Revista Misiunea Casa nr. 10 - decembrie 2006 - ianuarie 2007 by Alina Ivan

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

decembrie 2006 ianuarie 2007

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

anul II, nr. 10

Misiunea

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

Cursuri practice

Idei pentru sufragerie

Pag. 16

Bucãtãrie:

Tejgheaua teppan

Pag. 24

Sãnãtatea casei

Beneficiile hidroterapiei în propria casã O

Pag. 40

Cãldurã prin pereþi

Noi sisteme de încãlzire, cu tehnologii inovatoare

Pag. 44

Pagini albastre

Modernizarea energeticã Pag. 49

Misiunea Casa vã ureazã în noul an

Amenajări Fericite!

e: l a ci vent e sp e Ad 36 i gin niþa dpagina a P ro La Co

Interactiv

Misiunea

CASA

Farmecul secret al gratuitãþii

Lucian Nicolescu – redactor ºef

ecoraþiunile pentru sãrbãtorile de iarnã înfrumuseþeazã casele oamenilor ºi vitrinele magazinelor cu o exuberanþã

care aratã cã ceva se întâmplã cu noi în aceastã perioadã a

Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING în colaborare cu FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART PREªEDINTE

Ioana Ceccarelli

DIRECTOR GENERAL

Monica Popescu

REDACTOR-ªEF

Lucian Nicolescu

REDACTORI

anului. Se vând peste tot, finisate pânã la ultimul fir de betealã, chiar dacã magazinele respective nu sunt specializate în cadouri sau design. Totul devine feeric ºi plin de semnificaþii, pânã când cineva deschide gura, neîntrebat, spunând acru: „Ce atâta fandosealã? O grãmadã de bani pentru niºte beþe înºirate...“. Într-adevãr, unele decoraþiuni sunt scumpe – vedem

COLABORATORI

Iulia Boian Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

Dragoº Manole

FOTOGRAFII

Radu Tudor Mihaela Matei

câteodatã unicate ornate cu pietre preþioase, la preþuri stupefiante. Dar sunt ºi oferte accesibile pentru un buzunar mai strâmt iar, pentru cei care vor sã încerce satisfacþia de a realiza ceva prin concepþie proprie, preþul nu se ridicã peste cel al câtorva cumpãrãturi obiºnuite: o creangã de brad, câteva lumânãri sau portocale. Restul e creaþie, afecþiune, mister, adicã ceea ce ne face sã ne considerãm oameni. E adevãrat, la noi dreptul de autor are o valoare mai puþin luatã în seamã, considerându-se cã preþul unui obiect este format din suma elementelor componente. E un soi de pragmatism care nu trebuie luat în seamã, deoarece printre noi se aflã tot timpul ºi oameni înclinaþi cãtre frumos, preocupaþi de ceea ce tind sã fie ºi nu de aspectele secundare ale valorii unui lucru. Unii evalueazã un sentiment dupã preþul obiectului primit sau etalat. O actriþã celebrã obiºnuia sã

BD & CARICATURÃ CONSULTANÞI DE SPECIALITATE

spunã cã „nu existã iubire, ci numai dovezi de iubire“. E un mod de a gândi, dar... asta sã fie tot? Noi credem cã semnificaþia acestei vorbe de duh poate fi reinterpretatã: cum poate fi cuantificat un sentiment, în ce se „mãsoarã“ acesta? Poate în vorbe, poate în gesturi, dar, cu siguranþã ºi în ceea ce arãtãm semenilor noºtri cã simþim. Dacã am lãsa Crãciunul fãrã toate aceste accesorii, s-ar putea ca noi sã nu mai rãmânem aceiaºi. Efectul lor vizual este prea important, mai ales în aceste vremuri în care imaginea înseamnã o formã importantã de cunoaºtere. Ca sã înþelegem mai bine, am putea sã ne privim copiii, sã observãm fascinaþia lor în faþa unui glob pentru pomul de Crãciun. Unii dintre noi, care am vãzut cum poate arãta o sãrbãtoare secatã de sens (acum 17 ani Revelionul era suficient pentru un comunist autentic), ºtim cã urâtul poate apãrea ºi din lipsa putinþei de a exprima total o bucurie.

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz Sebastian Anghel Bogdan Marina

Dan Nistor ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei jr. Geani Caraºol

PUBLICITATE

Dan Tomescu

ABONAMENTE

Adrian Neagu

DIRECTOR DIFUZARE

Mihnea Ghedrãuþeanu

DIRECTOR PRODUCÞIE

Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC

Mirela Sorescu

TIPAR ISSN

Infopress S.A. 841-2432

Aºadar, rostul acestei risipe nu are legãturã cu gratuitatea. Sã acceptãm cã nu tot ce costã bani trebuie sã aibã un scop practic, întâmpinând cum se cuvine Crãciunul ºi Anul Nou, exteriorizându-ne prin etalarea unor

Publicaþie auditatã pe perioada iulie-decembrie 2005

Adresa redacþiei:

obiecte frumoase. Ele sunt repere ale

ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

vieþii noastre intime, nu doar o posi-

Telefon: 021/411.00.29

bilitate de a ne arãta participarea la niºte ritualuri rigide. Iar acest lucru se

Fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro

poate întâmpla prin creaþie, afecþiune, mister. Adicã amenajãri ºi decoraþiuni de sãrbãtori.

Pagini albastre

Sumar Designerii reinventeazã sufrageria Diningul a devenit o camerã tot mai des întâlnitã în casele noi ale românilor, în rezonanþã cu tendinþele moderne.

Idei de amenajare

Modernizarea energeticã Metode moderne ºi legislaþie europeanã

Un spaþiu generos, conceput ca sufragerie cu deschidere spre bucãtãrie, a fost amenajat ca atare.

Paginile 49–56

Tejghea teppan Specialitãþile gastronomice exotice pot fi preparate ºi acasã, într-o bucãtãrie proiectatã pentru o plitã teppan.

De la cãrbune la... semiconductori

Balustradã, raft sau sursã de luminã? Meseriaºii Misiunea Casa vã propun o nouã temã pentru bricolaj, realizatã din lemn, sticlã ºi cornier de oþel.

Tipurile principale de surse pentru iluminat, de la clasicul bec la tot mai des utilizatele leduri

Lumânarea - avanpremierã pentru lumina divinã Tradiþiile de Crãciun sunt o sursã inepuizabilã de idei pentru decoraþiuni. De data aceasta - o coroniþã de Advent!

Paginile 62–64

Hidroterapie în propria casã Despre ce puteþi face atunci când vã doriþi o baie utilatã cu sisteme care sã fie de folos ºi sãnãtãþii familiei. 40

Încãlzirea prin pereþi

Cãldurã prin pereþi Despre cum puteþi câºtiga spaþiu ºi confort termic, încãlzindu-vã locuinþa cu sisteme montate în pereþi, prin metode umede sau uscate.

Pereþii pot radia cãldurã dacã sub finisaj sunt realizate reþele de încãlzire. Iatã cele mai întâlnite tipuri!

Modernizarea energeticã Legislaþia europeanã este tot mai importantã pentru modul în care trebuie conceputã energetica unei locuinþe.

Sistemele parazãpadã

Paginile 44–47

Urmaþi sfaturile specialiºtilor în privinþa sistemelor parazãpadã ce trebuie ataºate unui acoperiº de calitate.

De la cãrbune la semiconductori

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Idei pentru sufragerie

Economisirea energiei depinde ºi de felul în care vã alegeþi sursele de iluminat, în funcþie de consum ºi eficienþã.

Tejghea teppan

Amenajare completã pentru un spaþiu care poate fi destinat, în egalã mãsurã, bucãtãriei ºi servirii mesei

Un nou tip de bucãtãrie, cu amenajãri specifice aparaturii electrocasnice pe care o presupune

Paginile 16–22

Paginile 24–30

Paginile 96–97 Shopping Decoraþiuni de Crãciun propuse de câteva dintre firmele specializate în design, la preþuri dintre cele mai variate

Eleganþa caldã a pardoselilor închise Nuanþele exotice pentru pardoseli pot fi obþinute ºi pentru esenþele autohtone, dacã ºtiþi sã le trataþi corespunzãtor.

Sã dãm culoare interioarelor! Tapetul rãmâne o modalitate de a decora pereþii. În plus, apar materiale noi, care oferã perspective moderne de amenajare. 69

O altã poveste cu Moº Crãciun Valeriu are ºansa de a face o faptã bunã. Deºi ne-a convins deseori cã poate greºi, de data aceasta a fost la înãlþime.

Hidroterapie în propria casã Remedii pe care apa le oferã celor care au achiziþionat sisteme de hidroterapie, mai mult sau mai puþin elaborate

Problema bunului plac în urbanism În tot ceea ce facem influenþãm ºi viaþa celorlalþi, mai cu seamã când construim.

Sã dãm culoare interioarelor!

Ce mai este nou în ceea ce priveºte finisajele? Tapetul, întotdeauna!

Sãrbãtoarea culorilor din grãdina de iarnã Iatã câteva specii de arbuºti care amintesc, prin verdele lor intens pe timp de iarnã, de vitalitatea plantelor!

Paginile 40–42

Poveºti cu tâlc la gura sobei Þesãturile au avut rolul lor în arta popularã ºi îl au în continuare. Sã facem o nouã vizitã la Muzeul Satului! 82

Paginile 72–74

Biserica Armeneascã Vã prezentãm în aceste pagini un nou lãcaº de cult supus agresivitãþii urbanistice a bucureºtenilor.

Mai aproape de cer Cheia, o localitate montanã renumitã prin mãnãstirea ei, dar ºi pentru locaþiile deosebite pentru case de vacanþã.

Eleganþa caldã a pardoselilor închise

Metode de a obþine pentru pardoselile dumneavoastrã culori specifice esenþelor exotice

Între legendã ºi adevãr Clãdire a începutului de secol XX, Casa Bucur continuã sã ne încânte prin proporþiile ºi finisajele stilului brâncovenesc.

Shopping Dacã optaþi pentru achiziþionarea decoraþiunilor de Crãciun, fãrã a le confecþiona în familie, iatã ofertele firmelor specializate. 96

Paginile 66–70

Balustradã, raft sau sursã de luminã? Toate aceste trei utilitãþi într-un articol de bricolaj care vã poate ridica la rangul de „avansat“ în domeniul amenajãrilor

Paginile 32–34 Lumânarea – avanpremierã pentru lumina divinã Paginile 36–39

Cum se realizeazã o coroniþã de Advent: materiale necesare ºi etape de execuþie

amenajãri interioare

Noutãþi pentru casã Dacã dispuneþi de o casã suficient de mare, puteþi opta pentru amenajarea a douã spaþii de luat masa: o bucãtãrie ºi un dining.

re a zonei destinate mesei, sub denumirea de dining. Cele douã amplasamente, chiar dacã au destinaþii diferite, încã împart acelaºi spaþiu. Poziþionate faþã în faþã, au suprafeþe identice ºi amenajãri asemãnãtoare ca stil.

Sufrageria poate deveni living prin delimitarea unui spaþiu de luat masa, aºa cum susþin designerii.

6 l

Misiunea

CASA 10/06

ânã nu demult, vechile sufragerii aveau aproape obligatoriu prevãzute în amenajare ºi o masã cu scaune în mijlocul spaþiului. Deschiderea cãtre nou a fãcut posibilã apariþia livingurilor ºi o nouã interpreta-

dining Zilnic, sau la anumite intervale de timp, familia se reuneºte pentru a lua masa împreunã. Un dining poate reprezenta spaþiul ideal.

SUFRAGERIA Misiunea

CASA 10/06

Q FOTO: Orion Design

Designerii reinventeazã

l 7

Invitaþie la cinã Diningul a „migrat“ din vechea zonã de zi într-un spaþiu destinat special. Astfel, aranjarea mesei a devenit un adevãrat ritual, atent organizat.

Atmosfera plãcutã

este creatã ºi prin decoraþiuni amplasate în punctele-cheie.

moderne, se tinde tot mai mult spre simplitate ºi comoditate, renunþându-se la ceea ce ar încãrca în mod inutil. Puteþi experimenta, în ton sau în contrast cu mobilierul, diverse nuanþe îndrãzneþe, care îºi fac loc în spaþiul casnic, precum portocaliu, cobalt sau indigo.

ãrã îndoialã, masa pe care o oferim este un bun prilej pentru a stabili o întâlnire cu prietenii sau familia. Nu doar discuþiile interesante fac atmosfera plãcutã, aici contribuind ºi obiceiul de a ne onora invitaþii cu o masã impecabilã, elegant aranjatã. În amenajãrile

Fierul forjat

este un material care atrage prin liniile rafinate, aparent fragile.

Creaþi un dialog de nuanþe

sau un acord subtil între culorile de ansamblu ºi naturaleþea florilor.

8 l

Misiunea

CASA 10/06

Q FOTO: Class

dining

amenajãri interioare

buc達t達rii deschise

efect decorativ

Cochet Âşi primitor

amenajĂŁri interioare

Lemnul de culoare ĂŽnchisĂŁ Âşi finisajele din rattan ĂŽÂşi aduc aportul ĂŽn estetica diningului.

Formule cu efect Ă&#x17D;mpletiturile ĂŽÂşi fac din ce ĂŽn ce mai pregnant apariĂžia ĂŽn moda mobilierului, fiind pretabile pentru crearea unor decoruri cĂ˘t mai variate.

obilierul destinat diningului are o misiune grea, aceHD GH D Â° DVSHFWXRV Ă§L IXQFĂ¨LRQDO vQ DFHODĂ§L WLPS 'DFĂŠ OD DFHVWH FDOLWĂŠĂ¨L HVHQĂ¨LDOH VH DGDXJĂŠ Ă§L RULJLQDOLWDWHD DWXQFL SXWHĂ¨L VSXQH FĂŠ DĂ¨L GHVFRSHULW VHFUHWXO XQHL DPHQDMĂŠUL UHXĂ§LWH ,DU VIDWXO XQXL designer este ĂŽntotdeauna bineYHQLW vQ FLXGD IDSWXOXL FĂŠ HVWH FRQVLGHUDW GH UHJXOĂŠ XQ PLF FDSULFLX )ĂŠUĂŠ GLVFXĂ¨LL DFHVWD YĂŠ

SRDWH VFKLPED YL]LXQHD DVXSUD OXFUXULORU 6ĂŠ QX XLWĂŠP WRWXĂ§L FĂŠ HL VXQW SURIHVLRQLĂ§WLL Â˝Q WRSXO SUHIHULQĂ¨HORU DX DSĂŠUXW SLHVHOH GH PRELOLHU GLQ vPSOHWLWXUĂŠ GH UDWWDQ VDX ]DPELOĂŠ GH DSĂŠ SHQWUX FĂŠ DFHVWHD FUHHD]ĂŠ R DWPRVIHUĂŠ SOĂŠFXWĂŠ Ă§L GDX VHQ]DĂ¨LD GH LQWLPLWDWH 2ULJLQDOH FD GHVLJQ Ă§L GHOLFDWH HOH SRW OXD IRUPH GLQWUH FHOH PDL QHRELĂ§QXLWH GDWRULWĂŠ ÂąH[LELOLWĂŠĂ¨LL

Mereu la modĂŁ

Florile Âşi lumĂ˘nĂŁrile aÂşezate sugestiv, oferĂŁ un ambient cĂŁlduros, primitor Âşi elegant, adecvat zonei de luat masa.

O tentĂŁ de exotism

poate fi obĂžinutĂŁ uÂşor atĂ˘t prin mobilierul realizat din fibre vegetale, cĂ˘t Âşi prin decoraĂžiuni tradiĂžionale ce provin din zone ĂŽndepĂŁrtate.

Q FOTO: Exotique

dining

InspiraĂži de naturĂŁ,

designerii recomandĂŁ aceste piese de mobilier pentru orice colĂž al casei.

10 l

Misiunea

CASA 10/06

Scaune cu stil Ă&#x17D;n funcĂžie de spaĂžiul ĂŽn care sunt amplasate, scaunele trebuie sĂŁ asigure confort Âşi funcĂžionalitate, fĂŁrĂŁ a incomoda.

lemn exotic ce variazĂŁ cromatic de la negru luminos la culoarea ciocolatei.

esignul, ĂŽn cazul meselor Âşi scaunelor, este asemĂŁnĂŁtor, pentru cĂŁ, de obicei, se folosesc ĂŽmpreunĂŁ. Cele mai multe dintre ele sunt plasate ĂŽn dining, acolo unde, zi de zi, este testatĂŁ rezistenĂža lor. DeÂşi nu pare, totuÂşi scaunul este piesa de mobilier cea mai complexĂŁ, pentru cĂŁ el este realizat dupĂŁ standarde speciale, stabilite prin nenumĂŁrate studii ergonomice, ĂŽntreprinse ĂŽn timp. Se pare cĂŁ acesta se gĂŁseÂşte ĂŽn mii de modele Âşi forme, clasice sau moGHUQH PRELOH Â°[H VDX PDVLYH XWLOL]kQG SLHOH FURP Â°HU IRUMDW lemn, aluminiu sau plastic.

IatĂŁ un mahon nobil,

FuncĂžionale,

Q FOTO: Mobexpert

scaunele se aleg dupĂŁ adĂ˘ncimea Âşezutului, dar Âşi dupĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea picioarelor sau a spĂŁtarului.

TendinĂžele actuale

ĂŽnlocuiesc mesele clasice din lemn cu unele moderne, avĂ˘nd blat din sticlĂŁ. Misiunea

CASA 10/06

l 11

amenajãri interioare Simplu ºi modern

este conceptul aplicat în noile tendinþe pentru amenajare, pentru cã oferã un plus de stil ºi eleganþã cãminului.

Detalii de efect

dining

create prin îmbinarea lemnului cu inoxul ºi sticla

Varietate de forme Existã multe posibilitãþi de aranjare a unui dining, ca urmare gãsiþi ºi o multitudine de „reþete“ pentru toate gusturile.

Decorul modern

pune accent pe combinaþii de lemn cu sticlã transparentã sau matã.

Q FOTO: Innova

datã de nuanþele pãmântii, accentuate prin aplicarea unor tonuri deschise

le pentru dining sunt disponibile cu tapiþerii în diverse culori, stofe ºi tipuri de piele. Acest lucru vã permite sã realizaþi o amenajare specialã, care sã re±HFWH JXVWXULOH GXPQHDYRDVWUé Coloristica trebuie ºi ea atent gestionatã, astfel încât sã nu parã excesivã ºi obositoare, FL GLPSRWULYé Vé vQVX±HèHDVFé spaþiul în ansamblu.

Eleganþã sobrã

plicarea cu succes a unui concept modern stã în mãiestria cu care sunt folosite toate coordonatele elementelor, pornind de la dimensiune, formã ºi culoare, pânã la ergonomie ºi adaptarea la stilul propus. Un dining din lemn masiv (atât masa, cât ºi scaunele) reprezintã o notã elegantã pentru casã. Multe dintre scaune-

12 l

Misiunea

CASA 10/06

amenajĂŁri interioare

Forme pline de graĂžie, transparenĂžĂŁ Âşi strĂŁlucire pentru suprafeĂže

dining

O nouĂŁ provocare pune la ĂŽncerca-

Jocul de culori Âşi forme

a avut, nu doar ĂŽn cazul mobilierului, un rol esenĂžial ĂŽn crearea unei ambianĂže tonice.

Un decor feeric Efectele de luminĂŁ fac parte din decorul mesei Âşi pot transforma radical atmosfera. Naturale sau artificiale, ele trebuie adaptate fiecĂŁrui interior.

Accentele decorative

bine alese ĂŽnnobileazĂŁ interiorul, mai ales dacĂŁ ele vin din culoarea draperiei sau a covorului.

14 l

Misiunea

CASA 10/06

in lemn masiv sau conceputĂŁ dintr-o combinaĂžie lemnmetal-sticlĂŁ, masa pentru zona de dining devine un reper, centrul atenĂžiei ĂŽntr-o casĂŁ. Ă&#x17D;nsĂŁ, SHQWUX D SXWHD Â° SXVĂŠ vQ YDORDre, lumina joacĂŁ un rol foarte important. Un corp de iluminat poziĂžionat cĂŁtre centrul mesei, lumĂ˘nĂŁrele plutitoare aÂşezate ĂŽn vase speciale sau,

pentru zi, ferestre largi prin care sĂŁ pĂŁtrundĂŁ razele soarelui din belÂşug, completeazĂŁ perfect o masĂŁ de sĂŁrbĂŁtoare. Nu uitaĂži sĂŁ ĂžineĂži cont ca nuanĂžele alese VĂŠ Â°H vQ WRQ FX UHVWXO DPHQDMĂŠULL iar decoraĂžiunile adaptate ĂŽn funcĂžie de eveniment. Pentru un DVSHFW UDÂ°QDW DĂ§H]DĂ¨L vQ FHQWUXO PHVHL XQ ERO FX ÂąRUL IUXFWH VDX chiar un obiect decorativ. Q

Q FOTO: Gran Feria

re creativitatea specialiÂştilor â&#x20AC;&#x201C; sticla Âşi metalul sunt elementele de bazĂŁ.

amenajare

Idei pentru sufragerie AspiraĂžia cĂŁtre eleganĂžĂŁ Âşi tehnologia avansatĂŁ ĂŽn domeniul electrocasnicelor specifice fac astĂŁzi, din amenajarea unei bucĂŁtĂŁrii, o disciplinĂŁ strictĂŁ, fundamentatĂŁ ĂŽn mare mĂŁsurĂŁ pe funcĂžionalitate Âşi ergonomie. Acest lucru nu ĂŽmpiedicĂŁ Âşi o mare libertate ĂŽn compoziĂžie.

vĂ˘nd la dispoziĂžie un spaĂžiu de dimensiuni considerabile, vom ĂŽncerca amenajarea unei bucĂŁtĂŁrii moderne, cu sufrageULH Â˝QFĂŠSHUHD YD Â° vPSĂŠUĂ¨LWĂŠ prin elemente deschise de compartimentare ĂŽn douĂŁ zone: una

16 l

Misiunea

CASA 10/06

pentru gĂŁtit Âşi alta pentru luat masa. Astfel, accesul dintre cele douĂŁ zone este simplu, fĂŁrĂŁ a reduce senzaĂžia de spaĂžiu larg. SĂŁ vedem, deci, care trebuie sĂŁ Â°H VXFFHVLXQHD HWDSHORU SHQWUX a nu pierde prea mult timp.

Primul pas ĂŽn amenajare ĂŽl constituie amorsarea zonei ce va Â° SODFDWĂŠ FX IDLDQĂ¨ĂŠ RSHUDĂ¨LXQH realizatĂŁ cu bidineaua. Se foloseÂşte un grund de profunzime, rezistent la factorii atmosferici agresivi, ce ĂŽntĂŁreÂşte stratulsuport Âşi reduce capacitatea de absorbĂžie a peretelui. Ă&#x17D;nainte de a demara acĂžiunea de placare cu faianĂžĂŁ, se traseazĂŁ suprafaĂža exactĂŁ care urmeazĂŁ D Â° DFRSHULWĂŠ /D SODFDUH VH YD XWLOL]D XQ DGH]LY ÂąH[LELO SUHSDrat mecanic) folosind gletiera cu dinĂži de 10 mm. Timpul de pu-

nere ĂŽn operĂŁ a adezivului este de aproximativ 3 ore. Acesta se poate utiliza numai ĂŽn condiĂžii uscate Âşi la temperaturi cuprinVH vQWUH Ă§L GH Ă&#x152;& $P XWLOLzat plĂŁci ceramice de 20/30 cm FX Â°QLVDM PDW UHFRPDQGDWH FD avĂ˘nd rezistenĂžĂŁ la zgĂ˘riere Âşi la acĂžiunea agenĂžilor chimici din gama detergenĂžilor casnici; prin urmare se ĂŽntreĂžin foarte uÂşor. AceastĂŁ colecĂžie de plĂŁci ceramice cuprinde Âşi un brĂ˘u cu dimensiunea de 20/6 cm, decorat cu modele geometrice, culoarea sa putĂ˘ndu-se asorta cu mai

curs practic

1. Pentru vopsirea peretelui, cea mai simplã variantã este utilizarea unui trafalet prevãzut cu prelungitor, pentru acoperirea zonelor mai înalte.

2. Efectul decorativ se realizeazã cu ajutorul unui burete marin, prin apãsãri uºoare, perpendiculare pe perete. Este o vopsea lavabilã profesionalã.

3. În aceastã zonã am optat pentru efectul „nisipuri“, pentru cã imitã textura dunelor de nisip ºi este recomandat pentru spaþii mari, aerisite.

4. Pentru celãlalt efect, folosim douã nuanþe de lazurã, aproximativ din aceeaºi gamã, aplicate peste vopseaua de bazã.

5. În continuare, peste lazura umedã se trece cu pieptenele de cauciuc pe toatã suprafaþa. Sunt realizate linii verticale ºi orizontale suprapuse.

6. Rezultatul dã impresia unui efort susþinut al mai multor profesioniºti. S-a obþinut o decoraþiune specificã încãperilor amenajate în stil rustic.

multe tipuri de mobilier în diverse nuanþe de maro. Dacã pentru sãlile mici se pot folosi doar nuanþe deschise care dau impresia de mai mult spaþiu, în acest caz, având la dispoziþie o încãpere generoasã, existã mai multe variante. Am preferat bejul, deoarece conferã naturaleþe ºi eleganþã.

Finisajele: vopsele ºi cãrãmidã aparentã

În zona pentru servit masa, SHUHèLL YRU ° DFRSHULèL FX R YRSVHD lavabilã profesionalã, de culoare galben-banan. Aceastã peliculã

va constitui suportul pentru vopseaua-lazurã ce se va folosi la decorarea peretelui din dreapta. Cum intenþia noastrã este sã imprimãm bucãtãriei un stil rustic, vom realiza un efect decorativ numit „carpetã þãrãneascã“. Culoarea vopselei de bazã treEXLH Vé °H PDL GHVFKLVé GHFkW cea a vopselei-lazurã, dar va trebui sã se încadreze în aceeaºi gamã de nuanþe. Se lucreazã pe o suprafaþã cu înãlþimea de aproximativ 1 metru, pentru ca prelucrarea ulterioarã cu pieptenele de FDXFLXF Vé °H PDL VLPSOX GH UHDlizat. Textura obþinutã aminteºte de covoarele þesute manual.

Misiunea

CASA 10/06

l 17

curs practic

amenajare CĂŁrĂŁmida aparentĂŁ are Âşi un rol decorativ dar, ĂŽn acelaÂşi timp protejeazĂŁ peretele ĂŽmpotriva umezelii. Vom folosi Âşi noi DFHVW WLS GH SODFDUH SHQWUX Â°QLVDrea bucĂŁtĂŁriei. Se va ĂŽntrebuinĂža acelaÂşi adeziv utilizat Âşi la placarea cu faianĂžĂŁ, precum Âşi gletiera cu dinĂži de 10 mm. Se ia ĂŽn calcul un consum de adeziv de aproximativ 1,8 kg/mp. O uscare relativĂŁ se obĂžine ĂŽn 24 de ore, putĂ˘ndu-se chitui suprafaĂža dupĂŁ acest interval. Pentru a obĂžine un aspect cĂ˘t mai neted, peretele din bucĂŁtĂŁrie (placat cu faianĂžĂŁ) Âşi scafa vor WUHEXL Â°QLVDWH FX JOHW GH XPSOHre Âşi nivelare, iar ĂŽn zonele de ĂŽmbinare se vor monta colĂžare, pentru a prelua din sarcinile mecanice ale zonei. Avem astfel garanĂžia unui perete drept, Âşlefuit corespunzĂŁtor. Pasta de glet are un timp de punere ĂŽn operĂŁ mare, respectiv de 48 de RUH 3RDWH Â° DSOLFDWĂŠ OD WHPSHUDWXUL FXSULQVH vQWUH Ă§L Ă&#x152;& WLPSXO GH XVFDUH Â°LQG GH DSURximativ o zi pentru un strat de circa un mm.

7. Pentru a conferi ĂŽncĂŁperii un aer elegant, placarea cu cĂŁrĂŁmidĂŁ aparentĂŁ este soluĂžia optimĂŁ. Vom realiza aceastĂŁ operaĂžiune doar pe spaĂžii clar delimitate.

8. PĂ˘nĂŁ ca adezivul sĂŁ se ĂŽntĂŁreascĂŁ ĂŽn totalitate, se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ distanĂžierele. OperaĂžiunea ce urmeazĂŁ este curĂŁĂžarea rosturilor de surplusul de adeziv.

11. Timpul de ĂŽntĂŁrire al soluĂžiei de lipit lemn peste vopsea nu permite prelungirea acĂžiunii de punere ĂŽn operĂŁ. Rama poate fi lĂŁsatĂŁ ĂŽn culoarea naturalĂŁ sau vopsitĂŁ.

12. La final, dupĂŁ ce s-a realizat montarea faianĂžei iar cele douĂŁ suprafeĂže au fost chituite Âşi curĂŁĂžate, sala de gĂŁtit are suficiente elemente decorative.

15. Lambriul necesitĂŁ o atenĂžie aparte la montare. Trebuie evitatĂŁ fixarea ĂŽnclinatĂŁ a acestuia, precum Âşi lĂŁsarea unei distanĂže prea mici ĂŽntre Âşipcile transversale Âşi perete.

16. AceastĂŁ soluĂžie pentru decorarea zonei de luat masa este una foarte inspiratĂŁ, ea dĂ˘nd un aer special ĂŽncĂŁperii ĂŽn care a fost pusĂŁ ĂŽn aplicare; iar montajul este simplu.

Accesorii din lemn Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte elementele de mobilier, putem ĂŽncepe execuĂžia unora dintre ele chiar ĂŽn faza actualĂŁ. AceastĂŁ ĂŽncĂŁpere are un scop ĂŽn primul rĂ˘nd util, iar accesoULLOH WUHEXLH VĂŠ Â°H GLVSXVH vQ DĂ§D IHO vQFkW VĂŠ SRDWĂŠ Â° PDQHvrate cu un efort minim. Prin urmare, dintr-o bucĂŁtĂŁrie nu pot lipsi rafturile. Noi le vom Â°[D vQ ]RQD GLQ SHUHWH SODFDWĂŠ cu cĂŁrĂŁmidĂŁ aparentĂŁ. Cea mai practicĂŁ variantĂŁ de montaj este cea cu gĂŁuri Âşi dibluri ĂŽn perete. Pentru a realiza aceste gĂŁuri, va trebui sĂŁ Ăžinem cont de instalaĂžia electricĂŁ Âşi de cea de alimentare cu apĂŁ, deoarece acestea se pot suprapune chiar cu zona ĂŽn care se intenĂžioneazĂŁ penetrarea zidului. DacĂŁ nu avem la ĂŽndemĂ˘nĂŁ proiectul de

18 l

Misiunea

CASA 10/06

instalaĂžii al locuinĂžei, putem folosi un detector special, pentru D LGHQWLÂ°FD HYHQWXDOHOH FLUFXLWH expuse. OdatĂŁ lĂŁmuritĂŁ aceastĂŁ SUREOHPĂŠ Â°[DUHD SROLĂ¨HORU GHYLQH R VLPSOĂŠ IRUPDOLWDWH 1RL DP DOHV YDULDQWD XQRU UDIWXUL GLQ lemn, asamblate cu ajutorul ceSXULORU Ă§L DYkQG FDGUX PHWDOLF

Elemente decorative

9. Placarea se usucĂŁ ĂŽn 24 de ore Âşi abia dupĂŁ acest interval de timp se poate chitui suprafaĂža. Vom utiliza pentru aceastĂŁ operaĂžiune un chit de culoare caramel.

10. Pentru a obĂžine un efect estetic superior putem realiza un tablou din cĂŁrĂŁmidĂŁ aparentĂŁ. Acesta va fi ĂŽncadrat de o ramĂŁ din lemn lipitĂŁ cu un adeziv special.

13. Peretele despĂŁrĂžitor va trebui finisat ĂŽn zonele ce prezintĂŁ denivelĂŁri. Prin urmare se monteazĂŁ colĂžare cu glet de umplere Âşi nivelare Âşi se finiseazĂŁ zidul din gips-carton.

14. Gletul - un produs pe bazĂŁ de ipsos aditivat, poate fi folosit ĂŽn interiorul clĂŁdirilor, ĂŽn zone unde umezeala pĂŁtrunde mai greu. Se va utiliza o gletierĂŁ clasicĂŁ.

17. DupĂŁ cum puteĂži vedea, ĂŽncadrarea lambriului ĂŽn restul sĂŁlii, alĂŁturi de efectul decorativ carpetĂŁ ĂžĂŁrĂŁneascĂŁ, este foarte reuÂşitĂŁ.

Ă&#x17D;n zona de luat masa, sub elePHQWXO GHFRUDWLY DP DOHV VĂŠ montĂŁm lambriu, iar pardoseala R YRP SODFD FX R GXĂ§XPHD GLQ OHPQ PDVLY $FHHDĂ§L GXĂ§XPHD YD Â° IRORVLWĂŠ Ă§L vQ VSDĂ¨LXO SHQWUX gĂŁtit, dar nu pe toatĂŁ suprafaĂža. Â˝Q ]RQD vQ FDUH VH JĂŠWHĂ§WH Ă§L HVWH XPLGLWDWH FUHVFXWĂŠ YRP SODFD pardoseala cu gresie. Tot aici, YRP GHFRUD XQXO GLQWUH SHUHĂ¨L Ă&#x17D;ncepem cu montarea lamEULXOXL $YHP QHYRLH GH Ă§LSFL WUDQVYHUVDOH FOHPH XQ FLRFDQ Ă§L FXLH ĂŞLSFLOH WUDQVYHUVDOH VH Â°[HD]ĂŠ GLQ vQ GH FP 3ULPD ODPHOĂŠ VH Â°[HD]ĂŠ FX DMXWRUXO QLYHOHL FX EXOĂŠ )LHFDUH HOHment se monteazĂŁ apoi pe Âşipci prin intermediul unor cleme. La capĂŁt, se monteazĂŁ un colĂžar de 0') IRORVLQG XQ DGH]LY VSHcial, pe bazĂŁ de apĂŁ cu disperVLH GH PDWHULDO SODVWLF $FHVW WLS GH DGH]LY VH DSOLFĂŠ H[WUHP GH VLPSOX Â°LQG UH]LVWHQW OD XPLditate Âşi la temperaturi extrePH FXSULQVH vQWUH Ă§L JUDde Celsius. Â˝QDLQWH GH D vQFHSH GHFRrarea peretelui, se pregĂŁteÂşte suprafaĂža prin aplicarea bazei â&#x20AC;&#x201C; R YRSVHD ODYDELOĂŠ SURIHVLRQDOĂŠ ce constituie un suport ideal pentru lazurĂŁ. Efectul pe care YL O UHFRPDQGĂŠP GH DFHDVWĂŠ datĂŁ este cel numit â&#x20AC;&#x17E;nisipuriâ&#x20AC;&#x153;, SRWULYLW SHQWUX VSDĂ¨LL PDUL DHrisite. Culoarea de bazĂŁ este inGLFDW VĂŠ Â°H GHVFKLVĂŠ vQ FRQWUDVW FX YRSVHDXD OD]XUĂŠ FX FDUH VH YD UHDOL]D HIHFWXO ,QVWUXPHQtul folosit este un burete natuUDO PDULQ $FHVWD VH XPH]HĂ§WH Âşi se stoarce bine de apĂŁ. UlWHULRU VH vQFDUFĂŠ FX OD]XUĂŠ Ă§L VH tamponeazĂŁ de douĂŁ-trei ori pe Misiunea

CASA 10/06

l 19

amenajare un recipient din plastic, pentru ĂŽndepĂŁrtarea excesului. Aplicarea propriu-zisĂŁ se face prin apĂŁsĂŁri uÂşoare, perpendiculare pe perete. Se pot folosi trei sau patru culori de lazurĂŁ, ĂŽn funcĂžie de sistemul decorativ ales.

curs practic

O pardosealĂŁ... combinatĂŁ SoluĂžia modernĂŁ recomandatĂŁ de noi este alĂŁturarea a douĂŁ tipuri diferite de pardosealĂŁ: cea din lemn cu una ceramicĂŁ. DuÂşumeaua din lemn masiv se lipeÂşte de planÂşeu cu un adeziv special. Ă&#x17D;nainte de lipire, suprafaĂža a fost obligatoriu ÂşlefuitĂŁ Âşi aspiratĂŁ deoarece, pentru un montaj de duratĂŁ, suportul nu trebuie sĂŁ aibĂŁ defecte Âşi nici praf.

18. Muchiile pieselor pentru pardoseala din lemn masiv au fost ajustate cu freza. Aceasta realizeazĂŁ operaĂžii de fĂŁlĂžuire, canelare, tĂŁiere de fante Âşi ÂşanĂžuri prelucrate.

19. Ă&#x17D;n momentul ĂŽn care duÂşumeaua este 100 % pregĂŁtitĂŁ pentru montaj, suprafaĂža ce urmeazĂŁ a fi placatĂŁ se acoperĂŁ cu adeziv, cu ajutorul unei spatule cu dinĂži de 3 mm.

22. Deoarece diferenĂža de nivel dintre podeaua din lemn Âşi spaĂžiul ce urmeazĂŁ a fi placat cu gresie este destul de mare, vom turna o ÂşapĂŁ de egalizare. Ă&#x17D;ncepem cu amorsarea.

23. Pasta obĂžinutĂŁ prin omogenizarea mecanicĂŁ a conĂžinutului unui sac de material se va turna direct din gĂŁleatĂŁ, urmĂ˘nd ca aceasta sĂŁ se egalizeze datoritĂŁ gravitaĂžiei.

26. Pentru placare, folosim un adeziv flexibil, (acelaÂşi ca Âşi la faianĂžĂŁ), produs recomandat pentru placĂŁri la interior Âşi exterior cu elemente ceramice absorbante Âşi neabsorbante.

27. Culoarea gresiei utilizate imitĂŁ textura lemnului, obĂžinĂ˘ndu-se astfel un efect deosebit, asemĂŁnĂŁtor cu cel dobĂ˘ndit prin combinarea a douĂŁ nuanĂže diferite de lemn.

Sfatul nostru AtenĂžie!!! Adezivul conĂžine ciment Âşi, dupĂŁ amestecarea cu apĂŁ, are loc o reacĂžie alcalinĂŁ. Se recomandĂŁ evitarea contactului cu pielea Âşi ochii.

Temperatura de depozitare a soluĂžiei de lipit, precum Âşi temperatura la aplicare, trebuie sĂŁ Â°H FXSULQVH vQWUH Ă§L Ă&#x152;& Timpul de lucru pentru acest DGH]LY HVWH GH GH PLQXWH acesta avĂ˘nd o ĂŽntĂŁrire rapidĂŁ Âşi UH]LVWHQĂ¨ĂŠ Â°QDOĂŠ PDUH Â˝QWĂŠULUHD totalĂŁ se realizeazĂŁ dupĂŁ 7 zile. 6XSUDIDĂ¨D SRDWH Â° FLUFXODELOĂŠ vQ 24 de ore. Ă&#x17D;n porĂžiunea de pardosealĂŁ rĂŁmasĂŁ neacoperitĂŁ vom placa suprafaĂža cu gresie. Deoarece grosimea duÂşumelei (3 FP QX SRDWH Â° VXSOLQLWĂŠ SULQ aceastĂŁ operaĂžiune, vom turna o ÂşapĂŁ autonivelantĂŁ. Mai ĂŽntĂ˘i planÂşeul trebuie amorsat. Pentru aplicarea amorVHL SRDWH Â° XWLOL]DWĂŠ ELGLQHDXD $PRUVD Â°[HD]ĂŠ SUDIXO Ă§L ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžeÂşte aderenĂža. Temperatura suprafeĂžei de bazĂŁ nu WUHEXLH VĂŠ Â°H VXE Ă&#x152;& 'XSĂŠ

20 l

Misiunea

CASA 10/06

21. Podeaua se potriveÂşte foarte bine cu lambriul din lemn. DuÂşumeaua poate fi lĂŁsatĂŁ ĂŽn culoarea naturalĂŁ sau se poate vopsi ĂŽn culoarea lambriului.

24. Ă&#x17D;n zona extremitĂŁĂžilor, materialul poate fi ĂŽntins cu gletiera. Se urmĂŁreÂşte astfel o uniformizare perfectĂŁ a pardoselii ce urmeazĂŁ a fi acoperitĂŁ cu gresie.

25. Pentru a obĂžine o suprafaĂžĂŁ perfectĂŁ, fĂŁrĂŁ pori, trebuie sĂŁ eliminĂŁm bulele de aer din masa Âşapei. Acest lucru se realizeazĂŁ cel mai simplu cu rola cu Ăžepi.

28. Pentru a confecĂžiona o masĂŁ din fier Âşi PAL, am ĂŽnceput cu debitarea cornierului, folosind polizorul unghiular. Astfel, vom obĂžine structura.

20. DuÂşumeaua se aplicĂŁ imediat pe adezivul proaspĂŁt, asigurĂ˘ndu-se astfel un transfer total de adeziv. VerificaĂži dacĂŁ ĂŽntinderea soluĂžiei de lipit este corespunzĂŁtoare.

uscarea amorsei, se poate turQD Ă§DSD FH YD Â° SUHSDUDWĂŠ FRQform indicaĂžiilor ĂŽnscrise pe ambalajul produsului. MateriaOXO VH WRDUQĂŠ vQ EHQ]L GH FP OĂŠĂ¨LPH SkQĂŠ OD DFRSHULUHD vQWUHJLL VXSUDIHĂ¨H Â˝Q ]RQHOH JUHX DFFHVLELOH PDWHULDOXO SRDWH Â° ĂŽntins cu ajutorul unei gletiere metalice cu dinĂži. Pentru a REĂ¨LQH R VXSUDIDĂ¨ĂŠ IĂŠUĂŠ SRUL WUHEXLH VĂŠ VFRDWHP EXOHOH GH DHU din masa Âşapei cu ajutorul rolei cu Ăžepi. 'XSĂŠ XVFDUHD SDUGRVHOLL VH poate trece la montarea gresiHL 3HQWUX FĂŠ DP WXUQDW Ă§DSĂŠ QX PDL HVWH QHFHVDUĂŠ DPRUVDUHD suprafeĂžei. La placare folosim XQ DGH]LY ÂąH[LELO 3URGXVXO VH DSOLFĂŠ vQ SDW VXEĂ¨LUH FX DMXWRUXO XQHL JOHWLHUH FX GLQĂ¨L GH PP 3OĂŠFLOH FHUDPLFH VH PRQWHD]ĂŠ SH VWUDWXO GH DGH]LY vQ PD[LP PLQXWH 7LPSXO GH SXQHUH vQ RSHUĂŠ D DGH]LYXOXL HVWH GH DSUR[LPDWLY RUH LDU vQ GH PLQXte se mai poate ajusta montajul SOĂŠFLORU $FHVW SURGXV DUH DSOLcabilitate Âşi ĂŽn placarea pardoseOLORU vQFĂŠO]LWH (VWH XWLOL]DW SHQWUX REĂ¨LQHUHD XQXL VWUDW ÂąH[LELO GH DGH]LY HYLWkQGX VH DSDULĂ¨LD tensiunilor interne pe suprafeĂže critice. Chiar Âşi suprafeĂžele din JLSV FDUWRQ SRW Â° SODFDWH XWLOL]kQG DFHVW PDWHULDO 'XSĂŠ FH PRUWDUXO DGH]LY V D uscat, conform prospectului, ros-

29. Cu ajutorul unui ferĂŁstrĂŁu circular se taie piesele din PAL. Se asambleazĂŁ structura metalicĂŁ Âşi apoi se pot monta blatul mesei Âşi celelalte piese. Misiunea

CASA 10/06

l 21

curs practic

amenajare

30. Pentru a facilita accesul rapid la accesoriile cele mai utile ĂŽntr-o bucĂŁtĂŁrie, este necesarĂŁ confecĂžionarea unor rafturi din lemn Âşi metal.

31. Aspectul acestor rafturi este Âşi el important. Pentru o finisare superioarĂŁ a elementelor din lemn, am utilizat o maÂşinĂŁ de Âşlefuit cu vibraĂžii.

32. Modalitatea de ĂŽmbinare cea mai potrivitĂŁ ĂŽn aceastĂŁ situaĂžie a fost cea cu ajutorul cepurilor din lemn ĂŽntĂŁrite cu adeziv special pentru lemn.

WXULOH GLQWUH SOĂŠFL YRU Â° FKLWXLWH PorĂžiunea pe care a fost montatĂŁ gresia devine circulabilĂŁ dupĂŁ GH RUH

Piese de mobilier mai simple La confecĂžionarea unei mese am optat pentru materiale uÂşor de prelucrat Âşi durabile cum ar Â° 3$/ XO Ă§L Â°HUXO 3HQWUX GH ELWDUHD FRUQLHUXOXL GLQ Â°HU VH YD XWLOL]D SROL]RUXO XQJKLXODU 3LHVHOH DVWIHO REĂ¨LQXWH YRU Â° vopsite iar dupĂŁ uscare se vor DVDPEOD FX Ă§XUXEXUL GH Â°[D UH %ODWXO GH 3$/ VH YD WĂŠLD OD dimensiunile necesare cu aju WRUXO IHUĂŠVWUĂŠXOXL FLUFXODU (OH PHQWHOH GLQ 3$/ UH]XOWDWH YRU Â° PĂŠUJLQLWH SH FDQW FX XQ PD WHULDO DXWRDGH]LY FH YD Â° DSOLFDW FX VXÂąDQWD FX DHU FDOG $VDPEODUHD Â°QDOĂŠ D PH sei este de acum un simplu H[HUFLĂ¨LX GH vQGHPkQDUH 2GDWĂŠ UHDOL]DW VFKHOHWXO GLQ FRUQLHU DWDĂ§DUHD HOHPHQWHORU GLQ 3$/ VH YD IDFH vQWU XQ WLPS UHODWLY VFXUW 2GDWĂŠ DPHQDMDWĂŠ VDOD GH JĂŠWLW Ă§L FHD GH OXDW PDVD YD WUH EXL VĂŠ OH GRWDĂ¨L Ă§L FX HFKLSDPHQ WHOH QHFHVDUH 8UPHD]ĂŠ R YL]LWĂŠ vQWU XQ PDJD]LQ GH PRELOLHU Ă§L vQWU XQ VKRZURRP GH SURGXVH SURIHVLRQDOH SHQWUX EXFĂŠWĂŠULH

22 l

Misiunea

CASA 10/06

33. Fixarea rafturilor s-a realizat cu ajutorul unei maÂşini de gĂŁurit Âşi ĂŽnfiletat cu acumulator. Anterior, au fost fĂŁcute gĂŁuri ĂŽn zid Âşi introduse dibluri.

'H DLFL YĂŠ YHĂ¨L DFKL]LĂ¨LRQD PR ELOLHUXO QHFHVDU SUHFXP Ă§L DUD JD]XO KRWD IULJLGHUXO FXSWR UXO FX PLFURXQGH URERWXO GH EXFĂŠWĂŠULH SUĂŠMLWRUXO GH SkL QH FDIHWLHUD Ă§L WRDWH FHOHODOWH GRWĂŠUL QHFHVDUH vQWU R DVWIHO GH vQFĂŠSHUH 'RWDUHD YD Â° SH PĂŠVXUD EX JHWXOXL 9ĂŠ PDL UĂŠPkQH WRWXĂ§L R YDULDQWĂŠ DFKL]LĂ¨LRQDUHD vQ timp a tuturor acestor produ se mai mult sau mai puĂžin in GLVSHQVDELOH $FHVW OXFUX YĂŠ SRDWH Â° GH PDUH IRORV GHRDUH ce veĂži putea proiecta lucrarea vQ GHWDOLX Q

34. La sfĂ˘rÂşit, nu a trebuit decĂ˘t sĂŁ cerem pĂŁrerea unei gospodine ĂŽn legĂŁturĂŁ cu utilitatea acestor poliĂže, pentru a le utila ĂŽn modul cel mai avantajos.

extindere

Tejghea teppan Acest ansamblu reuneºte mai multe funcþiuni, servind în acelaºi timp ca separator de spaþiu, loc de depozitare, tejghea pentru luat masa ºi plitã teppan. Originarã din Japonia, plita de gãtit din oþel e încorporatã ferm în tejgheaua din lemn.

24 l

Misiunea

CASA 10/06

bucãtãria Spaþiul generos de depozitare aferent dulapului e folosibil din ambele pãrþi: înspre living se gãsesc câteva sertare din lemn, iar înspre bucãtãrie un element manevrabil.

Variaþiile de accente luminoase asigurã o stare de spirit plãcutã: o poliþã luminatã, fixatã pe partea exterioarã a dulapului înalt, la care se adaugã ºase spoturi ºic, integrate în panoul suspendat în consolã. Cât priveºte pardoseala, a fost aleasã una din linoleum, bucãtãria fiind amenajatã într-o nuanþã de gri.

Misiunea

CASA 10/06

l 25

extindere

1. Dupã debitare, plãcile de lemn trebuie ajustate riguros cu un ferãstrãu circular manual, în vederea îmbinãrii perfecte pe o ºinã de ghidare.

2. Atât pentru o mai bunã stabilitate, cât ºi pentru un aspect mai plãcut, plãcile de tejghea vor fi dublate. De aceea, pe plãcile de bazã se aplicã adeziv pentru lemn.

bucãtãria

oluþia de amenajare pe care v-o prezentãm în articolul de faþã constã în combinarea oarecum neobiºnuitã între un mobilier de bucãtãrie gata confecþionat ºi o tejghea aparte din lemn masiv, realizatã dupã un proiect personal al proprietãresei. Lemnul dã senzaþia de confort ºi permite o prelucrare absolut remarcabilã, iar dulãpioarele albe aferente tejghelei ºi fron-

6. Cu ajutorul unei maºini de frezat ºi a unui tãiº concav de finisat, muchiile exterioare ale plãcilor din lemn de fag vor fi rotunjite uºor.

tul de lucru conferã lejeritate, fãrã ca totuºi aceastã bucãtãrie modernã, dotatã cu aparate din oþel, sã producã un efect excesiv de casnic. Chiar ºi nuanþa de galben-verzui a pereþilor ºi pardoselii simple din linoleum induce multã prospeþime zonei destinate bucãtãriei. În imediata apropiere a tejghelei late de optzeci de centimetri sunt dispuse douã scaune speciale, foarte confortabile. Blatul tejghelei iese în consolã înspre living cu douãzeci de centimetri faþã de dulãpioarele pe care e montat, fapt de naturã sã înlesneascã o ºedere comodã. Nici statul în picioare nu reprezintã o problemã dacã se doreºte pregãtirea mâncãrii la aceastã tejghea, deoarece dulãpioarele nu ajung pânã jos la pardosealã. Plita teppan reprezintã, fãrã îndoialã, atracþia principalã

26 l

Misiunea

CASA 10/06

7. Montarea tejghelei începe fixând cu ºuruburi o placã orizontalã pe una dublã verticalã, ce constituie partea lateralã a mobilierului. Abia apoi...

8. ... va fi suprapusã cea de-a doua placã a blatului tejghelei. Ea va fi lipitã cu adeziv ºi fixatã cu ºuruburi de precedenta, acþionând de jos în sus.

12. Plãcile din lemn de fag trebuie tratate cu o vopsea protectoare. Pe lemnul neted ºi curãþat de praf va fi aplicat mai întâi un ulei, drept grund…

a acestei tejghele. Teppanyaki sunt niºte specialitãþi gasWURQRPLFH GH°QLWRULL SHQWUX arta culinarã japonezã, ce se preparã pe suprafaþa unui grãtar plan, portabil sau înglobat în piesa de mobilier unde se ia

„De multe ori, îmi invit prietenii la un pahar, chiar la tejghea.“

3. Suprapuse ĂŽn acest fel, plĂŁcile duble sunt fixate ĂŽn menghine. Apoi trebuie executate gĂŁuri prealabile pentru Âşuruburi.

4. Mai ĂŽntĂ˘i, gĂŁurile vor fi alezate cu un teÂşitor, urmĂ˘nd ca apoi plĂŁcile duble din lemn sĂŁ fie asamblate Âşi cu Âşuruburi.

5. Pe suprafeĂžele de ĂŽmbinare ale plĂŁcilor va fi aplicat ĂŽn zig-zag un adeziv pentru construcĂžii, care va expanda, etanÂşĂ˘nd rostul.

9. Cu ajutorul unei schiĂže, pe placa tejghelei veĂži trasa conturul pentru plita teppan, pentru ca apoi, folosind un burghiu mai mare, sĂŁ daĂži gĂŁuri...

10. â&#x20AC;Ś ĂŽn colĂžurile acestuia pentru introducerea ferĂŁstrĂŁului pendular. OperaĂžiunea de tĂŁiere trebuie executatĂŁ atent, pentru a nu rupe placa.

11. Pe conturul plitei se aplicĂŁ o bandĂŁ de etanÂşare. Apoi aparatul va fi montat ĂŽn locaÂş Âşi fixat cu elemente de montaj, acĂžionĂ˘nd de jos ĂŽn sus.

D in secre teolre meÂşter il

Ă&#x17D;mbinare profesionalĂŁ a plĂŁcilor Marginile plĂŁcilor pot fi ĂŽmbinate aproape insesizabil folosind cepuri plate fixate cu adeziv Âşi elemente suplimentare de asamblare, aplicate ĂŽn locaÂşuri frezate Âşi fixate cu o cheie francezĂŁ.

13. ... surplusul fiind ĂŽndepĂŁrtat dupĂŁ 20 de minute. DupĂŁ mai multe ore necesare uscĂŁrii, urmeazĂŁ Âşi stratul final de cearĂŁ naturalĂŁ, aplicatĂŁ cu o bucatĂŁ de postav.

FHO SXĂ¨LQ OD IHO GH LPSRUWDQW precum prepararea alimentelor. $VWIHO DFHĂ§WLD DX SRVLELOLWDWHD GH D VWD vQ MXUXO DSDUDWXOXL SULYLQG GHPRQVWUDĂ¨LD GH PĂŠLHVWULH FXOLQDUĂŠ D JD]GHL Â¤ GDFĂŠ QX FXPYD ELUXLĂ¨L GH SRIWĂŠ Ă§L LQLĂ¨LDWLYĂŠ gastronomicĂŁ, nu se apucĂŁ sĂŁ

DĂ§H]H HL vQĂ§LĂ§L EXQĂŠWĂŠĂ¨LOH SH SOLWD vQFLQVĂŠ 8Q DOW DYDQWDM QRWDELO GH GDWD DFHDVWD SHQWUX DPÂ°WULRQ FRQVWĂŠ vQ IDSWXO FĂŠ GXSĂŠ FH se gĂŁteÂşte, nu prea rĂŁmĂ˘n vase murdare, exceptĂ˘nd eventual XQ ERO QHFHVDU SHQWUX SUHSDUDUHD PDMRULWĂŠĂ¨LL UHĂ¨HWHORU 0R-

masa. Cu ajutorul acestei aÂşaQXPLWH ÂŚSOLWH Â°HUELQĂ¨LÂ§ SRW Â° pregĂŁtite (fĂŁrĂŁ a folosi ulei sau grĂŁsime) legume, carne, peÂşte Ă§L ELQHvQĂ¨HOHV VSHFLDOLWĂŠĂ¨L DVLatice de tot felul. Ă&#x17D;n plus, la plita specialĂŁ teppan, servirea RDVSHĂ¨LORU UHSUH]LQWĂŠ XQ DVSHFW

14. Ă&#x17D;n continuare, vor fi executate sertarele dulapului, prin ĂŽmbinarea componentelor cap la cap. Asamblarea lor are loc folosind o frezĂŁ, cepuri plate Âşi adeziv.

Misiunea

CASA 10/06

l 27

bucĂŁtĂŁria

extindere

15. DupĂŁ ĂŽmbinarea cu cepuri, toate elementele componente ale dulapului Âşi sertarelor trebuie fixate suplimentar cu Âşuruburi.

16. PlĂŁcile de susĂžinere ale sertarelor vor fi ĂŽnÂşurubate ĂŽnainte de a dubla lateralele. Ă&#x17D;n acest fel, capetele Âşuruburilor vor fi automat acoperite.

17. Ă&#x17D;nspre bucĂŁtĂŁrie, ĂŽn dulap va fi montat un sistem manevrabil din interior, pe toatĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea. SuporĂžii acestuia trebuie fixaĂži de corpul dulapului.

18. VĂŁ sfĂŁtuim ca ĂŽnainte de a continua operaĂžiunea sĂŁ ataÂşaĂži mai ĂŽntĂ˘i de probĂŁ placa frontalĂŁ la cadrul sistemului de manevrare. 19. Dulapul ĂŽnalt Âşi tejgheaua au fost alĂŁturate, iar dulapurile de la partea de jos a acesteia, confecĂžionate din PAL alb, fixate cu Âşuruburi. Ă&#x17D;n funcĂžie de lungimea tejghelei, vor fi necesare sau nu picioare de susĂžinere suplimentare.

28 l

Misiunea

CASA 10/06

QHFHVLWĂŠĂ¨L 6ĂŠ PDL VSXQHP FĂŠ vQĂŠOĂ¨LPHD XQHL WHMJKHOH WUHEXie adaptatĂŁ ĂŽntotdeauna penWUX D VH SRWULYL FX SR]LĂ¨LD vQ SLcioare a gospodinei, iar ĂŽn cazul ĂŽn care nu e posibilĂŁ amenajaUHD XQRU VSDĂ¨LL SHQWUX VWDW MRV VROXĂ¨LD FRUHFWĂŠ SUHVXSXQH DPplasarea ulterioarĂŁ a unor scaune de bar (mai ĂŽnalte). Pentru a da impresia de maVLYLWDWH Ă§L D REĂ¨LQH OXQJLPHD doritĂŁ a tejghelei, plĂŁcile de lemn au fost dublate Âşi ĂŽmbinate cu adeziv. La fel s-a procedat Âşi la panoul suspendat ĂŽn consolĂŁ, situat deasupra tejghelei, la un QLYHO FH GHSĂŠĂ§HĂ§WH vQĂŠOĂ¨LPHD unui om. A fost aplicatĂŁ, de asemenea, o ÂşipcĂŁ pe contur, ce serveÂşte Âşi la mascarea cablurilor aferente spoturilor integrate.

20. IatĂŁ cum trebuie fixat mĂ˘nerul pe placa frontalĂŁ a dulapului ĂŽnalt: daĂži douĂŁ gĂŁuri, introduceĂži ĂŽn ele distanĂžiere, aÂşezaĂži pe poziĂžie mĂ˘nerul Âşi ĂŽnÂşurubaĂži-l acĂžionĂ˘nd din partea opusĂŁ.

(OH DX IRVW LQWURGXVH Ă§L Â°[DWH FX XĂ§XULQĂ¨ĂŠ GH MRV vQ VXV vQ FHOH Âşase decupaje circulare practicate ĂŽn panou. Folosind Âşipca marginalĂŁ drept trucaj iluzo-

riu al unui element voluminos, greutatea panoului (1500 x 800 x 28 mm) s-a redus considerabil. TotuÂşi, pentru a ĂŽmpiedica ĂŽnclinarea sa spre tejghea, la

delul de plitĂŁ ĂŽnglobat ĂŽn acest exemplu permite reglarea temperaturii ĂŽntre 50 Âşi 250 grade Âşi dispune de douĂŁ zone diferite GH vQFĂŠO]LUH FH SRW Â° DFĂ¨LRQDWH independent una de cealaltĂŁ. Ă&#x17D;n cazul prezentat de noi, comuWDWRDUHOH Â°[DWH SH XQ VXSRUW DX fost montate separat pe blatul din lemn de fag. 6XSUDIHĂ¨HOH GH OXFUX GLQ bucĂŁtĂŁrie au fost multĂŁ vreme SURLHFWDWH OD R vQĂŠOĂ¨LPH VLWXDWĂŠ VXE QLYHOXO DGHFYDW Â˝QĂŠOĂ¨LPHD tejghelei noastre este similarĂŁ cu cea a blatului de lucru Âşi a fost stabilitĂŁ la 96 de centimetri pentru a corespunde ergonomic cu statura proprietĂŁresei. Dar DFHDVWĂŠ vQĂŠOĂ¨LPH H SUH]HQWDWĂŠ numai cu titlu orientativ Âşi, deVLJXU SRDWH Â° VFKLPEDWĂŠ GXSĂŠ

bucĂŁtĂŁria

extindere

21. Tejgheaua urmeazĂŁ a fi iluminatĂŁ de spoturi ĂŽncorporate ĂŽn panoul de sus, suspendat ĂŽn consolĂŁ. Ă&#x17D;n acest scop, pot fi realizate decupaje cu un ferĂŁstrĂŁu pendular.

â&#x20AC;&#x17E;PregĂŁtirea mĂ˘ncĂŁrii pe plita teppan integratĂŁ reprezintĂŁ o experienĂžĂŁ cu totul specialĂŁ.â&#x20AC;&#x153;

22. La sertarele confecĂžionate din plĂŁci din lemn de mesteacĂŁn groase de 15 mm va fi ataÂşatĂŁ drept fund o placĂŁ de 6 mm grosime. Gaura aferentĂŁ mĂ˘nerului va fi datĂŁ cu un burghiu avĂ˘nd diametru de 25 mm.

montarea lui s-a impus utilizarea unor Âşuruburi cu aripioarĂŁ, plus Âşaibele aferente. Realizat cu forĂže proprii, dulapul ĂŽnalt are pe una din laturi doar cĂ˘teva sertare simple, din lemn de mesteacĂŁn, pe partea RSXVĂŠ Â°LQG XQ HOHPHQW PDQHvrabil dotat cu suporturi mobile. Sertarele Âşi placa frontalĂŁ a elementului menĂžionat au fost accentuate cromatic prin aplicarea unei lazuri. DeÂşi esenĂža lemnului din care sunt realizate nu mai e recognoscibilĂŁ ĂŽn XUPD YRSVLULL VWUXFWXUD Â°EUHORU rĂŁmĂ˘ne vizibilĂŁ Âşi frumoasĂŁ. Pentru a mĂŁri rezistenĂža ĂŽn timp a plĂŁcilor din lemn de fag, acestea au fost grunduite cu un ulei protector Âşi tratate ulterior mai consistent cu cearĂŁ. Ă&#x17D;n acest

30 l

Misiunea

CASA 10/06

23. Panoul suspendat ĂŽn consolĂŁ deasupra tejghelei trebuie fixat ĂŽn Âşuruburi cu aripioare Âşi dublat doar pe margini. Ă&#x17D;n acest fel, greutatea lui se va reduce, fiind mascatĂŁ totodatĂŁ Âşi instalaĂžia aferentĂŁ spoturilor.

INFO

24. Ă&#x17D;n final, toate laturile sertarelor expuse vederii, precum Âşi placa frontalĂŁ a dulapului ĂŽnalt, vor fi tratate ĂŽn diferite culori cu o vopsea lazuratĂŁ de interior. Sunt necesare cel puĂžin douĂŁ straturi de vopsea.

fel, structura lor interesantĂŁ a fost subliniatĂŁ, cĂŁpĂŁtĂ˘nd chiar o strĂŁlucire mĂŁtĂŁsoasĂŁ. Ă&#x17D;n plus, suprafaĂža acestora a devenit rezistentĂŁ la umiditate Âşi

murdĂŁrie, un aspect demn de OXDW vQ VHDPĂŠ Â˝Q Â°QH OD XQ LQterval de cĂ˘teva zile, pe blatul tejghelei a fost aplicat Âşi un al doilea strat de cearĂŁ. Q

Printre altele, la amenajarea acestei bucĂŁtĂŁrii moderne au fost utilizate urmĂŁtoarele produse Âşi materiale: plĂŁci de lemn (HDM), unelte electrice, elemente de feronerie, ulei pentru lemn, cearĂŁ, vopsea lazuratĂŁ, linoleum, plitĂŁ teppan de producĂžie japonezĂŁ, hotĂŁ, combinĂŁ frigorificĂŁ, spoturi, prize, ĂŽntrerupĂŁtoare. Materiale pentru tejghea Âşi dulap: blat de lucru din lemn de fag masiv, 150 x 800 x 28 mm. Dimensiuni exterioare tejghea: â&#x20AC;˘ ĂŽnĂŁlĂžime 960 mm, â&#x20AC;˘ lĂŁĂžime 800 mm, â&#x20AC;˘ lungime 2400 mm. Dimensiuni exterioare dulap: â&#x20AC;˘ lĂŁĂžime 421 mm, â&#x20AC;˘ ĂŽnĂŁlĂžime 2.000 mm. Sertarele sunt executate din plĂŁci din lemn de mesteacĂŁn ĂŽn diferite grosimi, dupĂŁ cum urmeazĂŁ: â&#x20AC;˘ corp 15 mm, â&#x20AC;˘ frontal 18 mm, â&#x20AC;˘ fund 6 mm.

lemn Âşi sticlĂŁ

bricolaj

DacĂŁ ĂŽn cabinetul personal de studiu aveĂži construit un podium, atunci puteĂži realiza Âşi un parapet cu rol practic Âşi decorativ. Prin urmare, sĂŁ construim o balustradĂŁ din lemn, prevĂŁzutĂŁ cu rafturi Âşi o casetĂŁ iluminatĂŁ, din sticlĂŁ.

VWH Â°UHVF VĂŠ IDFHĂ¨L GLQ FDPHUD GH ]L SXQFWXO GH DWUDFĂ¨LH DO ORFXLQĂ¨HL $PHQDMDĂ¨L DFHVW VSDĂ¨LX FD ELURX vQWU XQ PRG PDL DSDUWH ,GHHD SURSXVĂŠ DUH DSOLFDĂ¨LH PDL DOHV GDFĂŠ vQFĂŠSHUHD HVWH SUHYĂŠ]XWĂŠ FX GLIHUHQĂ¨H GH QLYHO DOH SDUGRVHOLL $FHDVWĂŠ FRQGLĂ¨LH Â°LQG vQGHSOLQLWĂŠ YĂŠ DMXWĂŠP VĂŠ UHDOL]DĂ¨L R ]RQĂŠ FDUH VĂŠ GHOLPLWH]H VSDĂ¨LXO GkQGX L YROXP Ă§L SHUVSHFWLYĂŠ 9D Â° FHYD GHRVHELW GHRDUHFH QLFL IRUPD Ă§L QLFL GLPHQVLXQLOH QX VXQW FHOH DOH XQHL EDOXVWUDGH FODVLFH

Ă&#x17D;ncadrarea ĂŽn spaĂžiu

32 l

Misiunea

CASA 10/06

Â˝Q IXQFĂ¨LH GH PĂŠULPHD IRUPD Ă§L SR]LĂ¨LD SRGLXPXOXL VH SRDWH VWDELOL ORFXO FHO PDL SRWULYLW SHQWUX UHDOL]DUHD FRQVWUXFĂ¨LHL QRDVWUH 'DFĂŠ SRGLXPXO vQFDGUHD]ĂŠ WRWDO vQFĂŠSHUHD H[LVWĂŠ PDL PXOWH YDULDQWH GH SR]LĂ¨LRQDUH D SDUDSHWXOXL 6IDWXO QRVWUX HVWH VĂŠ vO DPSODVDĂ¨L vQ DSURSLHUHD XĂ§LL GH LQWUDUH GDU vQ DĂ§D IHO vQFkW VĂŠ QX PDVFKH]H SULQ GLPHVLXQL ELURXO GH OXFUX Ă§L FHOHODOWH HOHPHQWH LPSRUWDQWH DOH FDPHUHL REWXUkQG SHUVSHFWLYD /ĂŠĂ¨LPHD EDOXVWUDGHL WUHEXLH DGDSWDWĂŠ GH DVHPHQHD OD VSDĂ¨LXO RIHULW GH SRGLXP 3ULQ XUPDUH YD WUHEXL VĂŠ SĂŠVWUDĂ¨L XQ FXORDU FX OĂŠĂ¨LPHD GH FHO SXĂ¨LQ P vQWUH EDOXVWUDGĂŠ Ă§L SHUHWH SHQWUX D VH SXWHD FLUFXOD Ă§L D SHUPLWH PXWDUHD PRELOLHUXOXL 7RDWH DFHVWH FRQGLĂ¨LL

BalustradĂŁ, raft sau sursĂŁ de luminĂŁ?

D in secre teolre meºter il

Mãsuraþi cu atenþie dimensiunile pieselor ce trebuiesc obþinute prin tãierea blatului. Marcaþi cu creionul traiectoria ce va fi urmatã de pânza ferãstrãului circular.

Piesele din lemn rezultate în urma tãierii se vor finisa cu ajutorul unei maºini de ºlefuit cu bandã. Astfel, suprafaþa va cãpãta un aspect mult mai neted.

Odatã marcate reperele necesare, se poate trece la debitarea lemnului. Operaþiunea va fi înlesnitã considerabil dacã meºterul are un ajutor.

Îmbinãrile între elemente se pot realiza atât cu ajutorul cepurilor din lemn, cât ºi prin utilizarea ºuruburilor autofiletante. Importantã e calitatea finalã.

Finisaj superior Pentru a obþine o suprafaþã cât mai finã a blatului din lemn, recomandãm utilizarea unei maºini de ºlefuit cu vibraþii, dotatã cu hârtie abrazivã, de diferite granulaþii.

Dupã finalizarea cadrului din lemn se poate monta ºi rama metalicã ce va susþine plãcile din sticlã matã. Prin urmare, scheletul este realizat 100%.

Realizarea casetei luminoase presupune acoperirea cadrului metalic cu sticlã matã. Fixarea sticlei se va face cu ajutorul adezivului special pentru sticlã ºi metal. Misiunea

CASA 10/06

l 33

lemn Âşi sticlĂŁ sunt simplu de respectat printr-o proiectare atentĂŁ, ĂžinĂ˘nd cont de situaĂžia realĂŁ Âşi mĂŁsurĂ˘nd cu rigurozitate.

bricolaj

De ce am ales lemnul Pentru o lucrare de micĂŁ anvergurĂŁ, cum e aceasta, realizatĂŁ cu mijloace uzuale, cel mai potrivit material este lemnul. Un FRUS H[FOXVLY PHWDOLF DU Â° IRVW PXOW PDL GLÂ°FLO GH UHDOL]DW QHcesitĂ˘nd mai multĂŁ muncĂŁ, pricepere Âşi consum de energie suplimentar. Un ansamblu din ]LGĂŠULH GH RULFH IHO QX DU Â° FDdrat cu podiumul din lemn. O variantĂŁ ceva mai la ĂŽndemĂ˘nĂŁ SRDWH Â° JLSV FDUWRQXO GDU vQ aceastĂŁ situaĂžie, cĂ˘nd existĂŁ mai multe elemente de mobilier din lemn ĂŽn ĂŽncĂŁpere, ĂŽntre care se integreazĂŁ ĂŽn mod ideal, am opWDW SHQWUX VROXĂ¨LD GH IDĂ¨ĂŠ Prin urmare, aveĂži nevoie de FkWHYD EXFĂŠĂ¨L GH OHPQ VWUDWLÂ°FDW FHSXUL VDX Ă§XUXEXUL DXWRÂ°OHWDQte, colĂžare, o structurĂŁ metalicĂŁ din cornier, silicon pentru sticlĂŁ Ă§L PHWDO UXOHWĂŠ FUHLRQ IHUĂŠVWUĂŠX FLUFXODU PDĂ§LQĂŠ GH JĂŠXULW vQÂ°letat cu acumulator Âşi maÂşinĂŁ de Ă§OHIXLW FX EDQGĂŠ VDX FX YLEUDĂ¨LL OdatĂŁ achiziĂžionate materialele Âşi sculele vĂŁ puteĂži apuca de bricolat. Ă&#x17D;n aproximativ o RUĂŠ OXFUDUHD DU WUHEXL Â°QDOL]DWĂŠ dacĂŁ dispuneĂži de toate elementele ĂŽncĂŁ de la ĂŽnceput. Q

VĂŁ recomandĂŁm sĂŁ ĂŽncepeĂži montarea elementelor din sticlĂŁ cu partea superioarĂŁ, ĂŽn plan orizontal. LuaĂži ĂŽn seamĂŁ timpul de punere ĂŽn operĂŁ a adezivului.

Cu sticla este destul de dificil de lucrat. Fiind un material casant, este bine sĂŁ ĂŽl manevraĂži cu grijĂŁ. Un om ĂŽn plus dĂŁ siguranĂžĂŁ ĂŽn scopul unei asamblĂŁri fiabile.

Ă&#x17D;n continuare ĂŽntindeĂži liniar adezivul pe partea lateralĂŁ. Pistolul special din metal face din aceastĂŁ operaĂžiune una destul de simplĂŁ Âşi igienicĂŁ.

Pentru mascarea ĂŽmbinĂŁrilor dintre piesele de sticlĂŁ, se vor utiliza colĂžare speciale. La lipirea acestora, adezivul se va ĂŽntinde pe ambele laturi.

Sfatul nostru Pentru a obĂžine un produs fiabil, este bine de Âştiut cĂŁ siliconul nu se poate aplica pe rama ruginitĂŁ. De aceea, cornierul se va curĂŁĂža Âşi grundui cu un grund special pentru fier.

Fixarea colĂžarelor este una din ultimele etape ĂŽn realizarea acestui ansamblu. Ele au un rol estetic, dar ĂŽn acelaÂşi timp protejeazĂŁ ĂŽmpotriva accidentelor.

34 l

Misiunea

CASA 10/06

Ă&#x17D;n ĂŽncheiere, corpul din lemn poate fi acoperit cu lac pentru a i se da un aspect mai plĂŁcut. Astfel, culoarea naturalĂŁ a lemnului se va pĂŁstra mai bine.

Cum se realizeazĂŁ o coroniĂžĂŁ de Advent Ă&#x17D;nainte de a ĂŽncepe, am cĂŁutat magazine specializate ĂŽn decoraĂžiuni pentru sĂŁrbĂŁtori. IatĂŁ ce materiale ne-au inspirat: o coroniĂžĂŁ din crengi de rĂŁÂşinoase, densĂŁ Âşi strĂ˘nsĂŁ cu sĂ˘rmĂŁ subĂžire, 4 lumĂ˘nĂŁri Âşi panglicĂŁ ornamentalĂŁ Sarra Bluâ&#x20AC;&#x2122;, 4 portocale, glitter, 4 cuie mari, fixativ de pĂŁr, scorĂžiÂşoarĂŁ (opĂžional) Âşi cuiÂşoare alimentare. 1. Am pulverizat peste coroniĂžĂŁ fixativ de pĂŁr care are rolul de a fixa glitterul pe frunzele de rĂŁÂşinoase. Spray-ul a fost folosit de cĂ˘te ori a fost nevoie.

sĂŁrbĂŁtoare

Articol realizat ĂŽn colaborare cu Passiflora - Trading SRL, Drumul Taberei nr. 24, BucureÂşti

LumĂ˘narea â&#x20AC;&#x201C;

avanpremierĂŁ pentru lumina divinĂŁ P

uĂžine elemente pentru decoraĂžiune interioarĂŁ dispun de acea agreabilĂŁ ĂŽnsuÂşire pe care o au lumĂ˘nĂŁrile: puterea de a QH DWLQJH VXÂąHWXO FX OXPLQD Ă§L cu farmecul lor ornamental discret, ĂŽnsĂŁ atĂ˘t de profund.

Ă&#x17D;nceputuri timide Obiecte de uz casnic cu o istorie de mii de ani, ele ne ĂŽmbie azi sĂŁ facem din orice clipĂŁ de liniÂşte o sĂŁrbĂŁtoare a simĂžurilor. Ă&#x17D;n trecut, situaĂžia era un pic

diferitĂŁ. PĂ˘nĂŁ la ĂŽnceputul secolului al XX-lea, fĂŁrĂŁ a constitui ĂŽncĂŁ elemente de ĂŽnfrumuseĂžare a locuinĂželor, lumĂ˘nĂŁrile reprezentau singura sursĂŁ de ilumiQDUH DUWLÂ°FLDOĂŠ D DFHVWRUD Nu existĂŁ o datare exactĂŁ a primei lor utilizĂŁri, totuÂşi, ĂŽn urma sĂŁpĂŁturilor arheologice din Grecia Âşi Egipt, au fost descoperite suporturi de lumĂ˘nĂŁri confecĂžionate din argilĂŁ, datĂ˘nd din secolul al IV-lea ĂŽ.Ch. Ă&#x17D;n Antichitate, ele erau realizate cu ajutorul seului extras din

grĂŁsimile animale, ĂŽnsĂŁ acestea ardeau slab Âşi, probabil, nu miroseau prea frumos. Dovezi privind dezvoltarea lumĂ˘nĂŁrilor pĂ˘nĂŁ la forma pe care o cunoaÂştem noi azi s-au gĂŁsit abia din perioada expansiunii Imperiului Roman. Metoda romanĂŁ consta ĂŽn ĂŽncĂŁlzirea seului pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd acesta deveQHD OLFKLG VROXĂ¨LD UH]XOWDWĂŠ Â°LQG DSRL WXUQDWĂŠ SHVWH Â°UH GH in, cĂ˘nepĂŁ sau bumbac, utili]DWH FD Â°WLO 3H PĂŠVXUĂŠ FH VHXO era turnat, meÂşterul lumĂ˘nĂŁrar ĂŽÂşi folosea mĂ˘inile pentru a da substanĂžei forma doritĂŁ, modelĂ˘nd-o pe tot parcursul procesului de rĂŁcire. O adevĂŁratĂŁ dovadĂŁ de mĂŁiestrie a lui era aceea de a reuÂşi sĂŁ albeascĂŁ lumĂ˘nĂŁrile agĂŁĂžĂ˘ndu-le afarĂŁ, ĂŽn aer liber. Artizanul trebuia sĂŁ le protejeze de soare, de vĂ˘nt sau de ploaie Âşi, cu toate acestea, le Ăžinea ĂŽn exterior timp de 8 pĂ˘nĂŁ la 10 zile. Sub lumĂ˘nĂŁrile suspendate de o nuia orizontalĂŁ, se aÂşezau vase ĂŽn care era colectat excesul de seu. Acesta era apoi turnat ĂŽn recipientul pentru topit Âşi refolosit. LumĂ˘nĂŁrile rezultate astfel aveau funcĂžiunea de a OXPLQD DUWLÂ°FLDO LQWHULRDUHOH FD-

36 l

Misiunea

CASA 10/06

2. Glitterul, o pulbere aurie cu rol ornamental, pe care o puteþi gãsi în magazinele pentru decoraþiuni, a fost presãrat peste coroniþã.

3. Portocalele au fost decorate cu o bandã ornamentalã îngustã, aplicatã pe douã circumferinþe. Aspectul de cruce este semnificativ pentru Crãciun.

Si tis doloreet, commodip eugiatu eraese commy nim vel iure duipis erit pratum in utatuer laorepoate do ficon 4. Partea superioarãirit a portocalei ornatã cu o fundiþã, tot în formã de cruce. Pentru mai multã operativitate, a fost folosit un capsator.

sĂŁrbĂŁtoare

5. Un pic de aĂžĂŁ ajutĂŁ la crearea unei forme riguroase pentru fundiĂžĂŁ. Noi am folosit aĂžĂŁ de nailon, mai puĂžin vizibilĂŁ.

selor, dar Âşi de a ĂŽnsoĂži veneraĂžia oamenilor faĂžĂŁ de zei, ĂŽn timpul ceremoniilor religioase.

Produse de lux Mai tĂ˘rziu, ĂŽn timpul Evului Mediu, ĂŽntrebuinĂžarea lumĂ˘nĂŁrilor ĂŽn practici bisericeÂşti a luat o amploare mult mai mare. Ă&#x17D;n aceastĂŁ perioadĂŁ a ĂŽnceput VĂŠ Â°H XWLOL]DWĂŠ Ă§L FHDUD GH DOELne. Cele mai multe lumĂ˘nĂŁri din cearĂŁ pentru ritualuri erau reali-

6. DupĂŁ ce cuiÂşoarele alimentare au fost ĂŽnfipte ĂŽn portocale, printre benzile decorative, a fost aplicatĂŁ fundiĂža, cu ajutorul unui ac cu gĂŁmĂŁlie.

zate chiar de cĂŁtre preoĂži, folosind metoda romanĂŁ: turnau maWHULDOXO Â°HUELQWH vQ MXUXO XQXL Â°WLO WH[WLO &HDUD HUD vQVĂŠ GHVWXO de limitatĂŁ cantitativ, ceea ce le ridica costul Âşi le fĂŁcea accesibile numai clericilor Âşi nobilimii. Un secol mai tĂ˘rziu, ĂŽn FranĂža, apĂŁrea obiceiul de a se folosi matriĂžele. Ceara era turnatĂŁ ĂŽn recipiente cilindrice deschise la capĂŁtul de sus, dispunĂ˘nd de XQ FDSDF FX RULÂ°FLX vQ FHQWUX SHQWUX Â°WLO

7. LumĂ˘narea este fixatĂŁ ĂŽn cuiul introdus prin partea de jos a coroniĂžei. DacĂŁ lumĂ˘narea nu este specialĂŁ pentru Advent, folosiĂži cuie mai scurte.

ApariĂžia parafinei Secolul al XIX-lea a adus cu sine renaÂşterea lumĂ˘nĂŁritului prin ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea tehnologiilor de confecĂžionare Âşi prin noi materii prime. Astfel, ĂŽn 1825 a ĂŽnceput fabricarea acidului stearic, un aditiv ĂŽntrebuinĂžat pentru a substitui grĂŁsimea animalĂŁ Âşi care era amestecat ĂŽn cearĂŁ pentru ĂŽntĂŁrirea Ă§L RSDFL]DUHD DFHVWHLD ([HFXtate cu aceastĂŁ nouĂŁ tehnolo-

gie, lumĂ˘nĂŁrile deveneau mai practice, arzĂ˘nd o perioadĂŁ mai lungĂŁ de timp. RevoluĂžia LQGXVWULDOĂŠ GH OD PLMORFXO VHcolului al XIX-lea a schimbat modul de fabricare, ĂŽn VHQVXO FĂŠ SDUDÂ°QD vQFHSHD VĂŠ ĂŽnlocuiascĂŁ venerabilul seu, iar dezvoltarea meÂşteÂşugului de realizare a lumĂ˘nĂŁrilor prin SURFHVH GH PXODM OXD R DPSORDre deosebitĂŁ. Practic, ĂŽncepĂ˘nd din acea perioadĂŁ, procesul de fabricare nu a mai suportat

Sfaturi Âşi idei pentru decorarea cu lumĂ˘nĂŁri â&#x20AC;˘ Pentru un impact vizual puternic, grupaĂži lumĂ˘nĂŁri de ĂŽnĂŁlĂžimi diferite, ansamblul ornamental fiind astfel mult mai expresiv. De asemenea, se poate obĂžine un efect interesant aÂşezĂ˘nd, pe o etajerĂŁ, lumĂ˘nari de aceeaÂşi culoare dar cu forme Âşi mĂŁrimi diferite.

38 l

Misiunea

CASA 10/06

â&#x20AC;˘ RealizaĂži un aranjament floral sau un buchet de materiale naturale (frunze, crengi, castane, flori, trandafiri uscaĂži, crenguĂže de brad etc.). AÂşezaĂži-le ĂŽn jurul sfeÂşnicelor Âşi al lumĂ˘nĂŁrilor decorative Âşi folosiĂži aceastĂŁ dispunere a elementelor numai cu suporturi ĂŽnalte. Din motive de siguranĂžĂŁ, locaÂşul trebuie sĂŁ fie deasupra aranjamentelor, pentru a fi ferite de zona flĂŁcĂŁrii. â&#x20AC;˘ Ă&#x17D;ndrĂŁzniĂži sĂŁ fiĂži creativi Âşi realizaĂži singuri suporturi din materialele pe care le aveĂži la ĂŽndemĂ˘nĂŁ: oale Âşi cĂŁni ĂŽnflorate din ceramicĂŁ sau farfurii mari, care pot fi amplasate ĂŽn grĂŁdinĂŁ. Aceste vase le puteĂži umple, de pildĂŁ, cu pietriÂş de acvariu, foarte potrivit ca suport pentru una sau mai multe lumĂ˘nĂŁri. PuteĂži crea o temĂŁ specialĂŁ, cum ar fi un ambient marin, adĂŁugĂ˘nd steluĂže de mare, lemn plutitor sau scoici. LumĂ˘nĂŁrile vor da acestor ornamente o frumuseĂže Âşi un farmec aparte. â&#x20AC;˘ ObĂžineĂži ĂŽntotdeauna un efect vizual irezistibil aprinzĂ˘nd candele pentru aromoterapie. Ele sunt prevĂŁzute cu cĂ˘te un mic recipient pentru esenĂže care, datoritĂŁ cĂŁldurii ema-

nate de flacĂŁra lumĂ˘nĂŁrii, ĂŽmprĂŁÂştie ĂŽn camerĂŁ miresme discrete, cu efect terapeutic. ExistĂŁ ĂŽn comerĂž o gamĂŁ largĂŁ de forme, stiluri Âşi culori. AlegeĂži, ĂŽn funcĂžie de gusturile Âşi stilul casei, modelul de candelĂŁ preferat Âşi decoraĂži-vĂŁ interioarele cu lumina lor feericĂŁ. Armonia decorurilor din cĂŁminul dumneavoastrĂŁ ĂŽÂşi va gĂŁsi mereu un aliat ĂŽn parfumul dĂŁruit de cĂŁldura lumĂ˘nĂŁrilor.

8. Cele patru lumĂ˘nĂŁri au fost poziĂžionate ĂŽn careu. Stabilitatea lor a fost corespunzĂŁtoare, deoarece am folosit o coroniĂžĂŁ densĂŁ, bine â&#x20AC;&#x17E;ĂŽnchegatĂŁâ&#x20AC;&#x153;.

PRGLÂ°FĂŠUL HVHQĂ¨LDOH DOWHOH GHFkW FHOH OHJDWH GH VWLO 'HVLJXU WHKQRORJLD WXUQĂŠULL vQ PDWULĂ¨H V D vPEXQĂŠWĂŠĂ¨LW DX DSĂŠUXW QRL DGLWLYL QRL FXORUL Ă§L SDUIXPXUL FDUH DVWĂŠ]L GDX DPSORDUH XQXL IHQRPHQ vQFkQWĂŠWRU DFHOD GH D UHFRQVLGHUD RUQDPHQWHOH FX OXPkQĂŠUL FD SH R IRUPĂŠ GLVWLQFWĂŠ GH DUWĂŠ $FXP VLPEROXULOH DVRFLDWH DX vQ HJDOĂŠ PĂŠVXUĂŠ R VHPQLÂ°FDĂ¨LH UHOLJLRDVĂŠ GDU Ă§L XQD GHFRUDWLYĂŠ VDX UHFRQIRUWDQWĂŠ Q

9. Portocalele au fost aÂşezate ĂŽntre lumĂ˘nĂŁri, la distanĂže suficient de mari faĂžĂŁ de acestea, pentru a nu se aprinde banda ornamentalĂŁ.

10. OpĂžional, se pot adĂŁuga cĂ˘teva bucĂŁĂži de scorĂžiÂşoarĂŁ nemĂŁcinatĂŁ, care vor degaja un miros plĂŁcut peste ĂŽntreaga decoraĂžiune.

LumĂ˘nĂŁri ĂŽn cununa de Advent â&#x20AC;&#x201C; simbol al magiei CrĂŁciunului Conform tradiĂžiei occidentale, ĂŽn cele patru sĂŁptĂŁmĂ˘ni care preced SfĂ˘nta SĂŁrbĂŁtoare a CrĂŁciunului este celebrat Adventul, intervalul de timp ĂŽn care, aÂşteptĂ˘nd naÂşterea pruncului Isus, credincioÂşii aprind lumĂ˘nĂŁri Âşi se bucurĂŁ. De-a lungul timpului, a devenit un obicei ca ei sĂŁ aibĂŁ ĂŽn casĂŁ sfeÂşnice special create pentru acest moment deosebit, dar mai ales sĂŁ realizeze coroniĂže de brad cu care sĂŁ decoreze interioarele caselor Âşi bisericilor. Ă&#x17D;n cununile de Advent sunt prinse cĂ˘te patru lumĂ˘nĂŁri colorate, fiecare cu propria ei semnificaĂžie, Âşi diferite alte elemente decorative. LumĂ˘nĂŁrile reprezintĂŁ ĂŽnsĂŁÂşi lumina lui Dumnezeu venind ĂŽn lume, prin

naÂşterea fiului SĂŁu, iar numĂŁrul lor este egal cu cel al duminicilor ĂŽn care oamenii se pregĂŁtesc Âşi anticipeazĂŁ evenimentul sacru al CrĂŁciunului. O altĂŁ semnificaĂžie pentru acest numĂŁr 4 sunt cei 4.000 de ani ĂŽn care evreii au aÂşteptat mĂ˘ntuirea de la Dumnezeu. Se mai spune cĂŁ aceste lumĂ˘nĂŁri simbolizeazĂŁ SperanĂža, Pacea, Dragostea Âşi Bucuria de a trĂŁi. Obiceiurile sunt specifice zonei. De exemplu, uneori se aÂşazĂŁ Âşi o a cincea lumĂ˘nare ĂŽn centru, denumitĂŁ lumĂ˘narea lui Cristos. Prin poziĂžia ei, ne reaminteÂşte cĂŁ naÂşterea MĂ˘ntuitorului este semnificaĂžia centralĂŁ a acestei perioade a anului, dĂŁruind luminĂŁ ĂŽntregii lumi.

terapii alternative

Hidroterapie ĂŽn propria c A

pa este prezentĂŁ peste tot ĂŽn jurul Âşi ĂŽn interiorul nostru. Ea este esenĂžialĂŁ pentru supravieĂžuirea biologicĂŁ, igienĂŁ, menaj, industrie sau agriculturĂŁ. $XQFL FkQG VH DÂąĂŠ vQ H[FHV VDX dimpotrivĂŁ, cĂ˘nd lipseÂşte cu desĂŁvĂ˘rÂşire, apar dezechilibre atĂ˘t la nivelul macrouniversului (al mediului ĂŽnconjurĂŁtor), cĂ˘t Âşi la cel al microuniversului uman, vQ FRPSOH[LWDWHD DSDUDWHORU Ă§L sistemelor organismului sĂŁu.

Centrele specializate de terapii adjuvante (folosite ca metode suplimentare) au dezvoltat instalaĂžiile prin care apa e XWLOL]DWĂŠ vQ EHQHÂ°FLXO VĂŠQĂŠWĂŠĂ¨LL Dar amenajarea unui spaĂžiu, vQ DFHVW VHQV SRDWH Â° UHDOL]DWĂŠ chiar Âşi ĂŽn propria casĂŁ. Hidroterapia reprezintĂŁ o metodĂŁ terapeuticĂŁ pe cĂ˘t de veche, pe atĂ˘t de simplĂŁ Âşi folositoare, ba]kQGX VH SH SURSULHWĂŠĂ¨LOH Â°]LFH Âşi chimice ale apei. IatĂŁ prin-

sĂŁnĂŁtate

DuÂşurile ĂŽn scop terapeutic

Q FOTO: Delta Design

a casĂŁ Hidrotermoterapia Este cunoscutĂŁ ĂŽncĂŁ din timSXUL VWUĂŠYHFKL vQ 5RPD &KLQD sau Japonia. Ă&#x17D;n timp ce, ĂŽn Egiptul antic, faraonii se ĂŽmbĂŁiau ĂŽn ape parfumate, cu esenĂže uleioa-

DuÂşurile contrastante

se referĂŁ la introducerea, ĂŽn mod alternativ, a unei pĂŁrĂži a corpului ĂŽn apa fierbinte Âşi rece; efectele sale fiziologice constau ĂŽn contracĂžia Âşi dilatarea vaselor de sĂ˘nge (gimnasticĂŁ vascularĂŁ), creÂşterea fluxului sangvin local, intensificarea metabolismului local, grĂŁbirea vindecĂŁrii. AceastĂŁ metodĂŁ

GLPLQXDUHD VHQ]DĂ¨LHL GH GXUHre. Ca o caracteristicĂŁ generalĂŁ, FĂŠOGXUD GLPLQXHD]ĂŠ UHDFWLYLWDWHD organismului, ĂŽn timp ce frigul VWLPXOHD]ĂŠ Ă§L UHYLJRUHD]ĂŠ $VWIHO KLGURWHUDSLD Ă§L KLGURWHUPRterapia sunt folosite cu succes GH VHFROH SHQWUX WRQLÂ°HUHD RUganismului, stimularea digestiei, circulaĂžiei, a sistemului imunitar Ă§L SHQWUX vQGHSĂŠUWDUHD GXUHULL 'H D OXQJXO WLPSXOXL WHKQLcile prin care apa a fost folositĂŁ vQ VHQV FXUDWLY Ă§L SURÂ°ODFWLF au variat considerabil. Pe cele PDL VLPSOH Ă§L HÂ°FLHQWH GLQ-

se foloseÂşte cu succes ĂŽn tratarea durerilor de cap cronice, ĂŽn ĂŽntinderi, luxaĂžii sau traumatisme.

WUH DFHVWHD OH SXWHĂ¨L vQFHUFD Ă§L dumneavoastrĂŁ, fĂŁrĂŁ o investiĂžie ĂŽn dotĂŁri speciale.

Masajul rece Âşi ĂŽmpachetĂŁrile ude ,QWURGXFHĂ¨L R KDLQĂŠ GH OkQĂŠ ĂŽn apĂŁ rece, stoarceĂži-o bine, vPEUĂŠFDĂ¨L R Ă§L DSRL PDVDĂ¨L HQHUgic ĂŽntregul corp, dar trebuie sĂŁ YĂŠ DVLJXUDĂ¨L vQ DFHODĂ§L WLPS FĂŠ YĂŠ DĂ§WHDSWĂŠ XQ SDW FĂŠOGXĂ¨ Ă§L XVcat. Acest tip de masaj este indicat pentru revigorarea organisPXOXL SHQWUX D SURPRYD ÂąX[XO

FLSDOHOH SDUWLFXOH SUH]HQWH vQ DSĂŠ VRGLX PDJQH]LX FDOFLX Â°HU vQ FRPELQDĂ¨LL FX DFL]LL SHQtru a forma cloruri, fosfaĂži sau carbonaĂži.

se, la Roma existau bĂŁi publice pentru cetĂŁĂženi. Argumente vQ SULYLQĂ¨D EHQHÂ°FLLORU L]YRDUHORU FX DSĂŠ FDOGĂŠ vQ FD]XO EROLlor reumatismale cronice, existĂŁ ĂŽncĂŁ de pe vremea lui HipocraWH ,QLĂ¨LDO OD ED]D GH]YROWĂŠULL KLGURWHUDSLHL DX VWDW FXULR]LWDWHD Ă§L YHĂ§QLFD GRULQĂ¨ĂŠ GH FXQRDĂ§WHUH dar, cu timpul, oamenii au fost DWUDĂ§L GH VSHUDQĂ¨D YLQGHFĂŠULL VDX ameliorĂŁrii unor boli cu care se luptau din greu. 3URSULHWĂŠĂ¨LOH UHFXSHUDWRULL Ă§L WHUDSHXWLFH DOH DSHL VH ED]HD]ĂŠ SH HIHFWHOH VDOH PHFDQLFH Ă§L WHUmale. Este exploatatĂŁ reacĂžia FRUSXOXL OD VWLPXOL FDO]L VDX reci, la presiunea exercitatĂŁ de apĂŁ, ĂŽnsĂŁ nu sunt neglijate nici VHQ]DĂ¨LLOH Ă§L UHOD[DUHD 6WLPXOLL â&#x20AC;&#x17E;recoltaĂžiâ&#x20AC;&#x153; de la suprafaĂža pielii, poartĂŁ mesajele ĂŽn interior, Â°LQG FDSDELOL VĂŠ LQÂąXHQĂ¨H]H Ă§L alte funcĂžii precum imunitatea, SURGXFĂ¨LD KRUPRQDOĂŠ OD VWUHVV UHYLJRUDUHD FLUFXODĂ¨LHL Ă§L D GLJHVWLHL FUHĂ§WHUHD ÂąX[XOXL VDQJYLQ Ă§L

multiplĂŁ, cu menĂžiunea evitĂŁrii procedeului ĂŽn cazul pacienĂžilor psihiatrici Âşi al celor neurastenici. DuÂşul feĂžei porneÂşte de la tĂ˘mpla dreaptĂŁ, pĂ˘nĂŁ la bĂŁrbie, spre tĂ˘mpla stĂ˘ngĂŁ. Se mai fac miÂşcĂŁri transversale la nivelul frunĂžii Âşi circulare ascendente la nivelul obrajilor. Este util ĂŽn cazul migrenelor Âşi nevralgiei trigeminale, durerilor de dinĂži Âşi pentru relaxarea ochilor obosiĂži.

Q FOTO: Delta Design

Acestea constau ĂŽn jeturi de apĂŁ liniare, aplicate uÂşor, la nivelul diferitelor zone ale corpului, pĂŁstrĂ˘nd direcĂžia de aplicare dinspre periferie spre inimĂŁ. Prin acest procedeu sunt eficiente: DuÂşul genunchiului, care constĂŁ ĂŽn direcĂžionarea jetului de la nivelul degetului mic al piciorului, spre marginea externĂŁ a tĂŁlpii, apoi spre genunchi Âşi, (traseul invers) de la genunchi, pe marginea internĂŁ a gambei, spre talpĂŁ, pĂ˘nĂŁ la nivelul degetului mare. Se repetĂŁ, ĂŽn acelaÂşi mod, Âşi pentru celĂŁlalt picior. Tehnica este folositoare ĂŽn cazul migrenelor Âşi durerilor de cap, hipotensiunii, insomniilor Âşi bolilor varicoase ĂŽn stadii incipiente, ĂŽnsĂŁ trebuie evitatĂŁ ĂŽn cazul suferinĂželor de tract urinar sau sciaticĂŁ. DuÂşul braĂželor are o tehnicĂŁ similarĂŁ, pornind de la nivelul palmei, pĂ˘nĂŁ la umĂŁr, Âşi se utilizeazĂŁ cu succes pentru reumatismul braĂželor, sindromul mĂ˘inilor reci, catarul nasului Âşi al gĂ˘tului (guturai). DuÂşul spatelui este util ĂŽn cazul afecĂžiunilor musculare de la acest nivel, durerilor de spate, ameliorarea simptomaticĂŁ ĂŽn scleroza

Factorii de risc Âşi contraindicaĂžii Q diabetul scade sensibilitatea cutanatĂŁ, ĂŽn general, Âşi existĂŁ pericolul

incapacitĂŁĂžii de a aprecia temperatura corectĂŁ a apei; apar astfel accidente serioase (arsuri grave); Q aplicaĂžiile reci trebuie evitate ĂŽn cazul sindromului Raynaud; Q ĂŽn timpul infecĂžiilor acute sau ĂŽn perioadele de acutizare a bolilor reumatismale, trebuie evitate procedurile fierbinĂži; Q durata expunerii este importantĂŁ iar precauĂžii deosebite trebuie sĂŁ aibĂŁ gravidele, cardiacii Âşi hipertensivii; Q vĂ˘rstnicii Âşi copiii sunt adesea epuizaĂži de procedurile sau bĂŁile extrem de fierbinĂži. Misiunea

CASA 10/06

l 41

sĂŁnĂŁtate

Sauna Âşi bĂŁile cu aburi

sangvin cutanat, dar trebuie exceptate persoanele cĂŁrora medicul le interzice asemenea terapii â&#x20AC;&#x17E;de Âşocâ&#x20AC;&#x153;. Ă&#x17D;mpachetĂŁrile ude reprezintĂŁ o metodĂŁ foarte veche de tratament simptomatic, ĂŽn ca]XO IHEUHL Ă§L DO LQÂąDPDĂ¨LHL ORFDle. Se va folosi un material textil din lĂ˘nĂŁ, introdus ĂŽn apĂŁ rece, stors Âşi apoi ĂŽnfĂŁÂşurat ĂŽn jurul zonei afectate. Totul este acoperit cu un alt textil uscat Âşi lĂŁsat aÂşa circa 50-60 de minute. Va DSĂŠUHD R VHQ]DĂ¨LH GH ÂľvPELEDUH FDOGĂŠÂŚ D PDWHULDOXOXL 3XWHĂ¨L folosi ĂŽmpachetĂŁrile pentru inÂąDPDĂ¨LLOH GLQ GLIHULWH ]RQH DOH organismului: genunchi, cot, gĂ˘t, abdomen, gambĂŁ, coapsĂŁ etc.

Sauna Âşi bĂŁile cu aburi au, de asemenea, efecte importante: prima acĂžioneazĂŁ benefic prin eliminarea toxinelor din corp, iar cea de-a doua are merite mai ales la nivelul aparatului respirator. Sauna este o procedurĂŁ de reĂŽnnoire, de recirculaĂžie a fluidelor organismului, datoritĂŁ acĂžiunii sale generalizate asupra ĂŽntregului organism: stimuleazĂŁ fluxul sangvin (vasele de sĂ˘nge devin mai flexibile Âşi este facilitatĂŁ irigarea extremitĂŁĂžilor printr-un proces denumit vasodilataĂžie, aducĂ˘nd la nivel cutanat substanĂžele nutritive Âşi oxigenul). De asemenea, creÂşte frecvenĂža cardiacĂŁ, apar efecte imunomodulatoare, este promovatĂŁ producĂžia hormonalĂŁ, corpul se relaxeazĂŁ, cresc tolerabilitatea respiraĂžiei ĂŽn condiĂžii de stres Âşi secreĂžia mucoaselor de la nivelul tractului respirator, este indusĂŁ transpiraĂžia abundentĂŁ, cu deschiderea porilor Âşi eliminarea pe aceastĂŁ cale a substanĂželor toxice. CercetĂŁrile ĂŽn domeniu au arĂŁtat faptul cĂŁ metaboliĂžii finali ai medicamentelor sunt rapid eliminaĂži la cei care au practicat sauna; ĂŽntr-o manierĂŁ asemĂŁnĂŁtoare, fumĂŁtorii beneficiazĂŁ din plin de detoxifierea pe aceastĂŁ cale. Prin capacitatea de a stimula frecvenĂža cardiacĂŁ ĂŽn procent de pĂ˘nĂŁ la 50-75% faĂžĂŁ

Hidromasajul Ă&#x17D;mbinĂŁ efectele relaxante Âşi decongestionante ale apei Âşi masajului sub numele binecunoscut de MDFX]]L -HWXO GH DSĂŠ GLUHFĂ¨LRQDW pe diferite cĂŁi, se ĂŽndreaptĂŁ spre corp creĂ˘nd un efect de masaj la nivelul zonei respective. Studiile clinice din domeniul hidrotermoterapiei au ajuns la concluzia cĂŁ un tratament (uneRUL FKLDU Ă§L SURÂ°ODFWLF GH OXQJĂŠ duratĂŁ, efectuat acasĂŁ, prin manevre simple ca cele prezentate mai sus, vin ĂŽn ajutorul bolnavilor ĂŽntr-o serie largĂŁ de evenimente patologice: O dureri de spate, care sunt atenuate de bĂŁile calde cu jet de maVDM GLUHFĂ¨LRQDW OD DFHVW QLYHO O DUWULWĂŠ O boli pulmonare obstructive cronice, ĂŽn cazul celor cu re]HUYH SXOPRQDUH VXÂ°FLHQWH OD sfatul medicului, hidroterapia DGXFkQG EHQHÂ°FLL vQ JLPQDVWLFD UHVSLUDWRULH O LQVXÂ°FLHQĂ¨ĂŠ YHQRDVĂŠ FURQLFĂŠ O nivelul crescut al colesterolului (responsabil de DWHURVFOHUR]ĂŠ FD] vQ FDUH Ă§HGLQĂ¨HOH UHSHWDWH GH VDXQĂŠ sunt de un real ajutor celor cu factori de risc, pentru cĂŁ protejeazĂŁ ĂŽmpotriva stresului oxidativ. Q

42 l

Misiunea

CASA 10/06

Q FOTO: Delta Design

terapii alternative

de valorile obiÂşnuite, se obĂžine un efect metabolic similar exerciĂžiilor fizice. Temperatura corpului se ridicĂŁ la 40Â°C, creĂ˘nd o febrĂŁ artificialĂŁ cunoscutĂŁ sub numele de hipertermie. Febra este un proces natural de apĂŁrare a organismului Âşi, atunci Sauna nu este indicatĂŁ, ĂŽnsĂŁ, celor cu afecĂžiuni severe la orice nivel, ĂŽn timpul infecĂžiilor acute, celor cu afecĂžiuni vasculare importante la nivel cerebral Âşi cardiac. Expunerea poate dura de la 15-20 de minute, pĂ˘nĂŁ la 2 ore, la temperaturi ĂŽn jurul valorii de 100Â°C.

Sfaturi utile pentru hidroterapie Q FolosiĂži apa caldĂŁ pentru reducerea

durerii osoase de origine traumaticĂŁ sau reumatismalĂŁ, pentru relaxarea muscularĂŁ sau pentru durerile de cap. Q OptaĂži pentru o temperaturĂŁ apropiatĂŁ de cea a corpului, deci neutrĂŁ, pentru reducerea tensiunii. Q PregĂŁtiĂži o baie conformĂŁ cerinĂželor organismului dumneavoastrĂŁ, mai ales seara, pentru a avea un somn profund Âşi odihnitor. Q PuteĂži ĂŽncerca, dupĂŁ baie, un duÂş cu temperatura scĂŁzutĂŁ, pentru a revigora organismul (alternĂ˘nd 3 minute de apĂŁ caldĂŁ cu 30 de secunde de apĂŁ rece).

cĂ˘nd apare, este semn cĂŁ acesta funcĂžioneazĂŁ Âşi se poate proteja prin resurse proprii. Astfel, febra obĂžinutĂŁ artificial, ĂŽn cazul nostru prin saunĂŁ, stimuleazĂŁ sistemul imunitar prin producerea de globule roÂşii, anticorpi Âşi interferon. Este indicatĂŁ atĂ˘t celor sĂŁnĂŁtoÂşi, ca metodĂŁ de tonifiere Âşi revigorare, pentru creÂşterea toleranĂžei cardiace Âşi respiratorii (pregĂŁtind terenul pentru eventualele afecĂžiuni la acest nivel), cĂ˘t Âşi ĂŽn cazul pacienĂžilor cu poliartritĂŁ reumatoidĂŁ, astm bronÂşic moderat, perturbĂŁri ale circulaĂžiei periferice sau hipertensiune ĂŽn stadii incipiente, cu excepĂžia episoadelor de acutizare a simptomelor.

Sisteme cu montaj uscat

încãlzire

noi metode

... cu cãrãmizi de ºamotã

... cu elemente de gips-carton

Pe zidurile cu suprafaþa din cãrãmizi speciale de ºamotã, sunt realizate nuturi pentru traseul þevilor. Ele integreazã þevile create dintr-un aliaj flexibil de metal ºi mase plastice, iar roca mineralã acþioneazã ca un acumulator de cãldurã, împiedicând producerea apei de condens. Suprafaþa peretelui poate fi placatã cu faianþã sau gips-carton, existând ºi posibilitatea aplicãrii unei tencuieli minerale sau pe bazã de var. Montate la dreapta, stânga sau dedesubtul ferestrelor, sistemele de încãlzire prin pereþi au menirea de a împiedica producerea de punþi termice.

Aceste plãci speciale de încãlzire a suprafeþelor sunt prevãzute cu ºanþuri prin care trec þevi sintetice de 8 mm ºi pot fi asamblate în forma unor corpuri de încãlzire cu o suprafaþã de maximum ºase metri pãtraþi. Plãcile, confecþionate din gips-carton, sunt montate pe o construcþie-suport din lemn, fixatã în prealabil în perete cu ºuruburi. Peste aceste panouri, deasupra þevilor, vor fi lipite alte plãci de gips-carton. În ceea ce priveºte modul de realizare a suprafeþei aparente, un material potrivit este faianþa, dar plãcile pot fi ºi tapetate direct, fãrã a fi tencuite în prealabil.

... cu elemenþi de încãlzire din cupru

… cu module în sistem nut ºi feder

Elemenþii de încãlzire sunt þevi prefabricate din cupru, cu diametrul de 15 mm, racordate la reþeaua agentului termic. Panourile cu montaj uscat, astfel constituite, sunt fixate pe o construcþie-suport, din lemn sau metal, pentru ca, în final modulul sã fie fixat pe ºine. Peste modul pot fi înºurubate plãci de gips-carton sau din fibre de ipsos. Pentru un circuit de încãlzire pot fi îmbinate, în serie sau în paralel, pânã la 8 asemenea module. Temperatura maximã a plãcilor este de 70°C, ºi poate fi reglatã în funcþie de necesitãþi.

... cu rogojini ºi þevi capilare Realizate din materiale sintetice, þevile de încãlzire sunt integrate în rogojini prevãzute cu fire capilare, iar grosimea finalã e de numai 8 mm. Astfel, acest sistem cu þevi capilare din polipropilenã e uºor de prelucrat ºi se potriveºte foarte bine pentru renovare. Ca strat suport, se pot folosi panouri cu montaj uscat din gips-carton, pe care se aplicã un grund adeziv cu conþinut de nisip cuarþos. Rogojinile se ruleazã pe grundul adeziv, fiind conectate la reþea ulterior, dupã ce priza este realizatã. În final, ele pot fi tencuite sau tapetate. Datoritã structurii cu ochiuri mãrunte a firelor capilare, sistemul este economic, temperatura necesarã cuprinsã între 26 ºi 32 grade Celsius putând fi obþinutã dupã un timp scurt de încãlzire.

44 l

Misiunea

CASA 10/06

Iatã un sistem de þevi din cupru, perfect integrate într-un amestec special de ipsos natural, întãrit cu fibre de sticlã ºi montat în sistem de construcþie modularã. Plãcile de încãlzire sunt prefabricate, având aproximativ forma unui calorifer, iar în cadrul unui singur circuit pot fi montate rapid ºi uºor pânã la zece plãci. De aceea, ele se potrivesc mai cu seamã la renovarea ºi modernizarea construcþiilor vechi, unde pot fi montate dupã un proiect de amenajare interioarã. Ipsosul natural este inodor ºi, în plus, nu conþine substanþe dãunãtoare sãnãtãþii. Marginile plãcilor sunt realizate în sistem nut ºi feder, astfel încât ele pot fi montate ºi independent de un perete. Plãcile de încãlzire din ipsos pot fi vopsite, tapetate sau placate cu faianþã. Temperatura maximã a sistemului poate ajunge la 70°C.

… cu tablã de aluminiu Þevile de încãlzire realizate din polietilenã sunt introduse prin apãsare în canalele speciale practicate în tabla termoconductoare de aluminiu ºi montate pe plãcile de polistiren fixate în perete. Canelurile din tabla termoconductoare de aluminiu ºi sistemul de aplicare al plãcilor oferã posibilitatea adaptãrii flexibile a elemenþilor de încãlzire la particularitãþile încãperii. ªipcile din lemn servesc la aplicarea plãcilor de gips-carton, care pot fi tapetate sau placate ulterior cu faianþã. Sistemul poate fi montat deopotrivã dacã pereþii camerei vizate sunt de interior sau de exterior pentru locuinþã.

CĂŁldurĂŁ prin pereĂži Sistemele de ĂŽncĂŁlzire prin pereĂži sunt tot mai preferate, iar producĂŁtorii au rezonat la acest trend, dezvoltĂ˘nd modele pe mĂŁsurĂŁ. Ă&#x17D;n cele ce urmeazĂŁ, vi le prezentĂŁm pe cele mai uzitate.

... cu radiatoare tencuite Pe zid se monteazĂŁ plĂŁci de ceramicĂŁ, groase de 25 mm Âşi prevĂŁzute cu Ăževi integrate pentru circularea apei calde (vezi foto stĂ˘nga), ce pot fi racordate Âşi la alte elemente de climatizare. Ca Âşi plĂŁcile de egalizare, cele de ĂŽncĂŁlzire sunt armate cu o plasĂŁ specialĂŁ, urmĂ˘nd ca apoi ĂŽntreaga suprafaĂžĂŁ sĂŁ fie ÂşpĂŁcluitĂŁ cu o tencuialĂŁ finĂŁ (vezi foto mijloc). Ă&#x17D;n final, suprafeĂžele de perete pot fi zugrĂŁvite ĂŽn diferite culori (vezi foto sus). DacĂŁ elementele de climatizare trebuie sĂŁ rĂŁmĂ˘nĂŁ vizibile, respectiv lĂŁsate ĂŽn relief, dupĂŁ fixarea ĂŽn perete vor fi tratate doar cu o tencuialĂŁ elegantĂŁ (vezi foto dreapta).

ultimele decenii, sistemeĂ&#x17D;le nlesuprafeĂže de ĂŽncĂŁlzire prin diferiteale unei ĂŽncĂŁperi

de apĂŁ caldĂŁ) care se bucurĂŁ de o mare apreciere. Sistemele convenĂžionale ĂŽncĂŁlzesc aerul Âşi cauzeazĂŁ praf ĂŽn ĂŽncĂŁpere, fapt care produce neajunsuri din punctul de vedere al sĂŁnĂŁtĂŁĂžii nu doar persoanelor alergice. DimpotrivĂŁ, sistemele de ĂŽncĂŁlzire prin pereĂži radiazĂŁ o cĂŁldurĂŁ plĂŁcutĂŁ, ce ĂŽncĂŁlzeÂşte direct obiectele Âşi persoanele din casĂŁ. Un motiv suplimentar al senzaĂžiei de bine pe care o genereazĂŁ acestea rezidĂŁ ĂŽn temperatura medie a corpuri-

lor de ĂŽncĂŁlzire din pereĂži, ce o depĂŁÂşeÂşte doar cu puĂžin pe cea a aerului din ĂŽncĂŁpere, evitĂ˘nd, astfel, accidentele prin arsuri. Prin repartiĂžia optimĂŁ a cĂŁldurii vQ vQFĂŠSHUH VLVWHPXO SRDWH Â° setat sĂŁ funcĂžioneze cu pĂ˘nĂŁ la douĂŁ grade mai puĂžin decĂ˘t varianta lui convenĂžionalĂŁ, cu calorifere. Faptul denotĂŁ o IXQFĂ¨LRQDUH HÂ°FLHQWĂŠ HQHUJHWLF CĂ˘t priveÂşte reglarea individualĂŁ a temperaturii, aceasta e preluatĂŁ automat de un dispozitiv special al instalaĂžiei. Misiunea

CASA 10/06

l 45

au cĂ˘Âştigat o importanĂžĂŁ tot mai mare ĂŽn statele dezvoltate. O serie de studii efectuate de autoritĂŁĂži comunitare abilitate au reliefat cĂŁ, de H[HPSOX vQ *HUPDQLD Â°HFDre a doua locuinĂžĂŁ mono sau multifamilialĂŁ e dotatĂŁ ĂŽn prezent cu un atare sistem. Dintre acestea, 10% reprezintĂŁ sisteme de ĂŽncĂŁlzire prin pereĂži, preferate mai ales dacĂŁ ĂŽncĂŁlzirea

SULQ SDUGRVHDOĂŠ QX SRDWH Â° SXVĂŠ ĂŽn operĂŁ din motive tehnice sau arhitecturale. Ă&#x17D;ncĂŁlzirea prin pereĂži are o lungĂŁ tradiĂžie. Ă&#x17D;ncĂŁ de acum 2000 de ani, romanii foloseau, pentru ĂŽncĂŁlzirea ĂŽncĂŁperilor, aerul cald transportat prin canale speciale. Acest principiu e cĂ˘t se poate de actual Âşi astĂŁzi, dar tehnologia permite o varietate mult mai mare de sisteme constructive. Astfel, existĂŁ o ofertĂŁ vastĂŁ de sisteme de ĂŽncĂŁlzire prin pereĂži (ce funcĂžioneazĂŁ pe bazĂŁ

Sisteme cu montaj umed

încãlzire

noi metode

... cu radiatoare din þevi sintetice

... cu plãci fibrolemnoase

Realizate din materiale sintetice, þevile de 12 mm sunt racordate la agentul termic ºi fixate cu suporturi direct în peretele nefinisat. Distanþa redusã dintre þevile principale care transportã agentul termic diminueazã viteza de transport a acestuia ºi pierderile, facilitând astfel obþinerea unei temperaturi de 32 grade Celsius dupã numai 4 minute. Fiind de dimensiuni reduse, ca grosime, radiatoarele sunt integrate direct în tencuiala de ciment, ipsos sau var a pereþilor, care pot fi unii de exterior (respectiv în termoizolaþia acestora).

Þevile din aliaj de aluminiu ºi materiale sintetice sunt introduse prin apãsare în panouri fibrolemnoase de 30 mm, iar aceste elemente ecologice sunt lipite pe perete. În funcþie de structura sistemului de încãlzire prin pereþi, ele pot fi fixate suplimentar cu dibluri. Totodatã, elementele portante fibrolemnoase servesc ºi protecþiei termice ºi fonice. Tabla termoconductoare din aluminiu, lipitã peste acestea, asigurã o repartiþie omogenã a cãldurii în perete. Pe plãcile de încãlzire sunt fixate cu dibluri plase de susþinere pentru tencuialã, ce pot fi apoi acoperite cu tencuieli minerale sau pe bazã de ipsos.

... cu ºine adezive

… cu þevi din aliaj de aluminiu

Þevile din aliaj de aluminiu ºi materiale sintetice sunt fixate cu clichet de o construcþie-suport ce constã din ºine autoadezive. Acestea sunt disponibile la dimensiunea de 1 m ºi permit un montaj flexibil, deci o adaptare a sistemului de încãlzire la particularitãþile încãperii. ªinele se fixeazã direct pe peretele aflat în stadiul de execuþie „la roºu“, iar datoritã faptului cã pe spatele lor se gãseºte un adeziv special, montarea lor devine mai uºoarã. Acest sistem de încãlzire prin suprafeþe poate fi tratat ulterior cu toate tipurile de tencuieli obiºnuite.

Þevile din aliaj de aluminiu sunt montate în sistem clichet de ºinele portante, fixate la rândul lor direct în peretele brut din cãrãmidã, BCA, lemn sau orice alt material convenþional. Þevile sunt apoi acoperite cu mortar, ipsos sau var. Temperatura la care pot ajunge acestea, dupã încãlzire, se situeazã între 25 ºi 55 grade Celsius. Dacã, dupã montare ºi tencuire, se doreºte introducerea unor cuie sau dibluri în perete, trebuie determinat mai întâi traseul exact al þevilor de apã, altfel existã riscul perforãrii lor. Folia termicã poate evidenþia aceste trasee.

... cu þevi din cupru

... cu plase pentru tencuialã

Þevile de cupru de diferite diametre sunt dispuse în forma unui calorifer ºi montate, încã din fabricã, pe niºte ºine de fixare. Corpul de încãlzire se fixeazã cu ºuruburi direct în pereþi ºi e potrivit pentru toate materialele uzitate la construcþia acestora. Peste aceastã reþea de þevi, pot fi aplicate apoi var sau tencuieli minerale. Conform declaraþiilor producãtorilor, toate materialele folosite la sistemul de încãlzire sunt ecologice ºi pot fi reciclate fãrã reziduuri sau substanþe dãunãtoare. În anumite cazuri, sistemele pot fi obþinute în urma unei comenzi speciale.

46 l

Misiunea

CASA 10/06

Þevile din aliaj de aluminiu ºi materiale sintetice sunt montate în sistem clichet de ºinele care, la rândul lor, sunt fixate cu dibluri ºi ºuruburi în peretele cu sau fãrã tencuialã. Þevile pot fi amplasate în diferite moduri. În cazul izolaþiei realizate la interior, sistemul de susþinere al ºinelor e aplicat peste stratul izolator. Deasupra þevilor de încãlzire cu diametrul de 14 mm, e aplicatã apoi o tencuialã, iar, dacã e necesar, ºi o þesãturã de armare. În acest scop, pot fi utilizate toate felurile obiºnuite de tencuialã. În cazul unei tencuieli pe bazã de ipsos, temperatura e limitatã la maximum 50 grade Celsius, pentru a nu se deteriora.

Sisteme aerate ... cu spaĂžii goale Prin blocurile de BCA prevĂŁzute cu canale (foto stĂ˘nga) circulĂŁ aer cald la ĂŽntreaga ĂŽnĂŁlĂžime a ĂŽncĂŁperii, ĂŽncĂŁlzind cĂŁrĂŁmizile Âşi tencuiala. CĂ˘t priveÂşte compartimentele goale ale pereĂžilor cu structurĂŁ din lemn (foto dreapta), Âşi acestea servesc drept canale de circulare a aerului cald. CĂŁldura provine de la o reĂžea de Ăževi amplasatĂŁ ĂŽn zona soclului, acoperitĂŁ cu o ÂşipcĂŁ din lemn sau aluminiu Âşi parĂžial deschisĂŁ spre ĂŽncĂŁpere. Ca placare, pot fi utilizate, ĂŽn final, panouri cu montaj uscat. Ă&#x17D;n cadrul acestui sistem cu douĂŁ camere, aerul cald circulĂŁ printr-un cofraj executat din cĂŁrĂŁmizi goale Âşi ĂŽncĂŁlzit de un schimbĂŁtor de cĂŁldurĂŁ aflat ĂŽn zona soclului. Deoarece circulĂŁ exclusiv aer cald, acest sistem de ĂŽncĂŁlzire, ireproÂşabil din punctul de vedere al sĂŁnĂŁtĂŁĂžii, nu este afectat de solicitĂŁrile mecanice precum gĂŁuri sau dibluri. DeÂşi cele mai potrivite sunt tencuielile pe bazĂŁ de var, pot fi utilizate Âşi alte tipuri. Acest sistem de ĂŽncĂŁlzire prin cĂŁrĂŁmizi are o temperaturĂŁ de 40-50 grade Celsius Âşi poate fi montat atĂ˘t singur, cĂ˘t Âşi ĂŽn combinaĂžie cu alte sisteme care sĂŁ asigure un grad mai ridicat de climatizare, pentru iernile cu temperaturi excesive..

... cu ĂŽncĂŁlzire prin soclu Denumit de unii producĂŁtori Âşi ĂŽncĂŁlzire prin canal, acest sistem reuneÂşte, ĂŽntr-un singur ansamblu, radiatorul, Ăževile necesare circulĂŁrii apei Âşi elementele de dirijare a perdelei de aer cald generate, putĂ˘nd fi montat cu uÂşurinĂžĂŁ pe perete. ScĂ˘ndura frontalĂŁ Âşi Âşipca de acoperire ascund corpul de ĂŽncĂŁlzire. Apa caldĂŁ circulĂŁ prin niÂşte Ăževi de cupru ce conduc ĂŽn sus cĂŁldura realizatĂŁ ĂŽn Âşipci, ĂŽncĂŁlzind ĂŽntreaga suprafaĂžĂŁ a pereĂžilor. Ă&#x17D;n plus, pentru uÂşi, respectiv ferestre, pot fi montate pervaze Âşi tocuri speciale, ce beneficiazĂŁ de aceleaÂşi calitĂŁĂži ale sistemului descris. Pervazele tencuite pot fi combinate cu stĂ˘lpi de ĂŽncĂŁlzire amplasaĂži ĂŽntre ferestre, cĂŁldura radiatĂŁ de aceÂştia rezolvĂ˘nd optim Âşi problema suprafeĂželor mai reci din sticlĂŁ. Este o soluĂžie de ultimĂŁ orĂŁ, care se gĂŁseÂşte Âşi pe piaĂža autohtonĂŁ.

Ă&#x17D;n principiu, toĂži pereĂžii vQFĂŠSHULL SRW Â° vQFĂŠO]LĂ¨L FX XQ DWDUH VLVWHP Â˝Q FD]XO SHUHĂ¨LORU GH H[WHULRU HO DUH Ă§L HIHFW WHUPRL]RODWRU WUDQVIRUPkQG FKLDU Ă§L vQ WLPSXO LHUQLL FHO PDL UHFH SHUHWH vQWU R VXSUDIDĂ¨ĂŠ FDOGĂŠ OD LQWHULRU 6LVWHPHOH GH vQFĂŠO]LUH prin pereĂži sunt predestinate XQHL H[SORDWĂŠUL HFRQRPLFH Ă§L HFRORJLFH IXQFĂ¨LRQkQG SH SULQFLSLXO UHJHQHUĂŠULL HQHUJLHL 'H UHJXOĂŠ HOH SRW Â° FRPELQDWH FX DOWH VLVWHPH GH vQFĂŠO]LUH FRQYHQĂ¨LRQDOH GH SLOGĂŠ FHOH SULQ SDUGRVHDOĂŠ VDX SODIRQ 'DFĂŠ VXQW GLPHQVLRQDWH FRUHVSXQ]ĂŠWRU SXWHP VSXQH FKLDU FĂŠ OH SRW vQORFXL FRPSOHW SHUPLĂ¨kQG DVWIHO vQGHSĂŠUWDUHD FDORULIHUHORU LQHVWHWLFH Ă§L ÂľFRQVXPDWRDUHÂŚ GH VSDĂ¨LX FHO SXĂ¨LQ GLQ XQHOH vQFĂŠSHUL GH H[HPSOX GLQ EDLH 6LVWHPHOH GH vQFĂŠO]LUH SULQ VXSUDIHĂ¨H VH GRYHGHVF VDOXWDUH PDL DOHV vQ ORFXLQĂ¨HOH SULYDWH (OH RIHUĂŠ PDL PXOWH SRVLELOLWĂŠĂ¨L SHQWUX GLVSXQHUHD PRELOLHUXOXL Ă§L DFFHVRULLORU GH D OXQJXO SHUHĂ¨LORU Ă§L DX FDOLWDWHD GH D FRQIHUL XQ HIHFW GH JHQHUR]LWDWH VSDĂ¨LDOĂŠ vQFĂŠSHULORU PLFL Â˝Q SOXV GDFĂŠ RSWDĂ¨L SHQWUX XQ DWDUH VLVWHP QX PDL DYHĂ¨L JULMD DQHYRLRDVHL FXUĂŠĂ¨ĂŠUL Ă§L vQWUHĂ¨LQHUL D FDORULIHUHORU 0RQWDMXO XQXL VLVWHP GH vQFĂŠO]LUH SULQ VXSUDIHĂ¨H H R DOWHUQDWLYĂŠ LQWHUHVDQWĂŠ Ă§L DWXQFL FkQG GLQ FDX]D OLSVHL Ă§HPLQHXOXL VH LPpune supradimensionarea sistePHORU GH vQFĂŠO]LUH ,DU vQ FD]XO vQ FDUH VH GRUHĂ§WH R DSOLFDUH FX PRQWDM XVFDW D SHUHĂ¨LORU DFHDVWD SRDWH Â° IDFLOLWDWĂŠ GH XQ VLVWHP GH vQFĂŠO]LUH SULQ VXSUDIHĂ¨H Â˝Q SOXV SHQWUX DVLJXUDUHD vQFĂŠO]LULL UHJXODWH PXOĂ¨L SURGXFĂŠWRUL RIHUĂŠ OD VLVWHPXO FX DSOLFDUH OD XG Ă§L DOWHUQDWLYD PRQWDMXOXL XVFDW 5ĂŠPkQH R vQWUHEDUH FH H GH IĂŠFXW GDFĂŠ WUHbuie sĂŁ introducem cuie sau diEOXUL vQWU XQ SHUHWH vQFĂŠO]LW" /D VLVWHPHOH FX Ă¨HYL GH DSĂŠ WUDVHXO DFHVWRUD SRDWH Â° LQGLFDW FX H[DFWLWDWH IRORVLQG GHWHFWRDUH WHUPRIROLL Ă§L WHUPRPHWUH FX LQIUDURĂ§X LDU OD FHOH SH ED]ĂŠ GH

aer, aceastĂŁ precauĂžie ce Ăžine de VLJXUDQĂ¨ĂŠ QX H QHFHVDUĂŠ (VWH important de menĂžionat aici un SULQFLSLX GH ED]ĂŠ DO IXQFĂ¨LRQĂŠULL FHORU GLQ XUPĂŠ VLVWHPH GHVFULVH FHOH FX vQFĂŠO]LUH SULQ VRFOX $FHVWHD IXQFĂ¨LRQHD]ĂŠ GXSĂŠ XUPĂŠWRDUHD UHJXOĂŠ DHUXO FDOG VH PLĂ§FĂŠ vQWRWGHDXQD SULQ XUFDUH GH D OXQJXO VXSUDIHĂ¨HORU GH H[HPSOX GH D OXQJXO SHUHĂ¨LORU UHFL DÂąDĂ¨L OD H[WHULRUXO FOĂŠGLULL (VWH XQ IHQRPHQ GHVFRSHULW OD vQFHSXWXO VHFROXOXL DO ;; OHD GH FĂŠWUH Â°]LFLDQXO +HQUL &RDQGĂŠ FRPSDWULRWXO QRVWUX LDU SULQFLSLXO D UĂŠPDV vQ LVWRULD Ă§WLLQĂ¨HL FX QXPHOH OXL ,DWĂŠ H[SOLFDĂ¨LD FkW VH SRDWH GH FODUĂŠ D RPXOXL GH Ă§WLLQĂ¨ĂŠ ÂľÂ˝Q FD]XO vQ FDUH FXUHQWXO GH DHU UHFH LQWUĂŠ GLQWU R Â°VXUĂŠ OD o anumitĂŁ distanĂžĂŁ sau ĂŽntr-un DQXPLW XQJKL vQ FRQWDFW FX R VXSUDIDĂ¨ĂŠ DWXQFL FXUHQWXO VH YD VSULMLQL GH VXSUDIDĂ¨ĂŠ FD XUPDUH D YkUWHMXOXL LQGXV Ă§L D VXESUHVLXQLL XQLODWHUDOH PDL PDUL VH OLSHĂ§WH vQ RDUHFDUH PĂŠVXUĂŠ GH VXSUDIDĂ¨ĂŠ DWkW WLPS FkW VXQW UHVSHFWDWH DQXPLWH UDSRUWXUL GLVWDQĂ¨D Ă§L JURVLPHD FXUHQWXOXL ÂŚ 'DWRULWĂŠ HIHFWXOXL &RDQGĂŠ VLVWHPHOH GH vQFĂŠO]LUH PDL DX R FDUDFWHULVWLFĂŠ SR]LWLYĂŠ vQWUXFkW vQ WLPSXO vQFĂŠO]LULL DHUXO VH PLĂ§FĂŠ IRDUWH SXĂ¨LQ PLĂ§FĂŠULOH GH SUDI VXQW OD UkQGXO ORU H[WUHP GH UHGXVH 6LVWHPHOH GH vQFĂŠO]LUH SULQ SHUHĂ¨L PDL DOHV FHOH SULQ VSDĂ¨LL JRDOH Ă§L SULQ VRFOX VXQW DMXWDWH GH DFHDVWĂŠ OHJH Â°]LFĂŠ IĂŠFkQGX OH GHRVHELW GH HÂ°FLHQWH 7RWXĂ§L DĂ§D FXP D IRVW PHQĂ¨LRQDW HVWH LPSRUWDQW FD HOHPHQWHOH DFHVWRU VLVWHPH VĂŠ Â°H FDOLEUDWH vQ XUPD XQRU VWXGLL HIHFWXDWH Ă§WLLQĂ¨LÂ°F FDUH VĂŠ VWDELOHDVFĂŠ OD UkQGXO ORU GHWDOLLOH FRQVWUXFWLYH Q

ApariĂžii inedite DeÂşi aceste sisteme de ĂŽncĂŁlzire ni se par noi Âşi neconvenĂžionale, ele sunt de multĂŁ vreme folosite cu succes ĂŽn ĂžĂŁrile dezvoltate. Pe piaĂža romĂ˘neascĂŁ au apĂŁrut o multitudine de variante. AÂşadar, dacĂŁ vĂŁ construiĂži o casĂŁ, studiaĂži ĂŽn prealabil ofertele firmelor specializate! Misiunea

CASA 10/06

l 47

Surprize pentru colecþionari Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ºase, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 1

O O O O O O

Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã - curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje

Nr. 2

O O O O O O

Nr. 3

O O O O O O

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

Nr. 4

O O O O O O

Nr. 5

O O O O O O

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Da, vreau sã primesc ediþia: J 1/2005

J 2/2005

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 3/2005

J 4/2005

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

J 5/2005

J 6/2005

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J toate ºase: 27 RON

Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Surprize pentru colecþionari

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

Nr. 6

O O O O O O

Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã O dilemã: calorifere din fontã sau din aluminiu?

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1, Sector 5, Bucureºti. Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“

TALON

O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un curs complet Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

Pagini albastre

Paginile albastre Tema: modernizarea energeticĂŁ a casei Consumul de energie al unei clĂŁdiri existente poate fi redus substanĂžial printr-o termoizolaĂžie ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžitĂŁ, aparate casnice moderne, ferestre noi Âşamd. Acest fapt diminueazĂŁ cheltuielile, protejeazĂŁ mediul ĂŽnconjurĂŁtor Âşi, ĂŽn plus, sporeÂşte simĂžitor confortul din locuinĂžĂŁ. Renovare Âşi termoizolare simultanĂŁ a faĂžadelor

Orice faĂžadĂŁ necesitĂŁ dupĂŁ un anumit timp o renovare. Acest lucru e valabil mai ales atunci cĂ˘nd apar crĂŁpĂŁturi ĂŽn tencuiala zidurilor exWHULRDUH FH SHUPLW LQÂ°OWUDUHD XPH]HOLL GHWHriorĂ˘nd evident calitĂŁĂžile termoizolatoare ale faĂžadei. SpecialiÂştii din domeniu ne informeazĂŁ cĂŁ ĂŽntr-un asemenea caz se recomandĂŁ aplicarea unui sistem termoizolator special. CĂŁci simSOD DFRSHULUH D Â°VXULORU GLQ WHQFXLDOĂŠ FX XQ VWUDW din acelaÂşi material poate conduce la reapariĂžia

aceloraÂşi probleme. Pe de altĂŁ parte, costurile suplimentare presupuse de aplicarea unei termoizolaĂžii PDL HÂ°FLHQWH VH amortizeazĂŁ ĂŽn doar cĂ˘Ăživa ani, prin diminuarea cheltuielilor de ĂŽncĂŁlzire. Spre H[HPSOLÂ°FDUH XWLOLzĂ˘nd un sistem de termoizolare combinat, proprietarii de locuinĂže uni- sau bifamiliale pot economisi un procent de pĂ˘nĂŁ la 16% din totalul costurilor aferente ĂŽncĂŁlzirii. Pentru realizarea unui sistem combinat, plĂŁcile termoizolatoare sunt lipite cu DGH]LY UHVSHFWLY Â°[DWH FX GLEOXUL VDX Ă§LQH SH SHUHWHOH H[WHULRU DO FOĂŠGLULL Â˝Q Â°QDO HOH WUHEXLH SURtejate prin acoperire cu o tencuialĂŁ armatĂŁ cu ĂžesĂŁturĂŁ din mĂŁtase de sticlĂŁ, peste care urmeazĂŁ aplicarea ultimului strat de tencuialĂŁ, respectiv Â°QLVDUHD IDĂ¨DGHL FX XQ DOW PDWHULDO SUHIHUDW SUHcum: lemn, ceramicĂŁ, metal sau clincher.

Q Termoizolarea faĂžadelor Q Certificatul energetic Q Termografie Q EtanÂşeitate la curenĂži de aer Q Termoizolarea acoperiÂşului Q Verificarea ferestrelor Q Case pasive Q Ă&#x17D;ncĂŁlzirea solarĂŁ Q Schimbarea radiatoarelor Q Ă&#x17D;nnoirea pompelor Q Ă&#x17D;nlocuirea ferestrelor Q Ă&#x17D;ncĂŁlzire cu peleĂži Q Radiatoare cu ventilaĂžie

ConfruntaĂži cu preĂžurile tot mai mari la pĂŁcurĂŁ Âşi gaze, precum Âşi cu apropiata perspectivĂŁ a implementĂŁrii legislaĂžiei europene (vezi certificatul energetic al stĂŁrii clĂŁdirilor), tot mai mulĂži proprietari se gĂ˘ndesc la oportunitatea unor mĂŁsuri de modernizare energeticĂŁ. Prin urmare, nevoia de informaĂžii Âşi consultanĂžĂŁ specializatĂŁ ĂŽn acest domeniu este extraordinar de mare. Ca Âşi pĂ˘nĂŁ acum, site-ul nostru internet, www.misiuneacasa.ro, stĂŁ la dispoziĂžia celor interesaĂži cu toate informaĂžiile necesare.

Misiunea

CASA 10/06

l 49

Pagini albastre LegislaĂžie comunitarĂŁ 2006: economisirea energiei Certificatul energetic Âşi Regulamentul privind economisirea energiei

Regulament* Ce trebuie fĂŁcut?

Certificat

Proprietarii imobilelor aflate ĂŽn folosinĂžĂŁ proprie, ĂŽn momentul vĂ˘nzĂŁrii acestora

Mijloace de informare CetĂŁĂženii Uniunii Europene au la dispoziĂžie multe posibilitĂŁĂži de a se informa asupra modalitĂŁĂžilor optime de a reduce consumul de energie prin intermediul modernizĂŁrii clĂŁdirilor sau montĂŁrii unor aparate economice ĂŽntr-o construcĂžie nouĂŁ. Ă&#x17D;ncepĂ˘nd cu 1 ianuarie 2007, normele comunitare ĂŽn vigoare devin ĂŽn bunĂŁ mĂŁsurĂŁ aplicabile Âşi cetĂŁĂženilor romĂ˘ni. Ă&#x17D;n acest context, aÂşa cum v-a obiÂşnuit, site-ul nostru de internet, www.misiuneacasa.ro, vĂŁ stĂŁ ĂŽn continuare la dispoziĂžie cu toate noutĂŁĂžile din domeniu.

50 l

Misiunea

CASA 10/06

Modernizarea cazanelor de ĂŽncĂŁlzire instalate ĂŽnainte de 1.10.1978 ** Izolarea termicĂŁ a planÂşeelor dintre etaje dacĂŁ se aflĂŁ deasupra unor ĂŽncĂŁperi ĂŽncĂŁlzite

SPECIFIC CASE VECHI

Proprietarii locuinĂželor mono- Âşi multifamiliale, ĂŽn cazul ĂŽnchirierii acestora

SPECIFIC CASE NOI

Cine are nevoie?

CLASA DE EFICIENĂ&#x17E;Ă&#x192; ENERGETICĂ&#x192;

Izolarea ĂŽntregului traseu al Ăževilor dacĂŁ prin acestea circulĂŁ apĂŁ caldĂŁ * Relevant numai pentru locuinĂže mono- sau bifamiliale, ĂŽn cazul transferului de proprietate. ** DacĂŁ arzĂŁtorul a fost instalat dupĂŁ 1996, termenul se prelungeÂşte pĂ˘nĂŁ ĂŽn 2008.

Certificatul energetic Âşi regulamentul privind economisirea energiei Deoarece pĂ˘nĂŁ la aderarea efectivĂŁ a ĂžĂŁrii noastre la UE a rĂŁmas mai puĂžin de o lunĂŁ, iatĂŁ un exemplu concret al modului ĂŽn care se aplicĂŁ, la nivel comunitar, legislaĂžia din domeniul modernizĂŁrii energetice a clĂŁdirilor. Am ales Germania, cel mai mare stat al Uniunii ca numĂŁr de locuitori Âşi cel mai puternic din punct de vedere economic. UE a mandatat statele membre ĂŽn anul 2006 sĂŁ includĂŁ ĂŽn legislaĂžia naĂžionalĂŁ â&#x20AC;&#x17E;DirectiYD HXURSHDQĂŠ SULYLQG HÂ°FLHQĂ¨D HQHUJHWLFĂŠ D clĂŁdirilorâ&#x20AC;?. Ă&#x17D;n Germania a fost elaborat Regulamentul pentru economisirea energiei, ĂŽn cadrul FĂŠUXLD &HUWLÂ°FDWXO (QHUJHWLF DUH XQ URO FHQWUDO &HUWLÂ°FDWXO (QHUJHWLF LQGLFĂŠ IĂŠUĂŠ HFKLYRF FĂŠUHL FODVH GH HÂ°FLHQĂ¨ĂŠ HQHUJHWLFĂŠ vL FRUHVSXQGH R FOĂŠGLUH $VWIHO SRDWH Â° GHWHUPLQDW FODU QHFHVDUXO mediu de energie termicĂŁ pentru ĂŽncĂŁlzirea unui mp de suprafaĂžĂŁ locuibilĂŁ. Ă&#x17D;n opinia legiuitorului IHGHUDO QRLOH UHJOHPHQWĂŠUL YRU VFKLPED FRPSRUtamentul cumpĂŁrĂŁtorilor de imobile, consumul de energie devenind unul dintre criteriile decisive.

&HUWLÂ°FDWXO (QHUJHWLF DUH R YDODELOLWDWH HVWLPDWĂŠ OD 10 ani. Posesorii caselor mono- sau bifamiliale nu au nevoie de acest document decĂ˘t la ĂŽnstrĂŁinarea LPRELOXOXL &RVWXULOH YDULDQWHL VFXUWH D &HUWLÂ°FDWXlui sunt ĂŽntre 150 Âşi 250 euro. Versiunea detaliatĂŁ (Âşi mai scumpĂŁ) conĂžine Âşi cĂ˘teva recomandĂŁri de HÂ°FLHQWL]DUH D PRGHUQL]ĂŠULL HQHUJHWLFH SUHFXP vQORFXLUHD YHFKLXOXL FD]DQ FX R LQVWDODĂ¨LH PRGHUQĂŠ pe bazĂŁ de gaz Âşi cu recuperare de cĂŁldurĂŁ. 3H OkQJĂŠ REĂ¨LQHUHD &HUWLÂ°FDWXOXL SURSULHWDULL GH imobile trebuie sĂŁ ĂžinĂŁ seama Âşi de obligativitatea de a-Âşi moderniza locuinĂžele, prevĂŁzutĂŁ ĂŽn Regulamentul european privind economisirea energiei din 2002. Astfel, cazanele instalate ĂŽnainte de octombrie 1978 trebuie ĂŽnlocuite ĂŽn 2006, exceptĂ˘nd cazul ĂŽn care au fost dotate cu un arzĂŁtor nou dupĂŁ anul 1996. Ă&#x17D;n plus, trebuie termoizolate planÂşeele dintre etaje, dacĂŁ sunt situate deasupra ĂŽncĂŁperilor ĂŽncĂŁlzite Âşi Ăževile prin care circulĂŁ apa caldĂŁ (ĂŽndatoriri relevante pentru locuinĂžele mono- sau bifamiliale doar ĂŽn cazul transferului de proprietate).

Pagini albastre Testul etanÂşeitĂŁĂžii la curenĂžii de aer

Termoizolarea planÂşeelor podului $YkQG GLPHQVLXQLOH GH [ PP DFHVWH HOHPHQWH ULJLGH DSOLFDWH SH SODQĂ§HX SRW Â° LQWURduse ĂŽn pod Âşi prin lucarnele ĂŽnguste. Partea lor VXSHULRDUĂŠ FRQVWĂŠ GLQWU R SODFĂŠ GH JLSV FDUWRQ FX R VXSUDIDĂ¨ĂŠ GXUĂŠ Ă§L QHWHGĂŠ vQ VFRSXO YRSVLULL XOWHULRDUH (OH SRW Â° DSOLFDWH FX XĂ§XULQĂ¨ĂŠ GDWRULWĂŠ IDOĂ¨XOXL H[HFXWDW ODWHUDO vQ IRUPĂŠ GH WUHDSWĂŠ 6XE SODFD GH JLSV FDUWRQ VH DÂąĂŠ R DOWD GH SROLVWLUHQ GLQ VSXPĂŠ ULJLGĂŠ FX URO GH L]RODĂ¨LH WHUPLFĂŠ $FHVWH SDQRXUL VXQW GLVSRQLELOH vQ GLIHULWH YDULDQWH vQ IXQFĂ¨LH GH JURVLPHD VWUDWXOXL WHUPRL]RODQW QHFHVDU Ă§L GH VWUXFWXUD VXSRUW SH FDUH VH DSOLFĂŠ

Termografia Termograma unei locuinĂže PRQRIDPLOLDOH LGHQWLÂ°FĂŠ ]Rnele mai delicate ĂŽn care WHPSHUDWXUD GLIHUĂŠ GH FHD QRUPDOĂŠ LQGLIHUHQW GH YHFKLmea construcĂžiei. Pierderile de FĂŠOGXUĂŠ DOH FOĂŠGLULORU UHSUH]HQtate cu nuanĂže de roÂşu) apar mai DOHV OD IHUHVWUH Ă§L XĂ§L vQ ]RQD SDUDSHĂ¨LORU GH IHUHDVWUĂŠ Ă§L D FHlei adiacente rulourilor. AcesWH LPDJLQL VH SRW UHDOL]D FX XQ

DSDUDW VSHFLDO IRWRJUDÂ°LQG FOĂŠGLULOH vQFĂŠO]LWH vQ VH]RQXO UHFH FĂŠFL QXPDL DWXQFL SRW Â° VHVL]DWH ]RQHOH SULQ FDUH VH SLHUGH FĂŠOGXUĂŠ 3XQĂ¨LOH WHUPLFH LGHQWLÂ°FDWH DVWIHO SRW Â° UHPHGLDWH DSRL SULQ PĂŠVXUL GH UHQRYDUH 'DFĂŠ GRULĂ¨L VĂŠ DÂąDĂ¨L PDL PXOWH SH DFHVW VXELHFW VDX VĂŠ FRQWDFWDĂ¨L XQ VSHFLDOLVW pentru a efectua termograma SURSULHL ORFXLQĂ¨H SXWHĂ¨L DFcesa site-ul nostru: www.misiuneacasa.ro.

TermoizolaĂžie ĂŽntre cĂŁpriori 'DWRULWĂŠ IRUPHL ORU WULXQJKLXODUH DFHVWH HOHPHQWH GLQ YDWĂŠ PLQHUDOĂŠ VXQW DGHFYDWH DWkW SHQWUX L]RODUHD WHUPLFĂŠ D VSDĂ¨LXOXL GLQWUH FĂŠSULRULL XQRU FDVH QRL FkW Ă§L UHQRYĂŠULL XOWHULRDUH D DFRSHULĂ§XOXL FHORU YHFKL XQGH VH SRW vQWkOQL GLVWDQĂ¨H LQHJDOH vQWUH FĂŠSULRUL 3URFHGHXO SUHVXSXQH DVDPEODUHD SULQ vPSLQJHUH UHFLSURFĂŠ SH GLDJRQDOĂŠ D GRXĂŠ EXFĂŠĂ¨L GHELWDWH vQ IRUPĂŠ GH SDQĂŠ SHQWUX D OH DGXFH OD OĂŠĂ¨LPHD QHFHVDUĂŠ IĂŠUĂŠ D PDL IRORVL DOWH PLMORDFH VXSOLPHQWDUH GH Â°[DUH Â˝Q WLPSXO SUHOXFUĂŠULL QX UH]XOWĂŠ GHĂ§HXUL GHRDUHFH UHVWXULOH GH PDWHULDO SRW Â° XWLOL]DWH OD L]RODUHD WHUPLFĂŠ D FROĂ¨XULORU VDX vQ XQJKLXULOH PDL GLÂ°FLOH /D FDVHOH YHFKL GDFĂŠ vQĂŠOĂ¨LPHD FĂŠSULRULORU QX H VXÂ°FLHQWĂŠ SHQWUX Â°[DUHD L]RODĂ¨LHL HL WUHEXLH GXEODĂ¨L

Pentru verificarea etanÂşeitĂŁĂžii la curenĂžii de aer a locuinĂželor monofamiliale â&#x20AC;&#x201C; indiferent de anul execuĂžiei Âşi sistemul de construcĂžie al acestora experĂžii din domeniu folosesc o procedurĂŁ specialĂŁ. Astfel, ĂŽn timp ce toate uÂşile Âşi ferestrele sunt ĂŽnchise, ĂŽn deschiderea unei uÂşi de intrare sau din balcon se aplicĂŁ perfect etanÂş o folie la care e anexat un ventilator, creĂ˘ndu-se astfel o stare de subpresiune a

aerului ĂŽn respectiva clĂŁdire. Prin eventualele zone neetanÂşe, aerul de afarĂŁ va pĂŁtrunde ĂŽn interiorul imobilului, iar pentru a pĂŁstra starea de subpresiune obĂžinutĂŁ, el va trebui evacuat din nou ĂŽn exterior. Volumul de aer mĂŁsurat ĂŽn timpul acestei operaĂžiuni corespunde cantitĂŁĂžii celui infiltrat ĂŽn clĂŁdire prin zonele neetanÂşe. Ă&#x17D;n a doua etapĂŁ a procedurii, specialiÂştii depisteazĂŁ exact unde anume sunt situate zonele neetanÂşe, folosind un aparat pentru mĂŁsurarea vitezei aerului, ca ĂŽn final, meseriaÂşii sĂŁ le poatĂŁ remedia.

Misiunea

CASA 10/06

l 51

Pagini albastre Termoizolare Âşi placare simultanĂŁ cu clincher Â˝PELQDUHD GLQĂ¨DWĂŠ IRDUWH H[DFWĂŠ SH faĂžadĂŁ a acestor elemente izolatoare de clincher ĂŽmpiedicĂŁ formarea punĂžilor termice Âşi asigurĂŁ o dispunere armonioasĂŁ a rosturilor, fĂŁcĂ˘nd VXSHUÂąXĂŠ DGĂŠXJDUHD GH DGH]LY SH Â°HFDUH FĂŠUĂŠPLGĂŠ 6LVWHPXO GH vPELQDre de-a lungul zidului cu nut Âşi feder garanteazĂŁ etanÂşeitatea placajului de cĂŁrĂŁmidĂŁ chiar Âşi la averse de ploaLH (OHPHQWHOH GH Â°[DUH vQJOREDWH vQ materialul spongios permit ghidarea RSWLPĂŠ D Ă§XUXEXULORU Ă§L GLEOXULORU DQcorĂ˘nd Âşi cĂŁrĂŁmizile ĂŽn zid.

Izolarea ulterioarĂŁ a casetelor rulourilor Acest sistem de termoizolare poate fi aplicat atĂ˘t la renovĂŁrile parĂžiale, cĂ˘t Âşi la cele totale. Ă&#x17D;n cazul primei variante, ferestrele Âşi capacele de revizie existente pot fi pĂŁstrate. Monteurul va deschide caseta rulourilor, pentru a avea acces la locaÂşul ĂŽn care se ĂŽnfĂŁÂşoarĂŁ acestea. Mai ĂŽntĂ˘i va fi montat un element termoizolant ĂŽn formĂŁ de L. Acesta ecraneazĂŁ atĂ˘t partea de sus a casetei, cĂ˘t Âşi pe cea dinspre ĂŽncĂŁperile ĂŽncĂŁlzite. Folosind douĂŁ distanĂžiere cu lungimi diferite, elementul poate fi apropiat cĂ˘t mai mult de rulourile ĂŽnfĂŁÂşurate.

Case pasive Âşi alte tipuri de clĂŁdiri Termometru pentru verificarea ferestrelor Cu ajutorul unui asemenea set de teste puteĂži stabili temperatura de afarĂŁ, din interiorul locuinĂžei, respectiv dintre foile de geam, pentru a deter-

mina exact, prin intermediul calculelor, ce cantitate de cĂŁldurĂŁ din ĂŽncĂŁpere se pierde spre exterior.

Conform declaraĂžiilor cercetĂŁtorilor din domeniu, ĂŽn zilele noastre e posibil, din punct de vedere tehnic, sĂŁ construieÂşti o casĂŁ ce nu necesitĂŁ energie, dar aceastĂŁ soluĂžie e foarte costisitoare. Ă&#x17D;n schimb, existĂŁ clĂŁdiri cu un consum foarte redus de energie (de douĂŁ pĂ˘nĂŁ la patru ori mai mare decĂ˘t cel al unei case pasive), care dispun de o instalaĂžie specialĂŁ de ventilare Âşi pot fi ĂŽncĂŁlzite, ĂŽn general, cu metode convenĂžionale. Consumul energetic al caselor pasive nu e nul, ci aproape nul, fiind mai mic de o zecime, comparativ cu cel al unei case obiÂşnuite. Foarte compactĂŁ Âşi convenabilĂŁ ca preĂž, tehnologia unei case pasive e bazatĂŁ pe un sistem special

Sisteme monolit cu plĂŁci fibrolemnoase NenumĂŁrate experimente au condus la dezvoltarea acestui sistem termoizolator monolit, ce constĂŁ dintr-o placĂŁ suport pentru tencuialĂŁ realizatĂŁ din aÂşchii de lemn Âşi care se remarcĂŁ prin capaciWDWHD GH GLIX]LH 3H SODFD Â°EUROHPQRDVĂŠ rezistentĂŁ la presiune se aplicĂŁ apoi un strat de tencuialĂŁ ĂŽn grosime de aproximativ 8 mm. $FHVWD SRDWH Â° SUHJĂŠWLW GLUHFW vQ culorile dorite sau vopsit ulterior. SiguranĂža Âşi utilitatea sistePXOXL VXQW WHVWDWH Ă§L FRQÂ°UPDWH SULQWU XQ FHUWLÂ°FDW GH FDOLWDWH

52 l

Misiunea

CASA 10/06

de ventilaĂžie. Ă&#x17D;n acest fel se pot obĂžine avantajele unei case cu un consum energetic aproape nul fĂŁrĂŁ a cheltui totuÂşi sume exorbitante. CĂ˘t priveÂşte considerentele ecologice, ĂŽntre un consum energetic nul Âşi unul aproape nul nu existĂŁ o diferenĂžĂŁ semnificativĂŁ. Ă&#x17D;n plus, necesarul energetic foarte redus al caselor pasive poate fi asigurat din surse disponibile la nivel regional, ce pot fi reĂŽnnoite. Depozitarea lor ĂŽn interiorul locuinĂžei nu ridicĂŁ probleme deoarece casele pasive pot fi racordate la reĂželele de alimentare cu energie neconvenĂžionalĂŁ, produsĂŁ de centrale eoliene, fotovoltaice sau biomasice. TotuÂşi, specialiÂştii avertizeazĂŁ cĂŁ o casĂŁ pasivĂŁ nu poate fi realizatĂŁ ĂŽn lipsa unei termoizolaĂžii performante.

PlĂŁcile fibrolemnoase groase sunt lipite pe pereĂži cu adeziv Âşi trebuie fixate cu dibluri speciale pentru materiale termoizolante.

Pagini albastre Aport de energie solarĂŁ Cine foloseÂşte energia solarĂŁ, gratuitĂŁ, pentru ĂŽncĂŁlzirea apei de consum Âşi drept substitut parĂžial al instalaĂžiei de ĂŽncĂŁlzire a casei, se poate bucura, mai ales ĂŽn lunile de toamnĂŁ Âşi primĂŁvarĂŁ, de reducerea consumului de energie convenĂžionalĂŁ. CĂŁci ĂŽn aceste perioade ale anului, soarele strĂŁluceÂşte suÂ°FLHQW GH SXWHUQLF SHQWUX D JDUDQWD XQ UDQGDPHQW bun Âşi a degreva astfel parĂžial cazanul de ĂŽncĂŁlzire. De exemplu, o instalaĂžie pe bazĂŁ de energie solarĂŁ avĂ˘nd o suprafaĂžĂŁ de captare de 10 mp Âşi care funcĂžioneazĂŁ din septembrie pĂ˘nĂŁ ĂŽn noiembrie poate acoperi ĂŽn medie un sfert din necesarul energetic general pentru ĂŽncĂŁlzirea ĂŽncĂŁperilor Âşi producerea apei calde ĂŽntr-o gospodĂŁrie de patru persoane, cu o suprafaĂžĂŁ locuibilĂŁ de 120 mp. Un aspect foarte interesant e cĂŁ ĂŽn septembrie, instalaĂžia de ĂŽncĂŁlzire solarĂŁ furnizeazĂŁ, ĂŽn medie, peste 80% din necesarul GH HQHUJLH Â˝Q RFWRPEULH SRDWH Â° DVLJXUDW vQ DFHVW fel un procent de 40% din energia necesarĂŁ producerii apei calde, respectiv 30% din cea aferentĂŁ ĂŽncĂŁlzirii casei. Ă&#x17D;n noiembrie, puterea razelor solare scade, reducĂ˘ndu-se implicit Âşi aportul de energie obĂžinut pe aceastĂŁ cale, dar nu total. Statele Uniunii Europene stimuleazĂŁ puternic iniĂžiativele de combinare a instalaĂžiilor de ĂŽncĂŁlzire pe bazĂŁ de energie solarĂŁ cu cele de alt tip, menite deopotrivĂŁ ĂŽncĂŁlzirii

EconomisiĂži energie Soarele asigurĂŁ tot anul energia necesarĂŁ producerii apei calde

apei de consum Âşi sprijinirii instalaĂžiei de vQFĂŠO]LUH D ORFXLQĂ¨HL 'DW Â°LQG FĂŠ DFHVte sisteme necesitĂŁ o suprafaĂžĂŁ mai mare pentru captare Âşi ĂŽnmagazinare, comparativ cu cele menite exclusiv ĂŽncĂŁlzirii apei, statele membre se implicĂŁ activ Âşi ĂŽi FRLQWHUHVHD]ĂŠ Â°QDQFLDU SH FHL FDUH RSWHD]ĂŠ pentru montarea lor. Pentru a rĂŁmĂ˘ne la exemplul Germaniei, acolo, pentru o suprafaĂžĂŁ de captare a energiei solare cu elemente aplatizate mai mare de 10 mp, statul acordĂŁ o subvenĂžie de 135 euro pe mp, ĂŽn loc de numai 105. &kW SULYHĂ§WH VLVWHPHOH HÂ°FLHQWH FX Ă¨HYL GH FDSWDUH vQ YLG R VXSUDIDĂ¨ĂŠ GH PS H VXÂ°FLHQWĂŠ SHQWUX IXUQL]Drea unei cantitĂŁĂži mari de energie.

CĂŁldura solarĂŁ poate fi utilizatĂŁ Âşi pe timp ploios sau ĂŽnnorat

AfarĂŁ cu vechea instalaĂžie de ĂŽncĂŁlzire! AutoritĂŁĂžile europene au lansat Âşi o broÂşurĂŁ destinatĂŁ informĂŁrii corecte a cetĂŁĂženilor asupra

AfarĂŁ cu vechii energofagi! Cu noile cazane economisiĂži imediat energie Âşi bani O PreĂžul energiei creÂşte pe tot mapamondul.

Foto: O EvaluatĂŁ la 77% ĂŽn medie, instalaĂžia

Bosch

de ĂŽncĂŁlzire e cel mai mare consumator de energie din locuinĂžĂŁ. O InstalĂ˘nd o nouĂŁ centralĂŁ pe bazĂŁ de gaz, reduceĂži consumul Âşi economisiĂži bani.

ConsultanĂžĂŁ gratuitĂŁ ĂŽn domeniu Credem cĂŁ v-am convins deja cĂŁ ĂŽn UE se pune un accent deosebit pe modernizarea energeticĂŁ a clĂŁdirilor. DacĂŁ nu, iatĂŁ ĂŽncĂŁ un argument: consultanĂža ĂŽn privinĂža instalaĂžiilor de ĂŽncĂŁlzire e gratuitĂŁ! Acest concept nu H QRX Â°LQG GH PXOWĂŠ YUHme la ordinea zilei ĂŽn domeniul asigurĂŁrilor auto. El e acum disponibil Âşi pentru instalaĂžiile de ĂŽncĂŁlzire. Astfel,

cetĂŁĂženii comunitari care doUHVF SRW EHQHÂ°FLD GH XQ JKLG complet referitor la sistemele de ĂŽncĂŁlzire. Ă&#x17D;n plus, cei care FRPDQGĂŠ DFHVW JKLG JUDWXLW SULmesc Âşi o broÂşurĂŁ ce cuprinde informaĂžiile de bazĂŁ necesare modernizĂŁrii instalaĂžiei de vQFĂŠO]LUH GDWHOH WHKQLFH GHVSUH centrale termice economice, reglementĂŁri legale ĂŽn vigoare Âşi adresele autoritĂŁĂžilor competente ĂŽn domeniu.

Recuperarea cĂŁldurii Sistemele cu recuperare de cĂŁldurĂŁ se disting printr-un randament deosebit, adicĂŁ pot produce cĂŁldurĂŁ multĂŁ cu puĂžin combustibil. Ă&#x17D;n afarĂŁ de aceasta, ele pot contribui la reducerea substanĂžialĂŁ a emisiilor de noxe respectiv la menajarea resurselor aflate deja pe cale de dispariĂžie.

posibilitĂŁĂžilor de ĂŽnlocuire a vechilor instalaĂžii de ĂŽncĂŁlzire. Ă&#x17D;n cele 32 de pagini ale sale, sunt descrise detaliat tehnologia de funcĂžionare a noilor centrale cu recuperare de cĂŁldurĂŁ pe bazĂŁ de gaz, dar Âşi avantajele ecologice Âşi economice ale acestora.

Misiunea

CASA 10/06

l 53

Pagini albastre Amplasate în spatele canapelei sau draperiilor, ventilele termostatului nu pot capta corect temperatura din încãpere, fãcând imposibilã reglarea precisã a acesteia. Adesea, aceastã situaþie îi determinã pe locatari sã roteascã dispozitivul în încercarea de a regla personal tempera-

Înlocuirea strãvechilor calorifere tura optimã - urmarea fireascã a unui atare comportament se traduce prin pierderi de energie. Astfel, cine doreºte ca ventilele termostatului sãu sã funcþioneze cum se cuvine, trebuie sã-l lase la vedere. Dar odatã ce nu se mai gãsesc ascunse în spatele perdelelor sau altor accesorii, e recomandat sã aibã ºi un aspect onorabil.

Vechile radiatoare greveazã inutil bugetul de cheltuieli al casei: timpul lent de reacþie ºi puterea caloricã excesivã consumã mult mai multã energie decât ar fi necesar. În acelaºi timp, aceºti adevãraþi “dinozauri termici” sunt afectaþi semnificativ de trecerea timpului, astfel încât, nu de puþine ori, prezintã ruginã ºi calcar în interior. Din cauza coroziunii ºi altor deteriorãri se pot produce scurgeri de apã, ce distrug covoarele sau parchetul. Dar un motiv decisiv în favoarea schimbãrii lor îl constituie chiar sãnãtatea locatarilor. Un climat sãnãtos într-o încãpere depinde semnificativ de concentraþia de praf din aerul respirat. Iar vechile calorifere, din cauza pierderilor de cãldurã prin convecþie, genereazã mult praf. În aceste condiþii, trebuie sã ºtiþi cã pe piaþã existã numeroase modele pentru înlocuirea caloriferelor din baie sau încãperi. De exemplu, sunt disponibile radiatoare ce pot fi racordate la þevile existente curat ºi fãrã lucrãri de modificare a instalaþiei.

O nouã pompã scade costurile de curent

Vechea pompã nereglabilã e demontatã din centrala termicã.

În continuare, are loc montarea ºi reglarea noii pompe.

Pe ecranul dispozitivului sunt afiºate toate valorile importante. Stãpâna casei primeºte câteva indicaþii de la specialist.

54 l

Misiunea

CASA 10/06

Majoritatea centralelor termice din locuinþele mono sau bifamiliale sunt prevãzute cu pompe standard. Acestea funcþioneazã total neeconomic, având un randament constant pe parcursul întregului an. În plus, adeseori sunt supradimensionate în raport cu eficienþa lor. Acest lucru se întâmplã deoarece în faza de proiectare apare teama ca radiatoarele aflate la distanþã mare de centralã sã nu dispunã de suficientã cãldurã. Procedând astfel, se ajunge întotdeauna la situaþia în care centrala termicã utilizeazã mai mult curent electric decât e nevoie. ªi, ca ºi cum nu ar fi de ajuns, cu cât sunt mai vechi, cu atât pompele au un grad de eficienþã mai redus: ele nu redau decât 10% din energia electricã pe care o consumã. Aºa cã e mult mai raþional sã optaþi pentru monta-

rea unei pompe cu reglare electronicã, ce consumã evident mai puþin curent electric. În acest caz turaþia pompei poate fi schimbatã, reglându-se automat ºi debitul. Dacã e nevoie de mai puþinã cãldurã, de exemplu pe timpul nopþii, debitul de agent termic pompat se reduce instantaneu. Aceste pompe îºi adapteazã randamentul automat dupã necesitãþi. Prin instalarea lor, consumul de curent electric scade la aproximativ jumãtate. Cele mai economice sunt însã pompele de mare eficienþã, cu o eficacitate dublã. Pompele moderne consumã mai puþin curent Valori medii pentru o gospodãrie monofamilialã compusã din patru persoane Consum anual Costuri Suma de curent economisitã (în kW/a) (in Euro) (în procente) Pompã standard (fãrã reglare) Pompã cu consum redus Pompã de mare eficacitate

Pagini albastre Ă&#x17D;nlocuirea ferestrelor Chiar dacĂŁ proprietarii sunt perfect conÂştienĂži de avantajele unor mĂŁsuri de renovare, mulĂži sunt reticenĂži ĂŽn a se apuca efectiv de treabĂŁ de teama deranjului, zgomotului Âşi murdĂŁriei pe care-Âşi imagineazĂŁ cĂŁ le presupun acestea, amĂ˘nĂ˘nd astfel decizia pe termen nedeterminat. Dar cel puĂžin ĂŽn ceea ce priveÂşte schimbarea ferestrelor, aceste temeri sunt nefondate: o echipĂŁ de specialiÂşti poate ĂŽnlocui vechile ferestre ale casei cu altele noi ĂŽntr-o singurĂŁ zi, rĂŁstimp ĂŽn care locatarii ĂŽÂşi continuĂŁ aproape netulburaĂži activitĂŁĂžile zilnice. Ă&#x17D;nlocuirea ferestrelor are o multitudine de avantaje pe termen lung, fiind profitabilĂŁ chiar Âşi sub aspect financiar, prin economia de energie. EfectuatĂŁ de o echipĂŁ specializatĂŁ, schimbarea completĂŁ a ferestrelor dureazĂŁ numai cĂ˘teva ore Âşi, ĂŽn plus, datoritĂŁ procedeelor moderne folosite, aceastĂŁ intervenĂžie lasĂŁ urme doar rareori: vechea fereastrĂŁ e desprinsĂŁ din zid, ĂŽn locul ei fiind montatĂŁ cea nouĂŁ. De cele mai multe ori, nu sunt necesare lucrĂŁri ulterioare de zugrĂŁvire sau tapetare. DupĂŁ finalizarea montajului, vechile ferestre sunt transportate de specialiÂşti la un centru de colectare al deÂşeurilor. Dar, pe lĂ˘ngĂŁ faptul cĂŁ se executĂŁ curat Âşi rapid, schimbarea ferestrelor prezintĂŁ Âşi alte avantaje. De exemplu, dacĂŁ se ĂŽnlocuiesc niÂşte ferestre vechi Âşi neeficiente energetic cu unele noi, a cĂŁror suprafaĂžĂŁ vitratĂŁ are calitĂŁĂži termoizolatoare superioare, costurile de ĂŽncĂŁlzire scad semnificativ. Astfel, pentru o locuinĂžĂŁ unifamilialĂŁ medie cu o suprafaĂžĂŁ vitratĂŁ de 25 mp, potenĂžialul de economisire e de 500 l de com-

Obturare elasticĂŁ a rosturilor

bustibil lichid, raportat la ĂŽntreaga perioadĂŁ a anului ĂŽn care locuinĂža trebuie ĂŽncĂŁlzitĂŁ. LuĂ˘nd ca bazĂŁ de calcul un preĂž al combustibilului de 0,60 euro/l, rezultĂŁ economii de peste 300 euro. Dar avantajele montĂŁrii unor ferestre noi nu se opresc aici: datoritĂŁ fonoizolaĂžiei superioare, zgomotul de afarĂŁ nu mai pĂŁtrunde ĂŽn casĂŁ, iar dispozitivul antiefracĂžie descurajeazĂŁ hoĂžii. Nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, designul modern Âşi nuanĂža cromaticĂŁ a tĂ˘mplĂŁriei aleasĂŁ dupĂŁ preferinĂže ĂŽncĂ˘ntĂŁ privirile locatarilor Âşi musafirilor. CĂ˘t priveÂşte materialul din care sunt executate ramele, puteĂži alege ĂŽntre lemn, materiale sintetice sau aluminiu.

Ferestrele Âşi uÂşile reacĂžioneazĂŁ la schimbĂŁrile de temperaturĂŁ printr-o modificare a volumului. De aceea, materialul termoizolator introdus ĂŽn rostul de ĂŽmbinare dintre ele Âşi perete trebuie sĂŁ fie suficient

SFATUL NOSTRU

Televizorul, combina, computerul Âşi accesoriile acestora nu trebuie menĂžinute continuu ĂŽn stand-by deoarece astfel consumĂŁ inutil curent. VĂŁ recomandĂŁm sĂŁ conectaĂži aparatele prevĂŁzute cu regim de aÂşteptare la un ansamblu de prize dotat cu ĂŽntrerupĂŁtor Âşi aflat la ĂŽndemĂ˘nĂŁ. Ă&#x17D;n acest fel, cu o singurĂŁ apĂŁsare de buton, puteĂži decupla mai multe aparate de la reĂžeaua de curent electric.

FereastrĂŁ cu jaluzele integrate

AceeaÂşi luminĂŁ, consum mai redus

Becurile obiÂşnuite dau din ce ĂŽn ce mai puĂžinĂŁ luminĂŁ odatĂŁ cu trecerea timpului, deoarece pe partea interioarĂŁ a sticlei se depun reziduuri ale filamentului. DatoritĂŁ adaosului de halogen, acest neajuns e evitat de becurile de ĂŽnaltĂŁ tensiune cu halogen. Acestea sunt Âşi cu pĂ˘nĂŁ la 100% mai luminoase decĂ˘t becurile convenĂžionale. Folosindu-le, puteĂži economisi energie Âşi, prin urmare, bani. Ă&#x17D;n plus, becurile cu halogen au o duratĂŁ de exploatare de aproximativ 2000 de ore, deci dublĂŁ faĂžĂŁ de cea a becurilor obiÂşnuite.

Ă&#x17D;n cazul acestor ferestre speciale, jaluzelele se DÂąĂŠ vQWUH R IRDLH DX[LOLDUĂŠ GLQ VWLFOĂŠ VHFXUL]DWĂŠ Ă§L VXSUDIDĂ¨D YLWUDWĂŠ L]RODWRDre. Amplasate astfel, jaluzeOHOH VXQW IHULWH GH SUDI SRW Â° PDQHYUDWH HOHFWULF Ă§L UHJODWH IRDUWH XĂ§RU 7RWRGDWĂŠ GDWRULWĂŠ DFHVWXL PRG QRYDWRU GH DPSODVDUH HOH SRW FRQWULEXL HÂ°FLHQW OD SURWHFĂ¨LD WHUPLFĂŠ 5HDOL]DWH GLQWU R FRPELQDĂ¨LH GH PDWHULDOH OHPQ Ă§L DOXPLQLX DFHVWH IHUHVWUH VXQW DGHFYDte pentru construcĂžii noi sau PRGHUQL]DUHD FHORU H[LVWHQWH 'DWRULWĂŠ IRLL DX[LOLDUH GH VWLFOĂŠ VHFXUL]DWĂŠ RIHUĂŠ R PDL EXQĂŠ SURWHFĂ¨LH DQWLIRQLFĂŠ

de elastic pentru a prelua aceste miÂşcĂŁri. Spuma de montaj, folositĂŁ de mulĂži ani la montarea ferestrelor, nu prezintĂŁ ĂŽnsĂŁ astfel de calitĂŁĂži. Dar pe lĂ˘ngĂŁ alternativa spumei mai sunt disponibile Âşi alte variante, cum ar fi, de exemplu, elementele din material flexibil tubular, executate din benzi elastice de vatĂŁ mineralĂŁ ĂŽnvelite ĂŽn folie.

Misiunea

CASA 10/06

l 55

Pagini albastre

Zonele neetanÂşe de la ferestre DacĂŁ ĂŽn dreptul ferestrelor apare senzaĂžia neplĂŁcutĂŁ de curent, puteĂži verifica etanÂşeitatea lor folosind o metodĂŁ foarte simplĂŁ. IntercalaĂži o foaie de hĂ˘rtie ĂŽntre cercevea Âşi toc, apoi ĂŽnchideĂži fereastra. DacĂŁ o puteĂži scoate cu uÂşurinĂžĂŁ, atunci fereastra nu e suficient de etanÂşĂŁ. Verificarea ramelor: zonele dintre zidĂŁrie Âşi toc prin care intrĂŁ curentul pot fi identificate atunci cĂ˘nd e frig sau vĂ˘nt, cu o lumĂ˘nare aprinsĂŁ (ĂŽndepĂŁrtaĂži suficient de mult perdelele!).

Ă&#x17D;ncĂŁlzire complet automatĂŁ, cu lemn AÂşa cum v-am prezentat Âşi ĂŽn numĂŁrul anterior al revistei, tot mai multe familii din statele Uniunii Europene opteazĂŁ pentru centralele termice pe bazĂŁ de peleĂži. AceÂştia ĂŽncĂŁlzesc optim Âşi locuinĂžele cu suprafeĂže mai mari, asigurĂ˘nd totodatĂŁ necesarul zilnic de apĂŁ caldĂŁ, remarcĂ˘ndu-se printr-un grad de eficienĂžĂŁ de peste 90%. Un avantaj im-

portant pentru centralele pe bazĂŁ de peleĂži e cĂŁ presupun o exploatare la fel de comodĂŁ precum cele pe bazĂŁ de combustibil lichid sau gaz. Centrala prezentatĂŁ de noi se alimenteazĂŁ Âşi se curĂŁĂžĂŁ automat, ĂŽndepĂŁrtĂ˘nd instantaneu cenuÂşa rezultatĂŁ ĂŽn camera de ardere. Singurul lucru pe care trebuie sĂŁ-l facĂŁ proprietarii este sĂŁ verifice regulat rezerva de peleĂži, dar acest lucru e valabil Âşi la centralele pe bazĂŁ de combustibili lichizi. PeleĂžii de lemn sunt depozitaĂži ĂŽntr-un spaĂžiu separat Âşi transportaĂži complet automat ĂŽn camera de ardere. Capacitatea de aproximativ patru tone este suficientĂŁ pentru ĂŽncĂŁlzirea unei locuinĂže unifamiliale medii pentru o perioadĂŁ ĂŽndelungatĂŁ de timp. CĂ˘t priveÂşte refacerea rezervei de peleĂži, aceasta cade ĂŽn sarcina unor firme specializate care asigurĂŁ Âşi transportul. Referitor la considerentele ecologice sau economice, se poate face chiar un pas mai departe. Astfel, o centralĂŁ termicĂŁ pe bazĂŁ de peleĂži, prevĂŁzutĂŁ cu un rezervor-tampon e potrivitĂŁ Âşi pentru integrarea unui dispozitiv de producere a energiei termice folosind cĂŁldura solarĂŁ. DatoritĂŁ faptului cĂŁ ĂŽncĂŁlzirea cu peleĂži este neutrĂŁ la emisia de bioxid de carbon, ea reprezintĂŁ un partener ideal pentru tehnologia solarĂŁ, absolut ecologicĂŁ. PeleĂžii de lemn sunt mici brichete presate alcĂŁtuite din rumeguÂş, aÂşchii Âşi deÂşeuri lemnoase. Ei au un diametru de 6 mm Âşi o lungime cuprinsĂŁ ĂŽntre 10 Âşi 30 mm. Ă&#x17D;n privinĂža eficienĂžei energetice, micile brichete sunt remarcabile: douĂŁ kilograme de peleĂži corespund ca randament unui litru de pĂŁcurĂŁ.

Calorifere cu sistem de ventilaĂžie Âşi recuperare a cĂŁldurii

Aer din exterior Aer evacuat Aer viciat

56 l

Misiunea

CASA 10/06

Principiul de funcĂžionare al acestor calorifere speciale are la bazĂŁ un element integrat de ventilaĂžie cu recuperare de cĂŁldurĂŁ. Acesta nu asigurĂŁ doar o aerisire continuĂŁ a ĂŽncĂŁperii, ci Âşi o recuperare de cĂŁldurĂŁ din aerul viciat de pĂ˘nĂŁ la 70 %. Pentru instalarea dispozitivului sunt necesare vQWRWGHDXQD GRXĂŠ PLFL RULÂ°FLL SUDFWLcate ĂŽn zid. Ă&#x17D;ntreĂžinerea sa e facilitatĂŁ de canalele scurte de aer, special faEULFDWH DVWIHO Ă§L GH Â°OWUXO XĂ§RU GH vQlocuit. Caloriferele cu sistem de ventilaĂžie rezolvĂŁ optim Âşi problemele legate de calitatea aerului din ĂŽncĂŁperile caselor mai vechi termoizolate temeinic ulterior. Fiind dotate cu sistem de evacuare, ele pot regla permanent umiditatea exageratĂŁ.

Dezumidificarea zidurilor 8PLGLWDWHD LQÂ°OWUDWĂŠ SULQ IHQRPHQXO GH FDSLODULWDte distruge structura construcĂžiei, afecteazĂŁ folosirea optimĂŁ a ĂŽncĂŁperilor Âşi determinĂŁ costuri ridicate de energie. Pe lĂ˘ngĂŁ metodele de renovare pe cale mecanicĂŁ (bariere de vapori plasate orizontal, din tablĂŁ sau folie) respectiv chimicĂŁ (injecĂžie ĂŽn zidĂŁrie) existĂŁ Âşi variante de remediere ce recurg la ajutorul Â°]LFLL GH H[HPSOX SURFHGXUD GH HOHFWURRVPR]ĂŠ

Sezonul rece e ĂŽn toi Âşi, chiar dacĂŁ pĂŁrerile meteorologilor sunt ĂŽmpĂŁrĂžite vizavi de cantitatea de zĂŁpadĂŁ ce va cĂŁdea ĂŽn urmĂŁtorii ani, trebuie sĂŁ ne luĂŁm mĂŁsuri de prevedere ĂŽn ceea ce priveÂşte acoperiÂşul.

acoperiÂşul

sisteme parazĂŁpadĂŁ

Sfaturi utile de la Elpreco S

e pare cĂŁ schimbarea globalĂŁ a climei nu ne va ocoli, oricĂ˘t de specialĂŁ ni s-ar pĂŁrea Ăžara noastrĂŁ, prin amplasament Âşi relief. 'DWĂŠ Â°LQG XQLFLWDWHD DFHVWXL fenomen de ĂŽncĂŁlzire planetarĂŁ, cel puĂžin de cĂ˘nd omul ĂŽÂşi scrie istoria, evenimentele meteorologice pe care le aÂşteptĂŁm vor Â° PDL GHJUDEĂŠ GLQ FDWHJRULD surprizei decĂ˘t a previzibilului. ObservĂŁm cĂŁ anul nu mai are chiar patru anotimpuri, ci doar vreo douĂŁ, Âşi nici acelea, respectiv iarna Âşi vara, parcĂŁ nu mai sunt ce-au fost.

Surprize de iarnĂŁ

58 l

Misiunea

CASA 10/06

zĂŁpadĂŁ solicitĂŁ un acoperiÂş de 7-8 ori mai mult decĂ˘t la Âşes. Ă&#x17D;n acest sens, vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ studiaĂži harta de pe pagina urmĂŁtoare, din care puteĂži trage cĂ˘teva concluzii utile pentru modul ĂŽn care vĂŁ veĂži construi locuinĂža. Ă&#x17D;n plus, aÂşa cum am menĂžionat mai devreme, oricĂ˘nd pot apĂŁrea surprize Âşi cĂ˘teva mĂŁsuri preventive nu stricĂŁ.

Pas cu pas O ĂŽnvelitoare solidĂŁ, rezistentĂŁ la intemperii, este un prim pas, dar nu reprezintĂŁ totul din ceea ce ar putea sĂŁ ne ofere un sistem bine pus la punct. Stratul GH RPĂŠW YD Â° VXVĂ¨LQXW FX VXFces de Ăžiglele din beton, montate de o ÂşarpantĂŁ corect realizatĂŁ, FKLDU GDFĂŠ YD Â° YLVFRO Ă§L WRDWĂŠ cantitatea de zĂŁpadĂŁ se va concentra doar ĂŽn cĂ˘teva zone ale acoperiÂşului. Prin proiectare, Ăžiglele sunt prevĂŁzute sĂŁ suporte greutĂŁĂži VSHFLÂ°FH XQHL LHUQL JUHOH (VWH posibil, ĂŽnsĂŁ, ca o ĂŽncĂŁlzire bruscĂŁ sĂŁ provoace cĂŁderea masivĂŁ a zĂŁpezii de pe acoperiÂş. LĂŁsĂ˘nd la o parte cazurile cu totul nefericite ale posibilelor accidentĂŁri sub avalanÂşa de apĂŁ ĂŽngheĂžatĂŁ, mai existĂŁ un risc major: distrugerea sistemelor de jgheaburi Âşi burlane, cu care este dotat orice acoperiÂş care se respectĂŁ. OricĂ˘t de bine ar

SĂŁ vorbim, deocamdatĂŁ, despre iarnĂŁ Âşi despre cum ne putem proteja casa de excesele ei. Pentru cĂŁ a devenit deja R RELĂ§QXLQĂ¨ĂŠ FD WRWXO VĂŠ Â°H H[cesiv, nu-i aÂşa? E important sĂŁ menĂžionĂŁm aici cĂŁ nu toate zonele ĂžĂŁrii au acelaÂşi grad de so-

licitare pentru acoperiÂşuri, ĂŽn ceea ce priveÂşte ĂŽncĂŁrcarea lor cu zĂŁpadĂŁ. Sunt regiuni, precum CĂ˘mpia de Vest, cu ninsori reduse, de-a lungul ĂŽntregului an, sau mai puĂžin abundente (ne referim aici la cantitatea cĂŁzutĂŁ ĂŽntr-un interval de timp scurt). Dar existĂŁ Âşi zone de munte unde, ĂŽn funcĂžie de altitudine, valorile medii ale cĂŁderilor de

Calculul Ăžiglelor parazĂŁpadĂŁ necesare pentru o ĂŽnvelitoare sigurĂŁ Necesarul de Ăžigle parazĂŁpadĂŁ se stabileÂşte ĂŽn funcĂžie de cĂ˘Ăživa factori importanĂži: 1. ĂŽncĂŁrcarea cu zĂŁpadĂŁ a ĂŽnvelitorii (stabilitĂŁ statistic, ĂŽn funcĂžie de iernile anterioare Âşi de prognoze); valorile se aflĂŁ ĂŽn strĂ˘nsĂŁ legĂŁturĂŁ cu specificul climatic al regiunii ĂŽn care se aflĂŁ casa; 2. ĂŽnclinarea acoperiÂşului, aÂşa cum a prevĂŁzut proprietarul sau arhitectul; aici ĂŽntĂ˘lnim, de asemenea, cĂ˘teva trĂŁsĂŁturi specifice zonei, care sunt deseori de naturĂŁ practicĂŁ.

Graficul de mai jos vĂŁ ajutĂŁ sĂŁ calculaĂži numĂŁrul de Ăžigle parazĂŁpadĂŁ necesare. IatĂŁ un exemplu: â&#x20AC;˘ acoperiÂşul are panta de 30Â° Âşi cunoaÂşteĂži greutatea de referinĂžĂŁ a ĂŽncĂŁrcĂŁrii, conform tabelului din dreapta jos (sĂŁ zicem aproximativ 1,4); â&#x20AC;˘ gĂŁsiĂži punctul de intersecĂžie ĂŽntre orizontala ce reprezintĂŁ panta Âşi linia ĂŽnclinatĂŁ corespunzĂŁtoare greutĂŁĂžii; â&#x20AC;˘ coborĂ˘nd pe verticalĂŁ, jos puteĂži citi numĂŁrul de Ăžigle SDUD]mSDGm EXFmĂ&#x161;LĂ?PS

Sus puteĂži vedea harta RomĂ˘niei ĂŽmpĂŁrĂžitĂŁ ĂŽn funcĂžie de cantitatea de zĂŁpadĂŁ cĂŁzutĂŁ anual, iar ĂŽn tabelul din dreapta veĂži gĂŁsi valorile greutĂŁĂžii de referinĂžĂŁ, corespunzĂŁtoare zonelor geografice vizate.

Scheme de montaj pentru Ăžigla parazĂŁpadĂŁ Ă&#x17D;n general, Ăžiglele parazĂŁpadĂŁ se monteazĂŁ pe al doilea rĂ˘nd de la streaÂşinĂŁ, atunci cĂ˘nd necesarul este minim. TotuÂşi, dacĂŁ aĂži efectuat calculul de mai sus Âşi aĂži ajuns la concluzia cĂŁ aveĂži nevoie de intercalarea, printre Ăžiglele de cĂ˘mp, a mai multor Ăžigle parazĂŁpadĂŁ, aveĂži nevoie de o schemĂŁ de montaj cu ajutorul cĂŁreia sĂŁ puteĂži amplasa aceste elemente uniform, pe ĂŽntregul acoperiÂş. Desigur, cu cĂ˘t necesarul este mai mare, cu atĂ˘t Ăžiglele parazĂŁpadĂŁ trebuie montate mai des.

A Âşaptea ĂžiglĂŁ de cĂ˘mp se ĂŽnlocuieÂşte cu o ĂžiglĂŁ parazĂŁpadĂŁ

A Âşasea ĂžiglĂŁ de cĂ˘mp se ĂŽnlocuieÂşte cu o ĂžiglĂŁ parazĂŁpadĂŁ

A cincea ĂžiglĂŁ de cĂ˘mp se ĂŽnlocuieÂşte cu o ĂžiglĂŁ parazĂŁpadĂŁ

A patra ĂžiglĂŁ de cĂ˘mp se ĂŽnlocuieÂşte cu o ĂžiglĂŁ parazĂŁpadĂŁ

Montaj combinat, cu Ăžigle parazĂŁpadĂŁ amplasate mai des ĂŽn zona streaÂşinii.

Montaj simplu, cu Ăžigle parazĂŁpadĂŁ amplasate doar ĂŽn zona streaÂşinii

Misiunea

CASA 10/06

l 59

sisteme parazĂŁpadĂŁ Â° PRQWDWH DFHVWHD FRQFHQWUDUHD ]ĂŠSH]LL vQ ]RQD VWUHDĂ§LQLL YD DYHD FRQVHFLQĂ¨H QHIDVWH

acoperiÂşul

FĂŁrĂŁ exces de vitezĂŁ ([LVWĂŠ VROXĂ¨LL SHQWUX D SUHvQWkPSLQD DFHVWH SUREOHPH Ă§L VSHFLDOLĂ§WLL OH UHFRPDQGĂŠ GH Â°HFDUH GDWĂŠ 6LVWHPHOH GH vQYHOLWRUL SRW Â° GRWDWH FX GLIHULWH GLVSR]LWLYH GHVWLQDWH SUHYHQLULL HIHFWHORU GĂŠXQĂŠWRDUH DOH DFXPXOĂŠULL GH ]ĂŠSDGĂŠ SH DFRSHULĂ§ &X DMXWRUXO ORU PDVD GH ]ĂŠSDGĂŠ DUH R YLWH]ĂŠ GH DOXQHFDUH GLPLQXDWĂŠ FRQVLGHUDELO Ă§L HVWH IUDJPHQWDWĂŠ Â°LQG UHGXV DVWIHO SRWHQĂ¨LDOXO GLVWUXFWLY Â˝Q IXQFĂ¨LH GH VFKHPD GH PRQWDM DOHDVĂŠ HVWH HYLWDWĂŠ FĂŠGHUHD EORFXULORU PDVLYH LDU VLVWHPXO GH MJKHDEXUL Ă§L EXUODQH HVWH SURWHMDW 8Q DOW DUJXPHQW SHQWUX IRORVLUHD DFHVWRU VLVWHPH HVWH FĂŠ GDFĂŠ QX VH LDX PĂŠVXUL GH GHJDMDUH DJORPHUĂŠULOH GH ]ĂŠSDGĂŠ SRW VROLFLWD H[FHVLY Ă¨LJOHOH GLQ ]RQD VWUHDĂ§LQLL UXSkQGX OH 2 GLVWULEXLUH XQLIRUPĂŠ D ]ĂŠSH]LL UHGXFH ULVFXULOH FRQVLGHUDELO Ă§L H ELQH GH UHĂ¨LQXW ]ĂŠSDGD FRQVWLWXLH XQ H[FHOHQW L]RODWRU WHUPLF 6LVWHPHOH GH vQYHOLWRUL (OSUHFR GLVSXQ GH WUHL WLSXUL GH SURWHFĂ¨LH SULQ Ă¨LJOH SDUD]ĂŠSDGĂŠ RSULWRDUH Ă§L JULODMH PHWDOLFH Â°HFDUH DYkQG SURSULHWĂŠĂ¨L VSHFLÂ°FH FH UĂŠVSXQG GLYHUVHORU VLWXDĂ¨LL $FHVWHD VXQW XWLOL]DWH SHQWUX RULFH IHO GH vQYHOLWRDUH GLQ EHWRQ PDL DOHV vQ FD]XO FkQG DFRSHULĂ§XO VH DÂąĂŠ GHDVXSUD XQHL ]RQH GH FLUFXODĂ¨LH UXWLHUĂŠ VDX SLHWRQDOĂŠ RUL GHDVXSUD DFRSHULĂ§XULORU DOWRU FOĂŠGLUL

Sfatul nostru Ă&#x17E;iglele parazĂŁpadĂŁ, opritorii Âşi grilajele metalice sunt variante care se pot completa reciproc, dar nu ĂŽntotdeauna este cazul unei ample desfĂŁÂşurĂŁri de forĂže, folosindu-le pe toate. Pentru a evalua exact necesarul pentru aceste elemente, vĂŁ recomandĂŁm consultarea unui specialist.

60 l

Misiunea

CASA 10/06

Elemente metalice de stabilizare a zĂŁpezii Rolul Ăžiglelor parazĂŁpadĂŁ poate fi preluat sau suplimentat de unul dintre sistemele Elpreco de reĂžinere a zĂŁpezii pe acoperiÂş. EnumerĂŁm aici grilajul Âşi opritorul, ambele elemente fiind realizate din oĂžel. Primul dintre ele, pe care ĂŽl puteĂži vedea ĂŽn dreapta, este format din suporturi de fixare Âşi un grilaj cu lungimea de 3 m. Suporturile, amplasate la distanĂže de circa 1,4 m, se fixeazĂŁ pe scĂ˘ndura din lemn de sub ĂŽnvelitoare, prin intermediul cuielor zincate. Grilajul metalic parazĂŁpadĂŁ se monteazĂŁ astfel ĂŽncĂ˘t ĂŽntre suport Âşi capĂŁtul grilajului sĂŁ rĂŁmĂ˘nĂŁ o distanĂžĂŁ de aproximativ 10 cm. Montarea ansamblului trebuie realizatĂŁ pe al doilea sau al treilea rĂ˘nd de ĂžiglĂŁ, numĂŁrĂ˘nd de la streaÂşinĂŁ.

MontaĂži concomitent cu Ăžiglele de cĂ˘mp, opritorii metalici trebuie dispuÂşi ĂŽn mod similar Ăžiglelor parazĂŁpadĂŁ, cu aceleaÂşi calcule privind numĂŁrul lor.

/D DFRSHULĂ§XUL FX OXQJLPL GH SDQWĂŠ PDL PDUL GH P VXQW UHFRPDQGDWH PDL PXOWH UkQGXUL GH Ă¨LJOH SDUD]ĂŠSDGĂŠ $FHVWHD VXQW PRQWDWH VXE GLIHULWH VFKHPH GH PRQWDM GXSĂŠ ]RQD FOLPDWLFĂŠ vQ FDUH VH DÂąĂŠ ORFXLQĂ¨D Â˝Q SULPXO UkQG VH VWDELOHĂ§WH QHFHVDUXO GH Ă¨LJOH SDUD]ĂŠSDGĂŠ vQ IXQFĂ¨LH GH vQFĂŠUFDUHD SH PHWUXO SĂŠWUDW GH DFRSHULĂ§ Ă§L vQFOLQDUHD DFHVWXLD ([LVWĂŠ R GLDJUDPĂŠ FDUH UHÂąHFWĂŠ H[DFW QHFHVDUXO GLDJUDPĂŠ SH FDUH R SXWHĂ¨L FRQVXOWD Ă§L GXPQHDYRDVWUĂŠ vQ FDGUXO DFHVWXL DUWLFRO 8QXO GLQWUH SDUDPHWUL Ă§L DQXPH FDQWLWDWHD GH ]ĂŠSDGĂŠ SH PHWUXO SĂŠWUDW D IRVW GHWHUPLQDW VWDWLVWLF Ă§L VH SRDWH YRUEL GHVSUH QLĂ§WH YDORUL PHGLL FDUH VXQW UHÂąHFWDWH GH KDUWD vPSĂŠUĂ¨LWĂŠ vQ

]RQH JHRJUDÂ°FH GLVWLQFWH 9HĂ¨L SXWHD VWDELOL DVWIHO FDUH HVWH QHFHVDUXO GDFĂŠ DYHĂ¨L ORFXLQĂ¨D SH PDOXO PĂŠULL vQ &DSLWDOĂŠ VDX OD PXQWH 3DQWD DFRSHULĂ§XOXL HVWH OD IHO GH LPSRUWDQWĂŠ GHRDUHFH XQ XQJKL GH vQFOLQDUH PDL PDUH YD QHFHVLWD XQ QXPĂŠU VSRULW GH Ă¨LJOH SDUD]ĂŠSDGĂŠ SHQWUX D SUHYHQL FĂŠGHUHD EUXVFĂŠ D ]ĂŠSH]LL

ProtecĂžie completĂŁ $OĂŠWXUL GH DYDQWDMHOH PHQ Ă¨LRQDWH PDL VXV WUHEXLH DYXWH vQ YHGHUH Ă§L DOWH FkWHYD DVSHFWH GH RUGLQ SUDFWLF Ă§L HVWHWLF Â˝Q SULPXO UkQG HVWH GH SUHIHUDW VĂŠ RSWDĂ¨L SHQWUX XQ VLVWHP FDUH VĂŠ Â°H XĂ§RU GH PRQWDW &RVWXO PDQRSHUHL VH YD UHGXFH LDU GXPQHDYRDVWUĂŠ YHĂ¨L Â° PDL VDWLVIĂŠFXĂ¨L GH DOH-

JHUHD IĂŠFXWĂŠ 'H DVHPHQHD HOHPHQWHOH SDUD]ĂŠSDGĂŠ WUHEXLH VĂŠ Â°H UHDOL]DWH GLQ PDWHULDOH VROLGH FDUH VĂŠ QX UXJLQHDVFĂŠ 2Ă¨HOXO SUHYĂŠ]XW FX XQ VWUDW GH SURWHFĂ¨LH UH]LVWHQW HVWH FHD PDL EXQĂŠ VROXĂ¨LH 1X vQ XOWLPXO UkQG H ELQH VĂŠ Â°Ă¨L DWHQĂ¨L Ă§L OD DVSHFW IRORVLQG FRPSRQHQWH FDUH VĂŠ VH LQWHJUH]H DUPRQLRV vQ VWUXFWXUD DFRSHULĂ§XOXL =ĂŠSDGD SRDWH Â° XQXO GLQWUH IDFWRULL LPSRUWDQĂ¨L DL GHJUDGĂŠULL vQ WLPS D vQYHOLWRULL XQXL DFRSHULĂ§ GDU DFHVW OXFUX QX WUHEXLH VĂŠ QH vQWULVWH]H GHIHO DWXQFL FkQG YHGHP FĂŠ]kQG SULPLL IXOJL GH RPĂŠW 'H IDSW HVWH vQ Â°UHD OXFUXULORU FD LDUQD VĂŠ QLQJĂŠ Ă§L QRL VĂŠ QH EXFXUĂŠP GH ]ĂŠSDGĂŠ SUHYHVWLWRDUHD XQXL QRX DQ vPEHOĂ§XJDW Q

surse de luminĂŁ

De la cĂŁrbune la...

iluminare

SEMICONDUCTORI Becul electric este considerat ca fiind una dintre cele mai importante invenĂžii tehnice din toate timpurile, alĂŁturi de motorul cu aburi, automobilul Âşi, mai nou, computerul. De la inventarea becului Âşi pĂ˘nĂŁ astĂŁzi, gama surselor de iluminare s-a diversificat, la fabricarea lor fiind utilizate cele mai noi descoperiri din domeniul tehnologiei materialelor. Iluminatul ĂŽntr-o ĂŽncĂŁpere este mai important decĂ˘t pare la o primĂŁ vedere. SchimbĂŁm sau montĂŁm un bec fĂŁrĂŁ sĂŁ ne gĂ˘ndim prea mult la detalii, ceea ce poate avea repercusiuni asupra bugetului, confortului Âşi chiar sĂŁnĂŁtĂŁĂžii noastre. AÂşa cum vom vedea ĂŽn aceste pagini, e vorba despre un domeniu vast, ce cuprinde multe aspecte economice, multĂŁ muncĂŁ, ÂştiinĂžĂŁ Âşi cercetare continuĂŁ.

OpĂžiuni: ĂŽntre eficienĂžĂŁ Âşi aspect Alegerea unui bec se face dupĂŁ douĂŁ criterii majore: HÂ°FLHQĂ¨D Ă§L VDX DVSHFWXO $VWfel cĂŁ, ĂŽnainte de a opta pentru o sursĂŁ, trebuie sĂŁ ne gĂ˘ndim ce fel de luminĂŁ ne dorim ĂŽn casĂŁ Âşi dacĂŁ ne intereseazĂŁ economisirea energiei electrice. De cele mai multe ori, este indicatĂŁ o cale de mijloc, un compromis ĂŽntre cele douĂŁ aspecte care, de obicei, se exclud reciproc. Produsele ieftine Âşi de slabĂŁ calitate nici nu intrĂŁ ĂŽn discuĂžie. Avantajele tehnologiei Âşi inovaĂžiei sunt evidente la produsele din ultimele generaĂžii care, chiar dacĂŁ sunt mai scumSH IDFLOLWHD]ĂŠ LQYHVWLĂ¨LL SURÂ°WDbile pe termen lung.

62 l

Misiunea

CASA 10/06

Becul cu incandescenĂžĂŁ MulĂži dintre dumneavoastrĂŁ au folosit pĂ˘nĂŁ acum doar clasicul bec cu incandescenĂžĂŁ. Acesta are un filament de wolfram (metal dur, cenuÂşiu deschis, cunoscut Âşi sub denumirea de tungsten) ĂŽnchis ĂŽntr-un balon de sticlĂŁ, umplut cu un gaz (azot sau argon). Principiul de funcĂžionare este relativ simplu Âşi a rĂŁmas neschimbat de la construirea primului bec Âşi pĂ˘nĂŁ astĂŁzi: ĂŽn urma trecerii curentului electric, filamentul este adus la incandescenĂžĂŁ (devine alb strĂŁlucitor), generĂ˘nd cĂŁldurĂŁ Âşi producĂ˘nd luminĂŁ. Primele lĂŁmpi construite de inventatorul american Edison aveau filamente din cĂŁrbu-

ne sau funingine amestecatĂŁ cu smoalĂŁ Âşi funcĂžionau doar cĂ˘teva ore. Ă&#x17D;n urma cercetĂŁrilor proprii, acesta a reuÂşit sĂŁ obĂžinĂŁ un bec ce lumina neĂŽntrerupt 1.500 de ore. AstĂŁzi, durata medie de funcĂžionare a unui bec cu incandescenĂžĂŁ, pentru uz casnic, este aproximativ aceeaÂşi, diferenĂža constĂ˘nd ĂŽn eficienĂža produsului. Oferta este variatĂŁ datoritĂŁ formelor, modelelor, culorilor Âşi puterilor diferite. Important este Âşi soclul pe care se monteazĂŁ becul. Cunoscut sub numele de dulie, poate fi drept (B22), cu filet mare E(27) sau cu filet mic E(14).

Spoturile

Becurile cu halogen

Alãturi de becul clasic, în ultimul timp sunt folosite tot mai des aºa-numitele spoturi. Deocamdatã sunt la modã ºi considerãm cã acestea aduc un plus de modernism oricãrei încãperi. Dar sã vedem ce sunt aceste spoturi ºi care e diferenþa dintre ele ºi becul clasic. Ei bine, ele funcþioneazã pe acelaºi principiu ca ºi becurile cu incandescenþã, au o formã conicã ºi, în plus, un reflector încorporat care are rolul de a concentra lumina pe o suprafaþã exactã. Am putea spune cã spotul este un bec cu luminã mai bine dirijatã, ceea ce îl face sã fie utilizat în principal acolo unde se doreºte un iluminat localizat. Sunt întâlnite diverse tipuri de alimentare, cele mai uzuale fiind cele conectate direct la reþeaua de 220 V a locuinþei ºi cele cu transformator la 12 V.

Sfatul nostru Pentru a utiliza sursa de luminã ce vã avantajeazã, aveþi de fãcut mai multe feluri de modificãri: trebuie înlocuite componente importante, din cauza schimbãrii parametrilor curentului electric sau puteþi folosi pur ºi simplu un fasung adaptat.

Becurile cu halogen sunt becuri cu incandescenþã care emit o luminã albã, ceva mai apropiatã de lumina solarã. În plus, este utilizatã o sticlã specialã pe bazã de cuarþ ºi o atmosferã formatã din iod (un gaz halogen). Avantajul lor faþã de becul clasic este cã, datoritã celor douã elemente noi, filamentul poate atinge temperaturi mai înalte fãrã a fi distrus. Astfel, acestea au o duratã de viaþã de aproximativ douã ori mai mare decât cea a unui bec obiºnuit. De regulã, becurile cu halogen au caracteristicile geometrice ale spoturilor, ceea ce poate crea confuzie; mulþi clienþi sunt nedumeriþi atunci când nu regãsesc la spoturi calitãþile becurilor cu halogen.

Tuburile fluorescente (neoanele) Tuburile fluorescente – „neoanele“, pe care le ºtim cu toþii, nu au filament ºi sunt umplute cu un gaz la presiune scãzutã, care conþine vapori de mercur. Printr-o descãrcare electricã se activeazã fluores-

cenþa pulberii din interior. Puterea specificã este datã de lungimea tubului, astfel cã un tub de 20 cm genereazã o putere de circa 6 W iar unul de 1,5 m poate ajunge la aproximativ 60 W. În timp, grosi-

mea tubului a fost redusã de la un diametru de 38 mm, pentru standardul vechi, la 26 mm, pentru cele mai noi modele. Aprinderea tubului poate fi instantanee sau întârziatã (prin starter).

Misiunea

CASA 10/06

l 63

surse de luminã

iluminare

Becurile economice sau compacte Aceste becuri de tip nou sunt uºor de recunoscut datoritã aspectului lor inedit (în formã de U, spiralã etc) ºi au o duratã medie de viaþã de 5 pânã la 10 ori mai mare decât cea a becurilor obiºnuite, iar luminozitatea este, de asemenea, mai bunã (în cazul lor, 10 W echivaleazã cu 50 W la un bec obiºnuit). Becurile compacte funcþioneazã pe acelaºi principiu ca tuburile fluorescente ºi sunt mai scumpe, din cauza tehnologiei încorporate, dar consumã mai puþinã energie electricã ºi, de aceea, pot fi considerate economice. Cele mai bune dintre ele ating 10.000-12.000 de ore de funcþionare, ceea ce permite o amortizare a costului ridicat de achiziþie. Conferã o luminozitate deplinã la 2-3 minute dupã aprindere ºi este recomandat ca, la montare, sã nu fie þinute de tuburile din sticlã. De asemenea, evitaþi sã aprindeþi ºi sã stingeþi imediat un bec, pentru cã astfel îi reduceþi considerabil durata de viaþã.

Light Emitting Diodes – LED Ultima inovaþie în domeniul iluminatului este ledul (LED - Light Emitting Diodes, cu alte cuvinte: diode ce emit luminã). Este vorba despre acele luminiþe colorate ce se pot vedea la produsele electronice ºi electrocasnice, computere, telefoane mobile sau jucãrii. Datoritã modului de asamblare, ledul concentreazã lumina într-un spot fãrã ajutorul altor componente optice. Are o duratã de viaþã foarte mare (în general de 10 ani, de 2 ori mai

64 l

Misiunea

CASA 10/06

mult decât cel mai bun tip de neon ºi de 20 de ori mai mult decât cel mai bun bec cu filament). Spre deosebire de celelalte dispozitive descrise mai sus, ledul produce lumina printr-un proces „rece“. Când se aplicã energie electricã semiconductorilor (de obicei compuºi ai galiului, arsenului sau fosforului) electronii acestora sunt stimulaþi, generând astfel fotoni care sunt percepuþi de ochiul uman sub formã de luminã. Conform studiilor, aproximativ 95% din curentul electric consumat de un bec clasic se pierde sub formã de cãldurã. Ledul, în schimb, transformã aproape toatã energia în luminã, datoritã principiului de

funcþionare diferit, care nu implicã încãlzirea unui filament fabricat din conductor electric. Pentru a exemplifica, sã facem o comparaþie. Un led consumã, timp de 365 de zile, sub 900 de waþi. Alimentarea unui bec cu incandescenþã timp de 365 de zile consumã 525.600 waþi. Iatã de ce ledul este printre cele mai eficiente surse de luminã, el depãºind cu mult becul incandescent, halogenul sau neonul. Singurul concurent, din aceastã perspectivã, a rãmas becul fluorescent compact, mai fragil ºi cu o luminã nu tocmai odihnitoare. Un alt aspect este tensiunea de numai 4 volþi, necesarã ledului pentru a funcþiona.

masiv & laminat

Pardosealã din scânduri de stejar arabic, degroºatã

Datoritã uleiului aromat cu care e tratatã, aceastã pardosealã nu încântã doar simþul vizual, ci ºi pe cel olfactiv.

Eleganţa caldă a pardoselilor închise Pardoselile de nuanþã închisã sunt prezente de mult timp la târgurile ºi expoziþiile de profil, aºa cã ne-am gândit sã vã arãtãm cum se potrivesc în apartamentele sau casele noastre. Pardosealã rusticã din scânduri de stejar, degroºatã ºi canelatã

Orificiile de formã vermicularã de pe scânduri seamãnã cu cele existente pe scoarþa lemnului natur, fiind realizate manual de cãtre specialiºti în domeniu.

66 l

Misiunea

CASA 10/06

pardoseala

Pardosealã din lemn de merbau, cu muchii teºite longitudinal

Formatul generos, faþetele ºi diferenþierea vivace a nuanþelor cromatice accentueazã puternic dimensiunea longitudinalã a încãperii.

Pardosealã rusticã din molid tratat termic

Printr-o prelucrare specialã la temperaturi înalte, se obþin (fãrã niciun adaos de chimicale) nuanþe închise ºi exotice, întâlnite pânã acum doar la lemnul tropical sau bãiþuit. Misiunea

CASA 10/06

l 67

masiv & laminat

pardoseala

eoarece ocupĂŁ o zonĂŁ ĂŽnsemnatĂŁ din ĂŽncĂŁpere, pardoselile ĂŽÂşi pun amprenta asupra amenajĂŁrii interioare a locuinĂžei. 3H GH DOWĂŠ SDUWH QHÂ°LQG DWkW GH uÂşor de schimbat ca zugrĂŁveala tavanului, a pereĂžilor, tapetul, faianĂža sau mobila, majoritatea specialiÂştilor ĂŽn construcĂžii sau renovĂŁri opteazĂŁ pentru pardoseli deschise la culoare, pe motiv cĂŁ sunt mai vizibile Âşi se potriYHVF Â°HFĂŠUXL VWLO DPELHQWDO SĂŁ admitem cĂŁ o pardosealĂŁ ĂŽn tonuri ĂŽnchise nu e adecvatĂŁ tuturor ĂŽncĂŁperilor. TotuÂşi, aceastĂŁ soluĂžie nu trebuie exclusĂŁ niciodatĂŁ din start. CĂŁci tocmai aceste

Parchet din lemn de stejar afumat, tratat cu ulei cafeniu

Fabricate ĂŽn serie, lamelele acestui parchet deosebit sunt prevĂŁzute pe lungime cu muchii teÂşite abia perceptibil, fapt de naturĂŁ sĂŁ accentueze estetica ĂŽntregii ĂŽncĂŁperi.

PardosealĂŁ din lemn de stejar tratat termic

Acest lemn noduros e tratat cu ulei pe bazĂŁ de cearĂŁ solidĂŁ. DatoritĂŁ procedeului de tratare termicĂŁ, el nu capĂŁtĂŁ doar o nuanĂžĂŁ foarte ĂŽnchisĂŁ, ci Âşi o formĂŁ deosebit de stabilĂŁ.

68 l

Misiunea

CASA 10/06

Parchet gata confecĂžionat pentru o pardosealĂŁ rusticĂŁ din lemn de cireÂş brazilian (Jatoba)

Lemnul sud-american de esenĂžĂŁ tare are o nuanĂžĂŁ brun-roÂşcatĂŁ Âşi un joc cromatic deosebit, datorat nervurilor mai ĂŽnchise.

Parchet laminat care imitĂŁ lemnul de wenge

pardoseli din lemn natural, sau care doar ĂŽi imitĂŁ aspectul, pot conferi locuinĂžei dumneavoastrĂŁ o atmosferĂŁ caldĂŁ, confortabilĂŁ, chiar extravagantĂŁ. Unul dintre motivele reticenĂžei de a folosi pardoseli din lemn de nuanĂžĂŁ ĂŽnchisĂŁ era, pĂ˘nĂŁ nu demult, preĂžul. De regulĂŁ, esenĂžele ĂŽnchise de lemn natural sunt VFXPSH Â°H SHQWUX FĂŠ VXQW PDL UDUH Â°H SHQWUX FĂŠ SURYLQ GLQ ORFDĂ¨LL vQGHSĂŠUWDWH Â°H GLQ DPbele motive amintite. Trebuie spus, ĂŽnsĂŁ, cĂŁ lucrurile s-au mai schimbat ĂŽn aceastĂŁ privinĂžĂŁ. Ă&#x17D;n prezent, prin cele mai diferite procedee tehnice, se pot produce pardoseli din lemn de nuanĂžĂŁ ĂŽnchisĂŁ la un preĂž convenabil. CĂ˘t priveÂşte parchetul laminat, SUHĂ¨XO VĂŠX QX H LQÂąXHQĂ¨DW GH FHO al lemnului natural. O variantĂŁ mai economicĂŁ presupune redu-

Pe lĂ˘ngĂŁ culoarea extrem de ĂŽnchisĂŁ, produsul prezentat de noi reproduce Âşi structura tipicĂŁ a suprafeĂžei acestei esenĂže rare Âşi, prin urmare, foarte scumpe, de lemn african.

masiv & laminat

Sfatul nostru

pardoseala

Pentru ĂŽncĂŁperi umede sau alte spaĂžii problematice (parterul caselor vechi fĂŁrĂŁ subsol) e disponibil un parchet laminat special, cu rezistenĂžĂŁ mai mare la umiditate.

Parchet laminat satinat Âşi foarte strĂŁlucitor:

Luciul foarte intens conferĂŁ suprafeĂžei pardoselii o nuanĂžare ĂŽn tonuri calde, care ies pregnant ĂŽn evidenĂžĂŁ mai cu seamĂŁ dacĂŁ s-a optat pentru culori ĂŽnchise.

cerea cotei-pĂŁrĂži de lemn exotic din stratul de uzurĂŁ al parchetuOXL PXOWLVWUDWLÂ°FDW VDX IXUQLUXLW Dar soluĂžiile prin care se poate diminua preĂžul pardoselilor ĂŽnFKLVH OD FXORDUH QX VH RSUHVF DLFL NuanĂža esenĂželor obiÂşnuite poaWH Â° vQFKLVĂŠ IRORVLQG EDLĂ¨ FHDUĂŠ uleiuri cu pigmenĂži sau alte VXEVWDQĂ¨H 3XWHP DPLQWL SURFHGHXO GH DIXPDUH FX DPRQLDF VDX FORUXUĂŠ GH DPRQLX GDU vQ DFHVWH FD]XUL OHPQXO YD FĂŠSĂŠWD R QXDQĂ¨ĂŠ vQFKLVĂŠ GRDU OD VXSUDIDĂ¨ĂŠ AstĂŁzi a luat amploare procedura de schimbare a culorii esenĂželor de lemn prin intermediul tratĂŁrii terPLFH $Ă§D QXPLWXO OHPQ termic e produs printr-o traWDUH OD WHPSHUDWXUL ULGLFDWH ĂŽn decursul cĂŁreia se pierGH R[LJHQ Ă§L VH DGDXJĂŠ DSĂŠ /D WHPSHUDWXUL GH OD Â&#x2022;& SkQĂŠ OD Â&#x2022;& QXDQĂ¨D OHPQXOXL VH vQFKLGH vQ SURIXQ]LPH IĂŠUĂŠ D DGĂŠXJD FRORUDQĂ¨L Â˝Q SOXV SDUGRVHOLOH UHDOL]DWH DVWIHO DX R IRUPĂŠ PDL VWDELOĂŠ Âşi radiazĂŁ mirosul caracteULVWLF DO IRFXOXL GLQ FĂŠPLQ 3URGXFĂŠWRULL GH SDUFKHW ODPLQDW LPLWĂŠ GLQ FH vQ FH PDL GHWDOLDW HVHQĂ¨HOH vQFKLse: procedurile superioare GH WUDWDUH OD SUHVLXQH VWUXFWXUD QDWXUDOĂŠ D VXSUDIHĂ¨HORU VDX GHWDOLLOH SUHFXP GLVSXQHUHD Â°EUHORU SH Â°HFDUH ODPHOĂŠ IDF GLÂ°FLOĂŠ GLVWLQJHUHD RULJLQDOXOXL GH FRSLH Q

70 l

Misiunea

CASA 10/06

Parchet laminat cu aspectul elegant al lemnului de nuc

Format din elemente liniare, acest parchet laminat, aplicat fĂŁrĂŁ adeziv, prin ĂŽmbinare cu clichet, are o suprafaĂžĂŁ matĂŁ Âşi catifelatĂŁ.

Laminat ce â&#x20AC;&#x17E;imitĂŁâ&#x20AC;&#x153; lemnul de palisandru El impune o linie elegantĂŁ

ĂŽn decorul ĂŽn care e amplasat, aspectul fastuos al pardoselii fiind accentuat de muchiile teÂşite pe ĂŽntreg conturul lamelelor.

Laminat ce reproduce esenĂža Jatoba (cireÂşul brazilian) IatĂŁ o variantĂŁ exoticĂŁ, ĂŽn

tonul cald de roÂşu ĂŽntunecat, cu variaĂžii cromatice de la portocaliu deschis la violet ĂŽnchis.

Â°QLVDMH de top

e r a o l u c m ĂŁ d SĂŁ ! r o l e r a o i r e t in ulĂži dintre noi ezitĂŁm atunci cĂ˘nd trebuie sĂŁ alegem ĂŽntre anumite materiale pentru amenajarea locuinĂžei. Ă&#x17D;n cazul unora, trebuie sĂŁ Ăžinem seama doar de gusWXO SHUVRQDO $OWHOH vQVĂŠ LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ FRQfortul Âşi, nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, sĂŁnĂŁtatea locatarilor. DacĂŁ vrem sĂŁ decorĂŁm pereĂžii interiori, avem mai multe variante; acum, ne-a reĂžinut atenĂžia tapetul, un produs care evolueazĂŁ, parcĂŁ, de la o zi la alta.

Conform pĂŁrerilor neautorizate, ale unor persoane neatente la ce se mai gĂŁseÂşte prin magazine, tapetul este considerat depĂŁÂşit sau mult prea pretenĂžios. Avantajul acestuia, speculat la maximum de designeri, este cĂŁ prezintĂŁ o imagine dinamicĂŁ Âşi FRPSOH[ĂŠ %HQHÂ°FLDULL DU WUHEXL VĂŠ DSUHFLeze Âşi un alt aspect: aplicarea tapetului nu implicĂŁ atĂ˘ta deranj cĂ˘t se produce ĂŽn cazul unei zugrĂŁveli clasice.

Pentru interioare ĂŽn stil clasic

Motivele vegetale, inspirate din decoraĂžiunile secolelor anterioare, pot fi abordate Âşi ĂŽntr-o locuinĂžĂŁ modernĂŁ, alĂŁturi de un mobilier ĂŽn acelaÂşi ton. Fenomenul este deosebit de clar mai ales ĂŽn ultima perioadĂŁ, cĂ˘nd stilul â&#x20AC;&#x17E;retroâ&#x20AC;&#x153; a cunoscut o revenire ĂŽn forĂžĂŁ.

FOTO: Alicarus

FOTO: PHI Solutions

tapet

Tipuri de tapet

FOTO: PHI Solutions

Q Tapetul imprimat manual este unul special din punct de vedere al as-

Direct în naturã

Aþi putea crede cã locuinþa dumneavoastrã are vedere spre o pãdure luxuriantã, deºi este vorba doar despre un calcan. Efectul e cu atât mai puternic pentru un tapet tridimensional.

pectului, asta ºi datoritã procesului de producþie ceva mai complicat. Preþul este, bineînþeles, pe mãsurã. Formele sunt decupate în planºe de lemn, apoi, cu o soluþie specialã, se imprimã manual pe hârtie groasã. Q Tapetul imprimat mecanic este mai ieftin ºi este prezent într-o gamã mult mai variatã, dar ºi efectul este corespunzãtor. Q Tapetul lavabil este acoperit cu o peliculã subþire de plastic - poate fi curãþat fãrã probleme cu apã. Cel pe bazã de vinil este, de asemenea, lavabil, fiind totuºi mai rezistent si mai simplu de întreþinut. Q Tapetul din material textil este destinat interioarelor mai pretenþioase. La fabricarea acestui tip de acoperire, se folosesc materiale ca: mãtasea, brocartul, taftaua ºi altele. Q Fibrele naturale: iatã o soluþie elegantã de material. Astfel, un tapet din in, cânepã, rafie sau alge uscate adaugã distincþie unei încãperi decorate în manierã clasicã. Firmele autohtone duc o politicã de promovare a noi tipuri, cu care românii sunt mai puþin obiºnuiþi; dintre acestea vã reþinem atenþia cu douã variante deosebite: tapetul tridimensional ºi cel din fibrã de sticlã. Misiunea

CASA 10/06

l 73

°QLVDMH de top

Tipul de tapet trebuie ales în funcþie de camera unde este utilizat. Camera copiilor are nevoie de o variantã rezistentã la uzurã, viu coloratã ºi... uºor de înlocuit.

Pereþi tridimensionali Tapetul de acest tip se bazeazã pe tehnologia compoziþiei fluorescente, combinate cu grafica 3D. Utilizatorii obþin efecte deosebite sub acþiunea neoanelor speciale BLB (neon cu luminã albastrã). Se poate reproduce pe zid o imagine, folosindu-se un pigment fluorescent de înaltã rezoluþie. Respectivul pigment este reflectat FOTO: Cybertex Romania sub acþiunea luminii BLB, activându-se astfel efectul 3D. Uºor de întreþinut, ignifug, impermeabil ºi antistatic, este confecþionat din fibre speciale de poliester, fiind în acelaºi timp un produs ecologic, ce nu emite substanþe alergice.

FOTO: Cybertex Romania

WDSHW

Pentru orice destinaþie

Limitele spaþiului

Tapetul tridimensional conferã profunzime. Impresia este cu totul specialã, mai ales dacã alegeþi un peisaj de care vã simþiþi ataºat.

Fibra de sticlã

Rezistenþã ºi stil

Tapetul din fibrã de sticlã este un material ignifug ºi mai rezistent la ºocuri decât celelalte tipuri. Costul de întreþinere este foarte mic, deoarece poate fi vopsit de mai multe ori fãrã a-i fi afectate calitãþile. Sticla (un produs anorganic), în combinaþie cu vopselele pe bazã de latex, permite zidului sã „respire“, nefiind un mediu propice dezvoltãrii mucegaiului ºi ciupercilor. Datoritã proprietãþilor enumerate mai sus, folosirea acestui tip de tapet se recomandã inclusiv în clinici, spitale ºi hoteluri.

Fibra de sticlã este un produs rezistent ºi, în acelaºi timp, modern. Variantele coloristice sunt adaptate tendinþelor modei. FOTO: Alicarus

74 l

Misiunea

CASA 10/06

vis de iarnรฃ

O altรฃ

poveste

cu Moยบ Crรฃciun Este al doilea asemenea eveniment vQ XOWLPD Vฤ SWฤ PkQฤ &UHG Fฤ DYHP R SHUVRDQฤ GLQ GRPHQLXO DPHQDMฤ ULORU Fฤ FL IXUฤ QXPDL XQHOWH

Sunt distrus...

32/,ฤฅ,$$$

,QWUkQG vQ GHEDUD 9DOHULX D Jฤ VLW XUPHOH XQHL VSDUJHUL 0XOWH GLQWUH XQHOWHOH OXL SUHIHUDWH GLVSฤ UXVHUฤ

1RDSWHD Valeriu avea tot IHOXO GH FRรผPDUXUL Cele cu Piki au IRVW WHULร DQWH

( LPSRVLELO Vฤ QX UHYLQฤ

รปWLH Fฤ PDL HVWH GH IXUDW vQFฤ

$ GRXD ]L D LQVWDODW R FDPHUฤ GH OXDW YHGHUL vQ GHEDUD

76 l

Misiunea

CASA 10/06

Ĉĉĉ &(((" "

Am venit 6Ĉ /( $'8& ÎNAPOI!!!

ÍQ VHDUD XUPĉWRDUH D REVHUYDW FX XLPLUH FXP YHFLQXO OXL GH OD D LQWUDW üL D SXV OD ORF XQHOWHOH IXUDWH

&H SURVWLH D SXWXW Vĉ IDFĉ $FXP R Vĉ LQWUH OD vQFKLVRDUH"

6XQW ]LGDU üL DP DYXW R OXFUDUH XUJHQWĉ ûWLDP Fĉ Q R Vĉ PL GDĦL XQHOWHOH GDFĉ YL OH FHU $P WHUPLQDW üL OH DP SXV OD ORF 9HFLQXO D IRVW DUHVWDW 9DOHULX V D GXV Vĉ vO YDGĉ OD vQFKLVRDUH üL D DÁDW FkWHYD OXFUXUL LQWHUHVDQWH GHVSUH HO

2 Vĉ DYHP üL QRL FH SXQH SH PDVĉ vQ VHDUD GH &UĉFLXQ )DPLOLD OXL VH DÁD vQWU R VLWXDĦLH GLVSHUDWĉ 9DOHULX QX üWLD FH Vĉ IDFĉ

(X vPL UHWUDJ SOkQJHUHD $ IRVW R QHvQĦHOHJHUH $U À ELQH GDFĉ üL GXPQHDYRDVWUĉ DĦL UHQXQĦD OD 'RVDUXO 3HQDO

+R +R +RRRR

2 ERUPDüLQĉ QRX QRXĦĉ SHQWUX XQ FRSLO FDUH D IRVW FXPLQWH PĉFDU R ]L SH DQ

ÍQ VHDUD GH &UĉFLXQ 9DOHULX D DYXW R VXU SUL]ĉ GH SURSRUĦLL vQWkOQLQGX VH FX FLQHYD SH FDUH QX O PDL Yĉ]XVH GLQ FRSLOĉULH

Misiunea

CASA 10/06

l 77

geotehnicĂŁ

dezvoltare durabilĂŁ

Problema bunului plac ĂŽn urbanism E

voluĂžia generalĂŁ a spaĂžiului construit dintr-o localitate este, de multe ori, ĂŽn contradicĂžie cu modalitatea raĂžionalĂŁ ĂŽn care DU WUHEXL VĂŠ Â°H XWLOL]DWH WHUHQXULle. Pare cĂŁ regimul construcĂžiilor HVWH vQFĂŠ XQ UH]XOWDW DO YRLQĂ¨HL personale. Ceea ce se impune, prin legislaĂžia adoptatĂŁ ĂŽn doPHQLXO FRQVWUXFĂ¨LLORU SRDWH Â° uneori neglijat, ĂŽn condiĂžiile XQRU GHÂ°FLHQĂ¨H vQ D WUDVD IRDUWH FODU OLPLWĂŠULOH Â°UHĂ§WL GH GH]YROtare a habitatului. Modul de sisWHPDWL]DUH D IRORVLULL WHULWRULXOXL FXQRDĂ§WH GHVLJXU SHUVSHFWLYH GLIHULWH RUL VH vQFHDUFĂŠ R GH]-

Amenajarea teritoriului Aceasta are drept scop de bazĂŁ armonizarea la nivelul ĂŽntregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice Âşi culturale, iar ca obiective se remarcĂŁ: Q dezvoltarea economicĂŁ Âşi socialĂŁ echilibratĂŁ ; Q ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea calitĂŁĂžii vieĂžii oamenilor Âşi colectivitĂŁĂžilor umane; Q gestionarea responsabilĂŁ a resurselor naturale Âşi protecĂžia mediului; Q utilizarea raĂžionalĂŁ a teritoriului.

voltare armonioasĂŁ a clĂŁdirilor, din punct de vedere estetic, ori o HÂ°FLHQWL]DUH D UHĂ¨HOHORU GH LQWHUHV SXEOLF 7RWXĂ§L vQWRWGHDXQD punctul de plecare ĂŽncepe de la ÂľUH]HUYDÂŚ GH VSDĂ¨LX GLVSRQLELO privitĂŁ ca resursĂŁ de prim rang. Ă&#x17D;n concepĂžia actualĂŁ a omeniULL GHVSUH VHPQLÂ°FDĂ¨LD GLYHUVHORU UHVXUVH WHUHQXO Ă§L DSD VXQW prioritare. FĂŁrĂŁ ele, nicio activitate umanĂŁ nu poate exista. Acest lucru a devenit evident ĂŽn timpurile recente, cĂ˘nd toate ramurile economice au ĂŽnceput o adevĂŁratĂŁ disputĂŁ pentru a acaSDUD SR]LĂ¨LL FkW PDL IDYRUDELOH vQ VSDĂ¨LX Â˝Q SUH]HQW V D DMXQV FD WHULWRULXO XQHL Ă¨ĂŠUL VĂŠ Â°H MXGHFDW Ă§L vPSĂŠUĂ¨LW vQ SODQXULOH GH GH]YROWDUH SH SURFHQWH SHQWUX Â°ecare domeniu de activitate ĂŽn SDUWH $VWIHO FRQVWUXFĂ¨LLOH VXQW ĂŽnchise ĂŽntre limitele intravilanului, un intravilan ce suportĂŁ, DSURDSH vQ PDMRULWDWHD FD]XULORU R PRĂ§WHQLUH GHVWXO GH DSĂŠVĂŠWRDUH din punct de vedere al densitĂŁĂžii UH]LGHQĂ¨LDOH DO SURFHQWXOXL GH ocupare a teritoriului, etc.

Proiect Âşi realitate &XP Ă§L FkW GH ELQH VH GLVtribuie acest teritoriu diverseORU XWLOL]ĂŠUL HVWH R SUREOHPDWLFĂŠ extrem de importantĂŁ, penWUX FDUH VH DORFĂŠ IRQGXUL EXJHWDUH vQVHPQDWH Ă§L VH IRORVHĂ§WH experienĂža unor echipe ĂŽntregi GH VSHFLDOLĂ§WL vQ GRPHQLX 5H]XOWDWXO HVWH vQWRFPLUHD SODQX-

78 l

Misiunea

CASA 10/06

AĂži fost revoltaĂži, poate, de birocraĂžia serviciilor de urbanism. Lucrurile sunt un pic mai complexe, deoarece o comunitate se poate dezvolta defectuos, fĂŁrĂŁ urbaniÂşti.

rilor de amenajare a teritoriuOXL OD QLYHO QDĂ¨LRQDO ]RQDO Ă§L MXGHĂ¨HDQ Ă§L D SODQXULORU XUEDQLVWLFH JHQHUDOH ]RQDOH Ă§L GH detaliu. Aceste documente sunt cele care impun restricĂžii ĂŽn regimul construcĂžiilor; de exemSOX DXWRUL]DĂ¨LLOH GH FRQVWUXFĂ¨LH VH HOLEHUHD]ĂŠ QXPDL GXSĂŠ FH VH constatĂŁ cĂŁ existĂŁ o compatibilitate ĂŽntre proiectul propus Ă§L 3ODQXO 8UEDQLVWLF GH 'HWDOLX 38' $FHVWD GHÂ°QHĂ§WH WHULWRULXO SULQ Â°OWUXO XQRU FULWHULL HVHQĂ¨LDOH IRDUWH YDULDWH FD DULH GH DFRSHULUH Ă§L vQFHDUFĂŠ VĂŠ FRQIHUH VSDĂ¨LXOXL R IXQFĂ¨LRQDOLWDWH cĂ˘t mai durabilĂŁ. Ă&#x17D;ntre obiecWLYHOH DPHQDMĂŠULL WHULWRULXOXL Ă§L urbanismului, se distinge o caWHJRULH IRDUWH LPSRUWDQWĂŠ UH-

IHULWRDUH OD OHJĂŠWXUD VWUkQVĂŠ cu mediul natural, ale cĂŁrui FDUDFWHULVWLFL Ă§L PDQLIHVWĂŠUL UHSUH]LQWĂŠ VXSRUWXO QHFHVDU oricĂŁrei activitĂŁĂži.

ImportanĂža hĂŁrĂžilor &HOH PDL HÂ°FLHQWH PRGXUL GH D DQDOL]D UH]HUYD GH VSDĂ¨LX disponibil pentru construcĂžii GH RULFH WLS VXQW UHSUH]HQWDte de ĂŽntocmirea hĂŁrĂžilor temaWLFH SH FDUH VH FRQWXUHD]ĂŠ vQ DUHDOXO VWXGLDW ]RQHOH FH QX VH SUHWHD]ĂŠ GLQ SXQFW GH YHGHUH JHRWHKQLF vQ VHQV ODUJ OD D Â° GHVWLQDWH FRQVWUXLULL $VWIHO LQWHUHVHD]ĂŠ vQGHRVHEL KĂŠUĂ¨LOH GH risc seismic, susceptibilitatea la poluare, riscul alunecĂŁrilor

Urbanismul Are ca principal scop stimularea evoluĂžiei complexe a localitĂŁĂžilor, obiectivele fiind definite astfel: Q ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea condiĂžiilor de viaĂžĂŁ prin eliminarea disfuncĂžionalitĂŁĂžilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice Âşi locuinĂže convenabile pentru toĂži locuitorii; Q crearea condiĂžiilor pentru satisfacerea cerinĂželor speciale ale copiilor, vĂ˘rstnicilor Âşi ale persoanelor cu handicap; Q utilizarea eficientĂŁ a terenurilor, ĂŽn acord cu funcĂžiunile urbanistice adecvate Âşi extinderea controlatĂŁ a zonelor construite; Q protejarea Âşi punerea ĂŽn valoare a patrimoniului cultural construit Âşi natural; Q asigurarea calitĂŁĂžii cadrului construit, amenajat Âşi plantat din toate localitĂŁĂžile urbane Âşi rurale; Q protejarea localitĂŁĂžilor ĂŽmpotriva dezastrelor naturale.

de teren Âşi al inundaĂžiilor. Locurile potrivite pentru construirea depozitelor de deÂşeuri sunt de un interes crescĂ˘nd pentru o dezvoltare armonioasĂŁ, ĂŽn bunĂŁ ĂŽnĂželegere cu principiile ecoloJLVWH (OH WUHEXLH LGHQWLÂ°FDWH SH o hartĂŁ separatĂŁ, deoarece, ĂŽn orice comunitate ĂŽn expansiune, problema depozitĂŁrii reziduurilor de orice tip este majorĂŁ, cu atĂ˘t mai mult cu cĂ˘t spaĂžiul disponibil devine limitat chiar Âşi pentru activitĂŁĂžile de bazĂŁ. Studiind aceste hĂŁrĂži, se evalueazĂŁ posibilitatea extinderii zonei locuite pe un anumit teritoriu. Ele sunt absolut necesare acolo unde se fac investiĂžii mari, deoarece riscurile cauzaWH GH QHFXQRDĂ§WHUH SRW Â° LPLnente, chiar dacĂŁ nu sunt uÂşor de bĂŁnuit. CĂ˘nd se suprapun zoQHOH VXVFHSWLELOH GH D Â° DIHFWDWH de fenomene naturale distructive cu zonele locuite, rezultĂŁ hĂŁrĂži prin care se aratĂŁ vulnerabilitatea Âşi gradul de expunere a diverselor sectoare dintr-o localitate Âşi se contureazĂŁ o serie de scenarii posibile ĂŽn care construcĂžiile sunt afectate ĂŽn diferite moduri.

SoluĂžii constructive Ă&#x17D;ntocmirea hĂŁrĂžilor de risc, cu aplicaĂžii directe ĂŽn sistematizarea teritoriului, este numai o abordare calitativĂŁ a problemei, dar care reuÂşeÂşte sĂŁ confere o imagine de ansamblu asupra

vulnerabilitĂŁĂžii unei arii locuite. Mai departe, cĂ˘nd se trece la DQDOL]DUHD Â°HFĂŠUXL DPSODVDPHQW ĂŽn parte, la cererea proprietarului sau a unui potenĂžial investitor, studiile geotehnice detaliate realizate pe o suprafaĂžĂŁ micĂŁ aratĂŁ cu exactitate limitĂŁrile naturale ale locaĂžiei respective Âşi precizeazĂŁ soluĂžia constructivĂŁ ce trebuie abordatĂŁ. AÂşa cum precizeazĂŁ Âşi Legea privind Amenajarea Teritoriului Âşi Urbanismului, RomĂ˘nia trebuie sĂŁ devinĂŁ spaĂžiul necesar procesului de dezvoltare durabilĂŁ, prin care se realizeazĂŁ totodatĂŁ protecĂžia patrimoniului natural Âşi construit, ĂŽn contextul ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirii condiĂžiilor de viaĂžĂŁ. FĂŁrĂŁ o cunoaÂştere atentĂŁ, specializatĂŁ a terenului pe care se construieÂşte, aceste obiectiYH QX SRW Â° UHDOL]DWH GHRDUHFH LQYHVWLĂ¨LLOH YRU Â° VXSXVH KD]DUdului natural. Q

Rolul geotehnicii Categoriile generale de probleme cu specific geotehnic, abordate ĂŽn planurile urbanistice Âşi planurile de amenajare a teritoriului se referĂŁ la: Q valorificarea potenĂžialului natural; Q stabilirea Âşi delimitarea zonelor construibile; Q mĂŁsuri de delimitare, pĂ˘nĂŁ la eliminare a efectelor unor riscuri naturale, dacĂŁ acestea existĂŁ ĂŽn zona studiatĂŁ; Q protecĂžia mediului. Misiunea

CASA 10/06

l 79

viaþa plantelor

Sãrbãtoarea culorilor din

grãdina de iarnã

Frigul ºi gerul iernii nu sunt întotdeauna inamicii plantelor verzi, astfel încât o grãdinã bine realizatã va fi extrem de atractivã ºi în anotimpul alb. Forma unor specii de arbuºti ºi petele de galben auriu sau roºu purpuriu ale frunzelor pot contrasta minunat cu albul zãpezii.

80 l

Misiunea

CASA 10/06

Poate cã în nicio altã perioadã din an nu ne aprindem mai mult imaginaþia pentru a ne decora casa ºi împrejurimile ei, ca în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã. Împodobim bradul de Crãciun ºi ghirlandele strãlucitoare, iar jocurile de lumini ºi ornamentele multicolore inundã cu farmecul lor interioarele, curþile ºi grãdinile noastre. În acest peisaj de poveste, arbuºtii decorativi vin sã întregeascã prin culoare ºi magie basmul trãit de fiecare dintre noi. În grãdinã este sãrbãtoare; acum putem deschide poarta colindãtorilor.

Înflorirea de iarnã

ontrar aparenþelor, iarna nu este doar un sezon al capriciilor naturii, al ninsorilor neaºteptate ºi al îngheþurilor nePLORDVH (D SRDWH ° XQ DQRWLPS care, prin resurse nebãnuite de culoare, sã încânte privirile iubitorilor de naturã ºi sã le ofere acestora posibilitatea de a-ºi decora în mod iscusit spaþiile din jurul caselor. Alãturi de conifere, aceastã PLVLXQH SRDWH ° vQGHSOLQLWé çL GH anumite specii de arbuºti care,

spre deosebire de celelalte plante lemnoase, nu îºi pierd podoaba de frunze verzi odatã cu scãderea temperaturii. Varietatea de arbuºti ce îºi pãstreazã frunzele în anotimpul rece este foarte mare, astfel încât proprietarii de grãdini care se temeau cã frigul ºi zãpada le vor pustii grãdinile, se pot liniºti acum. Vor avea de ales dintre mai multe specii cu ajutorul cãrora frumuseþea decoraþiunilor vii va învinge gerul ºi zãpezile.

Tinereþea fãrã bãtrâneþe a frunzelor Din bazinul mediteranean vine sã dea culoare ºi prospeþime peisajelor albe de iarnã un arbust cu frunze persistente, Ilex aquifolium. Cu o staturã impozantã, acesta poate ajunge uneori pânã la dimensiunile unui arbore. Lãstarii sunt verzi ºi îmbrãcaþi cu frunze tari, rigide, de culoare verde închis, cu marginea spinos-zimþatã. Fructele delicate, roºii ºi sferice, apar în septembrie ºi rãmân pe ramuri pânã la apariþia ghioceilor, în martie, când se matureazã. De altfel, ramurile împodobite cu fructe ale acestui arbust reprezintã un simbol al Sãrbãtorilor de Iarnã. Horticultorii au creat, motivaþi de frumuseþea lui deosebitã, forme decorative: Aureomarginata, care încântã privirea cu frunze bordate cu galben, Golden Queen, cu frunze eliptice, bordate Ilex aquifolium cu auriu, Golden King, cu frunze oval-rotunjite, bordate de asemenea cu auriu (însã în mod neregulat), precum ºi Albomargonata, care are frunze obiºnuite, cu bordurã albã-crem. Toate aceste varietãþi sunt termofile, adicã preferã iernile blânde – sunt sensibile la ger ºi nu rezistã îngheþurilor aspre. Nu fac parte, însã, nici dintre acele plante care se simt confortabil la soare, frunzele lor bicolore netolerând bine lumina din zilele înzãpezite ºi senine. Se poate adapta unei asemenea expuneri, dar preferã semi-umbra. Pentru a creºte ºi a rezista în timp, Ilex aquifolium are nevoie de soluri mijlocii, uºor acide. Înmulþirea acestui gen de arbust se face prin butaºi sau marcotaj (lãstarii se îngroapã în pãmânt, cu vârful afarã ºi, dupã ce au prins rãdãcini, se separã de planta-mamã, formând una nouã). Puteþi admira acest arbust în aranjamente solitare, în grupuri, dar mai ales în formã de garduri vii, amenajate prin tundere. Asemãnãtor ca aspect este Mahonia aquifolium, un arbust originar din America de Nord, foarte atractiv pe perioada iernii. Acesta formeazã tufe largi, cu frunziºul persistent, care capãtã toamna nuanþe purpurii. Florile sunt mici, galbene, uºor parfumate, dispuse sub formã de fascicule, ºi apar în lunile martie ºi aprilie, locul lor fiind apoi luat de fructe mici (0,8 cm), de culoare albastru închis, brumate. Mahonia se poate planta cu rezultate foarte bune (atât din punct de vedere estetic, cât ºi al rezistenþei la mediu) sub coroanele umbroase ale arborilor, dar ºi liber, direct sub soarele cu dinþi al iernii. Mahonia aquifolium Misiunea

CASA 10/06

l 81

Face parte din familia Brassicaceae ºi i se spune, pur ºi simplu, varzã decorativã. Împreunã cu speciile de arbuºti descrise aici, poate deveni atracþia unei grãdini la începutul iernii. Odatã cu primul îngheþ, ea se coloreazã parcã ºi mai intens, întrucât preferã temperaturile scãzute.

arbuºti

viaþa plantelor

arbuºti

Garduri vii sub zãpadã Adus tot din bazinul Mãrii Mediterane, arbustul Buxus sempervirens este foarte apreciat datoritã uºurinþei lui de adaptare la orice tip de sol – fie cã este fertil, bogat în humus, fie sãrac ºi calcaros. Pretenþiile acestuia sunt minime, el putând fi expus atât direct în soare, cât ºi în penumbrã permanentã, fãrã ca acest lucru sã îi afecteze, în vreun fel, creºterea. Plantele au frunze mici, persistente, de formã ovalã pânã la lung elipticã. Grãdinarii pot „modela“ coroanele plantelor de buxus, realizând astfel garduri vii ºi borduri compacte, care vor avea culoarea verde închis. Aceastã specie cuprinde numeroase varietãþi, printre care Rotundifolia (cu frunze oval-rotunjite), Angustifolia (cu frunze lanceolate), Aureo-variegata (cu frunze înspiVar. Suffruticosa cate cu galben) ºi Suffruticosa (de talie mai micã ºi cu frunze mai mãrunte). În principiu, existã douã modalitãþi de

Bordurile cu Buxus sempervirens ajutã la delimitarea zonelor iar, prin tundere regulatã, pot fi obþinute efecte spectaculoase. Aceastã operaþiune are efecte minore înainte de intrarea în vegetaþie.

înmulþire a acestor plante: prin seminþe ºi prin butaºi (obþinuþi din lãstarii rezultaþi la tunderea arbuºtilor). Folosirea seminþelor fiind foarte puþin productivã, butãºirea plantei rãmâne, totuºi, metoda cel mai des utilizatã pentru reproducere. Butaºii necesitã o perioadã de cel puþin 2 ani pentru a-ºi dezvolta rãdãcini sãnãtoase ºi pentru a suporta apoi replantarea. Mutarea lor în noul teren se va face în perioada august – februarie, cu balotul de pãmânt al fiecãrui butaº.

Farmec oriental în grãdinile acoperite de nea Orientul îndepãrtat nu ne-a oferit doar moºtenirea valorilor unor extraordinare culturi ºi civilizaþii. Suntem captivaþi de mãreþia Marelui Zid Chinezesc, cuceriþi de istoria Drumului Mãtãsii ºi fascinaþi de teribila onoare a samurailor japonezi. În plus, însã, misteriosul Orient ne aduce în suflete ºi ne prezintã în grãdini adevãrate minuni ornaGracilis mentale, menite sã ne încânte cu farmecul lor colorat si exotic. De acolo au fost aduºi, ca prezenþã decorativã pe timpul iernii, arbuºtii aparþinând genului Evonymus. Sunt arbuºti cu lãstari verzi ºi frunze eliptice, de culoare verde-închis, care Aureamarginata înfloresc ºi fac fructe abia când planta este bãtrânã. Dintre speciile foarte decorative pe timpul iernii menþionãm pe cele de talie joasã: Evonymus fortunei ºi japonica. Prima varietate este cea originarã din îndepãrtata Chinã. Albomarginata

82 l

Misiunea

CASA 10/06

Frunzele ei sunt persistente ºi foarte estetice în perioada sezonului rece. ªi în cazul acestei specii de arbuºti, au fost create mai multe forme horticole, dintre care amintim: – Emerald’n Gold, arbust înalt pânã la 40 cm, cu lãstari uneori supli care devin târâtori pendenþi, alteori viguroºi ºi alungiþi, putându-se urca pe suporturi sau pe ziduri. Frunzele sunt verzi, bordate cu galben, iar toamna devin roºii-purpurii. – Gracilis – un arbust, de asemenea, foarte scund, de pânã la 30 cm înãlþime ºi 50 cm lãrgime, care se târãºte pe sol, cu frunzele mici (3cm) mãrginite cu alb. Adesea, vârfurile lãstarilor de Gracilis devin roz. Unele varietãþi ajung la numai 15 cm înãlþime, însã ramurile acestora se pot urca pe ziduri ºi pe trunchiuri de arbori. La maturitate (în lunile mai-iunie), apar flori albe, minuscule, grupate în bucheþele mici. Dupã cum o spune ºi numele, arbuºtii aparþinând celei de-a doua specii a genului, Evonymus japonica, sunt originari din þara Soarelui-Rãsare. Spre deosebire de Evonymus fortunei, aceºtia sunt tufoºi, foarte ramificaþi, cu frunze de culoare verde închis lucios, iar înãlþimea lor poate ajunge pânã la doi metri. Au fost create forme horticole cu frunze bicolore din care amintim: Albomarginata (cu frunze bordate cu alb) ºi Aureomarginata (cu frunze bordate cu galben auriu). Arbuºtii Albomarginata produc flori mici, albe, grupate în bucheþele, asemãnãtoare cu cele de Evonymous fortunei, varietatea Gracilis. Foarte decorativã este ºi varietatea Microphyllus (cu frunze lucioase, de culoare verde), având portul asemãnãtor cu cel al plantelor de buxus.

Microphillus

Dacã sunt „încurajate“, plantele de Evonymus Fortunei, varietatea Emerald’n Gold pot deveni urcãtoare.

Evonymus japonica ºi varietãþile sale pot fi plantate solitar sau în grupuri; se pot modela în forme artistice ºi pot alcãtui garduri vii deosebit de frumoase, deoarece suportã foarte bine tunderea. De asemenea, importante de relevat sunt rezistenþa la poluarea atmosfericã a acestor arbuºti, precum ºi posibilitatea de a fi plantaþi pe soluri mijlocii, chiar ºi calcaroase.

actual Kuma

De la vis la realitate

XPD vรงL H[WLQGH DFWLYLWDWHD vQ 5RPkQLD SULQWU R QRXรฉ IDEULFรฉ LQDXJXUDWรฉ OD %รฉQHรงWL vQ DSURSLHUHD RUDรงXOXL &kPSLQD &RPSDQLD .XPD 3URGXNWHU GLQ 'DQHPDUFD SURGXFรฉWRDUH GH FRQFHSWH XQLFH SHQWUX EรฉL รงL EXFรฉWรฉULL HVWH SUH]HQWรฉ SH SLDรจD URPkQHDVFรฉ GLQ DXJXVW SULQ VXEVLGLDUD VD .XPD 5RPkQLD &X R LQYHVWLรจLH GH DSUR[LPDWLY PLOLRDQH HXUR .XPD 5RPkQLD D SXV ED]HOH XQHLD GLQWUH FHOH PDL PRGHUQH IDEULFL GH WXUQDUH D ODYRDUHORU GLQ PDUPXUรฉ รงL JUDQLW ยต7HKQRORJLD SH FDUH R XWLOL]รฉP QH SHUPLWH Vรฉ UรฉVSXQGHP prompt cererilor, ceea ce a asigurat compaQLHL PDPรฉ .XPD 'DQHPDUFD XQ ORF vQWUH

SULPLL WUHL SURGXFรฉWRUL GH ODYRDUH GLQ 6FDQGLQDYLD FHD PDL H[LJHQWรฉ SLDรจรฉ GLQ vQWUHDJD OXPHยฆ D GHFODUDW GLUHFWRUXO H[HFXWLY DO .XPD 5RPkQLD G QD &DPHOLD 0DUWLQHVFX /D UkQGXO VรฉX +DQV &KULVWLDQVHQ GLUHFWRUXO JHQHUDO .XPD 'DQHPDUFD D FRPSOHWDW ยต,QYHVWLรจLD HUD QHFHVDUรฉ GDWRULWรฉ FUHรงWHULL SHUPDQHQWH D FHUHULORU GH SURGXVH QRL .XPD 5RPkQLD ยฐLQG IXUQL]RU DO PDULORU ODQรจXUL GH UHWDLO GLQ 6FDQGLQDYLD 'RULP Vรฉ GHYHQLP XQ MXFรฉWRU LPSRUWDQW รงL vQ SURGXFรจLD GH ODYRDUH VWDQGDUG ยฐLQG SUHJรฉWLรจL Vรฉ UHDOL]รฉP produsele solicitate de clienรพi sau parteneri vQ ]LOH 3URGXVHOH .XPD FDUH VH GLVWLQJ SULQWU XQ GHVLJQ XQLF VH DGUHVHD]รฉ vQ SUL-

PXO UkQG FOLHQรจLORU FDUH DX VWLO รงL EXQ JXVW QX FDXWรฉ QHDSรฉUDW SURGXVH LHIWLQH รงL vQ QLFLXQ FD] QX vรงL GRUHVF XQ VLPSOX ODYRDU DOE ยฝQ YL]LXQHD .XPD ODYRDUXO HVWH SLHVD GH UH]LVWHQรจรฉ vQWU R FDPHUรฉ GH EDLH รงL QX QXPDL (O WUHEXLH Vรฉ RIHUH R SDWรฉ GH FXORDUH รงL R QRWรฉ GH SHUVRQDOLWDWHยฆ

VELUX

Premiile internaรพionale VELUX 2006

ร

n acest an, concursul International Velux Award 2006 pentru studenรพii arhitecรพi s-a incheiat la Muzeul Guggenheim din %LOEDR XQGH V DX DQXQรจDW RยฐFLDO รงL DX IRVW SUHPLDรจL FkรงWLJรฉWRULL ยฝQ WRWDO V DX vQVFULV GH VWXGHQรจL UHSUH]HQWkQG GH รจรฉUL GLQ vQWUHDJD OXPH -XULXO LQWHUQDรจLRQDO D VHOHFtat din toate proiectele participante 3 premii SULQFLSDOH รงL PHQรจLXQL RQRULยฐFH 6FRSXO RUJDQL]รฉULL DFHVWXL FRQFXUV D IRVW DFHOD GH D GLVFXWD VWLPXOD รงL UHJkQGL IRORVLUHD OXPLQLL QDWXUDOH vQ DUKLWHFWXUรฉ FD HOHPHQW SULQFLSDO vQ GHVLJQXO FRQVWUXFรจLLORU

2SLQLLOH PHPEULORU MXULXOXL DX IRVW FRQFOXGHQWH SHQWUX QRLOH RULHQWรฉUL H[LVWรฉ XQ FXUHQW GH RULHQWDUH vQVSUH OXPLQD DUWLยฐFLDOรฉ FX WRDWH DFHVWHD RDPHQLL vQFHS Vรฉ DSUHFLH]H WRW PDL PXOW LPSRUWDQรจD OXPLQLL QDWXUDOH ยฝQ QRUGXO (XURSHL รงL vQ ]RQHOH FX FOLPDW UHFH se pune accent pe utilizarea luminii naturaOH vQ VFKLPE vQ ]RQHOH PDL FDOGH GLQ VXG SURLHFWHOH VH FRQFHQWUHD]รฉ SH FUHDUHD GH XPEUH 'HFHUQDUHD SUHPLLORU GH OD %LOEDR D FRLQFLV FX DOWH GRXรฉ HYHQLPHQWH ODQVDUHD SURLHFWXOXL 9(/8; ยนWLND R FDVรฉ FRQFHSW FUHDWรฉ Vรฉ FRPELQH FOLPDWXO H[WHULRU รงL

OXPLQD QDWXUDOรฉ FX WHKQLFL PRGHUQH GH HFRQRPLVLUH D HQHUJLHL รงL 9HOX[ 2FHDQV R FXUVรฉ GH \DFKWLQJ vQ MXUXO OXPLL 8UPรฉWRUXO FRQFXUV ,QWHUQDWLRQDO 9HOX[ $ZDUG VH YD GHVIรฉรงXUD SHVWH GRL DQL vQ

IKEA

ร n 2007, IKEA vine รฎn Romรขnia

D vQFHSXWXO DQXOXL vรงL YD GHVchide porรพile pentru clienรพii romรขni SULPXO PDJD]LQ ,.($ VSHFLDOL]DW vQ SURGXVH GH PRELOLHU DFFHVRULL รงL VROXรจLL SHQWUX FDVรฉ $FHVWD YD ยฐ VLWXDW vQ QRUGXO %XFXUHรงWLXOXL vQ FDGUXO =RQHL &RPHUFLDOH %รฉQHDVD SH R VXSUDIDรจรฉ WRWDOรฉ GH PHWUL SรฉWUDรจL 0DJD]LQXO ,.($ YD SXQH OD GLVSR]LรจLD FOLHQรจLORU VรฉL R JDPรฉ FRPSOHWรฉ GH SURGXVH ยฐLQG GLVSRQLELOH SHVWH GH DUWLFROH GH PRELOLHU FH YRU DFRSHUL WRDWH DULLOH FDVHL VXIUDJHULH EXFรฉWรฉULH GRUPLWRU ELURX

84 l

Misiunea

CASA 10/06

FDPHUD GH EDLH VDX FDPHUD FRSLOXOXL GDU รงL WH[WLOH GH FDVรฉ FRUSXUL GH LOXPLQDW DUWLFROH SHQWUX GHSR]LWDUH DUWLFROH SHQWUX EXFรฉWรฉULH VDX DFFHVRULL รงL GHFRUDรจLXQL SHQWUX JUรฉGLQรฉ ยต,.($ HVWH UHFXQRVFXWรฉ SH SODQ PRQGLDO SHQWUX JDPD IRDUWH ODUJรฉ GH SURGXVH GH PRELOLHU DFFHVRULL รงL VROXรจLL IXQFรจLRQDOH FX GHVLJQ SUDFWLF รงL vQ DFHODรงL WLPS FX SUHรจXUL IRDUWH DFFHVLELOH /D ED]D FRQFHSWXOXL ,.($ VWรฉ R ยฐORVRยฐH SURSULH FX SULYLUH OD SURGXFHUHD GLVWULEXLUHD รงL FRPHUFLDOL]DUHD SURGXVHORU VDOH WRWXO DYkQG FD VFRS ยฐ-

nal reducerea preรพurilor, ca urmare a cosWXULORU UHGXVHยฆ D GHFODUDW &RUQHO 2SULรงDQ 5HWDLO 0DQDJHU ,.($ 5RPkQLD

actual

Praktiker

Continuitate ยบi dezvoltare รฎn ritmul Praktiker Romรขnia

UDNWLNHU 5RPkQLD VH Dยฑรฉ OD ยฐQDOXO FHOXL GH DO GRLOHD DQ GH ยต6ROXรจLL 3UDNWLFHยฆ )Dรจรฉ GH DQXO WUHFXW FkQG VKRZ XO D IRVW RUJDQL]DW QXPDL vQ PDJD]LQXO GLQ %XFXUHรงWL 0LOLWDUL DQXO DFHVWD 3UDNWLNHU 5RPkQLD D RUJDQL]DW SHULRGLF vQ PDJD]LQHOH VDOH GLQ รจDUรฉ HYHQLPHQWXO LQWHUDFWLY ยต6ROXรจLL SUDNWLFHยฆ GLQ GRXรฉ vQ GRXรฉ VรฉSWรฉPkQL VkPEรฉWD OD RUD (YHQLPHQWHOH RUJDQL]DWH DQXO DFHVWD vQ รจDUรฉ DX DYXW ORF OD 2UDGHD 7LPLรงRDUD &RQVWDQรจD %UDรงRY &UDLRYD $UDG 3ORLHรงWL %DFรฉX รงL &OXM 1DSRFD )RUPDWXO HYHQLPHQWXOXL D LQFOXV GHPRQVWUDรจLL VXVรจLQXWH vQ IDรจD FOLHQรจLORU SUH]HQรจL vQ PDJD]LQ 6ROXรจLLOH DX IRVW SUH]HQWDWH SDV FX SDV FX H[SOLFDรจLL DVXSUD WXWXURU RSHUDรจLXQLORU รงL GHWDOLLQG LQIRUPDรจLLOH UHIHULWRDUH OD XQHOWHOH รงL PDWHULDOHOH IRORVLWH 3UDNWLNHU 5RPkQLD OLGHUXO SLHรจHL ORFDOH GR LW \RXUVHOI ',< รงL D vQFHSXW DFWLYLWDWHD vQ FkQG D LQDXJXUDW SULPXO PDJD]LQ %XFXUHรงWLยค9ROXQWDUL vQ ยฐLQG GHVFKL-

VH DOWH %XFXUHรงWL 0LOLWDUL &OXM 1DSRFD รงL 3ORLHรงWL $QXO D DGXV R QRXรฉ FUHรงWHUH D UHรจHOHL DFHDVWD DMXQJkQG vQ %DFรฉX %UDรงRY รงL 7LPLรงRDUD 3UDNWLNHU 5RPkQLD D UHXรงLW Vรฉ LQDXJXUH]H vQ ORFDรจLL OD 2UDGHD

&RQVWDQรจD &UDLRYD รงL $UDG $QXO DFHVWD D IRVW GHVFKLV XQ PDJD]LQ OD 7kUJX 0XUHรง ยฐLQG SUHYรฉ]XWH QRL ORFDรจLL SHQWUX OXQD GHFHPEULH OD 6DWX 0DUH %DLD 0DUH

%UรฉLOD รงL %XFXUHรงWL 9LWDQ 3UDNWLNHU 5RPkQLD V D LPSXV SH SLDรจD ORFDOรฉ FD IXUQL]RU GH VROXรจLL LQWHJUDWH FRPSOHWH &RPSDQLD SXQH OD GLVSR]LรจLD FOLHQรจLORU VรฉL DWkW PDWHULDOHOH รงL XQHOWHOH QHFHVDUH FkW รงL VROXรจLLOH GH IRORVLUH HยฐFLHQWรฉ D ORU SHQWUX REรจLQHUHD UH]XOWDWHORU GRULWH )LH Fรฉ VXQW SURIHVLRQLรงWL vQ GRPHQLX VDX EHQHยฐFLDUL ยฐQDOL FOLHQรจLL 3UDNWLNHU SRW FRQWD SH H[SHULHQรจD SHUVRQDOXOXL GLQ PDJD]LQ SHQWUX D JรฉVL VROXรจLLOH GH DPHQDMDUH FDUH Vรฉ FRUHVSXQGรฉ DรงWHSWรฉULORU /LVWD FHORU SHVWH GH DUWLFROH GLQ RIHUWรฉ FXSULQGH PDWHULDOH GH FRQVWUXFรจLL GHFRUDรจLXQL SHQWUX LQWHULRU รงL H[WHULRU DFFHVRULL VDQLWDUH PRELOLHU SURGXVH HOHFWURQLFH รงL HOHFWURFDVQLFH DUWLFROH SHQWUX DPHQDMDUHD รงL vQWUHรจLQHUHD JUรฉGLQLL $FHVWRUD OL VH DGDXJรฉ JDPD GH VHUYLFLL GLVSRQLELOH GLUHFW vQ PDJD]LQ FRPHQ]L VSHFLDOH FRPELQDUH FURPDWLFรฉ SHQWUX YRSVHOH VHUYLFLL ยฐQDQFLDUH WUDQVSRUW JDUDQรจLH UHWXU GHELWDUH OHPQ รงL VHUYLFLL GH FXVXW

nostalgia tradiĂžiei

muzeul satului Fiecare dintre noi are ĂŽn minte cĂ˘te o bunicĂŁ, torcĂ˘nd, fir dupĂŁ fir, poveÂşti de neuitat la gura sobei. Iarna punea stĂŁpĂ˘nire peste toate Âşi, ĂŽn fiecare casĂŁ, exista cĂ˘te un rĂŁzboi de Ăžesut...

PoveÂşti cu tĂ˘lc la gura sobei

maginea unei familii reunite OD R FDQĂŠ GH YLQ Â°HUW vQ MXUXO EXĂ§WHQLORU FH WURVQHVF vQ VREĂŠ pare desprinsĂŁ din poveÂşti de mult timp uitate. Ă&#x17D;n aÂşteptarea &UĂŠFLXQXOXL Â°HFDUH FDVĂŠ GH romĂ˘n capĂŁtĂŁ o altĂŁ valoare Âşi devine principalul spaĂžiu de desfĂŁÂşurare a vieĂžii de familie.

Âştergare Âşi costume populare uimesc prin varietatea coloristicĂŁ Âşi simbolurile pe care le trasmit. Pe lĂ˘ngĂŁ destinaĂžia de zestre a IHWHL GH PĂŠULWDW Ă¨HVĂŠWXULOH DX Ă§L XQ URO GHFRUDWLY vQ ORFXLQĂ¨D WUDGLĂ¨LRQDOĂŠ HOH Â°LQG DĂ§H]DWH SH JULQGĂŠ SHUHĂ¨L Ă§L PRELOLHU

CredinĂže Âşi obiceiuri MeÂşteÂşugul torsului Âşi Ăžesutului are o veche tradiĂžie Âşi a inspirat nu doar tehnici Âşi obiFHLXUL FL FKLDU FUHGLQĂ¨H Ă§L PLturi. Se spune cĂŁ existĂŁ trei urVLWRDUH FDUH WRUF Â°UXO YLHĂ¨LL

ViaĂža la ĂžarĂŁ Interiorul uimeÂşte prin bogĂŁĂžia ĂžesĂŁturilor amplasate la nivelul pereĂžilor, paturilor, laviĂželor Âşi meselor. Acestea creeazĂŁ impresia de confort ĂŽntr-un spaĂžiu restrĂ˘ns.

OdatĂŁ ce s-au instalat zĂŁpada Ă§L JHUXO vQ PHGLXO UXUDO vQFĂŠ se mai nasc adevĂŁrate creaĂžii SRSXODUH UHDOL]DWH FX DMXWRrul rĂŁzboiului de Ăžesut. TransPLVH GLQ JHQHUDĂ¨LH vQ JHQHUDĂ¨LH Ă§L SHUIHFĂ¨LRQDWH FRQWLQXX PRGHOHOH DSOLFDWH SH FRYRDUH

SULPD vO WUDJH SH IXUFĂŠ D GRXD vO UĂŠVXFHĂ§WH SH IXV LDU D WUHLD vO taie. La ÂşezĂŁtori erau nelipsite SRYHĂ§WLOH FX ]kQH Ă§L YUĂŠMLWRDUH vQ WLPS FH PkLQLOH GLEDFH DOH femeilor realizau o multitudine de imagini pe pĂ˘nzĂŁ. ĂŤHVĂŠWXULOH FXVXWH VDX EURGDWH vQVRĂ¨HDX RELFHLXULOH GH QXQWĂŠ ERWH] VDX vQPRUPkQWDUH Â˝QDLQWH GH ORJRGQĂŠ IHFLRUXO FDUH GRUHD PkQD IHWHL vL OXFUD R IXUFĂŠ GH WRUV RUQDPHQWDWĂŠ FX VWHOH VRUL VDX FUXFL DFFHSWDUHD HL vQsemnĂ˘nd un acord al logodnei. CĂŁmaÂşa mirelui trebuia lucratĂŁ GH YLLWRDUHD PLUHDVĂŠ LDU PDL WkU]LX GLQ HD VH FURLDX VFXWHFHOH Ă§L FĂŠPĂŠĂ§XĂ¨D SUXQFXOXL SHQWUX a impregna copilului din puterile bĂŁrbatului casei. Pentru reDOL]DUHD ORU VH XWLOL]DX Â°UH GH FkQHSĂŠ LQ VDX EXPEDF YRSVLWH vQ FXORUL REĂ¨LQXWH QDWXUDO Misiunea

CASA 10/06

l 87

nostalgia tradiþiei

Interioare cu gust

muzeul satului

Simplitatea cãsuþelor era învioratã de belºugul lucrurilor þesute manual. Torsul, urzitul, rãsucitul, vopsitul ºi cusutul erau realizate cu ustensile mai mult sau mai puþin elaborate. Româncele au dovedit un talent special în împodobirea locuinþelor ºi pieselor de port popular.

Covoarele

erau concepute, iniþial, cu linii drepte, frânte, romburi sau cruci, dupã care au apãrut motive noi: flori, pãsãri, cai ºi oameni, alcãtuind pe suprafaþa lor o lume de basm.

Materiale naturale

Lada de zestre

Frumos decorate cu crestãturi sau pictate, umplute apoi cu þesãturi aºezate teanc, la nuntã, lãzile de zestre erau aºezate în car ºi plimbate cu alai în tot satul. Zestrea era strigatã, cântatã ºi jucatã apoi la petrecere.

88 l

Misiunea

CASA 10/06

Þesãturile erau confecþionate din materii prime existente în gospodãrie, atât de origine animalã (lâna oilor, pãrul caprelor, borangicul), cât ºi vegetalã (cânepa, bumbacul, inul). În unele cazuri, aceste materiale se utilizau combinate.

Motive ornamentale

Motivele pot fi geometrice, vegetale, zoomorfe, cosmice ºi antropomorfe. Dintre cel mai des întâlnite, amintim aici florile, strugurii, frunzele de vie ºi stejar, coarnele de berbec, melcii, cocoºii, luceferii sau crenguþele de brad.

Tehnici

Pentru a începe þesutul, sunt necesare douã operaþii premergãtoare: urzitul ºi nãvãditul. Prin urzit, firele de pe mosoare sunt aºezate pe o distanþã stabilitã, care va fi lungimea þesãturii, lãþimea fiind datã de numãrul firelor. Nãvãditul stabileºte ordinea în care sunt ridicate sau coborâte iþele.

Misiunea

l 89

CASA 8/06

Secolele de convieĂžuire dintre romĂ˘ni Âşi armeni au dat naÂştere unor valori arhitecturale incontestabile, ce cu greu pot fi salvate de â&#x20AC;&#x17E;entuziasmulâ&#x20AC;&#x153; constructorilor.

pastila de culturĂŁ

Un alt edificiu al Capitalei ce suferĂŁ de indiferenĂža urbaniÂştilor

Biserica A

Ă&#x17D;

n centrul Capitalei, privirile sunt adeseori reĂžinute de elemente arhitecturaOH FX WUĂŠVĂŠWXUL VSHFLÂ°FH GHÂ°nind caracteristica autohtonĂŁ a trĂŁitorilor acestor plaiuri. Ansamblul arhitectural de pe strada ArmeneascĂŁ nr. 9 este un asemenea exemplu. El gĂŁzduieÂşte un complex al comunitĂŁĂžii armene, incluzĂ˘nd ELVHULFD FX KUDPXO 6Â°QĂ¨LL $UKDQJKHOL FH VHUYHĂ§WH OD RÂ°FLHrea activitĂŁĂžii Catedralei Arhiepiscopiei Armenilor, reÂşedinĂža episcopalĂŁ, Casa de CulturĂŁ cu Muzeul Âşi Biblioteca, o grĂŁdiniĂžĂŁ Âşi sediul ComunitĂŁĂžii cu diversele sale servicii.

2 2 Detalii de arhitecturĂŁ

Din vremuri uitate Comunitatea armeanĂŁ din BucureÂşti, consemnatĂŁ ĂŽn documentele veacului al ;9, OHD D ULGLFDW VSUH Â°nalul respectivului secol, o bisericĂŁ a cĂŁrei existenĂžĂŁ a durat circa 100 de ani. Ce mateULDOH DX IRVW IRORVLWH OD HGLÂ°FDUHD ei Âşi care i-a fost amplasamentul... este greu de spus astĂŁzi. Cert este cĂŁ, la 1742, armenii obĂžineau, din partea domnului Mihai RacoviĂžĂŁ, ĂŽnvoirea de a ridica o bisericĂŁ de piatrĂŁ pe actuala vatrĂŁ a comunitĂŁĂžii. Fondurile au fost oferite de negustorul Harutiun amira HovvianĂž, ce ĂŽÂşi desfĂŁÂşura activitatea la Istanbul, avĂ˘nd ĂŽnsĂŁ legĂŁturi Âşi cu lumea nord-dunĂŁreanĂŁ. ExistenĂža bisericii a fost de scurtĂŁ duratĂŁ - un incendiu a impus, la 1781, refacerea ei. UrmaÂşii ctitoruOXL V DX LPSOLFDW Â°QDQFLDU vQ aceastĂŁ operaĂžiune. Au fost deceniile de la cumpĂŁna veacuri-

90 l

Misiunea

CASA 10/06

lor al XVIII-lea Âşi al XIX-lea, cĂ˘nd comunitatea armeanĂŁ, ĂŽn condiĂžiile dobĂ˘ndite dupĂŁ pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774, a crescut numeric Âşi a dobĂ˘ndit importanĂžĂŁ ĂŽn viaĂža economicĂŁ a oraÂşului Âşi a ĂžĂŁrii. AceastĂŁ nouĂŁ bisericĂŁ a dĂŁinuit pĂ˘nĂŁ ĂŽn primele decenii ale secolului al XX-lea, cĂ˘nd amplul proces de primenire a Capitalei a mobilizat Âşi comuni-

tatea armeanĂŁ la o amplĂŁ operĂŁ FRQVWUXFWLYĂŠ 3HQWUX HGLÂ°FDUHD bisericii actuale s-a recurs la serviciile arhitectului Dumitru Maimarolu, cĂŁruia i s-a cerut sĂŁ proiecteze o impunĂŁtoare construcĂžie, alĂŁturi de cea a veacului al XVIII-lea. Comanditarii au dorit o bisericĂŁ de mari proporĂžii, dar totodatĂŁ evocatoare a construcĂžiilor de pe plaiurile na-

1. ClopotniĂža Âşi foiÂşoarele sunt prevĂŁzute cu lanternouri. 2. Privitorul poate observa din stradĂŁ volumetria Âşi finisajele. 3. O parte a ornamentelor de interior sunt finisate ĂŽn aur. 4. Naosul Âşi altarul sunt mobilate cu elemente din lemn masiv. 5. Turla, cilindricĂŁ la interior, este definitĂŁ la exterior pe 12 laturi. 6. StĂ˘lpii masivi dinspre pronaos Âşi altar susĂžin turla monumentalĂŁ. 7. Vitraliile filtreazĂŁ lumina din exterior, creĂ˘nd o atmosferĂŁ propice reculegerii.

tale, reclamĂ˘nd proiectantului o amplĂŁ documentare ce a determinat luarea ca model a catedralei VagarĹĄapat-Ecmiadzin din Armenia. LucrĂŁrile la biserica din BucureÂşti au fost ĂŽncepute prin solemnitatea punerii pietrei de temelie la 24 iulie Ă§L Â°QDOL]DWH OD VHSWHPbrie 1915. Latura sudicĂŁ a bisericii se evidenĂžiazĂŁ din axul bulevar-

a ArmeneascĂŁ

Antecedente ĂŽngrijorĂŁtoare

dului, privitorul avĂ˘nd posibilitatea sĂŁ remarce volumetria componentelor Âşi modul de reaOL]DUH D Â°QLVDMHORU (GLÂ°FLXO HVWH o bazilicĂŁ trinavatĂŁ, cu lungimea GH P Ă§L OĂŠĂ¨LPHD GH P $Fcesul pentru enoriaÂşi se face sub turnul clopotniĂžĂŁ cu plan pĂŁtrat [ P /D LQWUDUHD vQ FXUWH SH SDUWHD FDUH ÂąDQFKHD]ĂŠ ODWXUD VXGLFĂŠ D ELVHULFLL SRDWH Â° remarcatĂŁ o micĂŁ grĂŁdinĂŁ cu

ÂąRUL R IkQWkQĂŠ YRWLYĂŠ R FUXFH GHFRUDWĂŠ FX HOHPHQWH VSHFLÂ°FH artei armene Âşi un monument vQ PHPRULD FRQGXFĂŠWRUXOXL GLQ DO DUPHQLORU vQ OXSWD vPSRWULYD RWRPDQLORU JHQHUDOXO $QWUDQLQJ ClĂŁdirea Casei de CulturĂŁ a IRVW UHDOL]DWĂŠ vQWUH Ă§L SRUQLQG Ă§L vQ DFHVW FD] GH OD HOHPHQWHOH FODVLFH DOH DUKLWHFWXULL DUPHQH (WDMXO &DVHL GH &XOWXUĂŠ

$UPHQH Âľ+RYVHS Ă§L 9LFWRria Dudianâ&#x20AC;&#x153; include valoroasa &ROHFĂ¨LH 0X]HDOĂŠ D (SLVFRSLHL $UPHDQR *UHJRULHQH DYkQG SUHGLOHFW XQ FDUDFWHU UHOLJLRV 6XQW UHXQLWH RGĂŠMGLL ELVHULFHĂ§WL veÂşminte, draperii de altar, taEORXUL vQ XOHL Ă§L JUDYXUL vQ OHPQ VDX PHWDO &OĂŠGLUHD JĂŠ]GXLHĂ§WH Ă§L %LEOLRWHFD 'H OD DFXPXOĂŠUL LQFLSLHQWH ÂľvQWUX VDOYDUHD GH la pieire Âşi pentru conservarea

Din pĂŁcate, acest complex a avut parte, ĂŽn ultimii ani, de o nefericitĂŁ intervenĂžie care i-a afectat rezistenĂža. LucrĂŁrile declanÂşate pe fĂ˘Âşia de teren limitrofĂŁ ansamblului, pe latura sud-vesticĂŁ, prin excavĂŁrile de mare adĂ˘ncime, fĂŁrĂŁ o prealabilĂŁ operaĂžiune de consolidare a terenului, au condus la o deteriorare a pereĂžilor, probabil chiar a fundaĂžiilor. S-a procedat la o tratare a fisurilor Âşi retencuiri parĂžiale, pe care suntem tentaĂži a le considera operaĂžiuni de cosmetizare. Viitorul va demonstra cĂ˘t de eficiente sunt asemenea costisitoare paleative. Este regretabil, dacĂŁ Ăžinem seama cĂŁ edificiul bisericii, prin suprafaĂžĂŁ Âşi volumetrie, a trecut cu bine peste duritatea unor seisme ca cele din 1912 (cĂ˘nd lucrarea era ĂŽn curs de execuĂžie), 1940, 1977, 1986, Âşi 1990, fĂŁrĂŁ a suferi degradĂŁri ca cele provocate prin ignoranĂža umanĂŁ. Este cazul sĂŁ ne ĂŽntrebĂŁm chiar: de ce a fost necesar ca ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;coastaâ&#x20AC;&#x153;acestui ansamblu sĂŁ fie amplasat un asemenea colos de metal, care, prin prezenĂža dominantĂŁ, ĂŽnlĂŁturĂŁ mesajul pe care bune decenii l-au avut turlele bisericii? HĂ˘tri analiÂşti bucureÂşteni, atenĂži la tot ce se ĂŽntreprinde ĂŽn acest oraÂş, au ajuns sĂŁ realizeze o similitudine ĂŽntre soarta acestui ansamblu Âşi cea a Bisericii Romano-Catolice, respectiv biserica Sf. Iosif. ÂŞtiut este, cel puĂžin teoretic, cĂŁ toate monumentele se bucurĂŁ de o zonĂŁ de protecĂžie. O asemenea legislaĂžie trebuie avutĂŁ ĂŽn vedere Âşi de cĂŁtre cei care au calitatea de a aviza asemenea acĂžiuni. ÂŞi o ultimĂŁ ĂŽngrijorare: care este urmĂŁtorul monument pe listĂŁ?

unor cĂŁrĂži de mare preĂž Âşi a unor RELHFWH YHFKL GH DUWĂŠ DÂąĂŠWRDUH vQ VkQXO FRPXQLWĂŠĂ¨LL DUPHQH GLQ Ă¨DUĂŠÂŚ V D DMXQV OD UHDOL]DUHD FXPXODWLYĂŠ D SUHĂ¨LRVXOXL WH]DXU Â˝Q KROXO ELEOLRWHFLL &DVHL GH CulturĂŁ, personalitatea donaWRUXOXL +RYVHS 'XGLDQ HVWH FLQVWLWĂŠ Ă§L SULQ aÂşezarea, la loc de cinste, a unui bust modelat de sculptoUXO 2VFDU +DQ Q Misiunea

CASA 10/06

l 91

casa de vacanĂžĂŁ

Mai aproape de cer Ă&#x17D; vacanĂžĂŁ

ntocmirea unor planuri de prea detaliate nu reprezintĂŁ cheia succesului ĂŽn petrecerea timpului liber. Pot da un gust amar dacĂŁ nu se ĂŽndeplinesc ĂŽntru totul sau GDFĂŠ DQWLFLSHD]ĂŠ SUHD ELQH Â°ecare moment mult aÂşteptat. VacanĂžele reuÂşite sunt cele marcate de elemente-surprizĂŁ. Surprize din partea prietenilor, familiei sau din partea... naturii. ÂŞi ce poaWH Â° PDL IUXPRV GHFkW XQ VIkUĂ§LW GH VĂŠSWĂŠPkQĂŠ OD munte, ĂŽntr-un cadru hibernal, animat de o ninsoare darnicĂŁ, venitĂŁ pe neaÂşteptate. Ei bine, aÂşa FHYD VH SRDWH vQWkPSOD RULFkQG OD &KHLD

ÂŞtiutĂŁ odinioarĂŁ doar de ciobani Âşi de turmele lor, Cheia a devenit o micĂŁ staĂžiune cu pensiuni Âşi hoteluri , destinatĂŁ adevĂŁraĂžilor iubitori ai muntelui.

Prima impresie Din regiunile ĂŽnconjurĂŁWRDUH GUXPXULOH XUFĂŠ SkQĂŠ OD &KHLD SH FXORDUH vQJXVWH DGkQFLWH vQ SHUHĂ¨LL PXQtelui Âşi ĂŽn arborii pĂŁdurii, pentru ca aici, sus, sĂŁ vQWkOQHDVFĂŠ XQ VSDĂ¨LX ODUJ $SHOH UHSH]L FH FRERDUĂŠ GH VXE YkUfurile munĂžilor se regĂŁsesc una pe alta Âşi pleacĂŁ mai departe la vale, unite ĂŽn apa Teleajenului. Ă&#x17D;ntregul peisaj este ca un buzunar natural, la poalele munĂžilor &LXFDĂ§ FH GRPLQĂŠ SULQ vQĂŠOĂ¨LPH Âşi masivitate, orizontul oricĂŁrui cĂŁlĂŁtor pornit la drum ĂŽn aceastĂŁ parte a ĂžĂŁrii. Prin zona aceasta trec, negreÂşit, foarte mulĂži turiÂşti, ĂŽn cĂŁutarea unui loc de vacanĂžĂŁ, unde sĂŁ poatĂŁ veni ĂŽn propria FDVĂŠ RULFkQG WLPSXO OH HVWH SULHOQLF &H YHGH Â°HFDUH OD DFHVte locuri, ce ĂŽl atrage, este ĂŽntotdeauna determinat de amprenta pe care o lasĂŁ primele impre-

92 l

Misiunea

CASA 10/06

MĂŁnĂŁstirea a respectat, pĂ˘nĂŁ ĂŽn 1960, rĂ˘nduielile lĂŁcaÂşurilor de la Muntele Athos.

StrĂŁzile duc spre numeroase trasee montane: Muntele RoÂşu, Cabana CiucaÂş sau Poiana StĂ˘nei.

sii, conturate de personalitatea proprie. Pragmaticii Âşi spirituaOLL VSRUWLYLL Ă§L VHGHQWDULL vĂ§L DÂąĂŠ deopotrivĂŁ aici un mediu ĂŽmbietor, deoarece, pe un spaĂžiu UHVWUkQV VH vPELQĂŠ HOHPHQWH diverse, fĂŁrĂŁ a se incomoda reciproc.

Sacru Âşi profan Pe cea mai netedĂŁ porĂžiune de teren s-a construit, ĂŽncĂŁ de acum trei secole, MĂŁnĂŁstirea &KHLD Â˝Q MXUXO HL VH SĂŠVWUHD]ĂŠ un spaĂžiu liber care tempereazĂŁ contactul ĂŽntre noua civilizaĂžie

Ă&#x17D;mpĂŁtimiĂžii de schi pot merge, ĂŽn cadrul unei excursii, pe pantele de la Cabana Muntele RoÂşu.

cheia Bine de Âştiut: PreĂžul terenului a crescut pĂ˘nĂŁ la 100 Euro/mp, ĂŽn centrul localitĂŁĂžii, dar materialele de construcĂžie sunt ĂŽncĂŁ ieftine. O ExistĂŁ Âşi zone cu preĂžuri ceva mai scĂŁzute (pot coborĂŽ pĂ˘nĂŁ la 20 Euro/mp, dar ĂŽn afara â&#x20AC;&#x17E;civilizaĂžieiâ&#x20AC;&#x153;, fĂŁrĂŁ utilitĂŁĂži. O

O casĂŁ de vacanĂžĂŁ se poate transforma, bineĂŽnĂželes, ĂŽntr-o micĂŁ afacere: pensiune sau mini-hotel.

Spiritul muntelui se regĂŁseÂşte, totuÂşi ĂŽn arhitecturĂŁ: acoperiÂşuri cu pante ĂŽnclinate, lemn Âşi piatrĂŁ la discreĂžie.

re, Cheia este destinaĂžia idealĂŁ pentru cei care vor sĂŁ experimenteze noi forme de exprimare, respectĂ˘nd rigorile legii Âşi ale bunului simĂž.

Decizii afective

Este ĂŽntĂ˘lnitĂŁ Âşi o altĂŁ variantĂŁ: mai multe familii ĂŽÂşi â&#x20AC;&#x17E;unescâ&#x20AC;&#x153; bugetele Âşi construiesc ĂŽmpreunĂŁ o vilĂŁ.

Âşi spiritualitatea profundĂŁ ce se cultivĂŁ ĂŽntre zidurile lĂŁcaÂşului. Ă&#x17D;n staĂžiune, vilele Âşi casele cochete se ĂŽnÂşirĂŁ fĂŁrĂŁ oprire, ĂŽn toate direcĂžiile, iar ĂŽn faĂža lor sunt aÂşezate indicatoarele traseelor turistice spre munĂži. Drumurile se ĂŽntretaie ĂŽn mijlocul staĂžiunii, iar noii veniĂži sunt liberi de a-Âşi alege propria cale. Pe oriunde ar colinda ĂŽn timpul zilei, pĂ˘nĂŁ la urmĂŁ se vor ĂŽntoarce tot acasĂŁ. Iar â&#x20AC;&#x17E;acasĂŁâ&#x20AC;&#x153; se materializeazĂŁ ĂŽntr-o multitudine de forme la Cheia, ce trĂŁdeazĂŁ originea diferitĂŁ a pro-

Originalitatea cromaticĂŁ este la ea acasĂŁ, ĂŽn cadrul unei comunitĂŁĂži ĂŽn formare.

SULHWDULORU vQFkW Â°HFDUH FROĂ¨LĂ§RU are nuanĂže diferite. Se ĂŽntĂ˘lnesc deopotrivĂŁ areale aglomerate, ĂŽn care curĂžile mici sunt neĂŽncĂŁpĂŁtoare, chiar Âşi pentru casele tradiĂžionale, Âşi terenuri aerisite, achiziĂžionate recent, cu case mari, expansive. Pretutindeni se remarcĂŁ bogĂŁĂžia de culori Âşi lipsa unui tipar care sĂŁ impunĂŁ o anumitĂŁ tendinĂžĂŁ unitarĂŁ ĂŽn dezvoltarea habitatului. Este o asociere aleatoare de spaĂžii cu funcĂžionalitĂŁĂži diverse: multe pensiuni Âşi cabane turistice, terenuri virane, case

de vacanĂžĂŁ din toate categoriile, vechi vile cu iz aristocratic, case tradiĂžionale, etc.

Libertate ĂŽn munĂži Drumurile largi aduc ĂŽn vecinĂŁtate toate aceste detalii, unindu-le ĂŽntr-un tablou XQLF FH QX SRDWH Â° EĂŠQXLW (VWH un tablou creat din aproape ĂŽn DSURDSH vQ FDUH Â°HFDUH QRXĂŠ DSDULĂ¨LH D PRGLÂ°FDW DVSHFWXO ORcal. Tocmai din acest motiv, al toleranĂžei crescute faĂžĂŁ de ideiOH LQWHUHVDQWH FX FDUH YLQH Â°HFD-

Â˝Q Â°QDO WRW FH FRQWHD]ĂŠ Ă§L poate determina pe cineva sĂŁ construiascĂŁ sau sĂŁ cumpere aici o casĂŁ de vacanĂžĂŁ este propria impresie despre meGLXO DFHVWD Ă§L JUDGXO GH DÂ°QLWDWH ce se dezvoltĂŁ. Casa nu este un scop ĂŽn sine, cĂŁruia ĂŽi dedicĂŁm timpul liber al vacanĂžei; de aceea nu trebuie privitĂŁ strict ca o investiĂžie imobiliarĂŁ Âşi judecatĂŁ dupĂŁ legile avantajelor bĂŁneÂşti, ci ca o facilitare a accesului ĂŽntr-un mediu propice. OdatĂŁ dobĂ˘nditĂŁ, casa de vacanĂžĂŁ impune proprietarilor o oarecare stricteĂže ĂŽn alegerea destinaĂžiei de vacanĂžĂŁ pe viitor Âşi, ca atare, o asemenea hotĂŁrĂ˘re este expresia afecĂžiunii faĂžĂŁ de un loc anume, ĂŽn numele cĂŁruia unele lipsuri sau dezavantaje pot pĂŁrea QHVHPQLÂ°FDWLYH Q Misiunea

CASA 10/06

l 93

arhitecturĂŁ romĂ˘neascĂŁ veche Ă&#x17D;nceputurile oraÂşului BucureÂşti rĂŁmĂ˘n ĂŽnvĂŁluite ĂŽn mister. O veche legendĂŁ vorbeÂşte despre povestea unui cioban numit Bucur care a dat acestor locuri numele lui. Bucur este Âşi numele unei case vechi din centrul Capitalei, unde se spune cĂŁ a poposit, pentru prima datĂŁ, legendarul cioban.

Intrarea monumentalĂŁ

etaleazĂŁ un Âşemineu elegant, perfect adaptat ambientului.

Stilul rustic

ultora le place sĂŁ creadĂŁ cĂŁ BucureÂştiul de astĂŁzi a apĂŁrut ca urmare a unei poveÂşti de dragoste, ĂŽntre fata unui pĂŁdurar Âşi ciobanul Bucur. Este mai degrabĂŁ o preferinĂžĂŁ a romanticilor, pentru cĂŁ aceastĂŁ versiune nu este agreatĂŁ de cĂŁtre istorici. ÂŞi totuÂşi legenda a dĂŁinuit ĂŽn timp Âşi o mai auzim, ĂŽn diverse situaĂžii, Âşi astĂŁzi.

reprezintĂŁ una dintre valenĂžele arhitecturii brĂ˘ncoveneÂşti de aici.

Ce spune legenda $ IRVW RGDWĂŠ XQ SĂŠGXUDU FDUH DYHD R Â°LFĂŠ pe nume DĂ˘mboviĂža, ce cunoÂştea toate tainele pĂŁdurii ĂŽn care trĂŁia. Ă&#x17D;ntr-o zi, aceasta s-a ĂŽntĂ˘lnit cu un prinĂž, rĂŁtĂŁcit prin zonĂŁ, Âşi l-a ajutat sĂŁ gĂŁseascĂŁ drumul spre casĂŁ. *LQJĂŠĂ§LD Ă§L IUXPXVHĂ¨HD HL O DX IĂŠFXW SH Â°XO de ĂŽmpĂŁrat sĂŁ o cearĂŁ de nevastĂŁ, ĂŽnsĂŁ fata a refuzat, deoarece ea promisese dragoste veÂşnicĂŁ ciobanului Bucur. TotuÂşi, ĂŽn semn de mulĂžumire, prinĂžul i-a dĂŁruit un cuĂžit Âşi o sfĂ˘rleazĂŁ care sĂŁ-i ĂŽndeplineascĂŁ orice dorinĂžĂŁ. Fata a povestit cele ĂŽntĂ˘mplate iubitului ei Ă§L GRULQG VĂŠ L GRYHGHDVFĂŠ Â°GHOLWDWHD D vQÂ°SW FXĂ¨LWXO vQWU R stĂ˘ncĂŁ. Din locul acela, a ĂžĂ˘Âşnit un izvor cu apĂŁ curatĂŁ ca lacrima. DĂ˘mboviĂža l-a botezat cu numele ei Âşi, ĂŽmpreunĂŁ cu Bucur, au fost primii locuitori ai unui sĂŁtuc la marginea pĂŁdurii, pe malul izvorului. BĂŁrbatul a dat aÂşezĂŁrii numele sĂŁu Âşi se pare cĂŁ sĂŁtucul de atunci a devenit metropola de astĂŁzi ce se numeÂşte BucureÂşti, cu apa care ĂŽl strĂŁbate - DĂ˘mboviĂža. Mai spune acea legendĂŁ cĂŁ cei doi au avut copii mulĂži Âşi vrednici care au trĂŁit fericiĂži pĂ˘nĂŁ la adĂ˘nci bĂŁtrĂ˘neĂži...

Ă&#x17D;n stilul brĂ˘ncovenesc Nu se Âştie cu exactitate cĂ˘nd a sosit Bucur pe aceste Ăžinuturi, dar cu siguranĂžĂŁ povestea lui este mai veche de 1459, cĂ˘nd apare atestat ĂŽn documente oraÂşul BucureÂşti. Proprietarilor â&#x20AC;&#x17E;Casei Bucurâ&#x20AC;&#x153; le place sĂŁ menĂžioneze

94 l

Misiunea

CASA 10/06

DantelĂŁria ĂŽn lemn a fost transfiguratĂŁ prin ĂŽntĂ˘lnirea cu renascentismul veneĂžian.

Ă&#x17D;ntre legendĂŁ Âşi cĂŁ aici, pe locul unde este amplasatĂŁ, Âşi-a stabilit acest cioban, pentru prima datĂŁ, turma lui de mioare. Â˝Q FD]XO %XFXUHĂ§WLXOXL Â°HFDUH FOĂŠGLUH veche dĂŁ o anume personalitate oraÂşului, constituindu-se ca reper ĂŽn arhitecturĂŁ. SituatĂŁ ĂŽn centrul istoric, pe malul rĂ˘ului DĂ˘mboviĂža, Casa Bucur atrage numeroÂşi turiÂşti, romĂ˘ni Âşi strĂŁini, prin arhitectura sa cu rĂŁdĂŁcini ĂŽn stilurile brĂ˘ncovenesc Âşi neorenascentist. Ă&#x17D;ntr-un cuvĂ˘nt, este tipicĂŁ stilului neoromĂ˘nesc, cu elementele lui de bazĂŁ:

ornamentaĂžia exterioarĂŁ bogatĂŁ, lucratĂŁ ĂŽn SLDWUĂŠ SUHFXP Ă§L R UHFRQÂ°JXUDUH D YHFKLORU HOHPHQWH VSHFLÂ°FH FDVHL Ă¨ĂŠUĂŠQHĂ§WL FXP DU Â° cerdacul sau foiÂşorul. TotodatĂŁ, stilul impune prin coloanele subliniate cu graĂžie. Ă&#x17D;ntre 1678 Âşi 1725, arta romĂ˘neascĂŁ a cuQRVFXW R ID]ĂŠ GH vQÂąRULUH DUKLWHFWXUDOĂŠ PDL ales prin apariĂžia stilului brĂ˘ncovenesc, numit astfel dupĂŁ numele domnitorului romĂ˘n Constantin BrĂ˘ncoveanu (1688-1714). Ă&#x17D;n cadrul acestui curent, ancadramentele ferestrelor au fost conturate prin forme curbe,

casa bucur

ĂŁ Âşi adevĂŁr iar elementele de pietrĂŁrie prelucratĂŁ artistic s-au ĂŽnmulĂžit. Forma lucarnelor a fost atent studiatĂŁ iar podul, folosit pe timpuri doar ca VSDĂ¨LX GH GHSR]LWDUH SRDWH Â° DVWĂŠ]L PDQVDUGDW GLPHQVLXQLOH Â°LQG JHQHURDVH ConstruitĂŁ ĂŽn anul 1914 dupĂŁ planurile arhitectului Petre Antonescu, aceastĂŁ casĂŁ impune o anumitĂŁ prestanĂžĂŁ prin felul ĂŽn care a fost amenajatĂŁ, pĂŁstrĂ˘nd destul de mult din farmecul epocii ĂŽn care a apĂŁrut. A fost un restaurant celebru, ĂŽncĂŁ de la ĂŽnceputurile ei, aici ĂŽntĂ˘lnindu-se multe personalitĂŁĂži ale

vremii interbelice. Pentru a-Âşi putea menĂžine forma iniĂžialĂŁ, imobilul a fost trecut pe lista monumentelor istorice. Acum, arhitectura veche se ĂŽmbinĂŁ perfect cu dotĂŁrile tehnice din interior. Ă&#x17D;n prezent, aici funcĂžioneazĂŁ un hotel - restaurant Âşi o cramĂŁ cu vinuri tradiĂžionale. Astfel, pentru cei care doresc sĂŁ simtĂŁ parfumul ĂŽnceputului de secol XX, Casa Bucur reprezintĂŁ o variantĂŁ. Q

DestinaĂžia actualĂŁ este propice promovĂŁrii valorilor culturii romĂ˘neÂşti, ĂŽn primul rĂ˘nd prin arhitectura specificĂŁ. Misiunea

CASA 10/06

l 95

shopping

decoraþiuni

Cinnamon Cookies

Set de 2 ceºcuþe pentru cappuccino, din porþelan, ambalat într-o cutie-cadou 59 lei + TVA (Mobexpert)

Funny Reindeer

Set de 4 farfurii din porþelan, cu diametrul de 21 cm 59 lei + TVA (Mobexpert)

Fashion Gold

• Set de 2 cãni din porþelan, ambalat în cutie-cadou – 65 lei • Set pentru espresso din porþelan, ambalat în cutie-cadou – 53 lei • Set de ºerveþele – 14 lei TVA inclus (Mobexpert)

Idei pentru

un decor sp

Decoraþiuni din lemn masiv, design: Colonial

• 28 cm (67 euro fãrã TVA), 38 cm (167 euro), 46 cm (98 euro) ºi 69 cm (194 euro) (Gran Feria)

Masã ºi scaune

• Masã de lemn (110x110 cm) • Scaun din lemn ºi piele Colecþia Selva/Solitaire (Class)

Suporturi lumânãri (lumânãri incluse)

Metal cu diferite finisaje Hugo/Laverne – Colecþia Giusti Portos (Class)

96 l

Misiunea

CASA 10/06

• Garniturã de pat din tafta (cuprinde tot ansamblul de perne ºi pernuþe) • Perdea din tafta roºie închisã Felipe/Colecþia Giusti Portos (Class)

Decoraþiuni din sticlã, design: La Mediterranea Preþuri începând de la 15 euro (modelul 1) ºi de la 17 euro (modelul 2), fãrã TVA (Gran Feria)

Masã Bobine: 601 euro Designer: Michael Koenig

Set - 4 suporturi pentru lumânãri: 66 euro

Suport sferic pentru lumânãri

Designer: De Castelbajac Preþuri fãrã TVA (Ligne Roset)

Porþelan de Limoges, model Litosfera. 229 lei, TVA inclus (Living)

Canapea Lover

Designer: Pascal Mourgue (Ligne Roset)

Seturi pentru servit masa

Porþelan de Limoges Modele: Ginkgo (sus) ºi Senat Platinum (dreapta) Brand: Philippe Deshoulieres

Fotoliu Pop: 1.546 euro Designer Christian Werner Footstool Pop: 950 euro Designer Christian Werner Covor Galileo: 1.980 euro Designer Peter Mally Biblioteca Exlibris: 4.500 euro Designer Pascal Mourgue, Preþuri fãrã TVA (Ligne Roset)

Se pot comanda seturi în funcþie de numãrul de persoane ºi piesele de centru necesare.

Preþ: ofertã personalizatã (Living)

r special de Crãciun Bol decorativ

Suporturi pentru lumânãri

din lemn de mango, decorat cu frunze 85 lei (Exotique)

Platou decorativ

din lemn de mango 39 lei (Exotique)

din ceramicã Chai (brand: ASA); preþuri între 2,9 ºi 4,5 euro + TVA (Orion Design)

Lampadar Shakti

Veioza Bocca

din metal satinat ºi policarbonat (brand Kundalini) 3.319 lei, TVA inclus (Orion Lighting)

din policarbonat, cu baza din metal satinat (brand Kundalini) 1.976 lei, TVA inclus (Orion)

Set: platou decorativ ºi suport de lumânare din scoicã laminatã 50 lei (Exotique)

Lampã cu abajur din mãtase aurie 65 lei (Exotique) Misiunea

CASA 10/06

l 97

Misiunea

CASA

Nr. 1/2007 va apãrea pe 5 februarie

Din sumar:

V Bricolaj cu lemn natur

Cãrãmizi de sticlã

Curs practic ºi exemple concrete de compartimentãri realizate cu cãrãmidã de sticlã

Rafturi, lãdiþe ºi alte obiecte pe care le puteþi confecþiona din scânduri debitate ºi asamblate

NOU! Acum vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Izolarea rosturilor

Metoda corectã de tratare a infiltraþiilor prin rosturile dintre plãcile de beton ale blocurilor