prezidenĂžiale, recepĂžii la nivel ĂŽnalt, evenimente culturale Âşi ĂŽntĂ˘lniri de afaceri, serate Âşi diverse reuniuni mondene. ÂŞi ĂŽn secolul trecut, mulĂži ani la rĂ˘nd, protipendada bucureÂşteanĂŁ s-a perindat prin acest palat. Primul sĂŁu proprietar a fost un industriaÂş: Bazil George Assan, care a trĂŁit ĂŽntre 1860 Ă§L Â°XO OXL *KHRUJKH $VVDQ GHĂ¨LQĂŠWRUXO primei mori cu aburi din BucureÂşti.

CasĂŁ de miliardar interbelic Bazil G. Assan a fost primul romĂ˘n care a fĂŁcut, pe la 1877, ĂŽnconjurul lumii, a avut automobilul cu nr. 1 din BucureÂşti, a vrut sĂŁ dezvolte comerĂžul cu Japonia Âşi India, a avut mori Âşi fabrici de uleiuri. Inginer de meserie, era miliardarul epocii sale. Ă&#x17D;n 1914, a pus sĂŁ se ridice ĂŽn PiaĂža Lahovari o casĂŁ cum nu mai exista alta ĂŽn oraÂş. Ă&#x17D;n viziunea proiectantului clĂŁdirii, arhitectul Ion ' %HULQGHL VWLOXO IUDQFH] FX IRUPH ÂąRUDOH dragoni ĂŽn relief Âşi scĂŁri din marmurĂŁ albĂŁ cu irizaĂžii roÂşiatice se potrivea perfect cu ceea ce ĂŽÂşi dorea proprietarul Assan. ClĂŁdirea cuprinde mai multe saloane cu diferite arhitecturi, cu picturi Âşi sculpturi realizate de artiÂşti cunoscuĂži, precum Angello Vannelli Âşi Octav BĂŁncilĂŁ, piane discret amplasate, mobilier clasic din lemn de

34 l

Misiunea

CASA 4/06

stejar Âşi oglinzi impunĂŁtoare. Primul salon de la intrare este Salonul Oglinzilor, unde aplice din bronz cu trei braĂže revarsĂŁ multĂŁ luminĂŁ ĂŽn acest spaĂžiu. Mesele sunt mici Âşi joase cu plĂŁci de marmurĂŁ albĂŁ, fotoliile capitonate ĂŽn mĂŁtase, tavanul decorat cu vitralii Âşi medalioane cu ĂŽngeri conferĂŁ ĂŽncĂŁperii un aer de basm. Ă&#x17D;n â&#x20AC;&#x17E;Sala de Âşahâ&#x20AC;&#x153; mobilierul a fost executat la comandĂŁ: masĂŁ rotundĂŁ, scaune cu spĂŁtar ĂŽnalt Âşi fotolii tapisate cu piele de Cordoba. Cu adevĂŁrat unicĂŁ este â&#x20AC;&#x17E;Sala Zodiacâ&#x20AC;&#x153; pusĂŁ ĂŽn valoare de vitraliile cu semne zodiacale Âşi cele Âşase faze ale existenĂžei umane: naÂşterea, copilĂŁria, adolescenĂža, maturitatea, bĂŁtrĂ˘neĂžea Âşi moartea. Toate acestea sunt sugerate de Âşase fecioare amazoane pictate pe tavanul cu forme ĂŽn relief, decorat cu aplicaĂžii de aur. Cele douĂŁ sĂŁli denumite special â&#x20AC;&#x17E;Consiliuâ&#x20AC;&#x153; Âşi â&#x20AC;&#x17E;Edisonâ&#x20AC;&#x153; se unesc

casa assan Vitraliile

dau o notĂŁ de eleganĂžĂŁ casei, ĂŽn special datoritĂŁ reprezentĂŁrilor unice pe care le etaleazĂŁ.

Sala de Âşah

iese Âşi ea ĂŽn evidenĂžĂŁ prin mobilierul Âşi pereĂžii lambrisaĂži cu lemn de nuc ce parcĂŁ se unesc pe tavan printr-o serie de grinzi paralele de aceeaÂşi esenĂžĂŁ

printr-un salon mai mic unde, ziua, lumina pĂŁtrunde prin vitraliile cu reprezentĂŁri ale instrumentelor muzicale. Ă&#x17D;n spatele casei se DÂąĂŠ WHUDVD FDUH VH GHVFKLGH FX GRXĂŠ VFĂŠUL amplu arcuite cĂŁtre grĂŁdinĂŁ. Ă&#x17D;n 1947, casa a fost vĂ˘ndutĂŁ de urmaÂşii familiei Assan Âşi un an mai tĂ˘rziu a fost naĂžionalizatĂŁ.

Din delicatesele vremii Pentru a ĂŽnĂželege mai bine preferinĂžele high-life-ului bucureÂştean de acum o sutĂŁ Âşi ceva de ani, ne-am oprit asupra unor delicatese ale vremii. Ă&#x17D;ntr-un ziar din 30 ianuarie 1857 a apĂŁrut o listĂŁ publicitarĂŁ cu QHQXPĂŠUDWHOH VSHFLDOLWĂŠĂ¨L FDUH SXWHDX Â° SURcurate aici: â&#x20AC;&#x17E;vinuri de la cele mai renumiWH FDVH %RUGHDX[ &KDWHDX /DÂ°WH 6W -Xlien Âşi Medoc, Muscat de Lunel, Cognac, Malaga, Ofner, Menischer, Tokayer, rom de Jamaica Âşi englezesc, salam de Vero-

na, Parmasan, scrumbii de Olanda, sardele de FranĂža Âşi de Genova ĂŽn butoiaÂşe, hribi de Rusia, mazĂŁre Âşi ciuperci de FranĂža, de Englitera Âşi Ungaria, macaroane de Italia, Curacao, Parfait de amour Âşi altele.â&#x20AC;? AceastĂŁ listĂŁ fabuloasĂŁ se ĂŽntĂ˘mplĂŁ sĂŁ o mai gĂŁsim Âşi astĂŁzi ĂŽn unele restaurante cu meniuri pretenĂžioase Âşi ospĂŁtari gata sĂŁ ĂŽĂži stea la dispoziĂžie. RĂŁmĂ˘ne doar sĂŁ ne permitem achitarea notei de platĂŁ. Din anii '50 Âşi pĂ˘nĂŁ acum, clĂŁdirea, mai puĂžin deschisĂŁ publicului larg, a fost transformatĂŁ ĂŽn Casa Oamenilor de ÂŞtiinĂžĂŁ. De-a lungul timpului au fost organizate aici reuniuni ale oamenilor de ÂştiinĂžĂŁ romĂ˘ni Âşi strĂŁini, simpozioane, conferinĂže, lansĂŁri de carte, dineuri, prezentĂŁri de modĂŁ, evenimente culturale Âşi expoziĂžii de artĂŁ. Q

Sala Edison

a fost denumitĂŁ astfel dupĂŁ candelabrul realizat special pentru aceastĂŁ ĂŽncĂŁpere, aici aflĂ˘ndu-se o lampĂŁ Edison autenticĂŁ, de peste 100 de ani

Decor de grĂŁdinĂŁ

Curtea a fost Âşi ea amenajatĂŁ dupĂŁ gusturile celui mai pretenĂžios nobil al secolului trecut Misiunea

CASA 4/06

l 35

lemn sau beton? DacĂŁ ĂŽntr-un numĂŁr precedent al revistei noastre am evidenĂžiat calitĂŁĂžile Âşi defectele structurilor din metal ĂŽn comparaĂžie cu cele din beton armat, acum este timpul pentru a vedea dacĂŁ lemnul este demn de a fi pus ĂŽn antitezĂŁ cu betonul, rĂŁmĂ˘nĂ˘nd ca dumneavoastrĂŁ sĂŁ decideĂži ĂŽn ce material veĂži investi banii adunaĂži pentru o locuinĂžĂŁ.

OscilaĂžii

ĂŽntre extreme n ziua de azi, privilegiul de a Ă&#x17D;YUHP ne alege materialul din care VĂŠ Â°H UHDOL]DWĂŠ VWUXFWXUD FDVHL SRDWH Â° R GLOHPĂŠ UHDOĂŠ iar cunoaÂşterea materialelor R VDUFLQĂŠ GLÂ°FLOĂŠ 7RWXĂ§L DFHVW pas este mai mult decĂ˘t necesar, deoarece structura este o componentĂŁ importantĂŁ a clĂŁdirii, ea trebuind sĂŁ suporte greutatea casei, sĂŁ o protejeze de elementele distructive Âşi sĂŁ FRQWULEXLH OD HÂ°FLHQĂ¨D FKLDU Ă§L WHUPLFĂŠ D HL 2 VWUXFWXUĂŠ EXQĂŠ permite o valoare mai mare a FRHÂ°FLHQWXOXL GH L]RODUH WHUPLFĂŠ

36 l

Misiunea

CASA 4/06

Âşi, pe termen lung, reuÂşeÂşte sĂŁ PHQĂ¨LQĂŠ LQWHJULWDWHD FDVHL UHODWLY QHVFKLPEDWĂŠ

Prezentul ĂŽncepe ĂŽn trecut Â˝QFĂŠ GLQ FHOH PDL YHFKL WLPpuri, lemnul a reprezentat o resursĂŁ naturalĂŁ folositĂŁ ca maWHULDO GH FRQVWUXFĂ¨LH DWkW SHQtru case, cĂ˘t Âşi pentru multe DOWH WLSXUL GH DPHQDMĂŠUL 'DFĂŠ DP IDFH DEVWUDFĂ¨LH GH SHULRDGD paleoliticĂŁ, ĂŽn care omul utiliza lemnul doar pentru a se ĂŽncĂŁlzi,

vĂ˘na Âşi prepara mĂ˘ncarea, am ajunge la concluzia cĂŁ urmaÂşii lui, mai exact cei din epoca bronzului, au fost primii care DX vQWUHEXLQĂ¨DW OHPQXO SHQWUX D FRQVWUXL DGĂŠSRVWXUL )RORVLUHD lui pe scarĂŁ largĂŁ, din Europa SkQĂŠ vQ ,QGLD Ă§L FKLDU PDL GHparte, pĂ˘nĂŁ ĂŽn Japonia, dateazĂŁ GH DFXP SDWUX PLOHQLL 0ĂŠUWXULL despre aceastĂŁ primĂŁ paginĂŁ din istoria lemnului pentru FRQVWUXFĂ¨LH VXQW SXĂ¨LQH vQWUXcĂ˘t este vorba despre un mateULDO SHULVDELO vQ FRPSDUDĂ¨LH FX piatra Âşi cĂŁrĂŁmida arsĂŁ, ĂŽntĂ˘lnite

vQFĂŠ GLQ ]RULL FLYLOL]DĂ¨LHL PĂ˘nĂŁ ĂŽn secolul al XVII-lea, PDMRULWDWHD ORFXLQĂ¨HORU GLQ 5RPkQLD FD Ă§L DOWH FRQVWUXFĂ¨LL FX GHVWLQDĂ¨LL YDULDWH DYHDX VWUXFWXUD GLQ OHPQ Â˝Q ]LXD GH D]L FHOH PDL PXOWH DVHPHQHD FDVH SRW Â° vĂŁzute ĂŽn zonele rurale Âşi montane, acolo unde meÂşteÂşugul prelucrĂŁrii s-a pĂŁstrat iar lemnul HVWH GLQ DEXQGHQĂ¨ĂŠ 'LQ IHULFLUH SHQWUX HYROXĂ¨LD DFHVWHL LQGXVWULL DOWH Ă¨ĂŠUL SUHFXP &DQDGD $PHULFD VDX $XVWUDOLD DX FRQWLQXDW sĂŁ construiascĂŁ folosind lemnul atĂ˘t pentru structurĂŁ, cĂ˘t Âşi pen-

versus

Ă&#x17D;n cazul de faĂžĂŁ armĂŁtura metalicĂŁ este expusĂŁ la procesul de coroziune, fapt pentru care turnarea betonului nu trebuie sĂŁ ĂŽntĂ˘rzie prea mult.

Betonul este turnat Âşi lĂŁsat ĂŽn aer liber pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd se ĂŽntĂŁreÂşte, prin urmare sunt contraindicate temperaturile cu valori negative. Chiar dacĂŁ acest lucru nu este un secret, mulĂži constructori nu Ăžin cont de el. Cofrajele din lemn sunt alternativa inferioarĂŁ a cofrajelor din plĂŁci compozite sau a celor din metal, deoarece nu au aceeaÂşi planeitate.

Ă&#x17D;n cazul betonului nu se poate vorbi nici pe departe desSUH R WUDGLĂ¨LH 7kU]LX vQ a fost ĂŽnregistratĂŁ prima formĂŁ PRGHUQĂŠ GH EHWRQ QHDUPDW GH cĂŁtre un inginer britanic, numit -RKQ 6PHDWRQ XUPkQG FD SHVWH GH DQL XQ DOW LQYHQWDWRU HQJOH] Ă§L HO -RVHSK $VSGLQ sĂŁ creeze cimentul Portland, care a rĂŁmas pĂ˘nĂŁ acum cea mai cunoscutĂŁ formĂŁ de ciment pentru producerea betoQXOXL 3RDWH SĂŠUHD SXĂ¨LQ FLXGDW dar betonul armat a fost invenWDW DELD LQ Ă§L SDWHQWDW vQ

GH FĂŠWUH JUĂŠGLQDUXO SDUL]LDQ -RVHSK 0RQLHU FDUH IRORVHD LQYHQĂ¨LD OD UHDOL]DUHD JKLYHFHORU SHQWUX ÂąRUL $Ă§DGDU DYHP GH D IDFH SH de-o parte, cu un material care a fĂŁcut istorie, Âşi pe de altĂŁ parte cu un material care a apĂŁrut ca UĂŠVSXQV OD R SDUWH D QHFHVLWĂŠĂ¨LORU RPXOXL PRGHUQ

Ă&#x17D;ntre elastic Âşi rigid )RORVLUHD OHPQXOXL FD PDWHULal pentru structura casei oferĂŁ o YDULHWDWH GH EHQHÂ°FLL HVWHWLFH Ă§L

VWUXFWXUDOH GDWRULWĂŠ SRVLELOLWĂŠĂ¨LL UHDOL]ĂŠULL XQRU GHVFKLGHUL PDUL Ă§L D L]ROĂŠULL WHUPLFH HÂ°FLHQWH OD FDSLWROXO DFHVWD Â°LQG FRWDW PDL ELQH GHFkW EHWRQXO 1X WUHEXLH omis faptul cĂŁ lemnul poate crea o barierĂŁ ĂŽmpotriva propagĂŁrii XQGHORU VRQRUH %HWRQXO EXQ fonoizolator prin masivitate, devine o punte a zgomotelor FkQG LQWUĂŠ vQ YLEUDĂ¨LH vQ SOXV ĂŽi este cunoscut rolul de punte termicĂŁ, ceea ce ĂŽl face atent pe orice constructor, deoarece este vorba despre aspectul energetic DO XQHL FRQVWUXFĂ¨LL

WUX vQFKLGHUL 'DFĂŠ QX V DU Â° vQWkPSODW DĂ§D SUREDELO DP Â° DVLVtat la o decĂŁdere irecuperabilĂŁ a sectorului, pentru cĂŁ ĂŽn mod sigur, lemnul, sau mai bine spus WHKQLFLOH GH REĂ¨LQHUH D OHPQXOXL DU Â° UĂŠPDV OD VWDGLXO GLQ VHFROXO DO ;9,, OHD Ă§L DU Â° IRVW FX PXOW GHSĂŠĂ§LWH vQ UDSRUW FX FHULQĂ¨HOH SLHĂ¨HL DFWXDOH ,QWHQĂ¨LD QRDVWUĂŠ nu este sĂŁ ĂŽi atribuim lemnului un statut nemeritat, dar trebuie sĂŁ-l recunoaÂştem ca pe unul GLQWUH FHOH PDL YHFKL PDWHULDle folosite, Âşi, prin urmare, sĂŁ-l WUDWĂŠP FX UHVSHFWXO FXYHQLW

Misiunea

CASA 4/06

l 37

versus

lemn sau beton? Ă&#x17D;n acelaÂşi timp, structura din OHPQ SRDWH Â° ULGLFDWĂŠ vQWU XQ timp relativ scurt, comparativ FX FHD GLQ EHWRQ 3XWHP FKLDU DÂ°UPD FĂŠ vQ DQXPLWH FRQGLĂ¨LL H[HFXĂ¨LD QHFHVLWĂŠ GRDU MXPĂŠWDWH din timpul necesar structuriORU GLQ EHWRQ $FHVW OXFUX VH datoreazĂŁ Âşi faptului cĂŁ lemQXO SRDWH Â° WĂŠLDW Ă§L Â°QLVDW FKLDU vQ ORFXO XQGH VH FRQVWUXLHĂ§WH 7RWRGDWĂŠ VWUXFWXUD GLQ OHPQ HVWH HODVWLFĂŠ GDU OD GHVFKLGHUL FDUH SHQWUX EHWRQ VXQW Â°UHĂ§WL QHFHVLWĂŠ vPELQĂŠUL VSHFLDOH SHQtru prelungirea elementelor structurale) sau combinarea cu HOHPHQWH GH PHWDO /HPQXO WUHbuie tratat neapĂŁrat cu rĂŁÂşini, ĂŽndeosebi ĂŽmpotriva incendiLORU Â˝Q FD] FĂŠ QX D IRVW LJQLfugat corespunzĂŁtor, se poate UHVSLQJH DXWRUL]DUHD H[HFXĂ¨LHL XQHL DVHPHQHD VWUXFWXUL FKLDU Âşi dacĂŁ aceasta este realizatĂŁ SDUĂ¨LDO GLQ OHPQ GH H[HPSOX OD R PDQVDUGĂŠ )LQLVDUHD OD H[WHULRU D XQHL case cu structurĂŁ din lemn poate VĂŠ DLEĂŠ DFHHDĂ§L DSDUHQĂ¨ĂŠ FD FHD GH EHWRQ DGLFĂŠ SRDWH Â° WHQFXLWĂŠ Ă§L Â°QLVDWĂŠ GXSĂŠ GRULQĂ¨ĂŠ 'DFĂŠ aceastĂŁ variantĂŁ nu este pe gusWXO GXPQHDYRDVWUĂŠ SXWHĂ¨L IRORsi o vopsea sau un lac special, RSHUDĂ¨LXQH FDUH YD Â° UHSHWDWĂŠ RUL GH FkWH RUL HVWH QHYRLH $Ă§D FXP FLPHQWXO GLQ FDUH VH IDFH EHWRQXO SRDWH VĂŠ Â°H GH mai multe feluri, iar nisipul sau SLHWULĂ§XO IRORVLW SRW LQÂąXHQĂ¨D calitatea betonului rezultat, Âşi OHPQXO vQ IXQFĂ¨LH GH HVHQĂ¨D lui, poate atinge diferite nivele de calitate, cĂ˘t Âşi o serie de diPHQVLXQL VWDQGDUGL]DWH 1X PDL SXĂ¨LQ LPSRUWDQWH VXQW PHGLXO ĂŽn care creÂşte copacul, respecWLY VĂŠQĂŠWDWHD OXL Ă§L FRQGLĂ¨LLOH FOLPDWLFH 8WLOL]DUHD UĂŠĂ§LQRDVHORU PDL FX VHDPĂŠ EUDGXO Ă§L PROLdul) ĂŽn aceastĂŁ parte a Europei HVWH R FRQVHFLQĂ¨ĂŠ D SURSULHWĂŠĂ¨LORU acestora: sunt mai uÂşoare Âşi pot Â° SUHOXFUDWH PDL VLPSOX GHFkW IRLRDVHOH VWHMDUXO IDJXO HWF Ă&#x17D;n acelaÂşi timp, rĂŁÂşinoasele sunt

38 l

Misiunea

CASA 4/06

Chiar dacĂŁ ĂŽn aceastĂŁ imagine este vorba despre un acoperiÂş, structura din lemn este aproape identicĂŁ cu cea folositĂŁ la construirea ĂŽntregii case.

Ă&#x17D;n funcĂžie de tratamentul folosit, lemnul poate cĂŁpĂŁta diferite aspecte.

La o casĂŁ din lemn, scara poate face parte din structura de rezistenĂžĂŁ.

mai rezistente decĂ˘t plopul sau WHLXO vQWkOQLĂ¨L DFFLGHQWDO vQ LQGXVWULD GH SURÂ°O

8PLGLWDWHD HVWH XQ DOW IDFWRU GLstructiv ĂŽntĂ˘lnit cu precĂŁdere la OHPQ DFHVWD Â°LQG KLJURVFRSLF DUH FDOLWDWHD GH D DEVRUEL XPLGLWDWHD GLQ DHU 1LFL EHWRQXO QX rĂŁmĂ˘ne insensibil la umezealĂŁ DĂ¨L DX]LW ELQHvQĂ¨HOHV GH FDSLODULWDWH 1XPDL FĂŠ DFHDVWD vO afecteazĂŁ doar dupĂŁ ce trec sute GH DQL DYkQG FRQVHFLQĂ¨H DVXpra celorlaltor elemente cu care YLQH vQ FRQWDFW Poate cel mai mare dezavantaj pe care-l are lemnul este cĂŁ, odatĂŁ ce s-a crĂŁpat, ĂŽndoit sau a putrezit, nu se mai poate face nimic pentru a remedia aceste aspecte, prin urmare trebuie ĂŽnlocuit ĂŽn totalitate elemenWXO GLVWUXV &DVHOH FX VWUXFWXUĂŠ GLQ OHPQ QHFHVLWĂŠ R IXQGDĂ¨LH FX R FDSDcitate portantĂŁ mai micĂŁ, acest PDWHULDO Â°LQG PDL XĂ§RU GHFkW EHWRQXO 'H DVHPHQHD FDVHOH astfel construite sunt limitate vQ SULYLQĂ¨D QLYHOHORU OD FDUH SRW DMXQJH 'DU FXP WUHL QLYHOH VXQW PDL PXOW GHFkW VXÂ°FLHQWH SHQWUX FOĂŠGLULOH UH]LGHQĂ¨LDOH DFHVW

ViaĂžĂŁ fĂŁrĂŁ de moarte 'XUDWD GH YLDĂ¨ĂŠ D FHORU GRXĂŠ materiale este diferitĂŁ: lemnul este primul care cedeazĂŁ, Â°LQG XQ PDWHULDO ELRGHJUDGDELO &X WRDWH DFHVWHD HOHPHQtele distructive sunt aceleaÂşi pentru ambele materiale, Âşi anume: umiditatea, fenomenul GH vQJKHĂ¨ GH]JKHĂ¨ Ă§L SUHVLXQHD vQFĂŠUFĂŠULL GH VDUFLQĂŠ Â˝Q SULYLQĂ¨D lemnului, adĂŁugĂŁm cĂŁldura H[FHVLYĂŠ Ă§L LQVHFWHOH 7RWXĂ§L dacĂŁ acesta din urmĂŁ este uscat prin metode corespunzĂŁtoare IĂŠUĂŠ VĂŠ FUDSH ELQH WUDWDW LJnifug Âşi ĂŽmpotriva insectelor, Âşansele ca acestea sĂŁ provoace distrugeri sunt reduse consideUDELO 7RWXĂ§L UH]LVWHQĂ¨D OD IRF a lemnului nu o poate egala pe cea a betonului, care fĂŁrĂŁ niciun tratament poate rezista la temperaturi la care lemnul ajunge FHQXĂ§ĂŠ GRDU vQ FkWHYD PLQXWH

Panourile compozite pot fi folosite la compartimentarea caselor cu structurĂŁ din beton, cĂ˘t Âşi a celor din lemn.

DVSHFW QX DU WUHEXL VĂŠ FRQWH]H $FXP GXSĂŠ DFHDVWĂŠ vQĂ§LUXLUH de caracteristici, este momentul potrivit sĂŁ discutĂŁm despre cosWXULOH REĂ¨LQHULL FHORU GRXĂŠ PDWHULDOH $Ă§DGDU IĂŠUĂŠ VĂŠ PDL OXQJLP vorba, vĂŁ putem spune cĂŁ acele case construite cu structurĂŁ din lemn sunt mai ieftine decĂ˘t cele din beton armat, pentru simplul motiv cĂŁ lemnul a fost, este Âşi probabil va rĂŁmĂ˘ne un material mai ieftin Âşi, din multe puncte de vedere, mai simplu de pus vQ RSHUĂŠ 7HQGLQĂ¨HOH GLQ XOWLma perioadĂŁ aratĂŁ o revigorare a industriei lemnului, ceea ce ne bucurĂŁ doar ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care fenomenul nu va ĂŽnsemna Ă§L GLVSDULĂ¨LD UHVXUVHORU GH OHPQ DOH SODQHWHL 8OWLPHOH VWDWLVWLFL aratĂŁ cĂŁ, ĂŽn curĂ˘nd, acest mateULDO SRDWH GHYHQL R UDULWDWH Q

piatrĂŁ naturalĂŁ

geodezie

Ă&#x17D;n ciuda dezvoltĂŁrii noilor tehnologii, piaĂža construcĂžiilor a rĂŁmas tributarĂŁ naturii, cel mai mare depozit de materiale, pe care omul este dator sĂŁ-l administreze cu deosebitĂŁ grijĂŁ.

ROCI de

construcĂžie T

uturor ne sunt cunoscute priveliÂştile montane. Piscuri ĂŽnalte, versanĂži abrupĂži, peÂşteri spectaculoase Âşi tot felul de forme interesante depĂŁÂşesc limitele superlativului. Aceste ansambluri naturale au fost dintotdeauna cele mai mari construcĂžii de pe pĂŁmĂ˘nt. De-a lungul timpului, natuUD D DĂ§H]DW SLDWUĂŠ SH SLDWUĂŠ D RUGRQDW Â°HFDUH JUDQXOĂŠ OD ORFXO HL LDU DFHVWH HGLÂ°FLL UH]LVWĂŠ cu statornicie parcĂŁ de o eternitate. Durabilitatea reprezintĂŁ un Ăžel principal Âşi pentru orice constructor. Nu au nici un sens investiĂžii mari ĂŽntr-o casĂŁ ai cĂŁrei pereĂži ĂŽncep sĂŁ crape, cu un acoperiÂş Âşubred, sprijinitĂŁ pe o fundaĂžie nesigurĂŁ. De aceea, constructorii trebuie sĂŁ caute cele mai bune PDWHULDOH SHQWUX Â°HFDUH HWDSĂŠ 8Q GHSR]LW complet de materiale pentru construcĂžie, care sĂŁ ĂŽmpace toate gusturile Âşi sĂŁ acopere toate cerinĂžele nu s-a mai inventat, pen-

tru cĂŁ el existĂŁ deja, numai cĂŁ e rĂŁspĂ˘ndit peste tot. Natura pune la dispoziĂžie minerale ĂŽn cĂ˘teva mii de variante, care asamblate ĂŽn combinaĂžii Âşi proporĂžii felurite genereazĂŁ agregate ingenioase (rocile), folosite ĂŽn lucrĂŁri de construcĂžie ĂŽncĂŁ de la ĂŽnceputurile societĂŁĂžii umane. GrĂŁmezile de nisip sunt o prezenĂžĂŁ constantĂŁ pe Âşantierele ĂŽn lucru. Ă&#x17D;n afarĂŁ de folosirea lui ca materie primĂŁ pentru producerea betoanelor, se mai utilizeazĂŁ Âşi ca material de umplere. DacĂŁ, ĂŽn urma studiului geotehnic, terenul de fundare se dovedeÂşte a QX Â° SRWULYLW SHQWUX FRQVWUXFĂ¨LD FH XUPHD]ĂŠ D VH UHDOL]D DFHVWD SRDWH Â° vQORFXLW FX XQ PDterial corespunzĂŁtor. OperaĂžiunea debuteazĂŁ cu excavarea terenului, prin sĂŁparea unei gropi, respectĂ˘nd dimensiunile indicate de proiectant, dupĂŁ care se umple cu straturi succesive de pietriÂş, nisip Âşi argilĂŁ. Pentru

VarietĂŁĂži de pietre cum ar fi â&#x20AC;&#x17E;granitul de Ogradenaâ&#x20AC;&#x153;, recunoscute ĂŽn RomĂ˘nia Âşi ĂŽndelung folosite pentru construcĂžii importante provin din astfel de cariere.

40 lMisiuneaCASA 1/06 3/06

a se crea un fundament stabil, dupĂŁ depuQHUHD Â°HFĂŠUXL VWUDW VH WUHFH SH GHDVXSUD FX cilindrul compactor, pĂ˘nĂŁ se ajunge la gradul dorit de tasare. Momentul ĂŽn care cilindrul compactor nu mai lasĂŁ urme aratĂŁ cĂŁ s-a ajuns la o tasare potrivitĂŁ. Evident cĂŁ prezenĂža apei este nedoritĂŁ ĂŽn timpul acestei operaĂžiuni. Nisipul este un material aluvionar Âşi este extras, de obicei, dintr-o carierĂŁ DÂąDWĂŠ vQ DSURSLHUHD XQXL UkX VDX ODF )LLQG format din granule aproximativ sferice de cuarĂž, prezintĂŁ o porozitate ridicatĂŁ, Âşi implicit un conĂžinut mare de apĂŁ, aceasta reprezentĂ˘nd de fapt, o bunĂŁ parte din greutatea nisipului cumpĂŁrat. Pentru o tasare reuÂşitĂŁ, pietriÂşul sau piatra spartĂŁ introdusĂŁ trebuie sĂŁ se ĂŽncadreze ĂŽntr-un anumit sort granulometric, stabilit de specialiÂşti.

De la fundaĂžie la acoperiÂş Piatra se foloseÂşte pe scarĂŁ largĂŁ la realizarea fundaĂžiilor. Ă&#x17D;n limbajul constructorilor, se vorbeÂşte de â&#x20AC;&#x17E;piatrĂŁ de rĂ˘uâ&#x20AC;&#x153; Âşi â&#x20AC;&#x17E;piatrĂŁ de carierĂŁâ&#x20AC;&#x153;, diferenĂža dintre varietĂŁĂži referindu-se la forma pietrelor. Cele de rĂ˘u sunt rotunjite, nu prezintĂŁ colĂžuri, chiar dacĂŁ sunt alungite sau turtite, iar piatra de carierĂŁ este colĂžuroasĂŁ. TotuÂşi, una Âşi aceeaÂşi rocĂŁ se poate ĂŽntĂ˘lni ĂŽn amĂ˘ndouĂŁ locurile. Piatra de rĂ˘u are Âşi un rol ornamental atunci cĂ˘nd fundaĂžia se ridicĂŁ cu 50 cm sau mai mult GHDVXSUD WHUHQXOXL 8QD GLQWUH FHOH PDL rĂŁspĂ˘ndite pietre de carierĂŁ este calcarul, o rocĂŁ alb-gĂŁlbuie, omogenĂŁ Âşi foarte durĂŁ. Pe mĂŁsurĂŁ ce construcĂžia casei avanseazĂŁ,

O carierรฃ schimbรฃ radical un peisaj montan sau farmecul unei lunci pline de vegetaรพie. Exploatarea lor a scรฃpat uneori de sub controlul autoritรฃรพilor, fapt cu urmรฃri grave asupra mediului ยบi oamenilor.

Placรฃrile cu piatrรฃ sunt din nou la modรฃ! Astfel, unii producรฃtori fac afaceri serioase cu imitaรพii ale produselor naturale.

OXFUรฉULOH FDSรฉWรฉ XQ SOXV GH ยฐQHรจH VH DFRUGรฉ PDL PXOWรฉ DWHQรจLH GHWDOLLORU 5RFLOH FD PDWHULDOH QDWXUDOH GH FRQVWUXFรจLH VXQW DFXP IRORVLWH รงL SHQWUX SURSULHWรฉรจLOH ORU HVWHWLFH QX GRDU PHFDQLFH 6H GLVWLQJH R FDWHJRULH GH URFL FDUH VH SRW GHVSULQGH SUHIHUHQรจLDO vQ SOรฉFL QXPLWH URFL รงLVWRDVH 'LQWUH DFHVWHD DUGH]LLOH VH vQWUHEXLQรจHD]รฉ SH SRVW GH รจLJOH OD FRQVWUXFรจLD DFRSHULรงXOXL (VWH YRUED GHVSUH R URFรฉ GH FXORDUH vQFKLVรฉ JUL QHDJUรฉ IRUPDWรฉ SULQ WUDQVIRUPDUHD DUJLOHORU vQ FRQGLรจLL GH PDUH DGkQFLPH &D DWDUH LPSHUPHDELOLWDWHD FRPELQDWรฉ FX XรงXULQรจD GH D VH GHVSULQGH vQ SOรฉFL R UHFRPDQGรฉ FD XQ IRDUWH EXQ PDWHULDO GH vQYHOLW FDVD ยฐLQG GHRVHELW GH DSUHFLDWรฉ vQ (XURSD QRUGLFรฉ $OWH URFL รงLVWRDVH FH SRW ยฐ XWLOL]DWH รงL QHรงOHIXLWH SHQWUX GLYHUVH SODFรฉUL vQ JHQHUDO VXQW FHOH FDUH FRQรจLQ PLFรฉ $FHDVWD HVWH XQ PLQHUDO VWUรฉOXFLWRU VXE IRUPD XQRU IRLรจH VXEรจLUL FDUH VH JUXSHD]รฉ vQ SDFKHWH YDULHWDWHD QHDJUรฉ VH QXPHรงWH ELRWLW LDU FHD DOEรฉ PXVFRYLW 'DWRULWรฉ PRGXOXL GH D UHยฑHFWD OXPLQD PLFD VH vQWUHEXLQรจHD]รฉ รงL VHSDUDW GH URFD FH R FRQรจLQH DPHVWHFDWรฉ vQ PDWHULDOXO GH WHQFXLW *UHVLLOH DSDUรจLQ DFHOHLDรงL FDWHJRULL GH URFL GH FRQVWUXFรจLH รงL VXQW ODUJ UรฉVSkQGLWH OD QRL vQ รจDUรฉ GDU QX SUH]LQWรฉ FDOLWรฉรจL HVWHWLFH GHRVHELWH FXORDUH JUL FHQXรงLH VDX PDL GHVFKLVรฉ VXQW vQ VFKLPE IRDUWH GXUH รงL UH]LVWHQWH vQ WLPS 5RFLOH FDUH VH VSDUJ SUHIHUHQรจLDO SH IHรจH SODQH SHUSHQGLFXODUH vQWUH HOH vQORFXLHVF EORFXULOH FHUDPLFH vQ PXOWH ]RQH GLQ รจDUรฉ รงL VH XWLOL]HD]รฉ SHQWUX FRQVWUXFรจLD JDUGXULORU VDX D SรฉUรจLL LQIHULRDUH D ]LGXULORU $FHV-

Vietรฃรพi stranii, dispรฃrute de milioane ยบi milioane de ani, mai pot fi รฎntรขlnite astรฃzi doar รฎn carierele de roci fosilifere ยบi รฎn muzee.

WH URFL VXQW OD RULJLQH PDJPDWLFH รงL VH UHFXQRVF GDWRULWรฉ VWUXFWXULL JUDQXODUH *UDQLWXO HVWH IRUPDW GLQ FULVWDOH GH FXDUรจ GH FXORDUH FHQXรงLH vQ DOWHUQDQรจรฉ FX FULVWDOH DOE URรงLL GH IHOGVSDW รงL SDLHWH GH PLFรฉ %D]DOWXO SUH]LQWรฉ R FXORDUH QHDJUรฉ RPRJHQรฉ LDU DVSHFWXO JUDQXODU QX H DรงD GH HYLGHQW 'LQ DFHVWH XOWLPH URFL PHQรจLRQDWH รงL DOWHOH PDJPDWLFH VH PRGHOHD]รฉ SLDWUD FXELFรฉ IRORVLWรฉ OD SDYDMH

Finisรขnd natura $GHYรฉUDWD IUXPXVHรจH D SLHWUHORU IRORVLWH vQ FRQVWUXFรจLL VH DUDWรฉ DWXQFL FkQG VXQW รงOHIXLWH 'H IDSW DLFL LQWHUYLQH PDUHD GLIHUHQรจรฉ GLQWUH URFL รงL PDWHULDOHOH SUHIDEULFDWH SULQ รงOHIXLUH URFLOH FDSรฉWรฉ XQ DVSHFW PDL SOรฉFXW SH FkQG SUHIDEULFDWHOH RGDWรฉ FX X]XUD vรงL SLHUG GLQ FDOLWรฉรจLOH LQLรจLDOH รชOHIXLUHD UHOHYรฉ PXOW PDL ELQH DGHYรฉUDWD VWUXFWXUรฉ D URFLORU *UDQLWXO WรฉLDW VXE IRUPรฉ FXELFรฉ QX DUH DFHHDรงL YDORDUH FD FHO รงOHIXLW VXE IRUPรฉ GH SOรฉFL RUQDPHQWDOH 3XVH vQ YDORDUH LQVXยฐFLHQW SH SLDรจD URPkQHDVFรฉ VXQW รงLVWXULOH FULVWDOLQH D FรฉURU ERJรฉรจLH GH YLQLรงRDUH FX GLIHULWH FXORUL รงL DOLQLDPHQWH FXWDWH GH PLQHUDOH vQIUXPXVHรจHD]รฉ PXOW RULFH IDรจDGรฉ GRDU PDUPXUD VH UHPDUFรฉ GLQ DFHDVWรฉ FDWHJRULH GH URFL 3HQWUX SODFDUHD VXSUDIHรจHORU LQWHULRDUH VH UHFRPDQGรฉ IRORVLUHD XQRU URFL PRQRFURPH FXP DU ยฐ ED]DOWXO VDX JDEEURXO FHOH GLYHUV FRORUDWH รงL FX R VWUXFWXUรฉ ERJDWรฉ JรฉVLQGX รงL PDL ELQH ORFXO SH WUHSWHOH H[WHULRDUH VDX IDรจDGH 5RFLOH YXOFDQLFH DQGH]LWXO VDX GDFLWXO vQ FD]XO FรฉURUD XQ PDWHULDO RPRJHQ FD R SDVWรฉ

vQJOREHD]รฉ GLYHUVH FULVWDOH GH GLPHQVLXQL PDL PDUL รงL FXORUL GLIHULWH VH SRW IRORVL SHQWUX vPEUรฉFDUHD VWkOSLORU รงL FRORDQHORU &HO PDL LPSRUWDQW DVSHFW OHJDW GH URFLOH RUQDPHQWDOH HVWH UH]LVWHQรจD ORU OD GHJUDGDUH )LLQG GHVWLQDWH GH PXOWH RUL SODFรฉULL H[WHULRDUH URFLOH RUQDPHQWDOH YLQ vQ FRQWDFW FX IDFWRULL PHWHRURORJLFL 3ULQ XUPDUH XQHOH YDULHWรฉรจL PDL SXรจLQ UH]LVWHQWH FXP DU ยฐ WUDYHUWLQXO VXQW SUHGLVSXVH HUR]LXQLL $FHVWD VHDPรฉQรฉ FX FDOFDUXO OD FXORDUH DUH XQ DVSHFW JรฉXQRV GDU SULQ รงOHIXLUH FDSรฉWรฉ DVSHFWXO PDUPXULL FHHD FH O PHQรจLQH vQFรฉ vQ WRSXO SUHIHULQรจHORU (YLWDรจL Vรฉ IRORVLรจL R URFรฉ FH FRQรจLQH UHVWXUL IRVLOLIHUH (VWH R SUREOHPรฉ GH HWLFรฉ FKLDU GDFรฉ QX SURYLQH GLQWU XQ SHULPHWUX SURWHMDW SULQ OHJH URFLOH IRVLOLIHUH ยฐLQG SULQWUH FHOH PDL LQWHUHVDQWH PรฉUWXULL DOH LVWRULHL SรฉPkQWXOXL /RFXO ORU HVWH vQ QDWXUรฉ VDX OD PX]HX QX SH IDรจDGD XQHL FDVH VDX SDUGRVHDOD XQHL VWDรจLL GH PHWURX 5HFRQVLGHUDUHD LPSRUWDQรจHL XWLOL]รฉULL URFLORU vQ FRQVWUXFรจLL DUH vQ SULPXO UkQG XQ URO FDOLWDWLY XQ PDWHULDO IRUPDW vQ WLPS vQGHOXQJDW SULQWU R IRUPXOรฉ WHVWDWรฉ vQ ODERUDWRDUHOH QDWXULL VH YD GLVWUXJH PDL JUHX GHFkW XQXO IDEULFDW SH EDQGรฉ UXODQWรฉ Q

Q INFO Articol realizat รฎn colaborare cu Universitatea din Bucureยบti, Facultatea de Geologie ยบi Geofizicรฃ, Laboratorul de Geomecanicรฃ.

Misiunea

CASA 4/06

l 41

FDVĂŹ HÂąFLHQWĂŹ energetic

Dintr-o casĂŁ veche Âşi deterioratĂŁ a luat naÂştere acest model de eficienĂžĂŁ energeticĂŁ, ce impresioneazĂŁ Âşi din punct de vedere estetic.

O casĂŁ veche renovatĂŁ perfect D

upĂŁ ce au dispus iniĂžial de diagnoza energeticĂŁ D FOĂŠGLULL Ă§L GH UHFRPDQGĂŠULOH unui expert ĂŽn domeniu, proprietarii au demarat lucrĂŁrile de renovare ĂŽn iunie 2003. Â˝Q OXQD QRLHPEULH D DFHOXLDĂ§L an, ei s-au mutat ĂŽn casa complet renovatĂŁ, unde se simĂžeau foarte bine, ĂŽn primul rĂ˘nd datoritĂŁ climatului plĂŁcut. De exemplu, nu mai existau nici un fel de curenĂži GH DHU UHFH vQFĂŠSHULOH EHQHÂ°FLind de o temperaturĂŁ constantĂŁ Ă§L SOĂŠFXWĂŠ Â˝Q SOXV SURSULHWDrul casei ne-a mĂŁrturisit con-

42 l

Misiunea

CASA 4/06

vingerea cĂŁ renovarea, pe lĂ˘ngĂŁ ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea calitĂŁĂžii vieĂžii, a VSRULW VHPQLÂ°FDWLY Ă§L YDORDUHD imobilului respectiv. SĂŁ examinĂŁm ĂŽnsĂŁ mai detaliat lucrĂŁrile de renovare. Mai ĂŽntĂ˘i, pe tencuiala exterioarĂŁ a acestei case vechi de peste 50 de ani, a fost aplicat un strat de protecĂžie termicĂŁ ĂŽn grosime de 12 cm, iar ferestrele existente au fost ĂŽnlocuite cu altele noi, termoizolante. SoluĂžia adoptatĂŁ oferea avantajul montĂŁrii mai ĂŽn DIDUĂŠ D IHUHVWUHORU Ă§L XĂ§LL GH LQWUDUH DFHVWHD DÂąkQGX VH DFXP

termoizolaĂžie Renovarea casei pas cu pas

EficienĂža energeticĂŁ trebuie tratatĂŁ cu toatĂŁ seriozitatea. Ă&#x17D;n cazul prezentat de noi, proprietarii casei au apelat la un expert ĂŽn domeniu.

vQ DFHODĂ§L SODQ FX WHUPRL]RODĂ¨LD fapt ce reducea considerabil riscul apariĂžiei punĂžilor termice. Ă&#x17D;n urma acestor operaĂžiuni, s-a impus necesitatea lĂŁrgirii pervazurilor la interior, care acum oferĂŁ suprafeĂže suplimentare cu utilitate permanentĂŁ. TotodatĂŁ, pe lĂ˘ngĂŁ considerentele energetice, proprietaULL vĂ§L PDL GRUHDX FD Â°QLVDUHD faĂžadei sĂŁ prezinte o serie de accente vizuale. Astfel, obloane-

Sus: Rulourile exterioare au o dublĂŁ utilitate: ĂŽn funcĂžie de anotimp, reĂžin cĂŁldura ĂŽn casĂŁ sau o ĂŽndepĂŁrteazĂŁ. StĂ˘nga: Noua instalaĂžie de ĂŽncĂŁlzire (pe bazĂŁ de gaz Âşi cu recuperare de cĂŁldurĂŁ) funcĂžioneazĂŁ mult mai eficient.

SituaĂžia ĂŽnainte de renovare

MĂŁsura de remediere

Efect

PereĂžii exteriori neizolaĂži termic constituiau principala cauzĂŁ a pierderilor de energie Âşi a costurilor mari pentru ĂŽncĂŁlzire.

Izolare completĂŁ printr-un sistem termoizolator monolit cu plĂŁci din spumĂŁ rigidĂŁ de polistiren ĂŽn grosime de 12 cm

Au fost reduse pierderile de cĂŁldurĂŁ cu 40%, iar coeficientul de transfer termic ce indicĂŁ pierderile de energie a scĂŁzut de la 2,25 la 0,35 W/m2K.

Deoarece tavanul pivniĂžei (realizat din beton) era mereu rece, favoriza apariĂžia unui mediu neplĂŁcut Âşi friguros.

Izolarea tavanului pivniĂžei Âşi a peretelui interior al scĂŁrii spre subsol cu plĂŁci din spumĂŁ rigidĂŁ ĂŽn grosime de 6 cm

â&#x20AC;&#x2122;Picioarele reciâ&#x20AC;&#x2122; sunt de domeniul trecutului. Coeficientul de transfer termic (pierderile de energie ale unei clĂŁdiri) a scĂŁzut de la 1,94 la 0,40 W/m2K.

Ă&#x17D;nvelitoarea veche Âşi deterioratĂŁ a acoperiÂşului, precum Âşi lipsa izolaĂžiei termice a acestuia, ofereau o protecĂžie insuficientĂŁ la intemperii, cauzĂ˘nd prin aceasta noi pierderi de energie. Simpla reparaĂžie nu era suficientĂŁ.

Dublarea dulapilor pentru obĂžinerea unei ĂŽnĂŁlĂžimi suficiente a cĂŁpriorilor, cĂŁmĂŁÂşuirea cu barierĂŁ de vapori Âşi izolarea cu vatĂŁ mineralĂŁ de 18 cm, aplicarea unor plĂŁci fibrolemnoase pe ÂşarpantĂŁ Âşi, ĂŽn final, montarea unei noi ĂŽnvelitori

AcoperiÂşul este izolat optim. Acest lucru poate fi simĂžit ĂŽn podul casei, unde nici ĂŽn timpul iernii nu mai este foarte frig. TotodatĂŁ, zĂŁpada rĂŁmĂ˘ne mai multĂŁ vreme pe acoperiÂş. Coeficientul de transfer termic (ce indicĂŁ pierderile de energie) s-a ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžit de la 1,39 la 0,3 W/m2K.

Ferestrele neetanÂşate, prevĂŁzute cu obloane rabatabile din lemn, permiteau intrarea nestingheritĂŁ a aerului rece ĂŽn camerele locuinĂžei.

Ă&#x17D;nlocuirea vechilor ferestre cu unele moderne, prevĂŁzute ĂŽn exterior cu obloane rulante care sĂŁ ofere protecĂžie de-a lungul ĂŽntregului an

Pe lĂ˘ngĂŁ faptul cĂŁ pot fi manevrate mai bine, noile ferestre ĂŽmpiedicĂŁ pierderile necontrolate de cĂŁldurĂŁ. Coeficientul de transfer termic al ferestrelor a scĂŁzut de la 2,20 la 1,40 W/m2K.

InstalaĂžia de ĂŽncĂŁlzire cu temperaturĂŁ constantĂŁ, care funcĂžiona pe bazĂŁ de combustibil lichid, era costisitoare Âşi nu facilita anumite reglĂŁri ale nivelului temperaturii.

Montarea unei centrale termice deosebit de eficiente, cu recuperare de cĂŁldurĂŁ, ce funcĂžioneazĂŁ pe bazĂŁ de gaze naturale Âşi are un randament ridicat, de peste 100%.

InstalaĂžia de ĂŽncĂŁlzire montatĂŁ la perete ocupĂŁ puĂžin loc, lĂŁsĂ˘nd la dispoziĂžia proprietarilor un spaĂžiu suplimentar ĂŽn pivniĂžĂŁ. Necesarul de energie primarĂŁ a scĂŁzut semnificativ, ajungĂ˘nd la numai 32% din valoarea iniĂžialĂŁ.

le rabatabile deteriorate de la ferestre au fost ĂŽnlocuite cu rulouri (ca protecĂžie ĂŽmpotriva luPLQLL Ă§L UD]HORU VRODUH DQFDdramentele ferestrelor au fost vopsite ĂŽn alb, iar faĂžada tratatĂŁ prin tehnica de aplicare cu buretele ĂŽntr-o nuanĂžĂŁ portocalie. Â˝QYHOLWRDUHD DFRSHULĂ§XOXL a fost ĂŽnlocuitĂŁ, operaĂžiune FDUH D LQFOXV Ă§L Â°[DUHD XQHL termoizolaĂžii ĂŽntre cĂŁpriorii acestuia. Astfel, cĂŁpriorii au fost dublaĂži, pentru a ajunge la ĂŽnĂŁlĂžimea necesarĂŁ de 18 cm, DSRL DX IRVW HWDQĂ§DĂ¨L GH MXU vPprejur cu o folie de poliester, SHQWUX FD XOWHULRU VĂŠ Â°H LQWURGXVĂŠ ĂŽntre ei vatĂŁ mineralĂŁ. Iar ĂŽn veGHUHD REĂ¨LQHULL XQHL Ă§DUSDQWH SHUIHFW HWDQĂ§H OD DSD SOXYLDOĂŠ Ă§L la vĂ˘nt, pe cĂŁpriori au fost monWDWH SOĂŠFL L]RODWRDUH Â°EUROHPQRDVH FDUH FRQIHUĂŠ vQ DFHODĂ§L

WLPS Ă§L R SURWHFĂ¨LH SHUIRUPDQWĂŠ ĂŽmpotriva cĂŁldurii excesive din WLPSXO YHULL /XFUĂŠULOH GH Â°QDOL]DUH D DFRSHULĂ§XOXL DX FRQVWDW vQ DSOLFDUHD GH QRL Ă¨LJOH Ă§L MJKHDEXUL GLQ FXSUX Â°LQG H[HFXWDW Ă§L XQ QRX FRĂ§ GH IXP 1LFL XĂ§D GH acces ĂŽn pod nu a fost omisĂŁ din DPHQDMĂŠULOH PHQLWH HÂ°FLHQWL]ĂŠULL energetice a clĂŁdirii, iar cheSHQJXO GH SH DFRSHULĂ§ D IRVW prevĂŁzut cu un strat izolator. Ă&#x17D;n acest fel, fĂŁrĂŁ cheltuieli suplimentare prea mari, ĂŽn viitor va SXWHD Â° DPHQDMDWĂŠ Ă§L PDQVDUGD A venit apoi rĂ˘ndul pivniĂžei. Aici, pentru a evita orice risc de apariĂžie al unor fenomene neplĂŁcute de genul â&#x20AC;&#x17E;picioarelor reciâ&#x20AC;&#x153; ĂŽn zona locuibilĂŁ, atĂ˘t SH WDYDQXO SLYQLĂ¨HL FkW Ă§L SH suprafaĂža peretelui casei scĂŁrii de acces ĂŽn subsol au fost aplicate plĂŁci din spumĂŁ rigidĂŁ de

polistiren ĂŽn grosime de 6 cm. &ĂŠOGXUD Ă§L DSD FDOGĂŠ VXQW IXUnizate de o instalaĂžie de ĂŽncĂŁlzire cu recuperare de cĂŁldurĂŁ, care funcĂžioneazĂŁ pe bazĂŁ de gaz metan. AceastĂŁ centralĂŁ modernĂŁ vQFĂŠO]HĂ§WH RSWLP vQFĂŠSHULOH vQ condiĂžiile unui consum foarte redus de energie, deoarece prin izolarea pereĂžilor exteriori, necesarul de cĂŁldurĂŁ a scĂŁzut VHPQLÂ°FDWLY ĂŤHYLOH LQVWDODĂ¨LHL GH vQFĂŠO]LUH DX IRVW Ă§L HOH WHUmoizolate, iar caloriferele din toatĂŁ casa schimbate. Ă&#x17D;n plus, temperatura din locuinĂžĂŁ poate Â° UHJODWĂŠ GH OD XQLWDWHD FHQWUDOĂŠ montatĂŁ ĂŽn camera de zi. Pentru informaĂžii despre termoizolare, diagnozĂŁ Âşi consultanĂžĂŁ specializatĂŁ ĂŽn domeniu, accesaĂži site-urile noastre www.misiuneacasa.ro Âşi www.termodivizia.ro. Q Misiunea

CASA 4/06

l 43

Campania „Termodivizia Misiunea Casa te premiazã“ ºi-a arãtat primele rezultate: câºtigãtorii concursului nostru, lansat la începutul acestui an, au beneficiat de un raport termografic gratuit ce cuprinde mãsurãtori termografice ºi diagnozã. În urma tragerii la sorþi efectuate la sfârºitul lunii martie, câºtigãtori au fost desemnaþi urmãtorii: Pahontu Ana, Marin Teodora, Radu Doina Rodica, Ghemuleþ Marilena, Lamba Tolosica, Varduca Dan Florian, Þicleanu Virgil, Seremet Ana ºi Tijani Veronica. Conform legislaþiei româneºti ºi europene, realizarea acestui raport este necesarã în procesul de reabilitare termicã a blocurilor de locuinþe multietajate ºi la întocmirea certificatului energetic. Termodivizia Misiunea Casa vine în sprijinul eforturilor dumneavoastrã de a vã transforma apartamentul într-o locuinþã confortabilã ºi eficientã energetic cu servicii de mãsurare termograficã, diagnozã, audit ºi întocmirea certificatului energetic. Despre importanþa acestor expertize vã puteþi informa suplimentar accesând site-ul www.misiuneacasa.ro.

protecþie totalã

calitatea vieþii

46 l

Misiunea

CASA 4/06

E puþin probabil ca actualele preþuri ridicate ale energiei sã se reducã pe termen lung. În acelaºi timp, nici costurile presupuse de modernizarea unei FDVH QX SRW ° GLPLQXDWH 3ULQ urmare, cine îºi poate permite astãzi sã efectueze îmbunãtãþiri menite economisirii energiei ar trebui sã acþioneze cât mai repede, cãci investiþiile în acest domeniu se vor dovedi în mod FHUW SUR°WDELOH Este recomandabil ca lucrãrile GH PRGHUQL]DUH Vé °H HIHFWXD-

te de cãtre toþi proprietarii, dar mai cu seamã de cumpãrãtorii unor case vechi, ce nu corespund standardelor moderne. În cazul transferului de proprietate, legislaþia comunitarã (în speþã Regulamentul European referitor la economisirea energiei) prevede expres obligativitatea luãrii unor mãsuri PHQLWH H°FLHQWL]éULL HQHUJHWLFH a imobilelor. Aceastã îndatorire legalã se aplicã de asemenea ºi în situaþia unor lucrãri ce impun reconstrucþii sau extinderi ale

clãdirilor (de exemplu, preveGHULOH UHIHULWRDUH OD FRH°FLHQWXO de etanºeitate în cazul montãrii unor ferestre noi). Totodatã, conform noilor reglementãri, este interzisã montarea unor þevi de apã caldã ºi încãlzire neizolate; de asemenea, se impune obligativitatea izolãrii termice a pardoselilor, respectiv a plafoanelor aferente mansardelor nelocuite. Dacã efectuaþi lucrãri de reconstrucþie, renovare sau extindere, e bine sã luaþi în calcul

Ce mãsuri puteþi lua pentru a reduce necesarul de energie termicã în locuinþã? O soluþie ar fi sã realizaþi o termoizolare perfectã a clãdirii. Articolul nostru vã aratã tot ce trebuie sã faceþi în acest sens, ajutându-vã ºi cu alte recomandãri utile.

Modernizaþi-vã casa ºi economisiþi energie!

Pivniþã Casele vechi pierd multã energie termicã prin pivniþã ºi prin spaþiile de acces spre aceasta. O mare parte din vinã o poartã þevile de încãlzire ºi apã caldã neizolate, care acþioneazã ca serpentine termice. De aceea, Regulamentul European referitor la economisirea energiei impune izolarea acestora. Pe þevi pot fi montate uºor cochilii termoizolante prefabricate din spumã sau vatã mineralã. Dar ºi materialul de izolare trebuie protejat de umezealã cu folie de aluminiu sau material plastic. Deºi reglementãrile în vigoare nu prevãd obligativitatea izolãrii tavanelor din spaþiile neîncãlzite ale pivniþelor, mãsurile în acest sens se pot dovedi totuºi eficiente, fiind în plus foarte uºor de executat: trebuie pur ºi simplu sã lipiþi sau sã fixaþi cu dibluri plãcile termoizolatoare pe respectivul tavan.

Soclu de zidãrie În cazul unor mãsuri ample de renovare a zidãriei (cauzate, de exemplu, de umezealã ascendentã, colþuri umede ale încãperilor, ºamd), precum ºi în eventualitatea construirii unor anexe la o clãdire existentã, trebuie sã acordaþi o atenþie deosebitã soclului de zidãrie. Folosind un material de construcþie special, puteþi evita deteriorãrile acestei zone pretenþioase. În plus, modalitatea de punere în operã nu e deloc dificilã: pe o barierã capilarã (de exemplu, o membranã bituminoasã) va fi aplicat un pat de mortar, în care vor fi aºezate cãrãmizi speciale cu rol de izolare termicã. E permisã amplasarea lor sub pereþii portanþi, cãrãmizile fiind realizate din sticlã spongioasã, un material rezistent la presiune (dar ºi la umezealã, deoarece nu are proprietãþi de absorbþie capilarã).

ªapã Mauerfuß La mansardã, pivniþã ºi anexe fãrã subsol se impune izolarea ºapei, pentru a evita pierderile de cãldurã ºi fenomenele neplãcute de genul „picioarelor reci”. De regulã, la procedeele obiºnuite de aplicare a ºapei în stare umedã sunt înglobate ºi plãci termoizolatoare rezistente la presiune, dar în cazul lucrãrilor de modernizare ºi reconstrucþie sunt utilizate mai frecvent ºape cu aplicare uscatã (fiind chiar recomandate plãci pentru montaj uscat, ce vor fi aºezate pe un material izolator nivelat uniform sau pe o serie de plãci termoizolante îmbinate compact). Plãcile de ºapã cu aplicare uscatã sunt disponibile ºi sub forma unor panouri mixte, pe care e deja lipitã termoizolaþia. În cazul plasãrii sub o pardosealã din asfalt turnat, termoizolaþia trebuie sã reziste la temperaturi foarte ridicate.

Pereþi exteriori Conform Regulamentului European referitor la economisirea energiei, în cazul în care mai mult de 20% dintr-un perete exterior situat spre un punct cardinal e recondiþionat, coeficientul de transfer termic nu poate fi mai mare de 0,35W/m2K. Printre cele mai uzitate sunt aºa-numitele sisteme termoizolatoare tip monolit. Pereþii exteriori sunt cãptuºiþi cu plãci din spumã rigidã de polistiren, vatã mineralã, poliuretan, panouri fibrolemnoase, plutã, bumbac, in, cânepã, lânã, paie, sticlã spongioasã ºamd, iar apoi tencuiþi sau placaþi. Alternativ, poate fi amenajatã o faþadã protectoare (de tip perete cortinã) din lemn, dale ºamd. Cãrãmizile aparente se folosesc mai rar în acest caz. O altã modalitate e izolarea termicã exterioarã masivã, ce presupune lipirea unor plãci de BCA pe vechea tencuialã. Misiunea

CASA 4/06

l 47

calitatea vieþii

Pereþi interiori

protecþie totalã

Termoizolaþia interioarã e un mijloc de ultimã instanþã, fiind aplicatã doar atunci când cea exterioarã nu poate fi executatã sau e interzisã. Pentru a nu înrãutãþi situaþia prin mãsuri greºite (aplicarea tapetelor de polistiren sau similar), vã sfãtuim sã apelaþi la un expert care sã evalueze particularitãþile concrete. De pildã, o modalitate de renovare presupune aplicarea unor plãci adaptate la mediu. În multe state europene, ele sunt marcate cu eticheta „produs recomandat pentru un stil de locuit biologic”. Aceste plãci uºoare au o grosime de 25 mm, sunt realizate din silicat de calciu ºi trebuie montate în zonele interioare afectate de mucegai ºi apã de condens. Ele pot absorbi un volum de apã de 3,5 ori mai mare decât propria lor greutate, eliminând-o apoi treptat prin evaporare.

Tavanul ultimului nivel Conform reglementãrilor europene, tavanul încãperilor încãlzite situate la ultimul nivel trebuie izolat suplimentar, chiar ºi în situaþia în care deasupra e un pod nelocuibil. Perfect justificat, cãci aerul cald ridicându-se la tavan, pierderile de cãldurã sunt evident mai mari, dacã acesta nu e izolat termic. Lucrãrile de izolare pot fi realizate deasupra tavanului, folosind plãci sau saltele termoizolante, materialul izolator trebuind sã fie ºi el apãrat cu un strat protector. La podurile nelocuibile foarte joase, izolarea pantelor acoperiºului e dificilã ºi rareori economicã. Totuºi, dacã podului i se poate da o utilizare, nefiind exclusã o mansardare ulterioarã, izolarea pardoselii acestuia va fi executatã aºa încât deasupra ei sã poatã fi montatã o altã pardosealã durã (cu umpluturã ºi plãci de acoperire).

Interiorul pantei acoperiºului Una dintre cele mai folosite modalitãþi de termoizolare a acoperiºurilor abrupte presupune aplicarea materialului izolator între cãpriori. La recondiþionarea unui acoperiº, înãlþimea cãpriorilor trebuie aleasã astfel încât plãcile sau saltelele izolatoare de grosime adecvatã sã se potriveascã perfect între ei. Dacã înãlþimea cãpriorilor e insuficientã, ei pot fi dublaþi prin suprapunere, respectiv poate fi combinatã o izolaþie între cãpriori cu una sub aceºtia. Izolarea acoperiºului are proprietatea de a economisi energie chiar ºi în cazul unui pod nelocuit, deoarece între acesta ºi etajul de dedesubt se obþine un tampon termic. Pentru termoizolaþie pot fi aplicate profile, panele sau plãci cu montaj uscat, dar sunt utilizate ºi plãci de izolare termicã cu partea interioarã deja finisatã.

Exteriorul pantei acoperiºului Cea mai eficientã modalitate de termoizolare constã în aplicarea acesteia la exterior, lucru valabil ºi pentru acoperiºurile abrupte. Vorbim atunci despre aplicarea izolaþiei pe cãpriori. O structurã clasicã e alcãtuitã din urmãtoarele: asterealã peste cãpriori, apoi o barierã de vapori, termoizolaþia, strat de acoperire a acesteia, contraºipci, ºipci ºi învelitoarea acoperiºului. Mai existã plãci etanºe ºi autoportante, ce pot fi aplicate direct pe cãpriori, fãrã a necesita asterealã. În plus, calitatea izolaþiei termice destinatã aplicãrii pe cãpriori a ajuns la un nivel tot mai ridicat (pãrþi interioare deja finisate, miez termoizolant, caºerãri, formate cu dimensiuni mari, ºamd). Materialele cele mai uzitate: spumã rigidã din poliuretan sau polistiren, vatã mineralã, fibre lemnoase sau plutã.

48 l

Misiunea

CASA 4/06

protecĂžie totalĂŁ

calitatea vieĂžii ĂŽntotdeauna Âşi aplicarea unor mĂŁsuri corespunzĂŁtoare privind izolarea termicĂŁ, deoarece astfel reuÂşiĂži sĂŁ economisiĂži bani, QX PDL GHSLQGHĂ¨L GH ÂąXFWXDĂ¨LLOH preĂžului energiei Âşi, nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, evitaĂži surprizele neplĂŁcute precum producerea mucegaiului sau igrasiei. SĂŁ intrĂŁm ĂŽnsĂŁ ĂŽn detalii. De regulĂŁ, atunci cĂ˘nd vremea se rĂŁceÂşte, dumneavoastrĂŁ ĂŽncercaĂži sĂŁ obĂžineĂži ĂŽn camere o temperaturĂŁ confortabilĂŁ. Dar ĂŽn clĂŁdirile precar izolate, FĂŠOGXUD H GRDU XQ PXVDÂ°U SDVDger. Ea se pierde prin acoperiÂş, pereĂži exteriori neizolaĂži, ferestre Âşi uÂşi neetanÂşe. Aceste pierGHUL GH FĂŠOGXUĂŠ SRW Â° SUHYHQLWH prin realizarea unei izolĂŁri termice perfecte a clĂŁdirii, fĂŁrĂŁ nici un fel de breÂşĂŁ. DacĂŁ doriĂži sĂŁ modernizaĂži â&#x20AC;&#x17E;ĂŽnveliÂşul exteriorâ&#x20AC;? al casei dumneavoastrĂŁ - sau numai al

Strat permeabil la vapori

apĂŁ de condens

AsterealĂŁ TermoizolaĂžie Strat de etanÂşare PorĂžiune neetanÂşĂŁ Aer umed

Transportul apei prin difuzie

unor corpuri de clĂŁdire - trebuie sĂŁ stabiliĂži mai ĂŽntĂ˘i care dintre vQFĂŠSHUL YRU Â° vQFĂŠO]LWH GHRDUHFH DFHVWHD XUPHD]ĂŠ D Â° LQFOXVH ĂŽn cadrul zonei izolate termic. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care intenĂžionaĂži sĂŁ utilizaĂži pivniĂža sau mansarda ca spaĂžii locuibile, se va impune ĂŽncĂŁlzirea lor, deci va trebui sĂŁ le includeĂži ĂŽn zona izolatĂŁ. Ă&#x17D;ncĂŁperile neĂŽncĂŁlzite precum SRGXO SLYQLĂ¨D VDX JDUDMXO SRW Â° lĂŁsate ĂŽn afara zonei izolate.

Ă&#x17D;n vederea unui consum minim de energie, ĂŽncĂŁperile ce XUPHD]ĂŠ D Â° vQFĂŠO]LWH WUHEXie protejate cĂ˘t mai etanÂş, cu izolaĂžie termicĂŁ ĂŽn raport cu spaĂžiile neĂŽncĂŁlzite sau climatul exterior. Aceasta pentru cĂŁ pĂ˘nĂŁ Âşi o singurĂŁ crĂŁpĂŁturĂŁ de mici dimensiuni poate provoca o aÂşa-numitĂŁ punte termicĂŁ, care potenĂžeazĂŁ riscul apariĂžiei mucegaiului ĂŽn respectivul loc, DPSOLÂ°FkQG SULQ DFHDVWD SLHUVarianta aplicĂŁrii termoizolaĂžiei pe faĂžadĂŁ nu este utilizatĂŁ de obicei ĂŽn cazul imobilelor aflate ĂŽn patrimoniul naĂžional. SoluĂžia adecvatĂŁ pentru conservarea unor astfel de clĂŁdiri rezidĂŁ ĂŽn izolarea termicĂŁ a pereĂžilor pe interior. Ă&#x17D;n acest scop, un material optim este BCA-ul.

StĂ˘nga: structura unui acoperiÂş etanÂş la aer, dar care permite difuzia vaporilor. Dreapta: deoarece stratul de etanÂşare e imperfect, pagubele pot fi luate deja ĂŽn calcul.

derile de energie. Cu ajutorul unui test de etanÂşeitate puteĂži YHULÂ°FD LPHGLDW GDFĂŠ OXFUĂŠULOH realizate de meseriaÂşi sunt performante ĂŽntr-adevĂŁr. Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte alegerea izolaĂžiei termice, aveĂži la dispoziĂžie o gamĂŁ largĂŁ de produse Âşi materiale. Acestea din XUPĂŠ SRW Â° vPSĂŠUĂ¨LWH vQ WUHL FDtegorii principale: O materiale izolatoare anorganice, respectiv minerale: argilĂŁ expandatĂŁ, silicat de calciu, vatĂŁ mineralĂŁ sau sticlĂŁ spongioasĂŁ. O materiale izolatoare organice obĂžinute din petrol; acestea

AtenĂžie la etichete!

entru obĂžinerea unor caracteristici de termoizolare corespunzĂŁtoare, la achiziĂžionarea materialelor pe care a fost aplicat doar marcajul â&#x20AC;&#x17E;CEâ&#x20AC;&#x153; (acesta indicĂ˘nd faptul cĂŁ respectivul produs respectĂŁ normele europene ĂŽn vigoare), va trebui sĂŁ luaĂži ĂŽn calcul Âşi faptul cĂŁ temperaturile Âşi precipitaĂžiile diferĂŁ de la o zonĂŁ la alta a ĂžĂŁrii. Etichetele oferĂŁ garanĂžia calitĂŁĂžii materialelor, respectiv a faptului cĂŁ ceea ce scrie ĂŽn fiÂşele tehnice este reflectat de proprietĂŁĂžile reale ale produselor. Ă&#x17D;n Europa, standardele diferĂŁ de la o ĂžarĂŁ la alta, avĂ˘nd ĂŽn vedere diferenĂžele de climĂŁ dintre Italia Âşi Norvegia, de exemplu. Ă&#x17D;n zone mai friguroase, ca Germania, este necesarĂŁ suplimentarea grosimii

50 l

Misiunea

CASA 4/06

cu 20% comparativ cu normele europene. Ă&#x17D;ntrucĂ˘t acolo legislaĂžia federalĂŁ este completatĂŁ de niÂşte prevederi specifice fiecĂŁrui land, caracteristicile termosistemelor sunt menĂžionate prin marcaje speciale. O termoizolaĂžie de calitate, ce ar da rezultate bune ĂŽn cele mai severe condiĂžii de pe continent, are un coeficient de conductivitate termicĂŁ de maximum 0,035 W/mK. Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte proprietĂŁĂžile ignifuge, este recomandatĂŁ notaĂžia B1, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ respectivul produs este suficient de rezistent la foc vizavi de legislaĂžia europeanĂŁ. Unele materiale au un domeniu strict de utilizare. De pildĂŁ, inscripĂžia DEO aratĂŁ cĂŁ produsul e destinat termoizolĂŁrii interioare a tavanului sau pardoselii.

O primĂŁ noutate ĂŽn domeniu:

Izolarea pereĂžilor Perete

Ă&#x17D;n cazul acestui sistem de izolare monolit, materialul termoizolator este aplicat direct pe suprafaĂža peretelui. Ulterior, acesta din urmĂŁ va fi tencuit.

TencuialĂŁ

IzolaĂžie

Strat suport

A doua noutate ĂŽn domeniu:

IzolaĂžie

ÂŞipcĂŁ

ContraÂşipcĂŁ

Ă&#x17D;n locul tencuielii, aici s-a optat pentru o faĂžadĂŁ tip cortinĂŁ, dintr-un lambriu din lemn, aerat ĂŽn spate prin distanĂžarea de zid cu o structurĂŁsuport, care-l Âşi fixeazĂŁ de peretele exterior. Lambriu

Aerare prin spate

Perete

EvitaĂži apariĂžia mucegaiului

na dintre teoremele fundamentale ale fizicii construcĂžiilor prezintĂŁ o importanĂžĂŁ deosebit de mare pentru subiectul tratat de articolul nostru. Ea ne demonstreazĂŁ faptul cĂŁ rĂŁcirea aerului cald Âşi umed dintr-o ĂŽncĂŁpere pe suprafaĂža unui perete exterior neizolat termic are drept consecinĂžĂŁ formarea apei de condens, care ĂŽn timp determinĂŁ apariĂžia mucegaiului. Q O situaĂžie criticĂŁ poate surveni imediat dupĂŁ ĂŽnlocuirea sau etanÂşarea vechilor ferestre, cĂ˘nd cumularea simultanĂŁ a doi factori (o insuficientĂŁ aerare Âşi lipsa termoizolaĂžiei peretelui) poate creÂşte semnificativ riscul de producere a igrasiei Âşi mucegaiului pe suprafaĂža pereĂžilor exteriori. De aceea, vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ preĂŽntĂ˘mpinaĂži din

conform declaraĂžiilor producĂŁtorului, acest tip de placĂŁ asigurĂŁ ceea ce se numeÂşte faĂžadĂŁ climatizatĂŁ. ConfecĂžionarea ei e similarĂŁ cu cea a sistemelor termoizolante monolite tradiĂžionale, pĂŁrĂžile componente fiind montate succesiv. DatoritĂŁ numeroaselor sale perforaĂžii, noua placĂŁ de polistiren asigurĂŁ o difuzie amplĂŁ a vaporilor, iar preĂžul se apropie de cel al cĂŁrĂŁmizilor poroase.

vreme aceste daune, mai ales cĂŁ reparaĂžiile sunt costisitoare. Q Ce e de fĂŁcut? Ă&#x17D;n primul rĂ˘nd, trebuie sĂŁ asiguraĂži o aerisire suficientĂŁ. Pentru aceasta, coeficientul de transfer termic al suprafeĂžei vitrate nu trebuie sĂŁ fie mai mic decĂ˘t cel al peretelui exterior.

Placa izolatoare cu structurĂŁ de fagure e potrivitĂŁ pentru fabricarea termoizolaĂžiei tip sendviÂş, urmĂ˘nd sĂŁ fie acoperitĂŁ pe ambele feĂže cu metal, mase plastice, gips-carton, lemn Âşamd. Este folositĂŁ la realizarea elementelor de acoperiÂş, faĂžade Âşi uÂşi.

sunt, de exemplu, spuma de polistiren sau de poliuretan. O materiale izolatoare organice obĂžinute din materii prime reJHQHUDWH FkQHSĂŠ Â°EUH OHPnoase, lĂ˘nĂŁ de oi Âşi celulozĂŁ. 3H SODQ HXURSHDQ VH SXQH XQ mare accent pe folosirea materialelor ecologice (lĂ˘nĂŁ de oi, cĂ˘nepĂŁ, in), statul acordĂ˘nd chiar subvenĂžii celor care le utilizeazĂŁ. Ă&#x17D;n acest sens, ĂŽncepĂ˘nd din vara anului 2003, diferiĂži fabricanĂži aplicĂŁ pe materialele izolatoare ecologice ÂştanĂžarea â&#x20AC;&#x17E;produs naturalâ&#x20AC;&#x153;. AceastĂŁ inscripĂžionare europeanĂŁ ce denotĂŁ calitatea respectivului material ĂŽn raport cu mediul ĂŽnconjurĂŁtor Âşi sĂŁnĂŁtatea populaĂžiei este menitĂŁ ĂŽnlesnirii deciziei antreprenorilor ĂŽn favoarea unui produs sau DOWXO 3RW Â° PDUFDWH FX HWLFKHWD â&#x20AC;&#x17E;produs naturalâ&#x20AC;&#x153; materialele de construcĂžii funcĂžionale, obĂžinute din materii prime naturale ine-

puizabile, fabricate ĂŽn condiĂžii de igienĂŁ Âşi care nu dĂŁuneazĂŁ nici celor care lucreazĂŁ cu ele (lucru valabil chiar Âşi ĂŽn cazul executĂŁrii lucrĂŁrilor pe cont propriu), nici locatarilor casei. De aceea, atĂ˘t producĂžia, cĂ˘t Âşi componenĂža articolelor ÂştanĂžate calitativ cu eticheta respectivĂŁ e monitorizatĂŁ atent. Sfatul nostru: pentru a putea YHULÂ°FD UH]XOWDWHOH OXFUĂŠULORU GH izolaĂžie termicĂŁ, e recomandaELO VĂŠ HIHFWXDĂ¨L WHUPRJUDÂ°L vQ infraroÂşu. Ă&#x17D;n plus, datoritĂŁ faptului cĂŁ aceste ĂŽnregistrĂŁri fotoJUDÂ°FH DOH UDGLDĂ¨LLORU GH FĂŠOGXUĂŠ sunt foarte precise, ar trebui ca pe lĂ˘ngĂŁ examinarea de ansamblu din exterior, sĂŁ solicitaĂži Âşi o reprezentare exactĂŁ a detaliilor interioare care vĂŁ intereseazĂŁ. De exemplu, cu ajutorul acestei reprezentĂŁri a temperaturilor de la suprafaĂža materialelor pot Â° ORFDOL]DWH SHUIHFW H[LVWHQĂ¨D punĂžilor termice. Q Misiunea

CASA 4/06

l 51

solicit rĂŁspuns

SpecialiÂştii Misiunea Casa oferĂŁ tuturor cititorilor

S.O.S.

SoluĂžiile Obiective Solicitate Revista Misiunea Casa Âşi-a provocat cititorii sĂŁ se informeze ĂŽnainte de a se apuca de treabĂŁ. Unii dintre ei ne scriu la adresa redacĂžiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. AÂşa cum fac pe forumul www.misiuneacasa.ro Âşi ĂŽn fiecare miercuri ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;Evenimentul zileiâ&#x20AC;&#x153;, specialiÂştii noÂştri rĂŁspund Âşi aici celor care au nelĂŁmuriri.

M-am hotĂŁrĂ˘t sĂŁ-mi renovez balconul, ĂŽnchis ĂŽn urmĂŁ cu 12 ani prin tehnici de OXFUX VSHFLÂ°FH DFHOHL SHULRDGH Acum pereĂžii sunt plini de mucegai Âşi umezi ĂŽntr-atĂ˘t de mult ĂŽncĂ˘t a ĂŽnceput sĂŁ cadĂŁ tencuLDOD &LWLQG PHVDMHOH GLQ FDGUXO IRUXPXOXL 0LVLXQHD &DVD DP DÂąDW FĂŠ PXFHJDLXO SRDWH apĂŁrea Âşi dupĂŁ izolare, fapt pentru care m-am hotĂŁrĂ˘t sĂŁ vĂŁ ĂŽntreb cum pot izola mai bine EDOFRQXO 6XQW GLVSXV VĂŠ PRQWH] FKLDU XQ FDORULIHU SH EDOFRQ

O izolare corespunzĂŁtoare a balconului presupune placarea tavanului Âşi parapetelor ĂŽn sistem gips-carton. Pentru izolarea pardoselii, lipiĂži cu adeziv plĂŁci de polistiren extrudat avĂ˘nd grosimea de minimum 3 cm. Peste acestea, aplicaĂži plasĂŁ din fibrĂŁ de sticlĂŁ cu greutate specificĂŁ de 160 g/ mp. Pentru planeitate turnaĂži o ÂşapĂŁ autonivelantĂŁ subĂžire, apoi puteĂži aplica un placaj ceramic sau parchet laminat. Nu neglijaĂži sursa de ĂŽncĂŁlzire ĂŽn sezonul friguros (calorifer, aerotermĂŁ, aparat de aer condiĂžionat etc.).

52 l

Misiunea

CASA 4/06

AÂş dori sĂŁ ĂŽmi pun WkPSOĂŠULH GLQ 39& GDU am observat la niÂşte cunoÂştinĂže cĂŁ dupĂŁ ce au montat-o Âşi au aplicat vopsea lavabilĂŁ pentru pereĂži, a ĂŽnceput sĂŁ se formeze FRQGHQV Ă§L VĂŠ OH DSDUĂŠ PXFHJDL &XP VĂŠ PL ]XJUĂŠYHVF DSDUtamentul Âşi sĂŁ nu am aceastĂŁ problemĂŁ? Pot sĂŁ folosesc vopsea lavabilĂŁ sau un produs asemĂŁnĂŁtor? VĂŁ mulĂžumesc!

ApariĂžia condensului Âşi, implicit, a mucegaiului nu este legatĂŁ, ĂŽn cazurile descrise de dumneavoastrĂŁ, de tipul de zugrĂŁvealĂŁ, ci de aerisirea defectuoasĂŁ a ĂŽncĂŁperilor. Prin montarea tĂ˘mplĂŁriei cu geam termoizolant se realizeazĂŁ o etanÂşare sporitĂŁ a ĂŽncĂŁperii, ceea ce impune o ventilare sistematicĂŁ sau cel puĂžin aerisirea periodicĂŁ a camerelor.

Am un scaun de birou ceva mai vechi, a cĂŁrui structurĂŁ de lemn este bunĂŁ, ĂŽn schimb tapiĂžeria s-a deteULRUDW 'H DFHHD DĂ§ YUHD VĂŠ R refac, respectiv sĂŁ ĂŽmbrac Âşi VSĂŠWDUXO &DUH VXQW HWDSHOH GH recondiĂžionare?

PaÂşii pe care trebuie sĂŁ ĂŽi urmaĂži sunt urmĂŁtorii: se curĂŁĂžĂŁ lemnul, ĂŽntĂ˘i cu un Âşmirghel ceva mai abraziv, iar apoi cu unul fin, pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd rĂŁmĂ˘ne curat; ĂŽndepĂŁrtaĂži stofa veche a tapiĂžeriei Âşi verificaĂži dacĂŁ arcurile de la Âşezut sunt bune - cele uzate trebuie ĂŽnlocuite; pentru finisarea lemnului, alegeĂži un lac care sĂŁ se potriveascĂŁ la restul mobilierului; aplicaĂži primul strat, apoi ÂşmirgheluiĂži foarte uÂşor Âşi continuaĂži cu ĂŽncĂŁ unul-douĂŁ straturi de lac. Pentru refacerea tapiĂžeriei se procedeazĂŁ ĂŽn felul urmĂŁtor: stratul de vatelinĂŁ de sub stofĂŁ se ĂŽnlocuieÂşte (ĂŽn magazinele cu stofĂŁ de mobilĂŁ existĂŁ un material pufos neĂžesut). Ulterior, croiĂži stofa dublatĂŁ cu o pĂ˘nzĂŁ albĂŁ, dupĂŁ dimensiunile spĂŁtarului Âşi Âşezutului, cu circa 3 cm mai mult pe contur, rezervĂŁ care se ĂŽntoarce la interior pentru rezistenĂžĂŁ Âşi aspect ĂŽngrijit. PĂ˘nza Âşi stofa se fixeazĂŁ cu capse sau Ăžinte de tapiĂžerie. Pe conturul stofei aplicaĂži prin lipire un Âşiret sau panglicĂŁ decorativĂŁ, asortatĂŁ cu stofa. Spor la lucru!

Am vĂŁzut ĂŽn diferite reviste sau la TV poliĂže sau rafturi care sunt iluminate cu neoane ĂŽncastraWH 3XWHĂ¨L VĂŠ PL VSXQHĂ¨L FXP funcĂžioneazĂŁ acestea?

DacĂŁ vĂŁ referiĂži la Flexineon, acesta este ĂŽntradevĂŁr un produs relativ nou, de regulĂŁ promovat ĂŽn domeniul tuningului auto. O explicaĂžie simplĂŁ a modului de funcĂžionare este urmĂŁtoarea: ĂŽntre douĂŁ straturi conductoare, dintre care cel exterior este transparent, se mai aflĂŁ un al treilea strat care â&#x20AC;&#x17E;lumineazĂŁâ&#x20AC;&#x153; la prezenĂža unei tensiuni ĂŽntre cele douĂŁ straturi care ĂŽl ĂŽnconjoarĂŁ. Are un consum redus de energie, nu degajĂŁ cĂŁldurĂŁ, ĂŽnsĂŁ lumina produsĂŁ nu este puternicĂŁ. SUNAĂ&#x17E;I SPECIALISTUL MISIUNEA CASA !

telverde 0800.020.070 Apel gratuit numai ĂŽn reĂžeaua Romtelecom

CereĂži sfatul specialistului scriindu-i pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: S.O.S.â&#x20AC;&#x153;

soluĂžii HÂąFLHQWH

E potrivit oare podul casei pentru amenajarea unei mansarde? IatĂŁ ce trebuie sĂŁ aveĂži ĂŽn vedere la ĂŽntocmirea proiectului Âşi la estimarea costurilor lucrĂŁrii.

Farmecul pereĂžilor ĂŽnclinaĂži 60Â°

C AcoperiÂşurile cu o declivitate de pĂ˘nĂŁ la 6Â° sunt considerate plate, ĂŽntre 7Â° Âşi 35Â° - uÂşor ĂŽnclinate, ĂŽntre 36Â° Âşi 45Â° - ĂŽnclinate, iar peste 45Â° sunt abrupte. Declivitatea optimĂŁ pentru mansardĂŁ e de 35Â°- 55Â°.

54 l

Misiunea

CASA 4/06

45Â°

30Â°

20Â°

u siguranĂžĂŁ, traiul chiar sub acoperiÂş are farmecul sĂŁu. De sus avem o vedere liberĂŁ spre cer sau spre priveliÂştea pitoreascĂŁ a acoperiÂşurilor caselor din vecinĂŁtate. Ă&#x17D;n plus, deasupra nu existĂŁ niciun vecin gĂŁlĂŁgios care sĂŁ ne polueze fonic exact cĂ˘nd ne e lumea mai dragĂŁ. ÂŞi, nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, pereĂžii ĂŽnclinaĂži conferĂŁ ambientului ĂŽncĂŁperii un aer nedeÂ°QLW Ă§L LQWHUHVDQW 0XOWH PDQsarde impresioneazĂŁ printr-o

atmosferĂŁ confortabilĂŁ, uneori chiar extravagantĂŁ Âşi originalĂŁ. La acestea se adaugĂŁ Âşi o serie de avantaje cĂ˘t se poate de practice, amenajarea unei mansarGH Â°LQG XQD GLQWUH PRGDOLWĂŠĂ¨LOH cele mai accesibile sub aspect Â°QDQFLDU SHQWUX REĂ¨LQHUHD XQXL QRX VSDĂ¨LX ORFXLELO ĂŞL H Â°UHVF VĂŠ Â°H DĂ§D FĂŠFL SH OkQJĂŠ IDSWXO cĂŁ nu mai e necesarĂŁ procurarea terenului, avem la dispoziĂžie Âşi ĂŽnveliÂşul exterior deja existent: acoperiÂşul Âşi pereĂžii de fronton.

mansarde locuinĂžĂŁ individualĂŁ completĂŁ sau doar sĂŁ folosiĂži acest spaĂžiu liber pentru a mĂŁri suprafaĂža locuibilĂŁ a unui apartament situat la un nivel inferior? Ă&#x17D;n primul caz, deoarece amenajarea componentelor de bazĂŁ ale unei locuinĂže (camere, bucĂŁtĂŁrie Âşi baie) e SUHVWDELOLWĂŠ QX EHQHÂ°FLDĂ¨L GH SUHD PXOWĂŠ ÂąH[LELOLWDWH SODQXO Â°LQG LQÂąXHQĂ¨DW IRDUWH PXOW GH raĂžiunile funcĂžionale. Ă&#x17D;n cel de-al doilea caz ĂŽnsĂŁ, fantezia dumneavoastrĂŁ creatoare se poate desfĂŁÂşura din plin. Acest lucru e valabil atĂ˘t ĂŽn privinĂža compartimentĂŁrii spaĂžiilor, cĂ˘t Âşi a opĂžiunilor pentru mobilier Âşi culori.

tru situaĂžii de urgenĂžĂŁ. De asemenea, Âşi pentru execuĂžia scĂŁrii ĂŽn sine existĂŁ o serie de recomandĂŁri speciale ale arhitecĂžilor, menite facilitĂŁrii unui acces sigur Âşi confortabil spre nivelul superior. Ă&#x17D;n practicĂŁ, acest lucru ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ lĂŁĂžimea minimĂŁ a VFĂŠULL WUHEXLH VĂŠ Â°H GH FP ĂŽnĂŁlĂžimea optimĂŁ pentru contratrepte 17-19 cm, iar penWUX OĂŠĂ¨LPHD WUHSWHORU FP Per total, la construcĂžia unei scĂŁri trebuie luatĂŁ ĂŽn calcul o suprafaĂžĂŁ minimĂŁ de 3 mp. Un aspect decisiv pentru faza concretĂŁ de proiectare e modul ĂŽn care intenĂžionaĂži sĂŁ utilizaĂži mansarda. DoriĂži sĂŁ realizaĂži o

DacĂŁ realizaĂži singuri lucrĂŁrile... Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care nu sunteĂži complet lipsit de ĂŽndemĂ˘nare, puteĂži realiza chiar dumneavoastrĂŁ unele dintre lucrĂŁrile pe care le presupune amenajarea acoperiÂşului. De exemplu, cele pentru demolare Âşi evacuare a molozului. VĂŁ pot ĂŽmbia Âşi vopsirea, tapetarea, aplicarea mochetei Âşi montarea termoizolaĂžiei ĂŽntre cĂŁpriorii acoperiÂşului. DacĂŁ sunteĂži dĂŁruit cu abilitĂŁĂži practice, puteĂži ĂŽncerca sĂŁ preluaĂži chiar Âşi operaĂžiunile de finisare a planÂşeului sau a feĂžei interioare a acoperiÂşului. Nici aplicarea gresiei sau realizarea pereĂžilor despĂŁrĂžitori ĂŽn sistem de construcĂžie cu materiale uÂşoare n-ar trebui sĂŁ fie o problemĂŁ pentru un cititor al revistei â&#x20AC;&#x17E;Misiunea Casaâ&#x20AC;&#x153;, a cĂŁrui ĂŽndemĂ˘nare depĂŁÂşeÂşte marjele normale. TotuÂşi, e recomandabil sĂŁ evitaĂži lucrĂŁrile de

Ă&#x17D;NAINTE

Desigur, primul lucru care WUHEXLH FODULÂ°FDW H GDFĂŠ SRGXO vQ FDX]ĂŠ SRDWH Â° XWLOL]DW ca spaĂžiu locuibil. Ă&#x17D;n principiu, acoperiÂşurile considerate D Â° SRWULYLWH SHQWUX DPHQDMDrea unei mansarde au o declivitate ĂŽncepĂ˘nd de la 35Â°. Cu cĂ˘t e mai mare panta acoperiÂşului, FX DWkW VXSUDIDĂ¨D XWLOĂŠ YD Â° PDL amplĂŁ, iar spaĂžiul amenajat aici mai confortabil. De altfel, se impune respectarea reglementĂŁrilor ĂŽn vigoa-

re, conform cĂŁrora cel puĂžin 2/3 din suprafaĂža de bazĂŁ trebuie sĂŁ aibĂŁ o ĂŽnĂŁlĂžime de circa 2,4 m, DOWPLQWHUL QHÂ°LQG SHUPLVĂŠ DPHnajarea unei locuinĂže mansardate. ExistĂŁ ĂŽnsĂŁ Âşi excepĂžii, ĂŽn anumite situaĂžii aceste lucrĂŁri primind un aviz favorabil. O altĂŁ recomandare a constructorilor ĂŽn privinĂža mansardelor stipuleazĂŁ cĂŁ, pe lĂ˘ngĂŁ accesul obiÂşnuit, printr-o scarĂŁ tipicĂŁ, trebuie realizatĂŁ Âşi o a doua cale de evacuare, pen-

E bine sĂŁ nu vĂŁ descurajaĂži, deoarece puteĂži executa Âşi singuri unele operaĂžiuni solicitante. dulgherie, tinichigerie Âşi aplicare a Ăžiglei, precum Âşi orice operaĂžiune care implicĂŁ elemente ale structurii portante, deoarece poate avea consecinĂže imprevizibile asupra staticii construcĂžiei.

PlĂŁcile de gipscarton trebuie fixate pe profile metalice. Acest sistem este potrivit mai ales ĂŽn cazul ĂŽn care vĂŁ decideĂži sĂŁ construiĂži pereĂžii singuri.

Misiunea

CASA 4/06

l 55

TermoizolaĂžie

mansarde

soluĂžii HÂąFLHQWH ExistĂŁ ĂŽnsĂŁ un aspect de care trebuie sĂŁ ĂžineĂži cont ĂŽn toate situaĂžiile, Âşi anume sistemul de construcĂžie al acoperiÂşului. De exemplu, dacĂŁ la aÂşa-numitul acoperiÂş cu ferme, stĂ˘lpii de susĂžinere sunt amplasaĂži pe mijlocul podului (fapt care poate sĂŁ incomodeze adoptarea anumitor soluĂžii la elaborarea proiectului), la acoperiÂşul cu cĂŁpriori asemenea stĂ˘lpi nu existĂŁ. Ă&#x17D;n concluzie, amenajĂŁrile trebuie adaptate structurii portante existente la acoperiÂş. PenWUX H[HPSOLÂ°FDUH DFROR XQGH aceastĂŁ operaĂžiune e utilĂŁ Âşi SRVLELOĂŠ SRSLL Ă§L FRQWUDÂ°Ă§HOH DIHUHQWH YRU Â° ÂľDVFXQVHÂ§ vQ pereĂžii despĂŁrĂžitori. TotuÂşi, trebuie spus cĂŁ Âşi stĂ˘lpii rĂŁmaÂşi liEHUL SRW Â° HOHPHQWH GHFRUDWLYH ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care nu limiteazĂŁ prea mult utilizarea spaĂžiului. 1X XLWDĂ¨L VĂŠ YHULÂ°FDĂ¨L FDSDFLtatea portantĂŁ a planÂşeului. Ă&#x17D;n plus, e recomandabil ca un specialist sĂŁ cerceteze amĂŁnunĂžit mansarda Âşi sĂŁ constate dacĂŁ e afectatĂŁ de dĂŁunĂŁtori, deoarece existĂŁ o mare varietate de insecte (precum carii) sau ciuperci care atacĂŁ lemnul, cele PDL PDUL SDJXEH Â°LQG SURYRFDte de mĂ˘nĂŁtĂŁrcile de casĂŁ. DacĂŁ VH FRQÂ°UPĂŠ H[LVWHQĂ¨D DFHVWRra, trebuie efectuatĂŁ o analizĂŁ

minuĂžioasĂŁ Âşi luatĂŁ decizia dacĂŁ (Âşi cum) se poate remedia situaĂžia fĂŁrĂŁ a folosi otravĂŁ. Un aspect important pentru elaborarea planului de bazĂŁ - mai ales la proiectarea unei locuinĂže separate - este poziĂžionarea Ăževilor de alimentare cu apĂŁ. Traseele lungi ale conductelor sunt neeconomice Ă§L DU WUHEXL VĂŠ Â°H SH FkW SRVLELO evitate. De aceea, baia, WC-ul Âşi bucĂŁtĂŁria trebuie amplasate de preferinĂžĂŁ cĂ˘t mai aproape de racordurile Ăževilor de alimentare cu apĂŁ de la etajul inferior. De asemenea, mai trebuie veULÂ°FDW GDFĂŠ H SRVLELOĂŠ UHDOL]Drea unui racord la instalaĂžia de ĂŽncĂŁlzire centralĂŁ existentĂŁ, respectiv dacĂŁ se impune montarea unei centrale termice proprii la nivelul mansardei. A doua variantĂŁ e recomandatĂŁ dacĂŁ proiectul vizeazĂŁ amenajarea unei locuinĂže complet separaWH OD PDQVDUGĂŠ Â°LQG LQGLFDWĂŠ GH asemenea ĂŽn situaĂžia ĂŽn care prelungirea Ăževilor prin toatĂŁ casa ar presupune cheltuieli mari. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care optaĂži pentru R DPHQDMDUH FkW PDL ÂąH[LELOĂŠ D spaĂžiului din podul casei, pereĂžii despĂŁrĂžitori ar trebui realizaĂži cu acurateĂže Âşi fĂŁrĂŁ investiĂžii prea mari, astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ poatĂŁ Â° vQOĂŠWXUDĂ¨L XĂ§RU OD QHYRLH 3UR-

O bunĂŁ termoizolaĂžie garanteazĂŁ un ambient plĂŁcut ĂŽn mansardĂŁ. Ă&#x17D;n schimb, dacĂŁ acoperiÂşul nu este izolat, pierderile de energie caloricĂŁ pot ajunge chiar pĂ˘nĂŁ la 30%.

56 l

Misiunea

CASA 4/06

Strat indispensabil: bariera de vapori ce regleazĂŁ umiditatea.

MenĂžinerea cĂŁldurii ĂŽn locuinĂžĂŁ O bunĂŁ izolaĂžie asigurĂŁ un climat plĂŁcut, ĂŽmpiedicĂŁ pĂŁtrunderea frigului ĂŽn timpul iernii, iar vara protejeazĂŁ de cĂŁldurĂŁ. IatĂŁ ce trebuie sĂŁ ÂştiĂži despre materiale. Umiditatea aerului (ce apare ĂŽn camerele ĂŽncĂŁlzite sub forma vaporilor de apĂŁ) poate crea probleme serioase lucrĂŁrilor de termoizolare. De aceea, un rol foarte important ĂŽl are bariera de vapori. Ea constĂŁ dintr-o folie aplicatĂŁ pe partea interioarĂŁ a izolaĂžiei, ĂŽn scopul protejĂŁrii acesteia de umiditatea aerului din ĂŽncĂŁpere. Bariera de vapori nu trebuie omisĂŁ Âşi nici ĂŽnlĂŁturatĂŁ, ĂŽn nicio situaĂžie. Ă&#x17D;n plus, ea trebuie sĂŁ fie perfect etanÂşĂŁ, fĂŁrĂŁ nici un fel de gĂŁuri sau fisuri. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care prin aceastĂŁ folie

trebuie sĂŁ treacĂŁ Ăževi sau cabluri electrice, locurile de strĂŁpungere vor fi neapĂŁrat etanÂşate atent cu bandĂŁ izolatoare sau manÂşete. Ă&#x17D;n principiu, pentru montarea termoizolaĂžiei existĂŁ trei posibilitĂŁĂži. Prima presupune aplicarea acesteia pe cĂŁpriori. Ă&#x17D;n acest caz, materialul izolator acĂžioneazĂŁ ca un ĂŽnveliÂş protector pentru acoperiÂş. AceastĂŁ variantĂŁ e atractivĂŁ mai cu seamĂŁ atunci cĂ˘nd ĂŽnlocuirea ĂŽnvelitorii acoperiÂşului e inevitabilĂŁ. ExistĂŁ un avantaj suplimentar: cĂŁpriorii pot constitui la interior elemente decorative.

RumeguÂşul de plutĂŁ e rezistent la foc Âşi nu necesitĂŁ substanĂže suplimentare de ignifugare.

LĂ˘na de oi reprezintĂŁ materialul termoizolator cel mai puĂžin nociv pentru cĂŁile respiratorii.

B d f

Practica ne demonstreazã însã cã la casele vechi termoizolaþia este aplicatã cu predilecþie între cãpriori. Izolaþia termicã e disponibilã de regulã în forma unor plãci trapezoidale sau ca suluri. Atunci când cãpriorii nu au în secþiune dimensiuni suficiente corelate cu grosimea necesarã pentru termoizolare, va mai trebui aplicat ºi un strat suplimentar de izolaþie termicã pe sub ei, dar mai subþire. Aplicarea termoizolaþiei sub nivelul cãpriorilor diminueazã volumul mansardei, mai ales cã, în acest caz, în vederea evitãrii punþilor termice, trebuie izolate ºi cosoroabele respectiv grinzile pe care aceºtia se reazemã. Indiciul cel mai bun cu privire la eficienþa unui material termoizolator e dat de grupa sau nivelul de conductibilitate termicã al acestuia. Cu cât e mai micã cifra respectivã, cu atât mai bune sunt calitãþile termoizolatoare ale materialului. Elementele termoizolatoare din spumã rigidã poliuretanicã au un coeficient de conductibilitate termicã de 0,025W/mpK. Ele pot fi manevrate uºor, nu putrezesc, sunt inodore ºi rezistente la mucegai ºi cari. Vata mineralã (vata de sticlã sau din agregate minerale) e un material foarte utilizat în cazul aplicãrii izolaþiei termice între cãpriori. Ea poate fi presatã pur ºi simplu între grinzi, metodã foarte potrivitã pentru aceia dintre dumneavoastrã care vã decideþi sã realizaþi singuri lucrarea. Coeficientul de conductibilitate termicã: 0,035 W/mpK. Unii antreprenori pun un accent foarte mare pe aspectele ecologice, optând pentru materiale termoizolatoare obþinute

din materii prime refolosibile. În cele ce urmeazã, vã oferim un rezumat al celor mai importante preferinþe ale reprezentanþilor „facþiunii“ ecologiste: Lemnul: dacã e utilizat pentru izolaþii termice, trebuie mãrunþit, obþinându-se fibre sau talaº. Fibrele lemnoase vor fi udate, încleiate cu adeziv alb ºi presate sub formã de plãci. Panourile fibrolemnoase au un coeficient de conductibilitate termicã de 0,040 W/mpK, sunt bune izolatoare termice ºi protejeazã împotriva arºiþei verii. Fibrele de celulozã: sunt obþinute din lemn ºi prelucrate cel mai adesea sub formã de hârtie. Maculatura poate fi mãrunþitã ºi utilizatã ca material de izolare termicã, iar dacã prezintã eventuale culori, ele nu constituie deloc un impediment pentru noua sa utilitate. Datoritã structurii sale ºi a faptului cã între fibre se gãseºte aer, celuloza e un material termoizolant care asigurã protecþie ºi împotriva cãldurii excesive din sezonul cald, prezentând un coeficient de conductibilitate termicã de 0,040W/mpK. Protecþia la incendiu e asiguratã folosind borat. Fibrele de celulozã vor fi presate pneumatic într-o structurã cu douã feþe ºi, deoarece în timpul acestei operaþiuni se elibereazã în aer un praf vãtãmãtor pentru plãmâni, prelucrarea trebuie efectuatã exclusiv de firme specializate. Fibrele pot fi aplicate pe suprafaþa pereþilor ºi la ud, prin stropire. Pe lângã aceasta, plãcile izolatoare pot fi stabilizate din fabricaþie ºi cu ajutorul unor fire de iutã. Lâna de oi e materialul termoizolator cel mai puþin nociv pen-

tru cãile respiratorii. Ea e fixatã prin tehnica prinderii în ace pe faianþã sau plase sudate, în lânã putând fi introduse ºi fibre sintetice pentru susþinere. Are un efect inhibitor asupra focului, dar trebuie impregnatã contra moliilor. Coeficient de conductibilitate termicã: 0,040W/mpK. Pluta e fãrâmatã, încinsã ºi expandatã la abur. Apoi e presatã în formã ºi tãiatã în plãci. Pluta de calitate se comprimã în virtutea conþinutului sãu de rãºinã. Este rezistentã la umezealã ºi nu necesitã substanþe suplimentare de ignifugare. Plãcile de plutã au o capacitate termoizolatoare suficientã (Coeficient de conductibilitate termicã: 0,045 W/mpK). Rumeguºul de plutã poate fi utilizat ca material de umpluturã. Inul: fibrele de in sunt prelucrate sub formã de þesãturi, suprapuse în straturi ºi lipite cu amidon. Sunt disponibile ca plãci sau saltele. Unii fabricanþi introduc în þesãturã ºi fibre sintetice într-un procent de pânã la 20%. Are un coeficient de

conductibilitate termicã de 0,040 W/mpK, e relativ rezistent la dãunãtori ºi poate regla bine umiditatea. Cânepa: din fibrele de cânepã se realizeazã saltele termice, în vreme ce porþiunile mai dure ale tulpinii pot fi utilizate ca material de umpluturã pentru izolaþiile aplicate între cãpriori. Cânepa ucide ciupercile ºi bacteriile, deci nu mai trebuie tratatã cu insecticid. Protecþia la incendiu se realizeazã folosind borat. La obþinerea rezistenþei se folosesc fibre sintetice. Din punct de vedere al fizicii construcþiilor, cânepa se comportã asemãnãtor cu inul. Are un coeficient de conductibilitate termicã de 0,040 W/mpK. Bumbacul e un material ce provine din industria textilã ºi nu necesitã tratare contra insectelor, dar trebuie protejat antifoc. E folosit în formã de saltele sau fulgi presaþi între feþele pereþilor despãrþitori. Coeficientul de conductibilitate termicã : 0,040 W/mpK.

Bumbacul - un material termoizolator disponibil în formã de saltele sau fulgi

Inul: fibrele acestui material de izolare termicã au capacitatea de a regla foarte bine umiditatea

Talaºul: aceste plãci pentru sistemele de construcþie cu materiale uºoare se mai numesc ºi plãci rogoz

Fibrele de celulozã nu sunt costisitoare, dar trebuie sã luaþi în calcul ºi preþul manoperei.

Termoizolaþia aplicatã pe cãpriori (stânga) acþioneazã ca un înveliº protector pentru acoperiº ºi nu permite apariþia punþilor termice. E avantajoasã mai ales dacã are loc simultan cu înlocuirea învelitorii. Termoizolaþia între cãpriori (dreapta) poate fi combinatã cu alta aplicatã pe sub ei.

Misiunea

CASA 4/06

l 57

soluĂžii HÂąFLHQWH

Pro fereastrĂŁ

mansarde

Ă&#x17D;n ultima vreme, existĂŁ argumente tot mai numeroase ĂŽn favoarea montĂŁrii de ferestre ĂŽn planul acoperiÂşului. AmplasĂ˘nd ferestrele ĂŽn acelaÂşi plan cu acoperiÂşul, beneficiem de mai multĂŁ luminĂŁ diurnĂŁ comparativ cu cea oferitĂŁ de suprafeĂžele vitrate verticale. TotodatĂŁ, aceastĂŁ variantĂŁ permite o perspectivĂŁ mai amplĂŁ asupra bolĂžii cereÂşti. Ă&#x17D;n plus, nefiind necesare operaĂžiuni locale de reconstrucĂžie a acoperiÂşului, iluminatul cu ajutorul acestor ferestre e oportun dacĂŁ aceste lucrĂŁri sunt imposibil de executat. ExistĂŁ diverse combinaĂžii de ferestre, fiecare cu farmecul ei, plasate fie una deasupra alteia, fie ĂŽnÂşiruite de-a lungul acoperiÂşului. O soluĂžie specialĂŁ presupune vitrarea coamei acoperiÂşului Âşi poate fi realizatĂŁ optim cu ferestre standard. Programul de standardizare a ferestrelor amplasate ĂŽn acelaÂşi plan cu acoperiÂşul e deosebit de complex, cuprinzĂ˘nd Âşi ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri de ultimĂŁ orĂŁ (protecĂžie ĂŽmpotriva

radiaĂžiilor solare, camuflaj etc). Ele pot fi montate foarte repede (una-douĂŁ zile) Âşi necesitĂŁ operaĂžiuni simple, caracteristicile pieselor necesare montĂŁrii fiind stabilite de comun acord de cĂŁtre diverÂşii producĂŁtori. De regulĂŁ, nu e necesarĂŁ nicio autorizaĂžie de construcĂžie, dar dacĂŁ existĂŁ un plan de sistematizare al zonei, el trebuie consultat. OpĂžiunea pentru o soluĂžie sau alta e strict personalĂŁ Âşi depinde de structura de rezistenĂžĂŁ a clĂŁdirii. Multe ferestre pe acoperiÂş, cu cele mai diferite formate, pot avea un efect distructiv asupra Âşarpantei, exact ca o lucarnĂŁ disproporĂžionatĂŁ.

Pro lucarnĂŁ SĂŁ examinĂŁm ĂŽnsĂŁ Âşi argumentele care pledeazĂŁ ĂŽn favoarea execuĂžiei unor lucarne pe acoperiÂş. Lucarnele suplimenteazĂŁ zona utilĂŁ a mansardei. Ă&#x17D;n general, ĂŽn funcĂžie de mĂŁrimea acestor elemente constructive, sunt necesare Âşi lucrĂŁri de reconstrucĂžie localĂŁ a acoperiÂşului, ce pot modifica uneori complet forma iniĂžialĂŁ a Âşarpantei. Lucarnele sunt elemente decorative. ProiectĂ˘ndu-le creativ, cu proporĂžii bine gĂ˘ndite Âşi executĂ˘nd atent unele detalii mai rafinate, puteĂži da o nouĂŁ ĂŽnfĂŁĂžiÂşare clĂŁdirii. Ferestrele verticale ale acestor elemente de pe acoperiÂş oferĂŁ avantajul vizibilitĂŁĂžii spre sol, pentru supravegherea grĂŁdinii, de exemplu. Lucarnele pot fi executate chiar Âşi pe acoperiÂşuri foarte plate, sunt uÂşor de ĂŽntreĂžinut Âşi asigurĂŁ protecĂžie ĂŽmpotriva radiaĂžiilor solare Âşi privirilor indiscrete. Nu mai trebuie sĂŁ vĂŁ faceĂži probleme din cauza zgomotului produs de ploaie sau grindinĂŁ Âşi, ĂŽn fine, nu e defel

58 l

Misiunea

CASA 4/06

un capĂŁt de ĂžarĂŁ dacĂŁ aĂži uitat o fereastrĂŁ deschisĂŁ Âşi a ĂŽnceput sĂŁ plouĂŁ pe neaÂşteptate. DacĂŁ optaĂži pentru lucarne, este necesarĂŁ ĂŽntotdeauna obĂžinerea unei autorizaĂžii de construcĂžie. TotodatĂŁ, trebuie respectate prevederile legislaĂžiei ĂŽn domeniu (de regulĂŁ, sunt stabilite strict lĂŁĂžimea Âşi ĂŽnĂŁlĂžimea lucarnelor, intervalul la care sunt amplasate Âşi distanĂža faĂžĂŁ de coama acoperiÂşului).

cedĂ˘nd ĂŽn acest fel, mansarGD SRDWH Â° DGDSWDWĂŠ UDSLG FHORU PDL DFWXDOH QHYRL Â˝Q SOXV vQ ID]D GH SURLHFWDUH WUHEXLH FODULÂ°FDWH Ă§L XUPĂŠWRDUHOH LQFHUWLWXGLQL ORFXO XQGH YD Â° VLWXDW SHUHWHOH JURVLPHD DFHVWXLD UHVSHFWLY XQGH YRU Â° SR]LĂ¨LRQDWH XĂ§LOH Ă§L OĂŠĂ¨LPHD DFHVWRUD OĂŠĂ¨LPHD RELĂ§QXLWĂŠ D JROXULORU vQ ]LGĂŠULH SHQWUX XĂ§L H GH Ă§L FP LDU vQĂŠOĂ¨LPHD ORU FP Â˝Q Â°QH WUHEXLH VĂŠ YĂŠ JkQGLĂ¨L XQGH DU WUHEXL DPSODVDWH SUL]HOH Ă§L vQWUHUXSĂŠWRDUHOH 3HQWUX UHDOL]DUHD SHUHĂ¨LORU PDQVDUGHL SXWHĂ¨L IRORVL RUL %&$ RUL VLVWHPHOH GH FRQVWUXFĂ¨LH FX PDWHULDOH XĂ§RDUH %&$ XO SUH]LQWĂŠ EXQH FDOLWĂŠĂ¨L WHUPRL]RODWRDUH DUH R JUHXWDWH UHGXVĂŠ Ă§L SRDWH Â° SUHOXFUDW FX XĂ§XULQĂ¨ĂŠ Â°LQG WRWRGDWĂŠ DQWLIRQLF Ă§L LJQLIXJ $VWIHO XWLOL]kQG EORFXUL PLFL [ FP VDX SOĂŠFL SH WRDWĂŠ vQĂŠOĂ¨LPHD vQFĂŠSHULL SXWHĂ¨L FRQVWUXL FKLDU GXPQHDYRDVWUĂŠ SHUHĂ¨LL GHVSĂŠUĂ¨LWRUL Â˝Q FD]XO VLVWHPHORU GH FRQVWUXFĂ¨LH FX PDWHULDOH XĂ§RDUH H[HFXĂ¨LD SHUHĂ¨LORU SUHVXSXQH

PDL vQWkL PRQWDUHD XQHL VWUXFWXUL VXSRUW PHWDOLFH SkQĂŠ OD FRWD FHD PDL vQDOWĂŠ D vQFĂŠSHULL $SRL SH DPEHOH SĂŠUĂ¨L DOH DFHVWHLD YRU Â° DSOLFDWH SOĂŠFL GH JLSV FDUWRQ LQWHUVSDĂ¨LLOH Â°LQG L]RODWH WHUPLF vQWUH WLPS vQ FRQIRUPLWDWH FX FHULQĂ¨HOH Â°]LFLL FRQVWUXFĂ¨LLORU $FHVW WLS GH SHUHĂ¨L SUH]LQWĂŠ DYDQWDMXO FĂŠ QX WUHEXLH WHQFXLĂ¨L 'XSĂŠ Ă§SĂŠFOXLUHD URVWXULORU HL SRW Â° WDSHWDĂ¨L VDX YRSVLĂ¨L 8Q DOW DYDQWDM H DFHOD FĂŠ vQ VSDĂ¨LXO OLEHU GLQWUH SDQRXULOH GH JLSV FDUWRQ SRW Â° DPSODVDWH FDEOXUL HOHFWULFH Ă§L Ă¨HYL GH VFXUJHUH VDX DOLPHQWDUH FX DSĂŠ &RVWXULOH OD FDUH VH ULGLFĂŠ DPHQDMDUHD RELĂ§QXLWĂŠ D XQHL PDQVDUGH VH SRW ULGLFD OD SHVWH HXUR PS 'DFĂŠ DSHODĂ¨L OD R Â°UPĂŠ VSHFLDOL]DWĂŠ HVWH GH DĂ§WHSWDW FD OXFUĂŠULOH VĂŠ VH Â°QDOL]H]H vQ VĂŠSWĂŠPkQL GH OD GDWD HOLEHUĂŠULL DXWRUL]DĂ¨LHL GDFĂŠ vQVĂŠ RSWDĂ¨L VĂŠ OH H[HFXWDĂ¨L FX IRUĂ¨H SURSULL DFHDVWĂŠ SHULRDGĂŠ SRDWH Â° PXOW PDL PDUH 'HVLJXU IDFWRUXO GHFLVLY VXQWHĂ¨L FKLDU GXPQHDYRDVWUĂŠ GHSLQGH FkW GH PRWLYDW VXQWHĂ¨L VĂŠ YĂŠ PXWDĂ¨L vQ QRXD ORFXLQĂ¨ĂŠ Q

Compus din douĂŁ segmente de plexiglas de ĂŽnaltĂŁ calitate, sistemul prezentat e folosit de obicei pentru amenajarea grĂŁdinilor de iarnĂŁ, dar se preteazĂŁ Âşi la construirea unei terase de acoperiÂş sau logii. Ă&#x17D;n plus, elementele constructive flexibile pot fi deschise atĂ˘t ĂŽn jos, cĂ˘t Âşi ĂŽn sus, prin glisare.

mobilierul azi

O încãpere mai puþin spaþioasã poate fi amenajatã cu gust ºi în lipsa mobilierului clasic, din lemn, recurgând la elemente din gips-carton.

Aproape de limitele imaginaþ 60 l

Misiunea

CASA 4/06

inaþiei

gips-carton Importanþa unei „coloane vertebrale“ Structura metalicã pentru viitorul corp de mobilier este cheia fiabilitãþii întregului sistem. Acordaþi atenþie ºi pãrþii „invizibile“, iar rezultatul va fi cu atât mai spectaculos. Veþi obþine rafturi drepte ºi solide, iar asta va conta la nota finalã datã pentru aspect. În definitiv, n-aþi vrea sã regretaþi robusteþea clasicelor elemente de mobilier din lemn.

1. Un adevãrat meºter ºtie cu ce sã înceapã o activitate creativã; dupã ce aþi luat mai întâi o binemeritatã pauzã, trasaþi pe suprafaþa zidului reperele necesare pentru scheletul metalic.

2. Aþi realizat gãurile? Introduceþi diblurile ºi începeþi prinderea profilelor din aluminiu.

3. Fixarea cadrului se executã obligatoriu cu ajutorul unei maºini electrice de înºurubat.

4. Gãurile trebuie sã fie suficient de adânci pentru ca ºuruburile sã susþinã întrega construcþie.

5. Pentru îmbinarea profilelor metalice, acestea trebuie turtite din loc în loc cu ciocanul.

6. Elementele de structurã se prind unul de celãlalt cu ajutorul ºuruburilor autoperforante.

7. Pentru acurateþea asamblãrii, profilele vor fi decupate la capete cu foarfecele pentru tablã.

8. „Scheletul“ deja începe sã prindã formã ºi acum îi puteþi controla soliditatea.

9. Verificaþi continuu dacã profilele sunt verticale sau orizontale, conform proiectului.

10. Uneori este nevoie de o mânã de ajutor. În cazul de faþã, se pare cã sunt necesare chiar douã. Misiunea

CASA 4/06

l 61

mobilierul azi

gips-carton

VWH GHVWXO GH GLÂ°FLO VĂŠ DUPRQL]H]L LGHLOH QRL GH DPHQDMDUH FX RELHFWH H[LVWHQWH GHMD vQWU R vQFĂŠSHUH 7HKQRORJLD PDWHULDOHORU HYROXHD]ĂŠ VWDQGDUGHOH VH PRGLÂ°FĂŠ LDU GXPQHDYRDVWUĂŠ VXQWHĂ¨L QHYRLĂ¨L VĂŠ FRPELQDĂ¨L HOHPHQWH GH PRELOLHU VDX PDWHULDOH SHQWUX Â°QLVDMH FDUH DSDUHQW QX FDGUHD]ĂŠ 7RWXĂ§L H[LVWĂŠ VSHFLDOLĂ§WL FDUH DX SUHJĂŠWLUHD QHFHVDUĂŠ SHQWUX D DVRUWD QRXO FX YHFKLXO DVSHFWXO UH]XOWDW SXWkQG UHÂąHFWD FRHUHQĂ¨ĂŠ RGDWĂŠ FX DVLJXUDUHD FRQIRUWXOXL

Pro Âşi contra

DYHP QHYRLH GH HFRQRPLVLUHD VSDĂ¨LXOXL XWLO $VWIHO GH SROLĂ¨H vQFRUSRUDWH VXE IRUPD XQXL GXODS VDX D XQHL ELEOLRWHFL GDX LPSUHVLD XQXL LQWHULRU PDL VSDĂ¨LRV GHFkW vQ VLWXDĂ¨LD DPSODVĂŠULL XQXL FRUS VHSDUDW GH PRELOĂŠ (VWH Ă§L R VROXĂ¨LH GH FRPSURPLV FH UH]ROYĂŠ FRQFRPLWHQW GRXĂŠ SUREOHPH PDMRUH FRVWXULOH Ă§L GHVLJQXO *LSV FDUWRQXO SRDWH Â° XWLOL]DW LQWHOLJHQW vQ LQWHULRUXO

XQHL FDVH IĂŠUĂŠ D GD LPSUHVLD GH DUWLÂ°FLDO VDX GH SURVW JXVW Â˝QWUHEXLQĂ¨DUHD XQXL DVWIHO GH PDWHULDO PDL FRQVWLWXLH XQ DYDQWDM Ă§L GLQ DOWH SXQFWH GH YHGHUH SUHĂ¨XO GH DFKL]LĂ¨LH HVWH DYDQWDMRV LDU PRQWDMXO UHDOL]DW SH R VWUXFWXUĂŠ PHWDOLFĂŠ XĂ§RDUĂŠ HVWH UHODWLY UDSLG VH DĂ§WHDSWĂŠ GRDU vQWĂŠULUHD JOHWXOXL DVDPEODUHD SURSULX ]LVĂŠ QHFHVLWkQG XQ WLPS IRDUWH VFXUW 0DWHULDOXO DFHV-

WD SRDWH Â° XĂ§RU YRSVLW GHFXSDW SOLDW VDX PRGLÂ°FDW vQ IXQFĂ¨LH GH QHFHVLWĂŠĂ¨L Â°LQG vQ DFHODĂ§L WLPS HFRORJLF SOĂŠFL FRPSXVH GLQ JLSV GH FDULHUĂŠ UHKLGUDWDW vQFRUSRUDW vQWUH GRXĂŠ IRL GH FDUWRQ VSHFLDO UH]LVWHQW Ă§L FX R EXQĂŠ DGHUHQĂ¨ĂŠ VSUH GHRVHELUH GH DOWHOH VLPLODUH 'H DVHPHQHD DFHVWH PRQWDMH SRW Â° OHVQH PRGLÂ°FDWH GDFĂŠ HVWH QHYRLH GH R DVWIHO GH RSHUDĂ¨LXQH

CĂ˘nd totul prinde formĂŁ...

Ă&#x17D;n prima fazĂŁ mĂŁsuraĂži cu precizie folosind ruleta, iar pentru decupare puteĂži utiliza un simplu cutter.

AtenĂžie la decuparea panourilor! Ă&#x17D;n momentul ĂŽmbinĂŁrii acestea trebuie sĂŁ fie cĂ˘t mai drepte.

PotriviĂži cu grijĂŁ plĂŁcile pe schelet, astfel ĂŽncĂ˘t abaterile de la mĂŁsurare sĂŁ poatĂŁ fi remediate la montaj.

MaÂşina de gĂŁurit Âşi ĂŽnfiletat scurteazĂŁ mult timpul de execuĂžie. Cu ÂşurubelniĂža ar fi fost mult mai greu.

Un tovarĂŁÂş este ĂŽntotdeauna binevenit, mai ales dacĂŁ aveĂži de aplicat Âşuruburi din poziĂžii mai dificile.

A ĂŽnceput sĂŁ vĂŁ placĂŁ deja meseria aceasta, nu-i aÂşa? TrĂŁiascĂŁ inventatorul Âşuruburilor autoperforante!

Decuparea plĂŁcilor din gips-carton poate fi realizatĂŁ la fel de bine Âşi â&#x20AC;&#x17E;la faĂža loculuiâ&#x20AC;&#x153;.

Ultimele componente se monteazĂŁ parcĂŁ singure. Abia aĂži prins dexteritate Âşi treaba este aproape gata.

62 l

Misiunea

CASA 4/06

$OWHUQDWLYH OD HOHPHQWHOH GH PRELOLHU IXUQL]DWH vQ SUH]HQW SH SLDĂ¨ĂŠ VXQW VWUXFWXULOH FH SUHVXSXQ R PDQRSHUĂŠ VLPSOĂŠ FX R H[HFXĂ¨LH vQ UHJLH SURSULH Â˝Q FD]XO GH IDĂ¨ĂŠ YĂŠ SUH]HQWĂŠP DYDQWDMHOH UHDOL]ĂŠULL XQRU UDIWXUL GLQ JLSV FDUWRQ vQ VLWXDĂ¨LD vQ FDUH

Obiectele dragi pot â&#x20AC;&#x17E;respiraâ&#x20AC;&#x153; acum ĂŽn voie Âşi se vor desfĂŁta sub privirea dumneavoastrĂŁ nostalgicĂŁ. Nicio carte de colecĂžie nu ar arĂŁta rĂŁu ĂŽn aceastĂŁ ambianĂžĂŁ modernĂŁ Âşi caldĂŁ totodatĂŁ.

mobilierul azi $FHDVWĂŠ WHKQLFĂŠ GH PRQWDM XVFDW H[FOXGH WRDWH GH]DYDQWDMHOH Ă§DQWLHUXOXL FODVLF FH LPSOLFĂŠ RSHUDĂ¨LXQL FRPSOH[H XPH]HDOĂŠ Ă§L PXOWĂŠ GH]RUGLQH ([LVWĂŠ ELQHvQĂ¨HOHV Ă§L QHDMXQVXUL XQXO GLQWUH DFHVWHD HVWH Ă§L IDSWXO FĂŠ XPLGLWDWHD H[FHVLYĂŠ GHIRUPHD]ĂŠ DFHVW PDWHULDO 'H DVHPHQHD DUH R UH]LVWHQĂ¨ĂŠ

gips-carton

D in secre teolre meÂşter il

Montajul structurii MĂŁsuraĂži cu atenĂžie poziĂžia exactĂŁ a gĂŁurilor. Cu cĂ˘t rafturile au mai multe puncte de fixare, cu atĂ˘t scheletul va fi mai stabil iar produsul finit va fi mai rezistent. Pentru a se asigura o gĂŁurire simplĂŁ Âşi rapidĂŁ a zidului din beton, vĂŁ recomandĂŁm utilizarea unui ciocan rotopercutor setat pe funcĂžia de gĂŁurire cu percuĂžie, specializat ĂŽn realizarea de gĂŁuri ĂŽn beton Âşi piatrĂŁ.

PHFDQLFĂŠ PDL VFĂŠ]XWĂŠ GHFkW FHD D OHPQXOXL GHWHULRUkQGX VH PXOW PDL XĂ§RU GDFĂŠ H VXSXV OD VROLFLWĂŠUL VDX OD Ă§RFXUL &KLDU GDFĂŠ vQ Ă¨DUD QRDVWUĂŠ JLSV FDUWRQXO D vQFHSXW VĂŠ Â°H XWLOL]DW vQFĂŠ GLQ Ă§L DVWĂŠ]L GXSĂŠ DQL VXQW SXĂ¨LQL VSHFLDOLĂ§WL FDUH Ă§WLX VĂŠ O SXQĂŠ vQ RSHUĂŠ FX SURIHVLRQDOLVP (VWH XQ DOW GH]DYDQWDM FDUH DU WUHEXL VĂŠ YĂŠ GHWHUPLQH VĂŠ YĂŠ DOHJHĂ¨L FX JULMĂŠ VXUVHOH GH FRQVXOWDQĂ¨ĂŠ 8Q PDWHULDO LPSRUWDQW vQ HFRQRPLD DFHVWHL OXFUĂŠUL HVWH JOHWXO GH IDSW XQ PRUWDU XVFDW SH ED]ĂŠ GH LSVRV FRPELQDW FX DGLWLYL VSHFLDOL 3UHSDUDUHD DFHVWXLD VH UHDOL]HD]ĂŠ SULQ SUHVĂŠUDUH vQ DSĂŠ XQ NJ vQ DSUR[LPDWLY O GH DSĂŠ 'XSĂŠ XQ LQWHUYDO GH WLPS GH PLQXWH SkQĂŠ FkQG SUDIXO GH JOHW DEVRDUEH DSD SXWHĂ¨L DPHVWHFD PDQXDO VDX FX XQ PL[HU FX WXUDĂ¨LH PLFĂŠ SkQĂŠ OD REĂ¨LQHUHD XQHL SDVWH RPRJHQH 'H OD FRQWDFWXO JOHWXOXL FX DSD Ă§L SkQĂŠ OD DSOLFDUHD Ă§L QLYHODUHD DFHVWXLD QX WUHEXLH VĂŠ WUHDFĂŠ PDL PXOW GH GH PLQXWH Â˝Q

64 l

Misiunea

CASA 4/06

ID]D XUPĂŠWRDUH SHVWH PLQLPXP GRXĂŠ RUH VXSUDIDĂ¨D VH YD Â°QLVD FX R GULĂ§FĂŠ GH EXUHWH XPHGĂŠ Â˝Q FD]XO vQ FDUH VXSUDIDĂ¨D QX HVWH vQGHDMXQV GH SODQĂŠ RSHUDĂ¨LXQHD VH SRDWH UHSHWD GXSĂŠ FH SULPXO VWUDW YD Â° FRPSOHW XVFDW 0DWHULDOXO RGDWĂŠ vQWĂŠULW QX YD PDL SXWHD Â° SUHOXFUDW SULQ DGĂŠXJDUH GH DSĂŠ 3HQWUX D HYLWD LQFRQYHQLHQWHOH GH WRW VRLXO YĂŠ VIĂŠWXLP VĂŠ UHVSHFWDĂ¨L FX VWULFWHĂ¨H LQVWUXFĂ¨LXQLOH GH IRORVLUH Ă§L GHSR]LWDUH D SURGXVXOXL UHFRPDQGDWH GH SURGXFĂŠWRU

O altfel de bibliotecĂŁ 'XSĂŠ FH Y DĂ¨L IDPLOLDUL]DW FX PDWHULDOXO DĂ¨L OXDW OD FXQRĂ§WLQĂ¨ĂŠ FDOLWĂŠĂ¨LOH Ă§L GH]DYDQWDMHOH VDOH D YHQLW PRPHQWXO VĂŠ OXDĂ¨L DWLWXGLQH $YHĂ¨L QHYRLH vQ DIDUĂŠ GH IRLOH GH JLSV FDUWRQ GH JOHW SURÂ°OH GLQ PHWDO FROĂ¨DUH GLQ DOXPLQLX VDX 39& Ă§XUXEXUL DXWRSHUIRUDQWH GLEOXUL FXWWHU PDĂ§LQĂŠ GH JĂŠXULW Ă§L vQĂ§XUXEDW FLRFDQ URWRSHUFXWRU JOHWLHUĂŠ HWF 3HQWUX vQFHSXW YHĂ¨L PDUFD SH SHUHWH SXQFWHOH XQGH YHĂ¨L UHDOL]D JĂŠXUL 3URÂ°OHOH PHWDOLFH QHFHVDUH SHQWUX VXVĂ¨LQHUHD UDIWXULORU SRW Â° DFKL]LĂ¨LRQDWH GLQ PDJD]LQHOH GH VSHFLDOLWDWH $FHVWHD VH vPELQĂŠ UHODWLY VLPSOX Ă§L VH Â°[HD]ĂŠ SH ]LGXO vQFĂŠSHULL FX DMXWRUXO Ă§XUXEXULORU Ă§L D GLEOXULORU 5HVSHFWLYHOH SURÂ°OH YRU FRQVWLWXL VFKHOHWXO YLLWRUXOXL GXODS VDX DO XQXL

Sfatul nostru AsiguraĂži-vĂŁ cĂŁ temperatura aerului, a elementelor sistemelor din gips-carton Âşi a materialelor de finisare depĂŁÂşeÂşte +5Â°C. Acest aspect este important nu doar pentru o aplicare Âşi o prizĂŁ corespunzĂŁtoare a gletului, ci Âşi spre a evita deformĂŁri ulterioare ale micii construcĂžii, cauzate de dilatarea pĂŁrĂžilor componente. De asemenea, aveĂži grijĂŁ ca umiditatea aerului sĂŁ nu fie excesivĂŁ.

Cum o â&#x20AC;&#x17E;dregemâ&#x20AC;&#x153; pe la colĂžuri

DupĂŁ ce aĂži tĂŁiat colĂžarele din aluminiu la dimensiunile necesare, verificaĂži dacĂŁ acestea se potrivesc.

AveĂži la ĂŽndemĂ˘nĂŁ mistria Âşi gletiera? AplicaĂži mai ĂŽntĂ˘i un strat de glet ceva mai consistent.

Ă&#x17D;n gletul ĂŽncĂŁ proaspĂŁt ĂŽncorporaĂži colĂžarul, prin presare uniformĂŁ, cu ambele mĂ˘ini.

DupĂŁ ce aĂži imobilizat profilul metalic, uniformizaĂži mortarul Âşi ĂŽndepĂŁrtaĂži surplusul de material.

HOHPHQW RULJLQDO GH PRELOLHU 'XSĂŠ Â°QDOL]DUHD PRQWĂŠULL VFKHOHWXOXL SXWHĂ¨L WUHFH OD GHFXSDUHD SLHVHORU GLQ JLSV FDUWRQ FH VH YRU Â°[D SH VXSRUW FX DMXWRUXO Ă§XUXEXULORU DXWRSHUIRUDQWH 3HQWUX R UH]LVWHQĂ¨ĂŠ VSRULWĂŠ Ă§L vQ VFRSXO REĂ¨LQHULL XQHL VXSUDIHĂ¨H SODQH OD vPELQĂŠULOH H[WHULRDUH VH YRU XWLOL]D FROĂ¨DUH GLQ DOX-

PLQLX Â°[DWH FX DMXWRUXO JOHWXOXL Â˝Q FRQWLQXDUH JOHWXO VH YD DSOLFD SH WRDWĂŠ VXSUDIDĂ¨D FRQIRUP LQVWUXFĂ¨LXQLORU PHQĂ¨LRQDWH GHMD 'XSĂŠ XVFDUH DULD SRDWH Â° Ă§OHIXLWĂŠ FX JODVSDSLU 'RDU GXSĂŠ FH VXSUDIDĂ¨D VH YD XVFD vQ WRWDOLWDWH VH SRW H[HFXWD XOWLPHOH Â°QLVDMH FRQIRUP LPDJLQDĂ¨LHL Â°HFĂŠUXLD GLQ-

Calea spre adevĂŁrata faĂžĂŁ a m

â&#x20AC;&#x17E;Produsulâ&#x20AC;&#x153; ĂŽn formĂŁ brutĂŁ este gata acum. Mai rĂŁmĂ˘ne sĂŁ acoperiĂži cu glet eventualele deficienĂže de execuĂžie.

Cu fierul de glet se pot face adevĂŁrate minuni, iar rosturile rezultate ĂŽn urma asamblĂŁrii nu vĂŁ vor mai indispune.

WUH GXPQHDYRDVWUĂŠ HVWH YRUED vQ SULQFLSLX GHVSUH JUXQGXLUH Ă§L YRSVLUH *UXQGXO VDX DPRUVD DVLJXUĂŠ R SURWHFĂ¨LH VXSOLPHQWDUĂŠ D JLSVXOXL vPSRWULYD GHJUDGĂŠULL GLQ FDX]D XPH]HOLL VDX D UDGLDĂ¨LLORU 89

Mai mult spaĂžiu

DaĂži culoare mobilei dumneavoastrĂŁ

u siguranĂžĂŁ cĂŁ nu v-a fost uÂşor sĂŁ ajungeĂži pĂ˘nĂŁ aici. AĂži muncit cel puĂžin o zi la aceastĂŁ operĂŁ de artĂŁ din gips-carton Âşi sunteĂži nerĂŁbdĂŁtor sĂŁ desfiinĂžaĂži micul Âşantier; aĂži dormit cu grija sĂŁ nu crape gletul pe undeva Âşi primul lucru pe care l-aĂži fĂŁcut de dimineaĂžĂŁ a fost o inspecĂžie amĂŁnunĂžitĂŁ la locul cu pricina. Acum, dupĂŁ ce aĂži constatat cĂŁ totul e ĂŽn regulĂŁ Âşi produsul este ĂŽndeajuns de uscat, vĂŁ hotĂŁrĂ˘Ăži sĂŁ-l vopsiĂži. Este necesar sĂŁ ÂştiĂži cĂŁ ĂŽnainte de aplicarea vopselei sau a oricĂŁrui alt tip de acoperire, suprafeĂžele din gips-carton se grunduiesc cu o soluĂžie specialĂŁ, corespunzĂŁtoare vopselei sau produsului ales. Pe gips-carton pot fi aplicate urmĂŁtoarele variante de peliculĂŁ protectoare: vopsele pe bazĂŁ de ulei, lac

mat, rĂŁÂşini alchidice, polimerice sau pe bazĂŁ de poliuretan, precum Âşi vopselele epoxidice. Peliculele de tip alcalin (pe bazĂŁ de var, silicat de sodiu Âşi silicaĂži) nu se recomandĂŁ pentru vopsirea gips-cartonului. Suntem convinÂşi cĂŁ aĂži ales deja culoarea potrivitĂŁ Âşi vĂŁ lĂŁsĂŁm ĂŽn compania pensulei sau a trafaletului, asta dacĂŁ nu cumva cineva din familie vĂŁ ajutĂŁ sĂŁ duceĂži la capĂŁt aceastĂŁ operaĂžiune complexĂŁ. InsistaĂži ĂŽn zonele â&#x20AC;&#x17E;ascunseâ&#x20AC;&#x153;pentru a obĂžine o vopsire uniformĂŁ.

faĂžĂŁ a mobilierului dumneavoastrĂŁ

Nu sunteĂži mulĂžumiĂži de rezultatul obĂžinut dupĂŁ prima aplicare? ReluaĂži operaĂžiunea dupĂŁ o uscare totalĂŁ.

Pentru a obĂžine un finisaj impecabil puteĂži corecta imperfecĂžiunile cu un glaspapir foarte fin.

DupĂŁ uscarea completĂŁ a stratului de glet se recomandĂŁ grunduirea sau amorsarea suprafeĂžei.

&KLDU GDFĂŠ HIRUWXO D IRVW GHVWXO GH PDUH QX QH vQGRLP FĂŠ D PHULWDW 6DWLVIDFĂ¨LD OXFUXOXL vPSOLQLW HVWH PDL PDUH GHFkW RERVHDOD DFXPXODWĂŠ vQ WRW WLPSXO DFHVWD 'H DFXP FĂŠUĂ¨LOH GXPQHDYRDVWUĂŠ QX YRU PDL VWD vQJKHVXLWH vQ FXWLL GH FDUWRQ LDU DQWLFKLWĂŠĂ¨LOH FX FDUH YĂŠ PkQGULĂ¨L DWkWD YRU SXWHD Â° PDL XĂ§RU UHPDUFDWH GH YL]LWDWRUL 3XWHĂ¨L IRORVL DFHVWH UDIWXUL Ă§L FD VXSRUW SHQWUX SODQWH GHFRUDWLYH ,QVSLUDĂ¨LD FRQVWĂŠ vQ LQWHJUDUHD HOHJDQWĂŠ vQ DQVDPEOXO vQFĂŠSHULL Ă§L FKLDU OD QLYHOXO vQWUHJLL FDVH $YHĂ¨L PDL PXOW VSDĂ¨LX Ă§L DĂ¨L vQYĂŠĂ¨DW FHYD QRX 'DFĂŠ DĂ¨L Â° RSWDW SHQWUX QLĂ§WH HOHPHQWH GH PRELOLHU FODVLFH GLQ OHPQ VSDĂ¨LXO DU Â° IRVW VHPQLÂ°FDWLY UHGXV LDU FRVWXULOH GH DFKL]LĂ¨LH DU Â° GHSĂŠĂ§LW FX PXOW FKHOWXLHOLOH GH H[HFXĂ¨LH D ÂľSURGXVXOXLÂŚ GLQ JLSV FDUWRQ 3HQWUX UHDOL]DUHD XQRU UDIWXUL GH DFHVW JHQ VH SXWHDX XWLOL]D Ă§L DOWH PDWHULDOH Â°HFDUH FX DYDQWDMHOH Ă§L GH]DYDQWDMHOH VDOH VWLFOĂŠ PHWDO OHPQ 3 $ / VDX SROLFDUERQDW 7RDWH DFHVWHD DX vQ FRPXQ FDSDFLWDWHD GH D YDORULÂ°FD OD PD[LPXP VSDĂ¨LXO H[LVWHQW SULQ SRVLELOLWDWHD DPSODVĂŠULL UHVSHFWLYHORU VXSRUWXUL vQ ]RQHOH FHOH PDL UHWUDVH DOH FDPHUHL 9 DP GDW LPSUHVLD FĂŠ LGHLOH QRDVWUH VXQW SHUIHFWH Ă§L FĂŠ DU LPSOLFD QXPDL Ă§L QXPDL DYDQWDMH" &RQFOX]LD GXPQHDYRDVWUĂŠ HVWH GHSDUWH GH DGHYĂŠU ([LVWĂŠ XQ GH]DYDQWDM LPSRUWDQW IDSWXO FĂŠ vQ FXUkQG SULHWHQLL UXGHOH VDX VLPSOL FXQRVFXĂ¨L YĂŠ]kQGX YĂŠ RSHUD YRU GRUL VĂŠ OH FRQIHFĂ¨LRQDĂ¨L FHYD DVHPĂŠQĂŠWRU Q Misiunea

CASA 4/06

l 65

renovare reportaj

Schimbare

totalã

„Era o cutie cu acoperiº”, ne povesteºte proprietarul despre starea anterioarã a casei sale. ªi totuºi, prin intermediul unor extinderi ingenioase, aceastã clãdire simplã, datând din anii ’70, a fost transformatã complet, cãpãtând un aspect cu adevãrat modern.

ÎNAINTE

66 l

Misiunea

CASA 4/06

metamorfoze

Misiunea

CASA 4/06

l 67

metamorfoze

reportaj renovare

Din dormitorul de la etajul ĂŽntĂ˘i se intrĂŁ direct ĂŽn baia generoasĂŁ Âşi reconfortantĂŁ. Cada Âşi pardoseala sunt placate continuu cu pavele speciale.

68 l

Misiunea

CASA 4/06

jutaĂži de un arhitect, membrii unei familii obiÂşnuite, compuse din patru persoane, au ĂŽnceput plini de entuziasm sĂŁ caute o casĂŁ cĂ˘t mai apropiatĂŁ de cea pe care o visau de ani de zile. DupĂŁ o ĂŽndelungatĂŁ perioadĂŁ de economii, resurVHOH Â°QDQFLDUH OH DMXQJHDX vQ Â°QH SHQWUX R FDVĂŠ QXPDL Ă§L QXmai a lor, iar alternativa unei alte locuinĂže la bloc era exclusĂŁ cu majoritate absolutĂŁ de cĂŁtre toĂži cei implicaĂži ĂŽn acest pro-

ces decizional. TotuÂşi, pĂ˘nĂŁ sĂŁ gĂŁseascĂŁ una pe placul lor, au vizionat mai multe variante disponibile. S-au oprit la o clĂŁdire simplĂŁ din anii â&#x20AC;&#x2122;70, cu un acoperiÂş relativ plat Âşi o suprafaĂžĂŁ locuibilĂŁ de aproximativ 135 mp. Casa ĂŽn sine nu avea nimic special. Proprietarilor le-a plĂŁcut ĂŽnsĂŁ foarte mult amplasarea acesteia: la marginea unui mic orĂŁÂşel. â&#x20AC;&#x17E;LĂ˘ngĂŁ noi este un teren neconstruit, iar ĂŽn faĂžĂŁ

cĂ˘mp deschis. De aceea, avem o vedere frumoasĂŁ spre vest, mai ales seara, cĂ˘nd apune soareleâ&#x20AC;?. Dar pĂ˘nĂŁ sĂŁ ĂŽndeplineascĂŁ SUHWHQĂ¨LLOH QRLORU EHQHÂ°FLDUL imobilul ĂŽn cauzĂŁ necesita ceva mai mult decĂ˘t niÂşte simple retuÂşuri estetice. â&#x20AC;&#x17E;Am spus-o mereu - ĂŽnainte, casa noastrĂŁ era doar o cutie cu acoperiÂş. De aceea, n-am recurs numai la o renovare, ci practic am refĂŁcut-o completâ&#x20AC;? - ne-a mai spus proprietarul.

p a l S ĂŽ p c m ĂŽ a l l m

m , ĂŁ a e

, u s c a

Livingul Âşi sufrageria de la parter compun un spaĂžiu unitar foarte amplu, ce ĂŽnsumeazĂŁ peste 70 mp. Pardoseala e din arĂžar canadian de nuanĂžĂŁ deschisĂŁ.

Realizat de o firmĂŁ renumitĂŁ ĂŽn domeniu, Âşemineul deschis din living a fost amplasat la capĂŁtul tronsonului de peretele despĂŁrĂžitor rĂŁmas dupĂŁ demolare.

Structura de rezistenĂžĂŁ a fost pĂŁstratĂŁ ĂŽn ĂŽntregime, deoarece arhitectul a constatat cĂŁ imobilul este o construcĂžie masivĂŁ, cu SODQĂ§HH GLQ EHWRQ DUPDW DÂąDW ĂŽn perfectĂŁ stare. Singurul aspect care nu corespundea deloc cu viziunea noilor locatari era modul de compartimentare al ĂŽncĂŁperilor. Cei patru membri ai familiei ĂŽÂşi doreau o suprafaĂžĂŁ locuibilĂŁ mai mare, mai multĂŁ luminĂŁ Âşi, desigur, camere mult mai generoase.

Misiunea

CASA 4/06

l 69

reportaj renovare

VECHI

DEMOLAT

NOU

metamorfoze

Extinderile ĂŽnspre zona stradalĂŁ Âşi grĂŁdinĂŁ, precum Âşi cele de pe frontonul sudic au mĂŁrit suprafaĂža locuibilĂŁ. TotodatĂŁ, atĂ˘t la parter, cĂ˘t Âşi la etaj s-a recurs la un alt mod de compartimentare a spaĂžiilor. Iar la mansardĂŁ, copiii se bucurĂŁ acum de propriul lor regat.

ANEXĂ&#x192;

GARAJ

LIVING

VESTIBUL

SUFRAGERIE

BUCĂ&#x192;TĂ&#x192;RIE

Astfel, ĂžinĂ˘nd seama de faptul cĂŁ imobilul iniĂžial avea ĂŽncĂŁperi relativ mici, s-a impus extinderea acestuia, operaĂžiune care a necesitat demolarea unor pereĂži la parter Âşi etaj. SĂŁ-i dĂŁm cuvĂ˘ntul proprietarului: â&#x20AC;&#x17E;Am pĂŁstrat planÂşeele Âşi cĂ˘Ăživa pereĂži portanĂži - ĂŽn rest am reconstruit aproape totulâ&#x20AC;?. Rezultatul este cĂ˘t se poate de relevant, chiar dacĂŁ ne referim numai OD PRGLÂ°FĂŠULOH DGXVH SDUWHUXlui: camera de zi Âşi sufrageria ĂŽnsumeazĂŁ acum peste 70 mp. Arhitectul a reuÂşit sĂŁ suplimenteze spaĂžiul existent prin diverse extinderi, conferind astfel clĂŁdirii o ĂŽnfĂŁĂžiÂşare FX WRWXO QRXĂŠ (O MXVWLÂ°FĂŠ YDrianta aleasĂŁ astfel: â&#x20AC;&#x17E;Deoarece detaliul de sistematizare al zonei limita strict suprafaĂža construibilĂŁ, nu s-a putut aplica soluĂžia simplistĂŁ de a realiza o anexĂŁ unicĂŁ de mari dimensiuni pe una din laturile clĂŁdirii. Ă&#x17D;n locul acesteia, am optat pentru extinderea suprafeĂžei locuibile ĂŽn toate direcĂžiile.â&#x20AC;&#x153; Spre exemplu, unul din pereĂžii exteriori din zona camerei de zi a fost demolat Âşi refĂŁcut cu doi metri mai ĂŽn afarĂŁ. Deasupra acestei extinderi a rezultat un balcon, situat chiar ĂŽn faĂža

70 l

Misiunea

CASA 4/06

Ă&#x17D;ntre vestibul Âşi camera de zi proprietarii au solicitat executarea unui gol ĂŽn zidĂŁrie. Ă&#x17D;n acest fel, a rezultat o niÂşĂŁ unde pot fi expuse obiecte de sculpturĂŁ - pasiunea lor de colecĂžionari.

PARTER

BALCON

bĂŁii, fapt care nu a putut decĂ˘t sĂŁ-i bucure pe noii proprietari. â&#x20AC;&#x17E;Acum, dupĂŁ ce facem saunĂŁ, putem sĂŁ ieÂşim pe balcon, la aer curatâ&#x20AC;?, ne explicĂŁ vĂŁdit ĂŽncĂ˘ntat capul familiei. Vechiul acoperiÂş oarecum plat a fost ĂŽnlocuit cu altul ĂŽn douĂŁ ape, cu pantĂŁ mai PDUH $FHDVWĂŠ PRGLÂ°FDUH SUHcum Âşi alipirea a douĂŁ frontoane pe faĂžada principalĂŁ Âşi cea secundarĂŁ, au mĂŁrit spaĂžiul locuibil, oferind posibilitatea amenajĂŁrii unor camere complet separate pentru copii, situate chiar sub acoperiÂş. â&#x20AC;&#x17E;Iar noiâ&#x20AC;&#x153;ne spun proprietarii - â&#x20AC;&#x17E;avem cartierul general la nivelul median al casei, unde ne regĂŁsim liniÂştea dupĂŁ o zi agitatĂŁâ&#x20AC;&#x153;. Q

BAIE

BIROU

DORMITOR

ETAJ

CAMERA COPII CORIDOR

BAIE

INFO Anul construcĂžiei: 1971 SuprafaĂža locuibilĂŁ ĂŽnainte de modernizare: circa 135 mp SuprafaĂža locuibilĂŁ dupĂŁ modernizare: circa 280 mp Durata lucrĂŁrilor: 6 luni

SAUNA

MANSARDĂ&#x192;

CAMERA COPII

ANEXĂ&#x192;

casa de vacanĂžĂŁ PrimĂŁvara aceasta s-a vorbit mult despre DunĂŁre, ĂŽnsĂŁ, din pĂŁcate, numai despre valenĂžele ei distructive. Am uitat de ceea ce ne face mĂ˘ndri cĂŁ trĂŁim ĂŽn vecinĂŁtatea sau chiar pe teritoriul unuia dintre spaĂžiile magice ale planetei: Delta DunĂŁrii. Apele, furioase de-a lungul ĂŽntregului fluviu, s-au ĂŽmprĂŁÂştiat aici prin bĂŁlĂži Âşi canale, lĂŁsĂ˘ndu-i pe oameni sĂŁ-Âşi ducĂŁ mai departe traiul lor liniÂştit.

SULINA

poarta spre Paradis

ocurile potrivite pentru case de vacanĂžĂŁ sunt evaluate dupĂŁ multe criterii. VacanĂža este timpul nostru liber pe care vrem sĂŁ ĂŽl petrecem ĂŽntr-un mod personal, bucurĂ˘ndu-ne de un peisaj care sĂŁ ne captiveze. CĂŁutĂŁm - alĂŁturi de confort, aer curat sau accesibilitate - ceva de care nu avem parte ĂŽn restul anului. Pentru mulĂži dintre noi aceasta este naturaleĂžea, iar Delta DunĂŁrii este atĂ˘t de potrivitĂŁ acestei descrieri ĂŽncĂ˘t a fost declaratĂŁ RezervaĂžie a Biosferei, fĂŁcĂ˘nd parte din Patrimoniul Natural al UmanitĂŁĂžii. Ea cuprinde arii strict protejate dar Âşi zone economice, ĂŽn care se desfĂŁÂşoarĂŁ activitĂŁĂži umane. Ă&#x17D;ntr-un asemenea spaĂžiu se DÂąĂŠ Ă§L RUDĂ§XO 6XOLQD XQ IHO de oazĂŁ de civilizaĂžie ĂŽn mijlocul ĂŽntinderilor de apĂŁ, stuf Âşi pĂŁduri seculare.

DacĂŁ respectaĂži natura, veĂži fi bineveniĂži ĂŽn aceastĂŁ oazĂŁ de civilizaĂžie, poartĂŁ spre un tĂŁrĂ˘m stĂŁpĂ˘nit de vegetaĂžie, pelicani Âşi peÂşti din cele mai variate specii.

LecĂžii de viaĂžĂŁ Ă&#x17D;n expunerea noastrĂŁ nu e loc de nostalgie, aÂşa cum mulĂži gĂ˘nGHVF GHVSUH 6XOLQD 1X HVWH YRUba nicidecum despre un oraÂş din ce ĂŽn ce mai mic, ce se agaĂžĂŁ de trecutul glorios al industriei progresiste sau al populaĂžiei cosmopolite din sediul Comisiei Europene a DunĂŁrii, ca odinioarĂŁ. 3URSXQHP 6XOLQD FD SH R OHFĂ¨LH de naturaleĂže, din care se ĂŽnvaĂžĂŁ cĂŁ marea nu e o piscinĂŁ, plaja un covor bine ĂŽntins Âşi DunĂŁrea -

72 l

Misiunea

CASA 4/06

Vasele de transportat mĂŁrfuri ĂŽÂşi fac datoria, asigurĂ˘nd aprovizionarea industriei locale.

Splendoarea vechii biserici ortodoxe vorbeÂşte atĂ˘t despre trecut, cĂ˘t Âşi despre speranĂžĂŁ

delta dunĂŁrii

Detaliu specific pentru viaĂža din Delta DunĂŁrii: gheĂžĂŁria ĂŽn care este depozitat peÂştele prins de localnici Cherhanaua este, bineĂŽnĂželes, una dintre atracĂžiile zonei.

InvitaĂžie specialĂŁ

Pentru o sumĂŁ modicĂŁ, puteĂži cumpĂŁra chiar o gospodĂŁrie pescĂŁreascĂŁ.

un simplu canal de pescuit. OaPHQLL GLQ 6XOLQD DX GRDU DWkWD spaĂžiu locuibil cĂ˘t le oferĂŁ natura. Astfel, oraÂşul a cĂŁpĂŁtat ĂŽn timp o formĂŁ alungitĂŁ, pe 3 km de-a lungul DunĂŁrii Âşi o lĂŁĂžime de maxim 500 m. Venind de la Tulcea cu o ambarcaĂžiune de pasageri sau cu Âşalupa rapidĂŁ, singurele modalitĂŁĂži de transport ĂŽn comun, pe malurile DunĂŁrii se vĂŁd presĂŁrate sate micuĂže, cu case tradiĂžionale lipoveneÂşti. 6XOLQD VH GLVWLQJH GH DFHVW SHisaj prin cĂ˘teva aspecte. Loca-

litatea se desfĂŁÂşoarĂŁ pe ambele PDOXUL DOH EUDĂ¨XOXL 6XOLQD FHQWUXO RUDĂ§XOXL Â°LQG DPSODVDW SH partea dreaptĂŁ. Casele au dimensiuni mai mari, conform modei aduse de reprezentanĂžii marilor puteri cu interese la gurile DunĂŁrii, iar strĂŁzile sunt ordonate ĂŽntr-o reĂžea rectangularĂŁ. Putem vedea clĂŁdiri ĂŽncĂŁrcate de istorie, vechiul far Âşi muzeul, cimitirul ce uneÂşte reliJLLOH UHSUH]HQWDWH DLFL Â°LQG ĂŽnmormĂ˘ntaĂži oameni din toate colĂžurile lumii.

Cea mai bunĂŁ metodĂŁ prin care se poate dobĂ˘ndi aici o casĂŁ de vacanĂžĂŁ este achiziĂžionarea uneia deja construite Âşi recondiĂžionarea ei. Nu YD Â° R YLOĂŠ VDX R FRQVWUXFĂ¨LH somptuoasĂŁ, dar prin amenajĂŁri atente se poate obĂžine relativ uÂşor o casĂŁ cochetĂŁ, dotatĂŁ cu tot confortul cerut de bun gust Âşi de standardele moderne. O construcĂžie nouĂŁ impune alte cheltuieli legate de transportul anevoios al materialelor Âşi studiul geotehnic necesar, ĂŽn condiĂžiile unui teren nisipos ĂŽn general, foarte variat ca structurĂŁ Âşi un orizont acvifer de micĂŁ adĂ˘ncime (0,5-1,3m). Anotimpul vizat pentru vacanĂžele petrecute aici este vara, deoarece ĂŽn timpul ierQLL DFFHVXO SRDWH Â° XQHRUL EORcat de prezenĂža gheĂžurilor pe

DunĂŁre. Oricum climatul de iarnĂŁ este foarte aspru. Cei care ĂŽncearcĂŁ o plĂŁcere deosebitĂŁ ĂŽn DSURSLHUHD XQHL DSH DX OD 6XOLna motiv dublu de satisfacĂžie: sunt deopotrivĂŁ la DunĂŁre Âşi la PDUH 6H SRW IDFH PLFL H[FXUVLL SH ÂąXYLX FDQDOH VDX ODFXUL VH SRDWH SHVFXL Ă§L IRWRJUDÂ°D 3ODja e la o depĂŁrtare de o jumĂŁtate de orĂŁ de mers pe jos Âşi oferĂŁ un spaĂžiu larg, fĂŁrĂŁ prezenĂža unor construcĂžii sufocante. Ă&#x17D;nfĂŁĂžiÂşarea oraÂşului este afectatĂŁ de relicvele Âşantierului naval, ale fabricii de conserve Âşi ĂŽn general ale unei activitĂŁĂži forĂžate, fĂŁrĂŁ baze economice stabile. Prezentul aduce ĂŽnsĂŁ oraÂşului noi atribute care se vor DÂ°UPD GLQ FH vQ FH PDL SXWHUnic. Turismul ordonat, cultural, cu aplecare deosebitĂŁ spre cunoaÂşterea Âşi protejarea mediului, a devenit ĂŽn mod esenĂžial o componentĂŁ importantĂŁ a oricĂŁrui plan pentru dezvoltaUH GXUDELOĂŠ 6XOLQD RIHUĂŠ VSDĂ¨LX pentru concretizarea acestor principii moderne Âşi vĂŁ invitĂŁ sĂŁ vĂŁ ĂŽnscrieĂži ĂŽn aceastĂŁ tendinĂžĂŁ necesarĂŁ de a preĂžui natura ĂŽncepĂ˘nd chiar din imediata dumneavoastrĂŁ vecinĂŁtate. Q Misiunea

CASA 4/06

l 73

alegeĂži calitatea! Pentru a descoperi secretele unui finisaj de calitate, am stat de vorbĂŁ pe aceastĂŁ temĂŁ cu un specialist ĂŽn realizarea sistemelor de acoperire a suprafeĂželor, domnul inginer Cristian DĂŁscĂŁlaÂşu, coordonatorul Echipei Tehnice Deko Professional de la Policolor

Tehnici revoluĂžionare

Finisajele pentru ziduri sunt realizate prin metode tot mai elaborate, rĂŁmĂ˘nĂ˘nd ĂŽn acelaÂşi timp accesibile chiar Âşi decoratorilor amatori.

Calea perfecĂžiunii (I) C

ĂŁlĂŁtoria noastrĂŁ ĂŽn lumea fascinantĂŁ a culorilor este practic imposibilĂŁ fĂŁrĂŁ un dialog permanent cu producĂŁtorii de vopsele, cei care, ĂŽntr-un mediu concurenĂžial sever, ĂŽncearcĂŁ sĂŁ cĂ˘Âştige aprobarea consumatorilor printr-o continuĂŁ perfecĂžionare. &HULQĂ¨HOH SLHĂ¨LL V DX GLYHUVLÂ°FDW LDU FOLHQĂ¨LL sunt tot mai atenĂži atĂ˘t la calitatea produselor, cĂ˘t Âşi la priceperea celor angajaĂži sĂŁ UHDOL]H]H XQ Â°QLVDM UH]LVWHQW Ă§L IUXPRV vQ acelaÂşi timp. Realitatea ne aratĂŁ cĂŁ lucrurile nu decurg totdeauna ca ĂŽntr-o emisiune TV,

74 l

Misiunea

CASA 4/06

unde vedeĂži aplicatori specializaĂži, pregĂŁtiĂži de compania producĂŁtoare pentru un segment strict de lucrĂŁri, pe care Âşi le ĂŽnsuÂşesc pĂ˘nĂŁ la perfecĂžiune. Ei sunt experimentaĂži, â&#x20AC;&#x17E;cĂŁliĂžiâ&#x20AC;&#x153; ĂŽn lucrĂŁri de mii de metri pĂŁtraĂži.

Secrete uÂşor de aflat Ă&#x17D;n viaĂža de zi cu zi, mulĂži dintre dumeavoastrĂŁ s-au confruntat cu meseriaÂşi nepregĂŁtiĂži, preocupaĂži numai de preĂžul manoperei Âşi nu de proprietĂŁĂžile vopselei, un

aspect ce ar asigura, ĂŽn bunĂŁ mĂŁsurĂŁ, durabiOLWDWHD Â°QLVDMXOXL 2 DOWĂŠ FDWHJRULH GH OXFUĂŠUL UDWDWH DUH GUHSW FDX]ĂŠ LQVXÂ°FLHQWD SUHRFXpare faĂžĂŁ de pregĂŁtirea suportului, respectiv a peretelui sau a suprafeĂžei cĂŁreia doriĂži sĂŁ-i GDĂ¨L VXÂąHW SULQ LQWHUPHGLXO FXORULL Ei bine, lucrurile nu sunt aÂşa simple cum par , dar nici atĂ˘t de complexe ĂŽncĂ˘t sĂŁ vĂŁ descurajeze. Domnul Cristian DĂŁscĂŁlaÂşu, unul dintre specialiÂştii de la Policolor, ne-a DMXWDW vQ FĂŠXWDUHD QRDVWUĂŠ GH D DÂąD VHFUHWXO unei acoperiri de calitate, ĂŽncepĂ˘nd cu de-

vopsele

O mĂŁnuÂşĂŁ specialĂŁ este secretul acestei decoraĂžiuni pe care v-aĂži limitat sĂŁ o admiraĂži, probabil, doar ĂŽn reviste. CĂ˘teva pete de vopsea aplicate cu o pensulĂŁ Âşi ĂŽntinse prin miÂşcĂŁri circulare vor da naÂştere unui finisaj unic, aÂşa cum puteĂži vedea ĂŽn imaginea din stĂ˘nga.

materiale de umpluturĂŁ, minereuri naturale

sau substanĂže sintetice care, dacĂŁ sunt folosite excesiv, ĂŽn detrimentul pigmenĂžilor GH FDOLWDWH LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ vQ UĂŠX ÂąH[LELOLWDWHD luciul Âşi rezistenĂža la umiditate a vopselei. Astfel, o vopsea ieftinĂŁ care promite o mare putere de acoperire nu poate garanta rezistenĂžĂŁ la spĂŁlare (deci nu este practic vopsea lavabilĂŁ!) Âşi, ĂŽn plus, va crĂŁpa cĂ˘t de curĂ˘nd, necesitĂ˘nd, ĂŽn cel mai bun caz, o nouĂŁ aplicare, dacĂŁ nu chiar ĂŽndepĂŁrtarea ĂŽntregii acoperiri. Din pĂŁcate, aceste defecte sunt descoperite de neprofesioniÂşti prea tĂ˘rziu, cĂ˘nd materialele ĂŽÂşi aratĂŁ slĂŁbiciunile

prin aspectul lor prĂŁfos Âşi prin faptul cĂŁ VH LD OD DWLQJHUH 2 DOWĂŠ FRPSRQHQWĂŠ liantul, are rolul de a lega ĂŽntre ele celelalte elemente ale vopselei, asigurĂ˘nd printre altele aderenĂža la suport. Are, de asemenea, rol de protecĂžie la umezealĂŁ, ĂŽngheĂž, factori mecanici Âşi chimici (aspect deosebit de important pentru spaĂžii cum sunt bucĂŁtĂŁria sau baia). Un produs de calitate trebuie sĂŁ formeze un Â°OP FX DVSHFW QHWHG XQLIRUP Ă§L VĂŠ DEVRDUEĂŠ apĂŁ ĂŽn cantitate cĂ˘t mai micĂŁ. DupĂŁ uscare, va deveni un strat nelipicios, rezistent Âşi HODVWLF Â°LQG FD R EDULHUĂŠ vQ FDOHD DSHL GDU ĂŽn acelaÂşi timp permeabil la vapori.

talii despre compoziĂžia unei vopsele pentru interior Âşi ĂŽncheind cu sfaturi pentru cei care vor sĂŁ realizeze o lucrare cĂ˘t mai rezistentĂŁ la frecare, umiditate Âşi chiar luminĂŁ. Vopselele sunt compuse ĂŽn principal din pigmenĂži, lianĂži Âşi solvenĂži. Pigmentul, o SXGUĂŠ Â°QĂŠ LQVROXELOĂŠ FRQIHUĂŠ SXWHUH GH DFRSHULUH FXORDUH Ă§L SURWHMHD]ĂŠ Â°OPXO GH UĂŠĂ§LQĂŠ ĂŽmpotriva radiaĂžiilor UV. Cel mai important este bioxidul de titan, cĂŁruia ĂŽi sunt atribuite un ĂŽnalt grad de alb Âşi o putere de acoperire superioarĂŁ, dar Âşi un preĂž pe mĂŁsurĂŁ. Produsele ieftine ĂŽncearcĂŁ sĂŁ suplineascĂŁ aceastĂŁ componentĂŁ cu aÂşa-numiĂžii extenderi sau

Misiunea

CASA 4/06

l 75

vopsele

alegeĂži calitatea! Aditivii XWLOL]DĂ¨L VXQW FHL GH IRUPDUH D Â°Omului (care permit vopsirea la temperaturi PDL PLFL GH Â&#x2022;& Ă§L GH vQJURĂ§DUH UHÂąHFWĂŠ vĂ˘scozitatea produsului, ĂŽmpiedicĂ˘nd stroSLUHD Ă§L LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ FRPSRUWDUHD DFHVWXLD atĂ˘t ĂŽn timpul depozitĂŁrii, cĂ˘t Âşi la aplicare). 3RW Â° PHQĂ¨LRQDĂ¨L GH DVHPHQHD DJHQĂ¨LL GH umectare, cu rolul de a preveni aglomerarea componentelor (formarea cocoloaÂşelor) Âşi antispumanĂžii, adĂŁugaĂži pentru a ĂŽmpiedica formarea bulelor de aer la suprafaĂžĂŁ, ceea ce ar afecta aspectul acoperirii. Ă&#x17D;n vopsea se pot dezvolta o serie de microorganisme care pot schimba culoarea, mirosul Âşi vĂ˘scozitatea produsului. Prin urmare, sunt necesari agenĂži antimicrobieni Âşi antifungi, cu rolul de a distruge aceste vietĂŁĂži, ĂŽn perioada depozitĂŁrii.

Motivul curcubeului poate fi preluat Âşi adaptat spaĂžiului pe care doriĂži sĂŁ-l decoraĂži. Nu este obligatoriu sĂŁ copiaĂži ĂŽntregul spectru al culorilor, e suficient ca numai trei sau patru nuanĂže sĂŁ dea o nouĂŁ viaĂžĂŁ camerei dumneavoastrĂŁ.

De interior sau de exterior? â&#x20AC;&#x17E;Pentru noi este important sĂŁ Âştim care este destinaĂžia produsului, sĂŁ avem informaĂžii despre stratul suport Âşi despre amplasamentul lucrĂŁrii. ExistĂŁ vopsele speciale pentru lemn, metal, zidĂŁrie Âşi aÂşa mai departe. Referitor la cele ĂŽn dispersie apoasĂŁ, acestea au ĂŽn compoziĂžie niÂşte rĂŁÂşini speciale, care diferĂŁ calitativ de la un produs la altul.â&#x20AC;&#x153; - ne-a explicat domnul ing. DĂŁscĂŁlaÂşu. â&#x20AC;&#x17E;Cele mai bune rĂŁÂşini sunt folosite la vopselele pentru exterior, pentru a rezista la radiaĂžii ultraviolete, la temperaturi ĂŽnalte,

cicluri repetate ĂŽngheĂž-dezgheĂž, Âşocuri mecanice etc. Realitatea este cĂŁ se fac frecvent greÂşeli cu vopselele pentru interior care sunt folosite ĂŽn exteriorul locuinĂžei. Prima dintre ele rĂŁmĂ˘ne un timp la suprafaĂža pereWHOXL GDU VH GHJUDGHD]ĂŠ UDSLG VXE LQÂąXHQĂ¨D umiditĂŁĂžii, a variaĂžiilor de temperaturĂŁ Âşi a razelor solare. Invers, adicĂŁ aplicarea unei vopsele destinate faĂžadei ĂŽn interiorul casei, nu este R JUHĂ§HDOĂŠ ED GLQ FRQWUĂŠ DVWIHO SRDWH Â°

76 l

Misiunea

CASA 4/06

Calitatea vopselei trebuie sĂŁ reflecte Âşi corespondenĂža dintre nuanĂža

realĂŁ, rezultatĂŁ dupĂŁ uscare, Âşi cea arĂŁtatĂŁ ĂŽn paletarul de culori. Doar astfel puteĂži obĂžine efectele pastelate sau degradeurile dorite.

Cu un burete aveĂži posibilitatea

de a revoluĂžiona arta decorativĂŁ prin combinaĂžii de culori aparent incompatibile, dar care, aplicate ĂŽntr-o â&#x20AC;&#x17E;dezordine controlatĂŁâ&#x20AC;&#x153;, vor face farmecul locuinĂžei. AtenĂžie, ĂŽnsĂŁ: tot secretul stĂŁ ĂŽn buretele special conceput!

CalitĂŁĂži Âşi defecte

A ĂŽnceput o nouĂŁ erĂŁ pentru decoratori.

AtĂ˘ta vreme cĂ˘t sunteĂži conÂştienĂži de importanĂža calitĂŁĂžii vopselei Âşi aĂži respectat etapele de pregĂŁtire a suportului, puteĂži face parte din acest club select. Cu toĂžii avem cĂ˘te ceva de spus ori de adĂŁugat verbului â&#x20AC;&#x17E;a decoraâ&#x20AC;&#x153;.

Nu mai existĂŁ modĂŁ!

Cam aceasta pare sĂŁ fie concluzia, analizĂ˘nd ofertele producĂŁtorilor din domeniul culorilor, ĂŽn paralel cu dorinĂžele tot mai sofisticate ale clienĂžilor.

asiguratĂŁ o mai lungĂŁ duratĂŁ de viaĂžĂŁ. Doar ĂŽn cazul celor pe bazĂŁ de solvenĂži, utilizate pentru lemn, beton sau metal, se poate spune cĂŁ rezistĂŁ ĂŽn ambele cazuri, fĂŁrĂŁ a se face diferenĂžieri din punctul de vedere al compoziĂžei. Sunt Âşi situaĂžii speciale ĂŽn care, pentru acest tip de produse, sunt adĂŁugaĂži pigmenĂži ce rezistĂŁ mai mult la UV. Ă&#x17D;n ultima vreme s-au fĂŁcut o serie de studii despre comportamentul vopselelor de interior, mai ales ĂŽn ceea ce priveÂşte legĂŁtura

dintre umiditate Âşi degradarea acestora. Astfel, s-a constatat cĂŁ Âşi ĂŽn interiorul locuinĂžei acoperirea este afectatĂŁ de acest factor, mai ales cĂ˘nd umiditatea relativĂŁ a aerului ajunge la 85-90%. DacĂŁ mai este montatĂŁ Âşi o tĂ˘mplĂŁrie bine etanÂşeizatĂŁ, apare condensul, de aceea specialiÂştii ĂŽn instalaĂžii de climatizare ar trebui sĂŁ ĂžinĂŁ cont de aceste asSHFWH 2 YRSVHD GH LQWHULRU SRDWH Â° DIHFWDWĂŠ mai cu seamĂŁ cĂ˘nd este vorba despre una de calitate slabĂŁ.â&#x20AC;&#x153;

SĂŁ recapitulĂŁm, aÂşadar, cele mai importante calitĂŁĂži ale vopselei, uÂşor de observat la aplicare: sĂŁ aibĂŁ putere mare de acoperire, sĂŁ nu stropeascĂŁ, sĂŁ nu spumeze, sĂŁ nu curgĂŁ Âşi sĂŁ aibĂŁ un timp optim de uscare, DVWIHO vQFkW Â°OPXO GH YRSVHD VĂŠ Â°H XQLIRUP Ă&#x17D;n perioada exploatĂŁrii, sunt importante celelalte proprietĂŁĂži ale unui produs fabricat corespunzĂŁtor: perioada ĂŽn care ĂŽÂşi menĂžine culoarea neschimbatĂŁ - importantĂŁ mai ales pentru nuanĂže, lavabilitatea, sĂŁ nu se exfolieze Âşi sĂŁ nu crape. E necesar de Âştiut cĂŁ toate acestea depind nu doar de calitatea vopselei, ci Âşi de aplicare, de aceea trebuie sĂŁ luĂŁm ĂŽn calcul starea suportului, respectiv gradul lui de umiditate, dar Âşi condiĂžiile atmosferice, inclusiv acĂžiunea razelor solare. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care nu sunt respectate normele de execuĂžie, calitĂŁĂžile produsului sunt afectate, rezultatul ĂŽntĂ˘rziind sĂŁ aparĂŁ sau transformĂ˘ndu-se ĂŽntr-un eÂşec total. RezistenĂža la frecare umedĂŁ (lavabilitatea) este un parametru pe care producĂŁtorii vO DX vQ YHGHUH FX FHD PDL PDUH DWHQĂ¨LH Â°ind permanent controlatĂŁ, mai cu seamĂŁ la produsele de calitate superioarĂŁ. Ă&#x17D;n timpul Â°HFĂŠUHL VSĂŠOĂŠUL YRSVHDXD SLHUGH FkĂ¨LYD PLcroni din grosime. ExistĂŁ cinci clase de laYDELOLWDWH FHOH PDL EXQH GLQ FODVD Â°LQG subĂžiate cu mai puĂžin de 5 microni dupĂŁ 200 de cicluri de frecare. La polul opus avem o pierdere de 70 de microni dupĂŁ 40 de cicluri de frecare. Asta vĂŁ poate ajuta ĂŽn evaluarea posibilitĂŁĂžilor de ĂŽntreĂžinere a unei suprafeĂže vopsite, dar, mai ĂŽntĂ˘i de toate, trebuie sĂŁ Ă§WLĂ¨L FH FXPSĂŠUDĂ¨L $OWH GHWDOLL YHĂ¨L DÂąD vQ episodul urmĂŁtor. Q Misiunea

CASA 4/06

l 77

exterioare

Mirajul grĂŁdinilor alpine

GrĂŁdina alpinĂŁ poate imita perfect natura, lucru dovedit cĂ˘t se poate de bine de aceste imagini.

DacĂŁ v-aĂži â&#x20AC;&#x17E;sĂŁturatâ&#x20AC;&#x153; de specificul grĂŁdinilor clasice care prin omniprezenĂža lor nu fac decĂ˘t sĂŁ accentueze aceastĂŁ stare de fapt, vĂŁ invitĂŁm sĂŁ descoperiĂži, ca alternativĂŁ, farmecul unic al grĂŁdinilor alpine.

ei care se pricep la grĂŁdinĂŁrit Âştiu cum aratĂŁ Âşi ce reprezintĂŁ grĂŁdinile alpine. Ă&#x17D;n schimb, pentru marea parte a celor care doar au auzit de acest tip de amenajare, ea nu ĂŽnseamnĂŁ decĂ˘t un strat ULGLFDW GH SĂŠPkQW Â°[DW Ă§L SURbabil mĂŁrginit de pietre cu diferite dimensiuni, movile pe care sunt cultivate plante anuale ori perene (precum arbuÂşti, tufe, lĂŁstĂŁriÂş sau chiar copaci). TotuÂşi, acest design nu este obligatoriu pentru ca o grĂŁdinĂŁ VĂŠ SRDWĂŠ Â° QXPLWĂŠ DOSLQĂŠ Ă§L IĂŠUĂŠ

78 l

Misiunea

CASA 4/06

ĂŽndoialĂŁ, termenul este un pic PDL FRPSOH[ GHFkW SRDWH SĂŠUHD din descrierea de mai sus. E adevĂŁrat, grĂŁdina alpinĂŁ este mai mult decĂ˘t o grĂŁmadĂŁ de pietre ajunse prin cine Âştie ce minune ĂŽn curtea unui gospodar strĂ˘ngĂŁtor, iar designul trebuie sĂŁ respecte nu doar preferinĂže personale sau reguli din spectrul utilului. Ea devine, prin contribuĂžia unui creator talentat, un adevĂŁrat habitat care ĂŽl ajutĂŁ pe grĂŁdinar sĂŁ cultive o mare varietate de plante Âşi chiar sĂŁ creascĂŁ peÂşti sau mici animale. Acestea au nevoie de condiĂžii

Elemente precum acest vas ceramic se integreazĂŁ fĂŁrĂŁ probleme ĂŽn decorul restrictiv al grĂŁdinii alpine.

deosebite: sol fertil, drenare, materiale hidrofuge sau permeabile, GXSĂŠ FD] LDU GXSĂŠ Â°QDOL]DUH R ĂŽngrijire permanentĂŁ. O mare parte a detaliilor pot Â° UH]ROYDWH SH FDOH ÂľDUWLÂ°FLDOĂŠÂŚ chiar de dumneavoastrĂŁ, prin achiziĂžionarea celor necesare, dar e bine sĂŁ ÂştiĂži: de cĂ˘te ori simĂžiĂži cĂŁ realitatea vĂŁ depĂŁÂşeÂşte,

SXWHĂ¨L FHUH VIDWXUL XQHL Â°UPH VSHcializate sau chiar oferi acesteLD vQWUHDJD OXFUDUH VSUH H[HFXĂ¨LH SpecialiÂştii, ca Âşi grĂŁdinarii pasionaĂži, sunt, de regulĂŁ, Âşi mari colecĂžionari de plante. Ei vQFHDUFĂŠ vQ SHUPDQHQĂ¨ĂŠ VĂŠ H[SHrimenteze cultivarea de noi specii, lucru nu tocmai uÂşor de fĂŁcut cĂ˘nd trebuie realizatĂŁ o amenaja-

grĂŁdina Pietrele cu feĂže plane, uÂşor de suprapus, pot fi folosite pentru terasare, evitĂ˘nd ĂŽmprĂŁÂştierea pĂŁmĂ˘ntului cauzatĂŁ de precipitaĂžii. IatĂŁ un exemplu de grĂŁdinĂŁ alpinĂŁ care, ĂŽn urma folosirii elementelor ornamentale - iar poduleĂžul este unul dintre ele, a cĂŁpĂŁtat un aspect mai interesant.

Nu mai puĂžin importanĂži ĂŽn amenajarea unei grĂŁdini alpine sunt ĂžĂŁruÂşii, care trebuie aranjaĂži cu minuĂžiozitate.

re pretenĂžioasĂŁ, pe care toĂži vizitatorii se aÂşteaptĂŁ sĂŁ o vadĂŁ permanent pusĂŁ la punct. Pentru a le proteja, grĂŁdinarii au recurs la o mulĂžime de metode, care de care mai elaborate, ce oferĂŁ plantelor un mediu propice pentru o dezvoltare armonioasĂŁ. Astfel, sub un strat de gazon sau pietre apaUHQW QHÂ°QLVDWH VH DVFXQG ]LOH GH muncĂŁ Âşi investiĂžii serioase.

AtracĂžie irezistibilĂŁ Precum ĂŽn multe ramuri ale artei, alegerea designului este subiectivĂŁ, diferenĂžiindu-se de la un grĂŁdinar la altul. Aici, liEHUWDWHD GH H[SULPDUH H OD HD acasĂŁ, dar ĂžinĂ˘nd cont permanent GH SRVLELOLWĂŠĂ¨LOH WHKQLFH H[LVWHQte sau pe care vi le puteĂži permiWH 'LQFROR GH UHJXOLOH ÂľEXQXOXL JXVWÂŚ FkWHYD SULQFLSLL GH ED]ĂŠ vQ design sunt binevenite. Nu trebuie sĂŁ urmĂŁriĂži neapĂŁrat rea-

lizarea unei construcĂžii grandioase, (nu este vorba despre un mausoleu!), ci mai degrabĂŁ despre echilibru Âşi discreĂžia detaliilor. Iluminarea nocturnĂŁ sĂŁ nu dea impresia de stadion, cĂŁci nuPDL GH UHOD[DUH Q R VĂŠ YĂŠ SXWHĂ¨L bucura. De asemenea, nu cĂŁutaĂži proiecte cu prea multe elemente, care vor crea o atmosferĂŁ ĂŽncĂŁrcatĂŁ, apĂŁsĂŁtoare. Aici vreĂži sĂŁ vĂŁ simĂžiĂži acasĂŁ, nu doar sĂŁ vĂŁ impresionaĂži cunoÂştinĂžele. FiĂži un pic egoiÂşti Âşi gĂ˘ndiĂži-vĂŁ la propria dumneavoastrĂŁ plĂŁcere. Din fericire, cu toĂžii avem acelaÂşi mare profesor, Mama NaturĂŁ, care ne furnizeazĂŁ o lume SOLQĂŠ GH H[HPSOH QXPDL SRWULYLWH pentru studiat Âşi admirat. De aceea, cei mai buni grĂŁdinari sunt FHL FDUH H[DPLQHD]ĂŠ DWkW HOHPHQte generale din sfera geologiei (inclusiv tipurile cele mai importante de roci), cĂ˘t Âşi originea stra-

Nimic nu poate egala imaginea sublimĂŁ oferitĂŁ de apa curgĂŁtoare ce-Âşi face loc printre pietrele care, cu timpul, ĂŽncep sĂŁ se lase modelate de aceasta.

turilor ce favorizeazĂŁ dezvoltarea vegetaĂžiei. Plantele cresc printre roci Âşi pietre aproape oriunde ĂŽn lume, de la munte la ĂžĂŁrmul mĂŁrii, din zonele tropicale pĂ˘nĂŁ la cele arctice Âşi din deÂşert pĂ˘nĂŁ ĂŽn junglĂŁ. Peste tot ĂŽn lume, o vaULHWDWH LQÂ°QLWĂŠ GH URFL SLHWUH Ă§L SUXQGLĂ§ FRH[LVWĂŠ vQ GHSOLQĂŠ DUmonie naturalĂŁ cu diferite specii de plante. Nu este de mirare cĂŁ grĂŁdinarii recurg la aceastĂŁ DOĂŠWXUDUH Â°UHDVFĂŠ Ă§L FĂŠ R JĂŠVHVF GH R DWUDFĂ¨LH LUH]LVWLELOĂŠ )ĂŠUĂŠ D Â° necesar sĂŁ copiem natura, este recomandatĂŁ folosirea unor principii ce o caracterizeazĂŁ. Ca ĂŽnWRWGHDXQD vQVĂŠ H[FHVXO H GH UĂŠX augur. De multe ori, sĂŁlbĂŁticia ne descumpĂŁneÂşte prin dezordinea HOHPHQWHORU H[LVWHQWH Ă§L SULQ FRQtrastele puternice. Nu spunem cĂŁ

acesta este un lucru rĂŁu, dar un pic de armonie considerĂŁm cĂŁ ar duce la un rezultat potrivit. Revenind la gĂ˘nduri mai bune, trebuie sĂŁ menĂžionĂŁm cĂŁ cei care se ocupĂŁ de grĂŁdinile alpine, inspiraĂži de naturĂŁ Âşi ĂŽn spiritul felului lor de a vedea echilibrul, au la dispoziĂžie o cale mult mai simplĂŁ spre a ajunge la rezultatul dorit: evaluarea spaĂžiului disponibil. Aici nu mai este loc de negociere cu vecinul Âşi, dacĂŁ aveĂži de gĂ˘nd sĂŁ creaĂži un mediu cu DGHYĂŠUDW VĂŠOEDWLF V DU SXWHD VĂŠ Â°Ă¨L reclamaĂži pentru deĂžinere ilegalĂŁ de ĂžĂ˘nĂžari, broaÂşte sau construcĂžii ce ĂŽi umbresc grĂŁdina.

Pasiune sau obsesie? Farmecul grĂŁdinii alpine constĂŁ ĂŽn aspectul deosebit pe Misiunea

CASA 4/06

l 79

grĂŁdina

exterioare care-l are, aspect care face ca WLPSXO VĂŠ FDSHWH DOWH VHPQLÂ°FDĂ¨LL Ea poate oferi de asemenea IUXPXVHĂ¨HD ÂąRULL ÂľGUDED ULJLGDÂŚ ce creÂşte pe crestele din Caucaz, mirosul deosebit al primulelor din Yunnan sau ocazia unicĂŁ de a privi lalelele ĂŽnclinĂ˘ndu-se ĂŽn adierea vĂ˘ntului. DacĂŁ aranjaĂži trei bolovani Âşi un ienupĂŁr nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ aĂži obĂžinut o grĂŁdinĂŁ alpinĂŁ. TerasaPHQWXO DMXQJH VĂŠ Â°H FX DGHYĂŠUDW o grĂŁdinĂŁ alpinĂŁ cĂ˘nd solul este PRGLÂ°FDW SHQWUX D SXWHD JĂŠ]GXL o paletĂŁ largĂŁ de plante ce nu ar putea creÂşte ĂŽn acest loc. Rocile vQ VLQH SRW Â° SXĂ¨LQH OD QXPĂŠU GDU WUHEXLH VĂŠ Â°H VXÂ°FLHQWH SHQWUX D putea crea un contrast puternic DMXWDĂ¨L GH ÂąRUL ELQHvQĂ¨HOHV Ă§L XQ mediu rĂŁcoros pentru rĂŁdĂŁcinile lor. Ă&#x17D;ngrijirea unei astfel de grĂŁdini, ca orice alt lucru ce presupune un pic de entuziasm, ĂŽi transformĂŁ deseori pe adepĂžii noii preocupĂŁri ĂŽntr-un mod ciudat Âşi frumos ĂŽn acelaÂşi timp. Peste noapte, ei sunt cuprinÂşi de dorinĂža de a studia diverse plante rare din cele mai ĂŽndepĂŁrtate locuri. Astfel, pasiunea se transformĂŁ ĂŽn cunoaÂştere Âşi ĂŽn alt mod de a privi natura. VĂŁ veĂži da seama cĂŁ sunteĂži XQ JUĂŠGLQDU ÂľSURIHVLRQLVWÂŚ atunci cĂ˘nd cineva din familie YD vQWUHED Âľ&KLDU PDL DL QHvoie de aceste cĂ˘teva sute de SODQWH SULPĂŠYDUD DVWD"ÂŚ &H vQtrebare! Normal cĂŁ mai aveĂži nevoie! Tot aÂşa, veĂži descoperi cĂŁ sunteĂži un vorbitor nativ de latinĂŁ... botanicĂŁ. Cei ce au astfel de grĂŁdini jongleazĂŁ cu denumirile munĂžilor, climelor Âşi caracteristicilor culturale pentru jumĂŁtate din ĂžĂŁrile de pe JORE /D R H[SR]LĂ¨LH GH JUĂŠGLQL alpine specialiÂştii vor putea face diferenĂža ĂŽntre cei care au crescut o plantĂŁ folosind un strat protector improvizat Âşi cei care s-au folosit de frunze Âşi paie uscate pentru a proteja planta. Ă&#x17D;n GHÂ°QLWLY FHL FDUH VH RFXSĂŠ VHULRV GH R JUĂŠGLQĂŠ DOSLQĂŠ VXQW Â°QL

80 l

Misiunea

CASA 4/06

Ă&#x17D;ntregirea peisajului

rice plantĂŁ care trĂŁieÂşte printre roci aratĂŁ bine Âşi vĂŁ garantĂŁm cĂŁ nu este doar o generalizare. Plantele alpine sunt specii deosebite, deoarece ele cresc peste limita superioarĂŁ a zonei ĂŽn care se dezvoltĂŁ copacii. Din definiĂžia cuvĂ˘ntului alpin aflĂŁm cĂŁ este vorba despre acel ceva care aparĂžine sau care este caracteristic Alpilor, renumiĂžii munĂži ce se ĂŽntind din FranĂža pĂ˘nĂŁ ĂŽn EleveĂžia Âşi din Italia pĂ˘nĂŁ ĂŽn peninsula BalcanicĂŁ. Cu toate acestea, fiecare continent are regiuni alpine, chiar Âşi unele zone tropicale apropiate de ecuator, iar plantele din aceste zone montane sunt fĂŁrĂŁ ĂŽndoialĂŁ plante alpine. Coniferele sunt printre cele mai potrivite plante care pot completa peisajul ĂŽn cea mai naturalĂŁ formĂŁ.

cunoscĂŁtori nu doar ai plantelor, ci Âşi ai oamenilor.

Vom continua Acest tip de grĂŁdinĂŁrit nu poate Â° GHÂ°QLW FX H[DFWLWDWH SHQWUX FĂŠ UHSUH]LQWĂŠ DOWFHYD SHQWUX Â°HFDre dintre pasionaĂži. Unii preferĂŁ plantele de pĂŁdure, pe cĂ˘nd alĂžii le aleg pe cele de ghiveci, ce trebuie aclimatizate Âşi etalate doar ĂŽn sezonul cald. PuĂžini sunt cei DOH FĂŠURU JUĂŠGLQL ÂŚJĂŠ]GXLHVFÂ§ UDUHOH ÂąRUL DOSLQH VSHFLÂ°FH ]RQHL unde locuiesc. GrĂŁdinile unora dintre aceÂştia nici mĂŁcar nu aratĂŁ

FRQYHQĂ¨LRQDO HOH Â°LQG SDUFĂŠ GHVprinse din natura salbaticĂŁ. Tocmai acesta este Âşi farmecul lor! Plantele sunt studii de caz penWUX JUĂŠGLQDUL /H ÂľFHUFHWHD]ĂŠÂ§ toatĂŁ iarna, folosind ĂŽn acest scop o colecĂžie de cĂŁrĂži ce nu HVWH QLFLRGDWĂŠ VXÂ°FLHQW GH PDUH AlĂŁturi de acestea, o sursĂŁ importantĂŁ de informaĂžii devine Internetul. Din pĂŁcate, sunt Âşi SODQWH FDUH QX SRW Â° VWXGLDWH QLFL din cĂŁrĂži, nici pe Internet. Acestea reuÂşesc sĂŁ stĂ˘rneascĂŁ Âşi mai mult interesul, determinĂ˘ndu-i pe unii sĂŁ facĂŁ tot ce le stĂŁ ĂŽn putinĂžĂŁ

ca sĂŁ ajungĂŁ la informaĂžiile neceVDUH $GHVHD HL VROLFLWĂŠ IRWRJUDÂ°L cu plantele pe care alĂžii le-au cultivat pentru a se convinge de auWHQWLFLWDWHD DÂ°UPDĂ¨LLORU $P SXWHD VSXQH IĂŠUĂŠ VĂŠ H[DJHUĂŠP FĂŠ este o adevĂŁratĂŁ competiĂžie ĂŽn care cel mai informat cĂ˘ÂştigĂŁ. Din cauza spaĂžiului limitat, ne vedem obligaĂži sĂŁ punem punct aici descrierii noastre, dar nu ĂŽnainte de a vĂŁ spune cĂŁ abia am ĂŽnceput cĂŁlĂŁtoria ĂŽn lumea grĂŁdinilor Âşi cĂŁ vom dezvolta subiectul ĂŽn ediĂžiile urmĂŁtoare ale revistei noastre. Q

Scena din

da, deci nu

BALCON (1) P balconul

entru Valeriu, primãvara a însemnat dintotdeauna un nou început, adicã noi proiecte pentru casã ºi, bineînþeles, pentru atelierul lui dotat cu toate cele necesare unui meºter priceput. Din pãcate, uneltele pe care le avea nu-l puteau ajuta în ceea ce þinea sã întreprindã. De la o vreme, îl preocupa în mod special amenajarea balconului, respectiv înlocuirea vechii închideri din profile de oþel ºi sticlã obiºnuitã cu o tâmplãrie modernã, din aluminiu ºi geam termoizolant. Pentru asta, tot ce putea sã facã era sã desfiinþeze vechea amenajare, cãci nu se încumeta sã monteze singur „termopanele“, oricât de curajos s-ar fi dovedit el în trecut. Decizia nu fusese luatã peste noapte, ci în urma unor înde-

Totul despre...

...tâmplãria folositã

Închiderea balconului nu este o lucrare simplã, iar calitatea tâmplãriei este doar unul dintre nenumãratele aspecte de care trebuie sã þineþi cont. Puteþi opta pentru o tâmplãrie din aluminiu, PVC sau, în cazuri speciale, din lemn stratificat. Fiind vorba de o suprafaþã vitratã mare, este

82 l

Misiunea

CASA 4/06

lungi negocieri cu soþia sa. Între un mic atelier – cum dorea el – ºi loc de stat la o cafea cu prietenele – cum insista ea, a fost aleasã cea de-a doua opþiune, dar asta numai dupã ce au vãzut la televizor o ºtire cu cineva care, amenajându-ºi o bucãtãrie pe balcon, a ajuns cu aceastã parte a apartamentului în stradã la propriu. Spre norocul entuziastului amator de spaþiu locativ, balconul era la primul etaj, iar în momentul desprinderii lui nu gãtea nimeni... În perspectiva celor vãzute ºi auzite, cei doi au decis cã o mãsuþã ºi douã sau trei scaune nu vor periclita siguranþa imobilului, chiar dacã vor primi vizitatori ceva mai generoºi cu propria alimentaþie. Valeriu chiar s-a apucat sã facã o listã a persoanelor dezirabile din

Da, deci nu... nevoie de o tâmplãrie solidã. Dacã aluminiul este suficient de rezistent sã susþinã greutatea întregului ansamblu, în cazul PVC-ului ºi lemnului stratificat armarea cu profile metalice devine obligatorie. Geamul termoizolant vã ajutã sã menþineþi o temperaturã constantã.

...neglijaþi greutatea finalã a lucrãrii! Unele balcoane sunt realizate prin sudarea armãturilor, fãrã o continuitate solidã cu structura de rezistenþã a blocului. Prin urmare, la o încãrcare suplimentarã, balconul ar putea ceda. Gândiþi-vã cã un metru liniar de armãturã pentru pro-

filul din PVC cântãreºte peste 1 kg, iar 1 mp de sticlã poate ajunge la 20 kg! La acestea se adaugã elementele de feronerie, care au, de asemenea, o greutate importantã. Toate împreunã solicitã construcþia mai mult decât vechile închideri cu profile metalice ºi sticlã de 4 mm.

Balconul apartamentului de bloc este una dintre puþinele zone care pot facilita deschiderea spre exterior ºi autenticitatea vieþii din stradã. Dar ºi în locuinþa lui Valeriu se petrec lucruri interesante, mai ales când el nu þine cont de graniþa fragilã dintre mediul înconjurãtor ºi pasiunea pentru amenajãri. vecinul de jos care îºi zugrãvea tavanul de douã ori pe an din cauza asta. Spre norocul celor doi soþi, vecinul de la etajul superior îºi luase toate mãsurile pentru a avea un balcon uscat, cu hidroizolaþie, gresie, calorifer, tâmplãrie bine etanºeizatã ºi chiar un ventilator. Mai mult, montase în partea de jos a parapetului un lãcrimar datoritã cãruia apa provenitã de pe ferestrele lui se scurgea departe de faþada blocului. Ce folos, însã, dacã balconul de sub el avea o închidere rudimentarã, fãcutã mai mult sã nu batã vântul? Valeriu ar fi vrut sã studieze personal metodele folosite, dar nu avea o relaþie prea bunã cu persoana în cauzã, în urma unor neînþelegeri inevitabile între microbiºti, aºa cã toate informaþiile le-a primit

Totul despre...

...avantaje ºi dezavantaje

Costurile acestei lucrãri sunt importante ºi nu totdeauna justificate. Într-adevãr, suprafaþa micã a unui apartament de bloc vã determinã sã priviþi cu entuziasm perspectiva lãrgirii spaþiului chiar ºi cu 2-3 mp. Totuºi, investirea câtorva mii de euro într-o cãmãruþã care nu

vã poate folosi decât la amplasarea florilor, eventual pentru o mãsuþã de cafea ºi douã scaune, nu prea pare o afacere. În plus, o uºoarã îmbunãtãþire a confortului termic, obþinutã din încãlzirea acestui spaþiu, va avea ca rezultat ºi creºterea sensibilã a facturilor .

indirect, prin Violeta, care era prietenã cu nevasta vecinului. Pe aceeaºi filierã, eroul nostru a aflat cã lucrarea vecinului fusese realizatã legal, cu autorizaþie de construcþie. Din experienþa lui în domeniu, Valeriu ºtia cã nu e de glumã cu Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi nici cu cei de la primãrie. Aºa cã a dat un telefon la serviciul de urbanism din oraºul lui ºi a întrebat-o pe duduia care a rãspuns dacã pentru balcon este nevoie de autorizaþie de construcþie. – Bineînþeles cã este nevoie! – a þipat ea nervoasã în telefon. Veniþi la noi sã completaþi o cerere pentru certificatul de urbanism ºi sã plãtiþi taxa! A doua zi, Valeriu s-a dus la primãrie, cu actul de proprietate în mânã. A intrat în

Da, deci nu...

...încãrcaþi balconul cu mobilier greu! Acesta adaugã amenajãrii dumneavoastrã o sarcinã în plus care v-ar putea fi fatalã. O placare cu gresie, pe lângã tâmplãria montatã, poate fi deja prea mult. Un specialist v-ar putea fi de ajutor în acest sens!

aceastã perspectivã, dar Violeta l-a întrerupt jignitã când a venit vorba de mama ei, care n-avea decât 72 de kilograme ºi încerca sã slãbeascã. Oricare ar fi fost destinaþia finalã a balconului închis, Valeriu s-a apucat de treabã cu entuziasm, mai ales cã-ºi putea folosi din nou ciocanul rotopercutor, „demolatorul din G5“, cum îl numise el plin de mândrie, G5 fiind chiar blocul în care locuiau. Pânã atunci, însã, trebuia datã jos vechea structurã metalicã, cu 16 ochiuri de geam prinse zdravãn într-un chit care parcã îºi avea originea în preistorie, pe vremea marilor erupþii vulcanice. Nu se lãsa înduioºat nici de daltã ºi ciocan, chiar dacã în zilele ploioase apa intra fãrã nici o problemã în balcon, nemulþumindu-l deseori pe

balconul

da, deci nu

biroul care i-a fost indicat, de fapt, într-o anticamerã unde o secretarã îºi bea cafeaua ºi juca Solitaire la calculator. Deodatã i-a venit o idee: ce-ar fi sã întrebe de o cunoºtinþã mai veche, domniºoara Amanda, care îl ajutase mai demult, la o lucrare în apartament? – Nu mai lucreazã la noi de anul trecut doamna arhitect, i-a rãspuns secretara. S-a cãsãtorit ºi a deschis un birou particular de proiectare. Acum trebuie sã vorbiþi cu doamna Stan, care o sã vã primeascã în câteva minute, imediat ce terminã cu un alt domn. Aveþi proiectul la dumneavoastrã? Cã dacã n-aveþi, puteþi vorbi cu doamna Stan, ºi soþul dumneaei are un birou de proiectare... A intrat într-un sfârºit la arhitectul-ºef, o doamnã care l-a întrebat fãrã sã se uite la el: – În ce problemã? – ªtiþi... o autorizaþie pentru balcon... – Mda... Transformaþi apartamentul în spaþiu comercial?

– Nu am cum, stau la etajul trei, zise Valeriu timid. Eu vreau sã-mi închid balconul cu termopane ºi sã pun gresie. – Cine v-a trimis la mine? Vã bateþi joc de mine? Consuela, ia vino dragã un pic! De când dãm noi autorizaþie pentru termopane la etajul trei? Aþi înnebunit cu toþii? Du-te dom’le ºi fã cum crezi dumneata de cuviinþã, noi nu avem nici o treabã cu termopanele! Credeam cã e vorba despre parter, acolo e nevoie de aºa ceva. Sau dacã vrei sã spargi vreun perete care dã în balcon, ceva serios... Valeriu a plecat descumpãnit, dar bucuros cã nu mai trebuie sã alerge dupã atâtea acte. Aºa cã a fãcut o primã strategie vizavi de cum trebuie demontatã vechea închidere. De îndepãrtat chitul nu putea fi vorba. Într-adevãr, în unele zone acesta a fost înþelegãtor la insistenþele lui ºi, astfel, a reuºit sã recupereze câteva porþiuni de geam pe care le-a depozitat, bineînþeles, în atelierul lui de

Totul despre...

...necesitatea autorizãrii Conform legislaþiei, autorizaþia de construcþie este necesarã pentru orice modificare adusã spaþiului locativ: recompartimentare, redimensionarea elementelor constructive ale imobilului, schimbarea destinaþiei apartamentului, realizarea instalaþiilor sanitare sau electrice ºi multe altele. Închiderea balconului ar trebui, teoretic, sã necesite autorizaþie de construcþie din cel puþin trei motive: în primul rând pentru cã este afectatã structura de rezistenþã, în al doilea deoarece, prin aceastã modificare, este schimbatã de cele mai multe ori destinaþia iniþialã a balconului, iar în final pentru cã noul aspect al faþadei construcþiei are consecinþe estetice care pot fi în contradicþie cu opiniile specialiºtilor în urbanism ai primãriei.

84 l

Misiunea

CASA 4/06

la subsol. Celelalte, însã, erau de neclintit, iar singura soluþie pe care a gãsit-o la îndemânã a fost sã le spargã pe fiecare, pe rând. Treabã dificilã, dacã nu vrei neapãrat sã te înjure vecinii sau sã te trezeºti la spital cu tendoanele tãiate... Învelind ciocanul într-un prosop ºi aºezându-ºi pe faþã masca de gaze, pentru protecþie, Valeriu s-a apucat de spart geamuri. La primul a fost mai dificil, cãci lovea cu fricã, neºtiind sã-ºi „regleze tirul“, dar dupã douã-trei lovituri reuºite, a început sã-i placã, astfel cã, de la un moment, nu a mai þinut cont de faptul cã cioburile sãreau în toate pãrþile, nu doar pe balcon, ci ºi în afara blocului. Bucãþi mai mici sau mai mari cãdeau cu vitezã de la etajul trei în boscheþii din faþa blocului, împrãºtiind haita de câini care îºi fãcea veacul pe acolo. Aceºtia au început sã latre speriaþi, declanºând o larmã îngrozitoare ºi trezindu-i lui Piki, cãþelul famili-

ei, sentimente de solidaritate. A trecut astfel o orã în care, pe când Valeriu terminase de spart toate geamurile balconului, lângã bloc se adunaserã deja câþiva pensionari care îi compãtimeau pe câinii speriaþi, unii dintre ei rãniþi uºor. Cum a ieºit Valeriu din aceastã nouã dificultate... veþi afla în episodul urmãtor. Q

Din secreteoler meºteril Accesorii

Odatã cu tâmplãria trebuie montate câteva accesorii ce vor spori eficienþa lucrãrii dumneavoastrã. Este vorba despre glafuri (montate în partea superioarã a parapetului balconului, atât pe interior, cât ºi pe exterior) ºi de lãcrimare sau picurãtoare (aplicate deasupra tâmplãriei ºi la marginea inferioarã a parapetului). Astfel, apa se va scurge rapid ºi va fi þinutã departe de balcon, fãrã a deteriora betonul sau a se infiltra prin interstiþii.

Da, deci nu... ...scoateþi din calcul posibilitatea obþinerii unei autorizaþii de construcþie, cu atât mai mult cu cât administraþia localã a decis emiterea acestor documente. Pânã acum, închiderea balcoanelor a fost realizatã prin iniþiative private fãrã a þine cont de autoritãþi. Proiectele blocurilor construite în ultima jumãtate de secol nu au prevãzut lucrãri de acest gen, prin urmare majoritatea acestora sunt ilegale. Pentru a face faþã noii destinaþii, balcoanele ar trebui reproiectate, ceea ce ar presupune investiþii serioase din partea beneficiarilor. Informaþiile „din teritoriu“ sunt contradictorii: unele consilii locale au demarat autorizarea, bineînþeles cu sprijinul proiectanþilor, altele au început inspecþiile ºi ameninþã cu amenzile...

Facturi neplĂŁtite

consilier juridic

AtenĂžie la ipotecĂŁ!

SituaĂžii care pot deveni dramatice

Vreau sĂŁ cumpĂŁr un imobil ipotecat, evident sĂŁ preiau Âşi ipoteca. Se poate realiza acest lucru? DacĂŁ rĂŁspunsul este afirmativ, care este procedura necesarĂŁ fĂŁrĂŁ a mĂŁ supune unor riscuri?

SRWHFD VHPQLÂ°FĂŠ XQ GUHSW UHDO DVXSUD imobilelor afectate la plata unei obligaĂžii, Â°LQG SULQ QDWXUD HL QHGLYL]LELOĂŠ $FHDVWD VXE]LVWĂŠ vQ vQWUHJLPHD HL DVXSUD WXWXURU LPRELOHORU DIHFWDWH Ă§L DVXSUD Â°HFĂŠUHL porĂžiuni din acele imobile. Â˝Q FRQIRUPLWDWH FX GLVSR]LĂ¨LLOH DUW GLQ Codul civil, â&#x20AC;&#x17E;dreptul de ipotecĂŁ se conservĂŁ asupra imobilelor ĂŽn oricare mĂ˘nĂŁ va treceâ&#x20AC;?, LDU DUW VSHFLÂ°FĂŠ ÂľFUHGLWRULL FDUH DX SULvilegiul sau ipoteca ĂŽnscrisĂŁ asupra unui imobil ĂŽl urmĂŁresc ĂŽn orice ar treceâ&#x20AC;&#x153;. Prin urmare, puteĂži cumpĂŁra o casĂŁ ipotecatĂŁ. CĂ˘nd cineva dobĂ˘ndeÂşte un imoELO DFHVWD LQWUĂŠ vQ SDWULPRQLXO DFKL]LWRUXOXL grevat de toate sarcinile anterior constituite DVXSUD OXL DUW GLQ &RGXO FLYLO 6LQJXra problemĂŁ rĂŁmĂ˘ne aceea cĂŁ ipoteca a fost constituitĂŁ de cĂŁtre debitor ĂŽn favoarea unui creditor pentru garantarea unei creanĂže. DacĂŁ debitorul nu va achita creditorului datoria, acesta din urmĂŁ va executa imobilul DÂąDW vQ SURSULHWDWHD GXPQHDYRDVWUĂŠ SkQĂŠ OD concurenĂža datoriei.

uantumul chiriei unui imobil, teren sau teren cu o clĂŁdire se determinĂŁ prin negociere ĂŽntre pĂŁrĂžile contractante. Ă&#x17D;n general, ĂŽn negociere se Ăžine cont de preĂžul pieĂžei, respectĂ˘nd totodatĂŁ articolele 31 Âşi 32 din Legea 114/1996, din care vĂŁ citĂŁm Âşi dumneavoastrĂŁ: Art. 31. - Chiria practicatĂŁ pentru locuinĂže va acoperi cheltuielile de administrare, ĂŽntreĂžinere Âşi reparaĂžii, impozitele pe clĂŁdiri Âşi pe teren, precum Âşi recuperarea investiĂžiei,

86 l

Misiunea

CASA 4/06

consilier juridic Misiunea Casa

6WLQJHUHD FUHDQĂ¨HL VH SRDWH IDFH Â°H SH cale accesorie (platĂŁ, compensaĂžie, novaĂžie, FRQIX]LH UHPLWHUHD GDWRULHL DQXODUH HWF Â°H SH FDOH SULQFLSDOĂŠ UHQXQĂ¨DUHD FUHGLWRrului, consolidare, prescripĂžie, pierderea bunului grevat, stingerea dreptului ipoteFDW UH]ROXĂ¨LXQHD VDX DQXODUHD GUHSWXOXL GH SURSULHWDWH D FRQVWLWXWRUXOXL 6WLQJHUHD creanĂžei nu produce radierea ipotecii decĂ˘t dacĂŁ este totalĂŁ. TotodatĂŁ dumneavoastrĂŁ, ĂŽn calitate de dobĂ˘nditor puteĂži purga. Purga este un beQHÂ°FLX GDW GREkQGLWRUXOXL XQXL LPRELO LSRWHFDW FDUH vL SHUPLWH VĂŠ HOLEHUH]H LPRELlul de toate ipotecile Âşi privilegiile care ĂŽl JUHYHD]ĂŠ RIHULQG FUHGLWRULORU SUHĂ¨XO LPRELOXOXL GDFĂŠ O D FXPSĂŠUDW VDX YDORDUHD OXL GDFĂŠ O D GREkQGLW FX WLWOX JUDWXLW Ă§L DFHVWD FKLDU vQ FD]XO FkQG FUHDQĂ¨HOH SULYLOHJLDWH sau ipotecare nu au ajuns la scadenĂžĂŁ. Purga este interesantĂŁ doar ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care creanĂžele ĂŽnscrise asupra imobilului sunt inferioare valorii de piaĂžĂŁ a imobiluOXL vQ FDX]ĂŠ

Cum se determinĂŁ cuantumul chiriei pentru un teren acoperit de construcĂžii?ExistĂŁ expertizĂŁ pentru aÂşa ceva sau un act normativ?MenĂžionez cĂŁ proprietarul terenului este o societate comercialĂŁ cu capital majoritar de stat.

Geani CaraÂşol

Ă&#x17D;nchiriere la stat

ĂŽn funcĂžie de durata normatĂŁ stabilitĂŁ potrivit prevederilor legale, precum Âşi un profit supus negocierii ĂŽntre pĂŁrĂži. Art. 32. - Nivelul maxim al chiriei pentru locuinĂžele aflate ĂŽn proprietatea statului se stabileÂşte prin lege specialĂŁ. Chiria maximĂŁ pentru aceste locuinĂže se diferenĂžiazĂŁ pe categorii de localitĂŁĂži Âşi pe zone de cĂŁtre consiliile locale, dupĂŁ criteriile avute ĂŽn vedere la stabilirea impozitelor Âşi a taxelor locale pentru terenuri.

Se poate ĂŽntĂ˘mpla sĂŁ rĂŁmĂ˘i fĂŁrĂŁ bunuri mobile Âşi imobile ĂŽn urma unei facturi neplĂŁtite ĂŽn urmĂŁ cu doi ani Âşi 10 luni dacĂŁ ĂŽn acest timp nu ai mai primit nicio facturĂŁ de la furnizorul de servicii? Contractul de furnizare a serviciilor conĂžine clauze clare cu privire la emiterea facturii, termenele de platĂŁ, penalitaĂži etc. Ă&#x17D;n mĂŁsura ĂŽn care nu achitaĂži factura fiscalĂŁ, furnizorul de servicii se va adresa cel mai probabil instanĂžei judecĂŁtoreÂşti utilizĂ˘nd procedura somaĂžiei de platĂŁ. JudecĂŁtorul citeazĂŁ pĂŁrĂžile iar dacĂŁ pĂ˘rĂ˘ta, ĂŽn speĂžĂŁ dumneavoastrĂŁ, nu se prezintĂŁ, reclamantul (furnizorul de servicii), dovedind acĂžiunea prin probatoriul administrat, urmeazĂŁ a se pronunĂža prin ordonanĂža care va conĂžine somaĂžia Âşi termenul de platĂŁ, care nu va fi mai mic de 10 zile, fĂŁrĂŁ a depĂŁÂşi 30 de zile de la primirea unei scrisori recomandate cu confirmare de primire. Ă&#x17D;mpotriva ordonanĂžei puteĂži face cerere de anulare ĂŽn 10 zile de la comunicarea acesteia. DacĂŁ nu aĂži uzitat de aceastĂŁ cale sau instanĂža competentĂŁ v-a respins cererea prin hotĂŁrĂ˘re irevocabilĂŁ, reclamanta investeÂşte ordonanĂža cu formula executorie Âşi ĂŽncepe procedura de executare silitĂŁ. Procedura de ĂŽndestulare a reclamantului se poate realiza fie prin platĂŁ direct Âşi benevol efectuatĂŁ ĂŽn conturile sale, fie prin poprire, executare silitĂŁ mobiliarĂŁ sau imobiliarĂŁ asupra bunurilor ĂŽn cauzĂŁ. Indiferent de calea de executare silitĂŁ aleasĂŁ de reclamant, aveĂži la dispoziĂžie cĂŁile de atac prevĂŁzute de OrdonanĂža 5/2001 Âşi de Codul de procedurĂŁ civilĂŁ, respectiv contestaĂžia la executare (ocazie cu care puteĂži invoca apĂŁrĂŁri de fond, dacĂŁ nu aĂži urmat calea cererii ĂŽn anulare), cererea de suspendare a executĂŁrii ĂŽn cadrul contestaĂžiei la executare Âşi cererea de suspendare formulatĂŁ pe calea ordonanĂžei prezidenĂžiale. VĂŁ informĂŁm cĂŁ termenul general de prescripĂžie este de trei ani. DacĂŁ aveĂži ĂŽntrebĂŁri din domeniul juridic, scrieĂži-ne pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: Consilier juridicâ&#x20AC;&#x153;

actual Camex

Expo-conferinþe specializate

ub patronajul Camex, douã expoconferinþe de niºã, cu participare internaþionalã - Hale ºi Construcþii Industriale, respectiv Acoperiºuri, Izolaþii ºi Faþade - vor avea loc în perioada 13-17 septembrie 2006, în complexul Prisma din Bucureºti. Sunt primele evenimente specializate din România dedicate celor douã domenii. Orientarea „Business to Business”, gradul de specializare ºi programul conex de conferinþe sau demonstraþii recomandã evenimentele drept cadrul ideal pentru schimbul de informaþii profesionale, pentru iniþierea parteneriatelor de afaceri. Standurile de prezentare ale companiilor vor fi însoþite de spaþii dedicate prezentãrilor, demonstraþiilor ºi testelor de produs. Fiind de maxim interes pentru antreprenori ºi meseriaºi, programul manifestãrii ce se va desfãºura în douã sãli de expoziþie va fi anunþat încã din data de 1 septembrie. Mediatizarea evenimentului

la nivel naþional ºi promovarea cãtre companii europene ºi asociaþii profesionale de profil vor asigura o participare valoroasã ºi un public profesionist. Lindab este partenerul oficial al ambelor evenimente, iar, pentru Expoziþia Internaþionalã de Acoperiºuri, Izolaþii ºi Faþade Camex, ºi-au anunþat prezenþa încã

trei parteneri: Bramac - Sisteme de Învelitori, Fabryo Corporation ºi Rova România. Informaþii suplimentare - la www.camex.ro.

Construct Expo Ambient

Henkel Lider pe piaþa construcþiilor Compania Henkel Bautechnik România a realizat anul trecut o cifrã de afaceri de peste 27 de milioane de euro, cifrã care îi confirmã poziþia de lider pe piaþa materialelor de construcþii, în segmentul de adezivi, precum ºi rolul major jucat pe piaþa de profil din Europa de Est. Henkel Bautechnik România, parte a prestigiosului grup german Henkel, s-a remarcat printr-o ascensiune spectaculoasã de la înfiinþare ºi pânã în prezent. Producþia internã a companiei a ajuns în anul 2005 la peste 90% din totalul cifrei de afaceri. La nivel cantitativ, Henkel Bautechnik România a vândut în 2005 mai mult de 170 de mii de tone de materiale de construcþii, reprezentând o creºtere de peste 40% faþã de 2004. Marca Ceresit, emblema grupului, este în prezent lider pe piaþa materialelor de construcþii în segmentul de adezivi pentru placãri ceramice, cu o cotã de piaþã de aproximativ 45%. De asemenea, este una dintre cele mai importante mãrci în privinþa termoizolaþiei clãdirilor, dorind sã devinã lider ºi în aceastã zonã. Wolfgang Zettl, Director General

Manifestare de talie internaþionalã

ezvoltarea pieþei din România pe segmentul construcþiilor a atras dupã sine ºi o dezvoltare exponenþialã a târgurilor de profil. În anul 2005, Construct Expo a înregistrat o participare record: peste 1200 de firme din 22 de þãri, care ºi-au etalat produsele pe o suprafaþã expoziþionalã de 62.000 mp. Pentru a veni în sprijinul participanþilor din acest an, Romexpo a decis sã organizeze manifestarea

88 l

Misiunea

CASA 4/06

în douã ediþii cu structuri asemãnãtoare, fiecare dintre ele referindu-se la cele douã valenþe principale: anteprenorialã, dedicatã materialelor ºi echipamentelor pentru construcþii, ºi cea ambientalã, adresatã firmelor de tâmplãrie, finisaje ºi decoraþiuni interioare. Aºadar, specialiºtii vor avea ocazia sã analizeze noutãþile din domeniu în cadrul expoziþiei Construct Expo Ambient, programatã pentru perioada 17-21 mai. Manifestarea de talie internaþionalã va gãzdui companii din domeniile: amenajãri interioare, acoperiri murale ºi pardoseli, uºi, ferestre, tâmplãrie,vitraje ºi corpuri de iluminat. Cu aproximativ douã luni înainte de startul acestui eveniment ºi-au anunþat participarea 555 de firme, dintre care 476 româneºti ºi 79 strãine, reprezentante a 16 þãri. Programul zilnic de vizitare va fi între 10.00 ºi 18.00. Mai multe informaþii legate de acest eveniment pot fi obþinute accesând www.constructexpo-ambient.ro

Realizãrile se datoreazã în mare parte politicii susþinute de investiþii, compania alocând pânã în prezent peste 10 milioane de euro pentru modernizarea ºi dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente. Dezvoltarea a însemnat investiþii ºi în cercetare, respectiv în dotarea unui laborator modern, echipat cu aparaturã de ultimã orã. Acesta este singurul laborator din þarã dotat cu un aparat de testat adezivi la standarde internaþionale. De asemenea, compania a investit peste 20.000 euro într-un aparat de termodiagnozã care mãsoarã pierderile de cãldurã ale locuinþelor. Henkel Bautechnik România oferã în prezent clienþilor sãi, pe lângã soluþii profesionale pentru construcþii, ºi servicii de transport, logisticã, consultanþã tehnicã, marketing, vânzãri, cercetare ºi dezvoltare.

muzeul satului

nostalgia tradiĂžiei Ă&#x17D;ncĂŁ din cele mai vechi timpuri, omul a cunoscut forĂža apelor curgĂŁtoare Âşi a vĂ˘ntului. Descoperirile arheologice au arĂŁtat cĂŁ dacii construiau mori Âşi pive pentru mĂŁcinarea minereurilor sau prelucrarea lĂ˘nii ĂŽncĂŁ dinaintea stĂŁpĂ˘nirii romane, aceleaÂşi mecanisme fiind utilizate ĂŽn special pentru mĂŁcinarea cerealelor. Trei mori de vĂ˘nt Âşi douĂŁ mori de apĂŁ, unele cu o vechime secularĂŁ, au ajuns ĂŽn patrimoniul Muzeului NaĂžional al Satului â&#x20AC;&#x17E;Dimitrie Gustiâ&#x20AC;&#x153; pentru a putea fi conservate Âşi pĂŁstrate ĂŽn bune condiĂžii.

deea folosirii cursurilor de apĂŁ a dat naÂştere unor invenĂžii spectaculoase, ĂŽnceputurile lor pierzĂ˘ndu-se ĂŽn negura vremurilor. Dacia a cunoscut moara cu apĂŁ, cel puĂžin la nivelul aÂşezĂŁrilor, caracterizate SULQWU R PDUH GHQVLWDWH GHPRJUDÂ°FĂŠ GH SULQ secolele II-III (e.n). InstalaĂžiile primitive (mori, pive) care au folosit forĂža motrice a rĂ˘urilor prin antrenarea roĂžii hidraulice s-au ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžit pe mĂŁsura dezvoltĂŁrii societĂŁĂžii umane. Unele structuri tehnice ale morilor de apĂŁ au rĂŁmas ĂŽn uzul populaĂžiei autohtone pĂ˘nĂŁ aproape ĂŽn zilele noastre. Ele au devenit foarte importante ĂŽn viaĂža economicĂŁ a satului romĂ˘nesc, mai ales prin dezvoltarea industriei morĂŁritului, ocupaĂžie care a dus chiar la preluarea unor nume de familie: Moraru, MorĂŁrescu etc.

Roata morii se ĂŽnvĂ˘rteÂşte... La ĂŽnceput, moara era proprietatea a peste 20 de familii dintr-un sat Âşi era construitĂŁ din contribuĂžia tuturor. Pe baza unei ĂŽnĂželegeri QHVFULVH Â°HFDUH IDPLOLH DYHD GUHSWXO OD XQ anumit numĂŁr de ore pe sĂŁptĂŁmĂ˘nĂŁ pentru mĂŁcinat cereale. Acest â&#x20AC;&#x17E;rĂ˘nd la moarĂŁâ&#x20AC;&#x153; se putea vinde sau chiar lĂŁsa moÂştenire. O zi din lunĂŁ era rezervatĂŁ pentru ĂŽntreĂžinerea morii iar familiile programate aveau obligaĂžia sĂŁ trimitĂŁ pe cineva la muncĂŁ pentru a nu risca VĂŠ Â°H H[FOXVH GH OD UkQG )ĂŠLQD SURGXVĂŠ DYHD un gust inconfundabil. Bobul de porumb era mĂŁcinat de pietre cu o vitezĂŁ mult mai micĂŁ faĂžĂŁ de cea a morilor moderne acĂžionate electric. Ă&#x17D;n prezent, roĂžile provenite de la mori-

90 l

Misiunea

CASA 4/06

Morile ce macinĂŁ poveÂşti le tradiĂžionale s-au pĂŁstrat pentru valoarea lor istoricĂŁ. Echivalentul lor modern, turbina de apĂŁ, a ajuns sĂŁ aibĂŁ o largĂŁ utilizare, ĂŽn special pentru furnizarea energiei necesare acĂžionĂŁrii unor generatoare de electricitate imense ĂŽn reĂželele hidroelectrice. TotuÂşi, fĂŁina mĂŁcinatĂŁ de pietrele unei mori de pe vremea bunicilor era altfel. Localnicii ĂŽÂşi lĂŁudau produsul de FkWH RUL DYHDX RFD]LD FD Â°LQG ÂľFHD PDL EXQĂŠ fĂŁinĂŁ din lumeâ&#x20AC;&#x153;. MĂŁcinatul se fĂŁcea tot timpul anului, uneori Âşi noaptea, dupĂŁ cum era nevoie. Ă&#x17D;n general, o moarĂŁ, pe care o utilizau 15-25 de rĂ˘ndaÂşi, reuÂşea sĂŁ macine peste o sutĂŁ de kg de fĂŁinĂŁ pe zi. RĂ˘ndaÂşul reprezenta o familie ce avea dreptul de a folosi moara la un interval cuprins ĂŽntre 12 Âşi 24 de ore. Interesant ĂŽn viaĂža romĂ˘nilor era Âşi faptul cĂŁ nu foloseau morile doar pentru a obĂžine fĂŁinĂŁ, ci aici se puneau la cale Âşi unele cĂŁsĂŁtorii. Tot de moarĂŁ erau legate ĂŽntĂ˘lnirile pentru povestit Âşi petrecut, pentru legat Âşi dezlegat vrĂŁjile sau descĂ˘ntecele.

Din istoria morilor de apĂŁ ApariĂžia morii de apĂŁ cu roatĂŁ orizontalĂŁ, avĂ˘nd transmisia miÂşcĂŁrii de la roatĂŁ la piatra â&#x20AC;&#x17E;alergĂŁtoareâ&#x20AC;&#x153;, este o creaĂžie a gĂ˘ndirii Âşi H[SHULHQĂ¨HL OXPLL JUHFR RULHQWDOH 5RPDQLL au perfecĂžionat aceastĂŁ invenĂžie, adĂŁugĂ˘nd un nou angrenaj format din douĂŁ roĂži dinĂžate, diferenĂžiate ca diametru, perpendiculare una pe alta, care permiteau folosirea roĂžii hidraulice verticale. Acest fapt a fĂŁcut posibilĂŁ multiplicarea vitezei de rotaĂžie a pietrei â&#x20AC;&#x17E;alergĂŁtoareâ&#x20AC;&#x153;, dar Âşi folosirea unor pietre de sfĂŁrĂ˘mat grĂŁunĂžele cu un diametru mult mai mare. Astfel creÂşte proporĂžional Âşi randamentul instalaĂžiei. Descoperirile arheologice aratĂŁ cĂŁ moara de apĂŁ a pĂŁtruns Âşi ĂŽn centrele mai DJORPHUDWH GLQ 'DFLD 5RPDQĂŠ )UDJPHQte de pietre de moarĂŁ, unele chiar ĂŽntregi IRORVLWH vQ VHFROHOH ,, ,,, G + 5 VH DÂąĂŠ acum ĂŽn patrimoniul unor muzee de istorie din RomĂ˘nia (Deva, Alba Iulia sau Cluj).

Idei simple Âşi folositoare Roata morii - lemn sau metal Pietrele de moarĂŁ erau executate de meÂşteri pietrari Âşi, periodic, odatĂŁ cu apariĂžia uzurii lor, trebuiau â&#x20AC;&#x17E;ferecateâ&#x20AC;&#x153;, operaĂžie de fineĂže realizatĂŁ doar de cunoscĂŁtori. RoĂžile acĂžionate de forĂža apei erau confecĂžionate din lemn, iar mai tĂ˘rziu au fost ĂŽnlocuite cu roĂži de metal. LagĂŁrul care susĂžine miÂşcarea de rotaĂžie era din cremene albĂŁ, pentru cĂŁ s-a dovedit cĂŁ rulmenĂžii nu puteau rezista la uzurĂŁ.

TehnicĂŁ strĂŁveche Aceste instalaĂžii pun ĂŽn evidenĂžĂŁ douĂŁ tipuri de moarĂŁ dintre care cel mai evoluat este unul prevĂŁzut cu o roatĂŁ verticalĂŁ, cupe Âşi aducĂžiune superioarĂŁ. Mai vechi este cel cu roata orizontalĂŁ sau cu â&#x20AC;&#x17E;titirezâ&#x20AC;&#x153;, avĂ˘nd aducĂžiune inferioarĂŁ Âşi transmisie directĂŁ la pietre. Apa cĂŁdea pe paletele roĂžii orizontale, de mici dimensiuni, avĂ˘nd o dispoziĂžie dreaptĂŁ. Astfel, roata morii, numitĂŁ Âşi titirez, se ĂŽnvĂ˘rtea ĂŽn plan orizontal Âşi miÂşca fusul morii cu o aÂşezare perpendicularĂŁ.

MorĂŁritul ajutat de vĂ˘nt

Documente scrise despre folosirea morilor de apĂŁ ĂŽn teritoriile locuite de romani avem ĂŽncĂŁ din secolul al XIII-lea (Diploma IoaniĂžilor, 1274). De fapt, ĂŽn epoca feudalĂŁ secolele X-XIII - folosirea energiei hidraulice se generalizeazĂŁ ĂŽn toatĂŁ Europa. 5RPkQLD Â°LQG PXOW WLPS R Ă¨DUĂŠ SUHSRQderent agrarĂŁ, cu un relief variat Âşi o reĂžea densĂŁ de ape curgĂŁtoare, a pĂŁstrat pĂ˘nĂŁ ĂŽn a doua jumĂŁtate a secolului XX un mare numĂŁr de instalaĂžii hidraulice ĂžĂŁrĂŁneÂşti: mori de cereale cu roatĂŁ orizontalĂŁ (ciuturĂŁ sau fĂŁcaie) Âşi cu roatĂŁ verticalĂŁ, instalaĂžii de irigat grĂŁdinile, pive pentru prelucrarea ĂžesĂŁturilor din lĂ˘nĂŁ, instalaĂžii pentru prelucrat seminĂžele oleaginoase (dovleac, ÂąRDUHD VRDUHOXL QXFĂŠ Ă§L steampuri pentru zdrobit minereul aurifer. Moara cu roatĂŁ orizontalĂŁ (cu ciuturĂŁ, cu turbinĂŁ, cu fĂŁcaie sau cu titirez, cum este denumitĂŁ ĂŽn unele zone) reprezintĂŁ cel mai interesant tip de PRDUĂŠ GLQ Ă¨DUD QRDVWUĂŠ Â°LQG FRQVLGHUDWĂŠ drept prototipul turbinelor de mai tĂ˘rziu.

Energia vĂ˘ntului captatĂŁ de aripile morii determinĂŁ rotirea grindeiului pe care acestea sunt fixate. Prin intermediul unei roĂži â&#x20AC;&#x17E;cu mĂŁseleâ&#x20AC;&#x153; Âşi al unui dispozitiv numit â&#x20AC;&#x17E;felinarâ&#x20AC;&#x153;, miÂşcarea de rotaĂžie ĂŽn plan orizontal se transmite axului vertical prins ĂŽn piatra â&#x20AC;&#x17E;alergĂŁtoareâ&#x20AC;&#x153;. Boabele curg din coÂşul suspendat deasupra pietrelor ĂŽntr-o copĂŁiĂžĂŁ scuturatĂŁ automat prin rotirea fusului Âşi â&#x20AC;&#x201C; de aici â&#x20AC;&#x201C; ĂŽntre pietre. La final, fĂŁina este colectatĂŁ ĂŽntr-o lĂŁdiĂžĂŁ.

Casa morii ConstrucĂžiile au schelet portant din bĂ˘rne cĂŁptuÂşite cu scĂ˘nduri din brad sau cu stuf (ĂŽn cazul morii Enisala) iar acoperiÂşurile, ĂŽn douĂŁ ape, au ĂŽnvelitori tot din scĂ˘ndurĂŁ sau din stuf. Cele trei mori de vĂ˘nt se deosebesc ĂŽntre ele prin mĂŁrime, forĂžĂŁ, capacitate de mĂŁcinare Âşi felul ĂŽn care sunt construite â&#x20AC;&#x17E;caseleâ&#x20AC;&#x153; cu ĂŽncĂŁperile lor. Moara din comuna Sarichioi are douĂŁ ĂŽncĂŁperi suprapuse: jos este depozitul pentru saci, obloane Âşi unelte, iar sus â&#x20AC;&#x201C; mecanismul Âşi cele douĂŁ perechi de pietre utilizate pentru mĂŁcinat porumbul Âşi grĂ˘ul.

muzeul satului

nostalgia tradiĂžiei Acest tip constituie o fazĂŁ superioarĂŁ ĂŽn dezvoltarea morĂŁritului, dupĂŁ rĂ˘ÂşniĂžĂŁ - prima utilizare ceva mai elaboratĂŁ a principiului zdrobirii grĂŁunĂželor ĂŽntre douĂŁ pietre. Moara cu ciuturĂŁ s-a dezvoltat Âşi menĂžinut pe cursuri de apĂŁ cu debit mic, dar cu vitezĂŁ de curgere mare, avĂ˘nd un randament sporit faĂžĂŁ de rĂ˘ÂşniĂža manualĂŁ. Moara din localitatea Teregova (CaraÂş-Severin) a fost DGXVĂŠ OD 0X]HXO 6DWXOXL vQ DQXO Â°LQG SULPXO H[HPSODU GH DFHVW JHQ H[pus ĂŽntr-un muzeu ĂŽn aer liber, iar cea din PlaviÂşeviĂža (MehedinĂži) ĂŽn anul 1969. Cea dintĂ˘i variantĂŁ are sistemul de aducĂžiune prin jgheab deschis, ĂŽn timp ce a doua are unul reglabil printr-un cilindru numit local â&#x20AC;&#x17E;butoiâ&#x20AC;&#x153;, â&#x20AC;&#x17E;butoniâ&#x20AC;&#x153; sau â&#x20AC;&#x17E;buturoniâ&#x20AC;&#x153; Âşi este prevĂŁzut cu un capac ce se poate ĂŽnchide sau deschide, ĂŽn funcĂžie de intensitatea variabilĂŁ D ÂąX[XOXL GH DSĂŠ $GĂŠSRVWLWH vQ FRQVWUXFĂ¨LL de dimensiuni mici, alcĂŁtuite din blĂŁni de stejar pe socluri de piatrĂŁ, morile cu ciuturĂŁ reprezintĂŁ o dovadĂŁ a ingeniozitĂŁĂžii creatoare a poporului romĂ˘n. Acest fapt este FRQÂ°UPDW Ă§L GH SUH]HQĂ¨D DFHVWRUD vQ PDULOH PX]HH HWQRJUDÂ°FH DOH (XURSHL VXE GHQXPLrea de â&#x20AC;&#x17E;moarĂŁ romĂ˘neascĂŁâ&#x20AC;&#x153;.

Morile de vĂ˘nt CreaĂžie a civilizaĂžiei antice chinezeÂşti, moara de vĂ˘nt a ajuns ĂŽn teritoriile arabe ĂŽn secolul al IX-lea d.H.R., de unde a fost preluatĂŁ de europeni ĂŽn secolele XII-XIII. Aceasta a avut o importanĂžĂŁ deosebitĂŁ ĂŽn istoria Âşi industria lumii. Primele mori de vĂ˘nt din Europa erau de tipul moarĂŁ - stĂ˘lp. Velele se roteau pe un plan aproape vertical iar corpul morii era montat pe un stĂ˘lp central. O pĂ˘rghie lungĂŁ, numitĂŁ manetĂŁ de ĂŽntoarcere, se prelungea ĂŽn spate. CĂ˘nd direcĂžia vĂ˘ntului se schimba, morarul apĂŁsa pe maneta de ĂŽntoarcere pentru a roti moara din nou cu faĂža spre vĂ˘nt. Cu timpul morarii au descoperit cĂŁ pot foORVL Ă§L FDL OD PRDUĂŠ GH H[HPSOX SHQWUX ULGLcarea sacilor de cereale. Olandezii au fost cei care au utilizat primii morile de vĂ˘nt pentru a drena apa de pe cĂ˘mp. Sistemul era simplu - o roatĂŁ acĂžiona un mecanism care colecta apa. Principalul dezavantaj al acestora, spre deosebire de roĂžile de apĂŁ, era faptul cĂŁ aveau nevoie de energie continuĂŁ: GDFĂŠ QX PDL H[LVWD YkQW DWXQFL Ă§L PHFDQLVPXO VH RSUHD )RORVLWĂŠ LQWHQVLY vQ ĂŤĂŠULOH GH Jos, moara de vĂ˘nt s-a rĂŁspĂ˘ndit Âşi ĂŽn RomĂ˘nia, mai ales ĂŽn zonele mai bogate, atestĂŁri ĂŽn

92 l

Misiunea

CASA 4/06

temelie de piatrĂŁ

La construcĂžiile vechi, case sau mori, se folosea ca temelie piatrĂŁ de rĂ˘u pentru a completa spaĂžiul dintre suprafaĂža pĂŁmĂ˘ntului Âşi tĂŁlpile din lem. 2

integrale din lemn

Morile de pe teritoriul romĂ˘nesc erau la ĂŽnceputurile lor construite integral din lemn: uÂşi, palete pentru vĂ˘nt, roĂži pentru apĂŁ Âşi depozite.

acoperiÂş din ÂşiĂžĂŁ

Ca Âşi ĂŽn cazul caselor tradiĂžionale, morile aveau acoperiÂşul ĂŽnalt, acoperit cu ÂşiĂžĂŁ care adĂŁpostea atĂ˘t depozitul pentru cereale cĂ˘t Âşi roata morii. 4

uzura timpului

Folosirea lemnului pentru realizarea utilajelor avea Âşi dezavantaje: degradarea acestora ĂŽn timp, ceva mai rapidĂŁ cĂ˘nd era vorba despre un mediu umed.

DFHVW VHQV H[LVWkQG vQFĂŠ GLQ DQXO 0Xzeul NaĂžional al Satului â&#x20AC;&#x17E;Dimitrie Gustiâ&#x20AC;&#x153; din BucureÂşti deĂžine trei mori de vĂ˘nt, toate achiziĂžionate din judeĂžul Tulcea - Dobrogea: moara din satul Sarichioi, sec. al XIX-lea, transferatĂŁ ĂŽn anul 1953; moara din Valea Nucarilor, sec. al XIX-lea Âşi moara din satul Enisala, sec. XX, transferate Âşi remontate la muzeul din BucureÂşti ĂŽn anul 1965. Toate aceste mori aparĂžin aceluiaÂşi tip de instalaĂžie: dispun de un pivot central ĂŽn jurul cĂŁruia â&#x20AC;&#x17E;casa moriiâ&#x20AC;&#x153; se poate ĂŽnvĂ˘rti dupĂŁ direcĂžia vĂ˘ntului, prin intermediul unui â&#x20AC;&#x17E;proĂžapâ&#x20AC;&#x153; SUĂŠMLQĂŠ Â°[DWĂŠ vQWU XQ D[ DFĂ¨LRQDW GH DQLPDle sau uneori chiar de cĂŁtre oameni. InstalaĂžiile sunt constituite din â&#x20AC;&#x17E;paleâ&#x20AC;&#x153; PDUL DULSL Â°[DWH vQ D[HOH PRWRU DOH PRULORU GH H[HPSOX PRULOH GLQ ORFDOLWĂŠĂ¨LOH Enisala Âşi Valea Nucarilor au cĂ˘te patru pale, iar cea din Sarichioi are Âşase). Moara de vĂ˘nt este cel mai important sistem tehnic tradiĂžional, cu o largĂŁ aplicabilitate. Palele acĂžionate de vĂ˘nt trasmit miÂşcarea de rotaĂžie la pietrele de moarĂŁ care zdrobesc boabele de porumb Âşi apoi la sitele de cer-

nere. Printr-o pĂ˘lnie amplasatĂŁ la partea superioarĂŁ a morii se face alimentarea cu grĂ˘u, iar la partea inferioarĂŁ se obĂžin fĂŁina Âşi tĂŁrĂ˘Ăžele. Principiul de funcĂžionare al acesteia, deÂşi rudimentar, se bazeazĂŁ pe transformarea energiei cinetice a aerului ĂŽn energie mecanicĂŁ.

LegĂŁturi strĂ˘nse... Moara a constituit un important subiect pentru folclorul popular. De regulĂŁ izolate la marginea localitĂŁĂžilor, acestea au alimentat fantezia popularĂŁ prin ĂŽntĂ˘mplĂŁri, basme, VXSHUVWLĂ¨LL FDUH SURGXFHDX Â°RUL WUHFĂŠWRULORU nocturni pe lĂ˘ngĂŁ iazul morii. Se spunea cĂŁ aici sĂŁlĂŁÂşluiau duhuri care se transformau sub diferite ĂŽnfĂŁĂžiÂşĂŁri: caprĂŁ sau cĂŁĂžel negru, fĂŁcĂ˘ndu-i pe fricoÂşi sĂŁ se ĂŽntoarcĂŁ din drum, sau sĂŁ rosteascĂŁ o rugĂŁciune ĂŽnsoĂžitĂŁ de sfĂ˘nta cruce. Ă&#x17D;n nopĂžile cu lunĂŁ plinĂŁ Ielele (frumoasele zĂ˘ne) se ĂŽmbĂŁiau ĂŽn aceste ape Âşi ĂŽi poceau pe cei care ajunÂşi ĂŽntĂ˘mplĂŁtor prin zonĂŁ, ĂŽndrĂŁzneau sĂŁ le priveascĂŁ. Iazul morii reprezenta ĂŽn folclorul romĂ˘nesc locul

ĂŽn care se adunau vrĂŁjitoarele fĂŁcĂ˘nd Âşi desfĂŁcĂ˘nd farmecele. Tot legat de moarĂŁ a apĂŁrut Âşi povestea morarului care Âşi-a pĂŁcĂŁlit cumĂŁtrul. Acesta fura ĂŽn mod ingenios fĂŁina cu mĂ˘neca hainei ĂŽn timp ce se prefĂŁcea cĂŁ de fapt ĂŽi controleazĂŁ calitaWHD (O D IRVW GHVFRSHULW vQ Â°QDO FkQG L D ]LV PXVDÂ°UXOXL VĂŠX Âľ,D FXPHWUH SOĂŠFLQWĂŠ FĂŠ GRDU este din fĂŁina ta!â&#x20AC;&#x153;. ÂŞirul poveÂştilor a fost oprit brusc de la un timp, odatĂŁ cu dispariĂžia morilor ĂžĂŁrĂŁneÂşti. DupĂŁ ce ele au devenit nefuncĂžionale, au dispĂŁrut treptat Âşi cuptoaUHOH GH FRSW SkLQH GLQ JRVSRGĂŠULLOH UXUDOH Â°ind uitatĂŁ tradiĂžia pĂ˘inii de casĂŁ. Ă&#x17D;n aceeaÂşi situaĂžie a ajuns piua pentru mĂŁrunĂžirea seminĂželor de mac necesare cozonacilor de sĂŁrbĂŁtori dar Âşi instalaĂžiile de fabricat uleiul comestibil. Acestea au mai rĂŁmas, din pĂŁcate, doar ĂŽn amintirea bĂŁtrĂ˘nilor Âşi a muzeelor. Q

la cumpãrãturi

Momente de relaxare

Lumânãrile parfumate nu trebuie sã lipseascã din casele dumneavoastrã, iar Sarra Blu' vã ajutã sã descoperiþi arome de pe toate meridianele. În plus, o vazã de cristal poate fi o investiþie pe termen lung.

Platou Metaphora Cristal italian 24% PbO 695.90 RON

Vazã Metaphora.. Cristal italian (24% PbO) 664.30 RON

Produse de aromaterapie Cereria Lumen..

Esenþe de parfumare Exclusiv naturale Claremont & May 15.10 RON

Ceramicã pictatã manual Veiozã: 132.30 RON Vazã disc: 46.00 RON

Pot Pourri Plante uscate ºi impregnate cu diverse arome destinate parfumãrii interioarelor, produse de Claremont & May 29 RON

94 l

Misiunea

CASA 4/06

Lumânãri ºi esenþe parfumate. Caracteristicile lor sunt: folosirea materialelor naturale (esenþe ºi cearã vegetalã), lipsa fumului (la arderea lumânãrilor), multitudinea formelor, culorilor ºi aromelor. Preþuri începând de la 6.5 RON

la cumpãrãturi

Rafinament ºi eleganþã

Ferestrele unei case sunt cele care fac legãtura între arhitectura exterioarã ºi amenajãrile interioare. Sasha Interior a ales de aceastã datã câteve soluþii pentru amenajare ºi filtrarea luminii.

Draperie cu flori Marca Rubelli (model Carmen) Detalii: mãtase 100%, 140 cm lãþime 904 RON/ml

Canapea roºie.. Materiale pentru draperii, tapiþerie sau perdele Marca Sahco (Germania) din mãtase sau fibre tehnologice Preþuri nespecificate (colecþie nouã)

96 l

Misiunea

CASA 4/06

Realizatã cu tapiþerie Rubelli (model Flora) Detalii: mãtase 100%, 280 cm lãþime 1.308 RON/ml

Misiunea

CASA

Din sumarul numãrului viitor:

Calea perfecþiunii (II)

Iatã un nou episod referitor la vopsele, cu ajutorul cãruia veþi afla secretele unui finisaj de calitate

Grãdinile alpine Mai multe detalii pe aceastã temã vã pot convinge sã începeþi transformarea curþii.

Un blat pentru chiuvetã

De la gletuirea pereþilor pânã la o camerã confortabilã sunt câþiva paºi. Urmaþi-ne!

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . strada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr . . . bl . . . sc . . . . ap . . sector . . . localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . .

Noi amenajãri

Baia dumneavoastrã are cu siguranþã nevoie de un asemenea element de mobilier.