DICŢIONARUL jocurilor populare româneşti

GT. Niculescu-Varone Elena Costache Găinariu-Varone

DICŢIONARUL jocurilor populare româneşti N E M KÖLCSÖNÖZHETŐ!

MARTIN KÖNYVTÁR

1011 B U D A P E S T CORVIN T É R 8

Editura Litera

G. T. NICULESCU-VARONE ELENA COSTACHE GAINARIU-VARONE DICŢIONARUL JOCURILOR POPULARE ROMANEŞTI

MARTIN

GYÖRGY

könyvtára

G. T. Niculescu-Varone Elena Costache Găinariu-Varone

DICŢIONARUL jocurilor populare româneşti

Bucureşti, 1979

ABREVIERI

A. ICED Bibl. Ac. R S R BCS Cab. muz. Col. ined. F.A. Fgr. Mgt. STM — E P C — E P E

— Arhiva Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice — Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România — Biblioteca Centrală de Stat — Cabinet de muzică — Colecţie inedită — Fond auxiliar — Fonogramă — Magnetofon (bandă) — Disc Electrecord

PREFAŢĂ

Fără nici o exagerare, Dicţionarul jocurilor populare româneşti este o operă de unicat ştiinţific, nu numai pentru cultura românească, ci şi pentru cultura altor popoare, care nu au ajuns la aşa ceva. Lucrul a fost recunoscut de'specialişti români şi străini, chiar de la prima ediţie a lucrării, din 1931. De unde provine acest merit singular al autorului? Din faptul că el şi-a făcut In materie de jocuri populare româneşti, o specialitate din a le depista, pe tot întinsul teritoriului românesc, prin cercetări pe teren şi prin cercetarea a numeroase izvoare literare şi muzicale cele mai diferite, în biblioteci şi arhive. Această treabă nu s-a realizat însă dintr-un condei, ci a cerut trudă şi răbdare de zeci de ani, pentru a aduna tot ceea ce i s-a părut autorului că închide, în nume de joc şi în mişcările lui, cele mai multe cunoscute direct în mijlocul poporului, urme şi semne ale unei civilizaţii locale milenare. în ştiinţă trebuie să ai şi intuiţie, pe care s-o serveşti cu o neîntreruptă pasiune, aşa cum a făcut G. T. Niculescu-Varone. Folcloristul nostru a avut preocupări diverse, iar lucrările lui o dovedesc din plin, dar toată viaţa, la inimă i-au rămas manifestările de joc în grup social, cu aspect la prima vedere, spectacular, dar şi cu unul mai adine abscons, de civilizaţie şi cultură specifică. El a simţit că aceste jocuri, transmise din generaţie în generaţie, poartă în ele glasul strămoşesc al istoriei pămîntului românesc. Sînt deci un fel de arheologie vie de viaţă şi cultură a neamului nostru. De aceea Niculescu-Varone s-a apucat cu sîrguinţă, să facă inventarul complet al acestor jocuri. După cercetări de peste un deceniu a publicat întîi Jocuri româneşti necunoscute (1930). premiate de Academia Română cu premiul „Năsturel", la :aportul lui Ovid Densuşianu, care nu recomanda orice pentru premiere. Apoi a dat la iveală Alte jocuri româneşti necunoscute, în 1931; şi în acelaşi an a apărut prima ediţie a Dicţionarului jocurilor populare româneşti, întîmpinat cu recunoaş­ terea importanţei lor de către un N. Iorga, N. Cartojan, Mihail Dragomirescu şi de către alţi oameni de ştiinţă. O versiune franceză, Les danses populaires roumaines din 1936 i-a atras autorului elogiul unui Arnold van Gennep. Dragostea lui G. T. Niculescu-Varone pentru ceea ce realizase a căpătat aripi şi a continuat cercetarea, fiind ajutat de soţia sa, Elena Niculescu-Varone, dovedindu-se o colaborare armonioasă, cu rezultate ştiinţifice remarcabile. Dacă în prima ediţie a înglobat aproximativ 2 iOO de jocuri, multe fiind inedite, în anii ce au trecut de atunci a mai înregistrat 2 932 numiri de jocuri, numărul lor ridicîndu-se acum la 5 332. Sînt, în primul rînd, două lucruri de remarcat, şi anume: întîi că nu ştim exact ce număr de dansuri şi jocuri au alte popoare, dar din investigaţii sumare ele nu se ridică la numărul celor româneşti. Apoi, că peste tînărul de altădată au nins anii, dar el a rămas tot tînăr şi cu dragoste de cultura populară, dacă la vîrsta de

6 95 ani a pregătit o nouă ediţie a operei sale, în care a introdus ceea ce a cules între timp, reîmprospătînd sistematizarea şi metoda de publicare. Nu este vorba însă de un material care poate să devină carte şi să rămînă în raft. Dimpotrivă, este vorba de un izvor de viitoare cercetări de către etnologi şi etnografi, lingvişti şi muzicologi, coregrafi şi sociologi etc, mergînd pe urmele trasate de G. T. Niculescu-Varone. Adică tocmai ceea ce prevedea Ovid Densuşianu în vechiul său raport. Şi de fapt s-a şi pornit de către unii specialişti de la ceea ce conţin lu­ crările lui Niculescu-Varone în materie de jocuri. Identificarea şi individualizarea fiecărui joc cu limbajul, mişcările şi muzica lui este o operaţie de adîncit şi de desăvîrşit de diferiţi specialişti, dar lucrarea funda­ mentală de pregătire a viitoarelor operaţii, care trebuie efectuată de un colectiv, a fost făcută de un om pînă la o vîrstă foarte înaintată. Jocurile numeroase, cu nume comun, dar cu stil divers (brîuri, şi brîuleţe, hore sau sîrbe, precum şi altele), contrar aparenţei, au un ecou mai îndelung şi o semnificaţie mai mare pentru cultura şi civilizaţia românească. Numirile jocurilor sînt legate foarte des de străvechi ele­ mente de limbă şi traduc moduri de viaţă socială autohtonă, venite din trecut. Ele fac corp comun cu istoria limbii şi a culturii, ajută deci la luminarea multor probleme văzute în conexiune. Publicarea acestei lucrări, într-o formă nouă, revizuită şi mult completată, este un act de mare însemnătate şi, concomitent, cinstirea unei vîrste înaintate şi sănătoase, legate pe tot parcursul de împlinirea unui frumos gînd. I. C. Bucureşti,

16.V.1979

CHIŢIMIA

INTRODUCERE

Satul, cu pitorescul lui, m-a atras totdeauna. Acolo am observat desfăşurarea vieţii de muncă şi creaţie, de petrecere şi îndurerare a ţăranului român. La şezători, nedei, nunţi, hora satului, de sărbători, mai ales vara, admiram frumuseţea şi varietatea costumelor naţionale lucrate de ţăranca noastră cu o măiestrie neîntrecută, precum şi minunatele jocuri populare, cu perfecta lor armonie dintre mişcare, ritm şi muzică, prin care se manifestă vioiciunea, dragostea de viaţă şi frumos a poporului român. Tot atunci, ascultam cu plăcere strigăturile pline de haz, unele create în toiul veseliei, stimulînd buna dispoziţie a participanţilor. Cu statornic sentiment de admiraţie, deseori m-am prins şi eu în hora satului. în clipe de răgaz, mă împrieteneam cu sătenii şi stam de vorbă, mai ales cu bătrînii, care ştiau multe. Atunci m-am decis să notez tot ce mă împresiona. După îndelungate şi minuţioase cercetări în Biblioteca Academiei R.S.România, constatînd că nu există o listă completă a tuturor jocurilor noastre populare, m-am hotărît să strîng eu ceea ce lipsea. între anii 1919 — 1930, am cutreierat ţara în lung şi lat, tot prin locuri neum­ blate, cu harta în mînă, notînd şi selecţionînd un bogat material etnografic şi folcloric, reflectînd asupra autenticului şi prin comparaţie cu folclorul popoarelor vecine. Culegînd şi descriind jocurile noastre, am reţinut totodată gîndirea şi lexicul viu al poporului. Acest material folcloric, strîns ani de ani, cu osîrdie, sacrificii, osteneli, jertfe băneşti şi privaţiuni de tot felul, l-am confruntat apoi cu izvoare documentare mai vechi, aflate în Biblioteca Academiei R.S.România şi Arhiva fonogramică, spre a reţine ceea ce era mai puţin cunoscut, sau inedit. Astfel, mi s-a întărit convingerea că poporul român se bucură de străvechi, variateşi interesante tradiţii, obiceiuri şi creaţii artistice superioare, comori inestimabile de frumuseţe materială şi spirituală naţională. Rezultatul îndelungatelor cercetări l-am înmănunchiat în două volume: Jocuri româneşti necunoscute, cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jo­ curilor noastre populare, Bucureşti 1930, lucrare premiată de Academia Română la 29 mai 1931 cu premiul „Năsturel", raportor savantul prof. univ. Ovid Densuşianu, şi Alte jocuri româneşti necunoscute. Noi contribuţii la folclorul nostru coregrafic, Bucureşti, 1931. Pe baza acestor două lucrări fundamentale şi ale altor investigaţii pe teren şi în biblioteci, am întocmit Dicţionarul jocurilor româneşti, Bucureşti, 1931,cuprinzînd aproape 2 500 jocuri, din care peste 400 inedite. Aceste trei realizări au fost remarcate de profesorii universitari: N I C O L A E I O R G A în Revista istorică nr. 10 — 12, oct. -dec. 1930, p. 250; M I H A I L D R A G O M I R E S C U , la Institutul de literatură, 10 ianuarie 1931 (curs litografiat 1931-1932) şi N I C O L A E C A R T O J A N , în Revista istorică română, vol. I, fasc. IU/1931, p. 331. Dintre străini, folcloristul

8 belgian A L B E R T M A R I N U S , cu titlul „Coutumes roumaines avec danses et chanţs" le-a semnalat în Bulletin de recherches historiques et folkloristiques du Brabant (Bruxelles), no. 66/1932, p. 421. în „Introducerea" dicţionarului menţionam: „Progresul realizat de studiile de folclor şi artă populară în diferite ţări, ne impune şi nouă să cercetăm cu atenţie, toate ramurile de manifestări ale spiritului popular. Domeniul cel mai puţin cercetat la noi a fost pînă în prezent coregrafia populară. Jocurile populare româneşti n-au fost niciodată pînă acum adunate toate la un loc, cu descrieri şi strigături. Nu s-a făcut o colecţionare ştiinţifică sau o nomenclatură a lor. De asemenea, nu s-au descris veşmintele de sărbătoare ale fetelor şi flăcăilor cînd se duc la horă. Aceste motive m-au îndemnat să fac, metodic, multe cercetări asupra lor şi constatările să le înfăţişez in prezentul dicţionar . . .". Spre a face cunoscut străinătăţii ceva din frumuseţea specificului nostru naţional, am sintetizat şi tradus în limba franceză broşurile: L e folklore roumain versifie, 1933, şi Les danses populaires roumaines, Bucureşti 1936, pe care marele etnograf şi folclorist al Franţei, A R N O L D V A N G E N N E P le-a apreciat în revista „Mercure de France" nr. 942/1931, p. 614. Savantul folclorist român D R . MOSES G A S T E R , citind lucrarea mea Jocurile noastre naţionale, cu 42 foto, publicată în Biblioteca Satul nr. 4, Bucureşti 1931, mi-a adresat o scrisoare de mulţumire, apărută în „Adevărul" nr. 12260, din 29 ianuarie 1937, p. 2. «. . . Maestrul folclorului comparativ a trimis din Londra specialistului cule­ gător de literatură poporană Niculescu-Varone o scrisoare cu privire la cartea sa Jocurile noastre naţionale. Autorul „Literaturii populare române" şi „Crestomaţiei" scrie, între altele: . . . „Cu această nouă lucrare, atît de utilă şi de frumoasă, ai îm­ bogăţit din nou literatura populară românească pe de o parte cu o descriere istoricobibliografică amănunţită, şi mai ales că ai adăugat şi nomenclatura dansurilor din diferite regiuni ale ţării. Prin aceasta se îmbogăţeşte şi dicţionarul limbii române. Dar, mai cu seamă, trebuie să-ţi mulţumesc pentru cele 42 de fotografii ce însoţesc textul, deoarece, prin mijlocul lor, se reţine şi pentru viitor adevărata formă a jocu­ rilor populare româneşti, pe care nici o descriere nu le poate reda într-o formă aşa de plastică şi vioaie ca fotografia. Nădăjduiesc că ai găsit în ţară mulţi ca mine, care ştiu să aprecieze lucrările d-tale pe târîmul folclorului românesc pe toată în­ tinderea lui.» D R . MOSES G A S T E R Modestele mele lucrări despre jocuri au avut ecou în presa timpului, iar în vremurile istorice pe care le trăim, specialişti merituoşi îşi aduc contribuţia la valori­ ficarea folclorului vechi, dar şi cel nou, care se creează mereu. R O M U L U S V U L C Ă N E S C U , în lucrarea sa Fenomenul horal, Craiova, 1944, p. 81, spune: . . . „Cele 1 456 de numiri ale horei, trecute în revistă de rîvna statistică a lui G. T. Niculescu-Varone, scot în evidenţă imensul fond horal al core­ grafiei româneşti . . ." Cercetătorul coregraf A N D R E I B U C Ş A N de la Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice, mi-a confirmat verbal că în culegerile sale pe teren a mers pe drumul trasat de mine, iar în cartea sa Jocuri populare din Muscel şi Bran, Bucureşti, 1958, specifică: „în domeniul coregrafiei, o semnalare importantă ne-a furnizat lucrarea lui Niculescu-Varone. Alte jocuri româneşti necunoscute, 1931, în care la p. 1 se dă lista de jocuri din părţile brănene . . ."

9 Profesorul univ. doctor docent D A N SIMONESCU, cînd preda la Universi­ tatea Cuza-Vodă din Iaşi, a comentat cu studenţii în seminar lucrările mele coregra­ fice, găsindu-le originale şi interesante (curs litografiat 1951 — 1952, p. 188). Printr-o scrisoare personală pe care d-sa mi-a adresat la 4 septembrie 1968, imi atrăgea atenţia că „cele trei volume menţionate reprezintă cea mai completă biblio­ grafie coregrafică română, bună cum nu are nici un popor. Alte popoare nu o au nici bună nici rea" . . . Prin jocuri, virtualităţile fizice şi psihice ale poporului nostru se conturează în toată plenitudinea, iar denumirile lor sînt interesante şi sub aspect lexical. Nu este de mirare că Dicţionarul limbii române al Academiei R.S. România consemnează numeroase cuvinte extrase din modestele mele lucrări. M I R C E A S E C H E , în „Schiţă de istorie a lexicografiei române", vol. II, de la 1880 pînă azi, Bucureşti, Editura ştiinţifică 1969, p. 111 — 112, scrie: «Rezultate notabile în domeniul folclorului mi se pare a fi obţinut doar G. T. Niculescu-Varone, cercetător cu preocupări stă­ ruitoare, legate de terminologia dansurilor populare româneşti. Din numeroase izvoare, dar mai cu seamă din informare personală pe teren, el a adunat un imens material terminologic în două lucrări: „Jocuri româneşti necunoscute", Bucureşti 1930, şi „Alte jocuri româneşti necunoscute", Bucureşti 1931. Opera sa de sinteză „Dicţionarul jocu­ rilor româneşti," Bucureşti 1931, reuneşte un număr de 2 395 dansuri populare de circulaţie naţională, regională ori strict locală, însoţite de un aparat ştiinţific impresionant...» Jocurile noastre populare au o valoare de comuniune sufletească, educativartistică, patriotică şi distractivă. Prin ele s-au transmis peste veacuri, în forme nuanţate, elanul de viaţă, libertate şi dragostea de frumos ale poporului român. Ob­ servăm totodată că în Transilvania varietatea dansurilor noastre este mai pregnantă. Acolo, jocul popular românesc se interferează, se îmbină şi coexistă cu elementele coregrafice ale naţionalităţilor conlocuitoare. Jocurile populare maghiare şi săseşti imprimă o notă particulară coregrafiei locale. Azi, specialistul are un teren bogat de investigaţii, dar secretul constă în modul de a surprinde specificul, cu mijloacele tehnice moderne pe care eu, în tinereţe, nu le-am avut nefiind ajutat de nimeni în pasionata mea strădanie, fiindcă pe atunci nu se dădea atenţia cuvenită, unor astfel de acţiuni cum se dă astăzi de către oficialităţi, printr-un sprijin susţinut, de mare avînt creator, pe tot cuprinsul patriei noastre socialiste, România! Jocurile noastre populare trebuie să fie adaptate şi revalorificate în cadrul ansamblurilor, potrivit unor criterii actuale, fără să se deformeze autenticitatea modelului descoperit şi poate, pe undeva, încă necunoscut. Ansamblurile artistice şi casele de creaţie mai au încă zone etnografice ne­ explorate în suficientă măsură. Important este ca jocul popular, în pofida influenţei pe care o exercită factorii urbani, să-şi perpetueze existenţa, ca o manifestare artistică viabilă, reprezentativă*. Jocurile sînt foarte mult preţuite de popor, în toate regiunile ţării. Cele din partea muntoasă ale Olteniei, Munteniei şi Moldovei se interferează cu elementele coregrafice din Banat şi Transilvania, iar cele din Bucovina, au unele asemănări cu Maramureşul. Jocurile maramureşene, cu ţîpuriturile lor, unele în dialog, sînt de o originalitate, o bogăţie şi o frumuseţe aparte. * Jocurile populare româneşti, articol semnat de G . T. în rev. Vatra, Tg. Mureş, an. V I I I , nr. 11 din 20 nov. 1978, p. 14.

Niculescu-Varone,

10 în peregrinările mele prin ţară, am atestat un bogat repertoriu coregrafic, prin care specificul naţional se exteriorizează cu deosebită vitalitate şi amploare. Oameni de toate vîrstele participă entuziast, în momente solemne sau obişnuite de comuniune socială la hore, nunţi, şezători, tîrguri, nedei, petreceri ocazionale etc. De obicei, tinerii se cunosc mai bine la joc, îşi transmit spontan sentimentele de prietenie şi afecţiune. Aşa se înfiripă o primă relaţie între oameni, în cadrul micro-social-rural. Poate din această cauză, jocurile noastre continuă să-şi păstreze frumuseţea, vigoarea şi prospeţimea. Nu întîmplător, aprecierea unanimă în străi­ nătate a formaţiilor de jocuri populare româneşti e însoţită de admiraţie şi interes. Iată de ce, ca un rezultat al cercetărilor efectuate în diferite zone etnografice, Dicţio­ narul jocurilor populare româneşti actualizează caracterul variat al acestor creaţii. Deşi epuizat demult, el îşi păstrează şi azi autenticitatea, valoarea şi noutatea. Este căutat în biblioteci, cercetat cu atenţie de specialişti, de amatori şi iubitori ai specifi­ cului nostru naţional. Pentru coregrafi, folclorişti, lingvişti, psihologi şi oameni de cultură, dicţionarul acesta reprezintă un preţios instrument de cercetare şi verificare pe teren a eventualelor creaţii noi şi variate. Se impunea deci o lucrare nouă, revăzută şi completată cu material informativ adus la zi, ceea ce am şi făcut. Pentru realizarea prezentului dicţionar, operă complexă, de mare trudă şi migală, m-am bucurat de preţiosul ajutor al soţiei mele, Elena Varone (n. Costache Găinariu), autoarea Monografiei Burdujeni—Suceava, 1936, 132 p. Reluînd firul strădaniei mele, dînsa a adunat ce a mai apărut din 1944 încoace, cercetînd în Biblio­ teca Academiei R.S.R., Biblioteca Centrală de Stat, Arhiva Institutului de cercetări etnografice şi dialectologice (benzi, discuri, fonograme, fişe), Catalogul de discuri Electrecord etc. Astfel, dicţionarul, în forma actuală, cuprinde multe jocuri descrise pe teren, inedite, şi un foarte bogat material documentar extras din tot ce s-a tipărit în materie de coregrafie, de la Descrierea Moldovei a savantului domnitor Dimitrie Cantemir (1116) şi pînă în prezent. în total, 5 332 jocuri, dintre care: 1 965 hore, cu numeroase variante, 565 sîrbe, 356 brîuri şi brîuleţe, 82 învîrtite, 11 fecioreşti, €5 bătute, 24 rusteme, iar restul de 2258 alte felurite numiri interesante din lexicul viu al poporului. Publicarea acestui Dicţionar al jocurilor populare româneşti, unic în litera­ tura de specialitate, reprezintă un preţios act cultural-educativ-patriotic şi un modest dar intelectual pe care îl oferim cititorilor. G. T.

NICULESCU-VARONE

A Abra, joc în satul Posesti —Prahova Disc 1 391 II c (A. ICED) A brezaei, joc „de doi", în Rucăr — Argeş. Ghizela Suliţeanu, Muzica dan­ surilor populare din Muscel-Argeş, 1970, p. 280 Abrudeanca, joc ţărănesc, obişnuit în jurul oraşului Abrud, în Dimitrie C. Ollănescu, Teatrul la români, Analele Acad. Rom., Seria II, Tom. X V I I I , 1895—1896. Secţ. l i t , Bucureşti, 1897, p. 121, Fgr. 4989 a (A. ICED). Abrudul, joc de brîu. Demetru Vulpian, Jocuri de brîu, aranjate pentru pian, vol. V, Bucureşti—Leipzig, 1886, p. 2. Abruzana, joc popular, muzica de Tiberiu Brediceanu, Serata etnografică a Asociaţiunii, Sibiu, 1905. Ad-o lele, vin să bem, brîu pe şase, în com. Bughea de Sus — Argeş. I. Grecu, Folclor muzical din Argeş, Buc, 1974, p. 1 1 1 . A găinei, „Jocul găinei" în cadrul obiceiurilor de nuntă. Iacob Dance, Jocuri populare din jud Satu Mare, 1970, p. 3. Agănău, un fel de horă ţărănească iute, care se mai joacă pe lîngă Olt, numai de bărbaţi. B. Petriceicu-Hasdeu Etgmologicum Magnum Romaniae. Dic­ ţionarul limbii istorice şi poporane a

Românilor, Tom. I, Bucureşti, 1886, p. 4 9 0 - 4 9 1 . Agănăul, joc popular. Nic. Densuşianu, Cestionariu despre tradiţiunile is­ torice şi anticităţile ţerilor locuite de români. Partea a II-a (Ediţie sepa­ rată din Revista critică-literară a d-lui Aron Densuşianu). Iaşi, 1895, p. 31. Joc în Coşteşti-Argeş. Fgr. 6434 b. Aizîmbauu, joc în Dorna Cîndreni — Suceava. Fgr. 14230d. Alarma (sîrbă) în Caracal — Olt. F. A 3650, Tiberiu Alexandru; Folcloristică, organologie, muzicologie, Bucu­ reşti, 1978 p. 215. Alămîia (Alămîie). Joc vechi de perechi, cunoscut într-o mare parte a Moldovei. Seamănă cu Polca şotişă. B. Petriceicu-Haşdeu, op. cit., p. 686. învîrtită în Moldova, Elena Sevastos, Nunta la români, Bucureşti, 1889, p. 280. Vechi joc ţărănesc în Moldova. L a z ă r Şăineanu, Dicţionarul univer­ sal al limbii române, Craiova, 1896, p. 19. în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, Hora din Cartai, Bucureşti, 1908, p, 183; Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 121. Joc de perechi în ţinută de Haţegană cu strigături. Gh. PopescuJudeţ, Jocuri populare din Dobrogea, Bucureşti, 1967, p. 625. Joc de doi în com. Ţepu — Galaţi. Gr. Băcanu,

12 Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi, 1971, p. 25. Alămîiţa, joc în com. Mireni — Vas­ lui, Bălan Nicolae şi Stan Mircea, Culegere de cîntece populare şi melodii de joc din jud Vaslui, 1972, p. 170. Albaştrii ochi (Tesalia), brîu. Dimitrie Vulpian, op. cit., p. 4. Albeşteanca, joc popular în AlbeştiArgeş. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi Socaciu Leonte, Cule­ gere de dansuri din folclorul argesan, 1973 (tabel). Alegeasca, joc în Codlea — Braşov. Fgr. 14 482 c. Alecsandri Vasilică, horă. Dim. Vul­ pian, Horele noastre, I. Bucureşti, 1880, p. 1 Alessandria, horă. Alex. Berdescu, Melodii române, Caiet nr. 2, Bucureşti, 1861. Aleşteul (Heleşteul), joc în com. Drăguleşti şi Băbeni- Vîlcea. Gh. P o pescu-Judeţ, Jocuri populare olteneşti, I, 1958, p. 18. Alexanu (Cîmpulung-Muscel)), brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 6. Aliveneile, horă în Moldova, Teodor T. Burada, Almanah muzical, anul III, Iaşi, 1877, p. 62. D. Vulpian, op. cit; p. 5. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Horă foarte răspîndită în Moldova, Lazăr Şăineanu, op. cit., p. 26. Horă cu învîrtită în Moldova, Dicţionarul limbii române (redactat de Sextil Puşcariu), ediţia Academiei Bomâne, Bucu­ reşti, 1913, tom I, p. 119. Joc de perechi in nordul Moldovei. Gh Baciu, Cartea coregrafului amator, Bucureşti, 1955, p. 34. Joc în Cîmpulung şi Şarul Dornei, jud Suceava. Fgr. 6472 a. Almăjana, joc în com. Eftimie Murgu — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, Folclor coregrafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 25. Aluna, horă în Uideşti şi Ţolesti — Suceava. Fgr. 12 988. Alunaşu, horă, în Bran, Fundata,

Bîşnov, Peştera şi Sohodol jud. Bra­ şov. N. Varone Alte jocuri româneşti necunoscute, 1931, p. 1. Aluneasca, Luneasca, Nuneasca, Hora miresii, Hora mare, Hora tinerilor se joacă numai la nuntă în Oltenia. Ion N. Popescu, Hore cu strigări şi strigături, Drăgăşani-Vîlcea 1938 p. 23—24. Alunei, horă ţărănească foarte răs­ pîndită pe ambele maluri ale Oltului (Muntenia şi Oltenia). în com. Sardam — Dîmboviţa i se zice Alunaş. Joc iute cu strigături. Haşdeu, op. cit., p. 954. Alunele, horă în Bucovina. S. FI. Marian, Hore si chiuituri din Bucovina, Buc, 1910, p. 19. Alunelul, horă ţărănească în Ol­ tenia. L. Şăineanu, op. cit., p. 28. Horă. Florian Cristescu, în mijlocul horelor, Craiova, 1910, p. 5. Popa Ştefan, Colecţie de dansuri naţionale, Craiova, 1910,' p. 3 5 - 3 7 . Gh. Fira, Cîntece şi Hore, B u c , 1915, p. 85, 104, Dicţiona­ rul limbii române, p. 129. G. N. Georgescu-Breazul, Coregrafie românească sau balet vienezl Cuvîntul nr. 1077, 23 aprilie 1927, p. 1. Se joacă în linie, lanţ de braţe jos, în com. Oprişeni — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi, II, 1972, p. 29. Alunelul amestecat, jocul costorarilor din com. Bistreţ—Dolj; este com­ binat din Alunelul bătut cu Alunelul de la Băileşti, Alunelul de la Bistreţ şi Alunelul ca la Caracal. Gh. PopescuJudeţ, Jocuri populare olteneşti, I, Bucureşti, 1958, p. 2 9 - 3 1 . Alunelul bătrînesc, joc lung cu frumoase combinaţii şi broderie de paşi rar întîlniţi în Alunelul oltenesc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 38. Alunelul bătut, joc în Grindeni — Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri populare din Oltenia, B u c , 1966 p. 128. Alunelul bătut ca la Bistriţa — Mehedinţi. Se joacă mai mult de băr­ baţi. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 47.

13 Alunelul bătut ea la Urzica (jud. Olt). Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 57 - 5 8 . Alunelul ca la Bistreţ, joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu, Jocuri şi hore vechi si noi de prin sate. Izvor asul, an V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 Alunelul ca la Rast (jud. Dolj). Ştefan Şt. Tusescu, Izvorasul, an. V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 20, 21. Alunelul cu strigături, în Mara­ mureş. Fgr. 13 443 d. Alunelul de brîu în com. Goicea — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 66. Alunelul de la Călui (Olt) Gh. PoPopescu-Judeţ, op. cit., p. 7. Alunelul de la Cîrna (Dolj). Sigmund Seifert, op. cit. p. 15. Alunelul de la Goicea—Dolj. Disc Electrecord S T M - E P E 01140. Alunelul de la Gorj sau Alunelul fetelor. Joc foarte dinamic în Strejeştii de jos, Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op, cit., p. 52. Alunelul de la Maramureş, în [Năneşti-Maramureş, Gh. Popescu-Judet, Jocuri din Oaş si Maramureş, 1963, p. 21. Alunelul de la Punghina. Joc de linie cu braţele lanţ, îndoite. Se obişnu­ ieşte la toate ocaziile. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi, I, 1970, p. 35. Alunelul de Ia Săpata (Olt).] Sigmund Seifert, op. cit., p. 36—37. Alunelul de mină Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul, an. V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . Alunelul de pe Valea Stanciului. Joc bărbătesc în com. Bîrca-Dolj. Sigmund Seifert op. cit., p. 10. Alunelul din Gorj. AI. L. Dobrescu, Manual de dansuri naţionale, Craiova (1937 ), p. 160. Alunelul din Voineasa — Olt. Fgr. 12 393 c (A. ICED). Alunelul gorjenesc, joc cu strigă­ turi în Gorj, (N. Varone)

Alunelul împlimbat. Ştefan Şt. Tu­ ţescu, Izvorasul, an. V I I I , p. 5—6/1929, p. 2 0 - 2 1 . Alunelul înainte, face parte din Alunelul bătut, în com. Dăbuleni — Dolj. Gh. Popescu-Judet, op. cit., p. 76. Alunelul înfundat. „ I se zice aşa fiindcă melodia se cîntă ca o îngînare surdă, înfundat". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 81. Alunelul în horă, în com. Gruia — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit., p. 39. Alunelul oltenesc. Lucia AndronicVasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, Manual de dansuri naţionale, Buc, 1927, p. 5 8 - 6 0 . Alunelul pe doi şi Alunelul pe trei. Joc bărbătesc din C e r a t — D o l j . Sig­ mund Seifert, op. cit., p. 19—25. Alunelul rudăresc, joc în linie, bra­ ţele lanţ, jos. în com. Dănceu — Mehe­ dinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 43. Joc de linie cu braţele încrucişate la spate. Are mişcări simple, îmbinate cu bătăi în podea, pinteni şi sărituri, în com. Islaz ţ— Teleorman. Gh. Găman şi Ion Popescu, Jocuri din regiu­ nea Bucureşti, 1965, p. 19. Alunelul schimbat se joacă după strigături ca şi Alunelul bătut. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., I, p. 86. Alunelul sucit. Joc în cerc, braţele încrucişate la spate, în com Bistreţ — Dolj. Baltă I. Lică, Jocuri populare din Dolj, 1970, p. 28. Alunelul sucit de Ia Dăbuleni — Dolj. I se mai spune Alunelul şchiop, avînd mişcări cu paşi „şchiopătaţi". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., I, p. 90. A m auzit şi seiu bine (Bucureşti). D. Vulpian, op. cit., p. 2. A miresii, joc ritual de nuntă, în com. Bunila—Hunedoara. Fgr. 14495 a. Amplieţu, se joacă în com Pădu­ reţi—Argeş. Badea Marin şi Socaciu Leonte, Culegeri de dansuri din fol-

14 clorul argeşan, 1973 (tabel). Dans cu pinteni executaţi într-o tehnică deose­ bită, în cadrul Căluşului, H. B. Oprişan, op. cit. p. 207. A mutului, joc, în jud. Mureş. Aurelian Borsianu, Izvorasul nr. 2/1922, p. 4. Andreiasea, joc popular în com. Cireşu, Bogaţi, şi Siliştea — Argeş. Badea Marin şi Socaciu Leonte, op. cit. (tabel). Anicuţa de la munte, horă iute de mînă, cu strigături, în com. Izbăşeşti — Argeş. N. Varone. Alte jocuri româneşti necunoscute, 1931, p. 7. Aninele (de la anin, arbore din a cărui scoarţă tărăncile extrag culoarea cărămiziu închis). Este o variantă a jocului Daneţul. Formaţia linie, cu braţele încrucişate la spate. în Băileşti şi Calafat—Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 101. Aoleanul (Auleanul), horă în com. Morteni—Dîmboviţa (N. Varone) şi Cotmeana—Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din reg. Argeş, Buc. 1963, p. 42. A plecat neică de luni, horă în Bughea de Sus — Argeş. Ghizela Suliţanu, op. cit, p. 280. Arabăgioaica, joc în com. Bacea — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op.cit., p. 424; Fgr. 809 b. ~ Arama, horă cu strigături în jud. Vîlcea. Se joacă numai de flăcăi şi însurăţei, cu mişcări iuţi, bătînd pămîntul pe loc. Ion N. Popescu, Hore cu strigări şi strigături, 1938, p. 24; Fgr. 2453 b . Arăpeasca, joc pe melodie turcească, în com. Ostrov — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din Dobrogea, 1967, p. 625. Arcana, Arcanea, horă de brîu, jucată de „Ţuţuieni", în Vrancea. Lazăr Şăineanu, op. cit., p. 47. Joc ţărănesc în Moldova şi Ardeal. Dic­ ţionarul limbii române, p. 230.

Arcanaua, horă. Haşdeu, Etgmologicum Magnum Romaniae, p. 1494. Joc în Vrancea şi Ardeal, Teodor T . Burada, Almanah muzical, an III/1877. Iaşi, p. 62. Brîu în Moldova, Elena Sevastos, Nunta la români, 1889. p. 280. Dimitrie C. Ollănescu, op. cit, p. 121. C. Bobulescu, Lăutarii nostrii, B u c , 1922, p. 108. Arcanul, horă. D. Vulpian, Horele noastre, aranjate pentru pian. Voi. II. Bucureşti — Leipzig, 1886, p. 1. Se joacă în Moldova şi Bucovina. Haşdeu, op. cit., p. 1494. Muzica şi tactul ca la sîrbă. Horă numai de flăcăi, con­ duşi de un vătaf, care spune şi strigă­ turile. Ilie Olteanu, în Şezătoarea X V I I I , nr. 1/1922, p. 40 - 4 4 . şi în Muza română nr. 78/1929. Horă cu strigături, în Cîmpulung şi Fundu Moldovei, jud Suceava. Fgr. 3524 c şi Fgr. 3565 b. Joc impresionant ca nu­ măr de figuri, pline de vigoare, bărbă­ ţie şi cu multe schimbări. M. Florea, Prietenii mei concurenţii. Buc. 1976, p. 50. Arcanul de la Arbore — Suceava. Disc S T M - E P E 01023. Arcanul de la Cîmpulung — Suceava. Disc S T M - E P E 01058. Arcanul de la Stupea — Suceava. Disc S T M - E P E 0993. Areheneaua, brîu de mînă în Ilva Mică, jud. Bistriţa Năsăud şi Mara­ mureş. N.-Varone, Jocuri româneşti necunoscute, 1930, p. 11. Mgt. 552 e. Ardeasca, Ardeiasca, joc obişnuit în Ludi Homora (Bucovina). Elena Niculită-Voronca, Studii in folclor, I, 1908, p. 239. Ardelean bătrînesc din Nojorid — Bihor/Disc S T M - E P E 0997. Ardelean din Mădăras — BihorDisc STM-EPE 0997. Ardeleana, joc. Bigeanu, (Bianu Eugen), Arta dansului, Blaj, 1907, p. 58—59. Ovid Densuşianu, Graiul din

15 Ţara Haţegului, B u c , 1915, p. 276, 277. Bela Bartok, Cîntece poporale româneşti din Comitatul Bihor, Buc, 1923, p. 294—298; Joc popular, Victor Păcală, Monografia comunei Răşinariu, Sibiu, 1915, p. 240. Joc de perechi, partenerii faţă în faţă, ţinîndu-se de mîini, în Zărneşti şi Bran, jud. Bra­ şov. Andrei Bucşan, Jocuri populare din Muscel şi Bran, 1958, p. 55. Dans caracteristic prin numeroşi pinteni exe­ cutaţi într-o manieră aparte. Ioan Corneliu Vasiliu, Trei suite de jocuri populare ardeleneşti, Braşov, 1966, p. 11. Ardeleana (Dobrişteana), joc de perechi în jud. Hunedoara. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare în reg. Hunedoara, Deva 1963, p. 67. Joc de perechi, cu paşi plimbaţi şi învîrtituri. Ion Munteanu şi Laţcu Afilon, Folclor coregrafic din Văile Timişului şi Bistrei jud Caras Severin, 197l', p. 43. Ardeleana babei Pelega, în com. Vălişoara, jud. Caraş-Severin. Poartă numele femeii care i-a dat o notă personală. Ion Muntean şi Laţcu Afi­ lon op. cit., p. 43. Ardeleana bătrină, în Sîmboteni — Arad. Mgt. 676 a. Ardeleana bătută ca pe Valea Bis­ trei. Se joacă în com. Glîmboca — Caras Severin. Ion Munteanu şi Laţcu Afilon op. cit. p. 43. Ardeleana ca !n Banat. Tiberiu Brediceanu, Jocuri româneşti pe teme poporale (piano solo). Caiet I — V I I . Ed. Il-a, Leipzig, p. 8 şi urm. Ardeleana ca la Bănia (jud. Caras Severin). Laţcu Afilon şi Muntean Ion op. cit. p. 81. Ardeleana ca la Bistra. Joc de perechi în linie şi semicerc; are miş­ cări simple mărunte şi iuţi. Bănăţenii Si spun în graiul lor Argeleana. Rădăşanu Mureş şi Lascu Iacob, Dan­ suri populare din toată ţara Buc. 1970 p. 97.

Ardeleana ca la Grădinari, în com. Naidăş, jud. Caras Severin. Laţcu Afi­ lon şi Munteanu Ion, Folclor coregrafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 235. Ardeleana ca la Greoni, în com. Greoni, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afi­ lon şi Muntean Ion, op. cit., p. 243. Ardeleana ca pe A l m ă j , în com. Bozovici, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 84. Ardeleana de la Moniom jud CarasSeverin. Disc 45-STM-EPC 10377. Ardeleana de la Munte. Disc STME P E 0933. Ardeleana de la Rugi (Caraş-Seve­ rin) cu mişcări mari, rare, largi. Gh. Popescu-Judeţ op. cit. p. 99. Ardeleana de la Rupea. Disc E P C 813. Ardeleana de la Sacosul Mare, jud. Timiş. Disc E P E 0284. Ardeleana de purtat, se joacă în com. Drăgus — Făgăraş. Disc. 254 II (A. ICED). Ardeleana din Bărbosu, Caraş-Seve­ rin. Disc 45-EPC 10220. Ardeleana din Chioar — Maramu­ reş. Disc 45-EPC 10279. Ardeleana din Lozna Mare — Sălaj, culeasă şi pusă pe note de Aurelian Borşianu în Tudor Pamfile, Dorohoi, nr. 9 - 1 2 / 1 9 1 5 p. 126. Ardeleana din Stejara — Maramureş Disc S T M - E P E 01059. Ardeleana din Vata — Hunedoara. Disc E P C 10125. Ardeleana Făgărăşenilor Disc 524 II d/(A. ICED). Ardeleana împletită ca la Marga, Caraş-Severin. Are caracter de brîu. Se dansează numai de juni (tineri necăsătoriţi). Ion Munteanu şi Laţcu Afilon, op. cit., p. 44. Ardeleana în roată, joc de perechi în cerc şi linie (faţă în faţă) în Urviş com. Dumbrăviţa de Codru — Bihor. C. Costea, Folclor coregrafic din Bihor II 1972, p. 13.

16 Ardeleana lui Suciu, după numele curi populare din Oaş şi Maramureş, jucătorului care i-a dat forma. Se 1963, p. 27. Joc specific în Comana de joacă în jurul Caransebeşului. Gh. Pojos — Braşov, cu ritm vioi de Haţepescu Judeţ, op. cit., p. 99. gană. Este singurul joc în Ardealul de Ardeleana Moţilor, muzica de E m . sud, unde întîlnim numeroşi pinteni, Monţia. Bibi. Ac. R.S.R. cab. muz. executaţi într-o manieră cu totul apar­ (Ms R 6562) te. Ioan Corneliu Vasiliu, Jocuri popu­ Ardeleana pe loc, joc de perechi lare ardeleneşti, 1966, p. 111. Joc în în com. Merişoru de Munte — Hune­ Nucşoara şi Bughea de Sus — Argeş, doara. Garai Ida, Jocuri populare păGh. Suliţeanu, op. cit., p. 441, 443. dureneşti, Deva, 1960, p. 35. Ardeleanul, se aseamănă „în păsuri Ardeleana pe sub mină. Joc de şi melodie" cu Tarantela, danţ naţio­ perechi, una dintre cele mai repre­ nal italian din Apulia-Neapoli. Gh. zentative manifestări coregrafice ale Asachi, în Almanahul pentru români, pădurenilor, din com. Alun — Hune­ 1851. Se dau şi notele muzicale ale doara. Petre Agopian şi Marin Badea, acestui danţ. (Vezi şi Teodor T. Burada, Dansuri populare din reg. Hunedoara, Almanah muzical an HI/1877, Iaşi, Deva 1963, p. 25. p. 99. Joc ţărănesc, descris întîia Ardeleana pe trei paşi. Coloană de oară de Gh. Asachi în Gazeta de Molperechi faţă în faţă, în com. Lăpugiu — davia nr. 15 din 19 febr. 1851, p.65). Hunedoara. Garai Ida, op. cit., p . IC. Ardelencuţa, joc în Dorna Cîndreni Ardeleana prin casă, joc de perechi — Suceava. Fgr. 14297 d. (fată şi fecior) în satul Craiva — Alba. Ardeleneasca. în Nucşoara — Argeş, C. Costea, op. cit, p. 13. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 141, 143. Ardeleana ruptă. în Sîmbăteni — Ardeleneasca bucovineană, în com, Arad. Mgt 671 i. Capu Codrului — Suceava Disc 1009Ardeleana veche. Mgt 2604 II u. II (A. ICED) Ardeleană, în Glimboca, jud CaraşArdeleneasca din Borleşti, sau „Jo­ Severin. T. Brediceanu, Melodii popu­ cul românesc", horă cu strigături în lare române din Banat, B u c , 1972, jud. Satu-Mare. N. -Varone, op. cit, p. 290. p. 11. Ardeleană din Birtin — Hune­ Ardeleneşte, brîu. D. Vulpian, op: doara. Disc 45-EPC 10454. cit, p. 6. Ardeleană din Checea — Timiş Ardelenia. Feciorii în faţa fetelor, Disc 45-EPC 10405. prinşi cu mîinile de umeri, formează Ardeleană din Gherla «- Cluj. Disc un cerc. Jocul începe cu legănata. S T M - E P E 01104. Apoi, feciorii bat cu mîinile călcîile în tactul muzicii, se îmbrăţişează cu fe­ Ardeleanca, brîu D. Vulpian, op. cittele şi aşa se învîrtesc de cîte două-trei p. 6. Joc în Moldova, Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Horă ţărănească sau ori la dreapta şi la stînga. Se spun şi ciobănească, în Ardeal. L. Şăineanu, „cîntături" (strigături). în com. Tohaop. cit., p. 49. Bela Bartok, Volksmusik nul vechi, Tohanul nou, Poiana Mă­ der Rumănen von Maramureş Miin- rului, Zărneşti, Predeal şi Moeciu, cit, chen 1923. p. 144. Joc de fete şi flă­ jud. Braşov. N . - Varone, op. p. 3 1 1 . căi prinşi de mînă ca la horă. Desfăşu­ rarea în patru părţi, caracteristică Argeşeanca, horă vioaie în comu­ prin „bătăi" şi „strigături", în Năneşti- nele din jud. Olt şi Argeş. N. —Varone, Maramureş. Gh. Popescu-Judeţ, Jo­ op. cit, p. 11.

17i Arghileana (Argileana). Perechile, aşezate într-un rînd sau două, se ţin de mîini şi încep jocul cu „bătuta pe loc". Cel care conduce, chiuieşte. Cînd se termină, fata face plecăciune în faţa flăcăului, drept „mulţămită" c-a jucat-o. în com. Mehadia, jud. Caraş-Severin. N. — Varone. Argilanka, cîntare din cimpoi, în com. Teiuş — Alba. Disc 1746-11 A.ICED Argileana din Bănat. Nicolae Ursu, O nuntă în Valea Almăjului, 1940, p. 2 9 - 3 0 . Ariciul, horă ţărănească imitînd mişcările ariciului. L. Şăineanu, op. cit., p. 51. învîrtită în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit. p. 183. Horă, Florian Cristescu, op. cit. p. 5. Horă sau danţ comic, Dicţionarul limbii române, p. 241. Dans hazliu, cu mîinile încrucişate la spate. Se joacă la nunţi în Oltenia. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 107. Armeneasca, joc ţărănesc. Teodor T. Burada Almanah muzical an. III/1877 p. 63 şi 9 6 - 9 7 . Elena Sevastos op. cit. p. 280. Danţ introdus de Armeni. L. Şăineanu, op. cit. p. 53. Armindreaua, joc popular, Antoniu Sequens „Jedera", jocuri populare din jurul Caransebeşului, 1891. Arnăutul, joc în Moldova. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Danţ ţără­ nesc (luat în veacul al XVIII-lea de la Arnăuţii din garda Domnilor). Didţionarul limbii române, p. 265. Arnăuţeasea, Teodor T. Burada, Almanah muzical, an III/1877, p. 63 şi 102—103. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. D a n ţ popular introdus de Arnăuţi. L. Şăineanu; op. cit. p. 54. Joc în com. Ţepu-Galaţi. Marin Chivu, Culegere de folclor muzical în jud. Galaţi, 1970, p. 123. Joc în Poiana Mărului-Braşov. Mgt. 3361 II k. Arpaşul, joc în com. Băbeni — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ op. cit, p. 42.

Arpatacu (Bucureşti), brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 2—3. Arsul, variantă la Tocul în com. Goicea-Dolj. Baltă I. Lică, Jocuri populare din jud. Dolj, 1970, p. 256. Arţăganu, Arţeganu, joc în Bratia, Măcăi, Stoiceni şi Izbăşeşti — jud. Argeş. Jucăuşii se rînduiesc în cerc, perechi-perechi la cîţiva paşi unele de altele. Flăcăul ţine în dreapta o batistă, pe care fata o prinde cu stînga. în tactul muzicii, fac paşi pe loc, se îmbrăţişează şi se învîrtesc o dată la dreapta şi apoi la stînga, se desprind şi se strîng iar într-o horă mare la care participă tot satul. N. -Varone Alte jocuri româneşti necunoscute, Buc. 1931, p. 11. Arţăraşul, horă. Florian Cristescu, op. cit. p. 5. Joc în Plenita si Calafat — Dolj. Mgt 3309 II c. Arţegana, „legănată, urmată de în­ vîrtită". Se joacă în com. Rîşnov, Bran-Poartă, Şimon şi Peştera, jud. Braşov. N.-Varone, op. cit., p. 11. Joc de perechi, tip învîrtită, în satul Ma­ maia — Constanţa. Gh. Popescu-Dolj, op. cit., p. 625. Joc de perechi cu mîinile încrucişate la spate, în Zărneşti şi Bran, jud. Braşov. Andrei Bucşan, op. cit, p. 65. Arva, joc în com. Macin — Tulcea, dispărut la 1885. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 625. Arzuletu, joc în Drăgăneşti — Olt. Fgr. 9765 b. A socăciţii, joc strigat, în com. Biserica Albă — Maramureş. Fgr. 20438 a. Asta-i hora horelor, în com. Dobroteasa — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425. Asta»i lelea, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 19. Asta-i mîndra care-o viedz. N. Ursu, Cîntece şi jocuri populare din Valea Almăjului (Banat), B u c , 1958, p. 215.

18 10 Astăzi bură, mîine bură, horă. D. Vulpian, Horele noastre, II, 1891, p. 2. Atica, (Ploieşti) brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 4. Horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 183. Joc de perechi în cerc, com. Bogdăneşti şi Oituz — Bacău. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din jud. Bacău, 1970, p. 85-89. Aţieuţa, joc de perechi în com. Cavadineşti — Galaţi, Gr. C. Băcanu, Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 88. A Ţîrăştilor, joc în com. Bîrleşti —

Alba (fost Hunedoara) cules de Ovidiu Bîrlea. Mgt. 2231 d. Aurora, horă, muzica de Jean Constantinescu, op. I. Bucureşti, 1895. Avrămeanca, joc în Iaşi. Disc STME P E 01212. Ă l de şapte (Ăl din şapte), joc în com. Eftimie Murgu, jud. Caras—Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almas si Caras, 1974, p. 149 şi 215. ĂI din palme, joc în com. Eftimie Murgu, jud. Caras—Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 218.

Baba, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 20. Baba mea frumoasă nu e, horă, muzica de I. Oprescu, Bucureşti, 1898. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (III 3567). Baba Uţa, horă în com. Amărăştii de jos — Dolj. Fgt. 12130 b. Băcăuana, joc de tineri şi vîrstnici la toate ocaziile în com. Berzunţi — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 38—41. Baciu, horă. Florian Cristescu, op. cit., p. 5. Badea şi mîndra, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 24. Badiu, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 13. Bai duşca (Baiduşca). Joc mixt în cerc, tip horă, în Dobrogea. „Analele Dobrogei" an XI/1930, p. 38. Horă, în com. Fîntînele — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 625. Balamaua, joc în com. Bivolari — Iaşi. Mircea Stan: Culegere de cîntece şi jocuri pop. moldoveneşti, p. 145. Baloteasca, horă, în Ciofliceni şi Buftea, jud. Ilfov. N. - Varone, op. cit., p. 11. Balta, hocă iute, în comunele de baltă din Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 118 — 119. Idem, în satul Tuf ani — Constanţa, op. cit., p. 625. Balta de la Bîrca, joc mixt în com. 2*

Bîrca — Olt. Sigmund Seifert, Jocuri populare olteneşti, 1966, p. 40. Balta de la Cîrna, joc mixt în com. Cîrna — Olt. Sigmund Seifert, op. cit., p. 49. Balta de la Goicea, joc bărbătesc. Baltă I. Lică, Jocuri populare din Dolj, 1970, p. 34. Balta de la Grindeni, joc bărbătesc în com. Grindeni — Olt. Sigmund Sei­ fert, op. cit., p. 50. Balta de la Răsmireşti, joc bătrînesc în cerc, braţele îndoite, prinse ca la horă. în Răsmireşti — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, Jocuri din regiu­ nea Bucureşti, 1965, p. 39. Balta de la Săpata, joc mixt, în com. Săpata — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 63. Balta de la Ţigăneşti. Joc în cerc, braţele ca la horă, în Ţigăneşti — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 39. Balta din cimpoi, joc în Amărăştii de Jos — Dolj. Fgr. 12235 Tib. Alexan­ dru, op. cit., p. 218. Balta la trei. Horă iute jucată de flăcăii, de trei ori spre dreapta şi spre stînga, cu strigături. Ion N. Popescu, op. cit., p. 22. Balta la şase. Horă domoală^ în salturi mărunte spre stînga. Are strigă­ turi. Ion N. Popescu, op. cit., p. 22.

20 Balţu, horă în jud. Suceava. Colecţia ined. Gh. Cardaş. Bambriul din Zărneşti, joc în Codlea — Braşov. Mgt. 1124 d. Banatul, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 15. Banul Mărăcine, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. Popa Ştefan, op. cit., p. 14—18. Leo Claretie, La Roumanie intellectuelle contemporaine, Paris, 1912, p. 104. Vestit joc naţional. Dicţionarul limbii române, p. 471. Lucia Andronic Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, Manual de dansuri naţionale, Bucureşti, 1927, p. 167. în Juguri — Argeş şi Poenari — Vlaşca, se joacă rar, Badea Marin ş i . . . op. cit. (tabel). Baraboiul, Barlaboiul, horă. Florian Cristescu, op. cit, p. 5. Horă ţărănească. L. Şăineanu, op. cit, p. 78. Danţ. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bă­ dulescu, op. cit, p. 1 1 6 — 1 1 9 . Horă. Gh. Cardaş, op. cit, p. 63, 76, 122, 129. Joc ţărănesc numit şi Nuneasca. Dic­ ţionarul limbii române, p. 488. Horă combinată cu joc de doi. Schimbări după strigături. Al. L. Dobrescu, Ma­ nual de dansuri naţionale, Craiova, p. 87. în com. Racoviţa — Argeş i se spune şi Mînioasd. Se joacă rar. Badea Marin ş i . . . op. cit. (tabel). Barabula, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Barcăul din Giurtelec — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750. Barcăul din Fericei — Sălaj. Disc E P C 10097. Baroneasa, Baroneasca. Horă de mînă, în com. Corbeanca şi Bucoveni, jud. Ilfov, N.-Varone, op. cit, p. 11. Barosul, joc în Tătăruş — Iaşi. Pavel Delion, Cîntece şi jocuri populare din Moldova, 1972, p.'245. Basarabeanca, horă, în Moldova. N.-Varone, op.cit, p. 12. Se joacă şi în com. Davideşti şi Smeura — Argeş.

Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare din reg. Argeş, 1968, p. 425. Basarabeanca nouă. Se joacă numai de cîte o pereche, în com. Bratia — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 11. Basarabeasca, joc în Boteni — Argeş Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 417, 418. Bate Doamne pe ciocoi, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 13. Bate vîntul sălcele, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 12. Batista, joc de perechi sau grup de trei, un băiat între două fete, prinşi de batiste cu braţele ridicate în sus; în Hîrşova — Constanţa. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 625. Bădiţa şi copilita, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 3. Băeşanca, horă în Ardeal, descrisă de G. I. Pitiş. I. C. Chiţimia, Folclorişti şi folcloristica românească, 1968, p. 399. Băeaşul de aur, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 8. Băieţelul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 13. Joc ţărănesc în Moldova. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Joc de brîu, în Dorohoi, Botoşani, Suceava, Iaşi şi Galaţi. Dicţionarul limbii române, p. 435. Băităneasca. Joc mixt în cerc şi semicerc, cu mîinile pe umerii parte­ nerilor, după o melodie săltăreaţăt, cu strigături, în satul Sprinceana — Iaşi. Stănescu Tudorel, Jocuri populare mol­ doveneşti, Iaşi, 1971, p. 11. Jo'c bărbă­ tesc în Dragomireşti — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 21. Bălăceanca, joc în Bălăceanca — Suceava. Mgt. 1203 o. Bălăreasca, joc ţărănesc în Moldova. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Băltăreasca, horă. Gh. Fira, Nunta în jud. Vîlcea, 1928, p. 87. Joc popular în com. Beiu — Teleorman, cules de Th. Adameştianu, Izvoraşul nr. 4—5/ 1929, p. 21. Joc în cerc de bărbaţi şi femei, în com. Peretu — Teleorman. Are două părţi: trecerea se face printr-o

21 strigare de comandă. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 69. Disc E P C 874. Joc mixt în Colţeşti — Gorj. Marin Badea, Jocuri populare din Gorj, p. 64. „joc foarte iute, în tempo de brîu, cu paşi plimbaţi, în fugă dreapta şi stînga, cu bătăi în timp şi contra­ timp şi pinteni la sol şi în aer". H. B. Oprişan, Căluşarii, 1969, p. 209. Băltăreasca veche, în Bodăieşti — Dolj. Fgr. 14013. Tib. Alexandru, op. cit., p. 220. Băltăreţu, Iţu, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Băluţa sau Hora lui Băluţă, în jud. Dolj. Dicţionarul limbii române, p. 470. G. N. Georgescu-Breazul, Cronica mu­ zicală. Coregrafie româneacsă sau balet vienez? în Cuvintul nr. 1077/1928, p. 1. D . Vulpian, op. cit., p. 6. Horă; Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 183. Horă. Fl. Cristescu, op. cit., p. 6. Gh. Fira, Clntece şi hore, Bucureşti, 1926, p. 88. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Băluţa ca Ia Pădureşti — Olt, horă iute cu comandă strigată. H. B. Ojarişan, „Căluşarii", Buc. 1969, p. 209. Bătutele, horă. Fgr. 12445 d. Joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 74. Bărbătescu, joc de virtuozitate al feciorilor din Maramureş, cu foarte frumoase „ţîpurituri". Gh. PopescuJudeţ, Jocuri din Oaş şi Maramureş, 1963, p. 67. L. Perceag, Jocuri pop. din jud. Satu Mare, p. 12. Fgr. 13441_f. Bărbătescu de la Ieud — Maramu­ reş — Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 98. Bărbătescu de la Năueşti — Mara­ mureş — Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, P- 43, Bărbătescu de Ia Săpînţa (zis şi Fecioreasca de sărit, Bătrîneasca), joc executat de feciori, cu „ţîpurituri". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 67.

Bărbătescu de la Vad — Maramu­ reş — Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 83. Bărboasa, joc în Dobrosloveni — Olt. Fgr. 2524 b si Disc. 1440 b (A.ICED) . Bărboncu, joc pe melodie din fluier, în Cristur — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5714 b şi 13467 a. Bărbunc bătrînesc, în Bedeciu — Cluj. Mgt. 1568 a. Bărbunc din Gherla. Disc STME P E 01104. Bărbuncul (Verbuncul), horă jucată cu cîntec, în trecut, la înrolarea recru­ ţilor în Bucovina şi Transilvania. Cules de A. Borşianu şi transcris pe note de G. N. Georgescu. Breazul. N-Varone, op. cit, p. 133. Joc ţărănesc în Dîm­ boviţa. Dicţionarul limbii române, p. 496. Horă în Baia — Suceava. Col. ined. G. Cardaş. L. Săineanu, op. cit., p. 88. Bărbuncul din Năsăud. Disc STME P E 01104. Bărcăneasca, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 20. Bărcăul, joc de doi în reg. Crişana. Mihai Florea, Prietenii mei concuren­ ţii.. . 1976, p. 76. Bărnacea, joc în Muşca — Alba. Mgt 3566 II S. Băsmăluţa, joc popular în com. Crucea, jud. Neamţ. N-Varone, op. cit, p. 12. Fgr. 14487 a. Disc 1579 I (A.ICED). Bătaia, (se aseamănă cu Bătuta românească. Analele Dobrogei, an. XII/ 1930,, p. 37. Joc bărbătesc în com. Drănic — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 7 1 . Bătăioasa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 16. Bătăreasea, horă în com. Hinţeşti, jud. Argeş. N-Varone, op. cit, p. 11. Bătrîneasca, Bătrîneşte, Ca bătrînii, joc ţărănesc, în com. Viziru, jud. Brăi­ la şi Gă^văneşti, jud. Buzău. Dicţiona-

22 avă rul limbii române, p. 528. Bătrîneasca în cerc, braţele ca la horă, în com. (Rusasca) în com. Bucşoaia — Suceava. Belitori — Teleorman. Gh. Găman şi Fgr. 20012 c. I. Popescu, op. cit., p. 56. Joc fecioresc Bătrîneasca de Ia Ciocăneşti — Su­ în jud. Hunedoara. începe cu perechi» ceava, cu strigături. Disc STM-EPE apoi, fetele părăsesc spaţiul şi rămîn 01058. băieţii, care bat ponturile. Petre AgoBătrîneasca di dimult, joc în Vatra pian şi Marin Badea, op. citi, p. 88. Dornei — Suceava. Mgt. 80 d. Bătuta baciului, joc în Bîrsesti — Bătrîneasca din Fărtăuţi — Buco­ Vrancea. Mgt. 885 c. vina. Disc 45-STM-EPC 10.350. Bătuta bucovineană, în Uişeşti — Bătrîneasca din Gălăneşti — Sucea­ Suceava. Sîrbu George, Cîntece şi jo­ va. Disc S T M - E P E 01023. curi populare, Suceava, 1969, p. 53. Bătrîneasca din Iaslovăţ — Sucea­ Bătuta ca din cimpoi, în Boşorod — va. Disc S T M - E P E 01023. Hunedoara. Fgr. 14181 a. Tib. Alexan­ Bătrîneasca lui Frunză, joc în Bu­ dru, op. cit., p. 217. covina. Disc E P C 846. Bătuta ca la Bolintin, brîu. D. Vul­ Bătrîneasea pe laiţă, în Pojorîta — pian, op. cit., p. 16. Suceava. Mgt. 1461 j I. Bătuta ca la Gruia — Mehedinţi. Bătrîneasea prin casă. Disc STM- Formaţia cerc» lanţ de braţe jos. Surdu E P E 0930. Mişu Ion, Jocuri populare din Mehe­ Bătrîneasca veche, joc cîntat din dinţi, II, 1972, p. 34. tilincă, în Bucovina. Disc S T M - E P E Bătuta ca la Sarafineşti, joc de pe­ 01058. rechi în Sarafineşti, jud. Botoşani. Bătrînescu, joc în Maramureş. L. Flăcăul face paşi de bătută pe l o c , Perceag, op. cit., p. 15. iar fata, paşi săriţi în faţa lui şi piruete, Bătrînescu de Ia Ieud — Maramu­ ţinîndu-se cu stînga de dreapta lui», reş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 105. după tactul muzicii de alămuri şi tobă. Bătrînescu de la Mănaci, în Cîmpia (Informator Gh. Budeanu, învăţător Turzii - Cluj. Mgt. 3929 II d. satul Plopeni — Suceava). Bătuta căluşăreşte, în com. MisBătuta. Franz-Iosef Sulzer, In Walachische Tănze und Lieder, voi. II, chii — Dolj. Fgr. 12474. Bătuta ciobănească. Fgr. 840 b. la nr. 5 se publică pentru prima oară Bătuta cu strigături din Corni — melodia jocului pe note muzicale cla­ sice. George Baronzi, Limba română Botoşani. Mgt. 3554 II b. Bătuta de la Bivolari. Mircea Stan, şi tradiţiile ei, Brăila, 1872, p. 9 1 - 9 2 . populare D. Vulpian, op. cit., p. 12. Joc ţărănesc. Culegere de cîntece şi jocuri D. C. Ollănescu, op. cit., p. 119. Horă moldoveneşti, 1974, p. 174. Bătuta de la Coarnele Caprei. Joc ţărănească cu mişcări repezi şi vioaie. L. Şăineanu, op. cit., p. 84. Joc. Pom- bărbătesc în com. Coarnele Caprei — Iaşi. Se joacă în linie sau semicerc; piliu Pârvescu, op. cit., p. 183. Horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Melodia în caracterizat prin „plimbări cu paşi bătuţi în podea şi prin bătăi cu pal­ Izvoraşul nr. 9 - 1 2 / 1 9 2 1 , p. 6 - 7 ; Michel Vulpesco, Les coutumes roumaines mele pe carîmbii cizmelor". Stănescu periodiques, Paris, 1927, p. 235. N. Ior- Tudorel, op. cit., p. 19. ga, Istoria românilor prin călători, Bu­ Bătuta de Ia Dancu. Se joacă în cureşti, voi. III, 1929, p. 352. D a n ţ Holboca — Iaşi. Mircea Stan, Culegere ţărănesc şi melodia după care se joacă. de cîntece şi jocuri populare moldove­ Dicţionarul limbii române, p. 525. Joc neşti, 1974, p. 170.

23 i 3 Bătuta de la Deleni — Vaslui. Disc 34-EPC 10233. Bătuta de la Flămînzi. C. Gh. Prichici, Melodii şi jocuri populare mol­ doveneşti, B u c , 1962, p. 20, 29. Bătuta de la Gîrliceni, se joacă în Hîrşova — Constanţa. Eug. Cernea, Melodii de joc din Dobrogea, p. 157. Mgt. 1641 II h. Bătuta de la Grămeşti — Suceava. Disc S T M - E P E 0963. Bătuta de la Grozeşti, în Grozeşti — Iaşi. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit., p. 181. Bătuta de la Măhaci, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 2729 bb, Bătuta de la Mireesti — Bacău. Disc 45-EPC 10233. Bătuta de la Negreşti — Vaslui. Bă­ lan N. şi Stan Mircea, op. cit., p. 182. Bătuta de la Petreşti, în Golăeşti — Iaşi. Stan Mircea, op. cit., p. 175. Bătuta de la Pogoneşti, în Pogoneşti şi Iveşti — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit., p. 180. Bătuta de la Urecheşti, în com. Răşcani şi Dăneşti — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit., p. 179. Bătuta de la Trestiana — Vaslui. Disc E P C 10.065. Bătuta de mină, în Răcăciuni — B a c ă u . Mgt. 299 j . Bătuta din Băluşeni. Joc de perechi, mîinile pe umeri. începe cu legănata, apoi în paşi tot mai vioi, şi se încheie cu bătuta pe loc. Se obişnuieşte numai în „Cîşlegi" (cînd nu e post), în com. Băluşeni — Botoşani. Are strigături. N . — V a r o n e , op. cit, p. 1 1 — 1 2 . Bătuta din cimpoi, în com. Boşorod — Hunedoara. Fgr. 14181 a. Bătuta din Deda (jud. Mureş). Cu­ leasă şi pusă pe note de Aurelian Borsianu, Tudor Pamfile, Dorohoi, nr. 5 — 6/1926, p. 67. , Bătuta din Lăpugiul de sus — Hu­ nedoara. Cel mai spectaculos dintre jocurile pădureneşti. Petre Agopian şi

Marin Badea, Dansuri populare din regiunea Hunedoara, 1963 p. 58. Bătuta din Moldova, culeasă de Gh. Fira, transcrisă pe note de G. N. Georgescu-Breazul. N. -Varone op. cit. p. 136. Bătuta din palmi. Bela Bartok, Volksmusik der Rumănen von Maramu­ reş, p. 106, 110, 113, 133, 160, 174. Bătuta din Voitinel — Suceava. Disc STM-EPE 0963. Bătuta Dobrogeană, în com. Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 625. Bătuta dreaptă, se joacă în Filiaşi — Dolj şi Slămneşti — Gorj. Fgt. 12473 c. Bătuta flăcăilor, cu strigături, în com. Truşeşti — Botoşani (N. -Varone). Bătuta învîrtită. Izvorasul nr. 1/ 1922, p. 4. Bătuta la pămînt, joc în Mihălăseni — Botoşani. Pavel Delion, op. cit., p. 224. Bătuta la podea, joc în com. Dobrovăţ — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 166. Bătuta lui Gruia, în com. Gruia — Mehedinţi. Mişu Ion Surdu, Jocuri populare din Mehedinţi, II, 1972, p. 120. Bătuta lui Melinte, în com. Plu­ gari — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 168. Bătuta lui Mircea Mălăieru, jocul cu multe figuri preferat de omul care prin 1859 lupta pentru unire, mergînd din sat în sat cu negoţul mălaiului. Se mai joacă de bătrînii din com. Dridu-Sărindarele, jud. Ilfov, unde Mălă­ ieru s-a născut şi a trăit (N. -Varone). Bătuta moldovenească, în Dolhasca — Suceava. Mgt. 3758 1. Bătuta pe burdui, în com. Mischii — Dolj şi Teişani — Prahova. Fgr. 12474b. Bătuta pe două mîini, în T ă t î r l a u a — Alba (fost Mureş). Mgt. 2716 h. Bătuta pe laiţă, în Fundu Moldo­ vei — Suceava. Mgt. 1176 c.

24 4

t

Bătuta pe o mină, în Tătîrlaua — Alba. Mgt. 2717. Bătuta peste picior. Brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 16. Bătuta pe sub mină, joc de doi, în com. Hodac şi Ibăneşti, jud Mureş. (N. -Varone). Bătuta purceilor, joc de fete v, în Căpîlna-Mureş. Mgt. 2719 n. Bătuta strujanului, în Avrămeni — Botoşani. Pavel Delion, op. cit., p. 225. Bătuta ţigănească, în Slimnic — Si­ biu. Fgr. 12052 a. Bătuta urmată de horă (Maramureşanca). N.-Varone, op. cit., p. 27. Bătuta ursului. Disc S T M - E P E 0994. Bătută cu strigături. Disc E P C 910. Bătută de la Adincata — Suceava. Disc S T M - E P E 01212. Bătută de la Capu Cîmpului — S u ­ ceava, cu strigături. Disc S T M - E P E 01212. Bătută de la Corbasca — Bacău. Disc S T M - E P E 01212. mu, Bătută de la Curteşti — Botoşani. Disc E P C 846. Bătută de la Jugani — Iaşi. Disc. STM-EPE 01101. Bătută de Ia Nadera. Disc STME P E 0776. Bătută de la Sărata. Disc STME P E 0776. Bătută de la Valea Seacă — Bacău. Are strigături. Disc S T M - E P E 01212 Bătută din Beteag (Bistriţa-Năsăud). Disc S T M - E P E 01104. Bătută moldovenească. Disc STME P E 01212. Bechetul, joc în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 v. Beciul, joc mixt în com. Grindeni — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 91. Belitoreanca, horă cu cîntare din gură şi strigături în Belitori şi Ulmeni — Teleorman, Fgr. 14369 a. Beracea. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Bereacea, joc ţărănesc. Dicţio­ narul limbii române, p. 542.

Bereasca, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 17. Beştepeanca, joc mixt tip de horă în com. Beştepe — Tulcea. Gh. P o pescu-Judet op. cit. p. 629. Mgt. 1607 n. Bezdeadul, horă în com. Pucioasa — Dîmboviţa. N-Varone op. cit. p. 12. Bibilica, joc în com. Bărbăteşti şi Horezu — Vîlcea. G. Popescu-Judeţ op. cit. p. 425. Bibina, horă. Florian Cristescu op. cit. p. 5. Bibiru, joc în Naidaş — Caras Severin. Mgt 2177 b. Bidineaua, joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 5—6/1929 p. 2Î. Joc mixt în cerc în com. Peceneaga — T u l ­ cea. Sinonim cu Costorăreasa şi Spoitoreasa. Gh. Popescu-Judeţ op. cit. p. 629. Şi în Conteşti — Teleorman. Mgt. 1794. Bidineaua. Vine lelea de la ţară, jocîn Horvat — Sălaj. Disc 239 II b (A.ICED). Bihoreana, joc în Miceşti — Cluj. Mgt. 2834 II g. Bihoreancă, horă săltăreaţă în c o m . Beiuş jud. Bihor. . N-Varone op. cit. . 12. Bijdoveneasca, joc mixt în cerc sau semicerc, adus de macedoneni, din Bijdova — Macedonia. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 629. Biru de peste Olt (R. Vîlcea), brîu.. D. Vulpian, op. cit., p. 6—7. Biru greu. Joc mixt de protest con­ tra asupritorilor. - în com. Gropeni — Brăila şi în Colilia — Ialomiţa. N e d e luşa Rădulescu, Jocuri populare din Gropeni — Brăila, 1970, p. 45. Tip de horă în două părţi, în Dobrogea. Gh.. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 629. Birul. Horă de perechi în Oltenia. Pornesc în linie, dreapta şi stînga,. apoi se prind în cerc. Comandă cu strigături. Ion N. Popescu, op. cit, P

25 p. 22. în Cîmpulung şi Fureşti — Ar­ geş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 420, 421. Birul, biru-i greu. George Baronzi, Limba română şi tradiţiunile ei, Brăila 1872, p. 9 1 — 9 2 . Brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 8. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Horă ţărănească. L. Şăineanu, cp. cit., p. 94. Horă. Gh. Fira, op. cit., p. 89. N. Iorga, op. cit., p. 352 (Vezi Bora Biru). Bistreanu, brîu în Banat, D. Vul­ pian, op. cit, p. 20. Bistriana, joc în com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, op. cit, p. 203. Bistrieeanca, joc popular în com. Prigor — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, op. cit, p. 208. Bituli, joc în grup mixt, com. Sinoe — Constanţa. Mgt. 2784 1. Bitolianca, jocul macedonenilor ve­ niţi în Dobrogea din Bitolia — Mace­ donia. Colecţia Tiberiu Brediceanu. Bîrlădeanea. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Joc popular, în satele din jurul Bîrladului. C. S. Prichici, op. cit, p. 113. Bîrlădeanu, horă în Moineşti şi Comăneşti — Bacău. Fgr. 3787 b. Bîrlădelu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 14. Bîrna, joc în Iaşi. Mgt. 1619 c. Bîrnoveanca, în Bîrnova — Iaşi. Stan Mircea, op. cit., p. 152. Bîr oiţă. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Bir oiţă la poiană, joc, în Cermegeşti şi Lăpuşata — Vîlcea. G. Po­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 425. Bîrsana, joc ţărănesc, în jud. Hu­ nedoara şi Braşov. N-Varone, op. cit, p. 11.

Henriette Secoşan, Curs de joc popular românesc, Timişoara, 1974, p. 31. Bîrsăneasca. Bela Bartok, Volksmusik der Rumânen von Maramureş, 1923, p. 144. Joc în Topliţa - Mureş. Fgr. 13726 a. Bizdîcul, joc în Costeşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 425. Blănăreasca, Blănăreşte. Teodor T . Burada, Almanah muzical, an. III/ 1877, p. 63. Elena Sevastos, op. cit, p. 260. D a n ţ ţărănesc în com. Tuşcani, jud. Galaţi. Dicţionarul limbii române, p. 574. Bleaul, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 89, 110. Blinda, joc popular din jurul Ca­ ransebeşului. Antoniu Sequens, Jedera, jocuri populare din jurul Caran­ sebeşului, 1891, p. 5. Timotei Popovici, Dicţionar de muzică, Sibiu, 1905, p. 81. Joc de brîu în com. Teregova — Caras Severin. Muntean I. şi Laţcu Afilon» op. cit, p. 162. Bobletele, joc în Bogata — Ilfov. Mgt. 3404 II c şi în Hîrsova — Con­ stanţa. Mgt. 1639 II a. Bobocica. Ştefan Şt. Tuţescu, în Izvoraşul nr. ' 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . Horă de mină în toată Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 140—141. Boboeu, joc în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 2681 i. Bocăneţu, horă care se termină cu brîu, în satele Bîrsăneşti şi Socrujeni jud. Botoşani. Se joacă spre dreapta şi stînga, cu paşi mărunţi şi bătuţi, apoi jucăuşii se strîng spre centru, după aceea revin la loc. Altă formă: tineri prinşi doi cîte doi, cu braţele încrucişate la spate, joacă brîul cu paşi mărunţi şi mai mult bătuţi pe loc. Are strigături (N-Varone).

Birsăncuţa, joc popular. M. R. Oprescu, Izvoraşul nr. 9—10/1923, p. 7. Joc cu paşi de horă, în ritm susţinut şi cu mişcarea continuă a braţelor.

Bociu, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 19. Joc în Jablaniţa — Caras Seve­ rin. T. Brediceanu, Melodii populare româneşti din Banat. Buc. 1972, p. 328.

26o Boerule!, horă, D. Vulpian, op. cit I, p. 15. Boeraşul, horă, D. Vulpian, op. cit. I, p. 19. Bogăreasca, joc mixt, în cerc, la fel cu sîrba bătută, în com. Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 631. Se joacă şi în jurul Aradului. Ion T. Florea, Folclor muzical din jud. Arad, 1975, p. 421. Bogăreasca din cimpoi. Joc de pe­ rechi, tip Invîrtit$ în com. Pantelimonul de sus, jud. Constanţa. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 632. Bogdanul, horă pe bătaie în Tulnici şi Hăulişca — Vrancea. Se joacă nu­ mai de bărbaţi, cu o variantă în cerc mixt. Anca Giurchescu şi Constantin Eretescu, Folclor coregrafic din Ţara Vrancei. 1974, p. 70, 72, 74. Bogheasea, Boghecuţa. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. Joc ţărănesc, Dicţionarul limbii române, p. 598. Boghii, joc bătrînesc de perechi în comuna Flămînzţ — Botoşani. Se ca­ racterizează prin plimbări laterale în­ soţite de înclinări ale corpului din ta­ lie, urmate de învîrtituri, în perechi, într-o parte şi în alta. Sţănescu Tudorel, Jocuri populare moldoveneşti, 1971, p. 31. Boicu, joc în dom. Bucşoaia — Su­ ceava. Fgr. 20013 d. Boiereasca, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Gh. Fira, op. cit., p. 90. Dans ţărănesc în jud. Buzău, Dîmbo­ viţa, Gorj şi Mehedinţi. Dicţionarul limbii române, p. 602. Joc mixt în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Sei­ fert, op. cit, p. 91. Boiereasca de la Poiana. Disc STME P E 01076. Boiereasca (Boereasca) dreaptă, ho­ ră, în com. Balş şi Iancu Jianu — Olt. Fgr. 8041 a şi Fgr. 12471 c. Boiereasca nouă şi Boiereasca veche se joacă la toate ocaziile în com. Bo-

gaţi, Pădureşti şi Ştefan eşti, jud. A r ­ geş. Badea Marin ş i . . ., op. cit (tabel). Boişoreanca, în Cucoiu — Vîlcea. Mgt. 3771 c. Boităneasca, variantă de Sirbă cu bătăi, în com. Breţcu, jud. Covasna. Cuprinde opt figuri foarte variate cu sărituri, bătăi, bătăi şterse, genufle­ xiuni, etc. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud 1969, p. 476. Boităneşte, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 13. Boliboi, horă în trei, cu strigături, în jud. Bistriţa-Năsăud. N.-Varone, Jocuri româneşti necunoscute, 1931, p. 12 Bolintineanea, horă în jud. D î m ­ boviţa. I. Niculescu-Poenile, Izvora­ sul nr. 2—4/1922, p. 5. Bolînda, horă în com. Borleşti, jud. Satu Mare. N.-Varone, op. cit, p. 12. Bolnăvioara, hopă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 2. Boloesia din Bechet, joc bărbătesc al rudarilor costorari din com. Bistreţ, Cîrna şi Goicea, jud. Dolj. Poziţia linie, cu braţele încrucişate la spate, paşii de Galaon, executaţi sărind pe loc pe piciorul de bază, iar celălalt prin aer stînga, dreapta, s t î n g a . . . Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 73. Bolohanul, horă, în com. Uideşti şi Ţoleşti, jud. Suceava. Fgr. 12.991 c. Boloşanca, horă cu strigături, în Vatra Dornei — Suceava. Fgr. 14297 c. Bolovăneţul. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. D a n ţ popular. Dicţionarul limbii române, p. 611. Boităneasca, Boităneşte (Bîrlad). Brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 13. Elena Sevastos, op. cit, p. 280. D a n ţ ţără­ nesc în Moldova. Dicţionarul limbii române, p. 603. Bolunduşu (Danţu-n patru), horă cu strigături în Copalnic — Maramu­ reş. N-Varone, op. cit, p. 19. Bombonica, sîrbă, muzica I. D. Bâr-

217 7

Brăneasca, horă, în Brăneşti — lan. Bibi. Acad. R.S.R., cab. muz. (III Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 12. 1723). Brătuşca, brîu, D. Vulpian, op. cit, Bondarul, joc în Cepleniţa, jud. p. 10. Horă„ FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Iaşi. Fgr. 10659 b. Borăeeneşte, brîu. D. Vulpian, op. J o c în cerc, mîinile prinse ca la horă, în comunele Conteşti şi Bragadiru — cit, p. 15. Bordeiaş, Bordei, Bordei, horă în Teleorman, Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 90. Disc S T - E P E 0431. Sviniţa - Mehedinţi, Mgt. 3771 c. Breaza zis şi Jocu, Jocu de la noi, Bordeiaşu, horă, în com. Crainici, jud. Mehedinţi. N.-Varone, o.p. cit, De-a mina. Tineri, doi cîte doi (feciori p. 13. Horă cu paşi mărunţi spre şi fete), prinşi de mîini, formează dreapta şi stînga. I se mai zice şi Bor- roată. încep cu legănata, urmează cîdeiaşul vechi. Gh. Popescu-Judeţ, op. teva învîrtituri la dreapta şi stînga, apoi iar legănata şi aşa . . . Are strigă­ cit, p. 145. Bordeiul, horă, în Bistriţa — Mehe­ turi. Se joacă în Rîşnov, Tohanul vechi, dinţi, Fundu Moldovei — Suceava şi Tohanul nou, Poiana mărului, ZărNovaci - Gorj. Fgr. 3025 şi Fgr. 12702 neşti, Bran-Poartă, Şimon şi Predeal b. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvoraşul, an. (Predeluţ) — jud. Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 1 3 — 1 8 . Breaza (Ungureasca V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 20, 21. populare Borocenii (Aborigenii), danţ. George de doi). Andrei Bucşan, Jocuri Baronzi, Limba română şi tradiţiile ei, din Muscel şi Bran, 1958, p. 35. Galaţi, 1872, p. 91. Breaza ea la Muscel. Disc STMBotosanca, joc regional în cerc în­ E P E 01056. chis, mîinile pe umeri, Al. L. Dobrescu, Breaza ca la Predeal. Disc STMop. cit, p. 72. Joc în Borca — Neamţ. E P E 0853 Fgr. 15268 a. Breaza ca la Argeş. Disc STME P E 01056. Boul, joc popular. Ştefan Şt. Tuţescu Breaza ca la Bran, în Bughea de Izvoraşul. nr. 5 - 6 / 1 9 2 2 , p. 2 0 - 2 1 . cit, Bozoviceanca, joc în semicerc, bra­ sus — Argeş. G. Suliţeanu, op. p. 394. ţele pe umeri. „Mişcări cu foarfeci de Breaza ca la Calafat. Disc STMbrîu bănăţean, deplasare dreapta şi stînga, apoi iar foarfeci urmaţi de paşi E P E 01210. Breaza de la Cernavodă. Disc STMpe loc, încheiaţi cu b ă t a i e . . . " Obiş­ E P E 0929. nuit în com. Bozovici, jud. Caraş-SeveBreaza de la Cîmpulung. Disc STMrin. Dumitru Emilian, Brîuri din mun­ ţii Banatului, 1966, p. 20; Laţcu Afilon E P E 0879. Breaza de la Comarnic. Disc STMşi Munteanu Ion, op. cit, p. 164. E P E 0962. Bradul, joc în Liubcova, jud. CaraşBreaza de la Dragodana. Disc STMSeverin. Mgt. 3036 k. E P E 0894. Braşoveanea, Braşoveneşte. Brîu, D. Breaza din Argeş. Disc. E P C 934. Vulpian, op. cit, p. 10. Elena Sevastos, Breaza din Braşov. Disc. 860 II op. cit, p. 280. Michel Vulpesco, op. (A. ICED) cit, p. 235. Breaza din Topoloveni, cu strigături. Bravi Români, horă, D. Vulpian, op. Disc S T M - E P E 01056. cit, II, p. 14. Breaza fetelor. Disc E P C 10.118. Brăileanca, horă. D. Vulpian, op. Brenţăguţa. Se joacă rar, la nunţi cit, I, p. 13. şi petreceri ocazionale în com. Rod,

r "t

288

jud. Sibiu. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud... Braşov, 1969, p. 170. Bribanocul, joc în Bucovina, cîntat din cobză. Disc S T M - E P E 0963. Bribina (nume de floare). Joc de Giampara executat în horă. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 148. Brînza. Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Gănescu C , Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 25. Joc în Făurei şi Roman, jud. Neamţ, Pavel Delion, op. cit., p. 257. Brîu, Brîuleţul, Briuşorul, Brîuţul. Franz-Iosef Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens, voi. II. Tabela I, nr. 10. Se publică pentru prima oară melodia jocului pe note muzicale cla­ sice. George Baronzi, op. cit., p. 91—92. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Joc plin de vioiciune. L. Şăineanu, op. cit, p. 108. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Popa Ştefan, op. cit, p. 56. Ovid Densuşianu, Graiul din ţara Haţe­ gului, Bucureşti, 1915, p. 276—277. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Gh. Cardaş, op. cit, p. 136. Lucia AndronicVasilescu şi . . . , op, cit, p. 100—104. Michel Vulpesco, op. cit, p. 238. N. Iorga, op. cit, voi. III, p. 352. Danţ ţărănesc, jucătorii se ţin de brîiele vecinilor pe la spate. Dicţionarul limbii române, p. 645. Bela Bartok, Jocuri poporale româneşti. Universal-Edition, Leipzig, 1918. Victor Păcală, Monogra­ fia com. Răşinari, 1915, p. 239. Brîu. T. Brediceanu, Caiet I—VIII, p. 14 şi urm. joc bărbătesc în semicerc braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Colilia şi Independenţa — Ialomiţa. Runcan Mihai, Jocuri populare din Ialomiţa, 1972, p. 179. Brîu ăl mare, joc în unele sate din jud. Dîmboviţa. N-Varone, cp cit, p. 12; şi com. Nucşoara — A i g c s . Andrei Bucşan, Specificul dansului popular românesc, 1971, p. 306.

Brîu „bătrîn", în com. Malu cu flori — Dîmboviţa. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 177. Brîu bătrînesc, joc în Bughea de sus — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 157. Brîu bivolarilor. D. Vulpian, op. cit, p. 16. Brîu ca la Albeşti — Argeş. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi . . . , op. cit, (tabel). Brîu ca Ia Boteni — Argeş. Se joacă la toate ocaziile. Badea Marin şi . . . , op. cit, (tabel). Brîu „Corbea", în Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 237. Brîu de pe Valea Carasului. Disc 45 E P E C 10.281. Brîu din Bîrsăneşti, se joacă numai în perechi ţinuta de umeri, în com. Bîrsăneşti şi în satele din jjur, jud. Botoşani. Desfăşurarea după strigă­ turile celui care conduce jocul. „Hai la brîu, la brîu băieţi / care vreţi, care puteţi / care nu , mai r ă m î n e ţ i . . . / . " Are multe figuri, genuflexiuni, învîrt i t e . . . E foarte atrăgător. (N.-Va­ rone). Brîu din Năsăud (1880). Aurelian Borşianu, Tudar Pamfile nr. 5 — 6/1926, p. 7 1 . Brîu din Tîrnova — Caras Severin. Disc 45-EPC 10.220. Brîu femeiesc, joc în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. si folcl. zona Băilei, p. 196. Brîu mocănesc „pe coarda groasă",, în Cîmpulung-Muscel (Argeş). Gh.SuhV ţeanu, op. cit, p. 170. Brîu-n vale, se joaclă în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. si folcl. zona Brăilei, 1975, p. 195. Brîu-n vals, în Gropeni — Brăila, ihidem . . . , p. 184. Brîu pă Ioc, în com. Măciuca — Vîlcea. N-Varone, op. cit, p. 12. Brîu pă vale, se joacă în com. Cor-

29 9 Brîul ca la Frumoasa. Disc E P C 874. beanca, jud. Ilfov. N-Varone, op. cit, Brîul „ca Ia joc", în Bughea de p. 12. Brîu pe Burdui, în com. Bughea de sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu p. 219. Brîul căldărarîjor, în com. Văleni — Al., Cîntece şi jocuri din Muscel, 1964, cit, p. 269 şi Albeştii de Muscel. Gh. Suli­ Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. p. 425. ţeanu, op. cit, p. 161, 163. Brîul ciobănesc cîntat din fluier. Brîu „pe trei", în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 176, 191. Tib. Alexandru, op. cit p. 155. Brîul Cioclovenilor din com. CiocloBriu pe şase ca la Muscel. Disc va, Caraş-Severin. Dumitru Emilian, S T M - E P E 0830. Brîu Sbarcii, Brîu Sbarciului. Joc op. cit, p. 239. Brîul Cîrpenilor, în com. Cîrpabărbătesc, repede, cu multe figuri şi bătăi pe loc. în comunele Şimon, Caransebeş. Formaţia cerc, mîinile pe umeri. Este o formă dezvoltată a Bran-Poartă, Sohodol şi Rîşnov, jud. Brîului pe bătuce (bătaie) combinat cu Braşov. N-Varone, op cit, p. 12. Brîu ţigănesc (Ţiitură). Fgr. 1437 a. Brîul oilor. Piciorul se mişcă în plie Brîu vechi (Brîu bătrînesc). Se joacă de la genunchi în jos, răsucindu-1 şi formînd bătucele de bătrîni, mai încet ca cel obişnuit, stînga-dreapta Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, în comunele Bran-Poartă, şi Sohodol, şchiop. jud. Braşov. N-Varone, op. cit, p. p. 50. 12-13. Brîul copăcenilor. Disc S T M - E P E Brîul dansat de femei la toate oca­ 01140 ziile de precere în com. Comana — Brîul cuscrelor în Banat. D. Vulpi­ Braşov. Se aseamănă cu cel din părţile an, op. cit., p. 32. Făgăraşului, unde se joacă de bărbaţi Brîul de doi. Elena Sevastos, op. cit, şi femei. Ipan Corneliu Vasiliu, Trei p. 280. suite de jocuri populare ardeleneşti, Bra­ Brîul de la Armeniş, se joacă în şov, 1966, p. 11. com. Armeniş şi în unele sate de pe Brîul bătrînesc, în com. Borlova, Valea Timişului. Mureş Rădăşanu, jud. Caraş-Severin. Dumitru Emilian, Dansuri populare din toată tara, 1969^ op. cit, p. 7 1 ; şi în Cîmpulung Muscel — p. 92. D. Emilian, op. cit., p. 224. Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 212. Brîul de la Bogaţi-Argeş. Disc Brîul bătrînesc de la Teregova — 45-STM-EPC 10399. Caras-Severin. D. Emilian, op. cit, Brîul de Ia Ciofrîngeni, în Ciofrînp. 163. geni-Arges. G. Popescu-Judeţ, op. cit, Brîul bătrînesc din Almaj, în com. p. 425. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin, Brîul de la Comarnic — Prahova. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, Disc 45-EPC 10416. p. 121. Brîul de Făget. Disc S T M - E P E 0894. Brîul bătrîn „pe trei", în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 191. Brîul de la Fîntîna Voinii, în com. Briul borlovenilor, în com. Borlova, Cîrpa (Banat). Partea I cu „săriturile jud. Caras Severin. I se mai spune Vrăbiuţei", iar în a doua „rotari de Brîul munteanului. Joc bărbătesc cu picioare în aer deasupra pămîntului". mişcări largi, spectaculoase, cu bătăi Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 84. pe loc Ioc sau fluturări în aer. Gh. Po­ Brîul de la Isar. Disc S T M - E P E pescu-Judeţ, op. cit, p. 63. 01218.

30 10 j Brîul de la Işalnita — Dolj. Disc S T M - E P E 0802 şi Disc S T - E P E 0431. Brîul de la Marga, în com. Marga pe Valea Bistrei. Dumitru Emilian, op.cit., p. 91. Brîul de la Mehadica, jud Caras Severin. Este unul dintre cele mai frumoase, acolo. D. Emilian, op. cit., p. 116. Brîul de la Otopeni, se joacă cu braţele pe umeri ca la sîrbă. Gh. Găman şi Ion Popescu, Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni, 1967, p. 14. Brîul de la Băşinari. Victor Păcală, op. cit., p. 239. Brîul de la Busca, în Slatina-Nera, jud. Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 301. Brîul de la Sacosul Mare — jud. Timiş. Disc E P E 0284. Brîul de la Şirnea, în Bughea de Sus — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 193. Brîul de la Teregova (Banat). T. Brediceanu, Melodii populare româ­ neşti din Banat, 1972, p. 300. Se joacă în localităţile de pe Ya\ea Timişului şi Bistrei. D. Emilian, op. cit. p. 63. Brîul de la Vălişoara (jud. CaraşSeverin), D. Emilian, op. cit. p. 124. Brîul de la Vîlcea. Fgr. 12530 b. Brîul de Ia Zăvoi se joacă pe Valea Bistrei, jud Caraş-Severin, după me­ lodia cîntecului bănăţean „ însura-m-aş, maică, însura". D. Emilian, op. cit., p. 206. Brîul de mină, Elena Sevastos, op. cit., p. 280. Brîul de pe Cerna, cunoscut în toate localităţile de pe Valea Cernei. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 90. Brîul de pe Slănic. Se joacă în com. Voineşti, jud Covasna. Andrei Bucşan, op. cit,, p. 312. Brîul de Tufeni face parte din fa­ milia horelor căluşereşti în satele Tufeni-Olt şi Urlueni-Argeş. Strigăturile anunţă felul cum trebuie făcuţi paşii,

adică bătuţi pe loc. H. B. Oprişan, op. cit., p. 209. Brîul din Căluş, în com Pietrari — Vîlcea. Fgr. 14446 c. Brîul din Dalboşet (Caras Severin). Disc E P C 10048. Brîul din Gorj, în satul Ileana — Ilfov. Fgr. 11214, Tib. Alexandru, op. cit. p. 225. Brîul din J i t i a , „Suită de jocuri din Jitia — Vrancea", p. 17. Brîul din Muscel Disc 45-EPC 10487. Brîul din Teleorman. Const. G. Prichici, op. cit., p. 20. Brîul drept, în Rucăr — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 203. Disc E P C 874. Muzica de Th. Rogalski. Bibi. A . R . S . R . Cab. muz. (Ms. R 5752). Brîul fetelor, se joacă numai de fete (rareori mixt), după melodia brîului bătrînesc, în com. Bucium, jud. Braşov şi în părţile făgărăşene. Bucşan Andrei, Specificul dansului popular românesc, 1971, p. 305. Disc S T M - E P E 01056. Brîul flăcăilor, melodia de Emil Monţia. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (Ms. R 6562). Brîul haiducilor. Se joacă în linie sau semicerc, braţele lateral, pe umerii partenerilor. D. Emilian. Brîuri din munţii Banatului, 1966, 0. 35. Brîul hoţilor, joc în comuna Eftimie Murgu şi Mehadia, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almas si Caras, 1974, p. 215. Mgt. 293 h, i. Brîul îl mare, joc în Nucşoara şi Corbi-Arges. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 179, 202.. Brîul încîlcit. aparţine brîurilor bătrîneşti. Formaţia linie, cu braţele pe umerii partenerilor. Se joacă în satele de pe cursul superior al Bistrei, jud. Caraş-Severin. D. Emilian, op. cit., p. 199. Brîul în două părţi. Disc E P C 10118.

311 Briul la zece sau Brlu cu zece, in com. Mişchii — Dolj. Fgr. 12454 d. Brîul la 16 ani, se joacă rar în Vălişoara, Glimboca şi Valea Bistrei. D. Emilian, op. cit. p. 193. Briul lotrilor sau Brlul hoţilor (hai­ ducilor), în com. Borlova, jud. CaraşSeverin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 322. Brlul lui Cină, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 179. Brlul lui Ciocîrlă, se joacă în unele sate din jud. Caraş-Severin. Mgt. 10368 1. B r î u l lui Horea. Disc STM-EPE 0932. Brîul lui Matache. Disc S T M - E P E 01056. Brîul lui Măleanu, în CîmpulungMuscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 192. Brîul lui Megheş, originar din com. Obreja, jud. Caraş-Severin, se joacă în toate comunele de pe Valea Bistrei. D. Emilian, op. cit., p. 181. Brîul lui Muia. Formaţia linie, mîinile pe umerii partenerilor în com. Borlova, Valea Timişului, Vălişoara, e t c , jud Caraş-Severin. D. Emilian, op. cit. p. 131. Brîul lui Paica este o variantă a Brîului de la Teregova. Se caracteri­ zează prin „rotările picioarelor în afară". Se joacă în satele de pe Valea Bistrei, Caraş-Severin. D. Emilian, op. citi p. 99], 107. Brîul lui Petrică. Bibi. Acad. R.S.R. Cab. muz. (III 3407). Brîul lui Purdelea, joc în Caranse­ beş. Disc 1051. I (A. ICED). Brîul lui Snop, joc în semicerc, braţele pe umeri. Obişnuit la toate ocaziile în localităţile din munţii bănă­ ţeni. Are multe variante. D. Emilian, op. cit., p. 175. Brîul lui Sultan Flueraru, joc băr­ bătesc în cerc, cu braţele pe umeri» în com. Plopul — Tulcea. Gh. P o pescu-Judeţ, op. cit., p. 631.

Brîul lui Vădia, cunoscut de cîţiva bătrîni în satul Rudăria de pe Valea Almajului. D. Emilian, op. cit., p. 54. Brîul lui Zbîrcea (Zbârcea), în com. Pecineaga—Constanţa. A. Bucşan, Spe­ cificul dansului, p. 312. Se joacă şi în com. Zahareşti — Buzău. Fgr. 3508 b. Brîul lui douăzeci şi doi, se joacă în Valea Danului — Argeş. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 425. Brîul maicii, în com Sîncel — Hune­ doara. Are strigături. N. -Varone, op. cit., p. 13. Brîul mare, D. Vulpian, op. cit. p. 17. Brîul măranului, se joacă la diferite ocazii în Borlova, Poiana Mărului şi Zărveşti — Caras Severin. D. Emilian, op. cit. p. 157. Brîul mocănesc şi Brîul mocănesc pe bătăi, in com. Peceneaga-Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 631. Joc în linie, de mare virtuozitate. Obîrşia între munţii Buzăului şi ai Sebeşului. A. Bucsan, op. cit., p. 308. Disc'957 b. (A. ICED). Brîul mocănesc de la munte — Se joacă în Jitia — Vrancea. Disc 1006 II (A. ICED). Brîul muierese, în judeţele Buzău şi Rîmnicul Sărat. Joc în şir, cu mîinile pe umeri sau prinse de brîu. Femeile tinere joacă şi singure, cu mîinile cruce, la spate. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 116. Brîul muscelean se caracterizează prin detalii de o deosebită frumuseţe care-1 situează printre jocurile cele mai realizate din folclorul românesc. A. Buc­ şan, op. cit, p. 300. Brîul muzicanţilor, joc în comunele de pe Valea Bistrei şi Timişului. D. Emilian, op. cit, p. 139. Brîul nevestii. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Brîul nou, se joacă în unele sate din jud. Caras Severin. Fgr. 11905 b. Brîu] oilor, joc în linie, „alcătuit din paşi simpli după o melo-

32 die de o rară frumuseţe", în satele din jurul Caransebeşului. D. Emilian, op. cit, p. 230. Brîul păcureţ, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 184. Briul pădurenesc. Joc mixt, în com. Alun — Hunedoara. Formaţie şir, unul în spatele altuia, cu braţul drept pe umărul celui din faţă şi cu degetele de la stînga prinse de stînga partenerului. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare din regiunea Hunedoara, p. 31. Se mai joacă în satele din regiunea pădurenilor (rami­ ficaţiile de est ale munţilor Poiana Ruscăi). Cuprinde o singură mişcare pentru băiat şi pentru fată şi se exe­ cută concomitent. Garai Ida, Jocuri populare pădureneşti .|. . , 1960, p. 13. Joc în Ruda — Hunedoara. Mgt 1713 f. Brîul pe bătăi, foarte răspîndit în satele de munte. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din jud. BaMu. . . 1970, p. 113 — 120, Brîul pe bătaie, în Bughea de sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 194. Briul pe cinei, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 246. Brîul pe nouă, Brîu cu nouă paşi. Joc bărbătesc în com. Peştera, BranPoartă şi Şimon, jud. Braşov. N. -Va­ rone, op. cit, p. 12. Joc în Conteşti şi Burghea de sus — Argeş. Gh. Suli­ ţeanu, op. cit, p. 195, 198. Briul pe opt (pasi cu strigături). Disc S T M - E P E 01056. Brîul pe şapte din Muscel. Disc 1645 I (A. ICED). Brîul pe şase, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 240, 401. Brîul pe vale, obişnuit în Ardeal, nordul Olteniei şi nord-estul Munte­ niei. Andrei Bucşan, op. cit, p. 301. Brîul petroşnenilor. Disc EPC 10048. Brîul piperat. Joc bărbătesc în com. Jupalnic — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 53.

Brîul rupt, în com. Rucăr — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 426. Brîul sărit. Se joacă în com. Domaşnea şi Poiana, jud. Caraş-Severin. D. Emilian, op. cit, p. 169. Brîul Semenieului, obişnuit în re­ giunea muntelui Semenic, pe lîngă Reşiţa. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Banat, 1955, p. 30. Brîul Siminie, în comuna Sadu — Sibiu. Andrei Bucşan, op. cit, p. 228. Brîul sîrbesc. Se joacă în Oltenia. Fgr. 12207 b. Brîul Slătinarilor, în com. Slatina şi Timiş, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 161. Cunoscut şi pe Valea Bistrei. Are miş­ cări variate, spectaculoase. D. Emili­ an, op. cit, p. 83. Brîul şchiop, joc bărbătesc de umeri, în semicerc, foarte răspîndit în Ardea­ lul de sud, Muntenia de nord şi Dobro­ gea. Cules din Sibiel. A. Bucşan, op. cit, p. 166. Briul Şincanilor, în Şinca veche, jud. Braşov. Fgr. 7612 a si Disc 870 I (A. ICED). Brîul tineresc, în com. Săcele — Braşov. Mgt. 3198 I h. Brîul ţărănesc. Disc 82 b (A. ICED). Brîul „Ţiitură", în com. Bărbă­ teşti şi Horezu — Vîlcea. Gh. PopescuJudeţ, op. cit.,, p. 426. Brîul vesel. Joc de fete şi flăcăi, formaţie semicerc, mîinile pe umeri. Cel care conduce, spune strigături amuzante, iar tovarăşii isteţi îl imită pe întrecute. Cînd obosesc, „calfa" dă semnanul de oprire tot prin strigă­ turi, care de care mai frumoase. Se joacă în com. Ştefăneşti şi Truşeşti T Botoşani. (N-Varone). Brîul vînătorilor, în com Eftimie Murgu. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 135. în Rudăria, jud. CaraşSeverin. D. Emilian, op. cit, p. 45. Brîul voinicesc, cu strigături. Disc S T M - E P E 01056.

33 Brîul Zărvenilor, joc săltăreţ, cu „pasul zărvenesc" (ca în satul Zărveni) obişnuit în părţile Caransebeşului. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 76. Brîul Zbârcii, joc bătrînesc în Mus­ cel, adus de ciobanii din Bran. Constă din plimbare şi bătaie pe loc. Andrei Bucşan, op. cit, p. 98. Briuleţu, în com. Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Al., Cîntece si jocuri din Muscel, Buc, 1964, p.'294. Briuleţu ca-n Muscel. Disc 708 a (A. ICED). Briuleţu de la Stăneşti, se joacă la toate ocaziile în jud Argeş. Badea Marin , op. cit. (tabel). Briuleţu de la Urzica. „Joc de mare virtuozitate care denotă bărbăţie şi abilitate în figuri", în Urzica — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 157. Briuleţu pă şase. Se joacă cu şase perechi în com. Ciumagi — Vîlcea. în com. Borăneşti — Dîmboviţa şi cu trei perechi. N-Varone, op. cit, p. 13. Briuleţu vechi se joacă în com. Broşteni — Olt. N. -Varone, op. cit, p. 13. Brluleţul. Mihai Vulpescu, Cintecul popular românesc. O nuntă păgtnă în Lupşani, jud. Ialomiţa . . . , Buc. 1931, p. 204. Joc bărbătesc de mare virtuo­ zitate în Muscel — Argeş şi Răşinari — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 99. Şi în Bran, jud. Braşov, cu strigături. Mgt. 1125 u. Brîuleţul ardelenesc obişnuit în su­ dul Ardealului. A . Bucşan, op. cit, p. 303. Brîuleţul aruncat la spate, în com. Goicea Mare — Dolj. „ I se zice arun­ cat la spate din cauza foarfecelor exe­ cutate în spate cu dreptul pe perniţă, mergînd înapoi. . . ". Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 15. Briuleţul ca la Cătunu, în satul Zurbaua — Ilfov. Forma cerc şi semi­ cerc, mişcări dreapta şi stînga. Gh. 3 — Dicţionarul jocurilor populare

Găman şi I. Popescu, Jocuri popu­ lare din Zurbaua si Otopeni. Buc, 1967, p. 1 1 - 1 2 . Brîuleţul dă la munte, cunoscut in com. Deduleşti — Argeş. N. —Varone, op. cit, p. 13. Brîuleţul de la Bechet (Dolj). Joc de bărbaţi, foarte antrenant. Gh. P o ­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 175. Brîuleţul de la Bughea, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 239. Brîuleţul de Ia Ciofrîngeni, se joacă la toate ocaziile în jud. Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Brîuleţul de la Cîrna, în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 86. Brîuleţul de la Dunăreni-Dolj. Joc bărbătesc, ţinută de sîrbă. Baltă I. Lică, op. cit, p. 44. Brluleţul de la Enisala. Joc bărbă­ tesc în semicerc, cu braţele pe umeri, com. Enisala — Tulcea. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 631. Brîuleţul de la Băşinari derivă dintr-un mai vechi brîu. Astăzi se joacă solistic, amestecînd uneori şi elemente de joc fecioresc. A. Bucşan, op. cit, p. 305. Brîuleţul de la Segarcea. Joc bărbă­ tesc din com. Cerăţ-Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 80. Brîuleţul de la Topolog, se joacă la fel cu Chindia, în două părţi. Adus din Muscel în Dobrogea. I se spune şi Săltata. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 631. Brîuleţul din Bărăgan. Mihai Vul­ pescu, op. cit, p. 205. Brîuleţul din Căluş, joc în Fureşti — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 426. Brluleţul din Muscel, joc după o melodie din vioară şi cobză. Emilia Comişel, Dansul popular românesc, 1973, p. 13.

34 Brîuleţul din Zărncşti. A. Bucşan, op. cit., p. 393. Brîuleţul dobrogean, în com. Saraiu şi Lipniţa — Constanţa. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 631. Briuleţul fetelor. Se joacă numai de fete în com. Ciumagi, jud. Vîlcea. N. -Varone, op. cit., p. 13; şi în Slobo­ zia — Teleorman. Const. G. Prichici, Melodii de jocuri populare din jud. Ilfov, Ialomiţa şi Teleorman, 1970, p. 20. Briuleţul în Salcia, joc bărbătesc. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi', 1970, p. 36. Brîuleţul lui Murgilă, în com. Mărăuş — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 238. Brîuleţul tinerilor, în Dobrogea. Eug. Cernea, op. cit. p. 112. Brîuleţul ţărănesc, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 242. Brîuşorul ca la Bughea. D. Vulpian, op. cit., p. 19. Broasca, se joacă rar în com. Boteni — Argeş. Badea Marin şi . . . , op. cit., (tabel). Brustureanca, joc bărbătesc în cerc şi semicerc, în com. Bicaz — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 103—107; în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1458 I h şi Topliţa - Mureş. Mgt. 2165 b. Brutaru, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Brutăreasca. Elena Sevastos, op. cit., p. 261. Buciumeana, joc cu bîta, în Mara­ mureş. Bela Bartok, Jocuri poporale româneşti, Leipzig, 1918. F g r . 752 a. Bucovăţul, horă. D. Vulpian, op.cit. I, p. 19. Bucoveanca, joc în Clopotiva — Hunedoara. Fgr. 5793. Bucovul, horă. D. Vulpian, op. cit, I p. 18. Bucureşceanca, horă de brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 10.

Bucuria sărbătoarei, horă urmată de sîrbă, în com. Mironeşti — Ilfov. (N. Varone). Budaica, joc, popular în Nerău, jud. Timiş şi Sînnicolaul Mare, jud. CaraşSeverin. T. Brediceanu, op. cit., p. 318, 319 Budişteanca, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 21. Bugeacu, joc iute de fete şi băieţi care se ţin de mînă, ca la horă. Desfă­ şurarea: trei paşi la dreapta, unul stînga; trei înainte, trei înapoi şi ar ca la început. Obişnuit în satele de pe lîngă Dunăre. (Inf. prof. Geta Vîjîială din com. Suhaia — Teleor­ man). Se joacă în Vîlcele — Argeş. Gh. Popescu, op. cit., p. 426. Şi în satul Zorile — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit., p. 148. Bugeacu cu strigături, în com. Coteana şi Ipoteşti — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 426. Bugeacu (Minţita). Horă. FI. Cris­ tescu, op. cit., p. 5. Danţ ţărănesc, în jud. Muscel, Dicţionarul limbii româ­ ne, p. 676. Se joacă în zona folclorică a Teleormanului şi în unele sate din Vlaşca. Are două părţi; trecerea se face prin comandă. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 109. Joc mixt, în cerc, ţinuta de mîini, în com. Cîrjelari — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 633. Bugeanu pă şase. Nume de horă bătută pe loc, în com. Broşteni, jud. Argeş. N.Varone, op. cit., p. 19. Bugescul de Ia Piatra. Variantă. Gh. Găman si I. Popescu, op. cit, p. 115. Bugheanu, horă urmată de sîrbă, în com. Stoileşti, jud. Argeş. N. Varone, op. cit, p. 13. Disc 1472 I k (A. ICED). Bugheaneasca, horă în com. Hinţeşti — Argeş. N.Varone, op. cit, p. 19. Buh osul, joc în Brăieşti şi Dorohoi, jud. Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 250.

353 Bujorelul. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Bulgărea, joc popular în Dobrogea. I. C. Chiţimia, op. cit., p. 129. Bulgăreasca, Bulgăraşu, Bulgăreşte. Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. III/1877, Iaşi, p. 63, 102. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Joc ţără­ nesc, Dicţionarul limbii române, p. 685. în Trifeşti şi Rădeni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 119. Fgr. 20165 a. Bulgăreasca cu forfecare. Se joacă în semicerc, ţinută de sîrbă, picioarele imitînd mişcarea foarfecelor. Băcanu Gr., Jocuri populare din sudul Mol­ dovei, 1969, p. 1 0 8 - 1 1 1 . Bulgăreşte, brîu în Amărăştii de Jos - Dolj. Fgr. 12243 a Tib. Ale­ xandru, op. cit, p. 216. Bulibăşasca, joc în com. Plopeni — Prahova. Mgt. 4027 II d. Bumbacu de la Luciu (jud Ialomiţa). Horă, ţinută lanţ de braţe îndoite. Runcan Mihai, op. cit, p. 263. Bumbacu de la Miloşeşti. Joc mixt în cerc, braţele pe umerii parteneri­ lor. Mişcări dreapta şi stînga. Runcan Mihai, Jocuri populare din Ialomiţa, p. 260. Bumbacul, sîrbă. Lucia AndronicVasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p. 6 9 — 7 1 . Bumbiereasca. Disc STM EPE 0994. Buna, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 18.

Bună dimineaţa, horă. Muzica de Wiest Louis. Bună seara. brîu. D. Vulpian. op. cit, p. 19. Bura. Danţ ţărănesc. Dicţionarul limbii române, p. 695. Burada, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 14. Burdelu. Joc popular obişnuit la toate ocaziile în com. Pădureţ — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit, (tabel). Burduiul lui Huiu, Joc bărbătesc din familia brîielor, în com. Nestoreşti — Vrancea. Are multe variante. Se joacă în linie sau semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 1 7 — 1 8 . Buriul, joc în com. Boteni — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op.cit, p. 427. Burjucu, joc în com. Muncelu Mic — Hunedoara. Fgr. 11122 a. Burluşanca, joc în Burluşi şi Ciofliceni — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 422. Busoianca, horă. Mihail Vulpescu, op. cit, p. 199. Busuiocul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Un fel de horă. Artur Gorovei, Datinele noastre la nuntă, Bucureşti, 1910, p. 33. Joc în ritualul nunţii. Fgr. 14449 a. Cîntat din fluier în satul Pleşoiu - Olt. Disc 354-11 c (A. ICED). Busuiocul de la Frasin — Suceava. Disc S T M - E P E 0994. Busuiocul de la Pleniţa — Dolj. Disc S T M - E P E 01076. Butucelul. Disc S T M - E P E 01210.

Cadeaua, horă repede, în amîndouă părţile, obişnuită la toate ocaziile în com. Broşteni, Bujoreni, Hinţeşti şi Vlăduţa, jud. Argeş. N. Varone, op. cit., p. 19. Cadeaua din iuţeală, joc în Cosţeşti - Argeş, Fgr. 2231 c. Ca din papuc, horă. D. Vulpian op. cit, I. p. 126. Cadîneasca, Emil-Riegler-Dinu, Fol­ clor muzical dobrogean vechi, instru­ mente muzicale şi jocuri. „Dobrogea" — Cincizeci de ani de viaţă românească ( 1 8 7 8 - 1 9 2 8 ) , B u c , 1928, p. 791. Tip de horă în două părţi. Se joacă în toată Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 633. Fgr. 821 b. Cadîneasca bătrînilor, joc în Beştepe — Tulcea. E u g . Cernea, op. cit, p. 135. Cadîneasca tinerilor, idem. Ca în cimpoi, joc în com. Vinga, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 322. Ca în Silvestru, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 165. Ca la Almaş, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 10. Ca la baltă, joc vechi. Ştefan Şt. Tuţescu. Izvoraşul, an. V I I I , nr. 5—6/ 1929, p. 2 0 - 2 1 . Joc în Babadag -

Tulcea. D. Gălavu, Jocuri populare din jud. Tulcea, p. 55. Ca Ia Banat, horă. Disc 291 B (A.ICED). Ca la Bărbeşti, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 22. Ca la Braşov. Disc 222 a (A.ICED). Ca Ia Bratocea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 17. Ca Ia Breasta, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 21. Ca la Breaza, joc în ritm foarte vioi. D. Vulpian, op. cit. II, p. 11. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă, Michel Vulpesco, op. cit, p. 235. — Horă, Marele dict. geogr. al României, I, 1898, p. 5 3 9 - 5 4 0 . Disc S T M - E P E 01056. Ca la Breaza de la Roşiori, brîu săl­ tăreţ preferat (N. -Varone). Ca la Bueşti, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 20. Ca la Bughea, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 18. Ca la Buşteni, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 1 2 — 1 3 . Ca la Catana, joc popular nou. Şte­ fan Şt. Tuţescu. Izvoraşul, nr. 5—6/ 1929, p. 2 0 - 2 1 . , Ca la Călugăreni, horă. D. Vulpian, jop. cit., I, p. 37.

37 o Ca Ia Filiaş, horă. Idem, op. cit. Ca la Căneni, horă. D. Vulpian, op. I, p. 74. cit. II, p. 28. Ca la Fîntînele, joc în Andrieşeni — Ca la Ceoara, brîu. D. Vulpian, op. Iaşi. Mircea Stan, Culegere de cîntece cit., p. 3 0 - 3 1 . şi jocuri populare moldoveneşti, Iaşi, Ca la Ceorchea, joc de brîu în Ba­ 1974, p. 148. nat. D. Vulpian, op. cit, p. 32. Ca Ia Galbini, joc de brîu cunoscut Ca la Cerneţi, horă. D. Vulpian, op. în jud. Roman (azi Bacău). D. Vul­ cit. I, p. 37. pian, op. cit, p. 7 1 . Ca Ia Chirnogi, horă. Disc 30 o Ca la Gădinţi, brîu. Idem, op. cit, (A.ICED). p. 43. Ca la Ciclău, joc de brîu în Banat. Ca la Hănişorn, horă. Idem, op. D. Vulpian, op. cit, p. 31. cit. I, p. 83. Ca la Ciuturoaia, joc în com. MişCa Ia Horacicu], horă. Idem, op. chii - Dolj. Fgr. 12622 a. cit. I, p. 84. Ca la Cîmpina, brîu. D. Vulpian, Ca la Horezu, horă. Idem, op. cit I, op. cit, p. 29. p. 84. Ca la Cîmpu Mare, horă. Idem, op. Ca la Jilava, horă. Idem, op. cit. cit, p. 36. I, p. 90. Ca la clacă, horă. Idem, op. cit I, Ca la Levezeni, horă. Idem, op. cit. p. 4 1 . I, p. 94. Ca la Cluj, brîu şi horă. Idem, op. Ca la Mănăstire (Cîmpulung-Muscel), brîu. Idem, op. cit, p. 36. cit, p. 29. Ca Ia Mehadia, joc de brîu. Idem, Ca la Colentina, horă, idem, op. op. cit, p. 54. cit. I, p. 43. Ca la Merişani, horă. Idem, op. Ca Ia Comana, horă. Idem, op. cit. cit. I, p. 108. I, p. 38. Ca la Miceşti, horă. D. Vulpian, op. Ca la Comarnic, joc notat de G. I. Pitiş. I. C. Chiţimia, Folclorişti şi folclo­ cit. I, p. 98. Ca Ia Mirceşti, brîu. Idem, op. cit, ristica românească, p. 42. Ca la Corbi, brîu. D. Vulpian, op. p. 57. Ca la Mizil, brîu. Idem, op. cit, cit, p. 30. Ca la Crăcea, horă. D. Vulpian, p. 57. Ca la moaşa, horă. FI. Cristescu, op. cit. I, p. 35. Ca la Dălhăuţi, horă. Idem, op. op. cit, p. 5. Ca la munte (Cîmpulung-Muscel), cit. I, p. 57. Ca la Degeraţi, horă. Idem, op. brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 56. Ca la Naipu, horă. Idem, op. cit. I, cit., I, p. 37. Ca la Drăgaica, horă. Idem, op. cit. p. 116. Ca la Nămăeşti, horă. Idem, op. cit, I, p. 57. I, p. 113. Ca Ia Fefelei, horă. Idem, op. cit. I, Ca la Năsăud, brîu. Idem, op. cit, p. 68. Calafeteanca (Ca la Calafat), joc în p. 59. linie, de fete şi flăcăi, în com. Poiana Ca Ia Neamţu, brîu. Idem, op. cit, de Sus — Gorj. Gh. Popescu-J udeţ, op. p. 5 8 - 5 9 . cit, p. 179. Ca la noi, variantă de sîrbă în jud. Ca Ia Fierbinţi, brîu. D. Vulpian, Bistriţa-Năsăud. N.-Varone, op. cit., p. 13. Joc de perechi în Ardeal, Petre cp. cit, p. 40.

38 K o Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare din regiunea Hunedoara, 1963, p. 121. Ca la noi pe plai. Joc săltăreţ în zona Cislăului, jud. Buzău. Se desfă­ şoară ca o horă pe plaiul satului. Baciu Gh. şi Pîrvu Dumitru, Ca la noi pe plai, dans popular din raionul Cislău, Ploieşti, 1965, p. 3—4. Ca la nuntă la Bacău. Disc STME P E 0776. Ca la Obor, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 122. Ca la Odobeşti, brîu şi horă. Idem, op. cit., p. 60; op. cit. I, p. 125. Ca la Oraviţa, brîu şi horă, idem, op. cit., p. 62; op. cit. I, p. 124. Ca la Pantelimon, horă. Idem, op. cit. I, p. 127. Ca la Parepa, brîu, idem, op. cit., p. 66. Calapărul, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Ca la Peatra arsă, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 63. Ca la Peris, brîu. Idem, op. cit., p. 61. Ca la Picinişca (Banat) brîu. Idem, op. cit., p. 72. Ca Ia Pituluşa, horă. Idem, op. cit. I, p. 125. Ca la Poiana, sîrbă pusă pe note muzicale, în Izvorasul nr. 4—8/1921, p. 6 - 7 . Ca la Poiana Ţapului, brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 65. Ca la postă, horă. Idem, op. cit., I, p. 140. Ca la Predeal, brîu. Idem, op. cit, p. 64. Ca la Prigori, brîu. Idem, op. cit, p. 7 1 . Ca la Pucioasa, brîu. Idem, op. cit, p. 6 6 - 6 7 . Ca la Putu lui Haret, horă. Idem, op. cit. I, p. 126. " Ca la Băcăciuni, horă. Idem, op. cit I, p. 151.

Ca la Bezleţu — Govora, horă. Idem, op. cit. I, p. 152. Ca la Bucăr (joc cîntat din solz de peşte). Disc S T M - E P E 0802. Ca la Sînmihai — Sălaj. Disc STME P E 0750. Ca la Snagov, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 64. Ca la Sohatu. Nume de horă urma­ tă de sîrbă. Joc cunoscut de bătrînii din comuna Sohatu, jud. Ilfov (N. -Varone). Ca la Staniţa, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 64. Ca la Stîlpeni, horă. Idem, op. cit I, p. 164. Ca la stînă, joc ciobănesc în Sihlea — Vrancea. Fgr. 6972 b. Ca la Strehaia, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 161. Ca la Şatră. Disc 487 a (A. ICED). Ca la Tei, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 89. Ca Ia Tîrgu Frumos, horă, idem, op. cit. I, p. 177. Ca la Tîrnova, brîu. Idem, op. cit., p. 85. Ca la Trifeşti, brîu. Idem, op. cit, p. 80. Ca la Tunari, horă, în com. A r ­ ţari — Ilfov (N. -Varone). Ca la Turnu-Măgurele, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 175. Ca la Ţeruş, brîu. Idem, op. cit p. 89. Ca la Ţindărei, horă. Idem, op. cit I, p. 173. Ca la uşa cortului. George Baronzi, Limba română si tradiţiile ei, Brăila, 1872, p. 9 1 - 9 2 . ' Horă, Teodor T . Burada, op. cit, p. 64. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. FI. Cristescu, op. cit, p. 5, (Vezi şi Ţiitura). Joc ţigănesc de unul singur, în com. Minerii şi Beştepe — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 263. Muzica de G. N. Ochialbi, Bibi. Ac. R S R Cab. muz. (III 2637).

39 0) Ca la Valea Mare, brîu. D . Vulpian, op. cit, p. 93. Ca la Vădeni, brîu. Idem, op. cit, p. 91. Ca la Văleni, horă, în Vălenii de Munte — Prahova. Fgr. 13199. Ca la Vizirii, horă. D . Vulpian, op. cit I, p. 181. Ca la Vîrtişcoi, horă. Idem, op. cit. I, p. 184. Ca la Zagna, horă. Idem, op. cit. I, p. 190. Ca Ia Zalhana, brîu. Idem, op. cit, p. 96. Ca la Zărneşti, brîu. Idem, op. cit., p. 95. Ca la Zeletin, brîu. Idem, op. cit., p. 97. Ca la Zvorşte, horă. Idem, op. cit. I, p. 188. Calamandrosul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Calica (azi Mata), horă, în jud. Su­ ceava, Col. ined. Gh. Cardaş. Calopu. Grupuri de două-trei pe­ rechi se ţin de mîini în cerc, începînd jocul cu paşi de horă, apoi flăcăii şi fetele se schimbă, în cruciş. Se învîrtesc aşa de două-trei ori dreapta şi stînga, revin la loc şi joacă hora, în unele sate din Moldova (N. -Varone). Calul, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 92. Fgr. 1104 T şi 4883 a. Variantă de sis­ tem. Se joacă în com. Dănceu — Me­ hedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 57. Cambana, joc mixt săltăreţ, mace­ donean, în Mangalia. Gh. PopescuJudeţ, po. cit, p. 633. Canapeaua, joc de ţară. Viorel Cosma, N. Filimon, critic muzical şi fol­ clorist Buc.,,1966, p. 139, 143. Ca-n Banat. Disc S T M - E P E 01211. Ca-n poiană. Se joacă în cerc, mîi­ nile la spate, ca la brîu, Cînd încep chiuiturile, jocul se încetineşte, mai mult pe loc, că aproape nici paşii nu se aud. Atunci cineva strigă: „Brîuleţu faceţi roată / tăt flăcău cîti-o

fată . . ." şi aşa continuă. J o c cunos­ cut în satele Dobîrceni, Păun, Măhălăşeni şi Stefăneşti, jud. Botoşani. (N. -Varone). Ca-n Vîleele, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 153. Ca pe Amaradia, horă. Idem, op. cit. I, p. 9. Ca pe Argeş, horă. Idem, op. cit. I, p. 6. Ca pe Barcău — Sălaj. Disc S T M E P E 0750. Ca pe Bistra, brîu. D . Vulpian, op. cit., p. 19. Ca pe Mureşiu. Bibi. Ac. R S R , Cab. muz. ( I I I 4546). Ca pe Vale, sîrbă, muzica de Ilie Ionescu. Idem Cab. muz. ( I I I 17705). Ca pe Vlaşea, horă. D . Vulpian, op. cit. I, p. 183. Disc S T M - E P E 0886. Ca pe Zăbrăuţi, horă. D . Vulpian, op. cit. I, p. 189.' Ca pe Zeletin, horă. Idem, op. cit I, p. 186. Capra, horă, în com. Idicel — Mu­ reş. Culeasă pe note de Aurelian Borşianu, în Tudor Pamfile nr. 5—8/1926, p. 67 Capra (ţa, ţa, ţa), în com. Corbu - Olt. Fgr. 14841 b. Capra muntenească, joc în Nereju — Vrancea. Fgr. 2278 b. Caracîz (Fata neagră), joc în H î r şova — Constanţa. E u g . Cernea, op. cit, p. 169. Caragaţa (vezi Ciorcuşa), chindie, în jud. Caraş-Severin. (N. -Varone). Caragheorghe, joc în com. Policiori şi Scorţoasa-Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, Folclor muzical din Bu­ zău, 1972, p. 205. Caraşolul, joc în Ologeni — Praho­ va. Mgt. 1668. Caraşoţu, horă de umeri, urmată de sîrbă, care se termină cu învîrtită. Se joacă în com. Predeal (Predeluţul), jud. Braşov, N . -Varone, op. cit, p. 19. Carauleanca. Disc 2272 I b ( A . I C E D )

40 0 Cardaşu, joc ţărănesc. Elena Sevas­ tos, op. cit., p. 281. Caroseli, joc în satul Palazu Mare — Constanţa. Ion Cristian — „Pandelaşul". Culegere de melodii de joc din Dobrogea, 1972, p. 74. Carusele, joc sinonim cu Cărăşelu, în Ceamurlia — Tulcea. Gh. Popes­ cu-Judeţ, op. cit., p. 633. Castraveţii. Se joacă rar în com. Bîrla, jud. Argeş. Badea Măria ş i . . . , op. cit. (tabel). Catarinca, joc mixt în cerc, com. Macin — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 633. Catincuţa, joc în Moldova. Fgr. 20141 c. Catrina, joc în Tufeni — Olt şi Urluieni — Argeş. G. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429. Catrinţa, horă în com. Mateeşti, jud. Vîlcea. (N.-Varone). Catrinuţa de Ia Piatra, horă în Bu­ covina. S. FI. Marian, op. cit, p. 12. Caţaveica sau Paletuşca, horă ur­ mată de învîrtită pe loc, în nordul Moldovei. (N. -Varone). Cazacu (Cazacul), horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Joc nou. Ştefan St. Tuţescu, în Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 20—21. Formaţie cerc în com. Zur­ baua — Ilfov. Gh. Găman şi Popescu Ion, Jocuri populare din Zurbaua si Otopeni, 1967, p. 27. Cazanul, joc mixt în cerc, jucăuşii prinşi de mîini, în com. Nuntaşi, Is­ tria şi Tufani — Constanţa etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 630. Căiuţii dela Ţepu (Galaţi). Chivu Marin, op. cit, p. 100. Călăraşu, joc în Dorna Cîndreni — Suceava, Fgr. 14447 b. Călăngeasca (Căluş), se joacă în Ilovăţ - Mehedinţi. Mgt. 3821 II h. Călărească, joc de ciclu în satele Turda şi N. Bălcescu — jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 634.

Căldăraru, brîu în Cîmpulung-MusGh. Suliţeanu, op. cit, p. 163. Călin. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Călueeanul. Michel Vulpesoo, op. cit, p. 211. Căluceni. Iacob, mitropolitul Mol­ dovei, Sinopsis, Iaşi, 1751, p. 60. Călucerii (Călucearii). Joc în com. Romos — Hunedoara. N. -Varone, op. cit, p. 13. Călugăreasca, joc de brîu, în semi­ cerc, la fiecare capăt un flăcău dă to­ nul prin strigături. Apoi toţi se des­ prind, se întorc pe loc, se prind din nou şi jocul este condus de ultimul flă­ cău ajuns în frunte. D u p ă aceea, brîul se strînge cu paşi bătuţi pe loc, şi în urmă cu patru paşi înainte şi patru înapoi. Cînd se joacă domol, este îmbogăţit de strigături. Se ter­ mină cu: „Foaie verde foi de nucă/ daţi-i drumul să se d u c ă . . . " . Se joacă în com. Şoldăneşti, Ionăşeni, Zlătunoaia mare şi Zlătunoaia mică, jud. Botoşani. (N. -Varone). Căluşanii, în com. Romos — Hune­ doara. N. -Varone, op. cit, p. 13. Căluşarii. Damaschin T . Bojîncă, Anticile Romanilor. . . Buda, 1832. Cartea V, cap. II „Despre cerimoniile nunţilor", p. 206—215. în partea Il-a, 1833, cartea X I , cap. II: „Despre jocu­ rile romanilor" (De Ludis Romanorum), p. 188—194. G. Baronzi, op. cit, p. 9 1 - 9 2 . Teodor T . Burada, op. cit, p. 53, 56, 89. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 122—123. L. Şăineanu, op. cit, p. 129. Th. D. Speranţia, Mioriţa si Căluşarii, urme de la Daci . . . , B u c , 1914, p. 26, 27, 3 6 - 5 3 . L6o Claretie, Feuilles de route en Roumanie . . . Paris 1912, p. 103. Michel Vulpesco, op. cit, p. 187—227. N. Iorga, op. cit, IV, p. 145. Dicţionarul limbii române. Tom. I, partea Il-a, p. 59, 60. Joc străvechi, ritual-dramatic, unic în fe­ lul său. E s t e „cel mai popular şi speccel

41 4 1 taculos joc românesc". H. B. Oprişan, op. cit, p. 212 După unii, o remi­ niscenţă a dansurilor romane care evocau răpirea sabinelor". Mic dicţio­ nar enciclopedic, B u c , 1972, p. 161. „Foarte apropiat de Căluşarii noştri este «dansul săbiilor» în interpretarea jucătorilor traci menţionaţi de Xenofon în «Retragerea celor 10 000»". O. Bîrlea, Istoria folcloristicii româneşti, pag. 562. Căluşeii, în com. Romos — Hune­ doara. N. -Varone, op. cit, p. 13. Căluşereasca, Căluşăreşte. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Căluşeri, joc naţional. Dim. Cantemir, Descriptio Moldaviae, 1716, în româneşte de A . Papiu Ilarian, tom. II, B u c , 1872. Cap. X V I I . „Despre datinile moldovenilor". (Căluşieri, p. 142). în Observatorul Sibiu an. II, nr. 21 din 14/16 martie 1879, p. 1, Turturel Codreanu reproduce din car­ tea Kornis Ilona, Pesta, 1850, a scrii­ torului maghiar D6sza Daniel, pasajul din care aflăm că la 10 oct. 1599, pe o cîmpie de lîngă Alba Iulia, Bathory a organizat o serbare fastuoasă în cin­ stea Beatricei, fiica cea mare a lui Mihai (Viteazul), unde s-a jucat „danţiu Căluşerii" sub comanda vornicului Baba Novac, boier muntean. (Se des­ crie jocul). Teodor Burada, Istoria teatrului în Moldova, I, Iaşi, 1915, p. 62—70. T h . D. Sperantia, Asupra jocului de Căluşeri, în Noua Revistă Română nr. 11, 1 iunie 1900, p. 504. Căluşerii sau Aluguciarii (Aruguciarii), la Aromâni. Se juca la Anul Nou — Pericle Papahagi, în rev. arom. Graiu bun, Bucureşti I nr. 4 —5,1906,p. 83 - 8 8 . Căluşeriul. Bigeanu (Bianu Eugen), Arta dansului, Blaj 1907, p. 61—62. Căluşerul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 18. Franz Iosef Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens . . . Viena 1 7 8 1 - 1 7 8 2 , voi. I I , p. 4 0 5 - 4 1 6 . T a -

bula I, nr. 1—10. „Walachische Tănze und Lieder" descrie Căluşarii (Căluşiari) şi dă pentru prima dată melodia jocu­ lui, pe note, sistem clasic liniar. Căluşul. FI. Cristescu, op. cit, p. 36. Michel Vulpesco, op. cit, p. 207—208. „ î n C ă l u ş u l . . . recunoaştem străve­ chiul dans războinic al geto-dacilor, cu săbii, numit Kolovrismosul tra­ cic" . . . Emilia Comişel, Dansul popu­ lar românesc, Sinaia, 1971, p. 1. Căluşul oltenesc. Disc S T M - E P E 0890. Căluţul. Michel Vulpesco, op. cit, p. 2 1 1 . J o c de exhibiţie, probabil de origine rituală, cunoscut în com. Gura Rîului — Sibiu. Se joacă în semicerc, ţinută liberă, de către ceata de juni, la sărbătorile de iarnă. Cuprinde şapte figuri cu paşi săriţi lateral, încrucişaţi, pinteni, călcîi, vîrf „pas de cal" . . . Andrei Bucşan, Specificul dansului po­ pular românesc, B u c , 1971, p. 230. Căpreasca, joc ritual de A n Nou, în com. Ceahlău — Neamţ. Fgr. 14484 a. Carasul. J o c popular. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvorasul nr. 4—5/1929, p. 20-21. Cărăbăşasca, joc în Rudăria — C. Severin. Disc 756 I (A. I C E D ) . Cărăbăşeşte, joc după muzica din carabă (cimpoi) în Oraviţa, jud. CaraşSeverin. T . Brediceanu, op. cit, p. 320. Cărănăşiul, brîu în com. Borlova — Caras Severin. Munteanu Ion şi L a ţ c u Afilon, op. cit, p. 321. Cărăndelu (Scuturatu), joc în Cărăndeni — Bihor. Mgt. 3078 I j . Cărăruşa, horă cu strigături. Pusă pe note de V. Gavrilescu — Constanţa. Izvorasul, nr. 2—3/1925, p. 41. Cărăşelul, joc în Dobrogea. P o m ­ piliu Pârvescu, op. cit, p. 184. J o c de perechi în com. Flămînzi — Botoşani. Stănescu Tudorel, op. cit, p. 47. J o c în com. Dragomireşti — Vaslui. G. Sfîrlogea, Jocuri populare din Yalea

42 iz Tutovei, 1973, p. 7. Joc mixt, în Dăbuleni — Dolj. Balta T. Lică, op. cit, p. 67. Cărăuleanca, joc în linie, braţele încrucişate la spate, în com. Caraula — Dolj. Balta I. Lică, op. cit., p. 75. Cărăuşul, joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4036 b. Cărbuneasca, joc în Pestisani — Gorj. Mgt. 1511 i. Cătana, brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit., p. 31. Joc în com. Eftimie Murgu, şi Rudăria jud Caraş-Severin. Laţcu Afilon si Muntean Ion, op. cit., p. 173. Disc 663 I b (A. ICED). Cătăneasca, joc ostăşesc. Franz-Iosef Sulzer, op. cit., voi. II, p. 413. Joc. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 181. Cătîneasca. joc în Enisala — Tulcea. Eug. Cernea, op. cit., p. 139. Cătrănita, zisă şi Ungureasca, joc în ansamblul Căluşului, în Oltenia. H. B. Oprişan, op. cit., p. 137. Căţaua (Căţeaua). Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Horă ţărănească. L. Şăi­ neanu, op. cit., p. 151. Joc în Teregova şi Mehadia (Banat). T. Brediceanu, op. cit., p. 325. Joc vechi hazos, obişnuit la Crăciun şi în seara de Anul Nou în com. Broşteni — Suceava şi Drăguşani — Botoşani. Tineri aşezaţi în linie, unul în spatele altuia, fac diferite miş­ cări intercalate cu sărituri: primul pune întrebări despre agricultură, etc. şi toţi răspund pe rînd, în tactul muzicii, ceea ce măreşte frumuseţea jocului, care formează teatrul de iarnă al oamenilor de la sate. Gh. Cardaş, Ion Creangă X I I I , nr. 3/1920, p. 4 2 - 4 4 . Variantă de sîrbă distractivă în com. Sălişte — Sibiu. Conducătorul ţine în mînă o bîtă şi tot săltînd cu ea, caută să atingă pe cel din coadă. . . . Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud, 1969, p. 170. Joc în com. Lăpuşnicul Mare, jud. CaraşSeverin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregrafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 186.

Căzăceasca, Căzăceşte. Teodor T. B u ­ rada, Almanah muzical, an. 3/1877. Iaşi, p. 63, pus pe note, p. 99. — Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Hora Cazacilor, L. Şăineanu, op. cit., p. 155. — Joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 184. - Gh. Fira, op. cit, p. 92. Horă bătută pe loc, doi paşi la stînga şi apoi la dreapta. Izvoraşul, nr. 1 —4/1928, p. 4 Căzăceasca de mînă, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 417. Căzăcelu (Căzâcelul). Nume de horă mare, cu strigături şi mişcări repezi numai spre dreapta, în com. Deduleşti — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 19. Joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Liciu — Ialomiţa. Runcan Mihai, op. cit., p. 169. Căzăneasca, tip de horă iute, în com. Cobadin şi Rariştea, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 634. Căzănelul, horă iute şi joc de perechi prinse de mîini faţă în faţă, în com. Oltina şi Tufeni — Constanţa, etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 634. Ceamce, brîu macedonean. D. Vul­ pian, op. cit., p. 30. Ceamica, joc de brîu la românii din Epir (Tesalia). Idem, op. cit., p. 30. Ceamşea. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Ceardaş românesc, în com. Stîlpeni — Argeş. Mgt. 1491 h. Ceardaşul bătrînesc, joc în com. Blaj - Alba. Mgt. 1846 n. Cearghişul, joc în Pecineaga — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit., p. 162. Mgt. 2746 v. Ceasornicul, danţ ţărănesc în Ardeal. Dicţionarul limbii române, Tom. I, p. 260. Joc foarte vioi de bărbaţi şi femei în com. Spulber — Vrancea. Ţinuta lanţ de braţe jos, palma în palma partenerului. începe cu deplasări pe linia cercului, dreapta şi stînga, apoi paşi în contratimp şi sincopaţi, bătuţi pe loc. Gr. Băcanu, Jocuri popu­ lare din Vrancea, 1965, p. 62. Horă pe

43 bătaie în com. Spulber şi Năruja — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 76—77. Ceasul, joc popular. G. N. Georgescu-Breazul, în Cuvintul nr. 1077 din 23 apr. 1928, p. 1. Joc mixt, cu mişcări laterale pe linia cercului dreapta şi stînga, răspîndit în jud. Galaţi. Gr. Băcanu, Culegere de jocuri populare din judeţul Galaţi, 1971, p. 67. Ceasul ofiţeresc, joc în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, Folclor muzical din Buzău, 1972, p. 180. Ceasurile, brîu în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 244; şi în satul Sabangia — Tulcea. Ion Cristian, op. cit, p. 49. Ceauşul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Ce caţi, mîndră, pe Muscel, sîrbă în Cîmpulung-Muscel / Argeş. Gh. Su­ liţeanu, op. cit, p. 340. Celianca, joc în Turcineşti — Gorj. Mgt. 3936 I I . Ce lucrezi, Mitico fa? J o c de doi, în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 398. Cerăreasca, joc în Drago mireşti — Vaslui. Mgt. 3460 g. Cercelu, joc în com. Amărăşti — Dolj. Fgr. 9173 c. Cercelul, joc în Cerat şi Goicea Mică - Dolj. Mgt. (V) 1589 I d şi Mgt. 3460 g. Cerchezeasca. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. J o c în com. Beştepe — Tulcea. Mgt. 1605 j . Cerchezeşte, joc în Satu Nou — Constanţa. în vechime, se juca după fluier, caval, cimpoi şi dara, pe care se bătea cu degetele. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 635. Cerdacul, horă în com. Ciumagi — Vîlcea. Se joacă de două sau mai multe perechi prinse de braţe. N . -Varone, op. cit, p. 19.

Ceriturile, joc în cerc, executat de bărbaţi şi femei în jud. Ilfov. Ţinuta braţelor ca la horă. Găman Gh. şi Popescu I., Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni, 1967, p. 31. Cenanca cu ponturi, joc în Soporu de Cîmpie — Cluj. Mgt. 2778 n. Cernica, joc în Somova — Tulcea. Mgt. 1362 f. Cernita, joc de bărbaţi şi femei, cu­ noscut aproape în toate satele de şes din zona Bistriţei şi a Neamţului. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 31—34. J o c în ritualul de nuntă, în com. Buharniţa şi Ceahlău — Neamţ. Fgr. 14.449 c. Cernită. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. J o c în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 169. Cernuta, joc în Strejeştii de Sus — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429, si în com. Morăreni — Mureş. Mgt. 2157 j . Cernuta cu strigături, în Idicel — Mureş. Mgt. 3101 f. Cernuta în două părţi, în Topliţa — Mureş. Mgt. 3182 I I j . Cetele, în Bolintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 d. Cetina, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2915 h. Ceţurile, joc în com. Zurbaua — Ilfov. Ţinuta braţelor ca la horă. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 30. Cetvarna. Elena Sevastos, op. cit p. 281. Checioc turcesc, joc de unul singur în com. Plopul — Tulcea, sinonim cu Ciocecu. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 635. wt

Chemarea la nuntă, joc cu strigături în jud. Sălaj. Disc S T M - E P E 01214. Cherceagul, joc în Plătăresti — Ilfov. Disc 1668 I a. (A. I C E D ) . Chetreanca (de la Cheatra — Piatra). J o c în cerc de bărbaţi şi femei. Gh. Sfîr­ logea: Jocuri din reg. Bacău . . . , 1961, p. 4 5 - 5 0 . Mgt. 501 d.

44 Chicecu, joc turcesc de unul singur în com. Ion Corvin — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 635. Chicecu cadînese, joc de femei în com. Agigia — Tulcea. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 636. Chilaba, joc mixt în cerc. Com. Luncaviţa — Tulcea. Gh. Popescu-Ju­ deţ, op. cit., p. 636. Chilabaua, Chiulabaua sau Ca la uşa cortului, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Michel Vulpesco, op. cit., p. 239. Joc în Corneşti — Suceava. Fgr. 15420 a şi Fgr. 3656 a. Chilabaua pe bătaie. Tip de horă. Se joacă în com. Mircea Vodă — Cons­ tanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 636. Chilibeaua din Căluş. Fgr. 1438 b. Chindeaua, variantă de brîu în com. Voineşti, jud. Covasna. N-are nimic a face cu Chindia. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, Jocuri din Transilvania de sud, 1969, p. 466. Chindia, Chindica. Franz Iosef Sulzer, op. cit., voi. II. „Walachische Tănze und Lieder", p. 431. G. Baronzi, op. cit., p. 9 1 - 9 2 . T. Burada, Almanah muzical an. 3, 1877, Iaşi, p. 63. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Dim. C. Ollănescu, Teatru la români. Datine, năra­ vuri, jocuri . . . Anal. Acad. Rom., Tom X V I I I , B u c , 1897, p. 119. Horă ţărănească plină de vioiciune şi cîntecul după care se joacă. L. Săineanu, op. cit, p. 168. Joc. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p . 184. C. Macri, Manual de dans, 1921, p. 3 5 - 4 2 . Gh. Fira, op. cit, p. 93. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p. 7 4 — 7 6 . Michel Vulpesco, op. cit, p. 243. N . Iorga, op. cit, III, p. 352. Joc. Dicţionarul limbii române, tom. I, par­ tea II, fasc. V, 1930, p. 361. Joc bătrînesc mult îndrăgit în zona Vrancei. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1965, p. 37. Joc în semicerc, mîinile pe umeri, în Codlea, jud. Braşov.

A. Bucşan, op. cit, p. 114. Joc în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 405. Chindia bătrînească. Disc EPE 10.118. Chindia din Zărneşti —Braşov. Mgt. 1124 c. Chindioara. Joc în Drăgăşani — Vîlcea. Fgr. 4558 c şi Fgr. 12548 a. Melodia din fluier. în Plesoiu — Olt. Disc 359-11 a (A. I C E D ) . ' Chindiaţa, se joacă în Tîrnova, jud. Caraş-Severin. Disc 1453 I (A. I C E D ) . Chiocecu bulgăresc. Joc turcesc în com. Tortoman — Constanţa. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 636. Chioamba, joc în Naidăş, jud. CaraşSeverin. Mgt. 2176 p. Chipăruşul (Ardeiul). Se joacă obiş­ nuit de Paşti lîngă biserică în com. Broscăuţi (Bucovina), oamenii îndemnîndu-se unii pe alţii: „Hai la chipăraş". Elena Niculiţă Voronca, Studii în folclor, voi. I, B u c , 1908, p. 239. Chiperniţa, joc în Dobrogea. Imită pisatul piperului. Andrei Bucşan, op. cit, p. 438. Mgt. 1360 f. Chiperlu, joc macedonean în Tariverde — Constanţa. Mgt. 3372 I i. Chirostiu, joc în com. Puieşti —• Vaslui. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare de pe Valea Tutovei, 1973, p. 147. Chisăul (Cisăul), joc în cadrul Călu­ şului, din Oltenia. H. B. Oprişan, op. cit, p. 193. Chitele, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 f. Chititele, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Chiuita (1880), joc ţărănesc, în Năsăud. Tudor Pamfile, nr. 5 - 8 / 1 9 2 6 , p. 7 1 . Chiuşu, brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 31. Chiveriu (Chiperiu), jucat de tine­ ret în com. Frătăuţii Vechi — Suceava la „lăsata secului" de postul mare. El. Niculiţă-Voronca, op. cit, p. 241.

45 Ciamkn, joc macedonean în Manga­ lia; joc haiducesc, joc de femei, jocul naşei cu fina, la nunţi, în Dobrogea, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 636. Ciaraşn, se joacă rar în comunele Nucşoara şi Brăduleţ — Argeş. Badea Marin şi . . . , op. cit, (tabel). Ciardaş, dans vioi, de perechi, cu o singură învîrtire şi diferite bătăi, în Ardeal. Domby Emeric, Dansuri popu­ lare din jud. Cluj, 1 9 6 7 - 1 9 7 1 , p. 121. în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1161 k. Ciasornicul, joc în Iaşi. Mgt. 1621 e. Ciasul, joc în com. Şoimi — Bihor. Mgt. 2779. Ciaunnl, joc în Fîntînele — Dîmbo­ viţa. Fgr. 1949 a. Şi în Săcelul de pădure — Mureş. Mgt. 2741 k. Cilianca (Tîrcolul), joc în Runcu şi Leleşti — Gorj. Fgr. 2729 b şi Disc 884 I (A. ICED). Cimbrişorul, se joacă în unele sate din. jud. Iaşi. Const. G. Prichici: Melodii si jocuri populare moldoveneşti, 1962, p. 73. Cimpoaiele de-nvîrtit, joc în com. Uva Mică, jud. Bistriţa-Năsăud. Mgt. 552 t. Cimpoaiele de-nvîrtit a lu Macedon Trif, joc în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 558 x. Cimpoiasca, în Buda — Bacău. Fgr. 14487 e. Tib. Alexandru, op. cit, p. 214. Cimpoiasca, joc în Şiştarovăţ — Arad. T. Brediceanu, op. cit, p. 321,322. Cimpoiaşul, joc în Fundu Molvodei — Suceava. Mgt. 1194 f. Cimpoiaşul de la Vama — Suceava. Mgt. 1160 n. Cimpoiereasca, joc în Podeni — Mehedinţi. Mgt. 3393 II k. Cimpoieşu, joc în Dumbrăveni şi Cristeşti — Botoşani. Se începe de flăcăi prin sărituri, lăsări pe vine, cu mişcări repezi, după care se prind şi fetele şi toţi continuă o sîrbă vioaie.

Se spun strigături satirice. . . „ E u cu pînza la ghilit (albit Ia pîrîu)/soacra ţuşti, după iubit" . . . (N. Varone). Cimpoiul, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 21, 27. Sîrbă în Popeşti — Leordeni, jud. Ilfov. Mgt. 1688 g. Joc în Transil­ vania. Disc 1438 II. Tib. Alexandru, op. cit, p. 214. Cimpoiul sîrbesc, în Poenari — Mus­ cel. Mgt. 452 t. Cine mă vede mă-ntreabă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 22. Cingăsita, joc macedonean tip de sîrbă, în jud. Tulcea. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 636. Cinteza, horă de umeri. Se joacă în com. Melineşti, jud. Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 19. Cinteasca, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 30. Cioara, joc „asemănător cu săritul ciorilor pe cîmp". Se obişnuieşte în cadrul Căluşului, din Ardeal. H . B. Oprişan, op. cit, p. 48. Cioarsa, dans de perechi, în care „învîrtitele" se termină cu „ponturi", Lorincz Lajos, Jocuri populare de pe Mureşul de Sus, 1970, p. 251. Mgt. 3436 d. Ciobana, joc popular, notat de T . Burada, I. C. Chiţimia, op. cit, p. 129. Ciobanul, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 15. Ciobănaşul, horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Horă» FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Melodia în Izvoraşul nr. 9—12/1921, p. 6—7. (Citiţi şi Păcuraru). Joc vechi bărbă­ tesc în com. Muntenii de sus — Vaslui. Tudorel Stănescu, Jocuri pop. din reg. Iaşi, 1959. Joc în satele de munte Dobreni, Dragomireşti şi Tupilaţi, jud. Neamţ. G* Sfîrlogea, Jocuri din reg. Bacău, 1961, p. 15. Ciobănaşul sau Peste bîtă se execută solistic, dansatorul sprijinindu-se de bîtă . . . , în Nereju — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const.

46 Eretescu, op. cit., p. 154. Cunoscut şi în Cîmpulung şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 404. Ciobănaşul eu strigături, în com. Bătrîni — Prahova. Mgt. 660 f. Ciobănaşul de la Horodniceni — Suceava. Disc S T M - E P E 01058. Ciobănaşul de la Vama — Suceava. Disc S T M - E P E 01058. Ciobănaşul din bătrîni, joc în Dolhasca — Suceava. Mgt. 305 h. Ciobăneasca (Ciobăneşte). Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Jocul preferat al ciobanilor din munţii Bacăului. în zona Trotuşului i se spune Mocăneasca. G. Sfîrlogea, Jocuri pop. din Valea Tro­ tuşului, 1960, p. 6 1 - 7 1 . Fgr. 13007 b. Ciobotăreasca, joc repede în D o brogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. J o c bărbătesc tip Horă pe bătaie, sinonim cu Giambăşasca, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, gp. cit, p. 638. J o c mixt în com. Luciu — Ia­ lomiţa. Formaţia cerc, ţinută lanţ de braţe îndoite, ca la horă. Runcan Mihai, Jocuri pop. din Ialomiţa, 1973, p. 221. Ciobotăreasca din Luciu (Ialomiţa). M. Runcan, op. cit, p. 121. Ciocălău. Elena Sevastos, op. cit, p. 284. Ciocănişteanca, joc în Fundu Mol­ dovei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 159. Mgt. 1160 p. Ciocanitoarea, joc în Bucureşti. Mgt. 2628 f. Ciocănită (Ciocănită), joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 3. Se obişnuieşte la diferite ocazii în Borlova şi Mehadica, jud. Caraş-Severin. Are multe varian­ te. D , Emilian, Brîuri din munţii Ba­ natului, 1966, p. 180. Mgt. 392 b. Ciocîrlanul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. J o c în comuna Tortoman — Constanţa. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Horă. Gh. Fira, op. cit, p. 115. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 35. în

Caravaneţ — Teleorman, Fgr. 8378 a. J o c bătrînesc în mai toată zona Şire­ tului. Are multe variante. „Se joacă de către bărbaţi şi femei, cu braţele încrucişate prinse pe la spate". G h . Sfîrlogea, op. cit, p. 12. J o c în Jugur şi Muscel, jud. Argeş. Formaţia lanţ de braţe la înălţimea umerilor, paşii uşor alunecaţi pe podea. A . Bucşan, op. cit, p. 81. J o c în com. Gropeni — Brăila. Nedeluşa Rădulescu, Jocuri populare din Gropeni, jud. Brăila, 1970, p. 73; şi în Saelele — Teleorman. Mgt. 2788 t. Ciocîrlanul ca Ia Bîmnic, joc în cerc, obişnuit în Rîmnicu Sărat şi B u ­ zău. Al. L . Dobrescu, op. cit, p. 109. Ciocîrlia, muzica de Grigoraş I. Dinicu. Bibi. Ac. R S R , Cab. muz. (II 25716). J o c cules din com. Leleşti — Gorj. Fgr. 8073 şi Disc 1003 (A. I C E D ) . Ciorapul, joc popular, în com. A m ă răştii de jos, jud. Dolj. Colecţia Georgescu-Breazul. Horă în satele olteneşti de la Dunăre. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 182. Ciorcuşa, Ciocobara, Ciorobara. Chin­ die în Banat. N . -Varone, op. cit, p. 14. Cioricăneasca, brîu cules din satul Rudăria, jud. Caraş-Severin. Se joacă rar. D . Emilian, op. cit, p. 63. Mgt. 2752 t I. Cireşul, joc în cadrul Căluşului. H . B. Oprişan, op. cit, p. 140. Ciripoiul. J o c vechi în com. Sita Buzăului — Covasna. E m . Balaci şi A. Bucşan, op. cit, p. 520. Ciscăniţa, joc în Ciuta — Caraş-Se­ verin. Disc 1732 I c (A. I C E D ) . Citească, joc popular. A. V. Gîdei, Monografia comunei rurale BragadiruBulgaru din jud. Ilfov, B u c , 1904, p. 172. Citforma macedoneană, joc mixt, tip horă. Jucătorii prinşi de mîini sau cu braţele în brîul vecinilor. Adus de macedonenii gramosteni în com.

4l 47 Ceamurlia de jos, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 634. Ciuda, bătută de doi, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1176 g. Ciufu, Cioful. Joc îndatinat la „Un­ crop" (masa de luni, la miri) în Mol­ dova, în Muntenia, i se zice „rachiul miresei". Este o horă veselă, jucată de bărbaţi, după masa de a doua zi, cînd pornesc afară în lanţ şi cu toţii zic „şu-şu-şu", imitînd strigătul ciu­ tului (bufniţă), fac gesturi comice, cîntă şi chiuie felurite „ziceri cu stri­ gături". L. Şăineanu, op. cit., p. 136; S. FI. Marian, Nunta la români, p. 732. Fgr. 12441 c şi disc 659 b (A.ICED). Joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 443. Cioful în Bucovina (cîntat din cobză), disc S T M - E P E 01058. Ciufuleţ, joc în com. Dolheşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 109. Ciufulică, joc popular în jurul Ca­ ransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit., p. 3. Ciuleandra, joc în Moldova, Gh. Cardaş, op. cit., p. 169. Ciuleandra sau Şuleandra, în com. Ciofrîngeni, jud. Argeş. (N. -Varone). Se joacă în Bo­ teni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 430. L. Rebreanu, Ciuleandra, ro­ man, 1927, descriere p. 113. Melodie de Const. Bugeanu. Bibi. Ac. R S R . Cab. muzică (11.6725). în Drăgăşani — Vîlcea i se spune şi Rîşniţa. Mgt 1970 k. Ciupagica, horă în com. Crainici, jud. Mehedinţi. N. -Varone, op. cit., p . 15. Ciupărcuţa, joc în com. Almaş-Sălişte, jud. Hunedoara. Fgr. 8322 a. Ciupercuţa, joc în Godineşti — Hu­ nedoara. Mgt. 916 j . Ciupica sau Ciupicul (obiect de în­ călţăminte). Joc de doi în com. Pechea — Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit., p . 73. Ciurdelu, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 184. Joc în satul

Dunărea — Constanţa. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 638 şi în Seimenii Mici — Constanţa. I. Cristian, op. cit, p. 49. Ciurul, joc în satul Gorban — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 118. Cîlcineanca, joc bărbătesc în com. Pătulele — Mehedinţi. Formaţia linie, ţinuta „de brîu". Surdu Mişu Ion, op. cit, II, p. 39. Cîluşeni. Franz Iosef Sulzer, op. cit, p. 4 0 5 - 4 1 3 . Cimpeniţa. Joc în Băbeni şi Frînceşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 140. Cîmpulungeanca, horă, muzica de Wiest Louis. Cînd şi-a găsit ciobanul oile. Joc în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, Folclor muzical din jud. Arad. 1975, p. 235. Şi în Merişor - Hune­ doara, după o melodie din fluier. Fgr. 6828 b. Cînd întoarce (învîrte) mireasa pă bani. Joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 235. Cînd pleacă govia (mireasa), în Banat. Joc ritual de nuntă. Disc 654 I a. (A.ICED). Cînd se scoate nunta din casă. Joc în com. Angheluţa — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 204. Cîntecul miresii, marş în timpul cînd mireasa este condusă la biserică, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Michel Vulpesco, op. cit, p. 252. Cîntecul petelii (la nuntă). Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Cîrjeleasca, horă vioaie' şi săltă­ reaţă, în com. Morteni — Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 10. Cîrjeleasca sau Hora la două, dans în cerc de tineri şi vîrstnici, com. Zurbaua — Il­ fov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 30. Se joacă la toate ocaziile în com; Popeşti şi Recea, jud. Argeş. Badea Marin. . . , op. cit, (tabel). Joc în

48 Merenii de Sus — Teleorman şi în Jilava — Ilfov; Fgr. 3654 a; Fgr. 4010 a. Disc 1275 I a (A.ICED). Cîrlănuţa, joc în com. Costuleni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 124. Cîrlige, figuri de brîu (împletirea picioarelor). Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 18. Cfrligele, horă. Florian Cristescu, op. cit., p. 5. Cîrligele pe dinapoi, feciorească în Viştea de jos — Braşov. Mgt. 2966 h. Cîrligu (Cîrligul), se joacă în satele din preajma Caransebeşului. A. Sequens, op. cit., p. 2. D. Vulpian, op. cit., p. 31. O. Densuşianu, Graiul din Ţara Haţegului, Buc.,' 1915, p. 2 7 6 277. Joc popular în Mehadia. T. Brediceanu, op. cit., p. 306. Şi în Clejani — Ilfov, Fgr. 4038 b. Cîrpa, nume de joc popular în com. Cîlnic, jud. Caraş-Severin. Formaţia: un fecior între două fete se prind de după gît şi joacă întîi legănata, apoi sîrba vioaie, săltăreaţă. Uneori, jucău­ şii fac figuri de Poşovaică. N. -Varone, op. cit., p. 19. Cit oi trăi pe pămînt, sîrbă în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 350. Cladoveanca, joc ţigănesc, în Olte­ nia. Fgr. 12602 a. Disc 1413 I b (A.ICED). Clopotul Colţeî, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 33. Clopoţeii, joc popular în com. Pănătău, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 196. Mgt. 3777 n. Clopoţelu, joc de perechi pe Valea Tutovei — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 70. Clopoţelul, horă în Ghermăneşti — Ilfov, N. -Varone, op. cit, p. 19. Joc specific zonei din sudul Moldovei. Gr. Băcanu, op. cit, p. 85. în com. Breţcu, jud. Covasna, „cuprinde sărituri şi învîrtituri numai pe un picior.

Se joacă după orice melodie de Haţegană . . ." E m . Balaci şi A. Bucşan, op. cit, p. 930. Cloşca şi Horea, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 29. Cloşeneasca, horă în com. Baia de Aramă — Mehedinţi. Fgr. 1362 b. Coasa. Jucătorii perechi-perechi (fe­ cior şi fată) ţinîndu-se de mîini sau umeri, faţă în faţă, fac întîi cîte patru paşi legănaţi spre dreapta şi apoi spre stînga, se îmbrăţişează şi se învîrtesc aşa de patru ori cîte o jumătate de cerc într-o parte şi în alta. Jocul se repetă, simulînd mişca­ rea cositului. Este foarte popular în nordul Moldovei, Bucovina şi Mara­ mureş. Se spun şi strigături (inf. Elena C. Găinariu din Burdujeni — Suceava). Cobuzul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 23. Coconească, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Horă în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 62. Cocosttrcul, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Cocoşul şi găina, horă în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit, p. 4. Codreneasca ea la Groşi — Bihor. Disc E P C 939. Codrenescul, joc bărbătesc de vir­ tuozitate, în zona Codru, jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 20. Cochineasca, joc în Fîlfani — Argeş, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429. Cohălmeanca, joc în Vîlcele — Bra­ şov. Fgr. 14747 c. Cojocăreasca. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Cojocea, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 34. Cojocul, joc în Bucovina. Fgr. 20052 c. Cojoacele, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 b. Colacul, joc în Golăeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 123.

49 Colăceii, joc în Mireni şi Coroieşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 168. Colomeiea (Colomeea). Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. III/ 1877. Iaşi, p. 63, pusă pe note la p. 100. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Colo-n vale Ia izvoare, horă. D. Vul­ pian, op. cit, I, p. 40. Colo-n vale-n grădiniţă, Sîrbă în Cîmpulung Muscel — Argeş. Gh. Su­ liţeanu, op. cit, p. 351. Comarnicul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 240. Comitetu, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Comoşteanca, joc în Amărăştii de Jos - Dolj. Fgr. 9170 c. Comoşteanca din Bechet şi Comoş­ teanca de la Goicea, horă mixtă, cu braţele încrucişate la spate. Se joacă doar de vîrstnicii din com. Bechet — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 187. Complimentul, joc în com. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 154. Concentrarea, sîrbă de G. A . Dinicu. Bibi. Ac. R S R , Cab. muz. (III 1875). Constanţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 39. Contrănescul de la Groşi — Mara­ mureş. Disc S T M - E P E 01059. Copacul, joc în Pleşesti — Buzău. Mgt. 3436 I k. Copaia, joc în com. Mătăsaru — Dîmboviţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 430. Copăceana. Disc 268 b ( A . I C E D ) . Copeica, horă în com. Poenari — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 429. Copilita bălăioară, horă în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit, p. 23. Cor. Horă macedonească în Mângâ­ ia . Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 638. 4 — Dicţionarul jocurilor populare

Coraşiţa (de doi). Disc 2644 I (A.ICED). Corăbăneasca, joc în Tătăruşi — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 336. Corăbiasca, joc cu strigături. Teo­ dor T. Burada, Almanah muzical, III/ 1877, p. 63, 9 4 - 9 5 . Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă, în jud Neamţ. Gavriil Musicescu, Douăsprezece me­ lodii naţionale, culese, armonizate . . ., Iaşi, 1889, p. 31. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. Horă. Se joacă la Ga­ laţi. L. Şăineanu, op. cit, p. 218. Popa Ştefan, op. cit, p. 50. Corăbieşte, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 23. Corăgheasea, Mihai Lupescu, Intra­ tul flăcăilor şi scosul fetelor la horă, Ion Creangă Bîrlad, nr. 6,1915, p. 164. Joc cu strigături în com. Dragomir — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, Joc bărbătesc în semicerc, mîinile pe umeri, ca la sîrbă. Se caracterizează prin „bătăile la podea pe care dansa­ torii le execută la comandă". Tudorel Stănescu, op. cit, p. 69. Face parte din familia brîielor. Se joacă de femei şi bărbaţi în satul Ungureni — Vrancea. Gr. Băcanu, op. cit, p. 53. Disc E P C 781. Corăgheasea de Ia Călini (Bacău). Joc bărbătesc în semicerc. Are miş­ cări complexe de mare îndemînare şi strigături. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 85-96. Corăgheasea de Ia PIopu. Joc băr­ bătesc în cerc, com. Dărmăneşti — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 214 — 215. Corăgheasea de la Buginoasa — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 339. Corăgheasea de la Temelia. Se joacă de bătrînii din satul Temelia — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 209. Corăgheasea de Ia Urecheşti. Va­ riantă. Horă în cerc şi semicerc. Se joacă doar de bărbaţi în com. Ure-

50J cheşti — Vrancea. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 9 8 - 1 0 3 . Corăgheasca din Asău. Joc de băr­ baţi în cerc, în com. Asău — Bacău. Idem, op. cit, p. 223. Corăgheasca pe bătăi, în Bîrlad — Vaslui şi com. Ipatele — Iaşi. Nicolae Bălan şiMircea Stan, op. cit, p. 113,207. Corăgheasca pe trei. Disc STME P E 01101. Corăgheşte. Joc în com. Breţcu, jud. Covasna. „Este o variantă com­ binată brîu cu sîrbă". Balaci Emanuela şi Bucsan Andrei, op. cit., p. 499. Corobasca, joc popular vioi, în com. Crucea, jud. Neamţ. N. -Varone, op. cit., p. 15. Şi în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1180 d. Cositul, joc în com. Slobozia — Ar­ geş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 430. Cosorul, joc în jud. Iaşi. C. G. Prichici, op. cit, p. 33. Cules din Rudari — Olt. Mgt. 2495 k. Costăriţa, joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, în Izvo­ raşul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 21. Costea Pecurarul, joc de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 32. Costorăreasa (Costorăriţa), joc nou. Ştefan Şt. Tuţescu, Izvoraşul nr. 5—6/ 1929, p. 2 0 - 2 1 . Costorăreasca, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Gh. Fira, op. cit, p. 108. Costoreanea nouă. Horă care se transformă în plimbată şi se termină cu bătuta pe loc. Se joacă în com. Bălceşti, Stoiceni, Izbăşeşti şi Broşteni, jud. Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 19. Costoreanea veche. Horă în com. Mierea-Birnici, jud. Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 19. Costoroaica, joc popular. G. Brea­ zul, op. cit Coşeru, joc de grup în zona Iaşi. Gh. Baciu, Cartea coregrafului amator, 1955, p. 35. Fgr. 14513 b.

Coşnecuţa, joc în Iveşti — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 188. Cotita, joc în com. Licurici — Te­ leorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 61. Cracoveanca, joc de perechi, tip învîrtită, în com. Cîrjelari şi Mamaiasat, jud. Constanţa. Este adus din Moldova. Gh. Popescu-Judet, op. cit, p. 638. Craioveanea, brîu de doi, în Olte­ nia. N. -Varone, op. cit, p. 15. Crăcăuanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Crăiasa, joc popular din jurul Ca­ ransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit, p. 4. Crăiţa oltenească. Disc E P C 10.118. Crăiţele, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 1 1 1 . J o c popular. Ştefan Şt. T u ­ ţescu, Izvoraşul, nr. 5—6/1929, p. 20 — 21. J o c bătrînesc în com. Gruia şi Pătulele — Mehedinţi. Se joacă de ti­ neret la petreceri restrînse şi clăci. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 66. Crăiţele de la Guşoeni — Vîlcea, horă cu paşi mari laterali, dreapta şi stînga. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, voi. I, p. 193. Crăiţele de la Hunia (Dolj). Se aseamănă cu Hora Mîndrele din ace­ eaşi localitate. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 197. Crăiţele de la Pleniţa — Dolj. Va­ rianta fete. Baltă I. Lică, op. cit, p. 85. Varianta băieţi, p. 95. Crăiţele de la Poiana (Dolj), joc cu paşi de ciuleandra. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 202. Crăiţele de la Polo vraci, horă cu paşi plimbaţi dreapta şi stînga şi paşi de sîrbă pe loc. Se joacă în cadrul Că­ luţului la Rusalii în com. Almăjel — Dolj, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 207. Crăiţele de la Salcia, joc în Salcia — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, p. 69.

51 Crăiţele (din Căluş), după cîntare din fluier, în satul Pleşoiu — Olt. Disc 349 II a (A.ICED). Crăjăleanca, joc. Fgr. 828 a. Creaţă sau Diehiţa. Vasile Popoviciu, Monografia comunei Pătas (Nerapatas). Caransebeş, 1914, p. 93. Creţişorul, joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 35. Crihălneaua, învîrtită în Retiş — Sibiu. Fgr. 5109 b. Crivişca, joc în Urziceni — Ilfov. Const. G. Prichici, op. cit, p. 125. Criza, învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 184. Cucu, joc. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Cucuruzu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 28. Culesul viilor, sîrbă de Wagner Ellinor. Bibi. Ac. R S R , Cab. muz. (Ms. R 7029).

Cumătriţa, joc în com. Capu Cîmpului — Suceava. Mgt. 2660 k. Cum dai Iele laptele, horă. D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 40. Cum se bate Dunărea, brîu. Idem, op. cit., p. 36. Cum se bate Oltu, brîu. Idem, op. cit, p. 60. Cununa, horă, în com. Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud. Fgr. 5320 a. Cureaua, se joacă rar în com. Tutana şi Piteşti — jud. Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit, (tabel). Cureluşa, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit. p. 165. Horă iute în com. Dăieni, Beştepe şi Vulturu, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 639. Curdeasca, brîu de doi. Elena Se­ vastos, op. cit, p. 281. Cuşmuliţa, joc în Miroslava — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 172.

Damu, joc în com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Mun­ tean Ion, Folclor coregrafic din Almas şi Caras, 1974. p. 190. Dana sau Dama, horă, în com. Celeiu, jud. Gorj. N. Varone, op. cit, p. 15. Daneţul, joc în linie, cu braţele în­ crucişate la spate. în com. Băileşti, Calafat şi Filiaşi, jud. Dolj. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 101, 210. Dans de început din Corni — Mara­ mureş. Disc S T M - E P E 01059. Dans din Certeze — Satu Mare. Disc S T M - E P E 0891. D-a-n săritele, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 35. Dans mărunţel (Scuturatu) în DuTăşti - Alba. Mgt. 3200 I t. Dansul cocoarei, horă în Drăgăşani — Vîlcea, Fgr. 12447 a. Dansul cu ulcioarele, muzica de Eugenia Capţevici. Bibi. Ac. R S R , Cab. muz. (Ms R 160). Dansul dubaşilor (luntraşilor, vîslaşilor). Horă ce se transformă în joc de perechi. Se obişnuieşte în comunele Hălmăgel, Petriş, Prunişor şi Satu Nou — jud. Arad. (N. Varone). Dansul fetelor din Căpîlna — Sălaj, vestit prin gingăşia mişcărilor şi fru­ museţea costumului specific locului.

După el, muzicologul Constantin Arvinte a realizat un frumos tablou coregrafic. Dansul fetelor din satul Peteeu, jud. Harghita. Sîrbă domoală care se transformă în horă. (N. Varone). Dansul la „dezgoveală" (scoaterea gătelei miresei şi împodobirea capului cu o maramă). Emilia Comişel, Dansul popular românesc, Sinaia, 1971, p. 7. Dansul legănuşelor, pe Valea Vişăului — Maramureş. Grup de opt-zece tinere mame, înveşmîntate în costu­ mul caracteristic zonei, dansează cîntînd una după alta, cu mişcări line, purtînd pruncii în legănuşe susţinute de o baieră pe umăr, dreapta. Se des­ făşoară după o muzică domoală, ase­ meni cîntecului duios, adormitor, al mamei, de „nani, n a n i . . ." Datini şi obiceiuri din Maramureş. Culegere de librete pentru spectacole folclorice. 1968, p. 39 şi în Contemporanul nr. 43 din 20 oct. 1972, p. 8 (foto). Dansul miresei pe bani. Emilia Comişel, op. cit., p. 3. Dansul muncii, executat de echipa căminului cultural din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, la festivalul naţional „Cîntărea României" (văzut la televi­ zor, 29 apr. 1977).

53 >3 Danţ, joc în jud. Satu Mare. Fgr. 5004 b . Danţ circular, căruia i se păstră numele primitiv de chora sau hora. Dimitrie C. Ollănescu, op. cit., p. 119. Danţ dă doi, în zona folclorică a Aradului. Florea T. Ion, Folclor muzi­ cal din jud. Arad. Voi. I . . .,1975, p. 53. Danţ din Cămărzana (zona Oaş). L. Perceag, Jocuri pop. din jud. Satu Mare, p. 9. Danţ din Gherţa (Ugocea), zona Oaş. L. Perceag, op. cit., p. 10. Danţ din Negreşti (zona Oaş). Idem, op. cit., p. 8. Danţ la nuntă, horă pe loc, în com. Maeru, jud. Bistriţa Năsăud. Are stri­ gături. N. Varone, op. cit., p. 16. Danţ oşănesc, cu fete, în Certeze — Satu Mare. Fgr. 2175 b. Danţ roată, în Oaş — Satu Mare. Fgr. 5039 c. Danţu, se joacă de femei şi bărbaţi, care se ţin de mînă. Dim. Cantemir, op. cit., Cap. X V I I , p. 141. Danţu (nume polonez) obişnuit în unele co­ mune din Transilvania. S. FI. Marian, Nunta la români, 1890, p. 3 5 4 - 3 6 4 . O vid Densuşianu, Graiul din Ţara Haţegului, B u c , 1915, p. 2 7 6 - 2 7 7 . Joc întovărăşit de strigături. Flăcăii prinşi pe după cap formează un lanţ care se mişcă spre dreapta sau stînga, cu paşi mărunţi, ca la sîrbă şi figuri speciale. Victor Păcală, Monografia com. Răşinari — Sibiu, 1915, p. 236 — 237. Danţu (în ritualul nunţii) în com. T u d o r a — Botoşani. Fgr. 9117 b. Danţu colacilor (zona Oaş). L. Per­ ceag, Jocuri populare din jud. Satu Mare, p. 6. Danţu de la Mărăşeşti, horă, în c o m . Mărăşeşti, jud. Mehedinţi. N. Varone, op. cit., p. 15. Danţu miresîi (zona Oaş). L. Per­ ceag, op. cit., p. 5.

Danţu-n două părţi, horă în jud. Gorj şi Mehedinţi. N. Varone, op. cit., p. 15. Danţu-n patru, Danţu cu patru zis şi Bolunduşu. Horă cu strigături for­ mată numai din două perechi, urmată de sîrbă şi apoi de învîrtită. Se joacă în com. Copalnic — Maramureş. N. Va­ rone, op. cit., p. 19—20. Danţu-n patru din Tîrgu Lăpuş — Maramureş. Disc S T M - E P E 0752. Danţu rar, joc în jurul Bucurestiului. Fgr. 7227. Danţu sîrbesc, în Izverna — Mehe­ dinţi. Fgr. 11796 b, Tib. Alexandru, op. cit., p. 216. Danţu], joc în cerc, mîinile pe umeri, în com. Ilovăţ — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 84. Danţul, cu­ noscut în comunele Gura Rîului şi Poplaca — Sibiu, este o formă parti­ culară de brîu pe numărătoare, speci­ fică zonei din „mărginime". în com. Sadu — Sibiu se numeşte Brîul Siminic, joc bărbătesc de umeri. Andrei Bucşan, Specificul dansului . . . , p. 170 şi 3 1 1 . Danţul cel mare. Ion Creangă, Bîrlad, nr. 4/1909, Logodnă şi nuntă de I. O. Zugravu, p. 9 5 - 1 0 0 . Danţul din Oaş sau Danţul Oşenesc. N. -Varone, op. cit., p. 15. Danţul „din verde", horă, brîu şi învîrtită, în jud. Satu Mare. N. -Varone, op. cit, p. 15. Danţul fecioresc, Şezătoarea, Fălti­ ceni, voi. XXII/1926, p. 41. Danţul mărunţel. Bela Bartok, Cîntece poporale româneşti din Comitatul Bihor, B u c , 1913, p. 274, 276, 277, 279-200, 282-286. Danţul miresii. S. FI. Marian, op. cit, p. 724. (Vezi Jocul miresii şi Hora miresii). Tip de horă mare, în cerc mixt, deschis. Varianta din com. Tulnici prezintă deplasare continuă spre dreapta, iar cea din Spineşti — Vrancea. deplasare spre stînga. Anca Giur-

54 >4 chescu si Constantin Eretescu, op. cit., p. 54. Danţul miresii ca la Mesesenii de Jos — Sălaj. Eugenia Cernea, Folclor muzical din Sălaj, 1972, p. 109. D-aoJi fete d-aoli muşete. Joc mixt în cerc deschis cu braţele în brîul veci­ nilor. Tip de sîrbă, la macedonenii „gramosteni", veniţi din Gramostea (Macedonia) în Dobrogea. Gh. PopescuJudeţ op. cit., p. 639. Dă doi, De doi. G. Baronzi, Limba română şi tradiţiile ei, Brăila, 1872, p. 91 —92. Brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 33. Joc în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 185. (Lugozana). I — I I I . T. Brediceanu, Caiet I, p. 3, II, p. 12, V. p. 8, vezi şi Joc de doi. De-a lung, joc în părţile Aradului. Ioan T. Florea, op. cit., p. 93. Dealul lung, joc în satele de pe Valea Trotuşului. în com. Bogdăneşti i se zice Drumul lung, iar în satul Caşin Drumul dracului. Se joacă perechi, în cerc. G. Sfîrlogea, op. cit., p. 126—179. De-a lungul, joc lin de perechi în satul Giurtelec, jud. Satu Mare. Par­ tenerii faţă în faţă ţinîndu-se cu dreapta de o batistă, iar stînga liberă lăsată în jos. Mişcarea în linie, cu deplasări în stînga în dreapta şi cu învîrtirea fetei pe sub mîna băiatului. Carol Luczai, Culegere de jocuri popu­ lare din Bihor, 1969, p. 45. Joc de perechi în cerc, mişcări uşoare, cu chiui­ turi. Trei paşi înainte, trei înapoi, cu multe figuri: „Pe după spate", „pe sub mînă", „cu fetele în mijloc", apoi „flăcăii la mijloc" şi aşa . . . (Echipa de dansuri a Căminului cultural din Logig — Mureş, Bucureşti, 1955, p. 14). De-a lungul de pe Someş. Disc S T M - E P E 01104. De-a lungul din Feleac. Disc 45E P E 10336. De-a Mărunţelu. Horă, care se joacă cu paşi mărunţi, de sîrbă vioaie. Se obişnuieşte rar în comuna Rîşnov jud.

Braşov. N. -Varone, op. cit., p. 20 (vezi şi Mărunţelul, Mărunţica). De-ar fi Moldova. Horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 5. Deasa din Buciumi — Sălaj, p i s c S T M - E P E 0750. De-aş trăi ca frunza-n fag, sîrbă în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 352. De băut, joc în Maramureş. L. Perceag, op. cit., p. 16. De băut din Vişeu — Maramureş. Disc S T M - E P E 0891. De botă, joc în Ardeal. AI. T o t h , Suită de dansuri populare româneşti, Tg. Mureş, 1975, p. 1. De ce doamne nu muream, brîuleţ în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 246. De chiuit, joc cu strigături în T o pliţa — Mureş. Fgr. 13085 b. De cînd m-a aflat mulţimea, horă populară (1921) de J. Paschill. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25778). De cu seară, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 58. De doi (Doiu) în Banat, joc în cerc de trei-patru perechi, interesant prin dantelăria coregrafică a braţelor şi pi­ ruetele fetei pe sub mîna^ băiatului. Are strigături: „Să jucăm ca pe la noi, /Jocul pe picior de doi, / Doiul mîndru, legănat / Ca la noi, ca Ia Banat". Muntean Ion şi Laţcu Afilon, Folclor coregrafic din Văile Timişului şi Bistrei, 1971, p. 44. Joc de perechi pe Valea Mureşului. Garai Ida, Jocuri populare pădureneşti, 1960, p. 1 6 - 2 1 . Joc de perechi în cerc deschis . . . în Năruja, Spulber şi Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 1 3 3 - 1 3 9 . De doi „bătrîneasca" în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 375. De doi ca în A l m ă j , în com. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin. L a ţ c u Afi­ lon şi Munteanu I., op. cit, p. 109.

55 De doi, ca la Cîmpulung se joacă la toate ocaziile în com. Oeşti — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit, (tabel). De doi ca la Dolboşeţ, joc în com. Dolboşeţ, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 103. De doi „ca la Zarveşti", în com. Dalei — Caras-Severin. Disc 1740 (A. ICED). De doi pe coarda groasă, în Bughea de Sus şi Albeştii de Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 396. Dedoiul, joc de perechi cu comandă, executat cu măiestrie de vrînceni. Strigăturile descriu desfăşurarea. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vrancea, 1968, p. 19. De dragul flăcăului, sîrbă urmată de învîrtită. Se joacă în com. Movilita — Ilfov. (N. -Varone). De început din Iadăra — Maramureş. Disc S T M - E P E 01059. De întors, joc în com. Bata, Vinga şi Lipova, jud. Arad. T. Brediceanu, op. cit., p. 3 1 3 — 3 1 5 . De învîrtit, joc în Maramureş. L. Perceag, op. cit., p. 13. Dela, joc popular. Şt. Şt. Tuţescu, Izvoraşul, an. V I I I , 'nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 20, 21. Joc bărbătesc în com. Oprişor — Mehedinţi. Formaţia linie, ţinuta „ d e brîu". Surdu Mişu Ion, op. cit., voi. 2, p. 101. Deleanca, Delencuţa. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Deleneasca, joc în Goeşti şi Lungani — Iaşi. Pavel Delion, op. cit., p. 246. De mină, joc în Sînnicolaul Mare, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 316. (Vezi şi Jocul de mîna). De mină sau De tăti. „începe cu o plimbare care seamănă cu plimbarea jocurilor ardeleneşti". Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 9 9 - 1 0 2 . De nuntă, la cornul mesii, Disc S T M - E P E 0891. De-nvîrtit „a nănasilor", în Mara­ mureş. Disc STM-EPE* 01067.

De-nvîrtit de pe Iza — Maramureş. Disc S T M - E P E 01067. De peste Olt, horă D. Vulpian, op. cit, I, p. 56. De purtat. Joc de perechi aşezate întîi într-un şir lung, apoi se unesc, formînd o roată mare. Fata se învîrteşte de două ori pe sub mîna dreaptă a flăcăului, se îmbrăţişează cu el şi amîndoi se rotesc, de cîte două ori dreapta şi stînga, apoi se prind pe după gît şi fac plimbări în ritmul muzicii. Se obişnuieşte în comunele Cipău, Jernut — Mureş, Lechinţa şi Gura Arieşului, jud. Alba. Are strigă­ turi. N.-Varone, op. cit., p. 20—24. De purtat sau învlrtita. Joc în Laslău Mare, jud. Maramureş. Fgr. 4803. Derejanca, joc în com. Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op. cit, p. 155. De sărit. Jocul sau Jocul fecioresc, horă în Maramureş. H. Socoşan, Curs de jocuri populare româneşti, 1976, p. 31. De sărit de pe Mara. Disc STME P E 0876. De sărit din Berinţa — Maramureş. Disc S T M - E P E 01059. De sărit în zori de zi. Disc STME P E 0931. Desca, joc popular în Banat. Colec­ ţia T. Brediceanu. Despre ziuă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 37. Desu, zis şi Fecioreasca, dans foarte vioi de feciori. Se caracterizează prin multe bătăi pe diferite segmente ale picioarelor. Domby Emeric, Dansuri populare din jud. Cluj, voi. II, 1971, p. 98. De tare, joc vechi bărbătesc, în sudul Moldovei. Se joacă în grup de doi sau solistic. Gh. Baciu, op. cit, p. 35. Tip de brîu mocănesc, compo­ nenţă mixtă, în com. Spulber — Vran­ cea. în Nereju se joacă numai de bărbaţi. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit., p. 97, 117, 118.

563 De trei ori pe după masă, horă cu cîntec şi strigături, legată de ritualul nunţii în nordul Moldovei şi Bucovina. După terninarea ospăţului, pe la mie­ zul nopţii, într-o mare veselie, în tactul muzicii, nuntaşii se scoală, se prind de mîini şi încep „ocolirea mesei", cîntînd: „Di trii ori pi după masă să scoatem răul din casă, să rămîie binili să trăiască mirili, să trăiască şi mireasa să povăţuiască casa". (Inf. Ecaterina I. Rîşca, Burdujeni — Suceava). Disc S T M - E P E 0994. De ţi-e bărbatu urît!, horă. D. Vul­ pian, op. cit., I, p. 54. Deuleanu, se joacă la toate ocaziile în com. Vlădeşti — Argeş, Badea Marin şi . . . , op. cit. (tabel). De unu singur, sîrbă sau bătută, executată de cel mai bun jucăuş din sat. Cînd a obosit, altul îi ia locul şi aşa mereu. Se obişnuieşte în com. Radovanu — Ilfov (N. -Varone). Se joacă rar la nunţi, în com. Fîlfani — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). De vîrf, joc după o melodie din fluier, în satul Preajba — Gorj. Disc 944 b (A. ICED). Dialogul, joc în „zona Codru", jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 19. Dianca, horă, în com. Amărăştii de jos — Dolj. Joc mixt, în com. Goicea Mare — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 216. D i doi, joc în Bîrseşti — Vrancea. Fgr. 3730 a. Dichiţa, joc popular în Teregova, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 328. Din Carpaţi, horă. Muzica de Diogene Firoiu, pe cuvinte de Stelian Nicolau, Buzău, 1915 Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3199).

Din cimpoi (Sărita, aşa pă loc). Joc în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, op. cit, p. 241. Din Maramureş, joc popular. T. Bre­ diceanu, op. cit., caiet IV, p. 14. Diostăia, joc popular, mai mult tur­ cesc. Sassu Iulian, Din etnografia satu­ lui Fîntînele (Inacişme), „Analele Dobrogei, an. XI/1930, p. 38. Dirindeaua, (Hirindeaua, Irindeaua), horă. Gh. Fira, op. cit, p. 95. Dîmboviţa, sîrbă nouă, compusă de Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1876). Dînga, se joacă la toate ocaziile în com. Conteşti şi Budeasa, jud. Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Dîn Şopot pînă-n Gîrboţ, joc în com. Bozovici, jud. Caraş-Severin. N. Ursu, Cîntece şi jocuri populare româneşti din Valea Almajului (Banat). Buc. 1958, p. 209. Doborîta, joc în cadrul Căluşului, în Teleorman. H.B.Oprişan, op. cit, p. 207 Dobre, horă, în com. Crainici — Mehedinţi. N. -Varone, op. cit, p. 16. Dobrica, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 58. Dobridoreanca — Disc 2272 I a (A. ICED). Dobrişan, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 60. Dobrogeancă, horă în Medgidia — Constanţa. Fgr. 13341 a. Dodă'dodă şi iar do dă, horă. D. Vul­ pian, op. cit, I. p. 53. Dodolina, joc nou. St. St. Tuţescu, Izvorasul, an V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . Doi (Bucureşti şi T . Severin), brîu. D. Vulpian, op. cit. p. 34. Doi băieţi din Valea Mare. N u m e de sîrbă iute jucată de doi flăcăi, în cătunul Ghermăneşti — Ilfov. N. -Varo­ ne, op. cit, p. 23. Doi de mină (Tîrgovişte), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 35.

577 Doica Fira, joc popular din jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit., p. 3. Cunoscut în Obreja şi Teregova, jud Caraş-Severin. T. Bredi­ ceanu, op. cit., p. 324. Doiul bătrînesc, se joacă de toate vîrstele, cu pas rar, legănat, pînă la grupurile de paşi mărunţi şi repezi . . . , în Banat. Muntean Ion şi Laţcu Afilon, Folclor coregrafic din Văile Timişului si Bistrei, 1971, p. 75. Doiul lui Petrică. Disc 45 STM-EPC 10377. Dologeacul, joc de unul singur sau de mai mulţi, înaintea naşului, sino­ nim cu Păhărelul, în Dobrogea. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 639. Domerachi, jocul macedonenilor f îrşiroţi, în com. Cogealîc şi Tariverdi — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 639. Domnica, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 10. Dorneasca, Dorneneasca, Dornîneasca, horă, în Fundu Moldovei — Sucea­ va. Fgr. 12670 b şi Fgr. 20010 b. Dorobăneşte, joc bătrînesc în com. Călugăru, Mărgineni şi Sărata — Ba­ cău. Are strigături. G. Sfîrlogea, op. cit., p. 7 5 - 8 4 . Dorobănţe seu, nume de brîu care se joacă cu mîinile în sus, în com. Otopeni — Ilfov. N. -Varone, op. cit., p. 25. Dorul cocoanei, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 108. Culeasă din Drăgăşani — Vîlcea. Fgr. 11105 c. Dorul Gorjului, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 51. Două părţi. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Dragă şi iar dragă, horă, în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit., p. 9. Dragostile, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 10. Drăcşăneasca. Horă mare de perechi, începe cu paşi dreapta şi apoi stînga de cîte două ori, „frămîntă" pe loc.

apoi se prind şi joacă învîrtită de cîte două ori în fiecare parte. După aceea, se formează două rînduri faţă în faţă. Flăcăii, prin mişcări foarte iscusite, îşi lovesc cu palmele genunchii, carîmbii cizmelor şi tălpile, în tactul muzicii iar fetele, cu mîinile în şolduri, joacă legănat în faţa lor. Veselia se măreşte şi prin strigăturile dialectale: „M-o trimis mama de-acasă / să gioc fata cea frumoasă / b-am s-o gioc şi pe cea slută / cî şi aceia mă sărută . . . " Uneori joacă şi bătrînii la sfîrşitul nunţilor. In com. Drăcşani, jud. Boto­ şani. (N. -Varone). Drăculeţu, o legănată urmată de învîrtită. Perechile se prind de mijloc. Se joacă în com. Otopeni, Dobroieşti şi Lipia — jud. Ilfov. N. -Varone. op. cit., p. 25. Drăgaica, joc ritual, cîntat din gură, cu strigături după o melodie la dîrlabă, în Ulmeni. — Teleorman. Fgr. 14638 a. Joc săltăreţ în ziua de Sînziană (24 iunie) în Muntenia, executat de patru fete frumoase îmbră­ cate bărbăteşte. L. Şăineanu, op. cit., p. 219. Joc ritual de recoltă, înainte de începerea secerişului, în Raşova — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 640. Drăguţul cumetriţii, horă, în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit., p. 14. Drînda, joc popular în Borlova jud. Caraş-Severin. D. Emilian, Brîuri din munţii Banatului, 1966, p. 152. Dropca, joc în Pecineaga — Constan­ ţa. Eug. Cernea, Melodii de joc din Dobrogea, p. 165. Drumul Clujului, brîu D. Vulpian, op. cit., p. 36. Drumul dracilor, horă. Gh. Fira, op. cit. p. 216. Drumul dracului sau Naibii. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Idem în com. Jugur, jud Argeş (fost Muscel). Carp Paula şi Amzulescu AL, op. cit., p. 302. Fgr. 1983 b. în Bughea de Sus

58 oi şi Conteşti — Argeş. Gh Suliţeanu, op. cit., p. 434. Drumul naibii (dracului). Horă de perechi, fete şi băieţi prinşi de mîini, faţă în faţă. începe cu „hora mare", din care se desprind cîteva perechi şi joacă la mijloc. L a strigătura: „Foai verde de hamei, / lasă fata măi!", băieţii se desprind şi intră în cerc, iar fetele îşi aleg alţi parteneri. După o nouă strigătura, fetele, cu o plecă­ ciune, mulţumesc pentru dans, intră în horă, iar băieţii îşi aleg alte parte­ nere şi a ş a . . . . Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 98. Duda, „gioc" de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 37. Joc în com. Prigor, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 169. Dudele, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Duiniranchi, joc megleno-român, tip horă, în com, Cerna — Tulcea. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Dulapu, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 53. Dulce limbă românească, horă, mu­ zica de Al. Ionescu-Butas. Caiet IV, Cluj 1934. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 108). Duna, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardas. D. Vulpian, op. cit., I. p. 52. Dunăreanca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 3 2 - 3 3 . Dunărinca, joc în Moceriş, Oraviţa şi Mehadia, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 301. Fgr. 11632 c. Dura, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 57. Se joacă cu paşi dreapta pe

loc, apoi lateral spre stînga, încheind cu o serie de bătăi. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 68. în Vîlcea se joacă rar, la „furcării". Ion N. Popescu, Hore cu strigări şi strigături, 1938, p. 30. Joc în semicerc, mîinile pe umeri. Cuprinde o plimbare şi o figură pe loc, execu­ tate de patru ori. Andrei Bucşan, Jocuri populare din Muscel şi Bran, 1958, p. 91. Tip de horă în două părţi. Se execută după comandă strigată, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641. Joc de unul singur în Potcoava — Ialomiţa. Fgr. 5306 c. Dura de la Cuza Vodă. Horă de fe­ mei şi bărbaţi în com. Cuza Vodă — Galaţi. Gr. Băcanu, Jocuri din sudul Moldovei, Galaţi 1969, p. 105. Dura de la Suceveni, se joacă la toate ocaziile în Suceveni — Galaţi. Are strigături. Gr. Băcanu, op. cit, p. 1 0 9 - 1 1 0 . Dura-n bătaie. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Dura rotată, horă în Petrişani — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 431. Durduliana, horă. Gh. Cardas, op. cit, p. 129. Duşa, joc în cadrul Căluşului din Teleorman. H. B. Oprisan, op. cit, p. 193. Duşanul, joc foarte dinamic, obiş­ nuit în com. Fîrţăneşti — Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit, p. 1 1 3 — 1 1 4 . Duşumeaua, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 56. Du-te, du-te la bărbat, horă. Idem, op. cit, I, p. 60.

Eaea dîra, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 64. lidera, brîu, Idem, op. cit., p. 39. Elbasana. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Elele (Gimparalele), horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5 Elepatacul, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 38. Elisabeta, dans naţional, compus din cinci figuri. Se joacă de opt persoane, formînd patru perechi, pe muzica I. D. Bârlan, cuvinte de St. Constantinescu. Bucureşti, 1929.

Encea, Sibiencea, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 38. Epureasca. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Eşanca, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 61. E u as vrea, horă. Idem, op. cit., I, p. 63. Eu iubesc, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 14. Eu iubesc, maica iubeşte, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 60.

Face«m-aş tîlhar (haiduc), horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p.14. Fainoaga sau Hora de doi, în Otopenii de jos. Se joacă în cerc sau semi­ cerc. Mişcări iuţi dreapta, pe loc şi stînga cu uşoare legănări. Gh. Gănescu, Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni, p. 46 - 4 7 . F a Mariţă, horă populară de I. Ch. Bernstein, pe cuvinte de Adrian Molan. Iasi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 23602). Fata babei, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 72. Fata eu cămeşa murdară, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 11. Fata cu năravuri, horă în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit, p. 8. Fata curată, nume de horă, care începe cu strigături, admirînd hărni­ cia fetei, în Călineşti — Argeş. (N. -Va­ rone). Fata lăudată, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 14. Fata mamii. Horă în comunele Băiculeşti şi Izbăşeşti, jud. Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 25. Fata murdară, nume de horă în com. Gorganu — Argeş. (N. -Varone). Fata nestatornică, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 7.

Fata popii, joc popular în Moldova. Se joacă în Bălţaţi — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 122. Fata rumenită, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 7. Fata seurtă-n picioare, horă, în Bucovina. Idem, op. cit, p. 7. Făclia libertăţii, dans executat de echipa Căminului cultural din Tg. Mu­ reş la festivalul naţional „Cîntărea României" (văzut la televizor, 29 apr. 1977). Fălcoiana, horă în com. Fierbinţi — Dîmboviţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 431. Fecioreasca (Ficioreasca), horă în jud. Tîrnava Mare. Are multe strigă­ turi, adesea chiuite. Ficioreşte, joc popular în Iclud, jud. Cluj. N. Varone, op. cit, p. 1 6 - 1 9 . Fecioreasca ca la nuntă. Dans di­ namic, cu multe bătăi pe diferite segmente ale picioarelor şi bătăi din palme, compus din perechi fete şi bă­ ieţi. Domby Emeric, Dansuri populare din jud Cluj, voi. II, p. 62. Fecioreasca fetelor din Crihalma — Braşov. Disc S T M - E P E 0751. Feciorească de pe Mureş. Disc STME P E 0896. Feciorească din Becea — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750.

61 u i Fecioresc de nuntă. Disc S T M - E P E 0931. Fecioresc de pe Valea Agrijului — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750. Fecioresc de pe Valea Almaşului. Disc S T M - E P E 0750 I. Fecioresc de pe Valea Barcăului. Disc S T M - E P E 0931. Fecioresc din Hida — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750. Fecioresc din Sacalasău — Bihor. Disc S T M - E P E 0997. Feciorescu de la Ieud şi Feciorescu de la Petrova — Maramureş, începe cu o horă mare, cu tropote şi bătăi din pinteni, mişcări stînga şi dreapta. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Oaş şi Maramureş, 1963, p. 123, 135. Se joacă şi de unul singur în reg. Crişana. Mihai Florea, Prietenii mei concu­ renţii . . . , B u c , 1976, p. 65. Feciorescul rar, în com. Răstolţ — Sălaj. Mgt. 3507 I a. Fecioreşle (bătrîneşte), joc în ritu­ alul nunţii. C. Brăiloiu. „Nunta din Feleag", Buc. 1938, p. 10. Feeioreşte ca la Mîndra — Sibiu. Disc 748 I (A. ICED). Feciorul fălos, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 28. Feciorul unguresc, horă, în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit., p. 15 Fedeleşul (Fedeleşiul), sîrbă, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora Bădulescu, op. cit., p. 7 1 — 7 2 , pus pe note de V. G. Gavrilescu, Izvoraşul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 4. Fedeleşul sau Ciu­ leandra, joc în grup de cinci-şase persoane. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 106. Fedeleşul cu strigături, horă în com. Policiori şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit. p. 192. Fedeleşul fetelor. Disc S T M - E P E 01056. Felecana, dans lent de perechi, cu plimbări, balansări, întoarceri pe sub

mînă şi ponturi foarte dibace. Lorincz Lajos, Jocuri populare de pe Mureşul de sus, 1970, p. 195. Femeia bătrină, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 29. Femeieşte, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 39. Ferbinţanca, horă. Idem, op. cit., I., p. 64. Fetele din satul nostru, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 28. Fetele şi logofătul, horă în Buco­ vina. S. FI. Marian, op. cit., p. 9. Fetele tatii, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 18. Fetescu (Mînînţel, Tropăţel) în Husasău de Tinca — Bihor. Mgt. 4098 I a. Fierareasca, joc bărbătesc numit şi Chilabaua în com. Turda — Tulcea şi N. Bălcescu — Constanţa. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Fiica poporului, horă naţională de Louis Wiest, B u c , 1880. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17627). Firicelul. Se joacă în com. Polici­ ori şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 193. Fişcălia se joacă rar în Mozăcenii din Vale — jud Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel) Fîntînica, horă. D. Vulpian, op. cit. I. p. 70. Fîrliconda. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Floarea albă, Idem, op. cit., p. 281. Floarea mărului, joc legănat în com. Horodnicul de sus, jud Suceava. Are strigături. N. Varone, op. cit., p. 19. Floricelele, horă, muzica de Louis Wiest. D. Vulpian, op. cit. I, p. 67. Floricica, horă. Idem, op. cit. I, p. 70. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Horă, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 185. FI. Cristescu, op. cit. p. 5. Joc de perechi în cerc, foarte răspîndit în reg. Bacău. „Este un model de graţie şi lirism". Gh. Sfîrlogea, op. cit.,

62 e p. 4, 67 —73. Se mai joacă în com. Balta — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., în unele sate din jud. Brăila. Gănescu C , Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 43. Sîrbă. Melodia de Năstase Ionescu, cuvinte de N. Pietro. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2027). Floricica de Ia Amara. Se joacă la toate ocaziile. Runcan Mihai, Jocuri populare din Ialomiţa, 1973, p. 205. Floricica de la Dragalina, horă. Idem, op. cit., p. 210. Floricica de la Luciu (Ialomiţa), joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. Idem. op. cit, p. 284. Floricica de la munte, joc în cerc de bărbaţi şi femei. Are numeroase variante. C. Sfîrlogea, op. cit, p. 51 — 58. Floricica de la Muscel, joc în com. Jugur — Argeş. Ioan Grecu, op. cit. p. 114. Floricica de la Perişoru. Joc prefe­ rat la toate ocaziile de petrecere. Runcan Mihai, op. cit, p. 289. Flori de lămîiţă, horă. Disc 194 a (A. ICED). Floricica din Căluş, dans iute în com. Preajba — Gorj şi Pietrari — Vîlcea. Fgr. 1519 b. Numit aşa fiindcă se aseamănă cu o „întorsătură" din jocul Căluşului, F. Cristescu, op. cit. p. 18 Floricica din Jugur, joc vioi cu paşi uşor săltaţi, în com. Poenari — Muscel. Andrei Bucşan, op. cit, p. 77. Florin, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 72. Fluieraşul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Foaie verde pătlăgică, horă. D. Vulpian, op. cit, I. p. 65. Foarfecă (imită mişcarea foarfecii). Un şir lung de fete şi altul de flăcăi se aşază în formă de cruce şi joacă sîrba. Apoi, rîndurile se apropie şi din ele se formează perechi, care joacă învîrti­ tă şi bătuta pe loc. Joc popular în

com. Braniştea — Suceava şi Ştefăneşti — Botoşani. (N. Varone). Foeşeneanca, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 64. George Baronzi, op. cit, p. 92. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Joc spe­ cific în com. Otopenii de jos. Ţinuta, palmele în palmele partenerilor. Gh. Gănescu şi I. Popescu, op. cit, p. 39-40. Focul inimii, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 39. Fogaşu (Ardeleană) în Vîlcele — Braşov. Fgr. 14749 f. Foicica de trei cepe, horă. D. Vulpian op. cit. I, p. 65. Foişoreanca, horă, în com. Morteni, jud. Dîmboviţa. N. Varone, op. cit, p. 20. Se joacă şi în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 417. Fost«ai lele, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 26. Fost-am, horă, în Bucovina. Idem, op. cit, p. 17. Frumoasa Sofie, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 39. Frumuşica, horă în Bucovina. Fgr. 20.060 a. Frunza, horă în jud. Dolj şi Mehe­ dinţi. N. -Varone, op. cit, p. 20. Joc mixt, tip horă, în com. Dunavăţu de sus — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641. Frunza nucului, joc de perechi în nordul Moldovei, Gh. Baciu, op. cit, p. 34. în com. Arsura — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 166. Frunza oltenească, joc în cerc. AI. Dobrescu, op. cit, p. 100. Horă veche, cu mişcări largi, elegante, în Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 13. Frunza pe baltă. Horă veche olte­ nească. Idem, op. cit, p. 7. Frunza veche. Disc STM-EPE 01076. Frunză verde magheran, joc în Răducăreni — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 149.

63 Frunzuliţă de lipan, horă. D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 69. Frunzuliţă, fin cu rouă, horă. Idem, op. cit. I, p. 65. Frunzuliţă şi-o para, sîrbă în Schineni şi Murgeni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 148. Fudula, horă în Bucovina. Joc în Fundu Moldovei şi Cîmpulung — Su­ ceava. Fgr. 3561 b. Disc 659 II (A.ICED). Fulga, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 73. Furnica, joc mixt în com. Grin­

deni — Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri populare olteneşti, 1966, p. 107. Furtuna, joc foarte vechi în Moldo­ va. Are două părţi: întîia lentă, a doua repede, ca o furtună. T. Stănescu, op. cit., p. 103. Fustanele, jocul macedonenilor fîrşeroţi, în com. Tariverdi, jud. Con­ stanta. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Fusul, în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nistor, op. cit., p. 197. Joc repede în com. Mitoc şi Banca — Vaslui. Bălan N. şi Stan Mircea, op. cit., p. 164.

Gaida, horă macedoneană în Man­ galia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Galaoneasca, se joacă în satele Schitu şi Tuzla, jud. Constanţa. I. Cris­ tian, op. cit., p. 50. Mgt. 3107 n. Galaonu sau Zvîcu, brîu. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Galaonul bărbătesc, joc de flăcăi şi fete, în linie, cu braţele încrucişate la spate. In Oltenia. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 24. Galaonul bătrinesc, în Cioroiaşi — Dolj. Mgt. 4067 v; şi în satul Mitoc — Botoşani. P. Delion, op. cit., p. 243. Galaonul de brîu, în Desa şi Ciupercenii noi — Dolj. Mgt. 389 e. Galaonul de la Cîrna. Joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 114. Galaonul de la Săpata, joc mixt în com. Săpata — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 124. Galaonul de mină, joc popular. Şt. Şt. Tuţescu. Izvorasul, an. V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . Galaonul fetesc, în Valea Standu­ lui — Dolj. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 24. Galaonul în doi, în Rudari — Olt. Mgt. 2493 c.

Galaonul îngenunchiat, joc vechi. Şt. Şt. Tuţescu. Izvorasul, an. V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . Galaonul plimbat şi Galaonul pe loc. Joc mixt în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 133, 138. Galaonul ursăresc, în com. Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2919 c. Galia (Barza), joc în Ghimeş — F ă ­ get, jud. Bacău. Mgt. 3271 II m. Galopu (Şaeru). Fgr. 11.724 e. Galopul, sîrbă în com. Stoileşti — Vîlcea (fost Argeş). N. -Varone, op. cit, p. 20. Garofiţa, horă. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R S R , Cab. muz. (III 4589). Disc 2583 I (A.ICED). Gavota, joc de perechi, ţinuta de Haţegană, în com. Zebil — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641. Găile sau Hora tare, în com. Hunia — Argeş şi Calafat - Dolj. Mgt. 2600 II p. Găina, horă repede, la nuntă, seara, la masa mare, în com. Corbeanca, jud. Ilfov, N. -Varone, op. cit, p. 25. Găinuţele, jocul „găinii" în cadrul nunţii, la mocanii din com. Vulturu — Tulcea. Azi dispărut. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 642.

65 Gălăţeanca. Teodor T. Burada, Al­ manah muzical, an 3/1877, p. 62 şi 91. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Găleţica, joc în com. Mitoc şi Banca, jud. Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 143. Găsirea oilor, joc de brîu în jud. Roman. D. Vulpian, op. cit, p. 42. Gcambara bulgărească, în satul Ileana - Ilfov. Fgr. 11.213. Tib. Ale­ xandru, op. cit, p. 225. Geambarale (Giamparale), joc de femei, foarte vioi, cu plesnituri din degete în tactul muzicii, în satele du­ nărene din Muntenia. Joc de nuntă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 185. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. IV, 1913, p. 243. Geampara ca-n Dobrogea. Disc 45 STM-EPC 10.368. Geampara de la Macin. Disc STME P E 0900. Geampara din Băileşti — Dolj. Disc S T M - E P E 01209. Geamparale macedonene în com. Casimcea — Tulcea. Gh. Popescu-Ju­ deţ, op. cit, p. 641. Geamparalele bătrîneşti, în comuna Bătrîni — Prahova. Mgt. 34 o. Geamparalele bulgăreşti, în com. Hotarele — Ilfov. Mgt. 1954 d. Geamparalele ca la Cernavoda, în Cernavodă — Constanţa. Ion Cristian, op. cit., p. 78. Geamparalele ca la moaşă, în Cervenia — Teleorman. Mgt. 2924 m. Geamparalele de la Alexandria, se joacă în Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 i. Geamparalele de la Balaci — Te­ leorman. Mgt. 2489 o. Geamparalele de la Călăraşi. Disc S T M - E P E 01076. Geamparalele de la Dăieni, în Dăieni — Tulcea. Mgt. I 1639 g. Geamparalele de la Vidra — Ilfov. Mgt. 2489 n.

Geamparalele din Bîrlad. Disc S T M - E P E 01057. Geamparalele din Teleorman. Disc S T M - E P E 01056. Geamparalele noi, în com. Gura Teghii - Buzău. Mgt. 3155 e. Geamparalele româneşti, în com. Nana — Ilfov. Mgt. 510 i. Geamparalele ruseşti, în satul Scundu - Vîlcea. Mgt. 1966 1. Geamparalele sîrbeşti, în Bucureşti. Mgt. 2348 a. Geamparalele turceşti, în com. Na­ na — Ilfov. Mgt. 510 h. Geamparaua, în Aluniş — Prahova. Mgt. 4205 I I I . Geamparaua constănţenilor. Disc E P C 934. Geamparaua dobrogeană. Se joacă în Enisala şi Rahmanu — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641. Geamparaua nouă, în Dobrogea. Mgt. 2147 k. Gheardaşu românesc, în com. Boişoara — Vîlcea. Mgt. 3591 I b. Ghena, joc mixt în cerc. Ţinuta lanţ de mîini, în com. Turcoaia — Tulcea etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 641. Şi Pecenega — Tulcea. Dim. Gălavu, op. cit, p. 95. Gherghiţa din Căluş, joc în ansam­ blul Căluşarilor. H. B. Oprişan, op. cit, p. 203. Gheorghieşul, joc în Văleni — Ba­ cău. Mgt. 289 n. Gherca, joc în com. Tîrguşor — Constanţa. Mgt. 3674 t. Gherlanul, joc vechi. Şt. Şt. Tu­ ţescu, în Izvorasul an. V I I I , nr. 5—6/ 1929, p. 2 0 - 2 1 . ' Ghiaţa, joc în Bucureşti. Mgt. 394 i. Ghilabaua ţigănească, în Stefănesti - Vîlcea. Mgt. 2441 d. Ghimbu, joc în Mehadia, jud. Ca­ raş-Severin. T. Brediceanu, op. cit, p.'337.

66 Ghimeşu, horă de umeri, în com. Mierea-Birnici, jud. Dolj. N. -Varone, op. cit., p. 25. Ghimparul. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Horă, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 185. Joc ţărănesc. Dicţionarul limbii române, Tom. II, fasc. IV, p. 259. Joc în semicerc, după melodia Alunelului, în Oltenia. Gh. PopescuJudeţ, op. cit. I, p. 29. Ghimparul de la Guşoieni, Joc de Alunei simplu. «Mişcările lui simu­ lează înţeparea piciorului cu un ghim­ pe». Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 33. Ghimpele, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 42. Joc mixt în com. Perişoru — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 235. Joc în cerc, lanţ de braţe jos, în com. Balta — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., II, p. 28. Ghimpele sau Ghimpaşu în com. Sîneşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri populare olte­ neşti, II, 1959, p. 33. Ghimpele b ă t u t . . . Descris de Gr. Băcanu în Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 1 0 3 - 1 1 7 . Ghimpele de la Însurăţei. Gănescu C , Jocuri din jud. Brăila, 1973, p. 51. Ghimpele dobrogean, joc mixt în grup de trei, un băiat şi două fete, şi de patru, doi băieţi şi două fete, prinşi de mîini, în com. Dăieni —Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Ghimpele plimbat, Gr. Băcanu, op. cit, p. 1 0 5 - 1 1 7 . Ghimpişorul, joc în Gropeni — Bră­ ila. Stud. de etn. si folcl. zona Brăila, p. 199. Ghimpul, joc în Mehadia (Banat). T. Brediceanu, op. cit, p. 337, şi com. Eftimie Murgu, jud. Caraş-Severin. Latcu Afilon si Muntean Ion, op. cit, p. 173. Ghindăraşul, joc în Crăcăoani — Neamţ. Mgt. 608 b. Ghiocelul, joc în com. Rudari — Olt. Mgt. 2493 m.

Ghiţă Cătăniţă, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 41. Ghiumali, joc mixt macedonean, cu treceri pe sub mînă. I se mai spune Casap Alvasi, obişnuit la Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644. Ghiveci, joc în Brădesti — Dolj. Fgr. 14108 a. Giabăşasca, tip de „horă pe bătaie" identic cu ciobotăreasca, în com. Făgăraşu Nou şi Vulturu, jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644. Ginerele şi mireasa, sîrbă urmată de învîrtită, cu strigături. N. -Varone, op. cit, p. 20. Gioclu di la Aluatu, în Tariverde — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 36. Giocu. Dans obişnuit în com. Vă­ lişoara, jud. Cluj. începe cu figuri de Căluşari, apoi, fiecare-şi cheamă pe nume fata care-i place: „Tu, Mărie, tu!", şi-i face semn cu mîna să vină. Dacă refuză, el o trage la „gioc" şi ea-I urmează voioasă. Se formează un cerc de perechi care se învîrtesc la dreapta şi la stînga de cîte patru ori. După pauză, „ficiorii" se strîng în roată şi execută figuri pe loc, ca la început, apoi se prind cu fetele, care se învîr­ tesc de trei ori pe sub mîna dreaptă a flăcăilor. Se spun strigături. în re­ giunea munţilor Metalici şi în Valea Arieşului, locuite de moţi („ţopi") şi mocani, se „gioacă" la fel ca-n Văli­ şoara, cu mici deosebiri. „Lumea cul­ tă" numeşte acest joc „Ţarina mun­ ţilor Apuseni". N. -Varone, op. cit, p. 2 5 - 2 6 . Gioeu ardelean, cu strigături. Se compune dintr-un şir de „băietani" (flăcăi), iar în faţa lor vin „fechie" (fetele) cu care se ţin de umeri. „Gio­ cu" începe cu legănata şi mişcări pe loc, într-o parte şi în alta. Apoi, „băietanii" îmbrăţişează „fechiele" şi se învîrtesc de cîte trei-patru ori la dreapta şi la stînga. Se obişnuieşte în

67 com. Tinca, jud. Bihor. N. -Varone, op. cit., p.26—27. Giocu baciului, se execută numai de bărbaţi, unu, doi sau mai mulţi. Cînd „gioacă" unul singur, ţine în mînă o bîtă ciobănească pe care o schimbă în dreapta şi în stînga. începe cu paşi legănaţi pe loc, în lături, înainte şi înapoi, bate cu palma carîmbii cizmelor, face genuflexiuni. . . Cînd joacă doi, se aşază faţă în faţă. îşi dau mîna dreaptă şi urmează ace­ leaşi figuri, ca şi cum fiecare ar fi izolat. Cînd sînt mai mulţi, se ţin lanţ de mîini, încep cu legănata, ridică braţele sus şi apoi continuă figurile descrise, fiecare separat, dar toţi într-o linie. La paşii legănaţi pe loc, unul strigă: „Bună-i brînza de burduf, buf, ciobane, buf / Ba-i mai bună din gă­ leată / Buf, ciobane, odată" / şi apoi „Dragă mi-e oiţa laie / ca copchila cea bălaie, / Dragă mi-i oiţa creaţă / ca copchila cea isteaţă . . ." Se joacă în com. Boscoteni, jud. Botoşani. (N. -Va­ rone). Giocu cînd ciobanu şi-a găsit oile. Fgr. 5253 a. Giocu cînd ciobanu şi-a prăpădit oile. Fgr. 5252 b. Giocu din Ponor (Alba). învîrtită de perechi, de cîte trei ori la dreapta şi la stînga. „Ficiorul" bate cu picio­ rul drept în pămînt de trei ori, cînd trebuie să schimbe direcţia. Are stri­ gături. (N. -Varone). Giocul codanelor sau codănacelor (fetişcane de 14 — 16 ani, care ies întîi la horă), obişnuit în unele sate din jud. Botoşani. (N. -Varone). Gioeul cumătriţii, nume de horă în satul Bădiuţi, jud. Botoşani. (N. -Va­ rone). Giocul însurăţeilor, horă de perechi, numai de însurăţei, în satul Ringhileşti — Botoşani. (N. -Varone). Gipu, joc în Sicheviţa, jud. CaraşSeverin. Mgt. h 3105 p. 5*

Giurelu, cu strigături, în Berbeşti — Maramureş. Mgt. 2983 I g. Giurgevea, joc în Liubcova, jud. Caraş-Severin. Mgt. 3783 I S. Giurgin, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 d. Giurgiuveanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 75. Gîisanca, horă. Idem, op. cit. I, p. 77. Gîju, joc în Dulceşti — Neamţ. Mgt. 3452 w. Gîndacu, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 77. Ghidul dracului. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Gîndul mîţii. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Cules de G. Fira din com. Toleşti — Suceava. Fgr. 12.988 i. Joc în Rediu - Vaslui. Mgt 3786 I c. Gîngănelul (Lazaretul), joc de copii în cadrul serbărilor de primăvară în satul Mineri — Tulcea. Gh. PopescuJudeţ op. cit., p. 651. Gînjul („gînj" — nuia). Jocul cu nuiaua. Un flăcău ţine o nuia în mînă, toţi se prind de ea şi se face un cerc în jurul „gînjului". Joc de perechi în cerc, la care participă tot satul; în Căsăria, jud. Neamţ. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din reg. Bacău, 1961, p. 8 3 - 9 1 . Gîrliceanca, joc bărbătesc în cerc, ţinută liberă, în com. Dăieni şi Cîrjelari — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 641. Glimpu (ghimpul), joc în Rudăria, jud. Caras-Severin. Disc 1013 b si 1253 II (A.ICED). Gluma mîţii, joc popular în com. Crucea, jud. Neamţ. N. -Varone, op. cit, p. 20. Godinelu, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 C. Gog ia (Govia), cîntare (cu joc), cînd mireasa pleacă de acasă la mire. „Ia-ţi tu gogio, ziua bună" . . . , în com. Cergău — Alba. I. Muşlea, Scheii

68 din Cergău şi folclorul lor, Cluj, 1928, p. 26 - 2 7 . Goiana, în Bîrca — Olt. Mgt. 1450g. Gordana, sîrbă cu strigături, în com. Călineşti — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 20. Gordunul (Cordunul) din Murguţa. Horă de perechi cu mîinile prinse în brîu. începe cu paşi în cruce, apoi cîte patru paşi dreapta şi stînga şi a ş a . . . în com. Murguţa — Botoşani. N. -Varone, op. cit., p. 38. Gorjanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 74. Goruneanca, horă în satul Tomesti — Iasi. Mircea Stan, op. cit., p. 176. Govia, joc cu cîntec, paşi şi strigă­ turi, legat de sărbătoarea Sf. Gheorghe (23 aprilie), în satele din jud. Teleor­ man şi Olt. (Inf. prof. Măria Grecu, T. Măgurele). Jucatul Goviei în Banat, Laţcu Afilon şi Muntean Ion, Folclor coregr. din Almaş şi Caras, 1974, p. 95. Grădinăreasa, joc în Ilfov. Mgt. 180 g. Grănicereasca, joc bărbătesc, tip de sîrbă bătută. Se numeşte aşa fiindcă era jucat de soldaţii grăniceri care veneau la horă, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 604. Greaca, joc în Oraviţa, jud. CaraşSeverin. T. Brediceanu, op. cit., p. 338.

Greauca, joc în com. Grădinari, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Mun­ tean Ion, op. cit., p. 239. Greceasca, Greaca. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Horă bătrînească în Dăieni — Tulcea. Joc de nuntă tip „geampara" în com. Somova — Tul­ cea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 644. Şi în Gropeni — Brăila. Studii de etn. şi folcl. zona Brăilei, p. 182. Greceşte, joc. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 185. Greul. N. Iorga, Istoria românilor prin călători, voi. 3, ed. Il-a B u c , 1929, p. 352. «Joc văzut în Bucureşti de Ulysse de Marsillac, citat în Notes de vogage en Roumanie, 1853, publi­ cate în 1869». Griviţa, joc în Dobrogea. Pompi­ liu Pârvescu, op. cit., p. 185. Gruia, brîu şi horă. D. Vulpian, op. cit., p. 40—41; Hore, voi. I, p. 76. Gruiţa lui Novae (Banat). Idem, op. cit, p. 42. Gruiul, joc în cerc, braţele încru­ cişate la spate ca la sîrbă, în com. Moşteni — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 119. Gugulanu, brîuşor care se joacă rar de bătrîni, în com. Poiana Mărului — Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 27. Guralău, joc ardelenesc, în „Ţara Oaşului", jud. Satu Mare. N. -Varone, op. cit, p. 21.

Hai Cristei, horă, muzica de George N. Ochialbi. Viorel Cosma, Lăutarii noştri, B u c , 1960, p. 148. Haida, haida, mă! Sîrbă. Muzica de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 15.227). Haidău (Hajdu), joc în jud. Alba. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 186. Frîncu Teofil şi Candrea G., op. cit., p. 133. „Dans fecioresc în jurul Aiudului, cu ritm binar şi mişcare mode­ rată". Mic dicţionar enciclopedic, B u c , 1972, p. 43. Joc fecioresc, cu bîta, în Aiud, jud. Alba. Fgr. 4900 b. Haidău românesc de pe Mureş. Joc popular cu strigături, în comunele Gîrbova de Sus şi Măgina, jud. Alba. N. -Varone, op. cit., p. 21. Haidău], joc de perechi, cu chiui­ turi, în com. Logig, jud. Mureş. (Echi­ pa de dansuri a Căm. cultural Logig, p. 14). Disc E P C 910. Haidăul de pe Mureş. Disc STME P E 0887. Haiduc Buttea, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 82. Haiduceasca. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Joc, Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 186. Joc popular în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvoraşul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 21. Joc in Pojorîta — Suceava. Mgt. 1458 I g.

Haiduc Petrişor, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 83. Hai iubită! Horă populară de I. Ch. Bernstein, cuvinte de Adrian Milan, în Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 23603). Hai la Lelea Măria (Chiperniţa), în satul Gîrliceni — Constanţa. Ion Cris­ tian, op. cit., p. 26. Hai la Moşi, horă. Muzica de Franz Schipak. Lyra română nr. 7/1880. Hai mîndruţo, horă, muzica de Juarez Movilă, pe cuvinte de D. Marian. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2548). Haita. Elena Sevastos, op. cit., p. 281 Hangu, horă numai de bărbaţiTeodor Burada, Almanah muzical, III/1977, Iaşi, p. 62. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Joc răspîndit în comu­ nele din jud. Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit., p. 141. Joc foarte popular pe valea Şiretului şi Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 24. Se joacă la toate ocaziile în com. Vata şi Izvoru, jud. Argeş.. Badea Marin şi . . . , op. cit. (tabel) Hangii de la Călini (Bacău). Dans foarte frumos, jucat mai mult de băr­ baţi. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 43. Hangii de la Găvăneşti, joc mixt, executat cu plăcere de ciobanii tineri şi vîrstnici. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 36.

70 Hangu de la Letea veche (Bacău). Bătrînii zic că este adus din com. Hangu, jud. Neamţ. „Se joacă de bărbaţi şi femei, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă, Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 30. Hangu de la Tarniţa — Suceava, se joacă cu braţele prinse de umeri, ca la sîrbă. G. Sfîrlogea, op. cit., p. 39. Hangu de mină, pe Valea Trotuşului şi Bistriţei. Joc în cerc, cu paşi mici, săriţi întîi spre stînga şi apoi spre dreapta. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 25-29. Hangu mare. Se joacă numai de bărbaţi, cu braţele prinse de brîul partenerilor, dreapta şi stînga, în com. Traian şi Buhoci, jud. Bacău. Gh. Sfîr­ logea, op. cit., p. 72—74. Hangu muntenesc, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardas. Hangul. Disc S T M - E P E 01057. Hangul de la Codăieşti, în Codăieşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 213. Hangul flăcăilor, joc în Ruginoasa — Iaşi. Pavel Delion, op. cit., p. 241. Harcalaua, legănată urmată de învîrtită. Perechile se ţin de umeri, de braţe, de subsuori sau de după gît. Se joacă rar de bărtrîni în com. Rîşnov — Braşov. N. -Varone, op cit., p. 27, 29. Harcanaua, brîu verde, Harcanaua, brîu bătut. S. FI. Marian, op. cit., p. 11.

Hartagu, joc în Tatîrlaua — Alba. Mgt. 867 b. Haţegana, joc de perechi în cerc, sau liber repartizate în spaţiu. Obişnuit în Ardealul de sud. Are două părţi: plim­ barea şi învîrtirea, cu paşi simpli, mai rar bătuţi, şi frecvente treceri pe sub mînă a fetei . . . Comanda cu strigături. A. Bucşan, op. cit., p. 200. Hategana cu strigături, în Cornătel — Sibiu. Mgt. 3011 II j . Haţegana bătrînească, în Răşinari — Sibiu. Mgt. 1740 n. Haţegana de la Vaideeni, joc în Horezu — Vîlcea. Mgt. 42 a.

Haţegana de la Alba-Iulia. Disc E P C 877. Haţegana de la Măgura. Disc E P C 489. Haţegana de la Mirăslău — Alba. Disc 45-EPC 10.219. Haţegana de la Mojna. Disc E P C 877. Hategana de la Teiuş. Disc S T M - E P E 0887. Hategana de la Unirea. Disc S T M - E P E 0887. Hategana de la Someş. Disc. S T M - E P E 0887. Hategana de pe Seusa — Alba. Disc 45 E P C 10.477. Haţegana din Sălişte, în Sibiu. Mgt. 352 e. Haţegana din Zărneşti — Braşov. Mgt. 1121 c. Haţegana Iui Cibică, în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 52 e. Haţegana lui Ilie Tineu, în com. Grid - Braşov. Mgt. I 1632 g. Haţegana pe-ntrecute, muzica de Gh. Soima. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (IV 12763). Hategana sărmăşenilor. Disc 45-EPC 10.355. Hategana, joc de doi în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 2668 I 1. Haţegana cu ponturi, şi strigături, în com. Blăjel — Sibiu. Mgt. 2718 r. Hăbudcanca, în Ologeni — Prahova. Mgt. 1668 k. Hălăuceasca, joc în Vaslui. Mgt. 289 c. Hărăpeasea, joc în Capu Cîmpului - Suceava. Mgt. 2660 o. Hărmăsărelul, joc în com. Cozmeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 126. Hăseasca, joc în com. Tătaru — Brăila. Studii de etn. şi folcl. din zona Brăila, p. 226. Hărţag, dans de perechi, vioi, uşor săltat, cu învîrtituri rapide simple şi duble ale fetei pe sub mîna şi în jurul

71 băiatului. Domby Emeric, Dansuri po­ pulare din jud. Cluj, II, 1971, p. 299. Hărţegana I şi II în Sibiel, jud. Sibiu. Mgt. 1769 I r. Hătzeganca, Hătzegu, brîu. D. Vul­ pian, op. cit, p. 43, 45. Hăţ, cumetre-neoa la joc! horă. Idem, op. cit, I, p. 80. Hăţegana, joc în Ardeal. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186. N. Iorga, op. cit, voi. IV, p. 182. Tiberiu Brediceanu, op. cit, Caiet III, p. 6. Victor Păcală, op. cit, p. 259. Hăulita, sîrbă (voce şi orchestră). Mgt. 2622 f. Hi Căţeaua. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Hirindeaua (Dirindeaua), horă, Gh. Fira: op. cit, p. 95 şi 120. Horă veche. Se joacă spre dreapta şi spre stînga, săltat, în pas iute, mai ales seara pe la „furcării" (ghiluş), în com. Voiceşti — Vîlcea. Ioan N. Popescu, Ghilus, revistă folclorică nr. 7 - 8 / 1 9 1 3 , p. 2 6 - 2 7 . Hisa, Isa (Lisa), joc popular în Banat. T. Brediceanu, op. cit, p. 325, 326. Hiţ cumătriţ, joc în com. Broscăuţi — Botoşani. Pavel Delion, op. cit, p. 258. Hida, horă, în Bucovina. S. FI. Ma­ rian, op. cit, p. 24. Hîrlăvanca, joc popular menţionat de T. Burada în Almanahul muzical pe anul 1876. Hîrăluanca, horă. T. I. Burada, Al­ manahul muzical, an. III/1877, p. 62. D. Vulpian, op. cit, I, p. 80. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Horă în Mol­ dova, Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 120. Hîreleanca (Hîrleanca), se „gioacă" în com. Hîrlău, Coşula, Flămînzi şi Frumuşica, jud. Botoşani. Se formează două rînduri. Primul, de flăcăi prinşi cu mîinile la spate, şi al doilea de fete, care stau în faţa băieţilor, ţinîndu-se unele de altele de bete. Flăcăii încep jocul înaintînd cu paşi repezi spre fete,

iar ele se retrag. L a bătaia cu piciorul drept în pămînt, flăcăii dau semnalul de retragere, iar fetele, cu paşi repezi, vin spre ei. Aceste mişcări se repetă de două-trei ori. Jocul se sfîrşeşte cu stri­ gături, cînd fiecare flăcău îşi îmbrăţi­ şează mîndra şi o învîrteşte dreapta şi stînga de cîteva ori. (N. -Varone). Hîrtopeanca, joc în satul Hîrtop — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 56. Hîtu-i legea babei mele, joc vechi popular în Moldova. Fgr. 15188 b. Hobotirea miresei, joc în com. Borca, jud. Neamţ — Fgr. 15267 a. Hobotul, jocul vălului cu care naşa împodobeşte mireasa, în nordul Mol­ dovei. Gh. Baciu, Cartea coregrafului amator, 1955, p. 28. Disc S T M - E P E 0993. Hociugeanca (Roman), brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 144. Hodoagu, se joacă în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2788 a. Hodoroaga, joc popular în com. Maeru — Bistriţa Năsăud. N. -Varone, op. cit., p. 21. Joc bărbătesc distractiv în zona Făgăraşului şi satele din „mărginime". Este de origine locală în Sadu — Sibiu. Forma cerc, ţinuta de umeri sau lanţ de braţe îndoite. Desfăşurarea pe loc şi în ocolire, la dreapta. Paşi săriţi şi bătuţi, cu eliminarea jucătoru­ lui care greşeşte figura. Andrei Bucşan, Specificul dansului, p. 438. Mgt. 3973 b. Hoina, joc tip de polcă, în com. Pantelimonu de Sus — Constanţa şi Dăieni — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 644. Se joacă în Băteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 440; şi în Maramureş. Mgt. 3870 i. Hoineloi, variantă de ţigănească, în com. Maeru — Bistriţa Năsăud. N.-Varone, op. cit, p. 31. Hoira, joc în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 438; şi în Hîrşova - Constanţa. Mgt. II 1639 K. Hoissa (Brăila), brîu D. Vulpian, op. cit, p. 43.

72 Holendreaua, horă în Caraorman Tulcea. Fgr. 14.072 a. Hop, leleo! Joc în com. Şipote — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 121. Hop şi alta, joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit., p. 34. Hop şi alta, joc cu strigături în Valea Putnei — Suceava. Mgt. 36 a. Hopăiala (din familia sîrbelor). „Joc executat numai de flăcăi pe uliţele satului în zorii zilei de nuntă, în comu­ nele Iveşti — Vaslui, Lieşti — Galaţi", etc. Gr. Băcanu, op. cit., p. 145. Hora, joc naţional, descrisă întîi de Dim. Cantemir în Descriptio Moldaviae, 1716. Cap. X V I I , p. 1 4 1 - 1 4 2 . Franz-Iosef Sulzer, op. cit., voi. II, 1872, p. 423. în Tabula I, nr. 1 - 1 0 Walachische Tănze und Lieder, se pu­ blică pentru prima dată pe note mu­ zicale clasice patru melodii de horă. Teodor T. Burada, Cercetări asupra danturilor în Almanah muzical. An HI/1877, p. 1 1 2 - 1 1 5 . Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 112, 119. L. Şăineanu, op. cit., p. 381. Bigeanu, op. cit., p. 59 — 60. Pop Ştefan, op. cit., p. 48. Michel Vulpesco, op. cit., p. 250—258. Hora înseamnă şi cîntec. Riegler—Dinu Emil Hora transilvană, f.a. . . . „Numele străvechi de horă, pentru cîntec, mai dăinuieşte pînă azi la Bihoreni, Moţi, Pădureni şi Bucovineni" . . . -

Hora a doua, joc mixt în formă de cerc, în com. Goicea — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 114. Hora Acuta. D. Vulpian, op. cit., II, p. 2. Hora Adio, idem, op. cit., II, p. 1. Hora Ajjapia, idem, op. cit., II, p. 2. Hora Agripa, idem, op. cit., II, p. 2 Hora Agrişa, idem, op. cit., II, p. 2. Hora Albeşti, idem, op. cit., II, p. 2. Hora Alessandria, muzica Al. Berdescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 2864).

Hora Alessandreasca, D. Vulpian' op. cit., I, p. 7. Hora Alexandriei. în oraşul Alexan­ dria — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit., p. 95. Hora Aliorului sau Alioru, cu stri­ gături. Formaţia: două cercuri con­ centrice, unul de flăcăi şi altul de fete. Cînd flăcăii fac paşii spre dreapta, fetele o iau spre stînga şi invers. Se joacă în com. Dîngeni — Botoşani. N. Varone, op. cit., p. 40. Hora Alivencilor, în Moldova şi Bucovina. Dim. G. Ollănescu, op. cit., p. 121. Hora Alunica. D. Vulpian, op. cit., II, p. 2. Hora Amaradia, idem. p. 3. Hora amestecata eu brîu (vezi Voivodina timişană). N. Varone, op. cit., p. 49. Hora Amorezaţilor, muzica de Ionel G. Brătianu. Bibi. R.S.R., Cab. muz. (III 2927). Hora Amploaiaţilor. D. Vulpian, op. cit., I. p. 7. Hora Amurgul, idem, op. cit., II, p. 4 Hor a Angelina, idem, op. cit., II, p. 4 Hora Anicuţa, idem, op. cit., II, p. 5. Hora Aninoasa, idem, op. cit., II, p. 5. Hora Aniversarea, idem, op. cit., II, p. 9. Hora Antenei, se joacă în Alexan­ dria — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit., p. 102. Hora Antita. D. Vulpian, op. cit., II, p. 6. Hora Aoleo şi vai de mine, idem, op. cit., II, p. 9. Hora Arcuda, idem, op. cit., II, p. 6. Hora Ardealului, în com. Videle — Teleorman, Fgr. 12912 b. Hora argîntărească. Disc S T M - E P E 01175. Hora Aripa. D. Vulpian, op. cit., II, p. 6.

73 Hora armatei române de la Plevna, muzica G. Tănăsescu, pe versuri de V Alecsandri. Bibi. Ac. R . S . R . , Cab. muz. (III 3938). Hora Armele. D. Vulpian, op cit.,

II, P- 7

Hora Arnăuţească, în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 144. Hora artiştilor. D. Vulpian, op. cit., I, p. 1. Hora Arţarul. Idem, op. cit., II, p. 7. Hora Aurora. Muza Română nr. 23/1929. Hora Azuga, muzica de Anton Kneisel, Bibi. Ac. R . S . R . , Cab. muz. (MsR 1214). Hora Baba Hîrca. D. Vulpian, op. cit. II, p. 11. Hora Bahică. Johann-Andreas Wachmann, L'Echo de Ia Valachie. Caiet nr. 13, Wien, 1850. Hora Balotească. D. Vulpian, op. cit. II, p. 9. Hora Balşinei. Idem, op. cit., I, p. 15. Hora Balta, Idem, op. cit., II, p. 10. Hora balului. Idem, op. cit. I, p. 21. Hora Baracul, Idem, op. cit. II, p. 10. Hora Băcanului. D. Vulpian, op. cit., I, p.12. Hora Bădiceni, Idem, op. cit. II, p. 15. Hora Bădiţa (Bîdiţa). Idem, op. cit. II, p. 8. Hora Băeţelul, Idem, op. cit. II, p. 9. Hora Bărăganului. O cîntă pescarii după scoaterea năvodului. Pusă pe note de Marin Vulpescu în Izvoraşul, nr. 3 —4 /1929, p. 8. Se joacă şi în Slobozia — Ilfov, C. Gh. Prichici, op. cit., p. 96. Hora Bărbonel. D. Vulpian, op. cit., II, p. 10. Hora Bărbosul, idem, op. cit. II, p. 10. Hora Bărbuleşti. Idem, op. cit. II, p. 10. Hora Bărgăoani, idem, op. cit., II, p. 10.

Hora bătrîneasca, se joacă Ia zile mari, numai de bătrîni, în com. Bălceşti, jud. Vîlcea. N. Varone, op. cit., p. 29. Se mai joacă în Niculiţel — Tulcea. D. Gălavu, Jocuri pop. din jud. Tulcea, 1972, p. 24. în Drăguşeni — Vaslui. Stan Mircea, op. cit., p. 167 şi în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suli­ ţeanu, op. cit., p. 248. Hora bătrîneasca cîmpenească, în com. Spulber — Vrancea. Disc 1257 I b (A. ICED). Hora bătrîneasca Ia una, în Caravaneţ — Teleorman. Fgr. 8375 b. Tib. Alexandru, op. cit., p. 221. Hora bătută, obişnuită în Ardeal. A. Bucşan, op. cit., p. 32. Se mai joacă în Isaccea, jud. Constanţa. Mgt. 3760 c şi în Piatra Neamţ. Fgr. 14449 e. Hora „be" nr. 4. Gh. Mikuli, Airs nationaux roumains. Cahier II, în Gh. Ciobanu, Izvoarele muzicii româneşti, voi. I, Bucureşti, 1976, p. 128. Hora Beiculesei. D. Vulpian, op. cit, I, p. 13. Hora Berzunţul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 13. Hora Beteala miresii, idem, op. cit. I I , p. 12. Hora beţiilor. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Hora beţivilor. D. Vulpian, op. cit., I, p. 15. Hora Bibi, muzica de Al. Koslinsky, în Lyra Română, nr. 25/1880. Hora Bibliea. D. Vulpian, op. cit. I I , p. 13. Hora Biciuşca, idem, p. 12. Hora birjarului. Idem, op. cit., I, p. 18. Hora Birul, se joacă la început ca horă, apoi tinerii (băiat şi fată, uneori cîte trei) fac paşi dreapta şi stînga, după aceea se prind şi formează hora la loc. Descrisă în Izvoraşul nr. 1/1923, p. 1 7 - 1 8 . Hora Bisnuca. D. Vulpian, op. II, p. 14.

cit.

74 Hora Bîlciului, în Brîncoveanca — Teleorman, Mgt. 2918 k. Hora Bîrgăoani. D. Vulpian, op. cit., II, p. 11. Hora Bîznova. D. Vulpian, op. cit., II, p. 11. Hora Blzoiul, cîntată de Cristache Ciolac. V. Cosma, op. cit., p. 159. Hora Boerească (Boiereasca). Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit., p. 40—41. Culeasă din Amărăştii de jos — Dolj. Fgr. 12024. Hora Bogdăneşti. D. Vulpian, op. cit., II, p. 19. Hora Boghicea, idem, op. cit., II, p. 20. Hora Bohotinu), în Bohotin — Iaşi, idem, op. cit., II, p. 20. Hora Bolintinu], idem, op. cit., I, p. 11. Hora Bornova, idem, op. cit. I, p. 11. Hora Borzeşti, idem, op. cit. II, p. 14. Hora Botoşeniţei, în Botoşaniţa — Suceava. Mgt. 3467 f. Hora Botoşeşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 15. Hora bradului, idem, op. cit. I, p. 15. Se joacă doar la nuntă în com. Nejlovelu şi Teiu, jud. Argeş şi Iancu Jianu - Olt. Fgr. 4590 b. Tib. Alexan­ dru, op. cit., p. 220. Hora bragagiilor. Disc 1088 I. (A. ICED). Hora Braşovului, muzica de Ciprian Porumbescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms II 5782). Hora Bravul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 18. Hora Brăileanca, muzica de Cohen Linaru. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (MsR 2705). Hora Brăilei, muzica de Alex. Filoreanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3201). Hora brăilenilor. Disc 45-STM-EPC 10.472. Hora Bredeţului, culeasă în 1934 din Găvana - Argeş, Disc 312 a (A. ICED).

Hora Brezica. D. Vulpian, op. cit­ p. 16. Hora Brînduşa, idem, op, cit, II, p. 18 Hora Broşteni, idem, op. cit. II, p. 18. Hora Bruma, idem, op. cit. II, p. 16. Hora Buchetul, idem, op. cit. II, p.19 Hora Buciumului, idem, op. cit. II, p. 19. Hora bucovineană. Mgt. 1618 e. Hora bucovinească. Fgr. 11.734 e. Hora Bucovinei, în com. Fundu Moldovei - Suceava. Fgr. 12.673 a. Disc S T M - E P E 0993. Hora Bucoviţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 18. Hora Bueura, idem, op. cit. II, p. 17. Hora Bucureşteanca, muzica de Anrei Ferlendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3145). Hora Bucureştiului, în Făget — T i ­ miş. Mgt. 3512 g. Hora ltulitisului. D. Vulpian, op. cit. II, p. 17. Hora Bulevardului. Disc 1081 I (108 I). (A.ICED). Hora bunicului Iliuţă, în Rudari — Olt. Mgt. 2493 1. Hora Bunului. D. Vulpian, op. cit. II, p. 20. Hora Bureel, idem, op. cit, p. 19. Hora buzoienilor. Disc 1674 I (A. ICED). Hora ca la caval. Disc S T - E P E 0433. Hora ca la ctmp, în Vaideeni — Vîl­ cea. Mgt. 42 c. Hora ca la Condoieşti — Vîlcea. Mgt. 1972 I. Hora ca la Corbi, în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 249. Hora ca Ia Cotnari. Disc E P C 934. Hora ca la Crîngeni, în Crîngeni — Teleorman. Mgt 2917 n. Hora ca la Dobruşa, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1972 p. Hora Calafatul. D. Vulpian, op. cit., II, p. 22. ii,

75 Hora ca la nuntă. Disc 45-EPC 10.275. Hora ca la patru sîrbeşte. Se joacă cu cîte patru paşi la dreapta şi la stînga, în com. Otopeni, jud. Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 29. Hora ca la Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1972. Hora Caliopi, de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17596). Hora Calistrat. D. Vulpian, op. cit. II, p. 22. Hora Calu (Căluţul). Disc 1104 I şi Disc 2617 I (A. ICED). Hora ca pe Argeş. Se joacă la Pi­ teşti. Disc 1472 I a (A. ICED). Hora Capitalei. Fgr. 15.545 şi Disc 1594 I. (A. ICED). Hora Capra. D. Vulpian, op. cit. II, p. 24. Hora cartofilor. D. Vulpian II, op. cit, p. 26. Hora Caşinul, idem, op. cit. II, p. 20. Hora Catarg iu. Idem, op. cit. I, p. 42. Hora Căciulită, idem, op. cit. II, p. 23. HoraCăiuţii, idem, op. cit. II, p. 23. Hora călătoare, idem, op. cit. I, p. 38. Hora căluşărească din Filfani — Olt, cu paşi cînd lenţi, cînd energici. H. B. Opri'şan, op. cit, p. 208. Hora Căluşului, în Perieţii de jos — Olt. Mgt. 1822 b; şi în com. Amărăsti — Dolj. Fgr. 12237 b. Hora Cănăriţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 23. Hora Căprioara, idem, op. cit II, p. 21. Hora Căpşunele, idem, op. cit. II, p. 24. Hora Căpuşa, idem, op. cit. II, p. 25. Hora Cărăuleanca, în com. Rudari — Olt. Fgr. 12516 e. Hora Cărbuneşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 23.

Hora Căţelul, idem, op. cit. II, p. 27. Hora Ceauşul, idem, op. cit II, p. 27. Hora Ceoceni, idem, op. cit. II, p. 26. Hora (cocirlanu!, idem, op. cit. II, p. 28. Hora Ciorani, idem, op. cit. II, p. 27. Hora cerbului, se joacă şi azi în ţinutul Dornei. Se crede că este de pe timpul haiducului Pintea. Elena Niculiţă-Voronca, Studii în folclor, voi. I, B u c , 1908, p. 258. Joc ritual de Anul Nou, în com. Uric-Hunedoara. Fgr. 6858 c. Hora Cercel. D. Vulpian, op. cit. II, p. 27. Hora cercului, muzica de Cristache Ciolac. V. Cosma, op. cit, p. 159. Hora Cernăuţiului, în Sadova — Suceava. Mgt. 1464 I ţ. Hora cerului. D. Vulpian, op. cit II, p. 29. Hora Cesar, idem, op. cit. II, p. 28. Hora Cetatea, idem, op. cit. II, p. 29. Hora Chiajna, idem, op. cit II, p. 30. Hora Chihaia, D. Vulpian, op. cit II, p. 20. Hora Chiliei, în Chilia Veche — Tulcea. Fgr. 14030 c. Hora Chira. D. Vulpian, op. cit II, p. 30. Hora cicoarea. Idem, op. cit. II, p. 30. Hora Cihoreanului. Idem, op. cit. I, p. 36. Hora ciobanului. Muzica Română, nr. 96/1929. Tib. Alexandru, op. cit, p. 155. Hora ciobănească se joacă în L ă desti — Vîlcea si Veleşti — Dolj. Fgr. 2456 c. Hora ciorsarilor, în Fundu Moldo­ vei — Suceava. Mgt. 1190 g. Hora Cireşarul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 31.

76 Hora cismarilor, în Bucureşti. Fgr. Hora Codrul. D. Vulpian, op. cit. 4658 c. II, p. 33. Hora Cişmeaua. D. Vulpian, op. cit. Hora Colceagul. Idem, op. cit. II, II, p. 32. p. 32. Hora Colonelul Solomon, idem, op. Hora Ciuperca, idem, op. cit. II, cit., p. 142. p. 31. Hora ciupită, în com. Rudari — Hora colţată. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. Olt. Fgr. 12516 c. , muz. (III 17710). Hora Cîmpulungului, zisă şi Hora Hora Colţatului. D. Vulpian, op. lui Pintea, în Cîmpulungul moldove­ cit. I, p. 41. nesc. Fgr. 14721 a. în Dorna Cîndreni Hora Comarnicu, idem, op. cit. I, şi Stupea. Fgr. 10341 b. în Sadova — p. 42. jud. Suceava. Mgt. 1464 II e. Hora Cornetul, muzica de C. DiHora cîrciumărească, în jud. Ar­ nicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 8494). geş. N. -Varone, op. cit., p. 29. Hora Conduratu. D. Vulpian, op. Hora cîrciumăreşte, D. Vulpian op. cit. II, p. 33. cit. II, p. 25. Hora Congresului, de Carol Decker. Hora clăcei, zisă şi Hora după Bibi. Ac. R.S.R., Cab. med. (III 8320). clacă, în Ardeal şi nordul Moldovei. (N. -Varone). Hora Conservatorilor în Muzica Ro­ Hora cloncănită, în Amărăştii de mânească nr. 96/1929. ' Hora cooperaţilor, muzica de Dinijos - Dolj. Fgr. 12195 b. Hora Clopotul, cîntată de Cristache că Ciolac. V. Cosma, op. cit. p. 169. Hora copila. D. Vulpian, op. cit. I, Ciolac. V. Cosma, op. cit., p. 159. Hora Cloşca. D. Vulpian, op. cit. p. 42. Hora Copoului. D. Vulpian, op. cit. II, p. 35, 44. II, p. 34. Hora Coacăza, idem, op. cit. II, Hora Corbenilor, în Corbi — Argeş. p. 21. Hora Cobiliţa, idem, op. cit. Mgt. 4257 r. Hora Corbiţa. D. Vulpian, op. cit. Hora Coanei Manda, Disc 1240 (ICED) II, p. 34. Hora Cobuzul, idem, op. cit. II, Hora Corlătesti, idem, op. cit. II, p. 32. p. 34. Hora cobzarului. Bibi. Ac. R.S.R., Hora Corniţa, idem, op. cit. II, p. Cab. muz. (III 17706). 36. Hora cobzei. Bibi. Ac. R.S.R., cab. Hora Cornul Luncii, idem, op. cit. muz. (III 1838). II, p. 35. Hora cocoanei. Horă de mînă. Se Hora cositoreasa, în Rudari — Olt. joacă în com. Bălceşti — jud. Argeş. Mgt. 2495 j . N. -Varone, op. cit., p. 29. Hora Cosmita. D. Vulpian, op. cit. Hora cocoanelor, muzica de Andrei II, p. 36. Ferlendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. Hora Costişa, idem, op. cit. II, p. 38. <III 3148). Hora Coteşti, idem, op. cit. II, p. 36. Hora Cocoşelul. D. Vulpian, op. cit. Hora Cotruţa, idem, op. cit. II, II, p. 32. Hora Codreanu, muzica de Teodor p. 35. Hora covrigarilor, idem, op. cit. Georgescu (1871). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 9003). II, p. 37.

77 Hora Craioveanca, muzica de Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Disc 1582 II (A.ICED). Hora Creţeanului Ulis. D. Vulpian, op. cit. I, p. 41. Hora Cricovul. Idem, op. cit. II, p. 37. Hora crinului, idem, op. cit. II, p. 37. Hora Crişanilor, melodie de E m . Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms. R 5844). Hora criţei, în Urziceni — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 127. Hora croitorului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 40. Hora cruciuliţa, idem, op. cit. II, p. 38. Hora cu coarda lăsată în c o m Scrada - Gorj. Fgr. 11887 b. Tib. Ale­ xandru, op. cit., p. 220. Hora eu coardele stricate, cîntată de lăutarul Iordan Pantea din Caravaneţ — Teleorman. Fgr. 8379. Tib. Alexandru op. cit. p. 227. Hora „Cucu", în Moldova. Dc. I 332, Electrecord la B.C.S. Hora cucuruz. D. Vulpian, op. cit. II, p. 88. Hora Cudalbi, idem, op. cit. II, p. 38. Hora culesul, idem, op. cit. II, p. 39. Hora cununelor, obişnuită în cadrul nunţilor în com. Raşova — Constanţa. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 647. Hora cu opriri, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 281. Hora Cupa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 39. Hora cu perina Vasile Popoviciu, Monografia Pătras (Nerapatas), p. 94. Hora Curcanilor, creată după ver­ surile Iui V. Alecsandri, de compozi­ torul ţăran Nicolae Stefu, autodidact, din Cladova, jud. Arad (4 dec. 1855 — 1 dec. 1914). (Foaie volantă calendar de miercuri, 6 apr. 1977). O variantă

a compus Em. Monţia. Bibi. Aca. R.S.R. Cab. muz. (Ms. R 6407). Hora Curcubeul. D. Vulpian, op. cit. I I , p. 40. Hora cuscrei, idem, op. cit. I, p. 46. Hora cuscrilor. Vasile Popoviciu, op. cit., p. 94. Hora cu tropăituri şi invîrtituri pe loc (vezi Mazărea). N.-Varone, op. cit., p. 27. Hora Daciei, muzica de Timotei Popovici, Sibiu 1920. Variantă dedi­ cată armatei române, muzica de Nic. Stoenescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 26999). Dans cîntat pe versuri concepute în stil popular. V. Cosma, op. cit., p. 145. Hora dadii Ioana, cu strigături. Aparţine jocurilor căluşăreşti de pe Valea Cotmeana şi com. Urlueni — Argeş. Băieţii încep jocul doi cîte doi, în ţinută de Calabrează. Apoi, după intrarea fetelor, hora se orînduieşte în trei cercuri concentrice. L a mijloc, perechi de fete şi băieţi; al doilea numai fete, iar al treilea cerc îl for­ mează băieţii, cei mai buni interpreţi executînd mişcările în pinteni căluşereşti. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 139 şi 142. Hora Dalia. D. Vulpian, op. cit. I I , p. 41. Hora Dan, idem, op. cit. I I , p. 41. Hora darurilor (la nuntă), în Oraviţa — Caraş-Severin. Tiberiu Brediceanu, op. cit., p. 55. Hora Davila. D. Vulpian, op. cit. I I , p. 42. Hora Dăgîţa, idem, op. cit. I I , p. 40. Hora Dăiţa, idem, op. cit. I I , p. 40. Hora Dărmăneşti, idem, op. cit. I I , p. 42. Hora Dăscăliţa, idem, op. cit. I I , p. 42. Hora de-a mina. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit.,

78 p. 42—43. Joc în com. Şanţ — Bis­ triţa Năsăud. Fgr. 5527 1. Hora de ascultat, în R. Sărat. Mg. 1122 k. Hora de brîu sau Moldoveneasca, în Bucovina. Teodor T. Burada; Almanah muzical an II1/1877, p. 62. Elena Se­ vastos, op. cit., p. 281. S. FI. Marian, op. cit., p. 358, 516. Hora de cinste, în Muntenia. Mgt. 285 1. Hora „de eînd ne-a aflat mulţimea", Disc 83 a (A.ICED). Hora de concert, în Gîşteşti, jud. Iaşi. Fgr. 3748. Hora de dimineaţă. Disc S T M - E P E 01218. Hora dediţeilor. D. Vulpian, op. cit. II. p. 42. Hora de doi. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Hora de ducă, în com. Dumbrava, jud. Mureş, Caracal — Olt şi Craiova — Dolj. Fgr.' 12153 c. Hora de duminică. G. Misail, Da­ fini si moravuri naţionale. Ateneul Ro­ mânnr. 8 şi 9/1867, p. 245. Hora defilarea. D. Vulpian, op. cit. II, p. 43. Hora de la Angheluţa, în com. Angheluţa şi Mireni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 164. Hora de la Ardeoani — Bacău. Disc E P C 10.018. Hora de la Argeş. Disc 346 II (A.ICED). Hora de la Bazargic. Disc 279 a (A.ICED). Hora (Giocu) de la Bădiuţi, dans foarte vioi, cu strigături, în satul Bădiuţi — Botoşani. N. -Varone, op. cit., p. 40. Hora de la Băileşti — Dolj. Disc S T M - E P E 0751. Hora de la Băneasa. Disc 285 a (A.ICED). Hora de la Bărboi, în satul Bărboi — Dolj. Mgt. 4066 y.

Hora de la Bicaz, în P. Neamţ. Mgt. 601 n. Hora de la Bîldana — Ilfov. Disc ST-EPE 0431. Hora de Ia Bobeni. Elena Sevas­ tos, op. cit., p. 281. Hora de la Bodeştii-Glina, jud. Il­ fov. Fgr. 14485 a. Hora de la Bogata, în satul I. C. Frimu - Ilfov. Mgt. 2171 h. Hora de la Bolintin. Disc STME P E 0895. Hora de la Botoşani, în com. Poia­ na Stampei — Suceava. C. Gh. Prichici, op. cit., p. 61 şi Vatra Dornei. Mgt. 77 r. Hora de la Bran, muzica de Ana Clinciu, pe cuvinte de Zaharia Bîrsan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1767). Hora de la Braşov. Disc 1651 I. (A.ICED). Hora de la Brăila. Disc EPC 530. Hora de la Buciumeni sau Hora babei Irina. Joc mixt în satul Buciu­ meni. (Buciumi) — Bacău. Gh. Sfîr­ logea. Jocuri populare din jud. Bacău, 1970, p. 2 3 - 2 7 . Hora de la Buhoci — Bacău. Mgt. 208 r. Hora de la Călugăra, în Bacău. Mgt. 208 j . Hora de la Cerbeni-Olt. Disc 1522 II (A.ICED). Hora de Ia Chiţorani. His Master's Voice, JB 317, OHR 474. V. Cosma, op. cit., p. 229. Hora de Ia Ciolpani — Ilfov. Disc 45-STM-EPC 10.348. Hora de la Cîmpina, Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404. Hora de la Cîmpulung (Hora mare). Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 20. Se • joacă şi în Drăgoesti — Suceava. Mgt. 3756 d. Hora de la Chirnogi. Disc 30 a. (A.ICED).

79 Hora de la Clejani „ Geamparalele" în Bucureşti, Mgt. 2365 II. Hora de la Corbeni — Olt. Disc 1572 II (A.ICED). Hora de la Corbii Mari, în satul Tcghes - Ilfov. Mgt. 3758 f. ' Hora de Ia Cosmeşti. Mgt. 3379 I b. Hora de la Cotnari, în Muntenii de _ Vaslui. Mgt. 3583 I o. Hora de la Cotoroaia, se joacă în Bîrlad — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 162. Hora de la Craiova. Disc 506 I (A.ICED). Hora de la Dîngeni, muzica de G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2210). Hora de la Drajna, jud . Prahova. Fgr. 8505 a. Hora de Ia Drăgăşani, muzica de Năstase Ionescu, pe cuv. de C. D. Ticu Stefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2024). Disc S T M - E P E 0802. Hora de Ia Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3757 f. Hora de Ia Dumbrăviţa (a echipei de dansuri din com. Dumbrăviţa — Botoşani). Cronica 10, nr. 8/1977, p. 3. Hora de la Erbiceni — Iaşi. Mgt. 1617 e. Hora de la Ferbinti — Ilfov. Mgt. 172 f. Hora de la Flăminda. Bibi. Ac. R.S.R. (Ms R 2706). Hora de la Frăsinet, în satul I. C. Frimu — Ilfov. Mgt 2171 g. Hora de la Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op, cit., p.160 Hora de la Galbeni — Bacău. Mgt. 498 d. Hora de la Ghiocei, se joacă în Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 o. Hora de la Gorj. Disc S T M - E P E 0853. Hora de la Govora — Vîlcea. Mgt. 363 1. S

u

s

Hora de la Griviţa, muzica de Th. Georgescu, pe cuvinte de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3250). Se joacă în Măceşul de Jos — Dolj. Mgt. 3025 II c. Hora de la Gubancea — Gorj, mu­ zica din ocarină. Disc S T M - E P E 0992. Hora de la Gulia — Suceava. Mgt. 53 h. Hora de la Gura Humorului, în Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3756 n. Hora de la Hăneşti — Botoşani. Mgt. 1616 g. Hora de la Hermes (Bacău). C. G. Prichici, op. cit., p. 125. Hora de la Hîndresti — Iasi. Mgt. 1619 m. Hora de Ia Hîrşova. Mgt. 2489. Hora de la Iaşi. Muzica de V. Ionescu-Pascani. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1940 şi III 12753). Hora de la Işalniţa — Dolj. Disc S T - E P E 0431. Hora de la Iveşti — Vaslui. G. Sfîrlogea, Jocuri populare de pe Valea Tutovei şi Vasluiului, 1973, p. 150. Hora de la Jii, Hora de la Jiu. M. Gr. Posluşnicu, Istoria muzicii la români, B u c , 1928, p. 259. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 26253). Hora de la Jiu, muzica de Gr. Gabrilescu pe cuv. de Chiriţă Rosescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1967). Hora de la Letea — Bacău. Disc E P C 10018. Hora de la Luceni — Iasi. Disc E P C 10090 Hora de la Luncani, Hunedoara, cu strigături. Fgr. 14.186 a. Hora de la Mălăeşti — Iasi. Mgt. 1616 a. Hora de la Mărculeşti, în Slobozia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 93. Hora de Ia Mărgineni, se joacă în Valea Mare — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 163. Hora de la Medgidia. Disc STME P E 0830.

80 Hora de la moară. Disc 1186 I Hora de la Rîca, în Balaci — Teleor­ (A.ICED). man. Mgt. 2420 g. Hora de la Moşi. Disc 447 a si 94 b. Hora de la Săliştioara — Hune­ (A.ICED). doara. Disc E P C 872. Hora de la Moţca, joc în Moţca — Hora de la Săpata — Argeş. Mgt. Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 140. 3026 I p. ' Hora de Ia munte, în Bucovina. Hora de la Selişte, în Rîca — Argeş. Disc S T M - E P E 01058. Mgt. 1836 d. Hora de Ia Muşeteşti, melodia de Hora de Ia Sibiu. Disc 1152 I, Disc Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. 1575 I. (A. ICED). muz. (III 17705). Hora de la Sinaia, în satul Malaia Hora de la Nămăeşti. D. Vulpian, — Vîlcea. Mgt. 2412 t. op. cit, II, p. 50. Hora de la Strejeşti, în Ştefănesti — Hora de Ia Năneşti — Bacău. Vîlcea. Mgt. 2441 j . Mgt. 498 c. Hora de la Taslău, în P. Neamţ. Hora de la Niculinţ. Se joacă în Mgt. 601 c. Orşova, jud. Caraş-Severin. T. BrediHora de Ia Techirghiol, în satul ceanu, op. cit, p. 333. Ţegheş - Ilfov. Mgt. 3759 j . Hora de la noi, în com. Mironeşti — Hora de Ia Tismana, în Tg. Jiu. Ilfov. (N.-Varone). Mgt. 386 a. Hora de la noi din sat, în Blidari — Hora de Ia Topolog — Tulcea. Disc Vîlcea. Mgt. 86 j . 1572 I (A. ICED). Hora de la Oraviţa. Disc 889-11 Hora de la Tropaisar, în Ţeghes — (A. ICED). Ilfov. Mgt. 3758 d. Hora de la piaţă. Disc 224 a. (A. Hora de la Tudora, în Fundu Mol­ ICED). dovei — Suceava. Mgt. 1560 p. Hora de la Plevna, de Gavril MuziHora de la Tunari. Disc 1652 I. cescu, pe versuri de V. Alecsandri. (A. ICED). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 10695). Se joacă în Rudari - Olt. Mgt. 2495 f. Hora de la Tupilaţi, în P. Neamţ. Hora de la Ploieşti. Disc 1186 II. Mgt. 601 j . (A. ICED). Hora de la Ţegheş, în Ţegheş — Ilfov. Mgt. 348 j . Hora de la PIopu, jud. Bacău. Joc mixt. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 30—32. Hora de la Urlaţi. Disc 1652 II Hora de la Plosca — Dolj. Disc (A. ICED). S T M - E P E 0890. Hora de la Valea Ciorii. Joc mixt în Hora de la Poiana, se joacă în com. Valea Ciorii — Ialomiţa. Forma­ Poiana Sărată — Bacău. Gh. Sfîrlogea, ţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. op. cit., p. 35. Şi în Slobozia — Ialomiţa. Se joacă cu bătăi dreapta şi stînga. Runcan Mihai, op. cit., p. 258. C. G. Prichici, op. cit., p. 104. Hora de la Văculeşti, în Văculeşti Hora de la Predeal, de Iosif Ivano— Botoşani. Pavel Delion, op. cit, vici. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. p. 209. (III 1801). Hora de la Văleni. Disc 225 a Hora de la Prilipeţ, în satul Putna jud. Caraş-Severin. Mgt. 29 o. (A. ICED). Hora de la Rahova, în Bucureşti. Hora de la Videle — Teleorman. Mgt. 2489 i. Disc S T M - E P E 0802.

81 Hora de Ia Vîjîita, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19269). Hora de la Vînători, în Tg. Neamţ. Mgt. 606 f. Hora de la Vlădeni, în com. Vlădeni — Ialomiţa. Runcan Mihai, op. cit., p. 243. Hora de la Voineasa, în com. Băbeni - Vîlcea. Mgt. 1966 j . Hora de la Vrancea. Disc 1417 I b (A. ICED). Hora de la Zăhăreşti, în Tega — Buzău. Mgt. 866 c. Hora de Ia Zăvoaia — Brăila. C. Gănescu, Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 66. Hora de mină, pusă pe note de Marin Vulpescu. Izvoraşul an V I I I , nr. 3—4/1929, p. 8. Se joacă şi în Cornereva, jud. Caraş-Severin. Mgt. 4216 I g. Aceeaşi, în zona Neamţului, cu strigături. Gh. Sfîrlogea, Jocuri din reg. Bacău, Zona Neamţului, 1961, p. 9—10. în Dolj i se zice şi Hora mare Fgr. 14006 b. Hora de mină de la Năneşti. Mgt. 241 m. Hora de mină pe bătăi, joc bătrînesc vechi, în com. Sănduleşti — Bacău Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 57—62. Disc S T M - E P E 0776. Hora democraţiei române, cuvinte şi muzică de D. S. Vasculescu, B u c , 1928. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4964). Hora de întronare, muzica Johann Andreas Wachmann, L'Echo de la Valachie, Caiet nr. 3, Wien, 1860. Hora deniilor. D. Vulpian, op. cit. II, p. 44. Hora de nuntă, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2441 1. Hora dezgovelii, scoaterea voalului şi împodobirea miresei cu o broboadă, simbolizînd trecerea ei în rîndul neves­ telor. L . Săineanu, Dicţ. univ. al ib. rom. (1934), p. 203.

Hora de şapte fraţi, în Veleşti — Dolj. Fgr. 2339. Hora detrunchiaţilor (împrăştiaţi­ lor), prima compoziţie creată de Ciprian Porumbescu după ieşirea din închisoare (procesul 1 —4 febr. 1878), împreună cu Zaharia Voronca şi alţii din societatea studenţească „Arboroasa". Paul Leu, Ciprian Porumbescu, monografie. Suceava, 1972, p. 60. Ma­ nuscris semnat Ciprian Golombiowski 4 martie 1878. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6290). Hora Deva. D. Vulpian, op. cit., p. 44. Hora Dibla. Idem, op. cit., I, p. 55 Hora Diculescu, idem, op. cit. II, p. 52. Hora Didina, idem, op. cit. II, p. 44. Hora Dima, idem, op. cit. I, p. 52. Hora din Abrud, cu strigături. Se joacă în oraşul Abrud — Alba şi în împrejurimi, N. -Varone, op. cit., p. 29. Hora din Argeş, de T h . Rogalski. Bibi. A c R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5752). Hora din Bădăcin, în com. Bădăcin, jud. Sălaj. N. -Varone, op. cit, p. 21. Hora din Băneasa. Disc 2850 a (A. ICED). Hora din Bran. Muza română nr. 114/1929. Hora din Budeşti. Disc 1628 I I (A. ICED). Hora din Carpaţi. Muza română, nr. 82/1929. Hora din caval, în Valea Stanciului - Dolj. Mgt. 2522 o. Hora din Căluş Floricica din Căluş, în com. Pietrari — Vîlcea. Fgr. 12446 b. Hora din Căluş de la Pădureţi — Argeş (fost Olt). Se joacă numai de bărbaţi în satele de pe Valea Cotmeanei, cînd se prinde la joc tot poporul care asistă. H. B. Oprişan, op. cit., p. 212.

82 Hora din cimpoi, muzica de Sigismund Todută, B u c , 1977. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (II 27104). Hora din Cîmpulung. Disc 182 b. (A. ICED). Hora din Dăeni a lui Iordache Trandafir, în Dăeni — Tulcea. Mgt. 4171 I a. Hora din Dobîrceni, cu strigături; se joacă în satele Bivolari şi Dobîrceni, jud. Botoşani (N, -Varone). Hora din graniţa Banatului. Muzică de Tiberiu Brediceanu, Caiet III. Hora din Ialomiţa, pusă pe note de Marin Vulpescu, în Izvoraşul, an. V I I I , nr. 1-2/1929, p. 4. Hora din Izvoare. Disc E P C 781. Hora din „Lipitorile satelor", pusă pe note de Marin Vulpescu. Izvoraşul, V I I I , nr. 1 - 2 / 1 9 2 9 . p. 4. Hora din Oltenia, culeasă şi tran­ scrisă pe note muzicale de G. N. Georgescu-Breazul. N. Varone, op. cit., p. 137. Hora din Piteşti (Floricica). Disc 346 I (A. ICED). Hora din poieniţă, în Trestieni — Prahova. Mgt. 4221 b. Hora din Săveni, muzica de Leopold Stern. Muza română nr. 102/1929. Hora dinspre ziuă. Disc S T M - E P E 0929 şi S T M - E P E 01218. Hora din Teiş. Columbia, D V 293, W H R 97. V. Cosma, op. cit., p. 229. Hora din traştie (trîştie), în com. Dumbrava, jud. Mureş. Fgr. 13085 a. Hora din Văleni, muzica de Cristache Ciolac. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (III 1759). Hora din Vlădeni, muzica de Elena Constantinescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1775). Hora Dîmbului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 52. Hora dirză. Idem, op. cit. II,, p. 41. Hora Dobrogei, muzică de Obedenaru pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3555).

Hora Dr. Karl Lueger. D. Vulpian, op. cit. II, p. 80. Hora Dodam. Idem, op. cit. II, p. 45. Hora Dogarilor. Idem, op. cit. II, p. 45. Hora Doi dovleci. Idem, op. cit. II, p. 46. Hora Doina. Idem, op. cit. I, 0. 85. Hora Dolfa. Idem, op. cit. II, p. 46. Hora Domneşti. Idem, op. cit. II, p. 47. Hora domoală. Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404 Hora Dopia. Dem. Vulpian, op. cit, II, p. 50. Hora dor de brazi, idem, op. cit. II, p. 46. Hora Dornenilor, muzica de Gr. Vindireu. V. Cosma, op. cit., p. 102. Hora dorobanţilor. Nicolae Jugănaru, Lira libertăţii. Colecţie de cîntece naţionale, hore . . . , Lugoj, 1923, p. 81, 83. Hora dorobanţilor de la Griviţa. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5856). Hora Dorohoi. D. Vulpian, op. cit. II, p. 47. Hora dorului, idem, op. cit. I, p. 58. Hora draga mea, idem, op. cit. II, p. 47. Hora dragostei, muzică de G. P o pescu, B u c , 1917. Hora Dragoş. D. Vulpian, op. cit. II, p. 48. Hora Drăghinici, idem, op. cit. II, p. 48. Hora Drăguşeni, idem, op. cit. II, p. 48. Hora drăguţei, idem, op. cit. I, p. 59. Hora dreaptă, idem, op. cit. II, p. 41. Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, Jocuri pop. din Tulcea, p. 28. Dicţiona­ rul limbii române, tom. II, fasc. V I , p. 404. în com. Mischii — Dolj. Fgr. 6433 b. Hora dreaptă ţărănească, în com. Izvoraşu-de-Sus — Vîlcea. Fgr. 4417 a.

83

Hora Făurei. D. Vulpian, op. cit. II, Hora Drincea. D. Vulpian, op. cit. I p. 55. II, p. 49. HoraFăureni, idem, op. cit. II, p. 54. Hora Dropia, idem, op, cit. I, p. 60. Hora femeiască, In Săbăoani — Hora Duca, idem, op. cit. II, p. 50. Bacău. Mgt. 293 d. Hora Dulaci, se joacă în Şuteşti — Hora Ferchezcul, D. Vulpian, op. Brăila, Mgt- 4511 I m. Hora Dumbrava, idem, op. cit. II, cit. II, p. 56. Hora Ferestreu, idem, op. cit. II, p. 51. Herăstrău). Hora Dumitrii, se joacă în comunele p. 56. (Vezi Hora Hora ferestreului, muzica de Hinţeşti şi Broşteni, jud. Argeş. N. Va­ A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. rone, op. cit., p. 29. Hora Dumitrii de la Perieţi — Olt (III 17406). Hora fetelor din Sueeviţa. Se joacă (Dumitra, fostă renumită vătafă de căluş). „Se joacă în fugă şi săltăreţ domol cu bătăi din palme în tactul muzicii (N.-Varone). spre dreapta şi spre stînga", în cerc. Hora fetiţei, D. Vulpian, op. cit. I, H. B. Oprişan, op. cit., p. 208. Hora Dunărică, în com. Bozovici, p. 72. Hora „Fetiţele din Sibiu", idem, op. jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi cit. II, p. 55. Muntean Ion, op. cit., p. 6. Hora fetiţelor. FI. Cristescu, op. Hora Durăul. D. Vulpian, op. cit. II, cit., p. 5. Muzica de Juarez Movilă. p. 50. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II26371). Hora Duşa, idem, op. cit. II, p. 51. Hora Filaretului, muzica de Hora Ecaterina, idem, op. cit. II, p.52. HoraEcsarcului,idem,op. cit. II, p.52. L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2371). Hora Eduard V I I I , idem, op . cit. II, p. 54. Hora Filipescului. D. Vulpian, op. Hora Elena, muzica de C. C. Mun- cit. I, p. 70. teanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. Hora Fîntînele. Idem, op. cit. II, (III 2191). p. 57. Hora Eliza, muzica de C. C. MunHora flăcăilor de la Livezile. Disc teanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz, S T M - E P E 0776. (III 26035). Hora flăcăilor de Ia Buginoasa, în Hora Emanuel. D. Vulpian, op. cit. Ruginoasa — Iaşi. Pavel Delion, op II, p. 53. cit., p. 216. Hora Expoziţia cooperativelor. D. Hora flăcăului. D. Vulpian, op. Vulpian, op. cit. I, p. 60. cit. II, p. 57. Hora Expoziţia din 1906, idem, op. Hora floarea albă, idem, op. cit. II, cit. II, p. 53. p. 58. Hora Expoziţiei (1889), muzica de Hora f Iorăreselor, în Bucureşti. Mgt. Z. Dumitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. 2489 m. D. I 255 Electrecord (B C S). muz. (III 1823). Hora Floreasea, muzica de George Hora Faust. D. Vulpian, op. cit. II, N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. p. 55. muz. (III 2637). Hora făgărăşană în Făgăraş. Disc Hora Florica, muzica de Angheluş 1538 I(A. ICED). Dinicu. V. Cosma, Lăutarii noştri, B u c , Hora Făgăraşului, în com. Gropeni 1960, p. 190. Se joacă în com. Gura — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Humorului — Suceava. Fgr. 4235 a. Brăilei, p. 180. Disc 311 b (A. ICED). 6*

84 Hora floricelelor, muzica de Dumitrache Ochialbi. Viorel Cosma, op. cit., p. 128. Hora „Flori de lămliţă". Disc 194 a (A. ICED). Hora florilor (Mîndălacul) în Rudeni - Olt. Mgt. 2493 o. Hora Flueraşul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 59. Hora Fluerica, idem, op. cit. II, p. 68. Hora fluturaşilor, muzica de Carol Decker (1895). Bibi. Ac. R.S.R., Cab muz. (III 1831). Hora foarfece. D. Vulpian, op. cit. II, p. 56. Hora Foişorul, D. Vulpian, op. cit. II, p. 56. Hora Folţeşti, idem, op. cit. II, p. 57. Hora Frumuşica. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17624). Hora Frunza, muzica de George N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637). Hora „Frunza bradului", în com. Lăpuşul Mare, jud. Caraş-Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 75. Hora frunzelor, muzica de Ed. Caudella pe cuvinte de M. Codreanu, B u c , 1922. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2985). Hora Fugarul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 59. Hora funcţionarilor comerciali, mu­ zica de Al. Niculescu. B u c , 1915. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26036).

p. de p. p. p.

Hora furtună. Disc S T M - E P E 0853. Hora Fusul. D. Vulpian, op. cit. II, 99. Hora galantă, în com, Amărăştii jos, jud. Dolj. Fgr. 12119 b. Hora Galata. D. Vulpian, op. cit. II, 60. Hora Gangerul, idem, op. cit. II, 61. Hora gardiştilor, idem, op. cit. II, 61.

Hora Ga va. D. Vulpian, op. cit. II, p. 68. Hora Gavriliţa, idem, op. cit. II, p. 62. Hora Găinuşa, idem, op. cit. II, p. 62. Hora Gălăţeanca, muzica de N. Alexandrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3785). Se joacă şi în com. Hangu - Neamţ. Fgr. 2523 a. Hora Getta. D. Vulpian, op. cit. II, p. 63. Hora ghemului, idem, op. cit. II, p. 64. Hora Gheorghiaş, idem, op. cit. II, p. 64. Hora Ghica A , idem, op. cit. I, p. 76. Hora Ghidigeni, idem, op. cit. II, p. 64. Hora Ghifturi, idem, op. cit. II, p. 65. Hora Ghighiului, idem, op. cit. I, p. 78. Hora Ghimpaţi, muzica de Andrei Ferlendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3147). Hora Ghinda. D. Vulpian, op. cit. II, p. 64. Hora Ghioceilor, se joacă în Bacău. Mgt. 498 i. Hora Gigică. D. Vulpian, op. cit. II m p. 65. Hora gingaşă, idem, op. cit. II, p. 65. Hora Gîrla, idem, op. cit. II, p. 62. Hora gîscanului, idem, op. cit. I, p. 79. Hora Gogoaşa, idem, op. cit. II, p. 66. Hora Golumbencii (Porumbiţa), în com. Strejeştii de Sus, jud. Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 180. Hora gornistului. Disc 158 a (A. ICED). Hora gorjenească. Frg. 4443 e. Hora goviei (miresei), în Mehadia — Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 57. Hora graţioasă. D. Vulpian, op cit. II, p. 66.

85 Hora grădinarului, idem, op. cit. I, p. 75. Hora Grădiniţa, idem, op. cit. II, p.66. Hora Grădiştea, idem, op. cit. II, p. 66. Hora Greceanca, idem, op. cit. II, p. 67. Hora grecească, în Gropeni — Brăila. Stud. de etn. si folcl. zona Brăilei, p. 198. Hora Greeraşul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 67. Hora Griviţa, din piesa „Curcanii" de V. Alecsandri, muzica de Gr. Ventura. Hora Grumăzeşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 67. Hora Gugeşti, idem, op. cit. II, p. 68. Hora Gura Suceavei. Muza română nr. 40/1929. Muzica de Gr. Vindireu. V. Cosma, op. cit., p. 102. Hora Gutuele, D. Vulpian, op. cit. II, p. 68. Hora Hagiescului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 85. Hora „haida, dirla, dîrla . . . " Disc 34 a. (A.ICED). Hora Halimga, D. Vulpian op. cit. II, p. 69. Hora Handoca, idem, op. cit. II, p. 69. Hora Hăneşti, idem, op. cit. II, p. 70. Hora Hatmanului. Bibi. Ac. R . S . R . , Cab. muz. (Ms R 6254). Hora Hermeziu. D. Vulpian, op. cit. II, p. 70. Hora Hirtoape, idem, op. cit. II, p. 70. Hora Horacicul, idem, op. cit. II, p. 7 1 . Hora horelor, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 498 i. Hora Hudeşti, D. Vulpian op. cit. II, p. 71.

Hora Hurmuzachi, idem, op. cit. II, p. 72. Hora Huşi, idem, op. cit. II, p. 72. Horalalomiţa, idem, op. cit. I, p. 90. Hora Ialomiţeancă. M. Vulpescu, op. cit, p. 200. Hora Ianea, D. Vulpian, op. cit. II, p. 72. Hora Iatropolu, idem, op. cit. I, p. 87. Hora icoana, idem, op. cit. II, p. 72. Hora Ielelor. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. cit, p. 3 8 - 3 9 . Hora Ilenuţei, în com. Caravaneţi — Teleorman. Fgr. 8370 c. A fost descrisă prima oară de V. Alecsandri, în foaia „Bucovina" II nr. 58/1848, p. 185. (I. C. Chiţimia). Hora Incuşeşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 76. Hora „inima mea", joc în com. Ţepu - Galaţi. Mgt- 4508 II o. Hora Inoteşti, idem, op. cit. II, p. 73. Hora in topit, idem, op. cit. I, p. 88. Hora inului, idem, op. cit. II, p. 73. Hora invalizilor, în com. Uideşti, jud. Suceava. Fgr. 12.546 b. Hora Ionel, D. Vulpian, op. cit II, p. 73. Hora Iosef, idem, op. cit. II, p. 77. Hora Ipăteasca, idem, op. cit II, p. 74. Hora isma, idem, op. cit. II, p. 74. Hora Ispas, idem, op. cit. II, p. 75. Hora Ispasului, în com. Gliganu de Sus — Argeş. Fgr. 7743 b. Hora Itcani, D. Vulpian, op. cit. II, p. 75. Hora iubirei, idem, op. cit. I, p. 86. Hora Iubirile, idem, op. cit. II, p. 76. Hora iute, în Olteniţa — Ilfov. Mgt. 3397 b. Hora Izvoranului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 87. Hora Izvorul, idem, op. cit. II, p. 75.

86 Hora înainte. Dicţionarul limbii ro­ Hora înfrăţirii, muzica de P. G. mâne, tom. II, fasc. V I , Buc., 1929, Nitzescu. B u c , 1891. Bibi. Ac. R.S.R., p. 404. cab. muz. (III 2651) şi D. Vulpian, Hora în bătaie, în Dobrogea. Pom- op. cit. I, p. 89. piliu Pârvescu, op. cit., p. 186. Hora în stînga. Elena Sevastos, Hora în bătăi, în Macin — Tulcea. op. cit, p. 81. D. Gălavu, op. cit., p. 8. Hora întîmpinarea. D. Vulpian, op. Hora în bîtă, se joacă în com. Nicit, p. 74. culiţel — Tulcea. D. Gălavu, op. cit., Hora întoarsă, în com. Mischii — p. 26. Dolj. Fgr. 27 b şi Fgr. 12456 a. Hora încălieată, în Pătroaia — Dîmboviţa. Fgr. 9275 b. Tib. Alexan­ Hora întregirii neamului de Smadru, op. cit., p. 221. randa Colognomu, pe versuri de N. Hora încet, în com. Măciuca, jud. Giuran. Bibi. Ac. R.S.R., cab muz. (III 2960). Vîlcea. N. -Varone, op. cit., p. 29. Hora în cîrlige, joc mixt în com. Hora într-o parte. Dicţionarul Colilia — Ialomiţa. Runcan Mihai, op. limbii române, tom. II, fasc. V I , cit, p. 200. p. 404. Hora încurajărei. D. Vulpian, op. Hora Janetei. Disc 160 a ( A . I C E D ) . cit I, p. 86. Hora Jianului. Dicţionarul limbii Hora îndătinată. „S-a jucat în casa române, tom. II, fasc. V I , p. 404. Se boierească a lui Creţeanu în anul joacă în com. Deâlu-Lung, jud. Vran1824". N. Iorga, Istoria românilor prin cea. Fgr. 7043 b. călători, voi. III, ed. a Il-a, 1929, Hora Jijia. D. Vulpian, op. cit. II, p. 141. p. 76. Hora in doi timpi. Cerc mare de Hora Jilortnlui, idem, op. cit. I I , mînă, cu mişcări repezi dreapta, stînga p. 77. şi pe Ioc. Joacă şi două persoane, Hora Jubileului, muzica de G h . faţă în faţă, ţinîndu-se de umeri, Gheorghiu (Iaşi 1891). Bibi. Ac. R.S.R. începe „pe loc", doi paşi dreapta, unul stînga şi bătaie „pe loc" în ritm Cab. muz. (9034). Hora junilor, se joacă în com. B ă l de două mişcări. Urmează învîrtita, apoi se repetă. în com. Albuleşti — ceşti, jud. Vîlcea. N. -Varone, op. cit, Mehedinţi şi Borşa — Maramureş. (In­ p. 29. Tradiţionala horă a junilor din Scheii Braşovului este formată din formator, prof. I. C. Chiţimia). zeci de perechi, în cerc deschis, con­ Hora în două părţi. El. Sevastos, dus de un vătaf. I. Muşlea, Obiceiul op. cit, p. 281. în Dobrogea, Pompiliu junilor braşoveni. Studiu de folclor, Pârvescu, op. cit, p. 186. în Beştepe — Cluj, 1930, 'p. 43. Tulcea. D. Gălavu, op. cit, p. 18. în Hora junimii, în com. Cîrlibaba, com. Ponoarele şi Baia de Aramă, jud. Mehedinţi, i se zice Bătrina. Gura Humorului şi Voroneţ, jud. Su­ ceava. N. -Varone, op. cit, p. 21. Fgr. 1346 a. Hora la Buftea, muzica de N. A . Hora îndrăcită. Disc 1203 I Dinicu, 1910. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. (A.ICED). Hora în dreapta. E. Sevastos, op. muz. (Ms R 6204). Hora Lacul Sărat. D. Vulpian, op. cit, p. 281. Joc în Dobrogea, Pompi­ liu Pârvescu, op. cit, p. 185. cit II, p. 77.

87 Hora la două, în Niculiţel — Tul­ cea. D. Gălavu, op. cit., p. 27. Hora la două părţi. D. Vulpian, op. cit. I, p. 95. Hora la două, sîrbeşte, se joacă cu cîte doi paşi la dreapta şi doi la stîn­ ga, apoi repetiţie, în com. Otopeni — Ilfov. N. -Varone, op. cit., p. 29. Hora la două ţambale. Disc 2580 II (A.ICED). Hora la cinci, în Medgidia — Con­ stanţa. Mgt. 3370 I b. Hora Lanţul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 78. Hora la pas. Dicţionarul limbii ro­ mâne, tom. II, fasc. V I , p. 404. Hora la patru, hora cu patru, hora pă patru, se joacă în cătunul Ghermăneşti, com. Otopeni — Ilfov şi în unele localităţi din jud. Argeş. N. -Varone, op. cit.,'p. 29-30. Hora la Prislop, ediţia a şasea a festivalului folcloric de amatori din judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava. Participanţi formaţiile de copii şi tineret. . . Solistă vocală, Mă­ ria Nemeş din Călineşti — Maramureş (Film — Programul Radio T V nr. 40 din 6 oct. 1973). Hora la stînga. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Hora lată. Nicolae Jugănaru, op. cit, p. 86. Hora la trei, joc mixt în com. Ţăndărei şi Giurgeni — Ialomiţa. For­ maţia cerc, ţinuta lanţ de braţe în­ doite. Mişcările paşilor spre dreapta cu balans de braţe jos, în faţă şi în spate. Apoi, lateral stînga, cînd bra­ ţele revin în poziţia îndoite cot. Run­ can Mihai, Jocuri populare din Ialo­ miţa, 1973, p. 249, 254. Hora la ţambal, în com. Iancu Jianu - Olt. Mgt. 3991 b. Hora la una, în Caravaneţi — Te­ leorman. Fgr. 8375 a. Hora Laurii. D. Vulpian, op. cit. II, p. 78.

Hora Lăleşti, idem, op. cit. II, p. 78. Hora Lăpuşna — Mureş, idem, op. cit II, p. 84. Hora lăutarilor, Disc STM-EPE 0830. Hora lăutarului. D. Vulpian, op. cit, I, p. 95. Hora lăutărească. Idem, op. cit. I, p. 95. Disc 189 b. (A.ICED). Hora Lăzărica. Idem, op. cit. II, p. 79. Hora leilor. Idem, op. cit. II, p. 79. Hora Lelia. Muzica Română, nr. 2/ 1929. Hora Leliţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 80. Hora Leliţei. Nicolae Jugănaru, op. cit, p. 84. Hora Lenuţa, Muzica Română, nr. 20/1929. Muzica de Th. Georgescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3253). Hora Leordeni. D. Vulpian, op. cit. II, p. 80. Hora Lepădata, muzica de Uie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Hora liberalilor, muzica de N. Ţintă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3940) Hora libertăţii. D. Vulpian, op. cit. I, p. 91. Hora Linţica, muzica de Năstase Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 131. Hora Lili. D. Vulpian, op. cit. II, p. 81 Hora Liliacul, idem, op. cit. II, p. 82. Hora Liteni, idem, op. cit. II, p. 81. Hora Logodna, idem, op. cit. II, p. 82. Hora Logodnei (din feeria „Luceafă­ rul", muzica de Enrico Mezzetti) Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19437) Hora loieească. D. Vulpian, op. cit. II, p. 82 Hora Lotru, idem, op. cit. II, p. 83. Hora Loviştea, idem, op. cit. II, p. 83. Hora Luceafărul, idem, op. cit. I I , p. 93.

88 vo Hora lucrătorilor constructori, de Al. Flechtenmacher. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19043). Hora lui Alexandru Fieraru, în satul Munteni — Neamţ Mgt 291 i. Hora lui Anton Fann (1852), se joacă foarte rar în comuna Melineşti — Dolj. N. -Varone, op. cit., p. 30. Hora lui Avram Iancu, în com. Turda jud. Cluj. Fgr. 5325 c. Hora lui Badea, în Balaci — Tele­ orman. Mgt 1859 b. Hora lui Barancă, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt 1516 e. Hora lui Barbu Ciolac. Disc 2621 II a (A. ICED) Hora lui Barbu Lăutaru, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 g şi Disc 157 a (A. ICED). Hora lui Bădiţă. Disc 339 b (A. ICED). Hora Iui Băloi, în jud. Dolj şi Vîlcea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 183. Hora lui Bălănescu, în Buda, jud. Buzău. Mgt. 3812 I a Hora lui Bătălan. Muza Română nr. 25/1929. Hora lui Bebe, în Balaci — Teleor­ man. Mgt 2419 h. Hora Iui Bibicu, de Gh. A. Dinicu (1890). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 15227) Hora lui Bînzoi, în com Boteni — Argeş. G. Suliţeanu, op. cit., p. 253. Mgt. 2455 i. Hora Iui Bîrloagă, în Bucureşti. Fgr. 20133 d şi Mgt. 1503 Hora lui Bîrneaţă, în Olteniţa — Ilfov. Mgt 3397 m. Hora lui Boblete, în Babadag — Tulcea. Mgt. 264 a. Hora lui Boboaeă, auzită de la lăutarul Vasile Năstase din com. Spineni — Olt şi pusă pe note de Tache Hristescu. Izvorasul nr. 4 —6/ 1926, p. 52.

Hora Iui Bortea, în Balaci — Teleor­ man. Mgt. 1859 1. Hora lui Bugeanu. Disc 79 a (A. ICED). Hora lui Buruiană. Disc E P C 10065. Hora lui Buzăilă, în Frumuşiţa — Galaţi. Mgt. R 3709 II b. Hora Iui Calotă, în Bucureşti. Mgt. 349 f. Hora Iui Calu. Disc 141 b. (A. I C E D ) Hora lui Corabiţă, muzica de Th. R o galski. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5752). Hora lui Chipan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab, muz. (III 1942); din repertoriul lui Cristache Ciolac, Viorel Cosma, op. cit. p. 159. Hora Iui Chir iac, în com. Ciocani şi Perieni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 159. Hora lui Ciolacu, de Th. Rogalschi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5752). Disc 2621 Il-a (A. ICED). Hora lui Cimpoi, în Goicea Mică — Dolj. Mgt. 3020 I r . Hora lui Cloşca, în com. Cărpiniş, jud Alba. Are strigături. N. -Varone, op. cit, p. 2 1 - 2 2 . Hora lui Codau, se joacă rar de bătrîni în com. Ionăşeşti — Boto­ şani în amintirea haiducului Codau, care cînta frumos din frunză şi scripcă. (N. -Varone), Hora lui Cojocaru de la Gherăeşti, în satul Munteni — Neamţ. Mgt. 291 h. Hora lui Costică a Iui Coliocă, în Bîrca — Dolj. Mgt. 1450 k Hora lui Costică Iandiu, în Rudari - Olt. Mgt 2494 n. Hora lui Cuza, se joacă în Dobro­ gea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186; com. Dobriţa şi Leresti — Gorj. Disc 870 I. (A. ICED). Hora lui Cuza Vodă, muzica de Dim. D. Florescu, pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 16977).

89 y Hora lui Damian, în Bucureşti. Mgt. 357 d. Hora lui Darie, în Paltin — Vrancea. Mgt. 3073 II g. Hora lui Diacu (horă în două părţi), în Bogata — Ialomiţa. Mgt. 3404 I a. Hora lui Dinică (Dincă) Schileru, în Rovinari — Gorj. Fgr. 6423. Hora lui Dinieu. Disc 482 I şi Disc 1196 I. (A. ICED). Hora lui Dinu Schiorliţă, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt 2444 e. Hora lui Dirieel, în Balaci — Tele­ orman. Mgt. 1859 e. Hora lui Dobrică, muzica de Dobrică. Columbia, Disc 8411. H 1040. V. Cosma, op. cit. p. 227 şi Mgt. 394 e. Hora lui Doda. Se juca „foarte de drag" în Bozoviciu (Banat) la 1848, de Doda, căpitan de companie. Vasile Popoviciu, Monografia comunei Pătas (Nerapatas, Caransebeş 1914, p.94. Hora lui 22, se joacă în toate satele din jud. Argeş. Badea Marin. . . , op. cit. (tabel). Mgt. 1996 u. Hora lui Dumitrache Ochialbi, muzi­ ca de Ludwig Wiest. V. Cosma, op. cit., p. 131. Hora lui Dumitru Ţugaliu, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 f. Hora lui E m i l de la Budăria, în Putna, jud Caraş-Severin. Mgt 29 k, 1, m. Hora lui Fane Dinţosu, în Bucureşti. Mgt 1544 c. Hora lui Fănică. (Luca), Disc 107 a si 856 I. (A. ICED). Hora lui Fărâmiţă. Disc S T M - E P E 01175. Hora lui Filian Borcan, în Runcu — Dîmboviţa. Mgt. 4265 r. Hora Iui Firică Calomfir, în Bolintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 f. Hora lui Florea Popa, în Orlea, Jud. Olt. Mgt 3019 r. Hora lui Frunză de la Craiova. D. Vulpian, op. cit. II. p. 67.

Hora lui Fuganu, în satul Mireni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 169. Hora lui Fulgeranu, în com. Urziceni — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 123 Hora lui Fulga, în Botus — Suceava. Mgt. 3081 r. Hora lui Gagin, în Răcăciuni — Bacău. Mgt 300 c. Hora lui Gheorghe (vestit lăutar din satul Năruja — Vrancea). Gr. Bă­ canu, op. cit., p. 45—46. Ţinuta lanţ de braţe îndoite. în mijlocul cercului joacă una sau două perechi, partenerii schimbîndu-se la strigătură sau bă­ taie din palme. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit., p. 52. Hora lui Gh. Badea Cioc, în Bucu­ reşti. Mgt 2489 f. Hora lui Gheorghiţă Trandafir, în Bucureşti, Mgt. 1656 d. Hora lui Ghergovici, în Rudeni — Argeş. Mgt. 2492 m. Hora lui Gică Chirea, în satul Iancu Jianu — Olt. Mgt 382 g. Hora lui Gogu Ventura, în satul Jugur — Argeş. Mgt 452 m. Hora lui Goian. Muza Română, nr. 17/1929. Hora lui Gore din Dîmboviţa, se joacă în Bucureşti. Mgt. 1502 f. şi Disc I 145 (A. ICED). Hora lui Gore Ionescu. Disc E P C 759. Hora lui Grigoraş. Disc 878 I (A. ICED). Hora lui Grigore. Muza Română, nr. 45/1929. Hora lui Grigore din Vindirei. Disc S T M - E P E 0993. Hora lui Grigore Muscalu, Disc 132 b (A. I C E D ) Hora lui Grosu, în Paltin — Vran­ cea, Mgt. 3073 II S. Hora lui Iancu. Muza Română nr. 94/1929. în com. Nereju — Vrancea. Fgr. 6637 e. Hora lui Iancu Jianu cîntată de lăutarul Ilie Chirea din com. Iancu

90 Jianu — Olt. Tib. Alexandru, op. cit. p. 228. Hora lui Ilie Ţăpuş, în Balaci — Teleorman. Mgt 1859 a. Hora lui Ion Rudăreanu, în Ru­ dari - Olt. Mgt. 2492 k. Hora lui Ion Zlotea, în Ţegheş — Ilfov. Mgt 340 i şi Mgt. 3977 S. Hora lui Ispas Ioniţă. Disc 454 a. (A. ICED). Hora lui Izvoranu, în com. Broşteni — Argeş. Fgr. 6097 b. Hora lui Lache de la Morînglari, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 1973 x. Hora lui Lazăr, în Bălăceana — Suceava. Mgt 1204 b. Hora lui Leonard. Disc S T M - E P E 0895. Hora lui Lică, muzica de Lică Stefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3880) Hora lui Lolescu, în jud. Gorj. N. -Varone, op. cit., p. 22. Hora lui Luţă, Disc 226. (A. ICED). Hora lui Marin Calotă, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 2419 n. Hora lui Marin Morcov, în Bucu­ reşti. Mgt. 1503 f. Hora Iui Măţosu, culeasă din satul Spătăreşti — Suceava şi pusă pe note de Mihai Lupescu, Ion Creangă, Bîrlad, nr. 10/1912, p. 305. Hora lui Mihai Bragagiu, în Cărbuneşti - Gorj. Fgr. 10544 b Tib. Ale­ xandru, op. cif. p. 216. Hora lui Mihalache, în com. Ru­ dari — Olt si Traian — Teleroman. Fgr. 12501 a'si Mgt. 4223 II a. Disc 196 I (A. ICED) Hora Iui Mihăileanu, cuvinte şi muzică de D. C. Moruzzi, B u c , 1900. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2179). Hora lui Miroancă, în Balaci — Teleorman. Mgt 1859 h. Hora lui Mischonzniky. Disc 332 a (A. ICED).

Hora lui Mişu, în Tomulesti — Argeş. Mgt 2743 p. Hora lui Mitică, în Bucureşti. Mgt. 2489 h. Hora lui Mîu Ioniţă, în com. Dăieni — Tulcea, locul de baştină al vestitului lăutar. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 647. Hora lui Moş Tudor, în Putna — Caras Severin. Mgt 29 j . Hora lui Muşat, se joacă în Sălăgeni — Iasi. Mircea Stan, op. cit., p. 132. Hora lui Nae Costea, în Bucureşti. Mgt 2491 g. Hora Iui Nelu Cod in, în Bolintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 g. Hora lui Nită Chitaristul. Disc 160 b. (A. ICED). Hora lui Niţă Coltatu. Disc 160 b. (A. ICED). Hora lui Niţă Dealcă, în Balaci — Teleorman. Mgt. 2419 o. Hora Iui Niţă Golea. Disc E P E 986. Hora Iui Niţă Ţirtău, în com. Balaci — Teleorman, Mgt. 1859 d. Hora lui Oaie, în Caracal — Olt. FA-3651. Tib. Alexandru, op. cit. p. 215. Hora lui Oancă, în Goicea Mică — Dolj. Mgt 3020 II p. Hora lui Olteanu, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1974 c. Hora lui Oneată. Disc S T M - E P E 01175. Hora lui Paehe. Disc 149 a. (A. ICED). Hora lui Pădureanu (Sava), vestit lăutar de muzică populară. V. Cosma, op. cit., p. 121. Hora lui Pantazi (lăutar şi compo­ zitor, 1893 — 1944), "Lass mi'ch allein, Hora". Hora lui Pantei, în Horleşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 144. Hora Iui Pastrama. Disc 265 a. (A. ICED). Hora lui Păun Muscalagiu, Disc 1 3 a (A, I C E D )

91 1 Hora lui Perişoreanu. în com. Ru­ dari - Olt. Fgr. 12503 a. Hora lui Petrică Şurubaru, în Mun­ teni — Neamţ. Mgt. 291 o. Hora lui Pilică, în Islaz — Teleor­ man, Mgt 2912 1. Hora lui Pintea. „ . . . spun bătrînii că Pintea cînd era în „duşi buni", zicea fîrtaţilor să se adune la locul pe valea unde le era şederea, sau se suia pe „Pietrele Hîrlei" şi acolo le zicea aşa de frumos din fluieraşul său, că ei jucau un joc, pe care românii din ţinutul Dornei îl numesc şi pînă azi Hora lui Pintea. S. FI. Marian, Tradiţii populare române din Bucovina, 1895, p. 298. Disc 39 b. (A. ICED). Hora lui Pompieru, de N. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.D., Cab. muz. (Ms R 6136). Hora lui Popa Mihail, în Tulnici — Vrancea. Mgt 788 d. Hora lui Popa Tafta, în Tulnici — Vrancea. Mgt 787 g. Hora lui Posan. Disc E P C 986. Hora lui Preda Buzescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1830) Hora lui Badu Calomfirescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Hora lui Badu Tiganu. Disc 227 a şi Disc 406 II (A. ICED) Hora lui Radu Ursu, în com. Bă­ lăci — Teleorman. Mgt. 1859 p. Hora lui Batu Muza Română, nr. 98/1929. Hora lui Sile. Disc E P C 10090. Hora lui Spiridon. Fgr. 12284 1. Hora lui Stanciu, în Buda, jud. Buzău. Mgt. 3811 II S Hora lui Stere. Disc S T M - E P E 01175. Hora lui Stere Udilă, în Bucureşti. Mgt. 2491 h. Hora Iui Stroe din Craiova, în Bucureşti, Mgt. 2349 c. Hora lui Tase. Disc 185 b. (A. ICED).

Hora lui Teişanu. Disc 495 a si Disc 1201 II. (A. ICED). Hora Iui Timoşca. Disc 483 a. (A. ICED). Hora lui Toboc Trifan. Muza Ro­ mână nr. 71/1929. Hora lui Traian. Muza Română, nr. 64/1929. Hora lui Tudor, Muza Română, nr. 61/1929. Hora lui Ţuică. Se joacă în Buda, jud. Buzău. Elisabeta MoldoveanuNestor. op. cit., p. 156. Hora lui Ursaru. Disc 190 a. (A. (A. ICED). Hora lui Vasile Of. D. Vulpian, op. cit. I, p. 183. Disc. 31 a. (A. ICED). Hora lui Văleanu, în Hîrşova — Constanţa. Mgt II 1639 e. Hora lui Vişan. Disc S T M - E P E 01054. Hora Lumînărică. D. Vulpian, op. cit. II, p. 84. Hora lunca, idem, op. cit. II, p. 84. Hora luncii, muzica de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit., p. 142, 146. Hora lungă, se joacă în Bîrlad — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 158. Hora lungă, hora pribeagului, în Culcea — Maramureş. Mgt. R 2585 m. Hora Lupta. D. Vulpian. op. cit., II, p. 85. Hora Lutatu, idem, op. cit., II, p. 85. Hora macedoneaseă, culeasă din Ceahlău — Schit, jud. Neamţ. Fgr. 2676 b. Hora Magherului. Dim. Vulpian, op. cit., I, p. 101. Hora Maghiranu, idem, op. cit., I, p. 97. Hora Maia, idem, op. cit. II, p. 88. Hora maicilor (joc cîntat), în com. Secu - Neamţ. Mgt. 1138 g. Hora Manassia. D. Vulpian. op. cit., I, p. 107.

j2 92

Hora Mantaua, idem, op. cit. II, p. 86. Hora mare, numită în Bucovina Moldovineasca. S. FI. Marian, op. cit. p. 5 1 6 — 5 1 9 . Hora mare sau Hora miresii. Ion C. Tacit. Nunta la popo­ rul român, în „Foaia societăţii româ­ nismului", nr. 2, mai 1870, p. 59. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Gh. Fira, Nunta în judeţul Vîlcea. Buc, 1928, p. 45. Michel Vulpesco, op. cit, p. 242. în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 183. Hora mare a Cîmpulungului, în Bucovina. Disc S T M - E P E 01058. Hora mare a Iui Gh. Neculoiu, în com. Luncile şi Lopătari — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit, p. 156. Hora mare a satului. Fgr. 7972, Tib. Alexandru, op. cit. p. 220. Hora mare „bătrînească" în Cîmpulung-Muscel. Gh. Suliţeanu op. cit, p. 262. Hora mare bucovineană. C G.. Prichici, op. cit. p. 43. Hora mare de la Leordeni, de joacă în Hulubesti — Dîmboviţa. Mgt. 4243. II e. ' Hora mare de Ia Paşti, în Amărăştii de jos si Dioşti — Dolj. Fgr. 6557 c şi Fgr. 12089 b. Hora mare se la Sf. Ilie, în Rîmnicu Sărat. Disc 1545 I a. (A. ICED). Hora mare de Ia Slivna, în Griviţa — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 161. Hora mare oltenească. Disc STME P E 0992. Hora mare pe rămas, în Boişoara — Vîlcea. Mgt. 3588 I f. Hora Margareta, muzica G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637). Hora Mariana. D. Vulpian. op. cit. II, p. 88. Hora Marmeson, idem, op. cit, I, p. 108.

Hora Matei Matei, notată în aug. 1911, Ciocăneşti - Argeş. FA. Tib. Alexandru, op. cit. p. 224. Hora Matilda, D. Vulpian, op. cit. II, p. 89. Hora Mavrodinului, în com. Mavrodin — Teleorman. Mgt 4223 II e. Hora Mazilească. Dicţionarul limbii române, tom II, fasc. 6, p. 404. Hora Măceşul. D. Vulpian, op. cit, II, p. 86. Hora măgarului, în Amărăştii de Jos-Dolj Fgr. 12093 c Tib. Alexandru op. cit. p. 224. Hora Mărăcine Banul D. Vnlaupi, op. cit, II, p. 87. Hora Mărăşeşti. Idem, op. cit. II, p. 89. Hora Mărculeşti. Idem, op. cit, II, p. 88. Hora Mărgărit. Idem, op. cit. I, p. 107. Hora Mărioara. Muza Română, nr. 67/1929. Hora Mărioarei, descrisă de V . Alecsandri în foaia „ B u c o v i n a " II/1849 (I.C. Chiţimia) Hora Măriuţă-Marioară. D. Vulpian, op. cit, I, p. 106. Hora mărţisoru, Idem, op. cit, II p. 111. Hora mărţişorului. Melodia de Grigoraş Dinicu. Disc. S T M - E P E 01209. şi Disc 1197 I (A. ICED). Hora Mărului. D. Vulpian, op. cit I, p. 106. Hora măruntă, se joacă în unele comu­ ne din jud. Dolj. N. -Va rone, op. cit, p. 30. Hora mărunţică, zisă şi Mărunţeluşu. Se joacă de cinci-şase perechi, cu mişcări pe loc şi strigături amu­ zante în com. Copalnic-Mănăstur, jud. Satu Mare. N. -Varone. op. cit, p. 30. Hora mea, Dicţionarul limbii române, tom. II, p. 404.' Hora Medgidia, D. Vulpian, op. cit, II, p. 90.

93 Di Hora melcului, se joacă în com. Jugur — Argeş. Mgt. 412 p. Hora Meluşieă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 101. Hora Merişasca, Idem, op. cit., II, p. 90. Hora Merliţa, idem, op. cit., II, p. 90. Hora Mesteacănul, idem, op. cit., II, p. 91. Hora Meşterul Manole, idem, op. cit. II, p. 93. Hora mică. idem, op. cit., I, p. 82. Hora micilor derobanţi, de Iosif Ivanovici. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17407). Hora Miclăuşeni. D. Vulpian, op. cit., II, p. 91. Hora Miculli, idem, op. cit., I, p. 103. Hora Mielu Geambaşu. Disc 1153 II. (A. ICED). Hora Mihai Viteazu, D. Vulpian, op. cit., II, p. 86 Hora „Mii de stele", idem, op. cit. II, p. 86. Hora Milcovul, idem, op. cit. II, p. 91. Hora Millo, idem, op. cit., II, p. 92. Hora Mileteanu, idem, op. cit. II, p. 94. Hora Milos, idem, op. cit., I, p. 105. Hora Miosotis, idem, op. cit., p. 92. Hora Mirele României, idem, op. cit., II, p. 93. Hora miresei pe bani. Mireasa este obligată să joace o „învîrtită" locală cu orice nuntaş care o invită şi plă­ teşte pentru acest joc o sumă simbolică. Andrei Bucşan, op. cit., p. 56. Hora miresei prin casă, cîntată şi jucată de femei, la nuntă. A. Bucşan. op. cit., p. 86. Hora miresii. S. FI. Marian, op. cit, p.720-727. Hora miresii cu „ţîpurituri", în com. Certeze — Oaş, jud. Satu Mare. Fgr. . 0 1 5 b. o

Hora Mitiţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 94. Hora Mitocanca, muzica de Năstase Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 131. Hora Mitocanilor. D. Vulpian, op. cit, I, p. 103. Hora Mitocanul. Disc 106 a (A. ICED). Hora Mitica. D. Vulpian, op. cit. I, p. 101. Hora Mizil, idem, op. cit., II, p. 94. Hora Mindra, este compusă din două cercuri concentrice: fetele la mijloc şi flăcăii în afară. Ei joacă spre dreapta, iar ele către stînga, sau viceversa. Apoi, cu paşi mărunţi, flă­ căii înaintează spre centru, iar fetele jucînd înapoi, se apropie de ei; cînd se întîlnesc, flăcăii ridică mîinile în sus, li se alătură şi astfel din cele două cercuri se formează o horă mare, care se termină cu brîul sau cu sîrba. Are strigături de o rară frumuseţe Se „gioacă" în com. Sînta Măria — Sălaj şi în satele Păun şi Cişmăneşti, jud. Bo­ toşani. (N. Varone). Hora mîndrei. D. Vulpian. op. cit., I, p. 105. Hora mîndrelor. Disc 1017. I. (A. ICED). Hora mîndrii mele, în com. Suliţa — Botoşani. N.-Varone, op. cit., p. 45. Hora Moceanu. D. Vulpian, op. cit., I, p. 96. Hora modernă, în Pîngăraţi — Neamţ. Mgt. 2662 u. Hora Mogoşoaia. D. Vulpian, op. cit II. p. 95. Hora Momeşti, idem, op. cit. II, p. 95. Hora Moldovanca, idem, op. cit., I, p. 100. Hora Moldovei, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 s. Hora moldovenească. Anton Pann Spitalul amorului sau cîntătorul dorului'

94 <4 Broşura a doua, B u c , 1852, p. 49. (Pusă pe note bizantine, p. 141—142). Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora D. Bădulescu, op. cit., p. 44—46. în com. Ţoleşti — Suceava, Fgr. 12987 a şi în Tg. Frumos — Iaşi. Mgt. 55 j . Hora Moldoviţa. D. Vulpian, op. cit., II, p. 96. Hora Monteorul, idem, op. cit. II, p. 96. Hora Morăriţa, idem, op. cit. II, p. 97. Hora Moroeni. D. Vulpian, op. cit. II, p. 97. Hora moroşenească, com. Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 12668 c. Hora moşnegească, în com. Prăjoaia — Bacău. Fgr. 3989 e; şi în com. Sărata — Bacău. Mgt. 481 i. Hora Moşnenilor, în Rudari — Olt. Mgt. 2495 o. Hora Moştenitorul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 97. Hora moşului, idem, op. cit. II, p. 109. Hora Motătei, idem, op. cit. II, p. 88. Hora Moţoescu, idem, op. cit. II, p. 97. Hora Movilita, idem, op. cit. IL p. 99. Hora Muftiu, idem, op. cit. II, p. 98. Hora Mugurul, idem, op. cit., I, p. 103. Hora Muncelul, idem, op. cit. II, p. 99. Hora muncitorilor, muzica de Al. Flechtenmacher (1892), pe versuri de C. Z. Buzdugan. în Glasul dezmoşteni­ ţilor, B u c , 1892. Se joacă în Teiş — Dîmboviţa. Fgr. 11252 b, şi în Bucu­ reşti. Mgt. 2621 b. Hora muntelui, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit., p. 182. Hora Muntencuţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 99.

Hora Munteneasca, muzica de M. Andricu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 6703). Hora muntenilor, muzica de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 142 Hora Murgeni, D. Vulpian, op. cit. II, p. 100. Hora Murgul, idem, op. cit. II, p. 103. Hora Musceleanca, idem, op. cit. II, p. 99. Hora muzicuţelor, în Ogrezea, jud. Argeş. Mgt. 1491 j . Disc E P C 10.088. Hora Nastasia, în com. Prisaca Dornei, jud. Suceava. C. G. Prichici, op. cit., p. 50. Hora Nadoleana. D. Vulpian, op. cit. II, p. 101. Hora naţională, în Clejani — Ilfov. Fgr. 10395 b; Ghimpaţi Ilfov, Fgr. 4283 a, şi Cîmpina — Prahova, Mgt. 800 f. Hora Nătînga. D. Vulpian, op. cit. II, p. 101. Hora Năvîlnicul. Idem, op. cit. I, p. 100. Hora-n bălaie, cu strigături: Disc E P C 874. în com. Gîrliciu, jud. Con­ stanţa. Mgt. 3373 II o Hora-n bătăi. în com. Cislău — Buzău; Mgt. 45 g. Hora-n bătătură. Nedeluşa Rădulescu, Jocuri pop. din Gropeni — Bră­ ila, p. 67. Hora-n două părţi. Se joacă la toate ocaziile în satele de pe valea Dunării. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 142, şi în Baia de Aramă, jud. Me­ hedinţi. Fgr. 1346 a. Cîntată din fluier în com. Topeşti si Tismana — Gorj. Fgr. 14912 a Hora-n două părţi ca Ia Condoeşti, culeasă din Stefănesti — Vîlcea. Mgt. 2439 1. Hora-n două părţi de Ia Corniţa — Dolj. Mgt. 641 b. Hora Nebuna. D. Vulpian, op. cit.

95J I, p. 118. Muzica de G. N. Ochialbi. de miercuri, 6 apr. 1977, foaie vo­ Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2866). lantă). Hora Negoită. D. Vulpian, op. cit. Hora nouă a lui Gh. Badea Cioc, în Bucureşti, Mgt. 2489 1. II, p. 101. Hora nouă regală de Ioan Dinicu, Hora Negreşti, idem, op. cit. II, în Jugur — Argeş. Mgt. 452 n. p. 102. Hora Negustor-negustoraş notată în Hora-n şapte scări .Disc 2361. II 1912 la bîlciul din Rîureni — Vîlcea (A. ICED). F A 3664, Tib. Alexandru, op. cit., 224. Hora Nucetul. D. Vulpian. op. cit. II, Hora Nenişoru D. Vulpian op. cit. I. p. 103. p. 115. Hora nucului, muzica de E m . MonHora Nesporeşti, idem, op. cit. II, ţia. Bibi. Aca. R.S.R., Cab. muz. (Ms R p. 102. 5845). Hora Notarilor. Disc 1057 II .(A. Hora „Nu de mult". D. Vulpian, ICED). op. cit. II, p. 104. Hora Netotului. D. Vulpian, op. cit. Hora „Nuna mare", idem, op. cit. II, p. 104. I, p. 117. Hora munilor nari. Disc S T M - E P E Hora Nicoreşti, idem, op. cit. I, 0993. p. 116. Hora Nieulina, idem, op. cit. II, Hora Nunta domnească. D. Vulpian, p. 102. op. cit., II, p. 104. Hora Noaptea, idem, op. cit. II, Hora nuntaşilor. Disc S T M - E P E p. 103. 01054. Hora noastră. Lucia Andronic-Vasi­ Hora nunţii. Lucia Andronic-Vasi­ lescu, op. cit., p. 8—9. lescu op. cit., 43—44. FI. Cristescu, Hora noastră românească, se joacă op. cit., p. 5. Se joacă în Merenii de Sus în jud. Vîlcea. N. -Varone, op. cit. — Teleorman şi în Obedeni — Ilfov. Fgr. 4023 şi Fg'r. 10.130 d. p. 31. Hora nunului, în Bucureşti, Fgr. Hora Nopţii, muzica de George N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. 13.122. Hora-n vals cu strigături, în Oarja — muz. (III 3637). Argeş. Mgt (V) 1638 b. Hora Norilor, muzica de Alex. BerHora Ocheşica, de George N. Ochi­ descu, B u c , 1862. albi. V. Cosma, op. cit., p. 149 si Bibi. Hora Noruletu. D. Vulpian. op. cit. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637). II, p. 102. Hora Ochialbi, muzica de L. Wiest. Hora nouă, muzica de A. Flechten- Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2637). macher, B u c , 1866. Bibi. Ac. R.S.R., Hora Ochişorii. D. Vulpian, op. cit. Cab. muz. (III 3217). D. Vulpian, I, p. 124. op. cit., p. 113. I. Niculescu-Poenile, Hora Ocnele Mari, idem, op. cit. II, Izvoraşul nr. 1/1923, p. 4. Se joacă în p. 105. Cerbeni — Argeş. Fgr. 6873 c. Compo­ Hora Octavian, D. Vulpian, op. cit. ziţie realizată de ţăranul Nicolae Ştefu din Cladova — Arad (5 dec. 1855 — II, p. 105. Hora Oglinda, idem, op. cit. II, 1 dec. 1914), „după o poezie proprie care reflectă simpatia faţă de vitejia p. 106. ostaşilor români în 1877 şi dorinţa de Hora Ogogeni, idem, op. cit. II, înfrăţire cu patria mumă". (Calendarul p. 106.

96 )6 Hora Ogretinul, idem, op. cit II, 106. Hora oilor, în Maramureş, Bela Bartok, op. cit., p. 176—178; şi în Sînpaul, jud. Cluj. Mgt. 3202 II c. Hora Olimpia. D. Vulpian, op. cit. II, p. 107. Hora oltenească, în Mischii — Dolj si jurul Bucurestiului. Fgr. 7430 b şi Fgr. 12461 c.' Hora oltenilor, în com. Iancu Jianu - Olt. Mgt. 3991 e şi în Chilia Veche — Tulcea. Fgr. 14030 b. Hora Olteniţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 109. Hora Oltina, idem, op. cit. II, p. 107. Hora Oneşti, idem, op. cit. II, p. 108. Hora Oprişorul, idem, op. cit. II, p. 109. Hora oprită, în com. Enisala — Tulcea. Mgt. 369 g. Hora opta, se joacă în com. Hinţeşti, jud. Argeş. N. -Varone, op. cit., p.31. Hora Oraviţa. D. Vulpian. op. cit. II, p. 108. Hora orbului, idem, op. cit. I, p. 121. Hora Or Ieşti, idem, op. cit. II, p. 107. Hora ostaşilor de L. A. Wiest. V. Cosma: De la cîntecul Zaverei la imnurile unităţii naţionale. Buc. 1978, p. 24. Hora ostaşilor români, muzica de Th. Georgescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 9004). Hora Oteteleşanu, D. Vulpian, op. cit., I, p. 119. Hora Oteşti. idem, op. cit. II, p. 108. Hora oului. D. Vulpian, op. cit. II, p . 108. Hora Pache, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4590). Hora Paladuta. D. Vulpian. op. cit. II p. 129. Hora Palatului, idem, op. cit. I, p . 130. Hora Paloda, idem, op. cit. II, p. 110. p.

Hora pandurilor, în oraşul Olteni­ ţa — Ilfov. Mgt. 3397 d. Hora Parcul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 110. Hora Parepa, idem, op. cit. I, p. 131. Hora Paşcani, idem, op. cit. II, p. 135. Hora patinerilor, idem, op. cit. II, p. 1 1 1 . Hora Paula, idem, op. cit. II. p. 109. Hora Păcii, muzica C. Nottara, pe cuvinte de E m . Popescu-Jianu (1950) Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (Ms R 1483). Hora păcurarului, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 177. Jucată în Lăpuş — Maramureş, după discul rapsodului Teodor Gheroghe, voce L u creţia Horţ, numită "madona cîntecului". D a t la T V în 1970. România pitorească nr. 21, sept. 1973, p. 7. Hora păcurarului (Mioriţa maramuresană), muzica de Const. Arvinte, Buc. 1977. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27156). Hora păcurarului cînd şi-a pierdut oile. Tache Papahagi, Graiul şi fol­ clorul Maramureşului, Bucureşti, 1925, p. 178. Hora pădurenilor, muzica de E m . Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5846). Hora Păduricea. D. Vulpian, op. cit, I, p. 137. Hora Păsărică albă-n pene. D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 135. Hora păstorilor, de Carol Bianchi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7417). Hora Păunită, D. Vulpian, op. cit. II, p. 120. Hora pe bătaie. Semicerc, lanţ de braţe jos, în com. Negrileşti — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 68. Hora pe bătăi, în Bezunţi — Bacău. Mgt. 4026 I c , şi în com. Podu Iloaiei — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 138.

97 Hora pe bătăi de la Faraoani — Bacău. Mgt. 300 m. Hora Pechea. D. Vulpian, op. cit., II, p. 1 1 1 . Hora pe furatelea (Ceardaşu), în Malaia — Vîlcea. Mgt. 2412 c. Hora pe ghiaţă, în com. Botoroaga — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 165. Hora Peleşului, muzica de M. Mărgăritărescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 17408). Hora Pelinul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 1 1 1 . Hora pentru 23 August, de Teodor Bratu, pe versuri de Sandu Dorian. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 947) Hora pe refuzate, în Buriaş — Ilfov. Mgt. 1651 o. Hora Perieti, D. Vulpian, op. cit. II, p. 112. Hora Perina, în Cornereva, jud. Caras Severin. Mgt. 3944 z. Hora Perticaru. D. Vulpian, op. cit. I, p. 135. Hora Petricica. Idem, op. cit. I, p. 140. Hora pe sărite. în Rediu — Vaslui. Mgt. 3583 I v. Hora pescarilor, în jud. Ialomiţa. N. -Varone, op. cit., p. 22. Hora peste pieior. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. Hora pe stînga, în Olteniţa — Ilfov. Mgt. 3398 s. Hora petroliştilor, muzica de N. Predescu, Ploieşti, 1923. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3742). Hora Petru Rareş. D. Vulpian, op. cit. II, p. 133. Hora peştelui, în com. Stoileşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 22. Hora Piperul. D. Vulpian, op. cit. I, p. 146. Hora Pipirig, idem, op. cit. II, p. 112. Hora Pităreasa, idem, op. cit. II, p. 113.

Hora Pitişteanca (Piteşteanca). D . Vulpian, op. cit. I, p. 138. Hora pînei. în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2789 m. Hora Pîrcălabul. D. Vulpian, op. cit. I, p. 128. Hora Pîrjoloae. Idem, op. cit. I, p. 133. Hora Pîrteştilor, în Pîrteştii de jos — Suceava. Mgt 3469 j . Hora P l a v i a . D. Vulpian, op. cit. II, p. 116. Hora Pleşoeanu, idem, op. cit. I, p. 136. Hora Plete lungi, idem, op. cit. II, p. 117. Hora Plevna, de G. Dima, pe versuri de V. Alecsandri. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5970). Hora Plevnei, în Dobrogea. Pompi­ liu Pârvescu. op. cit, p. 186, pusă pe muzică de C. Brătianu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 69). Hora PIîngerea. D. Vulpian, op. cit, I, p. 143. Hora ploaei. Disc 192 a. (A. ICED). Hora Ploaia, de Cristache Ciolac. V . Cosma, op. cit. p. 159. Hora ploii, în com. Lehliu — Ilfov. Fgr. 12808 b. Hora ploieşteană. Disc E P C 10062. Hora Ploiesteanca. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (HI 1942). Hora ploieştenilor. Disc E P C 872. Hora Plosca. D. Vulpian, op. cit. II, p. 116. Hora plugarului. Disc 1180. I (A. ICED). Hora Podgoreanca, idem, op. cit I, p. 131. Hora Podolcni, idem, op. cit. II, p. 113. Hora Podul Turcului, idem, op. cit. II, p. 113. Hora Poiana, idem, op. cit. II, p. 114. Hora Pompierii, idem, op. cit. I, p. 126.

98 Hora pompierilor (a lui Pompieru) de C. Pompieru. Columbia. D. 8413, H. 1045. V. Cosma, op. cit. p. 228. Hora pompierului. D. Vulpian, op. cit. I, p. 146. Hora Popa Ilie, idem, op. cit. I, p. 136. Hora Popasu, idem, op. cit. I, p. 141. Hora Popasului, de Pietro Mezzetti. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3501). Hora Popa Stoian. D. Vulpian, op. cit. I, p. 130. Hora popii. Joc popular pe Valea Almăjului. Nicolae Ursu, O nuntă în Valea Almăjului, p. 26. Hora popilor, muzica de Al. Patin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3065). Hora Popişteanca, muzica de Dumitrache Ochialbi. V. Cosma, op. cit., p. 128. Hora Pornirea. D. Vulpian, op. cit. II, p. 114. Hora Portretul, idem, op. cit. II, p. 114. Hora Porumbiţa, D. Vulpian, op. cit. II, p. 114. Hora porumbului, idem, op. cit. I, p. 133. Hora Posada, idem, op. cit. II, p. 116. Hora Potcoava, idem, op. cit. II, p. 115. Hora Potîrniehe, idem, op. cit, p. 115. Hora potolită, în Bucureşti. Mgt. 2185 k. Hora Prahovei, de Ciprian Porumbescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 11090) si T. Brediceanu, op. cit., p. 190. Hora Prăşila. D. Vulpian, op. cit. II, p. 117. Hora Preoteasa, idem, op. cit. II, p. 117. Hora preotului Nicolae Tafta, în Vrancea. Mgt. 782 d. Hora Prepeliţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 118.

Hora pribeagă, idem, op. cit. I I , p. 118. Hora Prigoarea, idem, op. cit. II, p. 118. Hora Primăvara, de Gh. Ştefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1950). O compoziţie cu acelaşi titlu de C. P o rumbescu (Ms R 7256). Hora Primăverii, muzica de M. Cohen-Linaru. B u c , 1900. Bibi. Ac. R.S.R. Cab. muz. (III 2176). Hora Principesa Măria. D. Vulpian, op. cit. II, p. 119. Hora Priponul, idem, op. cit. II, p. 119. Hora Procopiului, idem, op. cit . I, p. 145. Hora profesorului, idem, op. cit. II, p. 120. Hora Promenada, idem, op. cit. II, p. 119. Hora Protopopul, idem, op. cit. II, p. 120. Hora Prunişoru, idem, op. cit. I, p. 134. Hora Prutului, idem, op. cit. I, p. 132. Hora Puiculiţa mea, idem, op. cit. II, p. 121. Hora puişorului, idem, op. cit. I, p. 132. Hora puiului, idem, op. cit. I, p. 128. Hora p-un picior. Gh. Fira, op. cit., p. 96, 111. Hora Puntea, D. Vulpian, op. cit. II, p. 121. Hora Puşca, idem, op. cit. II, p. 121. Hora Putnei, compusă de Radu P a ladi pe versuri de Serafim Iftinchi, B u c , 1973. (Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25748). Hora rachiului. D. Vulpian, op. cit. II, p. 123. Hora Radu, idem, op. cit. II, p. 122. Hora Rahovei. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27101). Hora Ramura. D. Vulpia n, op. cit. II, p. 124.

99 Hora rară. Joc mixt, tip horă în stihurile populare . . . „Hai să facem două părţi. în com. Niculiţel — Tul­ pe păgîn / să cunoască pe român . . ." cea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 648 (Calendarul de miercuri, 6 apr. 1977, şi în Pecineaga — Constanţa. Mgt. foaie volantă). Hora resfirată. Nicolae Jugănaru, 2745 h. Hora rară dobrogeană, sau Ca pe op. cit, p. 86. Hora Rhea Sylvia. D. Vulpian, op. malul bălţii, în Dăeni — Tulcea. Fgr. cit. II, p. 124. 6618. Hora Riforul, idem, op. cit. II, Hora Răcăciuni. D. Vulpian, op. p. 128. cit. II, p. 125. Hora Riga, idem, op. cit. II, p. 128. Hora Rădăuţi, idem, op. cit. II, Hora risipiţilor, în Pleniţa — Dolj. p. 122. Hora Rădăuţilor. Muza Română, Mgt. 1517 k. Hora Rişca. D. Vulpian, op. cit. II, nr. 15/1929. Compusă de Gr. Vindireu. p. 128. V. Cosma, op. cit, p. 102. Hora Rîndunelelor, muzica de CaHora Răileanu, D. Vulpian, op. cit. rol Deker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. II, p. 122. Hora Rănitu, idem, op. cit II, p. 124. (III 8321). în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. Hora Răpciuni, idem, op. cit. II, 1976 f. Hora Rîndunica nr. 1, muzica de p. 125. Hora Răspintea, idem, op. cit. II, Dumitrache Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 128 şi D. Vulpian, op. cit. II, p. 126. Hora Răvaş puică, idem, op. cit. II, p. 123. Hora Rîşniţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 127. Hora Războiul. D. Vulpian, op. cit. p. 128. Hora Rîuleţul, idem, op. cit. II, II, p. 125. Hora Rebricea, idem, op. cit. II, p. 129. Hora Robeşti, idem, op. cit. II, p. 126. Hora recruţilor. Disc 1089 I (A. p. 130. Hora Bodica, idem, op. cit, p. 130. ICED). Hora Rogozul, idem, op. cit. II, Hora Regală, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 11895). p. 131. Hora Reginei, muzica de S. PaulHora Roiului, idem, op. cit. II, man. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz (III p. 131. 2665). Hora Roman, idem, op. cit. II, Hora Regretul. D. Vulpian, op. cit. p. 131. II, p. 127. Hora română, cu strigături, în Hora repede sau hora iute. Dicţiona­ com. Rîşnov, Bran, Şimon, şi Funda­ rul limbii române, tom. II, fasc. VI, p. 404. Culeasă din jud. Dîmboviţa ta, jud. Braşov. N. -Varone, op. cit, şi pusă pe note de I. Nicolescu-Poenile. p. 32. Hora românească, în Săbăoani — Izvorasul nr. 9—10/1923, p. 6. Se joacă şi în com. Alimpesti — Gorj. Neamţ. Mgt. 293 a. Mgt. 358 i. Hora România Marc, muzica de Hora Repedea. D. Vulpian, op. cit E m . M. Drossino. II, p. 125. Hora României june, de L. ScărlăHora resbelului, creată în timpul tescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. Războiului pentru Independenţă după (II 15356). 7*

100 Hora României Mari, muzica de Dem. S. Vasculescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3978). O variantă de G. Gigala Cab. muz. Ac. R.S.R. (III 19565). Hora romilor, în com. Tg. Frumos şi Zmeu, jud. Iaşi. Disc 609 a (A. ICED). Hora rondurelelor, muzica de Ion Vasilescu, Lyra română, nr. 13/1880. Hora Rosa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 132. Hora Rosalia, idem, op. cit. II, p. 136. Hora Rosetta, idem, op. cit. II, p. 132. Hora Rosnov, idem, op. cit. II, p. 133. Hora Roşiorilor, de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2082). Hora rotarului, de Al. Flechtenmacher. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1373). Hora Rotita. D. Vulpian, op. cit. II, p. 134. Hora Rotopăneşti, idem, op. cit. II, p. 133. Hora Rovine. D. Vulpian, op. cit, p. 134. Hora Rucăr, idem, op. cit II, p. 134. Hora Rucăru, idem, op. cit., I, p. 148. Hora Rudana, idem, op. cit. II, p. 134. Hora rudărenilor. Disc S T M - E P E 0929. Hora Ruginita. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1915). Hora Ruginoasa, D. Vulpian, op. cit. II, p. 135. Hora Roumaniaska, Démidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimée par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, execute en 1837, Paris, 1841, p. 142. Rumâniasca, dansul cel mai caracteristic şi practicat după o nesfîrşită melodie" . . . . Hora Runcu D. Vulpian, op. cit, II, p. 135.

Hora rutenească, se joacă în Mol­ dova pe la munte. L. Şăineanu, op. cit, p. 282. Gh. Cardaş, 'op. cit, p. 168. (v. Horodinca) Hora Ruxandra. D. Vulpian, op. cit II, p. 130. Hora Sabinelor, se joacă numai de fete în com. Agrieş, jud BistriţaNăsăud. (N. -Varone). Hora „S-a dus". D. Vulpian, op. cit. II, p. 136. Hora Sagna, idem, op. cit II, p. 136. Hora satului. Analele Dobrogei, an. XI/1930, p. 36. Hora Săbăreanca, Disc 147 (A. ICED). Hora Săftiţa. D. Vulpian, op. cit II, p. 196. Hora Sălcuţa, idem, op. cit. I, p. 165. Hora săltată, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186; se joacă şi în Fălticeni — Suceava. Fgr. 12921 e. Hora săltăreaţă urmată de învîrtită (Ursăria). (N. -Varone). Hora Sămărineşti. D. Vulpian, op. cit. II. p. 145 Hora Săptămîna mare, idem, op. cit II, p. 137. Hora sătenilor. Disc 1090 II (A. ICED). Hora Sătucul. D. Vulpian, op. cit II, p. 138.. Hora Scara. idem. op. cit, I, p. 162. Hora Sderului, idem, op. cit II. p. 137. Hora Sdruncinata, idem, op. cit, II, p. 138. Hora secerei. Disc 393 II a (A. ICED). Hora secerişului, muzica de CohenLinaru, pe cuvinte de Al. Macedonsky. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (1678 şi Ms R 541). Compusă dintr-un şir lung de fete aşezate una în spatele alteia, cu mîinile în brîul catrinţei sau buzunărelul bundiţei, prima ducînd un mare buchet de spice de grîu. S-a jucat la

101 T V 15 iun. 1978 de Ansamblul Că­ minului cultural din Mănăştur, jud. Cluj-Napoca. Culeasă din Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2444 c. Hora secolară (seculară). D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 167. Hora senatorilor, muzica de C. Dumitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4544). Hora sentimentală, muzica de Johann Andreas Wachmann. Hora Severeanca, în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 2420 h. Hora Severinului. D. Vulpian, op. cit., I, p. 153. Popa Ştefan, op. cit. p. 46—48. O variantă cu muzica de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2379). Hora Sfînta Măria. D. Vulpian, op. cit. II, p. 139. Hora Sihlea, idem, op. cit. II, p. 140. Hora Silistrei, cuvinte de C. Z. Buz­ dugan, muzica de Gr. Ventura. Fgr. 12216 b. Hora Simeriei, în com. Ştei — Hunedoara. Mgt. 3021 c. Hora Sinaia. D. Vulpian, op. cit. II, p. 140. Hora Sinaiei, pusă pe note de Iulius Wiest în Lyra română, nr.4, din 23 dec. 1879, p. 29. Bigeanu, op. cit., p. 61. Idem. E m . Monţia. Bibî. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 3920) în Drăgus — Făgăraş, Fgr. 1042 b. Hora Sinaii, în com. Brebu — Pra­ hova Mgt 3484 r Hora Sinodului, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 1724). Hora sitarilor. D. Vulpian, op. cit. II, p. 139. Hora Sîmbăta seara, idem, op. cit. II, p. 137. Hora Sîmbrei (Sîmbra oilor). Obi­ cei pastoral de petrecere colectivă la 24 iunie (Drăgaica) în Ţara Oaşului, cînd într-un loc anumit, la poalele

muntelui, se adună locuitori din douătrei sate pentru darea oilor la păşunat. Atunci se organizează stînele şi se măsoară „la cupă" mulsoarea (spre a se stabili cantitatea de lapte a oii pe o zi şi cîtă brînză urmează să se primească). Socoteala laptelui şi „tai­ nul" (plata) ciobanilor în alimente, se înseamnă pe „răboj". Fiindcă oile nu pot fi adunate toate odată, fiecare sat din Oaş îşi are ziua lui de „sîmbră" (simbrie, plată după tocmeală). Se spune că sîmbră, în limba dacă, în­ seamnă şi asociere, întovărăşire. După terminarea socotelilor, urmează os­ păţul pe iarbă verde şi apoi dansul, care începe cu Hora sîmbrei, cîntată de ceteraşii localnici. — România liberă din 6 mai 1974, p. 3. („Două sărbători naţionale: Sîmbra oilor şi Tînjaua"). Hora Sîntiliei, se joacă în zona Trei Scaune. A. Bucşan, Specificul dansului. . . , p. 32. Hora sîrba lăutarilor. Disc 858 I. (A. ICED). Hora Slatina. D. Vulpian, op. cit. II, p. 144. Hora Slătioarele, idem, op. cit. II, p. 141. Hora Smîrdan, idem, op. cit. I, p. 154. Hora socrilor, se joacă în Hulubeşti — Dîmboviţa. Mgt 4243. II h; şi în com. Moineşti şi Comăneşti — Bacău. Fgr. 3779 a. Hora Solesti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 142. Hora Solontu, idem, op. cit. II p. 141. Hora Soveja, idem, op. cit. II p. 146. Hora sovejană, se joacă de tineri şi vîrstnici, în special la nunţi Gr. Bă­ canu: Jocuri populare din sudul Moldo­ vei, 1969, p. 7. Hora Spătarul. D. Vulpian, op. I, p. 155.

cit.

102 Hora Speranţa, muzica de Fr. Ferlendis. Bibi. Ac. R.S.R., Cab, muz. (III 3149) Hora Speteni. D. Vulpian, op. cit. II, p. 144. Hora spicată, se joacă în Turnu Măgurele — jud. Teleorman. Mgt. 367 k. Hora Spiccato. Disc S T M - E P E 0853. Hora Spiccato (Hora Nebuna), de Grigoraş Dinicu. Disc Odeon JO, 937, A 318.103 Columbia, D R 1065, W H R 7335, His Master's Voice J B 295, O H R 549 (V. Cosma, op. cit. p. 226). Hora Spiţerul. D. Vulpian. op. cit. II, p. 146. Hora spoitorilor. Disc E P E 0382 şi disc E P C 963, Hora Spovedania. D. Vulpian, op. cit. II, p. 142. Hora Staccato, de Grigoraş I. Di­ nicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25716). Disc 1200 I (A. ICED) şi Disc STM E P E 0853. Hora Staniţa. D. Vulpian, op. cit. I, p. 168. Hora Stăncuţa, D, Vulpian, op. ciî. II, p. 145. Hora Stanicei, idem, op. cit. II, p. 142. Hora Steluţa, idem. op. cit. I, p. 160. Hora Stîna, idem, op. cit. II, p. 143. Hora Stîncuţa, idem, op. cit. II, p. 138. Hora Stînga, idem, op. cit. I, p. 156. Hora stînga, joc mixt, în com. Giurgeni — Ialomiţa. Formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. M. Runcan op. cit., p. 189. Se joacă şi în T u t o v a — jud. Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 55. Hora Stîngul. D. Vulpian, op. cit. I, p. 156. Hora Stoica, idem, op. cit. I, p. 163 Hora Stolnicului, idem, op. cit. I, p. 159. Hora Straja, idem, op. cit. I, p. 156.

Hora străbunilor, idem, op. cit. I, p. 168. Hora străinului, în Poiana-Stampei, jud. Suceava. Mgt. 78 c. Hora Strug de mure, în Cîmpulung Moldovenesc — Suceava. Fgr. 14724 b. Hora strugurilor. D. Vulpian, op. cit. I, p. 166 Hora Strunga, op. cit. II, p. 147. Hora studenţilor, muzica de Basile Lupu. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 2505). Hora Stupina. D. Vulpian, op. cit. p. 147. Hora Sturza Ghiţel (viţel). D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 160. Hora sturzului, fotocopie după ms J. A. Wachmann, în Gh. Ciobanu, op- cit. I, p. 36. Hora Sub salcîm, D. Vulpian, op. cit. II, p. 148. Hora Suceava, idem, op. cit. II, p. 150. Hora Sueevita. idem, op. cit. I, p. 164. Hora Suica, idem, op. cit. II, p. 147. Hora Sulfina, idem, op. cit. I, p. 154. Hora Sulina, idem, op. cit. I, p. 148. Hora surioara, de Măria Ioaninu, Bibi. Ac. R.S.R:, Cab. muz. (III 3336). Hora Surugiul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 148. Hora Susanca, idem, op. cit. I, p. 163. Hora Suspinul, idem, op. cit. II, p. 148. Hora Şapte scări. Muzica de Cristache Ciolac. Viorel Cosma, op. cit. p. 159. Cules din Jiana — Mehedinţi. Fgr. 650 şi Fgr. 8297 a. Disc 2602-1 (A. ICED). Hora şcolarilor. Nicolae Jugănaru, op. cit., p. 87. Hora şelarilor. D. Vulpian, op. cit. I, p. 166. Hora Şerban. Idem, op. cit. II, p. 143.

103 Hora Şegareea, idem, op. cit. II, p. 138. Hora Şirului (Şiru), în Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 k Hora Ştefan eel Mare. D. Vulpian, op. cit. II, p. 145. Hora Ştefanei, idem, op. cit. II, p. 143. Hora Ştrengarilor, de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1836). Hora şuierată, după melodia şuie­ rată, în Maramureş. Fgr. 20449. Hora Taci mireaso, D. Vulpian. op. cit. II, p. 150. Hora tarafului „Doina Jiului", din Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1510 a. Hora Tămădăul. D. Vulpian, op. cit. I, p. 169. Hora Tecuciului. Crist. Ioanninu, „Tilinca" sau culegere de mai multe cîntece naţionale din ambele Princi­ pate. Part. II, Bucureşti, 1859. Cîntecul 28, p. 4 0 - 4 1 . Hora teişenilor, în Bucureşti. Disc S T M - E P E 0929, Mgt. 1544 d. Hora „Te iubesc". D. Vulpian, op. cit. II, p. 154. Hora Teiului, de E m . Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5847). Hora Teleajcnnlui, muzica de I. Scărlătescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 4604). Hora Teşila D. Vulpian, op. cit. II, p. 150. Hora Timisesti, idem, op. cit. II, p. 153. Hora Tinereţei, de Teodor Bratu, pe versuri de Vasile Iosif, realizată în cinstea celui de al IV-lea festival al tineretului si studenţilor, Bucureşti 1953. Bibi. ' Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 5769). Hora Tineretului, în Tg. Jiu, jud. Gorj. Mgt 386 c. Hora Tinerilor (la nuntă), în com. B a l ş — O l t şi Băbeni—Vîlcea. Fgr. 10333 c.

H o r a T i n t a v a . D. Vulpian, op. cit. II, p. 152. Hora Tismanei, în com. Runcu — Gorj. Fgr. 2815 a. Hora Tituleşti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 155. Hora Ţiţei. Elena Sevastos, op. cit., p. 281. A fost descrisă prima dată de V. Alecsandri în foaia „Bucovina" II nr. 59/1848, p. 189 (I. C. Chiţimia). Hora Tîmplaiul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 153. Hora tîrgului, în Şerbăneştii de Sus — Olt. Fgr. 2485 b. în com. Mavrodin — Teleorman. Disc 1399 a (A. ICED). Hora tîrgului (a Iui Voicu Tălpuş), în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1858 ş. Hora Tîrnoseala. D. Vulpian, op. cit. II, p. 153. Hora Tosca, idem, op. cit. II, p. 155. Hora toamnei, idem, op. cit. I, p. 176. Hora Toba, idem, op. cit. II, p. 155. Hora Tomşa, idem, op. cit. II, p. 156. Hora Topal, idem, op. cit. II, p. 156. Hora Topliceanu, idem, op. cit. I, p. 173. Hora Topologul, idem, op. cit. I, p. 170. Hora Toporasilor, idem, op. cit. II, p. 156. Hora Trandafir, muzica de L. Wiest. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2371). Hora Trandafirii. D. Vulpian, op. cit. I, p. 175. Hora „Trei păzeşte", în com. Stoileşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 23, şi în Rudari - Olt. Fgr. 12518 c. Hora Trei smicele. D. Vulpian, op. cit. I, p. 169. Hora Trestieni, idem, op. cit. II, p. 157. Hora tribunului, muzica şi cuvinte de D. Stoenescu, Bucureşti, 1909, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3905).

104 )4 Hora Trieolicilor. Muza Română, nr. 86/199. Hora Trifoiul. D. Vulpian, op. cit. II. p. 117. Hora Tudor Dobrogean, idem. op. cit. I, p. 170. Hora Tudor Vladimirescu, D. Vul­ pian, op. cit. II. p. 171. Hora Tudoriţa. Idem. op. cit. II, p. 157. Hora Tuleei, muzica de D. Stoenescu pe cuvinte de I. Antonescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2406). Hora Tunsul. D. Vulpian, op. cit, I, p. 171. Hora tunului, de G. A. Dinicu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1864). Hora tureească, în Botoşaniţa, jud. Suceava. Mgt. 3467 a. Hora Tutovei, muzica de C. Iosef Aratt. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1706). Hora Ţapul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 150. Hora Ţăranilor, muzica de Johann Andreas Wachmann. Hora Ţărăncuţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 152. Hora ţărănească, muzica de Alex. Berdescu, Bucureşti, 1860; şi de G. N. Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 2637) şi Dicţionarul limbii ro­ mâne, tom. II, fasc. IV, p. 404. Hora Ţărilor surori (1920), cu stri­ gături, în comuna Breaza, jud. Praho­ va. N. -Varone. op. cit. II, p. 22. Hora Ţărtesti. D. Vulpian, op. cit. II, p. 152. Hora Ţăruşelul, idem, op. cit. II, p. 152. Hora Ţesuta. Vasile Alecsandri, Hore româneşti, în Zimbrul nr. 31, Iaşi, 16 oct. 1850. Hora ţiganilor din România. [Com­ pusă de vestitul lăutar George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 142. Hora (hoara) ţigăncii (dă la Ţara Românească) în Banat. N. Ursu, Cînte-

ce şi jocuri populare din Valea Almăjului. Buc. 1958, p. 247. Hora ţigănească, Dicţionarul limbii române, tom. II, fasc. IV, 1929, p. 40. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3894). Hora „Ţine-mă". D. Vulpian. op. cit II, p. 154. Hora Ţoţa, idem, op. cit. II, p. 157. Hora Ţurluc, idem, op. cit. II, p. 158. Hora Ţutcani, idem, op. cit. II, p. 159. Hora Ţuţora, idem, op. cit. II, p. 159. Hara Ţutueanca, idem, op. cit. II, p. 154. Hora Ţuţuleşti, idem, op. cit, p. 160. Hora Tzitzi, de Cristache Ciolac, Bucureşti, 1909. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2996). Hora Udriceni. D. Vulpian, op. cit II, p. 160. Hora Ulmeni, idem, op. cit, II, p. 160. Hora uncheşilor, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 d. Hora ungurească Gh. Cardaş op. cit, p. 129 şi 133. Hora Unirii (sfînta zi de libertate), muzica de Alexandru Flechtenmacher pe versuri de V. Alecsandri (1857). Idem — muzica de M. Tănăsescu (1908). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3934). Popa Ştefan, op. cit. p. 42 — 46. Lucia Andronic-Vasilescu şi,,op. cit, p. 36—37. Culeasă din com. Vulturu, jud. Constanţa, Mgt. 2147 c. Hora Unirii din Bucureşti, D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 178. Hora Unirii din Moldova. Idem, op. cit, I, p. 178. Hora Unirii tuturor românilor (24 ian. 1918) de Juarez Movilă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 4503). Hora Urciorul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 161.

105 Hora urmată de chindie (Zlata şi sfîrşitul manevrelor). N. -Varone, op. cit, p. 41. Hora urmată de învîrtită (Ursăria). N.-Varone, op. cit, p. 49. Hora urmată de sîrbă (Bugheanu, Huţulia moldovenească din Oaş şi Ro­ mânită.) N. -Varone., op. cit, p. 101. Hora Urminişul. D. Vulpian, op. cit II, p. 161. Hora Ursul. Idem, op. cit. II, p. 161. Hora Urzicele. Idem, op. cit. II, p. 162. Hora Uşurică, Idem, op. cit. II, p. 162. Hora Uzuneşti. Idem, op. cit. II, p. 163. Hora Vadul Gîrlei. Idem, op. cit. II, p. 153. Hora Valea Cerbului. Idem, op. cit. II, p. 163. Hora Valea Largă. D. Vulpian, op. cit. II, p. 164. Hora Valeriana, idem, op. cit. II, p. 165. Hora Vasilică Aleesandri. Idem, op. cit. II, p. 2. Hora Văcăreşti. Idem, op. cit. II, p. 163. Hora văduvioarelor. Muza română, nr. 37/1929. Hora Văraticul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 164. Hora veche (Boereasca), din Mun­ tenia la 1852, de A. Pann. Transcrisă după notaţia bizantină de G. N. Georgescu-Breazul. N-Varone. op. cit, p. 135. Joc bărbătesc pe valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 141. Hora veehe a lui Petrică Ţapu. Disc 278 b (A. ICED). Hora Velinţa. D. Vulpian, op. cit. II, p.166 Hora Veniamin, idem, op. cit. II, p. 165. Hora veseliei. Disc 284 a (A. ICED). Hora Vica. Muza Română nr. XI/ 1929.

Hora Victoria. D. Vulpian, op. cit. I, p. 180. Hora Vidinului, creată după cîntecul popular al Războiului de Inde­ pendenţă. Calendarul de miercuri, 6 apr. 1977, foaie volantă). Hora Viforata. D. Vulpian op. cit. II, p. 168. Hora viilor, compusă de vestitul lăutar Dumitrache Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 28. Hora Vila Paripa. D. Vulpian, op. cit II, p. 110. Hora vinului. Anton Pann, Spita­ lul amorului sau cîntătorul dorului. Broşura a patra, 1852: Cîntecul 47 „Hora vinului", p. 126 (pusă pe note muzicale bizantine, p. 153). D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 180. Se joacă în Conteşti — Argeş. Mgt. 1889. Hora viorelelor. Disc 521 b si Disc 1240 II (A. ICED). Hora „Visele m e l e . " D. Vulpian, op. cit. II, p. 168. Hora Vişa, idem, op. cit, II, p. 169. Hora Visinica, idem, op. cit II, p. 169. Hora Vivandiera, idem, op. cit. II, p. 170. Hora Vizantea, idem, op. cit. II, p. 170. Hora Vîlceanea, muzica D. Crăciunescu (1974). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 7280). Hora vînătorilor, se joacă în Mereni — Constanţa. Eug. Cernea, op. cit. p. 147. Hora Vînătorul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 167. Hora vîntului, idem, op. cit I, p. 182. Hora Vîrciorova, idem, op. cit II, p. 166. Hora Vîrful cu dor, idem, op. cit. II, p. 166. Hora Vlaicului, idem, op. cit, p. 171. Hora Vlădica, idem, op. cit., p. 171.

106 Hora vlăseencască, în satul Nana — Ilfov. Mgt. 510 f. si în Tg. Jiu - Gorj. Fgr. 6267 a şi Fgr. 6266 b. Tib. Ale­ xandru, op. cit p. 219. Hora Vlăseuţa. D. Vulpian, op. cit. II, p. 171. Hora Voineşti, idem, op. cit. II, p. 172. Hora Voinieelu, idem, op. cit. I, p. 184. Hora Voivodul, de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit, p. 141. Hora vorbe dulci. D. Vulpian, op. cit. II, p. 172. Hora Vornicul, idem, op. cit. II, p. 172. Hora Vrancea, idem, op. cit. I, p. 181. Hora Vrancei, se joacă în Năruja şi Spulber — Vrancea. Joc în cerc, avînd la mijloc una sau două perechi, partenerii schimbîndu-se după strigătură sau bătaie din palme. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit, p. 60. Mgt. 3071 I k. Hora vrînceneaseă, în com. Nereju — Vrancea. Fgr. 6700 a. Hora Vulcan. D. Vulpian, op. cit. II, p. 173. Hora Vulpian, idem, op. cit. II, p. 173. - Hora Vulturul, idem, op. cit. II, p. 173. Hora Xenia, idem, op. cit. II, p. 174. Hora Xenocrat, idem, op. cit. II, p. 174. Hora Xenofont, idem, op. cit. II, p. 174. Hora Xilograful, idem, op. cit. II, p. 174. Hora Zadelca, idem, op. cit II, p. 175. Hora Zagora, idem, op. cit. II, p. 175. Hora Zahalca, idem, op. cit. II. p. 175.

Hora Zarzăra, idem, op. cit. II, p. 176. Hora zarzavagiilor. Disc 1207 I. (A. ICED). Hora Zăbunul. D. Vulpian, op. cit. II, p. 178. Hora Zănoaga, idem, op. cit., II, p. 176. Hora Zăpada, idem, op. cit. II, p. 177. Hora Zăvideni, idem, op. cit II, p. 177. Hora Zăvodul, idem, op. cit. II, p. 177. HoraZevelca, idem, op. cit. II, p. 179 Hora Zmeul, idem, op. cit II, p. 178. Hora Znagov, idem, op. cit. II, p. 178. Hora Zoica, idem, op. cit II, p. 179. Hora Zoiţei. V. Alecsandri, Hore ro­ mâneşti, ziarul „Zimbrul" nr. 31, Iasi, 16 oct. 1850. Disc 233 b (A. ICED). Hora Zoralia, de Cohen Linaru. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 2710). Hora Zuralia, de G. N. Ochialbi. Disc 197 a. (A. ICED). Horă a Domneştiului, în Ţeghes — Ilfov. Mgt. 3756 a. Horă a Iui Bălean, în Pescari — Caras Severin. Mgt. 3032 II c. Horă bătrînească de la Dochia — Neamţ. Disc S T M - E P E 01110. Horă ca la Cătina — Prahova. Mgt. 370 a. Horă „ca la Fîntînele". Disc 45S T M - E P E 10368. Horă ca la mahala, în Bucureşti. Mgt. 117 1. Horă ca la Rudari — Olt. Disc S T M - E P E 0895. Horă ca pe Teleorman, în com. Cervenia — Teleorman, Mgt. 2925 c. Horă ca pe Vlaşca, în Bucureşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 105. Horă cîrciumărească, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1974 g.

107 Horă cu strigături, în Dolheşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 150. Horă dă deal, în Tomuleşti — Tele­ orman. Mgt. 2742 o. Horă de eonccrt. Disc 45-EPC 10495 Idem, în Hîrşova — Constanţa. Mgt. II 1639 g. Horă de la Ardeoani — Bacău. Disc S T M - E P E 01212. Horă de la Chitila. Disc E P C 10062. Horă de la Clejani — Ilfov. Disc 45-EPC 10430. Horă de la Costeşti. Disc 45-EPC 10416. Horă de la Cotoroaia. Disc E P C 10065. Horă de Ia Găeşti — Dîmboviţa. Disc 45-EPC 10302. Horă de Ia Letea Veche — Bacău. Disc S T M - E P E 01212. Horă de la Măgura. Disc S T M - E P E 0776. Horă de la Măldăieni — Teleorman. Disc 45-EPC 10430. Horă de la Moinesti — Bacău. Disc S T M - E P E 0776. Horă de la Olari. Disc 45-STM-EPC 10399. Horă de la Petreşti — Dîmboviţa. Disc 45-EPC 10302. Horă de la Popeşti. Disc STM-EPE 0830. Horă de la Boşiori — Teleorman. Disc 45-EPC 10430. Horă de la Buncu — Gorj. Disc S T M - E P E 0803. Horă de Ia Tîrgovişte. Disc 45STM-EPC 10368. Horă de la Topalu — Constanta. Mgt. II 1639 j . Horă de la Vaduri — Neamţ, cu strigături. Disc S T M - E P E 01212. Horă de la Valea Mare. Disc 45STM-EPC 10339. Horă de la Vlad Ţepeş. Disc E P C 0382. Horă de la Zmeieni. Disc 45-EPC 10416.

Horă de mînă, în com. Scăesti — Dolj. Mgt. 2385 f. Horă de mînă cimpoierească, în Cîmpu Mare — Gorj. D. 841 II (A. ICED). Horă de mînă din Borca — Neamţ. Disc S T M - E P E 01101. Horă de mină din Tibucani — Neamţ. Disc S T M - E P E 01101. Horă din Argeş. Disc S T M - E P E 01057. Horă din Clejani. Disc STM-EPE 01056. Horă din Dăbuleni — Dolj. Disc S T M - E P E 01140. Horă din Gorj. Disc S T M - E P E 0803. Horă din Ialomiţa. Disc S T M - E P E 0895. Horă din Petrechioaia — Ilfov. Disc E P C 759. Horă din Teiş. Disc S T M - E P E 01218 Horă din Vlasca. Disc S T M - E P E 01057. Horă dreaptă, în Plopii Slăviteşti, jud. Teleorman. Mgt. 2917 j . Horă în două părţi, în Cîmpulung — Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 269. Horă în două părţi „a lui Gugă", în satul Bălesti — Gorj. Disc 780 I (A. ICED). Horă lăutărească. Disc S T M - E P E 01054. Idem în Ogrezea — Argeş. Mgt. 1491 k. Horă lentă. Disc S T M - E P E 0962. Horă mare oltenească, cîntată din bîzoi. Disc S T M - E P E 0992. Horăpeasca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 84. Horă pe cîrlige, în Dobrogea. Jocul merge în direcţia cercului, ocolire spre dreapta şi alternativ „cu paşi alăturaţi sau încrucişaţi". Eug. Cernea, op. cit., p. 19. Horă rutenească, se joacă în nordul Moldovei, la nunţi. L. Şăineanu, op. cit., p. 382. Fgr. 13012 a. Horă ţărănească de la Domneşti, în Ţegheş - Ilfov. Mgt. 3757 i.

108 Horbolina, Horă în Bucovina. Simion FI. Marian, op. cit., p. 20. Horea găinii de pe Iza — Maramu­ reş. Disc S T M - E P E 01067. Horeanea, horă repede; se joacă a doua zi după nuntă, cînd se spun stri­ gături hazlii, care produc veselie. în comunele Lehneşti, Rîşca şi MovilaRuptă, jud. Botoşani. (N.-Varone). Horiana, joc în Dulcesti — Neamţ. Mgt. 3453 1. Horiţa, joc popular în Oltenia, notat de prof. Vlăduţă I. Ion în Izvoraşul nr. 3—4/1922, p. 5. Se joacă şi în Porumbacu de Sus — jud. Sibiu. Fgr. 7760. Horleşteanca, horă în Horleşti, jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 173. Horloveanca, joc în Rediu — Iasi. Mgt. 3786 I d. Horodinca. Horă puţin deosebită de jocul de brîu. Introdusă în Bucovina de Malorosieni. Teodor T. Burada, Almanah muzical, an. III/1877, Iaşi, p. 63. Dim. C. Olăneascu, op. cit., p. 121. Horodniceanca. Disc E P C 846. Nume de horă de la satul Horodniceni, jud. Suceava. (N-Varone) Hulubaşul, joc în Dolheşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 128.

Hulubiţa, joc în com. Lespezi — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 119. Husăsul, joc în Pîngăreşti — Bacău, Mgt. 2663 i. Husca, joc în Doljeşti — Neamţ. Mircea Stan, op. cit., p. 127. Huşanca, joc în unele sate din jud. Vaslui (N.-Varone). Huţăneasca, joc popular, în Bucovi­ na. Teodor T. Burada, Almanah muzical an. 3/1877, descriere p. 63, note mu­ zicale p. 97 —98. Dim. C. Olănescu, op. cit., p. 121. Cules din Fălticeni — Suceava. Fgr. 12898 b. Huţulca (Huţulinca), dans popular în nordul Bucovinei- Dicţ. explicativ al lb. române, 1975, p. 409. în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 I g şi Disc E P E 521. Hutulca de Ia Uluia — Suceava. Disc 45-STM-EPE 10.350. Hutulca din Sadău — Suceava. Disc S T M - E P E 01023. Huţulca veche, Huţulca bătrîneasca, culeasă în com. Poienile de sub Munte — Maramureş. Fgr. 3566 b, Fgr. 3623 b şi Fgr. 11164 c. Huţulia, horă urmată de sîrbă la rutenii munteni din Maramureş. N. Varone, op. cit, p. 23.

] Iablăcica, joc în Breaza — Suceava. Mgt. 2906 II o. Ialomiţa, joc în Blidari — Dîmbo­ viţa. Mgt. 86 b. Ialomiţeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 89. Mihail Vulpescu, op. cit., p . 200. Iana, horă în Bucovina. S. FI. Ma­ rian, op. cit., p. 3. Iancu, D. Vulpian, op. cit., II, p. 46. Horă. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 80. J o c în tempo de sîrbă, în Jitia — Vrancea. Suită de joc. pop. Jitia, p. 18. Iasomia, horă de Gh. Ştefănescu (mai 1875). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. <III 11868). Ia te uită Mărioară, sîrbă (voce şi orchestră). Mgt. 1512 a (verde). I-auzi, i-auzi. Joc nou, Ştefan Tu­ ţescu, Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 20 — 21. Iedera, joc popular din jurul Caran­ sebeşului. Antoniu Sequens, op. cit., p. 2. Joc bănăţean caracteristic. Are trei variante, fiecare cu melodia ei. Forma semicerc, ţinuta braţele pe umeri. Se spune că pe vremuri, cine tăia o iederă din pădure, înnebunea. Un oarecare, tăind, a înnebunit şi la întoarcerea spre sat striga mereu: Iedera! Iedera! Impresionaţi, oamenii au făcut un cîntec şi un dans cu mişcări iuţi, variate,

alternate cu altele largi, pline de elan Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 89. Iedera bătrînilor (Pertiţă, pertiţă). Joc în com. Moceriş, jud. Caraş-Severin. N. Ursu, op. cit., p. 222. Iedera pe un picior şi Iedera pe două picioare, în com. Dalei, jud. CaraşSeverin. T. Brediceanu, op. cit., p. 309. Iedera şi soru-sa, joc popular în Banat. Colecţia T. Brediceanu. Ieiu (Misa), joc de brîu în com. Borlova — Caraş-Severin. Muntean Ion şi Laţcu Afilon, op. cit., p. 322. Iepureasca, dans haiducesc în Ardeal (Azi dispărut). V. Branişte, Muzică şi dansuri la români în sec. X V I — X V I I , p. 16. Ieşanu, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 46. Hăul, joc ţigănesc de unul sau doi interpreţi, tip Fiertul fierului, în com. Enisala şi Somova — jud. Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 648. Cunoscut şi în Budeni — Suceava. Mgt. 1505 g. Ileana, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 20. Fgr. 20145 a. Ilenachi, joc în Cerna — Tulcea. Ion Cristian, op. cit., p. 96. Ilenuţa, horă în com. Caravaneţi — Teleorman, Fălticeni, Stupcani şi Gura

110 Humorului — Suceava. Fgr. 8370 c, Fgr. 10430 a, Fgr. 12904 a. IIini-1;şa lui Bogdan, joc de brîu în Banat. D. Vulpian, op. cit, p. 47. împiedicata, I, II, III, în Solovăstrău — Mureş. Mgt. 1681 1 si Fgr. 13061 a. Inelaşu, se joacă la toate ocaziile în Albeşti, jud. Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 433. Intră Amurgu, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 47. Ionel de peste deal, joc de doi în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 400. Irindeaua (Hirindeaua, Girindeaua), horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Se joacă în satele din jurul Craiovei şi Caracalu­ lui. Fgr. 12234. Irmelicul. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Isa, joc în Teregova, jud. CaraşSeverin. T. Brediceanu, op. cit, p. 325. Isa-isa-sa, horă de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1844). Isloveţul, joc de brîu, în jud. Ialo­ miţa. D. Vulpian, op. cit., p. 46. Ispravnicu e om străin, horă. Idem, op. cit., I, p. 87. Ita, joc de perechi (fată şi băiat), alcătuit din două-trei cercuri concen­ trice. O îmbinare de sîrbă cu învîrtită, în com. Lipia şi Otopeni, jud. Ilfov. N. -Varone, op. cit, p. 37.

Iţele, horă de mînă cu paşi încruci­ şaţi, în com. Orlea, jud. Olt. Are va­ riante. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 45. Joc de fete aranjate perechi faţă în faţă, prinse cu palmele lipite şi dege­ tele petrecute unele printre altele, începe cu mişcarea braţelor înainte şi înapoi, simbolizînd jocul vătalelor din­ tre iţe şi spata cu firele pînzei. Se joacă întîi repezit şi apoi legănat, cu paşi încrucişaţi, uşor săltaţi, ca şi cum ar atinge cu picioarele „potnogii" (peda­ lele) războiului de ţesut. Se obişnuieşte în com. Suhaia şi satele din împrejuri­ mi, jud. Teleorman. (Inf. prof. Geta Vîjîială din Suhaia — Teleorman). Iţu (Băltăreţu), horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Joc mixt în com. Grindeni — Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri popu­ late din Oltenia, 1966, p. 145. Iuda, horă alergată în pas vioi, săltat. Se joacă mai mult seara la „furcării" de către fete şi băieţandri. Popescu N. Ion, Hore cu strigări şi strigături, 1938, p. 34. Iutele, brîu. D. Vulpian, op. citj, p. 45. Iutele din Drăgaică, în com. Zimnicele — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 20. Izvoranu, joc mixt în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Gănescu, op. cit, p. 52 — 53 şi Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 p.

I Imblinzirea soacrelor, sîrbă de Gh. întoarsa, joc în Banat. Disc 45A . Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. E P C 10257. ( I I I 1877). Inturnat, horă pe loc, mîinile balan­ Înaintea naşului, joc ceremonial de sate înainte şi înapoi. „Analele Do­ nuntă l a bulgari, în Dobrogea. A. Buc- brogei, an. 11/1930, p. 38. şan, op. cit., p. 432. înturnatu, joc în Suciu de jos, jud. Incetu, dans de perechi, lent, cu Maramureş. Mgt. 3312 II h. mişcări simple. Melodia acompaniată învîrtită, polcă ţărănească în Do­ de voce. D o m b y Emeric, op. cit., II, brogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 121. p. 186. Culeasă de Vlăduţă I. Ion, încrucişată, joc în P. Neamţ. Mgt. Izvoraşul nr. 3 - 4 / 1 9 2 2 , p. 5. Mihai 601 i. Vulpescu, op. cit, p. 202—203. Joc de încurcata, nume de horă cu strigă­ perechi faţă în faţă sau grupuri de turi. Se joacă în com. Dîngeni — trei băieţi şi două fete ba chiar patru, şase, opt, foarte iubit în „Mărginimea Botoşani. (N. -Varone). Sibiului". Constă în plimbare şi învîrîncurcata din Popeşti, horă urmată tire cu numeroase treceri ale fetei pe sub de învîrtită sau de sîrbă. Are strigături mîna băiatului. A. Bucşan, op. cit, N. -Varone, op. cit., p. 45. p. 212. Incurcăţica, joc în com. Policiori învîrtită ardelenească, în Vaideeni şi Scorţoasa — Buzău. Elisabeta Mol­ - Vîlcea. Mgt. 3668 k. doveanu-Nestor, op. cit., p. 195. Mgt. învîrtită bătrînă, în Vinerea, jud. 3800 I e. Alba. Mgt. 3024 k. Inhobotatul, joc la împodobirea mi­ învîrtită bătrînească, în com. Blăjel resei cu hobotul (vălul) de cununie. si Sibiel - Sibiu. Mgt. 3419 II b şi V. Niculescu, Cîntece si jocuri pop. din Mgt. 2955 II o. Moldova, 1963. învîrtită bătrînească din Clinic. Disc întoarce bătaia (Puvărnăţ). Horă E P C 813. învîrtită bătrînilor, în Maramureş. cu lăsarea pe vine la comanda „molei", în „Analele Dobrogei", an. 11/1930, Bela Bartok, op. cit, p. 108, 152, 166, 170, 171. p. 37.

112 învîrtita bătrînilor în zori de ziuă la nuntă, în com. Berbeşti — Maramu­ reş. Mgt. 2984 II b. învîrtita bătută, în Sibiel — Sibiu. Mgt. 1770 II f. învîrtita ca la Novaci, în com. Peşteana Jiu — Gorj, Mgt. 1519 c. învîrtita ca la şezătoare, în Lăpuş — Maramureş. Mgt. 3311 II w. învîrtita ca pe Tîrnave. Disc 1008 II (A. ICED). învîrtita cîmpenească, în Solovăstrău — Mureş. Mgt. 1682 o. învîrtita cu două fete. începe cu legănata urmată de sîrbă bătută pe loc, cu paşi mărunţi. în timp ce „ficiorul" spune o strigătură, fetele se învîrtesc în aceeaşi parte de cîte două-trei ori. Se joacă în comunele Ţ a p u — Sibiu şi Adămus — Mureş. N.-Varone, op. cit., p. 3 3 - 3 5 . învîrtita cu fetele, în Sîrbi (Budeşti) — Maramureş. Mgt. 3987 f. învîrtita deasă cu zuituri (ţîpurituri), în Răstolţ — Sălaj. Mgt. 3507 I e. învîrtita de la Botiza — Maramureş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 150. învîrtita de la Făgăraş. Disc 962 I (A. ICED) şi Mgt. 211 f. învîrtita de la Feleud. Disc STME P E 0887. învîrtita de la Preajba (Dolj). Disc 144 c (A. ICED). învîrtita de la Sebeş. Disc S T M - E P E 0896. învîrtita de la Unirea. Disc STME P E 0887. învîrtita de Ia Mara, jud. Maramureş. Disc S T M - E P E 0891. învîrtita de la Năneşti — Maramu­ reş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 168. învîrtita de pe Someş. Disc 45-EPC 10219. învîrtita de pe Tîrnave. T. Bredi­ ceanu, Caiet 2, p. 10; Caiet 3, p. 8; Caiet 4, p. 4. Fgr. 14755 a. învîrtita din Apsa. Disc S T M - E P E 0777.

învîrtita din Cîmpcni, muzica de E m . Monţia. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6562). învîrtita din Deva. Mihai Vulpescu, op. cit., p. 203. învîrtita din Finteuşul Mare — Maramureş. Disc 45-EPC 10279. învîrtita din Maramureş. Bela Bar­ tok, op. cit., p. 113, 1 5 4 - 1 5 6 , 158, 163, 169, 1 7 2 - 1 7 3 . învîrtita din Miercurea. Disc E P C 813. învîrtita din Morăreni (Murăş — Turda). Culeasă de Aurelian Borşianu. Tudor Pamfile, nr. 1—3/1924, p.5 învîrtita din Mureş, culeasă de N. Aslan, Izvorasul nr. 9—10/1929, p. 2. învîrtita din Novaci, horă-n patru (doi băieţi şi două fete) obişnuită în jud. Gorj. învîrtita din Vaideeni — Vîlcea. Disc 943 c. (A. ICED). învîrtita dorului, în Băbeni — Vîlcea. Mgt. 1961 i. învîrtita dorului cu 24 „întorsături", dans creat în 1916 în com. Vaideeni — Vîlcea şi cîntat de Victor Ionescu, Ion Iscru şi Mitu Zăboi, rapsozi popu­ lari în arta fluierului. Se joacă şi în Răşinari — Sibiu. Fgr. 12352 d. învîrtita dragostei, în Horezu — Vîlcea. Mgt. 52 i. învîrtita în trei, horă din doi flăcăi şi o fată, jucată repede dreapta, stînga, în com. Deduleşti — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 35. învîrtita la „Malanea" (rit de A n Nou) în Bucovina. Fgr. 14820 d. învîrtita lui Avrămuţ, în Sibiel, jud. Sibiu. Mgt. 1768 II b. învîrtita lui Ghiţă Ticuşanu, în Grid — Braşov. Mgt.' I 1632 i. învîrtita lui Patru lui Buşe, în Sibiel - Sibiu. Mgt. 1777 II k. învîrtita Maramureşului, în Mara­ mureş. Mgt. 33 b. învîrtita nouă, în satul Dumitra, jud. Alba. Mgt. 3838 I h.

113 IO învîrtita romînească. Se joacă în cerc de perechi fată şi băiat, cu paşi repezi dreapta-stînga, după tactul ceteraşilor. Apoi, perechile se desprind, se îmbrăţişează şi se învîrtesc de trei ori dreapta şi stînga, iar cînd feciorii dau semnalul bătînd pămîntul cu dreptul, toţi se întorc şi se rotesc spre stînga. Joc cu strigături, în comunele Soroştin si Boian, jud. Sibiu. N. -Varone, op. cit., p. 3 6 - 3 7 . învîrtita şchioapă, se joacă în locali­ tăţile din jurul Sibiului. A. Bucşan, op. cit, p. 134. învîrtita veche, în Sibiel — Sibiu. Mgt. 1768 II d. învîrtita ca-n Ardeal. Disc E P C 939. învîrtita ca pe Valea Almaşului. Disc S T M - E P E 0750. învîrtita ciobănească, în Gura Rîului - Sibiu. Mgt. 2140 e. învîrtita eu strigături, în Iernut — Mureş. Mgt. 1479 h. învîrtita cu strigături de nuntă, în Berbeşti — Maramureş. Mgt. 3429 II b; şi în Sîrbi — Maramureş. Mgt. 4105 II f. învîrtita deasă, în Răstolţ — Sălaj. Mgt. 3509 II j . învîrtita deasă şi învîrtita largă, jucată de tineret în Zalău (Sălaj) la 26 oct. 1973, cu prilejul sesiunii jubiliare (jumătate mileniu de la înfiinţarea aşezării). învîrtita de două (fete), în Sîncel — Harghita. Mgt. 1843 m. învîrtita de Ia Alba. Disc 45-EPC 10477. învîrtita de la Cotlea, în Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3759 k. învîrtita de la munte, în Agrişei — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1570 g. învîrtita de la Orăştioara — Hune­ doara. Mgt. 1706 n. învîrtita de la Paloş — Braşov. Mgt. 1864 t. învîrtita de la Tîrnava Mare, în Căstău — Hunedoara. Mgt. 105 d.

învîrtita de pe Mureş, în Căptălan — Alba. Mgt. 3314 I j . Disc 45-EPC 10336 şi S T M - E P E 0887. învîrtita de pe Valea Agrijului (Sălaj). Disc S T M - E P E 0931. învîrtita de pe Valea Almaşului. (Banat). Disc S T M - E P E 0750. învîrtita din bătrîni, în Parva — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1438 a a. învîrtita din bătrîni (cu strigături şi tropăituri), în Vad — Maramureş. Mgt. 3431 I c. învîrtita din cimpoi, în Ocna — Mureş, jud. Alba. Mgt. 507 i. învîrtita din Gherla. Disc S T M - E P E 01104. învîrtita din Glod (Ardeal). Disc S T M - E P E 0777 învîrtita din Ieud — Maramureş. Disc S T M - E P E 0777. învîrtita din Lodroman — jud. Alba. Disc E P C 877. învîrtita din Bomoşel — Hunedoa­ ra. Mgt. 1706 o. învîrtita din Şimleu — Sălaj. Disc E P C 10.097. învîrtita din Tăun. Disc E P C 877. învîrtita dobrogeană, în Gîrliciu — Constanţa. Mgt. 3374 I d. învîrtita dreaptă, joc în satele de pe văile Oltului şi Jiului (Carpaţii sudici). A. Bucşan, op. cit., p. 206. învîrtita rară bătrîneasca, în Şeredeiu - Sălaj. Mgt. 3963 I f. învîrtita rară cu zuituri, în Răs­ tolţ - Sălaj. Mgt. 3507 I d. învîrtita rară şi învîrtita deasă, în com. Stîrciu — Sălaj. Mgt. 3725 I k . Şi în zona folclorică a Clujului, Datini şi dansuri populare din jud. Cluj, p. 70. învîrtita ruteneaseă, în Vad — Ma­ ramureş. Mgt. 4204 I g. învîrtitură, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 135, 150, 153. învîrtitură, cu „dîrlîit şi tropăit". Mgt. 2939 b.

I Jădăucuţa, horă în jud.

Suceava.

Colecţia ined. Gh. Cardaş. Japniţeanca, joc local, în unele sate din Ardeal. A. Bucşan, Specificul dan­ sului . . . , p. 435. Jiana I, formă de „învîrtită dreap­ tă", răspîndită pe ambele versante ale Carpaţilor sudici, între văile Oltului şi Jiului. Joc de perechi în rînd sau faţă în faţă, ca la polcă. Desfăşurarea pe loc. Tempo vioi. Se joacă ocazional. A. Bucşan, op. cit., p. 206. Jiana din Jina — Sibiu. Mgt. 352 c. Jiana din Poiana — Sibiu. Mgt. 211 c. Jiana din Tilişca — Sibiu. Disc E P C 813. Jiana după Jii, în Sibiu. Mgt. 211 e. Jiana măruntă, în Tilişca — Sibiu. Mgt. 2345 k. Jiana nouă, joc în com. Jina — Sibiu. Fgr. 13264 f. Jiana oltenească, horă în Dienci — Olt. Mgt. 804 o. Jiana veche, joc în com. Jina — Sibiu. Fgr. 13624 b. Jiană de pe dungă. Disc E P C 877. Jianca, joc în Corabia — Olt. Mgt. 1377 c. Jianca pe comandă, horă de mînă în Teleorman şi Mehedinţi. N. -Va­ rone, op. cit., p. 23.

Jianu, horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 186, şi în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu, Izvoraşul, nr. 5—6/1929, p. 21. Jocul vestitului haiduc Jianu, care a trăit în Vrancea. Gr. Băcanu, Jocuri popu­ lare din Vrancea, 1965, p. 58. Joc în Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 r. Jianu bătrinesc, joc mixt, formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite. în com. Perişoru şi Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 240, 245. Jicoveanca, joc în Bilca — Sucea­ va. Mgt. 4032 I g. Jidanca, Jidăncuţa, Judăneasca, Jidoveşte. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Jidofcuţa, joc popular în localita­ tea Gura Humorului — Suceava. Fgr. 4239 a. Jidovcuţa, joc în com. Fereşti şi Codăeşti — Vaslui. Fgr. 11983 a. Jieneasca, horă cu strigături, în com. Slăvuţa, jud. Gorj. N. -Varone, op. cit, p. 24; Poiana — Sibiu, Fgr. 13265 a. învîrtită în Tismana — Gorj. Fgr. 2779 a şi în Corbi — Argeş. Mgt. 4258 1. Jieneasca fetelor. Disc 45-EPC 10355. Jieneasca lui Plută (învîrtită) în com. Preajba — Gorj. Disc 994 a (A. ICED).

115 io Jilea fiata, joc macedonean în Tariverdi — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 86. Jitianca, joc popular. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 145. Joc în com. Jitia - Vrancea. Disc 978 b (A. ICED). Joc ardelenesc, cu legănată şi învîrtită, în comunele Tulea şi Ianoşda, jud. Bihor. N. -Varone, op. cit, p. 24. Joc albăcinese, „Aşa se joacă la Alba" în Mănăşturu românesc, jud. Cluj. Fgr. 15098. Joc băitănesc, în Hîrlău, jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 100. Joc bătrînesc, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 1 7 0 - 1 7 2 . Joc bătrînesc din Boşia. Disc STME P E 0997. Joc bătrînesc din Salva (Bistriţa Năsăud). Disc S T M - E P E 01104. Joc ca la Româneşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 97. Joc cărăndănesc, în părţile Aradu­ lui. Ion T. Florea, op. cit, p. 213. Joc ciobănesc, din Ilva Mare. Disc S T M - E P E 01104. Joc cu mireasa, descris de M. Pintea, în rev. Comoara satelor, Blaj, nr. 9-10/1926, p. 126. Joc de-a lunjju. învîrtită urmată de sîrbă în com. Iclod — Alba. N. -Va­ rone, op. cit, p. 25. Joc de amăgit, din Telciu — Bistri­ ţ a Năsăud. Disc 45-EPE 10421. Joc de bătut în palmi, în Maramu­ reş. Colecţia Tiberiu Brediceanu. Joc de băţ, Joc cu băţ. Feciorii, avînd în mîna dreaptă o bîtă, se ală­ tură, perechi, la trei paşi una de alta şi fac o roată, după care începe jocul cu „ponturi", în com. Deag — Mara­ mureş. N.-Varone, op. cit, p. 38. Joc de bîtă (Fecioreasca), în locali­ tatea Jina — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 235. Joc de doi, în com. Costuleni — Iaşi. Mircea Vlad, op. cit, p. 163. 8*

Joc de doi ca la Fîrliug — Caras Severin. Disc 45 E P C 10220. Joc de doi ea Ia Stupea — Suceava. Disc S T M - E P E 0993. Joc de doi de la Bucova — Caras Severin. Disc 45-STM-EPC 10377. Joc de doi de la Domaşnea — Caras Severin. Disc S T - E P E 0431. Joc de doi de Ia Mehadica. Disc S T M - E P E 0879. Joc de doi de la Obreja. Disc E P C 10048. Joc de doi din Bocşa — Caras Seve­ rin. Disc 45-EPC 10220. Joc de doi din Beşiţa — Caras Se­ verin. Disc 45-EPC 10220. Joc de drăgaică. Disc S T M - E P E 0900. Joc de fete din Dobrogea. Disc S T M - E P E 0962. Joc de început, (intrarea fetişcane­ lor si flăcăiaşilor în hora satului), în Ardeal. Disc 45-EPC 10.279. Joc de început de la Năsăud. Disc 45-EPC 10.421. Joc de-nvîrtit, după cîntec fluie­ rat, în com. Cuhea — Maramureş. Fgr. 4695 d. Joc de învîrtit de la Sălăuţa. Disc 45-EPC 10.421. Joc de învîrtit din Zagra (Bistriţa Năsăud). Disc S T M - E P E 01140. Joe de la Măcieş — Gorj. Disc S T M - E P E 01140. Joc de la Moneasa, în com. Preo­ teasa şi Valcău — Sălaj. E u g . Cernea, op. cit, p. 190. Joc de la Rădăuţi — Suceava. Disc S T M - E P E 0962. Joc de pe Mureş. Disc 45-EPC 10.477. Joc de perechi, în Boureni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 140. Joc de pe Someş. Disc 45-EPC 10.279. Joc de pe Valea Dcsnătuiului, zis din caval. Disc S T M - E P E 01140. Joc din Bihor. Disc E P C 910.

116 Joe din Boju - Cluj. Disc 45-EPC 10336. Joc din Bonţida — Cluj. Disc 45E P C 10.336. Joc din Codru — Bihor. Disc 45E P C -10.279. Joc din Drăcincti. Disc S T M - E P E 0886. Joc din Mălini — Suceava. Disc S T M - E P E 01023. Joe din Misea — Bihor. Disc E P C 937. Joc din Oaş, muzica de Ştefan Mangoianu — Bucureşti 1958. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 20293). Joe din Poienile de sub munte — Maramureş. Disc S T M - E P E 0777. Joc din Sadova (jud. Suceava). Disc E P C 846. Joc din Şicula — Arad. Disc E P C 937. Joc din Topoloveni — Argeş. Disc 45-EPC 10.487. Joc din Valcău — Sălaj. Disc E P C 937. Joc din Vereşti — Suceava. Disc S T M - E P E 01023 Joc fecioresc in Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 112, 126, 128, 137, 145, 149, 156. Joc în alaiul nunţii, cu tropote în mers şi ţîpuituri, în com. Certeze — Maramureş, Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 303. Joc la capră (rit de An Nou). Fgr. 7737 b. Obişnuit în Piatra Neamţ şi Fundu Moldovei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 132. Joe molănesc, în Bulzeştii de jos — Hunedoara. Fgr. 10215 c. Joc moroşănese, după cîntarea din gură, în com. Leşu — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5658 a; Joc muntenesc. Disc E P C 781. Joc pă iute „a lu Tilică din Lupşa", în Valea Barnii — Alba. Mgt. 2708 I. Joc pă iute „de a lu Patru Indreşului", în Valea Barnii - Alba. Mgt. 2708.

Joc pă schimbate din Sălcina, în Valea Barnii — Alba. Mgt. 2708 II a. Joc pe loc din Banat. Disc 45-EPC 10.405. Joc pe picior din Cărănjel — Bihor. Disc E P C 937. Joc ramoş (rămoş) în ţinutul Bi­ hor (1928), muzica de N. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 5958). Joc românesc din Motis — Sălaj. Disc S T M - E P E 01059. Joeu „Djoeu di taţi", obişnuit în ceremonialul nunţii, în Cîmpulung — Suceava. Fgr. 3556 a. Jocu-n trei. Un fecior între două fete prinşi de umăr sau de după gît, joacă aşa, „în trei", la dreapta şi la stînga. în com. Groşi — Maramureş. N. -Varone, op. cit, p. 39. Jocu nostru. Un fel de horă legă­ nată, urmată de învîrtită, care se termină tot cu horă. în com. Tohanul vechi, jud. Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 39. Jocu nostru ficioresc. Cerc mare de „ficiori" care încep a juca bătînd din palme. Apoi, cu toţii deodată, se aplea­ că în jos şi-şi lovesc picioarele cu mîinile, la pulpă şi sub genunchi. Se ridi­ că, bat din palme, saltă piciorul drept pînă la înălţimea brîului, poc­ nesc din degete (parcă ar avea casta­ niete), se lasă pe vine, lovesc pămîntul cu palmele, şi cînd sar în sus, îşi lo­ vesc deodată călcîile cu amîndouă mîinile. Se joacă în com. Hetiur — Mureş. N.-Varone, op. cit, p. 39—40. Jocu nostru în două roate, alcătuit dintr-un cerc mare de feciori distanţaţi la trei-patru paşi unii de alţii. în dreapta ţin cîte o bîtă cu „chindisături" (încrustări făcute cu fierul roşu), cărora li se mai zice şi „cifrasag". Ceteraşii în mijlocul horei. Fetele fac şi ele roată în spatele feciorilor. Cînd feciorii fac „ponturi căluşăreşti" şi paşi spre dreapta, fetele se prind de umeri şi joacă hora spre stînga . . .

117 Are strigături. în com. Deag, jud. Mureş. N. -Varone, op. cit, p. 40. Jocu păpuselor, în Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II d d şi Mgt. 4242 e e. Jocu românesc din secuime. „Horă de umeri" obişnuită aproape în toate comunele din jud. Harghita (fost Trei Scaune). N.-Varone, op. cit, p. 40. Jocul. Simion FI. Marian, Nunta la români, 1890, p. 5 1 6 - 5 1 9 . Jocul babelor, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 115, 117, 132, 159, 174; şi în Ciurea, jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 88. Jocul batistei, sîrbă vioaie, săltă­ reaţă, cu strigături. Se cîntă din gură de toţi jucăuşii, care se ţin de mînă, în cerc. Descris de Petru Savin, în Tudor Pamfile nr. 4 - 5 / 1 9 2 5 , p. 8 7 88. Jocul bănăţean, N. Filimon, Naţio­ nalul I, nr. 88 din 12 oct. 1858, p. 347 - 3 4 8 . Jocul Boricenilor. N. Densuşianu, op. cit, p. 31. Jocul Brăduleţ, în Jitia — Vrancea. Fgr. 3168 a. Jocul Bucureşti (1958), de Laurenţiu Profeta, pe versuri de C. Cîrjan. Bibi. A. R.S.R., Cab. muz. (III 20404). Jocul Caprei, în com. Tudora — Botoşani. Fgr. 9112 a. în Bucovina. Disc S T M - E P E 0994. Jocul care-i place fetei, nume de brîu, urmat de învîrtită, în com. Dridu, jud. Ilfov. (N. -Varone). Jocul căiuţilor, obişnuit în satele din jud. Botoşani şi Suceava, la săr­ bătorile de iarnă. Se execută în cete de cîte 15—20 flăcăi mascaţi în căiuţi, însoţiţi de muzicanţi (N. -Varone). Jocul Căluşarilor, descris de Ion Eliade (Rădulescu) în Curierul româ­ nesc, an. X V , nr. 41, 31 mai 1843, p. 1 6 7 - 1 6 8 . (Vezi Căluşarii) şi în Lepturariu românesc, Viena 1864, Tom IV, p. 2 1 2 - 2 1 4 .

Jocul căluţilor, în Golăeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 86. Jocul Cămăraşului, în com. Ciu­ rea — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 89. Jocul Cărăşan. Brîu urmat de în­ vîrtită, în com. Sîngeorge, jud. Timiş. N. -Varone, op. cit, p. 25. Jocul cel dintîi. (Jocul miresii). M. Pintea, Comoara satelor, nr. 4—10/ 1926, p. 126. Jocul cel mare, în cadrul Căluşu­ lui din Ardeal. H. B. Oprisan, op. cit, p. 205. Jocul Cerbului, în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 427. Jocul cîrnilor. Joc popular. N. Den­ suşianu, op. cit., p. 31. Jocul colacilor obişnuit în ceremo­ nialul nunţii, în Maramureş. Un fel de Tropotită, în cerc iar la mijloc joacă o fată ţinînd în mîini deasupra capu­ lui, un colac mare împodobit cu pan­ glici. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 288. Jocul colacului. Disc S T M - E P E 0994. Jocul cu aleasa satului, sîrbă ur­ mată de învîrtită. De obicei joacă numai o pereche, cea mai simpatică fată şi cel mai chipeş flăcău din sat. în com. Broşteni — Argeş. L a sfîrşit sînt felicitaţi. N. -Varone, op. cit, p. 37. Jocul cu bîta (Haidău). Se obişnu­ ieşte în com. Gîrbova, jud. Alba. Cules de Ieremia Ciunganu, Izvoraşul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 4. Bela Bartok, Jocuri poporale româneşti, Leipzig, 1918. Jocul cu ghiocei. Horă urmată de sîrbă, în cea dintîi duminică după echinocţiul de primăvară, (21 martie), cînd fetele pun ghiocei în piept, iar flăcăii la ureche şi pălărie. în com. Deduleşti — Argeş. (N. -Varone). Jocul Dacilor, este un fel de brîu jucat de bătrîni, ce se ţin unul de altul cu stînga pe umăr, iar în mîna dreaptă au o prăjină de 2—3 m, ascuţită la capăt, care imită lancea. Cunoscut în

118 -O com. Botiza — Maramureş. N. -Varo­ ne, op. cit., p. 25. Jocul de doi. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Jocul de duminică. Horă urmată de brîuleţ, în com. Dridu — Ilfov. (N. -Varone). Jocul de la Vînători, în Vînători — Iaşi. Mircea Stan , op. cit., p. 98. Jocul de mină. Elena Sevastos, op. cit, p. 281. Jocul de-nvîrtit, în com. Iclod — Alba. N.-Varone, op. cit., p. 25. Jocul din Marmaţia. Sîrbă urmată de învîrtită în com. Sărăsău — Mara­ mureş (vezi Ginerele şi mireasa). N. -Varone, op. cit, p. 25. Jocul din Sohodol. Perechile se prind de umeri. Strigătura ce se spune mai mult cîntînd, descrie jocul. în com. Sohodol — Braşov. N. -Varone, op. cit, p. 39. Jocul dracului, în Boureni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 91. Jocul dragostei. Nume de brîu ur­ mat de învîrtită, în com. Budeşti — Ilfov. (N.-Varone). Jocul druştelor (domnişoare de onoare la nuntă), în Maramureş. Bela Bartok, op. cit., p. 158. Jocul găinii (la nuntă), cu strigă­ turi, obişnuit în com. Iclod — Cluj, în Bucovina şi nordul Moldovei. N. -Varone, op. cit., p. 23. Jocul Hangului. Dim. C. Olănescu, op. cit, p. 121. Jocul îmbrobodirii, obişnuit în zori de zi la nuntă, cînd miresei i se schimbă voalul cu o broboadă. Gh. Baciu, Cartea coregrafului amator, B u c , 1955, p. 34. Jocul în basmale. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Jocul îndrăgostiţilor, în Banat. (N. -Varone). Jocul însurăţăilor, în Cozmeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 92.

Joeul Iui Vili, dans solistic în sa­ tele maramureşene în amintirea lui Vili, fost ortac al lui Pintea Viteazu. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 190. Jocul Maestrelor, obişnuit în ca­ drul Căluşului din Ardeal. H. B. Oprişan, op. cit, p. 205. Jocul mare, în com. Fundu Moldo­ vei — Suceava. Fgr. 12684; com. Heleşteni şi Aroneanu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 94, 99. Jocul mărunt, „joc bătut pe loc", cunoscut în com. Broşteni — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 30. Jocul miresei de la Telciu — Bis­ triţa Năsăud. Disc 45 E P C 10.421. Jocul miresei din Bicaz — Mara­ mureş. Disc S T M - E P E 01059. Jocul miresei din Chioar. Disc 45-EPC 10.280. Jocul miresii. Elena Sevastos, op. cit, p. 282: Jocul sau hora miresii. S. FI. Marian, op. cit, p. 7 2 0 - 7 2 7 . „Joc cu mireasa" sau „Jocul cel din­ ţii". Bela Bartok, Cîntece poporale ro­ mâneşti din Comitatul Bihor. Buc, 1913, p. 353. Jocul moşneagului, în Bran — Bra­ şov şi Golăeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 87. Jocul moşnegilor de Ia «Malanca» (rit de A n Nou) în Bucovina. Fgr. 14812 d. Jocul moşului, în Maramureş. Co­ lecţia Tiberiu Brediceanu. Jocul moţilor, în com. Făgăraşu nou — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 650. Jocul nepoatelor, în Maramureş. Bela Bartok, op. cit, p. 164—165 şi 166-168. Jocul nevestii. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Jocul oltenesc, în Poiana M are — Dolj. Fgr. 12450 d. Jocul păcurarilor, în Văleni — Ma­ ramureş. Mgt. 595 c.

119 Jocul păcurăresc (Căluşerul) în Ar­ deal. V. Branişte, op. cit, p. 8. Jocul poienarilor, în Maramureş. Disc S T M - E P E 01067. Jocul românesc din Bucium'Şasa. Horă vioaie, urmată de sîrbă. în cătu­ nul Bucium-Şasa şi Borleşti, jud. Alba. N. -Varone, op. cit, p. 41. Jocul românesc din secuime. Horă de umeri. Se joacă aproape în toate comunele din jud. Harghita. N. -Va­ rone, op. cit, p. 40. Joeul romilor din Ciclova — Caras Severin. Disc 1480 I a (A. ICED). Joeul săcuesc, cu strigături, în Caransebeş. Disc 1588 I (A. ICED). Joeul Saegiilor (saigiilor). Joc tea­ tral comic de două sau mai multe persoane costumate în alb. îl jucau ciobanii în ziua de 26 oct. (sf. Dumi­ tru), cînd se pregăteau pentru ierna­ tul oilor. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 650. Jocul spicelor. Disc S T M - E P E 0886. Jocul şoimilor. Un fel de chindie cu strigături, în com. Mălureni — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 26. Jocul Turcii, în Topliţa — Mureş. Fgt. 13283 a. Jocul Turdanilor, în Săpînţa — Ma­ ramureş. Mgt. 3940 I a. Jocul ţapului, în Bucovina. Disc S T M - E P E 0994. Jocul Ţuţura, în com. Drăgăneşti — Olt. Fgr. 11197 a. Jocul ursului, în Dancu — jud. Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 90. Jocul vătăjăilor, în com. Valea Seacă — Suceava. G. Sîrbu, op. cit., p. 189. Joeul Verzelor obişnuit în cadrul Căluşului din Ardeal. H. B. Oprişan, cp. cit, p. 205. Jocul zestrei (la nuntă), cu strigă­ turi, în com. Fundu Moldovei — Su­ ceava. Fgr. 3540 a si Fgr. 3567 b. Disc S T M - E ^ E 0994.

Joenica, joc popular în Dobrogea, notat de T. Burada. I. C. Chiţimia, op. cit, p. 99. Joiana, horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 186; FI. Cris­ tescu, op. cit, p. 5. Se joacă în tempo vioi şi în Zurbaua — Ilfov. Gănescu Gh., op. cit, p. 57. Joc mixt, în semi­ cerc, com. Goicea — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit, p. 123. în Boteni — Ar­ geş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 430. Joiana de Ia Pădureţi — Argeş, horă care nu lipseşte din nici un Căluş, în satele din jud. Olt. H. B. Oprişan, op. cit., p. 211. Jucînd hora, jucăm toate. D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 90. Judecata, joc în localitatea Cup­ toare — Caras Severin. Mgt. 2175 f; Judele, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2914 j . Jumătate brîu. Cuprinde întîi mici deplasări bilaterale, cu bătăi alterna­ tive cu piciorul drept şi stîng, apoi deplasări înainte şi înapoi, încheiate cu sărituri; în com. Tulnici — Vrancea. Varianta din Spineşti — Vrancea are o formă de „ r o n d o . . ." Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 9 2 - 9 4 . Jumătate joc. Joc mixt în cerc. Are numeroase variante, pe valea Şiretu­ lui. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din jud. Bacău, 1970, p. 5 0 - 5 3 . Disc E P C 10.018. Jure Iul, Ciurelu, obişnuit în Mara­ mureş; are „ţîpurituri". Se joacă în două linii cînd sînt mai multe perechi. Fiecare băiat învîrteşte fata o dată, apoi ea aleargă la altul din faţă, cu care se învîrte în sens opus şi în fugă, revine la partenerul său, cu care se învîrte o dată, şi iar pleacă . . . Po­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 196. L. Per­ ceag, op. cit, p. 14. Fgr. 13453 c şi Mgt. 3160 p.

Karagheorghe. Joc de brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 24—25. Kindia (Chindia), idem, op. cit., p. 25. Kipan (Hora lui Chipan), idem, op. cit. II, p. 26.

Kokostîrcul (cocostîrcul), idem, op. cit., II, p. 26. Kukuniţa, joc în Soca — Timiş. Disc 1746 I c (A. ICED).

r

La căsuţa din Poiană, joc în com. Prigor — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Munteanu Ion, op. cit., p. 199. La crop, obicei cu joc şi cîntec, a doua zi după cununie. Eug. Cernea, op. cit., p. 167. în Moldova i se zice Uncrop (N. -Varone) La Focşani, între hotare, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 93. La Lenuţa sub cerdac, joc în satul Mitoc — Botoşani. Pavel Delion, op. cit., p. 265. La închinatul paharelor. Disc STME P E 0993) La Mîntuleasa, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 96. Lanţeta. Perechi de tineri aşezaţi faţă în faţă, joacă sîrba, urmată de învîrtita, cu strigături, în Giuleşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 40—41. Lanţeta se mai joacă în com. Odăile — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 208 şi Enisala —Tulcea. E u g . Cernea, Melodii de joc din Dobrogea, p. 163. La opt, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. La puţul cu două zale, joc de brîu în com. Fureşti şi Dobreşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 231, 235. La B a h o v a , horă. Muzica de T. G. Capeleanu. Album omagial. Bucureşti,

J 1877. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2961 şi II 27101). La răscruce, la răspîntie, joc arde­ lenesc în com. Maieru, jud. BistriţaNăsăud. N. -Varone, op. cit, p. 26. La trei. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Lazasca (Roman), brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 48. Lazărul, joc obişnuit în „Sîmbăta lui Lazăr". L. Şăineanu, op. cit, p. 358. Joc de copii în cadrul sărbătorilor de primăvară, în satul Mineri — Tulcea. I se mai spune Gîngănelul sau Lazare­ tul. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 651. La zestrea miresei (joc). Disc STME P E 0993. Lăeţeasca, joc popular în com. Bistriţa - Mehedinţi. Fgr. 12699 b. Lăiaţa, joc în Naidăş — Caras Se­ verin. Mgt. 2177 h. Lămîiţa, joc popular. G. N. Georgescu-Breazul, Cuvîntul nr. 1077 din 23 apr. 1928, p. 1. Lăptăreasa, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 50. Lăstăraşul, joc în cerc, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Traian — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 169. Mgt. 2787 a. Lăutăreasca, joc în cerc, cu braţele îndoite, prinse ca la horă, în satele de pe Valea Dunării. Gh. Găman şi

122 i i I. Popescu, op. cit., p. 177. Mgt. jud. Suceava. Fgr. 14303 a si Fgr. 1792 f. 15295 b. Lăutăreasca I , Lăutăreasca I I , dans Lelea albă (horă minţită), în Huluîn cerc, mişcări foarte vioaie, în Oto- beşti — Dîmboviţa. Mgt. 4243 II bb. penii de jos — Ilfov. Gh. Găman şi Leliţă Ioană, horă. Pompiliu Pâr­ I. Popescu, op. cit., p. 59, 65. vescu, op. cit, p. 186. FI. Cristescu Lăutăreasca pe picior, în com. Mi- op. cit, p. 5. Gh. Fira, op. cit, p. 97. treni — Ilfov (variantă). Gh. Găman Joc. Michel Vulpesco, op. cit, p. 225, şi I. Popescu, op. cit., p. 182. 240. Joc în Cîmpulung-Muscel. Gh. Su­ Lăutăreasca veche, joc în Clejani — liţeanu, op. cit, p. 414; în Tătaru — Brăila. Stud. de etn. şi folcl., zona Ilfov. Fgr. 4033 a. Lăutul torturilor (spălatul firelor Brăilei, p. 228. Fgr. 795 a. toarse din cînepă), joc specific feme­ Lenuţa, horă în jud. Dîmboviţa. iesc, obişnuit iarna în satele din zona N.-Varone, op. cit, p. 41. Oaşului, jud. Satu Mare. Iacob Dance, Leordeanca, se joacă la toate oca­ Jocuri populare din jud. Satu Mare, ziile în com. Suseni (Bogaţi), jud. 1970, p. 17. Argeş. Badea Marin . . ., op. cit. (tabel) Lăzeasca (Lezeasca), sîrbă în DoLepedeul, joc foarte vechi, preferat brogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., numai de bătrîni la nunţi în com. p. 187. Joc păstoresc în com. Sita Bu­ Comana — Braşov. Dans de grup, în zăului. E m . Balaci şi A. Bucşan, Jo­ cerc de cîte patru-şase bărbaţi sau curi din Transilvania de sud, 1969, femei. I. Corneliu-Vasiliu, Trei suite p. 474. în Morăreni — Harghita. Mgt. de jocuri populare ardeleneşti, Braşov, 2165 a. 1966, p. 11. Leagănul, joc în Ştefăneşti — Vîl­ Lepedeul ţigănesc, în com. Drăguş — cea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 434. Braşov. Fgr. 1129 b. Lereasca, joc de brîu în CîmpulungLeana, învîrtita în Dobrogea. P. Pârvescu, op. cit., p. 180. Joc de perechi Muscel, D. Vulpian, op. cit, p. 41. în linie, cu mişcări spectaculoase, în Lcspezeanca, joc în com. Heci şi com. Goicea Mare — Dolj. Gh. Po­ Lespezi — Iasi. Mircea Stan, op. cit. pescu-Judeţ, op. cit., p. 52—53. p. 133. Leanca, sîrbă, muzica de I. ŞerbăLeşeasca, Leşeşte. El. Sevastos, op, nescu, Bîrlad, 1923. cit, p. 282. Are variante în comunele Leasă, horă, în Dobrogea, adusă de Borşa, Farcaşa, Pipirig şi Tarcău, reg. oieri. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 106 — 187. I se mai zice „Şchioapa" sau „Le- 112. pedeul". A. Bucşan, op. cit., p. 432. Leuca, joc bărbătesc, cu strigături. Fgr. 13147 b. Joc în com. Vulturu — Se joacă foarte rar de bătrîni în com. Tulcea, E u g . Cernea, op. cit., p. 140. Cîlnic, jud. Caras Severin. N. -Varone, Legănata, horă culeasă de M. P. 0 - op. cit, p. 41. prescu. Izvorasul nr. 5—8/1920, p. 8. Leul, joc popular, în com. Beiu — Joc de perechi prinse de mînă, roată, Teleorman. Th. Adameştianu, Izvoraîncepe cu paşi legănaţi dreapta-stînga şul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 21. şi la urmă cu paşi s ă r i ţ i . . . I se zice şi Leuşteanca, horă, în com. Fundu „Sărita" în com. Izbăşeşti — Argeş. Moldovei — Suceava. Fgr. 3526 c. Joc N.-Varone, op. cit, p. 41. bărbătesc în Moldova de nord. Gh. Lele Alba, horă, în Dorna-Cîndreni, Baciu, op. cit, p. 30.

123 Lezeasca, joc ciobănesc în Jugur — Braşov. Formaţia semicerc, ţinuta de umeri. A. Bucşan, op. cit., p. 121. Se joacă şi în Boteni — Argeş. Gh. Suli­ ţeanu, op. cit., p. 430; de asemenea în Vulturu — Constanţa. Mgt. 2147 p. Lina, joc foarte vechi de perechi în cerc, pe valea Mureşului şi în jurul Devei. Petre Agopian şi Marin Badea, Dansuri populare în reg. Hunedoara, 1963, p. 81. Liniea, horă. Gh. Fira, op. cit, p. 114. Lipanu, horă în com. Bibeşti — Gorj. N. -Varone, op. cit., p. 26. Lisa (Hisa), joc popular în Mehadia (Banat). Tiberiu Brediceanu, op. cit., p. 326. Litaidoiul, joc în cerc, braţele pe umerii partenerilor, ca la sîrbă, în com. Traian — Teleorman. Gh. Coman şi I. Popescu, op. cit., p. 189 şi Saelele — Teleorman. Mgt. 2788 y. Liţeanca, joc în com. Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2919 k. Linăria, joc bărbătesc de linie, cu braţele pe umeri, în com. Gruia — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 90. Loboda, joc mixt, tip horă măruntă, în com. Piatra — Tulcea. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 651. Lojasca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 47. Lozanca, horă. Aurel Borşianu, Iz­ voraşul, nr. 4—6/1926, p. 52.' Lozasca, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 113. Lucrul rău, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit., p. 6.

Lugojana. Pompiliu Pârvescu, op, cit., p. 187. Joc în Banat. Popa Ştefan. op. cit., p. 38—42. Horă, FI. Cristescu, op. cit., p. 5, Lucia Andronic-Vasilescu si Eleonora V. Bădulescu, op. cit., p. 1 0 5 - 1 1 3 . Lugoşana, (Lugoşiana), joc româ­ nesc din Banat. Cules şi pus pe note de Sofia Vlad Rădulescu, Lgra româ­ nă nr. 27/1880. Lugoşanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 49. Lugoşul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 48. Luncan din Şuncuiş — Bihor. Disc E P C 937. Lunean din Vadul Crişului — Bi­ hor. Disc S T M - E P E 0997. Luncanu, în Măjeşti — Bihor. Mgt. I 1612 dd. Joc de perechi în com. Josani — Bihor. începe cu paşi simpli şi deplasări mici bilaterale. C. Costea, Folclor coregrafic din Bihor, 1968, p. 37. Luncanul sau Bihoreanul, joc în com. Cizer — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit., p. 161. Luncuşoara, horă cu strigături, în Vatra Dornei — Suceava. Fgr. 14297 b. Disc 648 b (A. ICED). Luneasca sau Hora miresii. Anton Eliade, op. cit., p. 120; FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Lunga, joc popular în Ardeal. Co­ lecţia T. Brediceanu. Lunguşoara, sîrbă, în com. Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 12674 a. Lupşana, joc în Donceni — Arad. Mgt. 2228 c.

\ Macedoneancă (Karagheorghe), joc în Muntenia şi Dobrogea. începe cu mişcări dreapta şi paşi de întoarcere spre stînga, înaintare către centru, cu mîinile sus, apoi în lături, tot lărgind hora, cu mîinile jos. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 127. Mageareţu, joc în Sviniţa — Mehe­ dinţi. Mgt. 3778 II b. Maghiaraţ, joc în Sviniţa — Mehe­ dinţi. Mgt. 3786 II n. Maiaua. Joc în cerc, braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 7 1 . Malamum sau Sîrba macedoneană, în com. Casimcea şi Dăieni — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 652. Maneaua Turcească, joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4091. Tib. Alexandru, op. cit, p. 217. Mangaraua, joc în com. Şoldăneşti — Suceava. Fgr. 3246 a. Marama, joc în Dobrogea. E u g . Cernea, op. cit., p. 119. Marama bătrînească, joc în com. Amărăşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Ju­ deţ, op. cit, p. 434. Maramoaica sau Ţigăneasca (de la maramoi = ţigan), joc de perechi, un fel de legănată şi bătută, cu strigături, în Bihor. N. -Varone, op. cit., p. 26.

Maramureşeanca, bătută urmată de horă cu chiote şi ţîpurituri (strigături), în Maramureş. N. -Varone, op. cit, p. 27. Marghioala, E l . Sevastos, op. cit., p. 282. Marginea de la Ciuperceni. Joc în cerc, ţinută de horă, în com. Ciuper­ ceni — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 144 şi în Brîncoveanca — Teleor­ man. Mgt. 2917 o. Măria, joc de perechi, în com. Pi­ pirig şi Drăgăneşti — Neamţ. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 78—82. Mariana, joc de tineri şi bătrîni, formă de horă, în com. Zurbaua — Il­ fov, Gh. Găman şi Popescu Ion, op. cit., p. 7 1 . Marieşul, joc popular în Moldova. Şezătoarea (Fălticeni) pe anul 1929, p. 35. Mariţa, horă, în com. Fundu Moldo­ vei — Suceava. Fgr. 12704. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1660) şi în Buzău, D. Vulpian, op. cit. II, p. 102. Mariţica, horă lentă în com. Zur­ baua — Ilfov. Gh. Gănescu, op. cit, p. 68. Joc de perechi pe valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 68. Joc în com. Odăile — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 200. Se joacă în Boteni şi Cîmpulung — Argeş.

125 Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 428. în Săbăreni - ilfov. Fgr. 5058 c. Marmurile, horă, în satele din jud. Dolj şi Olt. Fgr. 12208 b. Marş de nuntă, în com. Şeredeiu şi Horoatu Crasnei — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit., p. 110. Marţi dimineaţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 110. Mazărea, horă cu tropăituri şi învîrtiri pe loc, în com. Borleşti — Satu Mare. N.-Varone, op. cit., p. 27. Mazilescu, joc de brîu, cunoscut în jud. Roman. D. Vulpian, op. cit, p. 55. Mă cere, maică, cere. Idem. op. cit, p. 52. Mă dusei în tîrg, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 27. Măgăruşul. E. Sevastos, op. p. 232Măgearaţ, joc după cîntare din cim­ poi, în Soca — Timiş. Disc 1746 I b (A. ICED). tk Măi flăcăi, întoarceţi hora. D. Vul­ pian, op. cit. II, p. 89. Măgureanca, horă. Idem, op. cit. I, p. 102. Mănăstireanca, joc în Bălăceana — Suceava. Mgt. 1203 1. Mănciuleasa, joc în Ciuperceni — Teleorman. Mgt. 2218 k. Mănciuleasca, joc în Saelele— Teleorman. Mgt. 2789 b. Mănunţăua (Mărunţaua). Joc cu paşi mărunţi, diferite împletituri de braţe, învîrtituri ale fetei în jurul şi pe sub mîna flăcăului. Ion Munteanu şi Afilon Laţcu, Folclor coregrafic din văile Timişului şi Bistrei. 1971, p. 43. Mărămile. „Horă care se joacă cu mărămi cînd se duce copacul înaintea miresei la cununie", descrisă de Theodor Burada. în Dobrogea i se zice Mărănghile. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 652. Mărăndiţa, joc Cardaş, op. cit, p. Mărnăghile, joc cea. Mgt. 3372 II

în Moldova, Gh. 144. în Niculiţel — Tul­ p.

Mărănghile femeieşti. Joc numai de femei, în satul Lunca — Tulcea. Fgr. 820 b. Mărănghile bărbăteşti, în Lunca — Tulcea. Mgt. 248 h. Mărănghiile (Săltata), în Beştepe — Tulcea. Mgt. 1605 c. Mărănghile în patru se joacă de cîte două perechi aşezate în „cruce", ţinută liberă, în com. Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 655. Mărăraşul, joc în Moldova. Gh. Cardaş, op. cit, p. 135. Mărgearaţ, joc în Liubcova — Caras Severin. Mgt. 3036 I s. Mărgineanca, joc bătrînesc în semi­ cerc, braţele pe uneri, ca la sîrbă. Are mişcări variate. Comenzile prin strigă­ turi, în com. Flămînzi — Botoşani. Stănescu Tudorel, Jocuri populare mol­ doveneşti, Iaşi, 1971, p. 123. Fgr. 12389 b. Mărgioara, joc în Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2918 i. Măria. Horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Mărioara, horă. Popa Ştefan, op. cit, p. 33—35. Gh. Fira, op. cit, p. 98. Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora Bădulescu, op. cit., p. 1 1 4 - 1 1 6 . Mgt. 602 d. Mărioara de la Gorj, horă, în com. Mischii — Dolj. Fgr. 298 a si Fgr. 12456 c. Mărioara de la munte, horă. D. Vul­ pian, op. cit. II, p. 52. Măriorica, horă, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1838). Mărita-m-aş (Mărită-mă), horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 23. Măriuţa, joc în com. Fundu Moldo­ vei — Suceava. Mgt. 1171 d. Mărîntaua (Motinească), în Tisa — Arad. Mgt. 2603 II i. Mărunghile, în Somova — Tulcea. Mgt. 1361 a. Mărunta, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 50.

126 Mărunta I , I I (Şapte care cu nu­ semicerc, în com. Hăulişca — Vraniele). Mgt. 2604 II s si Mgt. 2604 cea. Anca Giurchescu şi Const. Ere­ II t. tescu, op. cit., p. 90. Se mai joacă în Mărunţaua, joc în Şicula — Arad. Niculiţel — Tulcea. D. Gălavu, Jocuri populare din Tulcea, p. 90; şi în Dorna Mgt. 3143 f, g, h, i. Mărunţeaua clămpănită, joc în Co- Cîndreni — Suceava, Mgt. 75 u. văsinţ — Arad. Mgt. 2125 u. Mărunţica, ca la Zărneşti — B r a ­ Mărunţeaua lui Manole, în Covă- şov. Mgt. 1124 e. sinţ — Arad. Mgt. 2125 a. Mărunţica de Ia Bodeşti — N e a m ţ Mărunţeaua lui Măruşu I şi I I , prezintă o varietate complexă de miş­ în Covăsinţ — Arad. Mgt. 2126* b şi cări. Se joacă de femei şi bărbaţi, în Mgt. 2126 c. cerc. Gh. Sfîrlogea, Jocuri din zona Mărunţeaua I V a lui Crăciun, în Neamţului, p. 35. Covăsinţ — Arad. Mgt. 2128 s. Mărul, joc în Naidăş — Caras SeveMărunţel din Dobreşti — Bihor. Disc rin. Mgt. 2176 v. S T M - E P E 0997. Măturelele, horă în jurul Caraca­ Mărunţel din Gepiu — Bihor. Disc lului si com. Stoiceşti — Dolj. Fgr. 9173 c'şi Fgr. 12293 b. S T M - E P E 0997. Mărunţel din \ ălani — Bihor. Disc Mătuşa, joc popular în Banat. Co­ STM-EPE 0997. lecţia T. Brediceanu. Măzărica, joc de brîu în comunele Mărunţel (fetesc) în Batăr — Bihor. Oraviţa şi Prigori (Banat). D. Vul­ Mgt. 4094 II ;. Mărunţelul De-a mărunţelu. Joc de pian, op. cit., p. 55. T. Brediceanu, perechi, ţinuta faţă în faţă, mîinile op. cit., p. 296 şi Caiet I, p. 6. Joc de pe umeri. începe cu „învîrtită pe loc" perechi, un fel de Ardeleană. Laţcu core­ şi se termină cu „mărunţica bătută", Afilon şi Muntean Ion, Folclor în com. Petid — Bihor. Luczai Carol, grafic din Almaş şi Caras, 1974, p. 225. Culegere de jocuri populare din Bihor, Măzărica de la Fieru. Disc E P C 1969, p. 42. 10.048 şi Disc S T M - E P E 0751. Mehedinţeanca, horă. D. Vulpian, Mărunţelul din Corni — Maramu­ op. cit. I, p. 104. reş. Disc S T M - E P E 01059. Mereu, joc în Orlea, jud. Olt. Mgt. Mărunţelul din Cosdeni — Bihor. 3019 1. Disc S T - E P E 0431. Merişanca, horă. D. Vulpian, op. Mărunţelul din Şimleu — Sălaj. cit. I, p. 1 1 1 . Disc E P C 10.097. Mărunţelul din Tămasda — Bihor. Merişorul, se joacă în satul Văleni Disc E P C 10125. Vale, jud. Botoşani. Pavel Delion, Mărunţelul din Visca — Hunedoara. op. cit., p. 251. E P C 10125. Merliţa, brîu. D. Vulpian, op. cit., Mărunţica, horă. D. Vulpian, op. p. 53. cit. I, p. 108. Mărunţica bătută pe loc, Merse badea la Tinca, joc în Bihor. urmată de învîrtită, cu strigături. Disc E P C 937. Joacă numai perechi în com. Bran, Mersul din Căluşari, în satul Vine­ Şimon, Peştera şi Zărneşti — jud. Bra­ şov. N.-Varone, op. cit., p. 42. în Bo- rea - Alba. Mgt. 3023 II n. deşti — Neamţ, prezintă o varietate „Mi-a plecat neică de luni", sîrbă, complexă de mişcări, de o deosebită în Bughea de sus — Argeş. Gh. Suli­ frumuseţe. Joc de bărbaţi în cerc sau ţeanu, op. cit., p. 345.

127 Mielu, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 k. Mihăileanca — horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 106. Milităreşte. joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 54, Mineiuna joc în Ilva Mică — Bis­ triţa Năsăud,. Mgt. 552 p p. M inerva. Perechile se prind de braţe într-un şir lung şi joacă sîrba cu patru paşi dreapta şi patru paşi stînga, în com. Ciumagi — Vîlce. N.-Varone, op. cit, p. 42. Mingea, joc în Brîncoveanca — Te­ leorman. Mgt. 2919 i. Minţita (Bugeacu), horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 5. Horă în Dolj. Culeasă şi notată de V. Stănculescu, în Izvoraşul nr. 1 1 - 1 2 / 1 9 2 3 , p. 5. Se joacă în Conteşti — Argeş. Fgr. 6436, şi în Brîncoveanca — Teleorman. Mgt. 2917 g. Mioritica, joc în Gura Văii — Bu­ zău. Mgt. 3799 1. Mirele Bomâniei, horă de Al. Flechtenmacher. Cuvinte de G. Sion, Bucu­ reşti 1868. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 32). Mireşeşte, joc specific femeiesc din alaiul nunţii, în Oaş şi Ugocea — Satu Mare. Iacob Dance, op. cit, p. 28. Mişelul satului, horă, în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 13. Mitocanul, joc în Potcoava — Ia­ lomiţa. Mgt. 3404 I 1. Mitocăneasca. George Baronzi, op. cit, p. 9 1 - 9 2 . Mituleasca, în Frăsinet — Olt. Mgt. 1028 g. Miţuică-fa! Horă oltenească. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3024). Mîna, joc în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 187. Mîndălacul (Hora florilor) joc în Rudeni - Olt. Mgt. 2493 o. Mînănţelul, joc în satul Preoteasa — Sălaj. Mgt. 3863 I e.

Mîndra, horă în Bucovina. S. FI. Marian, op. cit, p. 18. Mîndra leneşă, horă în Bucovina, idem, op. cit, p. 18. Mîndrăgelu, joc în Roşia — Bihor. Mgt. 2986. Mîndrele, horă, în com. Vîrvor şi Mischii — Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 26. Fgr. 12458 b. Joc în Bechet Dolj. Mgt. 32 g. Mîndrele ca la Zlătărei, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 n. Mîndrele de Ia Goicea, joc de flăcăi şi fete, foarte răspîndit în Oltenia. Semicerc, cu braţele pe umeri, ca la sîrbă. (N.-Varone). Mîndrele Ia trei, în Hunia — Dolj. Mgt. 2600 I y Mîndruliţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 97. Joc în Pojorîta — Su­ ceava. Mgt. 1461 II d; în Odăile — Buzău. Elisabeta Moldovanu-Nestor, op. cit, p. 200, şi în Cîmpulung-Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 415. Mîndruliţa mea. învîrtită cu stri­ gături, în com. Ciofliceni — Ilfov şi Hinţesti — Argeş. N. -Varone.op. cit, p. 41." Mînioasa, joc în jud. Vîlcea. Pom­ piliu Pârvescu, op. cit, p. 17. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 98. Joc naţional în Oltenia. Gh. Dumitrescu-Bistriţa, Izvoraşul nr. 3 - 4 / 1 9 2 2 , p. 2 - 3 . Cules din com. Deagurile — Argeş, de I. Ungureanu, Izvoraşul nr. 3 - 4 / 1 9 2 9 , p. 47. Jocul Mînioasa zis şi Baraboiul, (Barlaboiul) în com. Racoviţa, Argeş. Badea Marin şi op. cit. (tabel). Joc săltăreţ, unde băieţii schimbă fetele pînă reîntîlnesc pe aceea cu care au început dansul. Domby Emeric, op. cit. II, p. 117. Joc iubit în Cîmpulung şi Nuc­ şoara — Argeş. Gh . Suliţeanu, op.cit, p. 415. Şi în satul Curcani — Ilfov. Mgt. 335 1. Mînioasa cu strigături, în Bumbuieşti - Vîlcea. Mgt. 3559 II I.

128 i ^8 Mînîntăl de la Răbăgani — Bihor. Disc S T M - E P E 0931. Mînînţălul (Mînînţelul), joc bărbă­ tesc în com. Joseni — Bihor. începe cu tropot, urmează legănare, o învîrtire scurtă pe loc şi repetiţie. C. Costea, Folclor coregrafic din Bihor, I, p. 23. I se zice şi Invirtitul, joc de perechi, liber repartizate în spaţiu, partenerii faţă în faţă. în com. Rieni — Bihor. C.' Costea, voi. II, p. 189. Mînînţel din Sîg - Sălaj. Disc STME P E 0750. Mîninţica (Mărunţica) se joacă la „lăsata secului" (de postul mare) în com. Frătăuţii Vechi — Suceava. S. FI. Marian, Sărbătorile la Români, B u c , 1898, p. 267. Mîrza Lotrişoru, brîu. D. Vulpian, op. cit., p 55 Mita. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Moara, horă vioaie în ambele părţi, în com. Tătărani — Dîmboviţa. N. -Varone, op. cit., p. 42, şi în Idicel — Mureş. Mgt. 3101 b. Moara Veche, în Bordeasca Veche — Vrancea. Mgt. 3075 II u. Mocanea, joc în com. Ţepu — Ga­ laţi. Chivu Marin, op. cit., p. 149. Mocanul, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2911 h. Mocănaşul, în Islaz — Teleorman. Mgt. 2912'c. Mocăncuţa, George Baronzi, op. cit., p. 91—92. Joc de brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 50—51; Dim. Ollănescu, op. cit., p. 122. Horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. J o c de perechi tip Calabreaza, în com. Topologu şi Cataloi — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 654. J o c de circulaţie pastorală. Perechi, în cerc sau semicerc. Băiatul ţine la­ teral, cu dreapta, stînga fetei, sau partenerii stau faţă în faţă, prinşi de mîini. Desfăşurarea cu ocolire spre

dreapta, perechile mergînd una după alta, sau pe l o c . . . Cuprinde o singură figură, care poate fi interpretată va­ riat, cu paşi simpli sau bătuţi. A. Buc­ şan, Specificul dansului . . ., p. 222. Se joacă şi în com. Poroschia — Te­ leorman. Mgt. 1727 f. Mocăncuţa pe băţ, joc în com. Oltina — Constanţa. Ion Cristian, op. cit. p. 68. Mgt. 3109 g. Mocăneasca, joc bărbătesc în cerc sau semicerc, braţele pe umeri, în Enisala şi Cîrjelari — Tulcea. Gh. P o ­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 654. Mocăneasca de la Breţcu, în com. Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 o. Mocăneasca de pe Valea Trotuşului, în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 p. Mocăneasca din Moldova, în Răcă­ ciuni — Bacău. Mgt. 298 n. Mocăneasca în doi, joc popular cules de învăţătorul Gh. Ungureanu, de la lăutarul Ghiţă V. al Casandrei din Tamaşi — Bacău (N.-Varone). Mocăneşte sau Soldăţeşte, joc. T. Burada, op. cit., p. 62. Mocan iţa (Breaza), joc în Grid — Braşov. Mgt. I 1632 p. Modărleanca, se joacă în Bechet — Dolj. Mgt. 33 h. Moghioruşca, joc în Valea Seacă — Bacău. Mgt. 302 k. Mogosană, joc în Bîrlesti — Alba. Mgt. 2833 II g. Moiceanca, joc în Drăguş — Făgă­ raş (jud Braşov). Fgr. 1075 a. Moldovanca, joc în Prundu Bîrgăului, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 1753 y. Moldoveanca. Disc E P C 10018. Moldoveneasca. E. Sevastos, op. cit., p. 282; numită şi Hora din bătrinu în com. Şanţ — Bistriţa Năsăud. Fgr. 5496 â şi Mgt. 542 1. Joc obişnuit în satul Mitoc — Botoşani. Pavel Delion, op. cit., p. 244. Moldoveneasca pe laiţă, în Com. Neagra Şarului — Suceava. Mgt. 561 h.

129 Moldoveneasca de la Cozrneşti —Iaşi, cu strigături. Disc S T M - E P E 01212. Moldovenească de la Crăcăoani — Neamţ. Disc S T M - E P E 01212. Moldoveniţa în Lăpuş — Maramu­ reş. Mgt. 3311 II ş. Moldovînscata, joc popular în Do­ brogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. Momiru (Momirul), joc în jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit., p. 5. Brîu în com. Borlova, jud. Caras Severin. Ion Muntean şi Afilon Laţcu, op. cit., p. 161. Fgr. 5882 c, Mgt. 3193 I c şi Mgt. 3193 II c. Momîrlana, joc în Alun — Hune­ doara. Mgt .1714 i. Momîrlăneasca, în Deoncesti — Alba. Mgt. 2708 I i. Morînglăveasca, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 99. Morodinca, joc de perechi în unele sate din jud. Galaţi Gr. Băcanu, op. cit. p. 28. Moroşanca, joc de perechi în care predomină „învîrtiturile pe sub mînă". Domby Emeric, op. cit., p. 297. Joc în Bălăceanca — Suceava. Mgt. 1204 d. Moroşeneasca. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Joc în Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3557 b. Mosorul, joc în com. Andrieşeni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 147. Moşneagu cu baba, horă în doi, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Moşnegeasca, în Armăşoaia — Vas­ lui. Mgt. 3464 o. Moşnegeasca de la Flămînzi — Botoşani. Mgt. 4247 g. Moşnegeasca, horă în com. Uideşti si Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 3587. Moşnegutul. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Moşu şi baba, joc în Valea Seacă — Neamţ. Mgt. 2661 y. Moţăita. Joc în com. Oituz — Bacău. Satirizează pe femeia leneşă,

care „moţăie" pînă şi la joc. Gh. Sfîr­ logea, op. cit., p. 93—94. în Gropeni — Brăila, Mgt. 4148 I 1. Muiereasca, joc de femei, execu­ t a t de formaţia Căminului cultural din Cizer — Sălaj. (Văzut T V dumi­ nică, 11 dec. 1977). Mgt. 3866 I g. Muiereasca ca la noi, în Pria — Sălaj. Mgt. 3723 I k. Muiereasca cu descîntece (strigă­ turi), în Meseşenii de Sus — Sălaj. Mgt. 3963 II k. Muiereasca din Şeredei — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750. Muiereasca pe sărite, în com. Stîrciu — Sălaj. E u g . Cernea, op. cit., p. 144. în Pria — Sălaj, „cu strigături". Mgt 3224 I c şi Mgt. 3723 f, i, j . Muiereasca (rară), în Pria — Sălaj. Mgt. 3724 I d. Muierescul din Poeniţa — Sălaj. Eug. Cernea, op. cit., p. 154. Munteneasca, joc în Piatra Neamţ. Mgt. 604 k. Muntenească. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Joc în Sebesel — Alba. Fgr. 4929 b. Munteneşte, joc bătrînesc în com. Temelia — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 94. Gr. Băcanu, op. cit., p. 41 —42. în Fîrţăneşti — Galaţi. Chivu Marin, op. cit., p. 134. Şi Năruja — Vrancea. Mgt. 3071 I c. Munteneşte pe burdui, în Bordeasca veche — Vrancea. Mgt. 3074 II d. Munteneşte peste picior, joc, în Paltin - Vrancea. Mgt. 3073 II c. Murăşelu, joc în Sîmboteni — Cluj. Mgt. 667 g. Murăşencasca, joc în Milăşel — Mureş. Mgt. 2169 1. Murele, joc lent, cu mici legănări ale corpului în ritmul paşilor, imitînd culesul murelor, în satele vrîncene. Gr. Băcanu, op. cit., p. 49—53. Joc de perechi în linie sau semicerc, braţele încrucişate la spate, în Năruja — Vrancea. Anca Giurchescu şi

130 Const. Eretescu, op. cit., p. 132. în Sadova — Suceava. Mgt. 1463 I c. Mureşanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 56. Joc în satul Filea — Mureş. Mgt. 3679 II a. Mureşălu, joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit. p. 220. Mureşeana (Româneşte de sărit), în Feleacu - Cluj. Mgt. 3436 c. Mureşeneasca, horă de flăcăi în com. Rîpa de sus. jud. Mureş şi Clejani — Ilfov. Fgr. 4090 b. Murgeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 109. Murguleţ, drăguţul meu, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 107. Murguleţu, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Joc naţional în Dîmboviţa, descris şi pus pe note de I. NiculescuPoenile, în Izvoraşul nr. 4—6/1926, p. 52—56. Se joacă în toate satele de pe Valea Cotmeanei şi Teleormanu­ lui. Badea Marin şi . . . op. cit. (tabel). Fgr. 12911 b. Murguleţu în bătaie, se joacă la toate ocaziile în com. Mozăceni Vale e t c , jud Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel) Murguleţu împletit, obişnuit la toate ocaziile în Mozăceni-Vale etc. jud. Argeş. Badea Marin şi. . . , op. cit. (tabel). Murguleţul, joc în Valea Dragului — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit,, p. 89. în Cîmpulung — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 412. Horă si sîrbă bătrînească. Disc S T M - E P E ' 0829. Joc în Merenii de Sus. — Teleorman. Disc 1404 I b (A. ICED). Murguţa, horă cu strigături în com. Boscoteni şi Ştefăneşti, jud. Botoşani. O joacă băitănaşi şi codane (de 14 — 15 ani) cînd ies întîi la hora satului. Cînd se prinde şi cîte o fată „mai stă­ tută" numai ce auzi: „Iaca şi liţa Mărăndiţa. / L a flăcăi nu i se trece / Că-i de patruzeci şi zece /" . . . (N.-Varone). Muscăleasca, horă care se joacă

domol, plăcut, în com. Ghermăneşti — Ilfov. N.-Varone, op. cit., p. 43. Muscăluşnl, în Craiova. Fgr. 7979 a. Disc 1416 I a Tib. Alexandru, op. cit. p. 220. Musceleanca, horă. Mihai Vulpescu, op. cit, p. 199. Mustafa, dans executat după cîntare (voce şi instrument), în com. Gura Teghii — Buzău. Mgt. 3152 d şi Mgt. 3155 m. Mustăcioasa, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 112. Fgr. 12985 a. Muşamaua. E l . Sevastos, op. cit., p. 282. Horă (Barlaboiul). FI. Cris­ tescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 109. Joc legănat, cu întorsături de mînă. în Dolj se numeşte Hora lui Băloiu, iar în Vîlcea, Mînioasa. Pompi­ liu Pârvescu, op. cit, p. 13. Se joacă în com. Macin — Tulcea D. Gălavu, op. cit, p. 103. Muşamaua de la Rlşnov, Joc popular cu strigături. Se obişnuieşte numai la nunţi în Rîşnov, jud. Braşov. N.-Va­ rone, op. cit, p. 42. Muşcheanu, joc în com. Frumuşiţa — Galaţi. Mgt. A 3708 II g. Muşcheaua, se joacă în tempo de geampara în com. Frumuşiţa — Ga­ laţi. Chivu Marin, op. cit, p. 158. Muşescu, joc în com. Cerna — Tulcea. Ion Cristian, op. cit, p. 87. Mgt. 2749 b. Muşuroiul, joc în Borlova — Caras Severin. Mgt. 3193 I n şi Mgt. 3193 II n'. Mutu. Joc „ficioresc pe ponturi", într-o tăcere mută. Are diferite miş­ cări hazlii şi „fogaşuri" (alergări). Flăcăii execută ceea ce face căpitanul, care mai totdeauna are în mînă o mătură. Dacă se întîmplă ca unul dintre jucători să nu execute figura comandată, atunci „şeful" îl bate uşor cu mătura pe umăr sau îl exclude din j o c . . . . în comunele: Şimon, Peştera şi Fundata, jud. Braşov. Varone, op. cit, p. 43.

Nagroveanu. horă. D.Vulpian, op. cit. I, p. 115. Natalia, horă. Idem, op. cit. I, p. 114. Năframa. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Se joacă în grup de trei, un ficior şi două fete, în com. Breţcu, jud. Covasna, în Dobrogea se numeşte Săltata în trei. E m . Balaci şi A. Bucşan, op. cit., p. 523. Mgt. 2630 n. Nălbeşte fetiţa pînza. joc în Şopotu vechi, jud. Caras Severin. N. Ursu, op. cit, p. 212. Namila. Horă în com. Dîngeni — Botoşani. N.-Varone, op. cit, p. 46. Năşească (rit de nuntă), în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2970 1. Năşicuţa Bada, joc în com. Tîrguşor — Constanţa. Cristian Ion, Culegeri de melodii de joc, din Dobrogea, 1972. p. 84. Nătînga. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc de bărbaţi în semicerc, ţinuta de umeri, în com. Năruja, Spulber şi Bîrseşti — Vrancea. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit, p. 1 2 0 - 1 2 4 . ' Nătînga de la Bălăşeşti (Galaţi). Gr. Băcanu; Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi, p. 175. Nătînga de la Pechea, jucată de 9*

bătrînii satului Pechea — Galaţi, Gr. Băcanu, op. cit, p. 1 6 1 — 1 6 2 . Nătînga din Fîrţăneşti (Galaţi). Are pasi de sîrbă. Gr. Băcanu, op. cit, p. 167. Neaga. Joc în cerc, braţele pe umerii partenerilor, în Otopenii de jos. Gh. Gă­ man şi I. Popescu, op. cit, p. 74. Neagra, horă, în com. Roşiori şi Chiroiu, jud. Ilfov. N.-Varone, op. cit, p. 28. Nebuna, horă. Alex. Berdescu, Me­ lodii române. Caiet 2, Bucureşti 1861. Fgr. 1 a. Disc l a (A. I C E D ) . ' Nedu, în cerc, braţele pe umeri, în com. Mitreni — Teleorman. Gh. Gă­ man şi I. Popescu, op. cit, p. 197. Negreanca, horă urmată de sîrbă, în com. Potcoava — Olt. N. -Varone, op. cit, p. 28. Neguţa, horă în com. Obogeni — Vîlcea. Mgt. 1668 h. Neică, horă, D. Vulpian, op. cit. I, p. 114. Nemţeasca (Neamţul). Elena Se­ vastos, op. cit, p. 282. Nemţişorul, jucat de bătrîni pe­ rechi şi în cerc, în zona Neamţului şi Valea Bistriţei. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 19. Nepoata Iederei, joc popular în Banat. Colecţia T. Brediceanu.

132 Nevasta, horă în com. Tolesti — Suceava. Fgr. 12992 e. Nevestuică, joc de brîu în Moldova. D. Vulpian, op. cit., p. 59. Ni-alîsai taifa, joc în Satu Tariverdi — Constanţa. Ioan Cristian, op. cit., p. 76. Nisipeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p 117. Niţuica lui Moş Crivee (fost vătaf de căluşari), horă, în care se fuge mult spre stînga; se joacă în com. Urluieni şi Cotmeana — Argeş. Gh. PopescuJudeţ. op. cit., p. 277'. Nizamcu, joc macedonean în Man­ galia. Gh. Popescu-Judet, op. cit., p. 654. Disc 1024 II b (A. I C E D ) Nodu, horă, în Tolesti — Suceava. Gh. Fira, op. cit, p.' 109. Fgr. 12992 b. Norulet de ploaie, sîrbă. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1940). Nuna, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 113. Nuneasea (Năşasca). Elena Sevas­ tos, op. cit., p. 282. Jocul nunilor după cununie. L. Săineanu, op. cit., p. 561.

Nuneasea sau hora miresii, în Dobro­ gea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. Anton Eliade, Nunta ţărănească în partea Olteniei de la Dunăre, în Noua Revistă Română nr. 39, 1 sept. 1901, p. 120. Mihai Vulpescu, op. cit, p. 235. Se joacă şi în Arţari — Ilfov. Fgr. 12820 a. Nunta, joc în ceremonialul nupţial, cerc mixt deschis, cu mişcarea spre stînga. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 55. Nunta ţărănească. Disc 1075 II (A. ICED) Nuţa (Hora Nuţii). FI. Cristescu op. cit. p. 6. Nu ştiu mama, mama c i tot vre, (sîrbă rară), în B î r l a d — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 149. Nu ştiu puiule ce ai, Ungureasca sau De doi. Joc în com. Bughea de sus — Argeş. Ion Grecu, op. cit, p. 112. Nviasta cîţe nu ni gioţi. Joc macedo­ nean în com. M. Kogălniceanu — Constanţa. Ion Cristian, op. cit, p. 38

] Obîrşanca, horă, în com. Baia de

Aramă, jud. Mehedinţi. N.-Varone, op.

cit,

p. 28.

Oboreanca, horă. D. Vulpian, op. I, p. 122. Oboreanu, horă. Idem, op. cit I, p . 123. Oborocu nr. 6 din Ch. Nikuli, Airs nationaux roumains, Cahier II, în Gh. Ciobanu, Izvoarele muzicii româ­ neşti, voi. I, B u c , 1976, p. 149. Obrocul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p . 59. Ochiul dracului, joc de perechi în Cîmpulung şi Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 3564 şi Mgt. 3666 a. Gh. Baciu, op. cit., p. 35. Ocolirea mesii, joc şi cîntec (voce) în ritualul nunţii din nordul Moldovei şi Bucovina. Fgr. 3672 a. (vezi De trei ori pe după masă) Odorogu, joc în Ciuperceni — Tele­ orman. Mgt. 2207 f şi în Mavrodin — Teleorman. Const. C. Prichici, op. cit, p. 44. joc încom. cerc. Parti­ op. Dîmboviţa. cipă Dumbrava gheOfiţereasca, cit., Ofticuţa, Doja, mai p.mult jud. 245. N.-Varone, — horă feciori, Mureş. Ialomiţa. Semixt domoală joacă înop. Mgt. M. şi cit.,Runcan, în 2169 înGheorp. com. jud. 43. f. cit

şi în Odăile — Buzău. Elisabeta Molvanu-Nestor, op. cit., p. 169. Mgt. 3809 I k. Joc în com. Poseşti — Praho­ va. Disc 1381. I b (A. ICED). Oglinda, joc în Berbeşti — Mara­ mureş. Mgt. 2984 f. Oile, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 61. Oina, joc în com. Traian — Teleor­ man. Mgt. 2788 e, şi în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 439. Oira, joc în com. C. A. Rosetti — Tulcea. Fgr. 14078 f. Oisa, joc în com. Gropeni — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. p. 179. Oiţa, horă şi învîrtită în Dobro­ gea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Horă cu răsucirea corpului dreapta şi stînga. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 28. Joc mixt în cerc, lanţ de braţe la înălţimea umerilor, în Vrancea. Gr. Băcanu, op. cit., p. 34. Joc în jud. Brăila. C. Gănescu, op. cit., p. 75 şi în Bo­ teni — Argeş, Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 413. Oiţele, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 60. Oleanca, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2916 i. Oleandră, Elena Sevastos, op. cit, p. 282.

134 54 Oloaga, joc în com. I. C. Frimu — com. Costeşti şi Linteşti, jud. Argeş. Ilfov. Mgt. 2670 o. Badea Marin şi . . . , op. cit. (tabel). Olteanca, învîrtită în Moldova. Orjencuţa, joc în com. Petroaia — Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. Dîmboviţa. Disc 1381-1 b (A. ICED). Horă. D. Vulpian, op. cit., p. 120. Or drept (Horă dreaptă), în Cerna — Se joacă şi în Macin — Tulcea. D. Tulcea. Mgt. 2748 m. Gălavu, op. cit, p. 86. Oropiţa, horă în Bucovina. Dim. Oltenaşul, horă în Dobrogea. P. Dan, op. cit, p. 78—86. Pârvescu, op. cit, p. 186. Orzişoru, horă. D. Vulpian, op. cit. Oltencuţa, horă. D. Vulpian, op. I, p. 123, şi în Islaz şi Plasca — Teleor­ cit. I, p. 120. Fgr. 12126. man. Mgt. 2911 b şi Mgt. 3790 I c. Olteneasca, horă pusă pe note de Orzul, joc în cerc, de bărbaţi şi I. Niculescu-Poenile, Izvorasul nr. 13 — femei, în com. Frumoasa, Conteşti şi —16/1921, p. 8. Se joacă în com. Bragadiru, jud. Teleorman. Gh. Găman Mişchii — Dolj. Fgr. 12452 c; şi în si I. Popescu, op. cit, p. 209. Mgt. Şerbăneşti — Suceava. Mgt. 2631 c. 3787 b. Oltencele, joc în Ciupercenii Noi — Orzuleţu, horă. FI. Cristescu, op. cit, Dolj. Mgt. 4067 j . p. 6. Joc în Ciuperceni — Teleorman. Olteneşte. Elena Sevastos, op. cit, Mgt. 2218 h. p. 282. Horă D. Vulpian, op. cit. I.p. 119. Osmiţele, joc nou. Ştefan Tuţescu, Olteţul, horă. D. Vulpian, op. cit. I, Izvorasul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . p. 119. Ostroveanca. Elena Sevastos, op. Onorul, horă. Gh. Fira. op. cit.,p. 114. cit, p. 282. Joc popular în jurul Caran­ cit, Opaca, joc de brîu. D. Vulpian, sebeşului. Anton Sequens, op. op. cit., p. 62 în com. Eftimie Murgu, p. 4. Horă iute în Păişani şi Stoina — jud. Caras Severin. Laţcu Afilon şi Gorj. Marin Badea, Jocuri din Gorj, Muntean Ion, op. cit, p. 102 şi pe 1974, p. 80. Se joacă şi în unele sate Valea Bolvaşniţa, acelaşi judeţ. T. Bre- din jud. Dolj şi în Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 c. Fgr. 372 c. diceanu, op. cit, p. 324. Opinca. Elena Sevastos, op. cit, Oşăneşte, joc în Maramureş. Bela p. 282. Bartok, op. cit, p. 118. Opincuţa, joc de brîu. D. Vulpian Oşendocu în Oaş, P. Judeţ, op. p. 68 op. cit., p. 62. în Deonceşti — Alba. O văzul. Elena Sevastos, op. cit, p. ;282. Mgt. 2228 j . Ovreica, în Calvini — Buzău. Mgt. Oprit. Joc asemănător cu bătuta, 3816 II c. Analele Dobrogei an. XI/1930, p. 38. Ovreicuţa (sau Şirimboiul). Lucia Optul, danţ. Lucia Andronic-Vasi- Andronic-Vasilescu şi op. cit, p. 55 — lescu şi Eleonora V. Bădulescu, op. 56. Dans de perechi faţă în faţă, cit, p. 7 7 - 7 8 . dispuse în cerc, cu plimabre şi învîr­ Optuleţul, joc în Naipu — Ilfov şi tită, . . . în com. Hăulişca — Vrancea; Drăgăneşti, jud. Teleorman. Fgr. 4292 c. tip de „brîuleţ oltenesc", în Nereju — Orăşanca — „Mă bădiţă trandafir" Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. (voce şi joc), în Tătîrlaua — Alba. Eretescu, op. cit, p. 130—147. Mgt. 2716 p. Ovreicuţa de la Peatra, horă. D . Orjana, horă în com. Hinţeşti — Vulpian, op. cit. I, p. 120. Argeş. N.-Varone. op. cit, p. 43. Ovreicuţa mînioasă, joc de brîu. Orjanca, joc obişnuit la nunţi în Idem, op. cit, p. 61.

} Paharele. Elena Sevastos, op.

cit.,

p. 282. Paiduşca. învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 187. Joc, Emil Riegler Dinu, Dobrogea, cincizeci de ani de viaţă românească", 1877 — 1928, p. 791. în Isaccea Tulcea. D. Gălavu op. cit, p. 93. în Pecineaga — Constanţa. Mgt. 2745 A. Palaneţu Doiului, în hodac — Mureş. Mgt. 1684 b . Palangaia, joc în Naidăş — Caras Severin. Mgt. 2177 n. Paloxia, în Goicea Mică — Dolj. Mgt. 3020 I k. Palunga, joc în Lăpus — Maramu­ reş. Mgt. 3312 I 1. P-a lungu I, II, în Ineu — Har­ ghita. Mgt. 3143 i, j . Pambliu, horă de mînă în Ghermăneşti — Ilfov. N.-Varone, op. cit., p. 43. Pambrîu (Bambrîu). Joc de feciori „doi cîte doi" cu mîinile încrucişate la spate. începe cu paşi de brîu, apoi urmează variate figuri însoţite de stri­ gături, în com. Şimon, Şirnea şi Peştera — jud. Braşov. N. Varone, op. cit, p. 43—44. Joc de flăcăi practicat exclusiv de „juni" şi sporadic de călu­ şari în com. Răşinari — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 95.

Pambrîul, joc în Căzăneşti — Il­ fov. C. G. Prichici, op. cit, p. 84 şi în Poiana Mărului — Braşov. Mgt. 3361 I n. Panaghia, în Desa — Dolj. Mgt. 1812 f. Pandelaşul, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 63. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. In com. Pecineaga — Constan­ ţa. I. Cristian, op. cit., p. 105, şi în Cornereva — Caras Severin. Mgt. 4247 I. Pandelaşul bătrîncse, în Pecinea­ ga — Constanta. Eug. Cernea, op. cit., p. 164. Mgt. 2747 ţ. Pandureasca, joc de brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 65. Pandureşte, brîu, idem, op. cit, p. 6 2 - 6 3 . Pandurii, brîu, idem, op. cit, p. 64-65. Panorama, joc în Deoncesti — Alba. Mgt. 4148 II i. Papainoaga, joc în DragomireştiVale - Ilfov. Mgt. 2524 ş. Paparuda (Papaluga). Dim. Cantemir, op. cit, p. 141. Joc în Dobrogea. P. Pârvescu, op. cit, p. 16. Papricaşul, horă în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. p. 93. Fgr. 12335 a.

136 Parola, joc în Faraoani — Bacău. Mgt. 490 g. Păsurile, joc în Urdari — Gorj. Mgt. 1517 f. Patrul. Joc în cerculeţ de două fete şi doi băieţi intercalaţi. Se dan­ sează pe linia cercului, unde schimba­ rea sensului deplasării este avertizată de băieţi prin două bătăi în podea. Domby Emeric, op. cit. II, p. 134. Pavele, Pavele (Ardeleană), în Marga — Caras Severin. Mgt. 508 1. Păcuraru (Păcularu), horă cu stri­ gături în jud. Satu Mare. N.-Varone, op. cit., p. 2 8 - 2 9 . Pă chieior (Pe picior). Ovid Densuşianu, Graiul din Ţara Haţegului, 1915, p. 276—277. Joc popular în Ardeal. T. Brediceanu, op. cit., caiet I — I V . Joc bărbătesc în com. Groşi — Mara­ mureş, începe cu legănata, apoi ur­ mează sîrba bătută pe loc. Are stri­ gături. N. Varone, op. cit., p. 43. Pă de-a lnngu, în Cizer — Sălaj. Mgt. 3706 II d. Pă doi paşi (Ceardas), în Lupsa — Alba. Mgt. 3567 II h. Pă doi paşi de la Sălcina, în Musca — Alba. Mgt. 3567 II g. Pădurea Vlăsiei, horă. D. Vulpian, op. cit., h p- 144. Pădureţu, nume de legănată urma­ tă de învîrtită pe loc; se termină cu bătuta, în com. Dorna Cîndreni — Suceava. Fgr. 14.302 a. Pădureţul, în Bălăceana — Sucea­ va. Mgt. Î204 1. Pădureţul eorturarilor, joc în Pia­ tra Neamţ. C. G. Prichici, op. cit., p. 117. Mgt. 603 f. Pădureţul de la laş lovăl — Sucea­ va, cu strigături. Disc S T M - E P E 01212. Pădureţul de la Pîrteşti — Suceava, cu strigături. Disc S T M - E P E 01058. Pădurincasca, joc în satele din ju­ rul Bucureştiului. Fgr. 301 b. Păhărelul. Joc sinonim cu Dologeacu şi înaintea naşului, în satul Plopul —

Tulcea. Gh. Popescu-Judet. op. cit., p. 631. Pă iute de la Musca, în Valea Barnii - Alba. Mgt. 2708 h. Pă iute din doi paşi, în Valea Barnii - Alba. Mgt. 2708 II c. Pălăncuţa, joc în regiunea Bacău. C.G. Prichici, op. cit., p. 109. Disc S T M - E P E 01212. Pălătinca, joc în Mehadia — CaraşSeverin. Fgr. 14687 u. Pălmăiţa (Sănătorica). Joc în Comarna — Iasi. Mircea Stan, op. cit., p. 123. Păltineanca (Păltineşte). Se joacă de bărbaţi în cerc deschis, ţinută de umeri, com. Năruja. în Nereju, cerc închis, cu participare mixtă. în Hăulişca — Vrancea se execută de bărbaţi în semicerc şi are o formă fixă de „rondo" . . . Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit., p. 130. Mgt. 117 II ş, ţ. Pă lungu de la Muncel, în Musca — Alba. Mgt. 3567 II c. Pă-nvîrtita. Joc în cerc de perechi depărtate unele de altele la cîţiva paşi. începe cu legănata. Cînd feciorii bat cu dreptul o dată pămîntulul, fetele se învîrtesc repede de două-trei ori pe sub dreapta lor, iar la a doua bătaie de picior, fac aceleaşi mişcări pe sub mîna stînga. N. Varone, op. cit., p. 44. Păpurelul, joc în com. Buda, jud. Buzău.. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 198. Păpuşarul, joc de brîu în comunele Berea şi Cernăteşti, jud. Buzău. (Inforformator Gh. Perţea, 85 ani). Păpuşasca, Păpuşeşte, Păpuşăreşte. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Păpuşelele, joc vechi, local, în com. Viştea de jos — Braşov. Se obişnuieşte la şezători de femei. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit., p. 353. Se joacă şi în com. Pecineaga — Constanţa Cristian Ion, op. cit., p. 105. Mgt. 2746 ş.

137 Păpuşile, joc de fete în linie, cerc, sau semicerc, în com. Bumbeşti —Jiu. Marin Badea, Jocuri populare din Gorj, p. 275. Păpuşoiul, joc în Malaia — Vîlcea. Mgt. 2409 d. Părăluţa, joc în oraşul Bîrlad. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 208. Păsărică, joc în Valea Stanciului - Dolj. Mgt. (R) 2522 m. Păsărelele Reginei, horă de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19237). Pă sărite, un fel de sîrbă, jucată de flăcăi în galop, cu paşii numai spre dreapta, în com. Crasna — Sălaj. N. Varone, op. cit.,, p. 44. Păstorească, joc în jurul Bucureştiului. Fgr. 372 a. Pătlăgica, joc în Brăila. Fgr. 8202 b; Stud. etn. şi folcl. zona Brăila, p. 200. Mgt. 4148 II g. Joc în Pecineaga — Constanţa. I. Cristian, op. cit., p. 82 şi în Peceneaga — Tulcea. Fgr. 1624 b. Se joacă la nunţi. Pătrunjelul, horă, în com. Uidesti - Suceava. Fgr. 12984 c. Pătulu, horă la sfîrşitul jocului de Căluşari, în Muntenia. L a un moment dat, toţi jucătorii se prind de ciomege într-o poziţie pe spate, cu picioarele apropiate, apoi alăturîndu-şi capetele şi depărtînd piciorele, joacă în ritm avîntat, cu strigături. FI. Cristescu, op. cz/.,'p. 36—39 şi H. B. Oprişan, op. cit., p. 193. Pătulu moşului, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 139. Pe amîndouă picioarele, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 7 1 . Pe apucate, pe schimbate. Joc de perechi, în cerc, braţele încrucişate la spate, în com. Călineşti — Argeş. Are strigături (N. Varone). Pe bătăi moldoveneşte, în Răcăciuni - Bacău. Mgt. 299 h. Pe bătute ca la Dochia, în P. Neamţ. Mgt. 603 d.

Pe bătute ca la Siminicea — Su­ ceava. Disc S T M - E P E 01058. Pe bătute ea la ses, în Bucovina. S T M - E P E 0963. Pe bîtă, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 20. Joc în Nucet — Sibiu. Mgt. 3975 I c. Pe bordei, joc în Mehadia — CaraşSeverin. T. Brediceanu, op. cit., p. 336. Pe botă, horă de flăcăi în com. Rîpa, jud. Mureş. Pe coarda groasă (vezi Sirba pe coarda groasă). Pecuraraşu, brîu în Banat. D. Vul­ pian, op. cit, p. 66. Pecuraru, Picuralu, Picurarul. Horă în Satu Mare şi com. Rodna, jud. Bistriţa-Năsăud. (Vezi şi Ciobănaşul). N. Varone, op. cit., p. 28. Pe dealogu (Pe de-a lungu). Chindie urmată de brîu. Se joacă rar de „ficiori" aşezaţi în linie, după înălţime, în unele sate din jud. Sălaj. N. Varone, op. cit., p. 43. Pe doi paşi, joc în Musca — Alba. Mgt. 3568 I b. Pe după masă, joc de nuntă, în com. Drăguşeni — Vaslui. N. Bălan şi Stan Mircea, op. cit., p. 170. Pe laiţă, joc pe muzică din cimpoaie, în Cîmpulung — Suceava. Fgr. 3614 a. Pelniţa, horă în com. Vîrvoru — Dolj. N. Varone, op. cit., p. 29. Peliniţa, joc în Izvoru Alb — Neamţ Mgt. 1138 i; satul Măgura Olt. Fgr. 6436 e şi com. Şegarcea — Teleor­ man. Fgr. 4873 c. Pe lîngă boi, horă de Ed. Caudella, pe versurile lui Gh. Cosbuc. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7769). Pe loc, brîu. D. Vulpian, op. cit., 68—69. Joc în Bocşa Montană, jud. Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit. p. 273. Pe loc (a lui Zăculea), în Oraviţa — Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 276. Mgt. (R) 3105 j .

138 Pe loc de doi, joc în Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3783 II £ (roşu). Pe îungu de la Sălcina, în Muşca — Alba. Mgt. 3567 II d. Pe malul Oltului, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 134. Peneş Curcanul, horă de Ciprian Porumbescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms II 27101.) Pe ochite, Să-i faci cu ochiu, Ochitu, Horă urmată de învîrtită în jud. Bistriţa-Năsăud. Are strigături. N. Va­ rone, op. cit., p. 30. Pe picior, joc păstoresc în Jupa şi Lipova — Caraş-Severin. T. Bredidiceanu, op. cit, p! 284, 285. Fgr. 6798 a Pe picior bătrfnesc, în Surduc — Sălaj. Mgt. 44 c. Pe picior bătrînese de la Păuşa — Bihor. Disc S T M - E P E 0997. Pe picior de la Bihor, joc în Pria — Sălaj. Mgt. 3866 I t. Pe picior de pe Valea Barcăului (în Ardeal). Disc S T M - E P E 0931. Pe picior din Chişineu-Criş, jud. Arad. Disc E P C 10.125. Pe picior din Cîmpani de Pomezău — Bihor. Disc S T M - E P E 0931. Pe picior din Cojdeni. Joc cîntat din vioară cu goarnă. Disc S T M - E P E 01216. Pe picior din Inand — Bihor. Disc S T M - E P E 0997. Pe picior din Lugaşul de Jos — - Bihor. Disc S T M - E P E 0997. Pe picior din Roşia — Bihor. Disc S T M - E P E 0931. Pe picior din Slmbăteni — Arad. Disc E P C 10.125. Pe picior rar şi des, în Pria — Sălaj. Mgt. 3866 I p. Perina, brîu şi horă. D. Vulpian, op. cit.,p. 72, 125. Horă în Mehadia — Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 336. Perina cu chiuituri, în Ruşii Munţi, jud. Mureş. Mgt. 2168 e.

Perina la Lăpuşna (Maramureş), brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 67. Perniţa sau Periniţa, horă cu strigă­ turi şi sărutări în jud. Argeş. Muscel şi Vlaşca — Ialomiţa. Cu timpul perniţa incomodă, a fost înlocuită cu „batista" şi de aci, Hora cu batista. N. Varone, op. cit., p. 30. Periniţa nouă, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 436. Periniţa veche, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 436. Peste Jii, joc în com. Rudari — Dolj. Fgr. 12491 a. Pestelcuţa, horă cu strigături în sa­ tele Rîşca şi Cucuteni, jud. Botoşani. N. Varone, op. cit., p. 48. Dans popular în com. Munteni — Vaslui. Fgr. 10688 e. Pe sub mină, horă legănată urmată de învîrtită, în com. Bratia — Argeş. N. Varone, op. cit., p. 44. Joc de perechi faţă în faţă, ţinîndu-se de mîini, cu coatele îndoite. P. Agopian ş i . . . „ op. cit., p. 111. Jocului „ P e sub mînă" i se mai spune şi „ A r v ă m u ţ a " în com. Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 I b. Se joacă în Retiş — Sibiu. Mgt. 4043 II b. Si în Bahnea — Mureş. Disc 1397 I (A. I C E D ) Pe sub poala de dugheană, danţ foarte vechi în Moldova. Se juca de un bărbat şi o femeie, care ţineau cu mîna capetele unei basmale şi din timp în timp se învîrteau pe sub ea, pe rînd. T. Burada, în Almanah muzical, an. III/1877, p. 63. Danţ, Dim. Ollănescu, op. cit., p. 121. Peştişorul, joc popular în unele sate din Gorj şi Mehedinţi. Horă şi sîrbă cu strigături în Dobrosloveni — Olt şi Mişchii — Dolj. N.-Varone, op. cit., p. 31, 44. Fgr. 4563 şi Fgr. 12483 d. Pe toc (Dichiţa), joc în Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3783 II Z (roşu). Petreanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 144. Petria, joc de brîu, D. Vulpian, op. cit., p. 68.

139 Pe sărite des sau Răpăguşul, în com. Stîrciu — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit, p. 142. Peste boată, în com. Pescari, jud. Caraş-Severin, Mgt. 3031 II s. Piciorul, joc în jud. Gorj. Fgr. 12418 b. Piculcana. Joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 34. Pierina, horă zisă din clarinet, în com. Teregova — Caraş-Severin. Nico­ lae Ursu, O nuntă pe Valea Almăjului, 1940, p. 27. Pingeaua, Pingica, horă repede de mînă. N. -Varone, op. cit, p. 14. în Rediu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 178, în Găujani şi Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 416. Mgt. 2962 I j . Se joacă la toate ocaziile în Albeşti — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Pintea Haiducul, brîu, D. Vulpian, op. cit, p. 68. Pintenul, horă în „Ţara Oaşului", jud. Satu Mare. N. -Varone, op. cit, p. 31. Piparca, joc în satul Valea Bolvaşniţa — Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 306. Mgt. 1067 j . Piperniţa, joc distractiv de nuntă, executat de femei, după comandă cîntată din gură, în Dobrogea. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 660. Piperu. El. Sevastos, op. cit, p. 282. în Obreja şi Teregova — Caraş-Severin i se zice şi Mătura. T. Brediceanu, op. cit, p. 205—206. Fgr. 5814 c; Mgt. 2752 e II (roşu). Pi picior (bătrînesc), joc în Duşeşti - Bihor. Mgt. 3200 I s. Piteşteanca, horă în com. Stoieneşti — Argeş. N. -Varone, op. cit, p. 31. Joc în cerc în com. Frumoasa — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 216. Cules din Boteni şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 411, 412. Mgt. 1792 S. Se joacă la toate

ocaziile în com. Bîrseşti şi Rudeni (Suici) — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Piticul, joc în Orlea — jud. Olt. Mgt. 3019 o. Piţigoiul. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în Rudari — Olt. Mgt. 2496 j . Pitulicea, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 t (roşu). Pînza, joc în com. Vorniceni Suceava. G. Sîrbu, Cintece şi jocuri populare. Suceava, 1969,, p. 155. Pînza încîlcită. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Pîrlita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 45. Pîrlocu, joc în Bucova, jud. Caras Severin. Mgt. 2751 j II roşu. Pleniţa, joc în com. Dorna Cîndreni, jud. Suceava. Fgr. 14302 c. Plesnita, joc de perechi în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit, p. 35. în Neagra Sarului — Suceava. Mgt. 561 m. Ploiceanca, joc în Trestieni — Prahova. Mgt. 4220 i. Plopişu, joc în Dumbrava — Mureş. Mgt. 2168 v. Ploptişul, horă săltăreaţă în com. Deda şi Lăureni — Mureş. Fgr. 13054 b. Plosca, joc nou. Şt. Tuţescu, Izvo­ rasul nr. 5-6/1929', p. 2 0 - 2 1 . Plotogu, joc în unele sate din Teleor­ man. Disc 1401 I b (A. ICED). Plotojanca, joc în Drăgoeşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 50. Poarga (Polca românească). Bela Bartok, op. cil„ p. 275, 278, 2 8 7 - 2 9 3 . Poargă din Pomezeu — Bihor. Disc S T M - E P E 0997. Poargă din Sălişte şi A^aşcău — Bihor. Disc S T M - E P E 0997. Poargă tinerească. Disc S T M - E P E 0931. Poemu, joc în com. Traian — Te­ leorman. Mgt. 2787 r (roşu).

140 I U Pogaeea, joc în com. Răcăşdia — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 246. Poinăreasca, joc în Alimpeşti — Gorj. Mgt. 2653 h (roşu). Polca, joc de perechi în com. Petid — Bihor. Luczai Carol, op. cit:, p. 31. în Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu si Const. Eretescu, op. cit., p. 149. Polca bătrînescă, joc în Cheresig — Bihor. Mgt. 4262 I d. Polca de la Pipirig, în Tg. Neamţ. Mgt. 606 e. Polca dreaptă, în Cîmpulung-Muscel. Jud. Argeş. Mgt. 1107 i. Polca burniţei, în Trestieni — Pra­ hova. Mgt. 4221 v (verde). Polca lipovenească, în Tulcea (Do­ brogea). Fgr. 14018 a. Polca Iui Gulia, în satul Gulia, jud. Suceava. Mgt. 53 c. Polca mare, în com. N. Bălcescu — Bacău. Mgt. 208 d. Polca-n doi pasi, în Bacău, Mgt. 498 c. Polca-n marş, cu strigături, în com. Pîngăraţi — Neamţ. Mgt. 2662 v (verde). Polca nemţească, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1179 g. Polca pe bătaie, Polca pe furate şi Polca pe minţite, se joacă în toată Moldova. Gh. Sfîrlogea: Jocuri din jud. Bacău — Valea Trotuşului, 1970, p. 33. Polca pe bătăi, în Sarafineşti — Botoşani. Mgt. 3554 I e. Polca pe furate, în Rucăr — Argeş. Mgt. 2000 s. Polca şapte paşi, în Zărneşti — Braşov. Mgt. 1121 s. Poleă din Căbesti — Bihor. Disc S T M - E P E 01216. Poleă din Lăzăreni — Bihor. Disc S T M - E P E 01216. Polcuţa, joc în Bucureşti. Mgt. 191 j . Polecsia (Polexia). Joc de bărbaţi în linie, cu mîinile încrucişate la spate.

Se bazează pe grupe de paşi cu bătăi şi paşi încrucişaţi, în Zimnicea — Teleor­ man. Gh. Găman şi I. Popescu, op, cit., p. 222. Şi în Alexandria — Teleor­ man. Mgt. 4223 I d. Polobocul, joc în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1458 II i, si Disc E P E 0994. Polobocul bătrînesc, joc în nordul Moldovei. Gh. Baciu, op. cit., p. 37. Fgr. 20.060 b. Polocia, în com. Islaz — Telorman. Mgt. 2916 d (roşu). Polocsia de la Giurgiţa — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 161. Polocsia la bătaie, joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 150. Polocsia plimbată. Idem, p. 150. Poloneză, în Hulubeşti — Dîmbovi­ ţa. Mgt. 4243 II u. Polosca, joc mixt în cerc, lanţ de braţe jos, în com. Pătulele — Mehe­ dinţi. Surdu Mişu Ion. op. cit., II, p. 66. Poloşca de brîu, se joacă în Desa, Ciupercenii noi şi Hunia — Dolj. Mgt. 1802 f şi Mgt. 2601 (roşu). Poloxia de la Bîrca — Dolj. Joc de fete în linie, cu braţele încrucişate la spate. Baltă I. Lică, op. cit., p. 151. Varianta băieţi, p. 160. Poloxia de la Goicea — Dolj. Joc bărbătesc. Baltă I. Lică, op. cit., p. 172. Poluşca, joc în Mereni — Constanţa. Ioan Cristian, op. cit., p. 43. Pompiereasea, joc de brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 7 1 . Pompierii la Craiova, brîu. Idem, op. cit., p. 64. Pompieru la Breaza, brîu, idem, op. cit., p. 69. Pomul, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2915 i (verde). Pomul bătut, joc, în Vatra Dornei — Suceava. Mgt. 79 1. Pomuleţul, joc de linie şi semicerc, braţele pe umeri, ca la sîrbă, în com. Ţigăneşti — Teleorman. Gh. Găman

141 şi I. Popescu, op. cit., p. 226, şi în Conteşti — Teleorman. Mgt. 3788 c. Pomuşoru, în com. Zimnicele — Teleorman. Mgt. 1694 b. Ponoreanca din Căzăneşti — Hune­ doara. Disc 45-EPC 10.454. Ponoru, joc în zona folclorică a Aradului. I o a n T . Florea, op. cit., p. 104. Popicu, joc în Floru, jud. Olt. Mgt. 3781 I n (verde). Popîndăul, joc în com. Dumbrava (Ciurea) — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 110. Popîrlanu, horă în Dobrogea. Pom­ piliu Pârvescu, op. cit., p. 188. Popîrlanu bătrînesc, joc în semi­ cerc foarte animat de bătăi şi plimbări la dreapta şi stînga, în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 266. Popîrlanul, joc în Gropeni — Brăila. Nedeluşa Rădulescu, op. cit., p. 113. Mgt. 4148 II i. Foarte răspîndit în satele din Cîmpia Bărăganului. Gr. Băcanu, Jocuri pop. din sudul Moldovei, p. 88. Se joacă şi în Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, op. cit., p. 97. în Arţari - Ilfov. Fgr. 12845 c. Popîrlanul de la Colelia — Ialomiţa. Joc mixt în cerc, braţele pe umeri. M. Runcan, op. citi, p. 192. Popîrlanul de la Ulmu, joc mixt în cerg, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Ulmu — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 195. Popîrlanu] din Giurgeni. Formaţia cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite cot. M. Runcan, op. cit., p. 266. Popoveanca, horă cu mîinile pe umeri în unele sate din jud. Dolj. N. Varone, op. cit., p. 44—45. Dans în com. Ţepu — Galaţi, unde «frumuse­ ţea şi varietatea mişcărilor îi dau un farmec deosebit». Gr. Băcanu, op. cit., p . 68. Porneala oilor, joc din ceremonialul păstoresc, în zona folclorică a Aradului. Ion T. Florea, op. cit., p. 236. 237.

Poro, joc în Sinoe — Constanţa. Mgt. 2784 m. Porodim, horă-doină, inspirată din Războiul de Independenţă (1877 — 1878). Album omagial de ŞtefănescuBarnea Georgeta. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27101). Portiţili, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 404. Mgt. 2462 v. Portu, joc de perechi în cerc. începe cu horă şi se sfîrşeşte cu învîrtită în ambele părţi, în Deaj jud. Mureş. N.-Varone, op. cit., p. 44—45. Portul (Purtata), în Iernut — Mureş. Mgt. 2729 f f. Poşovaica, joc bărbătesc în Banat, forma semicerc, mîinile pe umeri, ca la sîrbă. H. Secoşan, Curs de jocuri populare româneşti, 1976, p. 45—46. Joc în com. Naidăş — Caras Severin. Laţcu Afilon si Muntean Ion, op. cit., p. 279, Poşovaica de la Bozovici — Caras Severin. Disc 45-EPC 10405. Poşovaica pe amîndouă picioarele, în jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. cit., p. 2 şi 3. Joc repede, săltăreţ, pe amîndouă picioarele, cu „foarfeci mari şi foarfeci simple" pe şovăite. Se execută după comandă. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 20. Poşovaica pe trei picioare (trei paşi), în Banat. Colecţia Tiberiu Brediceanu. Poşovaica pe un picior, în jurul Caransebeşului. Antoniu Sequens, op. citp p. 2 şi 3. Forma semicerc, mîinile pe umeri, în Borlova, Obreja şi Poiana — Caras Severin. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 11. Potlogăreasca, se joacă în com. Plosca şi Răzmireşti — Teleorman. Mgt. 3792 I c (albastru). Potoceneasea. Disc S T M - E P E 01104. Potrinca, joc în Deonceşti — Alba. Mgt. 2230 e. Potrînca, joc în Deonceşti — Alba. Mgt. 1867 a.

142 Povoloska, joc în Rona de Sus — Maramureş. Mgt. 3164 t. Prahoveanea, sîrbă, horă şi învîr­ tită în com. Breaza — Prahova. N. -Varone, op. cit., p. 37. Se joacă şi în com. Odăile şi Buda — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 201. Mgt. 3813 d (verde). Pră băţ, joc în com. Naidăş — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit., p. 264. Pră Ioc, în B u c o v ă ţ — Timiş. M g t 2751 e II şi f II (albastru). Pră loc pe stînga, în com. Naidăş — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Mun­ tean I .op. cit., p. 261. Pră locul vechi, joc în com. Nai­ dăş — Caras Severin, Laţcu Afilon şi . . . , op. cit., p. 257. Pră" pişior, în com. Teregova — Caras Severin. N. Ursu, op. cit., p. 29. Pre bît, în Naidăş — Caras Severin. Mgt. 2777 e. Preceasca, joc în Gropeni — Brăi­ la. Mgt. 4146 II Pre Ioc, în Sicheviţa — Caras Seve­ rin. Mgt. (R) 3105 m. Prelocu, în Bucova — Caras Seve­ rin. Mgt. 2750 d I (albastru). Prelunga, în Suciu de Jos — Mara­ mureş. Mgt. 3312 II a Preumblata căluşariului, în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 1235 d. Prezuleanea, joc în multe sate din jud. Teleorman. Disc 997 b (A. ICED). Priboiul. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Joc în Marga — Caras Severin. Mgt. 3955 II m. Primăvara, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 70. Horă, muzica de Ioan Vasilescu, Lyra Română nr. 6/1880. O va­ riantă de Gh. Ştefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2489). Pripita, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Pripoianca, joc în BucovinaS T M - E P E 01023.

Prisaca, jocul cînd se duc cuscrii la tinerii însurăţei, în Mehadia — Ca­ ras Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 58. Pristanda, horă, muzica de Gh. Ştefănescu Pristandaua, brîu, Teodor T. Bu­ rada, Almanah muzical, an III, 1877, p. 63. D. Vulpian, op. cit., p. 65. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 121. Pristoleanca, „joc de ţară". Viorel Cosma, N. Filimon, critic muzical si folclorist, B u c , 1966, p. 139, 143. Procopeanca, joc de brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 70. Procovanca. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Promoroaca, joc în Moldova. C. G. Prichici, op. cit., p. 38. Şi în Iasi. Mgt. 1616 i; Disc S T M - E P E 01212. Prundişorul, joc în cerc sau semi­ cerc, numai de bărbaţi, care „bătăturesc pămîntul". Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 9 2 - 9 5 . Prundu, joc în Gălăuţas — Har­ ghita. Mgt. 3274 II f. Puiculeana, joc popular în Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 2527 c, Mgt. 2610 b, Mgt. 2906 o. Puieuliţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 127. Joc în com. Capu Cîmpului şi în Fălticeni — Suceava. Mgt. 2660 e; Fgr. 12.924 c, şi în Mierleşti — Olt. Mgt. 2832 I r. Puiu, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 67. Pune talpa la pămînt, sîrbă, muzica de Sigismund Paulman şi N. Michonzniki. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 26 060). Purdelul băieţilor şi Purdelul fete­ lor, în com. Pădureşti — Argeş. Este o „horă bătută" de origine ţigănească. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 295. Puricelul, în Tega şi Cislău — jud. Buzău. Mgt. 66 h.

143 Purtata, joc popular în Răşinari — Sibiu. Victor Păcală, op. cit., p. 240 (vezi De purtat.) Joc de perechi în com. Dăişoara — Braşov. De remar­ cat este că la jocul Purtata se trece fata pe sub mînă doar în perioada premergătoare nunţii, cînd tinerii îşi dezvăluie ataşamentul în faţa satului. Ioan Corneliu Vasiliu, Trei suite de jocuri pop. ardeleneşti. Braşov, 1966, p. 151. Joc în Cîmpia Turzii — Cluj. Mgt. 3929 I n. Purtata (Pe sub mînă), în Sibiu. Mgt. 4040 1. Purtata căpîlnieelor (voce şi joc), în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 m.' Purtata „Cînd vii bade-n şezătoare" (voce şi joc) în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 k (albastru). Purtata de fete, în Blăjel — Sibiu. Mgt. 3980 k. Purtata de la Cristur, în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 II a şi Mgt. 2729 x. Purtata de la Găbud, în Cîmpia T u r z i i — C l u j . Mgt. 1109 r şi Mgt. 2729 a a. Purtata de la Luna, în Cîmpia Tur­ zii - Cluj. Mgt. 3929 II b. Purtata de la Măhaci, joc în Cîmpia Turzii — Cluj. Mgt. 1406 e şi Mgt. 1109 n. Purtata de la Someş. Disc STME P E 0896. Purtata de la Z a l u , în Cîmpia Tur­ zii - Cluj. Mgt. 1406 d. Purtata din Făgăraş, în Făgăraş — Braşov. Mgt. 999 b.

Purtata din Haidău, în Lopadea Nouă - Alba. Mgt. 3780 II b (roşu). Purtata din Mediaş, joc (paşi şi voce). Două şiruri de fete, aşezate una în spatele alteia, cu mîinile în şolduri, joacă cîntînd, cu mişcări dreapta şi stînga; apoi se prind în cerc, se învîrtesc de cîteva ori, se despart şi iar pornesc în două şiruri paralele, cu paşi uşor săltaţi, legănaţi. (Văzut la T V în seara de 14 ian. 1979). Purtata fetelor, joc melodios, legă­ nat, de o eleganţă rară, cîntat (voce) şi executat de fetele din com. Copîlna — Alba. (Scînteia nr. 10793 de marţi, 3 mai 1977, p. 2 şi T V duminică seara, 1 oct. 1978. Purtata fetelor de la Făgăraş, în Cîmpia T u r z i i — C l u j . Mgt. 1109 t. Purtata fetelor de pe Tîrnave, se joacă în mai toate localităţile de pe T î r n a v a Mică avînd diferite numiri, în Lepindea i se spune „Coconită", iar în Crăieşti — Mureş, „Păsărică". V. Pop, Steaua Roşie, Tg. Mureş, 16 iunie, 1979, p. 3. Purtata ţigănească, în Cîmpia Tur­ zii — Cluj. Mgt. 1406 c. Purtată „Măi bădiţă, bade dragă" (voci şi joc), în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 f (albastru). Purtată rară „Io«s în deal şi badea-n vale" (voci şi joc) în Feisa — Cluj. Mgt. 2716 1 (albastru). Puvărnăţ (vezi întoarce bătaia).

Răceniţa, în Brebeni Sîrbi — jud. Olt. Mgt. 240 k. Rachiu], joc în localitatea Tălpigi — Galaţi. Chivu Marin, op. cit., p. 130. Răchiţaua, joc vesel cu strigături în Sighetu — Maramureş. Fgr. 13.443c. în Botiza — Maramureş i se spune „ R o a t a stelelor" din cauza învîrtirii fetelor ca o mişcare a astrelor. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 21. Racii (Racul), horă în jud. Vîlcea şi în com. Dropia — Ialomiţa. Fgr. 5388 a. E. Sevastos, op. cit.,' p. 282. Joc în ritualul nunţii; com. Dodeşti — Vaslui. Fgr. 1661 b. Răeiea, în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1477 b. Băeica Viclenilor, în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 2113 k. Răcinicu, joc în Cerna — Tulcea. Mgt. 2748 1. ' Bada, joc în Cornereva, şi în Mehadia, jud. Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 309. Fgr. 14650 g Badovanu, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 152. Bafei, joc cîntat din gură, în Sinoe — Constanţa. Mgt. 2784 n. Rafinea, joc de flăcăi şi fete la săr­ bătoarea „Lăsatului de sec" (pentru Postul mare), în Frătăuţii vechi —

Suceava. Elena Niculiţă-Voronca, op. cit, p. 241. B a i u , joc în Şoimi şi Dumbrăviţa de Codru, jud. Bihor. Mgt. 2079 II n. Bam, joc în Sălcuţa — Bistriţa Nă­ săud. Mgt. 2782 b. Bamos, joc popular. Bela Bartok, op. cit, p. 3 0 0 - 3 0 1 . Bămureaua, horă în judeţele Mehe­ dinţi, Gorj şi Vîlcea. N. Varone, op. cit, p. 31. Rapagăul, joc în com. Preoteasa şi Valcău — Sălaj. Eugenia Cernea, op. cit, p. 166; în Mesesenii de Sus — Să­ laj. Mgt. 3963 II p. Bapagăul rar şi des, în Mesesenii de Sus - Sălaj. Mgt. 3963 r. Rapaguşul, în Pria — Sălaj. Mgt. 3866 I k. Băpăguşul, joc popular în regiunea Clujului. Domby Emeric, Dansuri populare din reg. Cluj, I, 1967, p. 17. în Cizer — Sălaj. E u g . Cernea, op. cit, p. 164, şi Agrij — Sălaj, Mgt. 2946 o. Răpăgusul ardelenesc, în Stîrciu — Sălaj. Mgt.' 3725 I i. Răpăgusul des, în Zalău — Sălaj. Fgr. 7310 a. Răpăgusul rar, în Bodia — Sălaj. Fgr. 7309 c. Răpăgusul vechi, în Agrij — Sălaj. Mgt. 2946 r.

145 Rar, româneşte cu ponturi, joc în satul Răscruci — Cluj. Mgt. 3658 II h. Rara, horă în com. Idicel — Mureş şi Agnita - Sibiu. Fgr. 5107 a. Fe­ ciorească, în care fetele au rol doar de a c o m p a n i a m e n t . . . D o m b y Emeric op. cit. II, p. 145. Joc de feciori în grup de cîte patru. Caracteristica stă în săriturile pe loc şi bătăile combi­ nate, iar întoarcerea, cu bătăi din palme şi pinteni. Lorincz Layos, Jo­ curi populare din Mureşul de sus, 1970, p. 40—41. Variantă de Căluşar. A. Bucşan ş i . . ., Dansuri şi obiceiuri din Valea Hîrtibaciului 1974, p. 19. Rara cu joc, în Sînmartinul de Cîmpie — Mureş. Mgt. 3183 II c. Rara din Chiscu Părăului (Fecio­ rească) în Dăişoara — Braşov. Fgr. 5108. Tib. Alexandru, op. cit, p. 221. Rara din Răscruci a lui Balint, în Răscruci - Cluj. Mgt. (v) 3658 I a. Rara din Sic (sau „Ţigăneşte rar"), în Răscruci — Cluj. Mgt. 3658 I c. Rara şi deasa ungurească, în Răs­ cruci - Cluj. Mgt. (V) 3658 h. Rara ungurească din Sic, a lui Le­ b e d e i . . . Mgt. (V) 3658 I c. Rară de la Şepreuş — Arad. Ioan T. Florea, op. cit, p. 47. Raru, joc în Preoteasa — Sălaj. Mgt. 3863 II d; şi în zona folclorică Arad. I. T . Florea, op. cit, p. 50. Raru din bătrîni. I. T. Florea, op. cit, p. 50. Răspunsul, horă de Eduard Caudella, pe versuri de Iacob Negruzzi. Bibi. Ac. R . S . R . , C a b . muz. (III 21591). Răstăul, în Rediu — Vaslui. Mgt. 3786 I f (verde). Răstemu-n baniţă, joc bărbătesc | de linie şi cerc, în com. Pătulele — I Mehedinţi. Se joacă de tineret numai I la clăci. Surdu Mişu Ion, op. 'iii., \ p. 100. Raţa, joc f. răspîndit în diferite localităţi din ţară. G. Baronzi, op. . 1

cit, p. 9 1 - 9 2 . Horă, T. Burada, Al­ manah muzical III/1877, p. 63. D. Vul­ pian, op. cit, II, p. 72, 78. Dim. C. Ollănescu, op. cit, p. 121. Horă în Dobrogea, Pompiliu Pârvescu, op. Cit., p. 188. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. N. Iorga, op. cit., III, p. 352. A. Sequens, op. cit, p. 5. Joc în tempo liniştit, cu legănări uşoare ale corpu­ lui. Are strigături. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 18—23. Joc mixt în linie, lanţ de braţe jos, în com. Jiana — Mehe­ dinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, 11/1972, p. 72. Joc în com. Eftimie Murgu — Caras Severin, Laţcu Afilon şi Mun­ tean Ion, op. cit, p. 158. Se joacă şi în com. Capu Cîmpului, jud. Suceava. Mgt. 2661 p. Raţa ca la Mamu (cătun pendinte de com. Lungeşti — Vîlcea). Se joacă în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2440 a. Răchiţana pe sub mină, joc în Se­ beş — Alba. Disc 321 a (A. ICED). Răţuşca, joc în Faraoani — Bacău. Mgt. 301 n. Răzasca, în Solovăstrău — Mureş. Mgt. 1648 o. Răzăşeasca, joc în cerc, obişnuit în Moldova. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 83. Războianca, în Buhuşi — Neamţ. Pavel Delion, op. cit, p. 256. Războiul, partea a doua din jocul căluşarilor. Se joacă rar în Vlaşca şi Teleorman. Descris de S. P. Colibaşi, în rev. Ion Creangă, Bîrlad, 4/1915, p. 119, 121. Joc distractiv cu caracter comic, în Ardealul de nord şi sud. Cules din Sibiel şi Răşinari — Sibiu. A. Bucşan, op. cit, p. 225. Războiul de la pînză, horă. D. Vul­ pian, op. cit. I, p. 147. Răzvedeanca, joc în satul Teiş — Dîmboviţa. Disc 744 a (A. ICED). Recenicul sau Ciucecul sîrbesc, se joacă în com. Mîrza si Mărăcinele — Dolj. Fgr. 12441.

146 Receniţa femeiască, joc în Lunca — Tulcea. Mgt. 248 g. Refuzata, joc în com. Vlădeşti — Argeş. Gh. Popescu-Judet, op. cit., p. 437. Remetana, în Bîrleşti — Alba. Mgt. 2833 1. Repedea, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 73. Repezita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 147. Disc S T M - E P E 01057. Resteimul ca la Ianca, în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 t (roşu). Resteimul gonit, în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 o (verde). Restemul, Rustemul. Elena Sevas­ tos, op. cit., p. 282. Popa Ştefan, op. cit., p. 55. Joc mixt în cerc, tempo de sîrbă, în Colţeşti — Gorj. Marin Ba­ dea, op. cit, p. 44. Cules din Ştirbeşti — Vîlcea Mgt. (V) 1628 d. Resteu (Rustemul) se joacă în satul Bătrîni—Prahova. Mgt. 660 n. Resteul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 75. Horă, Lucia Andronic-Vasilescu ş i . . . , op. cit., p. 67, 74. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 m (roşu). Resteul ca la Vîlcea, joc în satul Fişcălia — Vîlcea. Disc 1025 I b (A. ICED). Resteul ca la Vîlcele, se joacă rar la nunţi în com. Izvoru de sus, Costeşti, etc. jud. Argeş. Badea Marin ş i . . . . op. cit. (tabel). Resteul oltenesc, se joacă în Dienci — Olt. Mgt. 804 p. Reveica, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 72, 73. Revizuirea, sîrbă nouă, muzica de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1878). Riamku, joc în Cogealac — Con­ stanţa. Mgt. 2989 (roşu II). Riceniţa, în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1476 u, v.

Risipiceanca, horă, în com. Oprişor — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, voi. II, p. 76. Risipita, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 149. Riştigoiul, joc în Bechet, jud. Dolj. Mgt. 33 e. Ritnibuţa, joc în Călăraşi — Ialo­ miţa. Mgt. 1476 b. Rîca (Iutele), joc în com. Brădu­ leţ — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 437. Bîmeţeana, în Bîrleşti — Alba. Mgt. 2231 b. Bîmniceanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 149. Rindeaua, joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 418. Mgt. 1993 h. în com. Alunişul şi Bogaţi — Argeş, se joacă rar. Badea Marin şi . . . , op. cit. (tabel). Bindunica, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 77. Bişniţa, horă mare care se joacă repede în ambele părţi, în com. Deduleşti — Argeş. N. Varone, op. cit., p. 45; în Guşoeni şi Drăgăşani — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 437. Mgt. 1970 k. Blureana, joc mixt, în cerc de 4 — 5 inşi, braţele încrucişate spate, specific ciobănesc. Obişnuit pe ambele versante ale Carpaţilor sudici, între văile Jiu­ lui şi Oltului. Desfăşurarea „pe loc", cu învîrtire uşoară, uneori amplă, cu paşi bătuţi sau încrucişaţi. A. Bucşan, Specificul dansului . . . . p. 197. Joc în Sibiel, jud. Sibiu. Mgt. 2768 II h. Horă în Hunedoara. Fgr. 13260 şi Disc 45-EPC 10304. Blureana a lui Floca, joc în Sibiel — Sibiu. Mgt. 796 i. Rîureanca, în Bratoveşti — Vîlcea. Mgt. 3768 p (roşu). Boaba, joc în com. Nicolae Bălcescu — Teleorman. Mgt. 2917 j (ro­ şu).

147 Roata, horă de feciori, cu strigături (ţîpurituri) în Maramureş. N. Varone, op. cit., p. 3 1 — 3 2 . Joc de o mare varietate de tropote şi pinteni, bătăi din palme şi „ţîpurituri" (strigături) specifice Ţării Oaşului. Chiar la tre­ buri, pe drum, feciorii, fetele, bărba­ ţii, femeile, copiii „ţîpuresc", creînd un pitoresc dialog. Majoritatea „ţîpuriturilor" încep cu „Ţura lele . . . ţura", cuvînt adresat ceteraşului: „Ţura, ţura măi Andri(ş)/ de s-ar rupe arcu-n tri / şi grumazul ceterii. . .". Roata este o „Feciorească" impresionantă prin miş­ cările şi „ţîpuriturile" modelate după cadenţa jocului. Gh. Popescu — j u d e ţ , Jocuri populare din Oaş şi Maramureş, p. 307. Joc cules din Sîntelec — Bihor Mgt. 4098 s. Roata ca la şes. Disc S T M - E P E 01058. Roata de la Gălăneşti — Suceava. Disc S T M - E P E 01058. Roata de la Gura Solcii — Sucea­ va. Disc 45-STM-EPC 10.350. Roata de la Vatra Dornei. Disc S T M - E P E 01058. Roata de la Remezeu — Bucovina. Disc S T M - E P E 0963. Roata din Bărboşi, joc în Bărboşi — Mureş. Mgt. 3932 II r. Roata din Urviş, joc în Mizieş — Bihor. Mgt. 3077 II g. Roata din Volovăţ — Suceava. Disc S T M - E P E 01023. Roata feciorilor, în Oaş. L. Perceag, op. cit., p. 3. Disc STM-EPC 0896; în T u r ţ — Maramureş. Mgt. 3318 I f. Roata feciorilor din Oaş. A. Bucşan, op. cit., p. 304. Roata femeii, în com. Şanţ — Bis­ triţa Năsăud. Mgt. 543 p. Roata femeilor, joc în Bistriţa Bărgăului. Mgt. 1751 i. Roata în lung a feciorilor, în com. Parva — Bistriţa Năsăud. Mgt. 2582 c. 10*

Roata moldovenească, în com. Şanţ — Bistriţa Năsăud. Mgt. 543 s. Roata prin casă, în Chislaca — Arad. Mgt. 3200 I d şi Mgt. 3200 I g. Roata sîrbă, în Ţegheş şi Dom­ neşti — jud. Ilfov. Mgt. 3 3 8 ' g . Roata stelelor, în com. Bilbor — Harghita. Mgt. 3182 II m. Roata valahă, horă cîntată de lău­ tari ţigani şi jucată de muzicanţii Regimentului 2 în Grădina Scufa (Stufa) Cotroceni, la prinţul Ghica, gospodarul V a l a h i e i . . ." Bukaresti 16 iulie 1837. Demidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee, par Hongrie, la Valachie et la Moldavie. . . , Paris, 1841. Desene de A. Raffet. Planşa 18 cu explicaţie la p. 16. Horă de mînă, jucată numai de bătrîni în com. Deag, jud. Satu-Mare. N. -Va­ rone, op. cit., p. 45. Roata veche, horă în com. Măciu­ ca — Vîlcea, Deduleşti — Argeş şi Lipia — Ilfov. N. -Varone, op. cit., p. 45. Rochia albă, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 149. Rogojana, horă, în com. Vîrvor — Dolj. N. -Varone, op. cit., p. 32. Rogojina, joc în cerc, braţele pe umerii partenerului, obişnuit în cîmpia Munteniei. Gh. Găman şi Popescu Ion, op. cit., p. 80. Se joacă şi în Zimnicele — Teleorman. Mgt. 1693 1. Rogozul, joc în Oltenia. Mgt. 3265 I a. Romaica, „hora romaică albaneză, s-a jucat în Bucureşti, la balul Curţii, la 25 nov. 1820". N. Iorga, op. cit. III, ed. III, 1929, p. 95. Romana, cadril românesc în Ar­ deal. Iacob Mureşianu, în „Foaia pen­ tru minte, inimă şi literatură" nr. 4, din 28 ian. 1850, p. 32. G. Baronzi, op. cit., p. 91—92. Dans de coloană, cu cinci figuri. Iacob I. Mureşianu (fiul), în Muza română nr. 6, 1 iunie 1888. Bigeanu, Arta dansului, p. 24.

148 j. ±o P o p a Ştefan, op. cit., p. 22—29. Lucia Andronic-Vasilescu şi . . . op. cit., p. 130, 139. Joc în com. Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 II i. Romana din Maioreşti, joc în satul Pietriş, jud. Mureş. Mgt. 1839 1. Romana din Vătava, în Pietriş — Mureş. Mgt. 1839 k. Românca, joc românesc în comu­ nele Gîrbova de Sus şi Hopîrta, jud. Alba. Are strigături. N. -Varone, op. cit., p. 3 2 - 3 9 . Româncă I — I I , în Morăreni — Mu­ reş. Mgt. 2169 o, p. Romani (Ţigănească), în Goreni — Mureş. Mgt. 3437 II g (roşu). Românită, Romoniţa, horă urmată de sîrbă, în com. Călineşti — Argeş (N. -Varone). R o m a n i i , joc în Rîca — Argeş. Mgt. 1834 h. Romanul, danţ naţional. Frîncu Teofil şi C andrea G., Românii din Munţii Apuseni, 1888, p. 132. Popa St., op. cit., p. 30—33; Lucia Andro­ nic-Vasilescu şi, . . . op. cit., p. 49—54. Joc popular în com. Beiu — Teleor­ man. Th. Adameştianu, Izvorasul nr. 5—6/1929, p. 21. Joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Căzăneşti şi Călăraşi — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit, p. 186. Mgt. 1476 i. Horă în com. Grindeni — Mureş. Sig­ mund Seifert. op. cit, p. 167. Joc în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suli­ ţeanu, op. cit, p. 419 şi Călăraşi — Ia­ lomiţa. Mgt. 1476 i. Romanul ca la Muscel — horă cu paşi schimbaţi, executaţi în deplasare spre dreapta şi stînga. Sau se joacă mereu spre dreapta, cu întoarcere la comanda strigată. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 295. Romanul la Banat, joc de brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 76—77. Româneasca, horă, în Oltenia. Fgr. 12580 a, joc în Ohaba — Bihor. Mgt. 2664 b (roşu).

Românească pă picior (Mînînţel), în Cheresig — Bihor. Mgt. 4262 I c. Bomânesc de pe Valea Agrijului — Sălaj. Disc S T M - E P E 0931. Românesc din Ciuta — Maramureş. Disc S T M - E P E 01059. Românesc din Gherla. Disc STME P E 01104. Românesc din Giurtelec — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750. Românesc din Nadăsul român. Disc S T M - E P E 0750. Românesc din Sîg — Sălaj. Disc S T M - E P E 0750. Românesc pe ponturi, jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 31. Românescu de la Derşida (Sălaj). L. Perceag, op. cit, p. 29. Românescu de la Solduba, jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 34. Românescu de la Stina — Sălaj. L. Perceag, op. cit, p. 30. Românescul, joc bărbătesc de vir­ tuozitate, în Ardeal. (Văzut TV, 18 dec. 1977). Românescul din Sînnicoară. Disc 45-EPC 10.336. Româneşte, joc în „Zona Codru" jud. Satu Mare. L. Perceag, op. cit, p. 21. învîrtita cu strigături în com. Cricău — Alba. Fgr. 4964 a. Româneşte a lui Iancu Nicolae Şchiopu, în com. Drăguş — Braşov. Mgt. 266 k (roşu). Bomâneşte cu fete, dans de perechi, „un fel de învîrtita cu plimbări şi în­ toarceri pe sub mînă". Lorincz Lajos, op. cit, p. 17. Mgt. 2777 c. II (roşu). Româneşte cu ponturi, joc de pe­ rechi, în linie şi semicerc. Lorincz Lajos, op. cit., p. 39. Bomâneşte cu ponturi I — I I , joc în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 I k şi Mgt. 3929 I 1. Bomâneşte de învîrtit, dans cu mişcări de „cernut", cu pinteni mă­ runţi şi învîrtituri de perechi. Domby Emeric, Dansuri populare din jud.

149 Li/ Cluj, voi. II, 1971, p. 241. în Cîmpia Turzii - Cluj. Mgt. 3929 I o. Româneşte de purtat, dans de pe­ rechi elegant, majestuos. Mişcările acompaniate de strigături. Poate juca si o pereche. Domby Emeric, op. cit., p . 29 şi p. 222. Româneşte des, joc în Sînmihaiul Almaşului - Sălaj. Mgt. 3200 I r. Româneşte de sărit, în AşchileulMare — Cluj. Mgt. 2777 I b (albastru). Româneşte iute, învîrtită de peTechi, cu trei figuri. Domby Emeric, op. cit., p. 99. Româneşte rar, I — I I , în Sînmiha­ iul Almaşului - Sălaj. Mgt. 3202 II c. Romanica, joc în com. Tătăruşi — Iaşi. Pavel Delion, op. cit., p. 258. Românii sînt voinici, brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 74. Romneasca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 150. Nume de horă ţigănească, în com. Otopeni — Ilfov. N.-Varone, op. cit., p. 45; Joc în Tîrgovişte, jud. Dîmboviţa. Fgr. 56 b. Romnia, joc popular. A. V. Gîdei, Monografia comunei rurale BragadiruBulgar, jud. Ilfov, p. 172. Ropota ca la baltă, joc în linie, cu braţele jos» în com. Ciuperceni — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 182. Ropota Iui Pleşa, în Desa şi Ciupercenii Noi — Dolj. Mgt. 1813 g. Ropotinu, joc în Gura Teghii — Buzău. Mgt. 3154 t. Rosmarinul, horă, muzica de M. Mărgăritescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3467). Roşea, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p . 150. Roşoveana, joc în localitatea Pes­ cari — Caras Severin. Mgt. 3031 II a. Roşul, brîu. D. Vulpian, op. cit., şp. 74. Rotunjică la obraz, joc în com. Iancu Jianu — Olt. Mgt. 3991 g. Rozeasca, joc în Arefu — Argeş. Mgt. 3686 II c.

Roumanieska (Româneasca), horă, Demidoffv op. cit. Planşa nr. 10, 12 şi 18 de Raffet. Explicaţie p. 16. Al­ bum V/428. N. -Varone, op. cit.., p. 32 33. Rubla, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2914 e (roşu). Rubliţa, horă de mînă în Şegarcea din Deal — Teleorman. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Disc 1035 1. (A. ICED). Rucăreanca, joc de brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 7 4 — 7 5 . Rucinicul, joc vechi. Ştefan T. Tuţescu, Izvorasul, an. V I I I , nr. 5—6/ 1929, p. 2 0 - 2 1 . Rudăreanca, horă în com. Poroschia şi Ştorobăneasa — Teleorman. N. -Varone,' op. cit., p. 36. Mgt. 3788 s. Rudărescu, joc în com. Valea Stan­ dului — Dolj. Mgt. (V) 2522 n. Rugeluşu, sîrbă. Se joacă în cătu­ nul Ghermăneşti — Ilfov. N. -Varone, op. cit., p. 36. Ruguleţ, horă, muzica de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit., p. 150. Ruguleţu, sîrbă urmată de horă în Ghermăneşti — Ilfov. N. -Varone, op. cit., p. 45. Joc în cerc, braţele îndoite cot, cu palmele în palmele parteneri­ lor. Se obişnuieşte la toate petrecerile, în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 86. Ruguleţu], joc în com. Cervenia — Teleorman. Mgt. 2925 c (roşu). Rumba, joc în Stefănesti — Vîlcea. Mgt. 2445 h. Rusasca, horă în Moldova. Fgr. 11660 a. în Pojorîta — Suceava. Mgt. 1457 II m. Tip de polcuţă în Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const, Eretescu, op. cit., p. 150. Rusasca bătrînă ca la Bilca, în Bilca — Suceava. Mgt. 4031 I h. Rusasca bătrînească, joc în Bălăceana — Suceava. Mgt. 1204 p. Busasca bucovineană, se joacă în com. Capu Codrului — Suceava. Disc 1009 I (A. ICED).

150 Rusasca de Ia Broşteni, în Bacău. Mgt. 498 g. Rusasca de la Buciumeni. C. G. Prichici, op. cit., p. 53. Rusasca de la Cîmpulung, se joacă în com. Poiana Stampei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit, p. 42 şi Mgt. 76 u. Rusasca de la Cîrlig — Neamţ, joc în P. Neamţ. Mgt. 602 j . Rusasca de la Goeşti — Iaşi. Mgt. 1618 b. Rusasca de la munte, joc în P. Neamţ. Mgt. 602 f. Rusasca de la Podu Iloaiei, joc în Bilca — Suceava. Mgt. 4031 I g. Rusasca de la Probota, joc în Gu­ lia — Suceava. Mgt. 53 g. Rusasca din Bejan, se joacă în Budeni — Suceava. Mgt. 3923 u. Rusasca din Breaza — Prahova. Mgt. 2906 I e. Rusasca din Valea Mare — Iasi. Mgt. 3575 I e. Rusasca lui Cozma, joc în Munteni — Neamţ. Mgt. 291 d. Rusasca lui Feraru, în Bîrlad — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 197. Rusasca lui Pândii, în Gulia — Su­ ceava. Mgt. 53 o. Rusasca veche, horă în Paşcani şi Brăieşti — Suceava. Fgr. 13011 b. Rusca, joc în com. Morăreni — jud. Mureş. Mgt. 2164 z. Rusculiţa de la Dorobanţi, joc în com. Aroneanu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 155. Rusculiţa de Ia Solo neţ, joc în Bi­ volari — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 157. Rusculiţa Iui Ion, joc în com. Andrieşeni — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 153. Rusculiţa veche, joc în com. Aro­ neanu, jud. Iasi. Mircea Stan, op. cit., p. 154. Ruseasca, Ruseşte. Teodor Burada, Almanah muzical an. III/1877, p. 63,

93. Horă. Dim. Ollănescu, op. cit, p. 121. Joc ritmic foarte vesel. Are multe variante în zona Neamţului şi Bistriţei. Gh. Sfîrlogea, op. cit; p. 59—65. Ruseasca, horă culeasă din Sarischioi, jud. Tulcea si Istria, jud. Constanţa. Fgr. 10420 c şi Fgr. 20142 b. Ruseasca ca la Filiaşi, joc în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1511 b (roşu). Ruseasca de la Andrieşeni — Iasi. Mgt. 1619 s. Ruseasca de la Buciumeni — Ga­ laţi. Mgt. 1619 h. Buşească de la Buhuşi. Disc E P C 781. Ruseasca de la Dunăre, joc în T u l gheş — Harghita. Mgt. 3182 I h. Ruseasca de la Ruginoasa — Iasi. Mgt. 1617 f. Ruseasca de la Vama, joc în Drăgoieşti — Suceava. Mgt. 3756 o. Ruseasca veche, în com. Corni — Botoşani. Mgt. 3553 I c. Rusestrina, joc în Cerna — Tulcea, cîntat din gaidă (cimpoi), cu chiote. Mgt. 3096 p. Busoaica, joc în satul Boceni — Mehedinţi. Mgt. 3467 h. Rustemul, dans popular în coloană mixtă sau numai de bărbaţi ţinîndu-se cu braţele încrucişate. Desfăşurarea: paşi înainte şi înapoi, cu încrucişarea picioarelor, în ritm vioi, uşor săltat. Obişnuit în sudul Olteniei şi părţile învecinate ale Munteniei. Dicţionarul explicativ al limbii române, B u c , 1975, p. 820. Rustemul ca Ia Bîrca — Dolj. Mgt. 2442 g. Rustemul ca la Cetate. Joc în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1519 1. (roşu). Rustemul ca la Cireşu. Joc mixt în linie, braţele încrucişate spate. Surdu Mişu Ion, Jocuri populare din Mehedinţi II, 1972, p. 75. Rustemul ca la Cocorăşti, joc în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2442 g.

151 Riistemul căzut, joc în linie şi semi­ cerc, în com. Dunăreni — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 200. Bustemul cu acompaniament de sîr­ bă, în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1519 h (roşu). Bustemul de brîu, în Măcieşu de Jos — Dolj. Mgt. 3025 I d. Bustemul de la Cujmir. Se joacă la toate ocaziile în Cujmir — Mehedinţi. Surdu Misu Ion, op. cit, I, 1970, p. 103. Rustemul de la întorsura — Dolj. Disc S T M - E P E 01140. Bustemul de la Lişteava — Dolj. Disc S T - E P E 0433. Bustemul de la Urzica (Dolj). Joc bărbătesc de o rară frumuseţe. Predo­ mină „paşii împletiţi" şi „pasul de rustem", des întîlnit în alunelele olte­ neşti. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri popu­ lare din Oltenia, II, p. 93. Rustemul de mină, joc în Giuvărăşti - Olt. Mgt. 2789 i (roşu). Rustemul din Dolj (cîntat din flu­ ier). Disc S T M - E P E 0992. Rustemul din Goicea — Dolj. Disc S T M - E P E 01140.

Rustemul din Rudari — Olt. Mgt. 2494 o. Rustemul iute, se joacă în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 366 h. Rustemul la cinci, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 c. Rustemul la trei, în com. Pătulele — Mehedinţi. Joc în linie, braţele încru­ cişate la spate. Surdu Mişu Ion. op. cit., II, p. 86. în Stefănesti — Vîlcea. Mgt. 1973 d. Rustemul pe loc, în Amaradia — Gorj şi Mischii — Dolj. Fgr. 12471 c. Rustemul plimbat, în Goicea — Dolj. Fgr. 4874 a şi Fgr. 2741 b. Joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 173—177. Rustemul schimbat de la Studina — Mehedinţi. Se numeşte aşa fiindcă îşi schimbă mişcările, stînga-dreapta şi invers. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 87. Rustemul sîrbcsc, în com. Mischii — Dolj. Fgr. 12484 c şi în Pleşoiu — Olt. Disc 361 II c (A. ICED). Rustemul sucit, în Bucureşti. Mgt. 191 c.

i Sabaru, horă vioaie în com. Bodăeşti — Dolj. Perechile se ţin de mînă sau de braţe. N.-Varone, op. cit., p. 45. Sabla, joc în Beştepe — Tulcea. Ion Cristian, op. cit., p. 103. Mgt. 3675 k. Eug. Cernea, op. cit., p. 167. Sadăul, joc în com. Vad — Mara­ mureş. Mgt. 3871 s. Salba, joc în com. Iancu Jianu, jud. Olt. Mgt. 382 j . Salopu, „pă ţărăneşte şi pă boie­ reşte " (boiereasca), în Corabia — Olt. Mgt. 1384 c. Saltă, Săltuţa, horă repede, săltă­ reaţă, în com. Broşteni — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 45. Joc în cerc, mîinile prinse ca la horă, în com. Scrioştea — Teleorman. Gh. Găman şi I. Popesc , op. cit., p. 232. în Fîntînele, jud. Constanţa, D. Gălavu, op. cit., p. 85 şi Islaz — Teleorman. Mgt. 2913 g (roşu). Saltă ca Ia Capu Dealului, joc în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2439 f. Saltă ca Ia Dobruşa, joc în Ştefă­ neşti — Vîlcea. Mgt. 2439 g. si Mgt. 1972 k. Saltă ca la Orlea — jud. Olt. Mgt. 3019 j . Saltă ca la Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 d.

Saltă ca Ia Voiceşti, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2439 c. Saltă de la Arieeşti, joc în Ştefă­ neşti — Vîlcea. Mgt. 2442 h. Saltă şchioapă, în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 o (roşu). Samadia (Samaghia) se joacă în Hunia - Dolj. Mgt. 2600 I w (roşu) şi Mgt. 2601 II k (verde). Saradinul, joc în Dăbuleni — Olt. Mgt. 3018 m (verde). Sarea (Ciorcuşa), un fel de chindie în jud. Caras Severin. N.-Varone, op. cit, p. 1 4 — 1 5 . Saristocu, Saristrocu, horă urmată de sîrbă, în com. Hinţeşti — Argeş. N.-Varone, op. cit., p. 47. Săbărelul. Crist Ioaninu, Tilinca sau culegere de cîntece. . ., op. cit, p. 24. D. Vulpian, horă, op. cit II, p. 80. Joc în Clejani — Ilfov. Fgr. 4088 c. Disc S T M - E P E 01076. Săbioara, joc în satul Teis — D î m ­ boviţa. Disc 1389 I b (Â. ICED). Săbiuţa, joc în Hulubeşti — D î m ­ boviţa. Mgt. 4243 I f. Se joacă rar în com. Susani şi Chiţani, jud. Argeş. Badea Marin şi . . . , op. cit (tabel). Săcălianca, joc în Şacalul de Pă­ dure — jud. Mureş. Mgt. 2741. Sacăroaia, se joacă în satul Ţibana, jud. Iaşi — Mircea Stan, op. cit, p. 121.

153 IO Sădeana, învîrtita în Răşinari — Sibiu. Fgr. 924 a. Să-i faci cu ochiu (Pe ochite). N. -Varone, op. cit., p. 30. Să jucăm fetiţele, nume de brîuleţ urmat de învîrtita în com. Movi­ lita — Ilfov. (N. Varone). Salata (Jocul caprei), în com. Greci — Tulcea. Mgt. 4207 c. Sălăjanul, joc de perechi în Josani — Bihor.. C. Costea, Folclor coregr. din Bihor I, 1968, p. 37. Joc în Măgesti — Bihor. Mgt. (V) 1599 I i. Sălcioara, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 158. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Gh. Fira, op. cit., p. 106. Joc local de fete şi femei în com. Sita Bu­ zăului, jud. Covasna. Se joacă oca­ zional la nunţi şi petreceri. Are două figuri, cu variaţii de bătăi din palme. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op., cit., 1966, p. 456 şi ediţia 1969, p. 128. Obişnuit în com. Perişoru — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 291. Horă de mînă în satele din jurul Craiovei. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 105. Fgr. 12459 b. Joc în Roteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 414 şi în Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 1. Sălcioara de la Suceveni, joc în cuprinsul jud. Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit., p. 181. Sălcioara din Ţepu, joc în unele sate din jud. Galaţi. Gr. Băcanu, op. cit., p. 187, 188. Săltata. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Horă. Gh. Fira, op. cit, p. 99. Săltata bulgărească, joc în com. Gîrliciu — Constanţa. Mgt. 2746 c. Săltata de brîu, joc în Pecineaga '— Constanţa. Mgt. 3373 I r. Săltata în trei, joc în cercuri mici de un băiat şi două fete, în Dobrogea. (Vezi Năframa). A. Bucsan, op. cit, p. 432. Sămînţa, joc în com. Galbeni — Bacău. Mgt. 294 e.

Sănătoriţa. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Sărăreasca, joc în Fereşti — Vas­ lui. Mgt. 3583 I g (verde). Sărăţica, învîrtita în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188. Sărita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 167. După obişnuiţii paşi de horă înainte şi înapoi, urmează „săriturile, frămîntatul pe loc şi chiuiturile". Apoi, o pereche se desprinde şi trece în mij­ locul roatei. Flăcăul, cu mîinile pe piept, joacă înaintea fetei cu paşi săl­ taţi la dreapta şi stînga, iar dînsa, cu mîinile în şolduri, face mişcări legă­ nate pe loc. în comuna Ilişeni — Bo­ toşani, şi satul răzăşesc Buruieneşti — Iaşi. (N. -Varone). Joc de grup mixt, cu „ponturi", în Cerbia — Hunedoara. Jucăuşii pornesc unul lîngă altul cu plimbare, apoi sărituri, de unde şi numele de Sărita. Petre Agopian şi Marin Badea, op. cit, p. 117. Joc de perechi în com. Şicula — Arad. Luczai Carol, Culegere de jocuri populare din Bihor, 1969, p. 1 8 - 2 0 . Horă în com. Solovăstru — jud. Satu Mare, Fgr. 13061 a şi în Săpînţa — Maramu­ reş. Mgt. 3940 I f. Sărita rară, joc în jud. Mureş. Mgt. 1677 I g. Sărita bănăţeană, în com. Laloşu — Vîlcea. Mgt. 3432 x. Săritu căluşarilor, în jud. Mureş. Mgt. 2166 u. Săritura, joc în Cozmeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit], p. 169. Săritura peste băţ, joc în Scheia — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 137. Sărmăşanca, joc în Tulgheş — Har­ ghita. Mgt. 2380 I o. Săseana, joc în com. Muşca — Alba. Mgt. 3566 II d. Să-ţi strîng mijlocelul, brîuleţ în com. Mironeşti — Ilfov. (N. -Varone). Sbonţu, joc repede, în com. Bis­ triţa — Mehedinţi.

154 Sbornică. Horă în semicerc ţinuta „de brîu". Analele Dobrogei, an X I , 1939, p. 38. Scara cimpoiului, joc în Muncelu Mic - Hunedoara. Mgt. 3784 I d (roşu). Scăunelu, joc în Ulmeni — Ilfov. Mgt. 3398 i Schimbata, horă în Slivileşti — Gorj. N.f-Varone, op. cit, p. 40. Schimbul, joc în Lăpuşnicul Mare, jud. Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 90. Scinteioara, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 z (roşu). Scoate calul pune şaua, joc în com. Bozovici — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 113. Scurteieuţa, joc popular. Disc 1491 I a (A. ICED). Scuturat de pe Valea Barcăului. Disc S T M - E P E 0931. Scuturat din Sîmbăta — Bihor. Disc S T M - E P E 0931. Scuturata (Cărăndelu), joc în Cărăndeni — Bihor. Mgt. 3078 I j . Scuturatu, joc în „zona Codru", jud. Satu Mare. Ludovic Perceag, op. cit, p. 23, şi în Lăzăreni — Bihor. Mgt. 3557 II b. Seară bună Măriucă, sîrbă (voce şi orchestră), în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 e (verde). Se arupse steaua din Sear, jocul macedonenilor „Gramosteni" din Do­ brogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663. Selişteanca, horă în com. Clopotiva — Hunedoara. Disc 861 II (A. ICED). Semianca, joc în Dăbuleni — Olt. Mgt. 3018 d (verde). Sepeţeanca, se joacă rar în com. Păduroiu — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit (tabel). Septiliansa, joc în Fărtăuţii Noi — Suceava. Mgt. 3099 d.

Severeanca, joc în Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 's. Severineanca, horă în com. Smîrdan — Buzău şi Constantineşti —Olt. Fgr. 10880 c şi Fgr. 11283 c. Joc în com. Oprişor — Mehedinţi. Formaţia cerc, lanţ de braţe îndoite. Surdu Mişu Ion, op. cit. II, 1972, p. 91. în Slobozia - Ilfov. Disc E P E 0431. Sfederaşul, joc în satul Voineşti — Covasna. Variantă amestecată de Polcă dreaptă şi Învîrtita dreaptă. . . Ba­ laci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit, p. 514. Sfirleaza, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 161 Sfirlicondacu, joc tip geampara, în com. Beştepe şi Vişina — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663. Mgt. 1605 1. Sfîrşitul manevrelor sau Spargerea manevrelor, horă urmată de chindie, în com. Retevoieşti — Argeş. N. -Va­ rone, op. cit, p. 41. Sfredelaşul, joc în Voineşti, jud. Covasna. Mgt. 2629 t. Sfredeleciul, joc în Trestieni — I l ­ fov. Mgt. 4220 k (verde). Sfredelul, joc în satul Mănăstirea — Buzău. Mgt. 3797 I a (verde). Sfredeluşu (Sfredeluşul), joc în Bordeasca Veche — Vrancea. Mgt. 3074 II a, şi în Paltin — Vrancea. Mgt. 3075 I y. Sibianca, joc cu strigături în Boteni — Argeş. Mgt. 2464 a; şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 418. Disc 1304 I (A. ICED). Sibiceanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 165. Si<jna, joc în Peciul Nou — jud. Timiş. Mgt. 3693 j . Silistra, se joacă în Berzunţi, jud. Bacău. Mgt. 4026 I; şi în Tătăruşi — Iaşi. Pavel Delion, op. cit, p. 259. Silvana, horă in com. Repedea — Maramureş. N.-Varone, op. cit, p. 41.

155 Simianca, horă cu paşi săltaţi dreapta-stînga de cîte două ori, apoi se schimbă într-o „sîrbă în două p ă r ţ i " . . . Ion N. Popescu, op. cit., p. 34. „Horă în două părţi", în com. Turda şi Nic. Bălcescu, jud. Tulcea. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 664. Joc în Drăgăneşti — Teleorman. Const. G. Prichici, op. cit., p. 58; în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2789 o (roşu); Colţeşti şi Albeni — Gorj. Marin Badea, op. cit., p. 52. Simianca cu strigături, în Oltenia, joc de fete şi băieţi, cu braţele pe umeri ca la sîrbă. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 301. Simianca din Tufeni, joc în com. Coloneşti — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 301. Siminicul, joc ciobănesc specific zonei mărginene — Sibiu. L a Răşi­ nari, ceată mixtă de şase inşi, în cerc. Semicerc bărbătesc la Poplaca. Cu­ prinde plimbarea cu paşi simpli şi „bătăile pe numărătoare". Succesiune mobilă. A. Bucşan, op. cit., p. 228. Siminoc, joc în com. Bradu de Sus — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 437. Simiotişa, jocul macedonenilor „fîrşeroţi", în com. Tariverde şi Cagialîc, jud. Constanţa. Gh. Popescu-Ju­ deţ, op. cit., p. 665. Sinaia, joc în Novaci — Gorj. Mgt. 2647 h. Sinaia ca la Gorj, joc în PeşteanaJiu, jud. Gorj. Mgt. 2645 1. Siochi di la luatu, joc macedonean în Tariverde — Constanţa. Mgt. 3372 I a. Sita, joc în B u c o v ă ţ — Timiş. Mgt. 3791 I (albastru). Sitele, joc în Costeşti — Argeş. Mgt. 3791 I i (albastru). Sîiacul, joc obişnuit în Dobrovăţ — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 118. Sîmbra oilor din Maramureş. STME P E 0896. (Vezi Hora Sîmbrei).

Sîntilia sau Hora Sîntiliei, în com. Voineşti — Covasna. Joc ceremonial, cînd flăcăii îşi aleg logodnicele. Balaci Emanuela şi Bucşan Andrei, op. cit., p. 454. Sîrba. Popa Ştefan, op. cit., p. 48. Horă, FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Horă, Gh. Fira, op. cit, p. 100. Horă ţără­ nească importată din Serbia. L. Şăi­ neanu, op. cit., p. 736. Dans bătrînesc de grup cu strigături, în comunele Flămînzi — Botoşani şi Frumuşica — Iaşi. T. Stănescu, Jocuri populare din reg. Iaşi, p. 39. Joc mixt foarte popular, forma semicerc, ţinuta de umeri. Des­ făşurarea alternată, în ocolire spre dreapta şi pe loc. Tempo accelerat. Andrei Bucşan, Specificul dansului . . . p. 183. Sîrba aniversării Bepublicii Popu­ lare, de I. Postupa, pe versuri de P. Epureanu-Vlaşca. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 1704). Sîrba a opta, Sîrba în opt, Sîrba cu opt paşi. Se joacă în com. Rîşnov, Bran şi Peştera, jud. Braşov. N. -Varo­ ne, op. cit., p. 46. Sîrba ardelenească. Horă mare de perechi cu mîinile pe umeri; mişcările în ambele părţi. O pereche, care ştie mai bine figurile, joacă în mijlocul cercului. în com. Sohodol, jud. Braşov. N.-Varone, op. cit., p. 45. Sîrba aristocraţilor, de Vasile Buladă, Bucureşti, f.a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26025). Sîrba avocaţilor, pian solo de F. Ciolac. Buc. Edit. Ad. M a l e r . . . f.a., 2 p. Sîrba babei Dochia, cunoscută de bătrînii din com. Mironeşti — Ilfov (N. -Varone). Sîrba babelor, muzica de Alecu Puiu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2260, I I I 2875). Sîrba baciului, în Tălmăcel — Sibiu. Mgt. 1473 h.

156 56 Sîrba bancherilor, muzica de C. Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1794). Sîrba Bălăşica. Disc 144 b (A. ICED) Sîrba băltărească, în Islaz — Teleor­ man. Mgt. 2912 f (roşu). Sîrba bănăţeană, se joacă în com. Izvoru Muntelui — Neamţ. Mgt. 716 c. Sîrba bătrîneasca, joc mixt în cerc, braţele pe umeri, în Piua Petrii, jud. Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 256. în Corbi — Argeş. Mgt. 4257 1 şi în com. Tîrnăveni — Mureş. Mgt. 1844 s. Sîrba bătrîneasca, ca din caval, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 295. Sîrba bătrîneasca mocănească, în com. Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula si Amzulescu Al. op. cit., p. 257. Sîrba bătrînilor. Disc S T M - E P E 0776. Sîrba bătută, în com. Mişchii — Dolj. Fgr. 12464 a şi Liubcova — Caras Severin. Mgt. 3783 j (verde). Sîrba Bicazului, în Bacău. Mgt. 498 a. Sîrba birjarilor, de C. Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1796). Sîrba bistriţenilor. Disc S T M - E P E 01076. Sîrba bucureştencelor, muzica de Const. Dumitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2543). Sîrba bucureştenilor, muzica de I. D. Bârlan, pe cuv. de N. Flicheru Sîrba Bucureştiului. Fgr. 4663 b. Se joacă în Făget — Timiş. Mgt. 3512 r. Sîrba bucuriei, de E. Constantinescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1776). Sîrba bulevardului, muzica de G. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 5076). Disc 1081 II (A. ICED). Sîrba bulgărească, se joacă în Segarcea — Teleorman. Disc 1029 c. (A. ICED). în Tg. Frumos — Iaşi i se spune şi Sîrba cu strune încălecate.

Fgr. 10694. Tib. Alexandru, op. cit. p. 217. Sîrba burlacilor. Disc 430 b şi 1082 I (A. ICED). Sîrba ca din eaval, în Cîmpulung Muscel şi G u r a Teghii — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 295. Mgt. 3153 1. Sîrba ca din cimpoi, în CîmpulungMuscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 287; şi în Baia de Fier — Gorj. Mgt. 2381 m. Sîrba cadînelor, melodie de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25207). Sîrba ca la Berbeşti — Vîlcea. Mgt. 363 i. Sîrba ca la Dîmbova, în PeşteanaJiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 j (verde). Sîrba ca la Dudeşti, în satul Ţeghes - Ilfov. Mgt. 340 j . Sîrba ca la Dumbrăveni, joc mixt, în cerc, braţele pe umeri. Marin Badea, Jocuri din Gorj, p. 189. Sîrba ea la Fîntînele, în satul Cocioc - Ilfov. Mgt. 1639 c. Sîrba ca la Gorj. N.-Varone, op. cit., p. 40. Sîrba ea la Leu, în Orlea, jud. Olt. Mgt. 3019 1 (verde). Sîrba ca la Măciuca, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2445 e. Sîrba ca la Mehedinţi. N.-Varone, op. cit., p. 40. Sîrba ca la noi, în Dolhasca — Suceava. Mgt. 1748 c. Sîrba ca la Orlea, în Orlea, jud. Olt. Mgt. 3019 o (roşu). Sîrba ca la Pănătău, jud. Buzău. Mgt. 3798 II b (roşu). Sîrba ca Ia Pesceana, în satul Scundu — Vîlcea. Mgt. 1966 n. Sîrba ca la Plopşor, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 s (roşu). Sîrba ca Ia Polovragi, în satul Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 2650 p (verde). Sîrba ca Ia rachiu, în satul Potcoava - Ialomiţa. Mgt. 3404 I u. Sîrba ca la Răcari, în satul F î n t î ­ nele — Dîmboviţa. Mgt. 145 k.

157 »/ Sîrba ca la Runcu, în Novaci — Gorj. Mgt. 2647 a. Sîrba ca la Slăveşti — Olt. Mgt. 39 x Sîrba ca la Veştem — Sibiu. Mgt. 2954 I j (roşu). Sîrba ca la Zărneşti, în Zărneşti — Braşov. Mgt. 1121 a. Sîrba ca pe Teleorman, în Alexan­ dria — Teleorman. C. C. Prichici, op. cit, p. 130. Sîrba Capitalei. Disc 1525 II (A. ICED). Sîrba căluşarilor, în Nucşoara — Argeş. Mgt. 511 m. Sîrba căluşarilor din Pădureţi — Argeş. Disc E P C 874. Sîrba ceferiştilor, muzica de Iosif E . Armăşescu, Bucureşti, 1916. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. m u z . ' ( I I I 2793). Sîrba chelnerilor, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 1726). Sîrba ciobanilor, în com. Răşinari — Sibiu. Victor Păcală, op. cit., p. 239. Sîrba ciobănească, cu strigături. Jucăuşii se prind de umeri, de după gît, de bete sau de chimir. Conducăto­ rul ţine în dreapta o bîtă cu care lo­ veşte cadenţat în pămînt, după tactul muzicii. Se joacă rar în com. Tohanul vechi şi Sirnea — Braşov. N. - Varone, op. cit, p. 4 5 - 4 6 . Disc II 507 (B.C.S.) în Braşov. Mgt. 1121 m şi în com. Bisoca — Buzău. Fgr. 6950 b. Sîrba cimpoiului, în Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II y . Sîrba Ciuculanilor, formaţie de dan­ suri în com. Brăieşti — Buzău, nu­ mită aşa după cei şapte fraţi Ciuculan (cel mai tînăr 65 ani), care au dat expre­ sivitate jocului prin entuziasmul şi bo­ găţia de simboluri folclorice. România liberă, 3 sept. 1977, p. 2. Sîrba Cîmpinenilor. Disc 2630 I (A. ICED). Sîrba colectiviştilor, în Olteniţa — Ilfov. Mgt. 3397 e + f . Sîrba cocoanelor. Muzica de A. L.

Patin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25374). Sîrba cocoşaţilor. Muzica de Alex. Filoreanu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 21596). Sîrba cojocarilor. Melodia de Năstase Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2026). Sîrba colacilor. Muza Română nr. 47/1929. Sîrba colportorilor, de C. Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1797). Sîrba Columbia. Disc 1108 I (A. ICED). Sîrba combinată cu hora. Lucia Andronic-Vasilescu si . . . op. cit, p. 61. Sîrba cooperatorilor, în Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3789 II b. (roşu). Sîrba Craioveanca, compusă de ves­ titul lăutar Nicolae Buică, în cinstea oraşului său natal, şi înregistrată pe disc. Gh. Sbîrcea, Oraşele muzicii. Buc. 1976, p. 127. Sîrba craiovenilor, în satul Corniţa — Dolj. Mgt. 640 k si Disc 857 I (Â. ICED). Sîrba Crăcăoanilor, în Crăcăoani — Neamţ. Mgt. 607 k. Sîrba Crăciunului, în com. Buciumi - Sălaj. Mgt. 3507, I I. Sîrba creaţă, în com. Pescari — Caras Severin. Mgt. 3031 o şi m. Sîrba erîşmăreselor. Disc 1086 II (A. ICED). Sîrba cu ciocane. Se joacă în linie, cu mîinile pe umeri, avînd conducător pe cel din capul şi coada şirului. Al. L. Dobrescu, op. cit, p. 49. Sîrba cu descîntece (strigături), în com. Bran, jud. Braşov. Mgt. 1128 j . Sîrba eu fluier, de Dum. Crăciunescu (1974). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms. R. 7277). Sîrba cumătrului mare, în Ruginoasa — Iasi. Pavel Delion, op. cit, p. 196.

158 58 Sîrba cu 24 de întorsături, se joacă în Boişoara — Vîlcea. Mgt. 3559 II d (roşu). Sîrba cu 24 de-ntorsuri, în Bumbuieşti - Vîlcea. Mgt. 2960 I m. Sîrba cu strigături, în Podriga şi Dorohoi, jud. Botoşani. .Pavel Delion, op. cit., p. 221. Sîrba dascălilor, muzica de Carol Decker (1896). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1795, III 1836). Sîrba dăogarilor, în Valea S t a n d u ­ lui - Dolj. Mgt. (V) 2521 r. Sîrba deasă, în Săpata — Dolj. Mgt. 3026 I k. Sîrba de ascultat, în R. Sărat. Mgt. 1122 j . Sîrba de brîu (cu joc), în Giuvărăşti — Teleorman. Mgt. 2789 j (roşu). Sîrba „de cine dorul se leagă". Disc 1665 I (A. ICED). Sîrba de doi, în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 482 c. Se mai joacă în Văcărea, cu variante în Jugur şi Furesti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 357. Sîrba de Ia Baia. Fgr. 12291 d. Sîrba de la Bălteni. Mgt. 2489 r. Sîrba de la Bălti. Disc 182 a (A. ICED). Sirba de la Bereşti — Moldova. Disc E P C 10.065. Sîrba de la Bîlteni, în Pesteana — Jiu, Jud. Gorj. Mgt. 1513 r . ' Sîrba de la Boghicea — Neamţ. Mgt. 1619 r. Sîrba de la Bolintin — Ilfov. Mgt. 3758 k. Sîrba de la Borseni — Neamţ. Mgt. 602 k. Sîrba de Ia Bradu — Sibiu. Disc 45-EPE 10.416. Sîrba de la Brăneşti. Disc EPC-872. Sîrba de la Broşteni — Neamţ: Nicolescu Vasile D. şi C. G. Prichici, op. cit., p. 28. Sîrba de la Bucovăţ. Disc EPC_986. Sîrba de la Calafat. D i s c E P C

IO.1T8T

Sîrba de Ia Ciochina — Ilfov. Mgt. 3777 b (verde). Sîrba de la Ciorogîrla, în satul Ţegheş — Ilfov. Mgt. 3756 b. Sîrba de Ia Cornet. Fgr. 12393 d. Sîrba de la Coteni — Bacău. Disc E P C 10.018. Sirba de la Cozmeşti — Vaslui. Mgt. 3462 d (roşu). Sîrba de la Cracau — Neamţ. Mgt. 601 d. Sîrba de la Cristeşti, se joacă în com. Cristeşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 163. Sîrba de la Crucea, se joacă la Iasi. Mgt. 1615 f. Sîrba de la Dîmbova, în Peşteana — Jiu., jud. Gorj. Mgt. 1513 y. (verde). Sîrba de la Rochia, în P. Neamţ. Mgt. 602 e. Sirba de la Dumbrăviţa, din reper­ toriul echipei de dansuri a com. Dumbrăviţa — Botoşani. Cronica 10, nr. 1/1977, p. 3. Sîrba de la expoziţie. Disc STME P E 0900. Sîrba de la Faraoani — Bacău. Mgt. 301 g. Se joacă în com. Valea Mare — Vaslui. C. G. Prichici, op cit., p. 110. Sîrba de la Făgădău. Disc STME P E 01054. Sirba de la Florica. C. Gănescu, Jocuri populare din jud. Brăila, 1973, p. 62. Sîrba de la Frumuşiţa — Galaţi. Chivu Marin, op. cit., p. 162. Sîrba de la Giurgiu. Disc E P C 963. Sirba de Ia Gorj, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2442 n. Sîrba de la Gulia — Suceava. Mgt. 1617 b. Sîrba de la Hemeiuş — Bacău. Mgt. 208 f. Sîrba de la Iancu Jianu — Jud. Olt. Mgt. 3991 i. Sîrba de la Lcleasca, în Ştefăneşti - Vîlcea. Mgt. 2440 m.

159 Sîrba de la Măgureni. Disc E P C 872. Strba de la Măluşteni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 145. Sîrba de la Mărgineni — Bacău. Mgt. 209 b. Sîrba „de la măru plecat" se joacă în com. Gura Teghii — Argeş. Mgt. 3154 f. Sîrba de la Mehedinţi. Disc 217 a (A. ICED). Fgr. 14013 a Tib. Alexandru op. cit., p. 220. Sîrba de la Moldova. în Răcăciuni — Bacău. Mgt. 298 t. Sîrba de la Murgeni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 146. Sîrba de la Muscel, în Poiana Mă­ rului. Mgt. 3305 I h. Sîrba de Ia Năneşti — Maramureş. Este o variantă a sîrbei în trei ciocane. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 217. Sîrba de la Nucet, jud. Sibiu. Mgt. 3011 II k. Sîrba de la Olteniţa. Disc-STM-EPE 01056. Sîrba de la Oltina, joc în Aliman — Constanţa. Mgt. 3108 j . Sirba de la Paris, de Dinică Ciolac. V. Cosma, op. cit., p. 169. Sîrba de la Perieni — Iasi. Disc S T M - E P E 0802. Sîrba de la Petroşiţa, muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 19588). Sîrba de la Plopu (Gorj), Marin Badea, op. cit., p. 94. Sîrba de laPogoneşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 1.15 Sîrba de la Prut. Fgr. 20145 d Sîrba de la Baznic, în Corniţa, jud. Dolj. Mgt. 641 e. Sîrba de la Bădeni — Vaslui. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 120. Sîrba de la Războieni, în Piatra Neamţ. Mgt. 602 i. Sîrba de la Rişnov, sîrbă bătrînească, cu multe figuri, urmată de „horă pe loc". Se joacă rar, numai la

nunţi, în com. Rîşnov şi Tohanul vechi — Braşov. N.-Varone, op. cit., p. 46. Sîrba de Ia Boman, joc în Tg. Neamţ. Disc 1756 II (A. ICED) şi Mgt. 606 d. Sîrba de la Bucăr, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit. p. 292. Mgt. 472 j . Sîrba de la Bune. Disc 907 I (A. ICED). Sîrba de la Săceni. Disc S T M - E P E 0802. Sîrba de Ia Slobozia — Ilfov. G. Prichici, op. cit., p. 132. Sîrba de la Stupea, în com. Poiana Stampei — Suceava. C. G. Prichici, op. cit., p. 84. Mgt. 77 s. Disc STME P E 0993. Sîrba de la şes. Disc S T M - E P E 01023. Sîrba de la Tismana, joc în Tîrgu Jiu — Gorj. Mgt. 380 b. Sîrba de la Trestiana, în Broscăuţi, jud. Botoşani. Pavel Delion, op. cit., p. 219. Sîrba de la Trestieni, jud. Prahova. Mgt. 4221 c (roşu). Sirba de Ia Turnu Măgurele. Disc STM-EPE 01175. Sîrba de la Ureeheni, se joacă în P. Neamţ. Mgt. 602 c. Sîrba de la Vadu Lat — Ilfov. Disc S T M - E P E 0802. Sirba de la Valea Mare — Neamţ. Mgt. 3575 I c. Sirba de la Veleşti, în satul Corniţa - Dolj. Mgt. 639 b. Sîrba de la Vîlcea. Fgr. 12531 a. Sîrba de la Voineşti — Vaslui, Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 155. Sîrba de la Zlătărei, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2444 a. Sîrba de lingă vatră (din cîrlige) în Vaideeni — Vîlcea. Fgr. 13254 e Sîrba de mînă, se joacă în com. Ghermăneşti — Ilfov. N. Varone, op. L

160 cit., p. 46; şi în Căzăneşti — V r a n ­ cea. Mgt. 79 v. Sîrba democraţiei. Cuvinte şi mu­ zică de Emil Petrescu, 1922. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3627). Sîrba democraţilor, muzica de N. Ianculescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1991). Sîrba de pe malul Dunării, joc în Olteniţa, jud. Ilfov. Mgt. 3397 h. Sîrba de pe Motru. Culeasă şi pusă pe note de St. C. Briceag, din com. Clenov — Dolj. Izvorasul nr. 2—3/ 1925, p. 4, 9. Sîrba de sub cireş, în Alimpesti, jud. Gorj. Mgt. 359 f. Sîrba din America. Disc 1080 I (A. ICED). Sîrba din Aninoasa, în Bucureşti. Mgt. 2348 o. Sîrba din Arţar, muzica de Adeline de Germain. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2585). Sîrba din bătrîni „hai la sîrbă fecio­ rească" (voce), în satul Leşu — Bis­ triţa Năsăud. Mgt. 1234 g. Sîrba din brădet. Disc 894 I (A. ICED). Sîrba din burdui, pe Valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 152. Sîrba din c a v a l , în com. Gura Văii şi Scorţoasă — Buzău. Elisabeta Moldoveanu Nestor, op. cit., p. 164. Mgt. 3809 I u (verde). Sîrba din Căluş, în Hunia, jud. Dolj. Mgt. 2600 (roşu)' I j şi Fgr. 12442 c. Sîrba din căruţă. Fgr. 6054 b, Fgr. 10823 b şi Disc S T M - E P E 0853. Sîrba din Cegani — Ialomiţa. C. G. Prichici, op. cit., p. 123. Sîrba din Chilia Nouă. Disc 1628 I (A. ICED). Sîrba din cimpoi, în Budeni — Suceava. Mgt. 4132 b. Fgr. 5310 d. Disc 824 (A. ICED) şi Jilava - Ilfov. Fgr. 3653 b. Sîrba din Craiova. Mgt. 2348 e.

Sîrba din Daia, în satul Mohu — Sibiu. Mgt. 4044 I b. Sîrba din Drăguşeni — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit., p. 142. Sîrba din fluier, în satul Pestriţu — Buzău. Mgt. 3809 I v (verde). Sîrba din Gorj, în com. Şirineasa — Vîlcea. Fgr. 1 1 5 1 1 a. Sîrba din Ialomiţa, în Bucureşti — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 133. Sîrba din Lăloaia, în Comăneşti — Bacău. N. -Varone, op. cit., p. 46. Sîrba din Leordeni, din opera comică „Fata răzeşului" de Gh. Irimescu, Muzica de E d . Caudella, 1912. Sîrba din Mehedinţi. Fgr. 14013 a. Sîrba din Paris, muzica de Cristache Ciolac, B u c , 1899. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1758 şi III 2999). Sîrba din pădure, de Ilie Paraschiv. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 7194). Sîrba din Plaiul Nucului, în satul Plaiul Nucului — Buzău. Mgt. 3808 II b (roşu). Sîrba din Ploieşti, Muza Română nr. 34/1929, Sîrba din Plopu, jud. Dolj. N. -Va­ rone, op. cit., p. 40. Sîrba din Poiana Mărului Mgt.3360 I Sîrba din Răzoare, cîntată de Cr. Cio­ l a c — V . Cosma, op cit, p. 159. Sîrba din Regat, în com. Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud. Mgt. 543 k. Sîrba din satul Balcani, jud. Bacău. Mgt. 602 a. Sîrba dinTeiş. V. Cosma, op. p. 229. Sîrba din trei. Joc de bărbaţi şi femei în linie, cu braţele prinse în cruciş, la spate, în Oltenia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., II, p. 121. Sîrba din Ungureni, în Bucureşti Mgt. 2348 p. Sîrba dobrogeană, în com. Tudor Vladimirescu, jud. Constanţa. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 665.

161 Sîrba dogarilor, în Dobrogea. Pom­ piliu Pârvescu, op. cit., p. 188; în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 96. Pusă pe note de Mihăiescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2172). Joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2788 f (albastru), în Româneşti — Gorj şi Măgura - Olt. Fgr. 6342 c, Fgr. 6439 c. Sirba dogarului, în com. Ologeni — Prahova. Mgt. 1669 S. Sîrba domnişoarelor din Focşani, muzica de Carol Decker. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1832). Sîrba dreaptă, în com. Izvoare — Prahova. Fgr. 9762 a şi în satul Pestriţu - Buzău. Mgt. 3809 I a a (verde). Sîrba dulăului, în com. Broşteni — Suceava. Fgr. 13113 1. Sîrba dunărenilor. Disc E P C 988. Sîrba după burdui, în com. Buda, jud. Buzău. Elisabeta Moldoveanu, Nestor, op. cit, p. 165. Sîrba emigranţilor. Muzica de Gh. A. Dinicu pe cuvinte de Turei I. Anestin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1866). Sîrba episcopilor de Gh. A. Dinicu, cuvinte de Turei I. Anestin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1867). Sîrba expoziţiei din Paris, 1900, Muzica de Cristache Ciolacu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1757). Disc 1196 II (A. ICED). Sîrba farmaciştilor, de Gh. Bena. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 21286). Sîrba fetelor, muzica de Carol Dec­ ker. Bibi. Ac. R.S.R. (III 1829). Se joacă în com. Boiu — Mureş. Mgt. 3711 II m. Sîrba fetelor frumoase, muzica de D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 2957). Sîrba fetitei, în Rucăr — Argeş. Mgt. 2000 1. Sîrba fetiţelor, muzica de D. V. Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 19253). Se joacă în Bughea de 11 — Dicţionarul jocurilor populare

Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit p. 359. Mgt. 482 e. Sîrba flăcăilor, în Bucureşti. Mgt. 191 m. Sîrba fluerului, se joacă în Samova —Tulcea. E u g . Cernea op. cit. p. 157 Sîrba funcţionarilor comerciali, de Alex. Niculescu. (Bucureşti 1915). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26036). Sîrba Ghencii, în Amărăştii de jos — Dolj. Mgt. 3488 h (roşu). Sirba ginerilor, muzica de Ernest Welsch. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2367). Sîrba gorjenească, în Alimpeşti — Gorj. Mgt. 359 c. Sîrba grănicerilor, în Ciupercenii Noi — Dolj. Mgt. 4067 n. Sîrba hahamilor, de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1869). Sîrba haiducilor, în Drăguş — Braşov. Mgt. 2668 m (roşu). Sîrba hamalilor, muzica de Gh. A . Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R. Cab. muz. (Ms 5516). Sîrba „horă dreaptă", în com. Beştepe — Tulcea. Mgt. 1605 b. Sîrba ielelor. Muza Română nr. 76/1929. Sîrba Influenţa de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit. p. 150. Sîrba în căruţă. Disc E P C 443. Sîrba încîlcită, în com. Mălini şi Rîşca, jud. Suceava. Fgr. 3265 b. Sîrba în cîrlige, în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 474 d. Sîrba în doi, se joacă de un flăcău şi o fată, în com. Radovanu — Ilfov. (N.-Varone). Sîrba în două părţi, în com. Bo­ gata — Ialomiţa. Mgt. 3404 II h. Sîrba îngenunchiată, variantă a „Sîrbei în trei". Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 122. Sîrba în grădină, în com. Guşoieni — Vîlcea. Se joacă fugit mult spre stînga şi apoi dreapta. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 288.

162 Sîrba, în trei şi Sîrba în patru, joc mixt în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Seifert, Jocuri pop. din Olte­ nia, 1966, p. 183, 188. Şi în Goicea — Dolj. Baltă I. Lică, op. cit., p. 215. Sîroa în trei ciocane, obişnuită în Ardeal. A. Bucşan, op. cit., p. 193. Se joacă în Poiana Stampei — Sucea­ va. C. G. Prichici, op. cit. p. 62 şi Moeciu de Jos — Braşov. Mgt. 1125 1. Sîrba în vals, jucată după o melo­ die din fluier, în Plopeni — Prahova. Fgr. 3853 c. Sîrba junimiştilor, de Cristache Ciolacu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 19144). Sîrba la bătaie, în Sibiel, jud Sibiu. Are numeroase strigături legate de schimbul figurilor, cu paşi bătuţi. Se încheie cu genuflexiuni. A. Bucşan. op. cit, p. 193 şi 399. Mgt 1769 î k. Sîrba la cinci, în Amărăştii de jos — Dolj. Mgt. 3488 f (roşu). Sîrba la opt, în satul Curcani — Ilfov. Mgt. 334 m. Sîrba la patru, cîntată din dudă. Disc S T M - E P E 0992 Sîrba la trei, cu strigături, în satul Zimnicea — Teleorman. i\ gt. 1693 f. Sîrba lăeţerseă, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 1269 b. Sîrba lăptăreselor. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17706). Sîrba lăutarilor, în com. Stoileşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 40. Disc 342 b (A. ICED). Sîrba lăutărească în Bucureşti. Mgt. 357 h. Sîrba lăzească, în Săcele, jud. Bra­ şov. Mgt. 3198 I e. Sîrba lui Adam, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2444 1. Sîrba lui Aron, în com. Aroneanu — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 165. Sîrba lui Aurică din Leleşti —Gorj, melodia din fluier. Disc 1741 I (A. ICED).

Sîrba lui Avrigean, în satul Largu Buzău. Disc 626 II (A. ICED). Sîrba lui Bachus, Muza Română nr. 84/1930. Muzica de M. I. Paulowsky. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2229). Sîrba lui Balin. Disc 233 a si Disc 293 a (A. ICED). Sîrba lui Barbu Lăutaru. Disc 157 b şi Disc 218 II b. (A. ICED). Sîrba lui Bădica, în satul Scundu — Vîlcea. Mgt. 1971 o. Sîrba lui Benguş, în Hulubeşti — Dîmboviţa. Fgr. 10905 c. Sîrba lui Bibicu, de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3085). Sîrba lui Buruiană, în Bîrlad. Bă­ lan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 137. Sîrba Iui Cantică, în Cîmpulung Muscel, jud. Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 340. Sîrba lui Celea, în Cărbuneşti. — Gorj. Fgr. 10544 c Tib. Alexandru, op. cit. p. 220. Sîrba lui Chiriac, în Dolhasca şi Gulia — Suceava. Mgt. 57 e. Sîrba lui Chirilă. Fgr. 12444 c. Sîrba lui Ciuciulea, joc în Cogeasca si Letcani — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 158. Sîrba lui Cocor, în com. Baia de Fier - Gorj. Mgt. 3281 f. Sîrba lui Codiţă, Muzica de Vespasian Vasilescu, B u c , 1925. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 4034). Sîrba lui Cobuz, se joacă în Bîrlad. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit., p. 139. Sîrba Iui Constantin Albulescu, în Runcu — Gorj. Fgr. 2847 a. Sîrba lui Coşbue, în Cîmpulung Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 239. Sîrba lui Dinicu, de Ion Dinicu. Disc 185 a şi Disc 1152 II (A. ICED). Sîrba lui Dinu Lăutaru. Disc 936 II (A. ICED).

163 JO

Sîrba lui Dioaie, în com. Hotarele — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 138. Sîrba lui Dîrcă (Sîrba mea), în Tomuleşti — Teleorman. Mgt. 2742 c. Sîrba lui Fănică. Disc 903 I şiDisc 935 II (A. ICED). Sîrba lui Florea Cioacă, în Tomu­ leşti — Teleorman. Mgt. 4216 II f. Sîrba lui Gheorghită, în Frumu­ şiţa - Galaţi. Mgt. (R) 3708 I h. Sîrba lui Ghiloi, în Tilişca — jud. Sibiu. Mgt. 2345 h. Sîrba Iui Ghiţă Zidaru. Disc 42 a şi Disc 194 b (A. ICED). Sîrba lui Gică Niţoi, în Bughea de Sus şi Albeşti de Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 324 Mgt. 473 j . Sîrba lui Giovani. Disc 486 a si Disc 1206 I (A. ICED). Sîrba lui Gîndac, în Clejani şi Crevedia — Ilfov. Fgr. 14391 a Sîrba lui Grigore, în Topana — Olt. Mgt. 3967 II g. Sîrba lui Horgan, în com. Urziceni — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 151. Sîrba lui Ică, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 285. Sîrba lui Ignat, joc în Scobinţi şi Sticlăria — Iasi. Mircea Stan op. cit, p. 156. Sîrba lui Ilie (Vlădescu), de Grigoras Dinicu. (Se mai numeşte si Sus băiete, sus). Disc 482 II (A. ICED). V. Cosma, op. cit., p. 227. Sîrba lui Ilie Tălpuş, în com. Ba­ laci — Teleorman. Mgt. 1858 S. Sîrba lui Ion Pasăre, în Cornereva, jud. Caras Severin. Mgt. 3994 f. Sîrba Iui Jenică (de Grigoraş Di­ nicu). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3407) Sîrba lui Jikidi, de C. Dumitrescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19226). Sîrba lui Lache de la Moringlari, în com, Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2441 b. Sîrba lui Luca din Bălesti — Gorj. Disc S T M - E P E 0803. 11*

Sîrba lui Lupu, muzica de E u g . Stănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 19575). Sîrba lui Magheru din Ploieşti Fgr. 20126 b. Sîrba lui Mano lache, în Moineşti — Bacău. Fgr. 3829 c. Sîrba lui Marica, în Mărăuş — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 303. Sîrba lui Măgăreaţă. în Măceşul de Jos — Dolj. Mgt 3026 I w Sîrba lui Măleanu (haiducu), în com. Fureşti — Argeş. Gh. PopescuJudeţ. op. cit., p. 438. Sîrba lui Miclu, în Albeşti — Tîrnava Mare. Disc 879 (A. ' ICED) şi în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2447 d. Sîrba lui Miercan, cu strigături, în satul Bătrîni — Prahova. Mgt. 659 a. Sîrba lui Mihai, în com. Chetrosu şi Ghergheşti — Vaslui. Bălan Nico­ lae şi Stan Mircea, op. cit., p. 138. Sîrba lui Mihu, în Tismana — Gorj. Fgr. 10553 Sîrba lui Mîrşan, în Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu AL, op. cit, p. 259. Mgt. 472 g si n. Sîrba lui Mită, Disc 1245 II (A. ICED). Sîrba lui Moacă, variantă a „sîrbei de trei". Popescu-Judeţ Gh., op. cit. II, p. 121. Sîrba lui moş Birăran, în Tomuleşti - I l f o v . Mgt. 2742 t, ţ. Sîrba lui Moş Gaşpar, în Scăeşti — Dolj. Mgt. 2385 v. Sîrba lui Mos Teacă, muzica de C. Polyhroniade* Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2245). Sîrba lui Motoi (muzica de Petrică Moţoi). Disc 2280 I (A. ICED). Sîrba lui Munteanu de la Cornere­ va — Caras Severin. Disc 45-EPC 10.322. Sîrba lui Naie. Muza Română nr. 88/1929.

164 Sirba lui Nae Niţoi, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 286. Mgt.' 472 k. Sîrba lui M i t ă , în Bucureşti. Mgt. 2489 q. Sîrba lui Nelu Busuioc, în Bibeşti — Gorj. Fgr. 11928 d. Sîrba lui Nicu Pir legi, în Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Al., op. cit., p. 258. Gh. Su­ liţeanu, op. cit., p. 339. Mgt. 473 d. Sîrba lui Niţă Puştiul. Disc 165 a (A. ICED). Sîrba lui Oprea Şopîrlă, joc în Bolintinul din Deal — Ilfov. Mgt. 1610 e. Sîrba lui Paehe. Disc 149 b (A. ICED). Sirba lui Pantelimon, în Iaşi. Mgt. 1619 d. Sîrba lui Pintea. Disc 39 b (A. ICED). Sîrba lui Pisălog. Disc 107 b (A. ICED). Sîrba lui Popa Mischie, se joacă în comunele de munte din jud. Mehe­ dinţi şi Gorj. N.-Varone, op. cit., p. 46. Fgr. 6207. Sîrba lui Săftoiu, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1516 f. (verde). Sîrba lui Tache, în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 I (verde). Sîrba lui Tacoci, în satul Nemertea - Buzău. Mgt. (R) 3158 c. Sîrba lui Tanti, de Grigoraş Dinicu. V. Cosma, op. cit., p. 227. Sîrba Iui Terente, muzica de Marsyas pe cuv. de I. Fernic. Bibi. Ac. R.S.R. ( I I I 3187); Disc 140 b (A. ICED). Joc în Ţegheş — Ilfov. Mgt. 340 b. Sîrba lui Tontoroi, în Comarna — Iaşi — Mircea Stan, op. cit., p. 164. Sîrba Iui Triţă, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1516 g (verde). Sîrba lui Tudor. Disc S T M - E P E 0803. Sîrba lui Tulică, în Fratoşiţa — Dolj. Mgt. 4066 x.

Sîrba lui Turnaciu, în satul Bătrîni — Prahova. Mgt. 660 e. Sîrba lui Ţincu, Disc 242 1. (A. ICED). Sîrba lui Vasioglu (Simion), vestit taragotist în Enisala — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 663. Sîrba lui Văliţă, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2447 b. Sîrba lui Zdjvelea, în satul Luncile, jud. Buzău. Mgt. 3810 I r (verde). Sîrba lui Zdrela. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R 6397) se joacă în Răşinari — Sibiu. Mgt. 1470 h. Sîrba lui Zmeu. Disc 43 a (A. I C E D ) . Sirba Iui douăzeci şi doi, în Retevoieşti — Argeş. N.-Varone, op. cit., p. 42. Disc 722 a şi Disc 894 I (A. ICED). Sîrba lui douăzeci şi doi, nouă şi veche, în Boteni — Argeş. Gh. Su­ liţeanu, op. cit. p.362, 363. Mgt. 2464 v şi 2464 w. Sîrba lungă. în com. Scînteieşti, jud. Galaţi. Caracteristica locală de paşi săriţi în dreapta şi stînga. Gr. Băcanu, op. cit., p. 193—194. Sîrba maieilor, sîrbă urmată de învîrtită. N.-Varone, op. cit., p. 40. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz, (III 26253). Disc 1580 II (A. ICED). In com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1174 S. Sîrba „ m a i tare", în com. Gropeni — Brăila. Mgt. 4147 I d. Sirba marinarilor, se joacă în unele sate din jud. Dîmboviţa. N.-Varone, op. cit, p. 46. Fgr. 840 c. Sîrba măcelarilor. Disc 184 b si Disc 1576 I. (A. ICED). Sîrba Mărioarei. Disc E P C 809. Sîrba Măriuţei. Se joacă numai de bătrîni, în satul D eleni — Bacău. Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 74. Sîrba minerilor. Disc E P C 809. Sîrba mioarelor. Disc 1083 I (A. ICED).

165 Sîrba mireselor. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2259). Disc 183 b. (A. ICED). Sîrba mocanilor, în Chilia Veche — Tulcea. Fgr. 14029. Sîrba mocănească, în Niculiţel — Tulcea. D. Gălavu, op. cit., p. 46. Sîrba moldovenească, în Bîrlad. N . Bălan şi Stan Mircea, op. cit., p. 141, şi în Gioseni — Bacău. Mgt. 207 c; Fgr. 14485 b; disc E P C 10088. Sîrba morărenilor (cimpoi). Disc S T M - E P E 0802. Sîrba moşului, muzica Gh. A. Dinicu, pe cuvinte de Turei I. Anestin Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1870). Sîrba muiereasca, în com. Gîrliciu — Constanţa. Mgt. 3373 I b. Sîrba muncitorilor. Disc 1641 b. (A. ICED). Sîrba-n ciocane, în com. Poiana Stampei — Suceava. Mgt. 76 v. Sîrba-n cîrlige, în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit. p. 358. Sîrba-n două părţi, în satul Costin, com. Turcineşti — jud. Gorj. Mgt. 3936 I f. Sîrba nouă. Izvoraşul nr. 9 — 1 2 , 1929, p. 5 - 6 Gh. Fira/op. cit., p. 106. Sîrba nouă cu strigături, în Pîngăraţi - Neamţ. Mgt. 2662 ţ. Sîrba nouă oltenească. Disc 312 b (A. ICED). Sîrba numărată — „Ovreicuţa". Se joacă în com. Calvini — Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nestor, op. cit., p. 168. Sîrba nuntaşilor. Disc 1182 II (A. ICED). Sîrba-ntoarsă, în Musca — jud. Alba. Mgt. 3568 II b. Sîrba-n trei ciocane, cu strigături, în Pecineaga, jud. Constanţa. Mgt. 2747 f. Sîrba-n vale, în Dorna-Arini, jud Suceava. Mgt. 564 j . Sîrba-n vals, în com. Ceahlău, jud. Neamţ. Mgt. 401 f.

Sîrba-n valsuri, în com. Valea S t a n ­ dului - Dolj. Mgt. (V) 2522 p. Sîrba Ochinegri, muzica de G. N . Ochialbi. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1962). Sîrba ofiţerească. Lucia AndronicVasilescu ş i . . . , op. cit., p. 62—63, în com. Runcu — Dîmboviţa. M g t . 4265 I o. Sîrba ofiţerilor, cîntată de muzica Reg. 2 Vînători. Disc 2465 b. (A. ICED). Se joacă în Sadu, jud. Sibiu. Mgt. 2594 I w. Sîrba Oloaga, muzica Angheluş Di nicu. V. Cosma, op. cit., p. 190. Sîrba Olteanca. Bibi. Ac. R.S.R., cab. muz. (III 1942). Sîrba oltenească, muzica de Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Se joacă în Chilia Veche, jud. Tulcea. Fgr. 14032 a. Sîrba oltenilor. Disc 916 I şi Disc 1596 II (A. ICED). Sîrba opta, în Bughea de Sus ş* Boteni — Argeş. Ch. Suliţeanu, op. cit., p. 360. Mgt. 2457. Sîrba pe bătaie. Joc bărbătesc, cu „descîntături" (strigături) care de­ scriu jocul, în toiul veseliei. în com. Sohodol — Braşov. N.-Varone, op. cit., p. 46, 47. Şi în Sibiel - Sibiu. A. Buc­ şan, Specificul dansului . . . . p. 399. Sîrba Păcii, muzica Dem. Crăciu" nescu (1974). Bibi. Ac. R.S.R., Cabmuz. (Ms. R 7286). Sîrba pădureţelor, în com. RudariOlt. Mgt. 2492 1. Sîrba păpuşilor, muzica de Sigismund Paulman. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. Muz. (III 2665). Sîrba păstorului, în părţile Caran­ sebeşului. Disc 890 I. (A. ICED). Sîrba păunaşilor. Muza Română nr. 73/1929. Sîrba pe bătăi, în satul CăsăriaNeamţ. Mgt. 3680, m, şi în Griviţa —

166 Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 140. Sîrba pe bătute, în com. Arefu — Argeş. Mgt. 3686 II k si Disc STME P E 01101. Sîrba pe burdui, în com. Pleşeşti — Vrancea. Mgt. 2437 II c şi Fgr. 12549 d. Sîrba pe coardă groasă, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 101. Sîrba pe comandate. Lucia Andronic — Vasilescu şi . . . , op. cit., p.63 — -64. Sîrba pe două coarde, în com. Brăduleţ — Argeş. Mgt. 174 e si Mgt. 1742. Sîrba pe Iorgovan (drumul roman de pe plaiul Cloşani — Mehedinţi). N.-Varone, op. cit., p. 40. Sîrba pe lîngă vatra stînei, în Vaideeni, jud. Vîlcea. Mgt. 43 e. Sîrba pe loc, în com. Mischii — Dolj şi Ceauru — Gorj. Fgr. 9336 a si Fgr. 12462 b. în com. Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II n. Disc STME P E 0886. Sîrba peste picior, în com. Tălmăcel - Sibiu. Mgt. 1473 i. Sîrba pe trei, în satul Scundu — Vîlcea. Mgt. 1971 h. Sîrba plăpumarilor, muzica de C. C. Munteanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 2190). Sîrba ploieştenilor. S T M - E P E 01057. Sîrba plutaşilor, în Piatra Neamţ. Mgt. 602 1. Sîrba pompierilor. Disc 146 b şi Disc 453 b (A. ICED). în Corneşti Maramureş. Mgt. 1352 d. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26058). Sîrba popicarilor, muzica de I. D. Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. ( I I I 1727). Sîrba popilor, muzica de Gh. A. Dinicu, cuvinte de Turei I. Anestin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1871). Se joacă în Calafat şi Ciuperceni — Dolj. Fgr. 4894 b şi Disc 1584 II.(A.

ICED). în com. Mohu - Sibiu. Mgt. 4046 I i. Sîrba popilor ca la Negrileşti, în com. Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2440 b. Sîrba poporului, în Oltenia. Mu­ zica de Iliuţă G. Rudăreanu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 6436). Fgr. 14011. Sîrba populară, în Turnu Măgu­ rele — Teleorman. Mgt. 367 j . Sîrba poştei, muzica de M. I. P a v lovski, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2230). Sîrba precupeţelor din hală, muzica de Kompaski (1892). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1828). Sîrba preoteselor. Muza Română, nr. 95/1929. Sîrba prietenilor, muzica de Gh. A. Dinicu (Buc. 1893). Bibi. Ac. R.S.R. Cab. muz. (III 1873). Disc 1089 II (A. ICED). Sîrba primăverii, în com. Frumuşiţa — Galaţi. Marin Chivu, Culegere de folclor muzical din jud. Galaţi. 1970, p. 164. Sîrba războiului. Muzica de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3081). Sîrba reangajaţilor. Disc 1088 II (A. ICED). Sîrba Reg. 31 Calafat, muzica de P. Lăzărescu, B u c , 1922. Sîrba rezească. Joc vioi peste pi­ cior, în două părţi, cu strigături, în com. Şimon. şi Peştera, jud. Bra­ şov. N.-Varone, op. cit., p. 47. Sîrba rîndunclelor, în com. Rudari - O l t . Mgt. 2494 a. Sîrba românească, se joacă în Bălceşti — Vîlcea. N.-Varone, op. cit., p. 47, si în Săbăoani — Neamţ. Mgt. 393 b. Sîrba rudarilor, în Peşteana-Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 k (verde). Sîrba ruptă, în Topliţa — Mureş. Fgr. 13097 c.

16717

Sîrba „S-au tăiat pădurile", în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 343. Sîrba sătenilor. Disc 1090 I. (A. ICED). Sîrba scrobiţilor, muzica de Gr. Dinicu-Pitesti. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1913). Sîrba Sinodului, muzica de V. C. Banisache. Bibi. Ac. R.S.R., Cab muz. (III 2442). Sîrba Sîrbeasca, Sîrba sîrbească, Sîrbeşte. Teodor T. Burada, Almanah muzical, UI/1877, pp. 63, 9 5 - 9 6 . Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Joc vechi. Ştefan St. Tuţescu. Izvoraşul, an. 8, nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 2 0 - 2 1 . Fgr. 12539 şi Disc 483 II (A. ICED). Sîrba sîrboaică, muzica de Năstase Ionescu pe cuv. de Const. D. Ticu Ştefănescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1999). Sîrba soacrelor. Disc 1182 I. (A. ICED). Sîrba socrului mic, în com. Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, op. cit., p. 102. Sîrba soldăţească, în satul Piua Petrii - Ilfov. Mgt. I 1646 f. Sîrba Stolniceselor, în com. Slobo­ zia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 136. Sîrba studenţească. Lucia AndronicVasilescu şi . . . op. cit., p. 79—80. în com. Gura Teghii — Argeş. Mgt. 3155 g. Sîrba studenţilor, în com. Rupea — Braşov. Mgt. 1702 i. Sîrba suprimaţilor, muzica de S. Sotir, pe cuvinte de Caros. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2280). Sîrba şasea, în Stăneşti şi Boteni — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 360, 361. Sîrba şchioapă, în Amărăstii de jos - Dolj. Fgr. 12097 b. Sîrba Şoimanilor (Şoimanelor), în satul Grid — Braşov. Mgt. I 1632 1.

Sîrba şomerilor, sau Rogojina, în Jilava — Ilfov. Fgr. 2646 b. Sîrba tineretului, în com. Iancu Jianu - Olt. Mgt. 3991 d. Sîrba Tismanii, în Runcu — Gorj. Fgr. 2815 a. Sîrba tîmplarilor, în com. Ulmeni — Ilfov. Mgt. 3398 j . Sîrba tramvaiului, de Gh. A. Dinicu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1874). Sîrba trei păzeşte, în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 1972 j . Sîrba tunarilor, de căpitan Stoianovici, cîntată de Muzica Reg. 2 Vînători. Sîrba turcilor, în com. Corni — Bo­ toşani. Mgt. 3553 II i. Sîrba ţărănească, în Mischii — Dolj. Fgr. 12453 c, şi în Plosca — Teleor­ man. Mgt. 3789 II m (roşu). Sîrba ţiganilor, muzica de A. L. Patin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3306). Sîrba ţigănească. Fgr. 10029 d. Sîrba urdarilor, în satul Urdari — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1517 e (roşu). Sîrba urşilor, muzica de A. L. P a ­ tin, Bibi. Âc. R.S.R., Cab. muz. (III 2673). Sîrba untdelemn, muzica Năstase Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2025). Sîrba vagabonzilor, muzica de Ilie Ionescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 17705). Sîrba Vădenilor, în com. Mîndra — Braşov. Disc 870 II (A. ICED). Sîrba veche, în com. Brădeşti — Dolj. Fgr. 14013 c. Sîrba veseliei, muzica de E. Constantinescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1777). Sîrba vlăscenească, în Clejani şi Crevedia — Ilfov. Fgr. 14393. Sîrba Voivodul de George N. Ochialbi. V. Cosma, op. cit., p. 150.

1 658 8

Sîrba votului obştesc, cuvinte şi Sîrbă de la Pătroaia — Dîmboviţa. muzică de M. I. Pavlovski. Bibi. Ac. Disc 45-EPC 10.302. R.S.R., Cab. muz. (III 2671). Sîrbă de la Piteşti. Disc E P C Sîrba zidarilor, muzica de I. D. 10.062 şi Disc 507 a. (A. ICED). Bârlan. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. Sîrbă de la Podoleni — Neamţ. Disc ( I I I 1725). S T M - E P E 01101. Sîrba zînelor, de Pompier (lăutar). Sîrbă de la Roşiori — Teleorman. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (Ms R Disc 45-EPC 10.430. 6188). Disc 2465 (A. ICED). Sîrbă de Ia Săbăreni — Ilfov. Disc Sîrba zorilor, în com. Faraoani — S T M - E P E 0895. Bacău. C. G. Prichici, op. cit., p. 84. Sîrbă de la Săliştioara — Hunedoa­ Sîrba zorilor de la Sîrbeşti, joc în ra. Disc 45-EPC 10.216. Bacău. Mgt. 208 o. Sîrbă de la Sîrbeşti (pe Valea SlăSîrbă, zisă din drîmbă si zdrăngă- nicului), jud. Buzău. Mgt. 3775 t. nele. Disc. S T M - E P E 0992. (roşu). Sîrbă de concert, în T. Măgurele. Sîrbă de la Ştefăneşti. Disc STMMgt. 1056. E P E 01057. Sîrbă de Dobrogea, în com. LaloSîrbă de Ia Valea Seacă — Bacău. şu — Vîlcea. Mgt. 4242 I y. Disc S T M - E P E 01212. Sîrbă de la Aluna — Vîlcea. Disc Sîrbă de Ia Videle. Disc S T M - E P E S T M - E P E 0803. 01056. Sîrbă de la Babadag. Disc S T M - E P E Sîrbă de la Vişina. Disc S T M - E P E 01218. 01211. Sîrbă de la Bărcăneşti. Disc STMSîrbă de pe Argeş. Disc S T M - E P E E P E 01211. 01211. Sîrbă de la Beleeşti. Disc STMSîrbă de perechi, cîntată din bîzoi. E P E 0752. Disc S T M - E P E 0992. Sîrbă de la Craiova. Disc 45-STMSîrbă din Argeş. Disc 45-EPC E P C 10.472. 10.487. Sîrbă de la Drăgăşani—Vîlcea, me­ Sîrbă din Bîrsesti — Gorj. Disc lodia din cimpoi. Disc S T M - E P E 0992. S T M - E P E 0803. Sîrbă de la Dunăre, în com. Mun­ Sîrbă din Cărbuneşti — Gorj. Disc tenii de Sus, jud. Vaslui. Mgt. 3582 x. S T M - E P E 0803. Sîrbă de la Fierbinţi — Dîmboviţa. Sîrbă din Lelesti — Gorj. Disc Disc S T M - E P E 0962. S T M - E P E 0803. Sîrbă de la Fundu Moldovei — Su­ Sîrbă din Pipirig — Neamţ. Disc ceava. Disc S T M - E P E 01058. S T M - E P E 01101 Sîrbă din Vaslui. Disc E P C 10.065. Sîrbă de la Izvoare. Disc S T M - E P E 0776. Sîrbă dobrogeană. Disc S T M - E P E Sîrbă de la Lehliu. Disc S T M - E P E 01218. în com. Lalosu — Vîlcea. Mgt. 01218. 3432 r. Sîrbă după burdui, în Buda, jud. Sîrbă de la Meri — Teleorman. Disc 45-EPC 10.430. Buzău. Mgt. 3811 II c (roşu). Sîrbă de la Murfatlar. Disc STMSîrbă gorjeneaseă, în două părţi. E P E 0702. Disc S T M - E P E 0803. Sîrbă locală, în satul Bărboi — Sîrbă de la Oarja, jud. Argeş (voce «dîrlîit»). Mgt. 1637 t. Dolj. Mgt. 4067 a.

169 Sîrbă macedoneană, în Liubcova, jud. Caras Severin. Mgt. 3783 I o (verde). Sîrbă olteneaseă, în com. Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II t şi Mgt. 4242 II u si în satul Vîrvoru — Ilfov. Mgt. 1359 î. Disc S T M - E P E 0752. Sîrbă pe bătute, în com. Zăpodeni — Vaslui. Mgt. 3570 I 1. Sîrbă plimbată, în com. Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II i. Sîrbă răgăţeneaseă, în satul Sîncel, com. Tîrnăveni — Mureş. Mgt. 1843 r. Sîrbă românească, în com. Isaccea — Tulcea. Mgt. 3760 j . Sîrbă sîrbeaseă, în Novaci — Gorj. Mgt. 2647 g, g 1. Sîrbă veche, în satul Valea Mare, com. Ivăneşti — Vaslui. Mgt. 3574 II t. Sîrbeaseă (învîrtită dreaptă.) Joc bătrînesc de perechi în cerc, braţele încrucişate la spate. După învîrtită, perechile trec faţă în faţă, adoptînd ţinuta de polcă; în com. Zărneşti, Măgura şi Bran, jud. Braşov. A. Buc­ şan, op. cit., p. 6. Joc în Boteni şi Rucăr — Argeş. Gh. Suliţeanu , op. cit., p. 355. în com. Runcu — Dîmbo­ viţa. Mgt. 4265 II d. Sîrbele, joc vechi. St. St. Tuţescu. Izvoraşul an V I I I , nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 20-21. Sîrbuliţa de la Bistreţ, joc mixt. Baltă I. Lică, op. cit., p. 2. Sîrbuliţa doi, în com. Hîrlău — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 160. Sîrbuliţa unu, idem. Sîsîiana, joc în satul N. Bălcescu — Teleorman. Mgt. 2918 f. (verde). Sitele, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 102. Horă alergată în dreapta şi puţin la stînga. L a fiecare întoarcere, se bate cu piciorul drept în pămînt şi săltîndu-se pe cel stîng, cîte puţin, dînd impresia că se cerne făina. Se strigă: „Sîta-i, sîta-i, sitele / L a Marin

Berbecele / Sîta-i sîta-i şi cu ciurul / Că s-a isprăvit p a t u l u i . . ." I. N. Po­ pescu, Hore cu strigări si strigături, 1938, p. 30. Slata, joc cu strigături, în satul Zimnicele, Poroschia şi Mavrodin — Teleorman. Mgt. 1693 e şi Mgt. 1727 k. Disc 1400 a (A. ICED). Stanicul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 82. Joc repede în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188. Joc în semicerc, ţinuta de umeri, cu plimbări şi figuri pe loc. Se joacă vioi, cu uşoare legănări din umeri, în Zărneşti — Braşov, Sita Buzăului — jud. Covasna şi satul Vulturu — Tulcea. A. Bucşan, op. cit, p. 155. Fgr. 13156 a. Slănicul sau Hora Stanicului în com. Pleşeşti — Vrancea. Mgt. 2427 II d. Slănicul bătrînesc, în satul Vintileanca — Vrancea. Mgt. 2826 h. (albastru). Slănicul cu întoarcere. Gr. Băcanu, Jocuri populare din sudul Moldovei, 1969, p. 1 1 1 - 1 1 3 . Slătioara, horă de mînă, în com. Măcăi — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 49. Sliminicu, joc în Răşinari — Sibiu. Mgt. 1740 d. Smărăndica, horă de flăcăi şi fete, cu mîinile încrucişate la spate. în Mihălăşeni jud. Botoşani. începe cu paşi săltăreţi, bătăi în pămînt cu dreptul şi întoarcerea cu stîngul. Cînd se schimbă melodia, flăcăii iau fetele la „învîrtîtă" şi se tot schimbă pînă cînd perechile revin ca la început. Are strigături. N. -Varone, op. cit, p. 50. Smintita, joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 203. Soldatul, se joacă la Iaşi. Mgt. 1620 g. Soldăţeasca, joc bărbătesc (figuri de brîu), urmat de o chindie foarte vioaie, în com. Bran şi Peştera, jud.

170 Braşov. N.-Varone op. cit., p. 49—50. Se joacă şi în Muscel. A. Bucşan op. cit., p. 84. în Bughea de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 410. Soldăţescul, „legat de momentul eliberării tinerilor" în com. Gropeni — Brăila. Joc foarte vioi, păstrînd ritmul pasului folosit în armată. Gr. Băcanu, op. cit., p. 54—57. Soldăteşte, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 62. Solomonita sau Solomonia (vrăji­ ta, fermecata). învîrtita care se ter­ mină cu bătuta. Aproape toţi jucă­ torii ţin în dreapta o „stablă" (smoc) de busuioc.în Gorbăneşti-Botoşani. Are strigături. N.-Varone, op. cit., p. 51. Someşana, joc cu strigături în com. Rodna, jud. Bistriţa-Năsăud. N.-Va­ rone, op. cit., p. 41. Someşana de-a mîna, în satul Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 504 k. Someşanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 83. Joc în Ortoaia — jud. Suceava. Mgt. 78 j . Someşanca păunarilor. Disc STME P E 01104. Someşul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 79. Sora Iederei, joc în Teregova — Caras-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 310. Sorcovăţul. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Sorocu ăl mare, în Bucovăt, jud. Timiş. Mgt. 2751 g. Sorocu mare, joc în Sîmbăteni — Arad. Mgt. 672 d. Sorocu mic, joc în Sîmbăteni — Arad. Mgt. 672 e. Sorocul, joc popular în Banat. T. Brediceanu, op. cit., p. 329. Joc bărbătesc foarte complex prin tehnica sa, în Banat. H. Secosan, op. cit., p. 30. Sorocul mare, joc în Banat. Disc 45-EPC 10.405.

Sorţii, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 8 0 - 8 1 . Sotişa, joc popular în Uideşti şi Baia — jud. Suceava. Fgr. 3236 b şi Fgr. 12958 c. Joc vechi în com. Deleni şi Hîrlău — Iaşi. Stănescu Tudorel, Jocuri populare din regiunea Iasi, 1959, p. 27. Sovejanca, joc în satul Vizantea — Vrancea. Mgt. 243 g. Spargerea manevrelor (sfîrşitul ma­ nevrelor). N.-Varone, op. cit., p. 41. Spic de grîu sau Brîul de la Vadu (Hunedoara). Garai Ida, Jocuri popu­ lare pădureneşti, 1960, p. 30. Joc în cerc de fete şi feciori, construit pe strigături variate, în com. Alun şi Cucuiş, jud. Hunedoara. Agopian şi Marin Badea, op. cit., p. 1 1 — 3 1 . Fgr. 14135 a. Spoitoreasa, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Spoitoriţa, joc în Bordeasca Veche, jud. Vrancea, Mgt. 7074 II şi în Peceneaga — Tulcea. D. Gălavu, op. cit. p. 102. Stăncuţa, horă. Gh. Fira, op. cit., p. 102. în Şerbăneşti-Galaţi. Mgt 4508 b . Stăncuţa ca la Cucuieşti, în Ştefă­ neşti — Vîlcea. Mgt. 2439 m. Stejarul. Elena Sevastos, op. cit. p. 282. Stele-n sus şi stele-n jos, horă în com. Tătaru — Brăila. Stud. de etn. şi ţolcl. zona Brăilei, p. 217. Stiopa, Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Stînga, horă cu paşi spre stînga, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, opcit., p. 188. în Peceneaga — TulceaD. Gălavu, op. cit., p. 96 şi în comPerişoru — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 223. Stînga eu strigături noi, în Hîrşova — Constanţa. Mgt. I 1639 c. Stîngăceaua, horă de mînă cu bă­ tăi repezi pe loc şi paşi asemănători cu

171 ai ghimpelui, în com. Ilovăţ şi Stîngăceaua — Mehedinţi. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, II, p. 133. Stînguliţa, joc în com. Gîrliceni şi Hîrşova, jud. Constanţa. Cristian Ion, op.cit, p. 31. Mgt. 1639 I e. Straieru-n două părţi, joc în satul Gălăuţaş — Hunedoara Mgt. 3274 I d. Străjeşteanea, joc în Strejeştii de Sus — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. p. 439. Streaja, brîu. D. Vulpian, op. cit p. 79. Joc în Islaz — Teleorman Mgt. 2912 a, b (verde). Streanca, joc în satul N. Bălcescu — Tulcea. Mgt. 4108 I e. Strigătura sau Tropotită, horă în jud. Bistriţa-Năsăud. N.-Varone, op. cit, p. 4 1 - 4 6 . Stroieşteanca, joc în com. Bălăceana şi Capu Codrului — Suceava. Mgt. 1205 c. Disc 791 c (A. ICED). Strujanul, joc popular în Popeşti şi Borca — Neamţ. Fgr. 2534 b şi Fgr. 13707 c. Joc în Bucovina. D i s c ' S T M E P E 0963. Stu Mărie şi Stu Măria. Horă cu strigături în com. Ilovăţ — Mehe­ dinţi. De la stu! stu!, interjecţie către boii înjugaţi, ca să dea înapoi. Stu Măria, cîndse cere interpreţilor schim­ barea paşilor în dans. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 137. Sub poale de codru verde, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 80. Sub potcoava cizmei mele, brîu. Idem, p. 7 8 - 7 9 . Suceveanca. Disc EPC-934. Sucita, horă. FI. Cristescu, op. cit., p . 6. în Fălticeni — Suceava. Fgr. 12921 b şi în satul Rîsca — Suceava. Mgt. 1836 b. Sucitoarele, dans de flăcăi, în formă de cerc. Fiecare jucăuş ţine în mînă cîte un sucitor (de întins aluatul). După începerea jocului, apar şi fe­ tele, care au doar rolul de acompania­ ment. Flăcăii mînuiesc sucitoarele în

aer, lovesc în cruciş, în podea, etc. într-o mare exuberanţă. Lorincz L a jos, op. cit., p. 271. Sucitul, joc în Dăbuleni — Dolj. Mgt. 3018 e. Suhacul, joc în Cîmpulung şi Fundu Moldovei, jud. Suceava. Fgr. 3667 c. Disc 649 I a (A. ICED). Sultănica, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 78. Horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 188. Se obişnu­ ieşte la toate ocaziile în com. Ţ i g ă ­ neşti — Argeş. Badea Marin şi . . . op. cit. (tabel). Joc în Boteni şi Cîmpu­ lung-Muscel. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 431, 433; în satul Bătrîni — Prahova, Mgt. 34 q şi în satul Cortin, com. Turcineşti — Gorj. Mgt. 3936 I j . Sumandra, joc în unele sate din jud. Dolj. Fgr. 12596 b. Sunătoriea, joc de perechi pe valea Tutovei. Gh. Sfîrlogea, op. cit., p. 160. Surceaua, joc în Hulubeşti şi în Scheiu — Dîmboviţa. Gh. Popescu Judeţ op. cit. p. 439. Mgt. 4243 II W. Surorile, horă, muzica de G. Fotino. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. Muz. (III 2575). Surto, joc al macedonenilor f îrşeroţi din com. Tariverde şi Cogealîc — Constanţa, etc. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 666. Surugiu, joc în Hlipiceni — B o t o ­ şani. Pavel 'Delion, op. cit, p. 249. Surugiul, joc de perechi în zona laşului. Gh. Baciu, op. cit, p. 36. Susănica, joc în satul Micleşti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 229 e. Sus bătuta. Analele Dobrogei, an XI/1930, p. 38. Susemeanea, joc în com. Beciu — Teleorman. Mgt. 2917 c. (verde). Sus opincă, joc în Berzasca, jud. Caraş-Severin. T. Brediceanu, op. cit. p. 339. Sus părinte! sus! muzica de A. L. P a tin. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 2672).

172

Susul (Ardeleana). Joc de perechi î n linie. Partenerii faţă în faţă. Cu­ prinde: plimbare, tropot şi figuri cu pinteni, în com. Pietroasa şi Rieni — Bihor. C. Costea, op. cit., p. 81, 94. Susul cu descînteee (strigături), în Pietroasa — Bihor. Mgt. 2780 p. Suşiu, horă în unele sate din jud.

Argeş (fost Muscel), Prahova şi Ilfov N.-Varone, op. cit., p. 46 —47. Suveicuţa, Joc în Boureni şi M o ţ c a — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 108. Svîcu (Galaonu), brîu. FI. Cris­ tescu, op. cit., p. 5. în Clejani — Ilfov. Fgr. 4071 a.

5 Şabacelul, joc în com. Salcea

—

iar în mijloc un altul de fete. Fiecare fecior şi fată ţine în mînă o floare sau un bucheţel de flori. Cînd muzica încetează, băieţii dăruiesc floarea iu­ bitei cu care vor să danseze în timpul petrecerii. Şapte paşi, „Sieben Schritt", Teleorman. Fgr. 8366 a. suită de dansuri germane, coregrafia şi descrierea de Octavian Stroia, Buc. Şaeru (Galopu).Fgr. 11724 e. 1961, p. 1 - 2 . Şapca. George Baronzi, op. cit., Şapte scări. V. Cosma, op. cit., p. 9 1 - 9 2 . p. 229. Şapte gîşte. Joc de perechi în cerc, Şapte ţîţe, joc în Morăreni, jud. răspîndit în zona Neamţului. G. Sfîr­ Mureş. Mgt. 2156 v. logea, Jocuri populare din reg. Bacău, Şarampoiul. Elena Sevastos, op. 1961, p. 7 4 - 7 7 . cit., p. 282. Joc în com. Valea Seacă — Şapte gîşte potcovite, joc popular în Bacău. Mgt. 302 v. Moineşti — Bacău Fgr,. 3512 d. Şarla, horă urmată de învîrtită şi Şapte mori, horă în Fundu Moldo­ se termină cu sîrbă în com. Hinţeşti — vei şi Cîmpulung — Suceava. Fgr. Argeş. N.-Varone. op. cit., p. 47. 3564 b. Şarpele, joc în Bacău. Mgt. 500 f. Şapte paşi, învîrtită în Dobrogea. Şasele, brîu în Alexandria — Tele­ Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 188. orman. C. G. Prichici, op. cit., p. 29. Joc în Şinca Veche — Braşov. Fgr. Joc în com. Răzmireşti — Teleorman. 7614 c. Joc de perechi, cu paşi mă­ Mgt. 2792 I W. runţi şi bătuţi în diferite forme şi Şchioapa, horă. FI. Cristescu, op. cit., învîrtituri. Domby Emeric, op. cit., p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 103. Se II, p. 165. Joc de perechi în coloană. joacă de feciori, făcînd mişcări dreapta Partenerii faţă în faţă, ţinîndu-se de şi stînga, cu paşi săltaţi şi şchiopă­ mijloc, în Zărneşti, Măgura şi Bran, taţi. I. N. Popescu, Hore cu strigări şi jud. Braşov. A. Bucşan, op. cit., p. 74. strigături, 1908, p. 39. Joc mixt în Suită de diferite polci şi galopuri, cerc, com. Piua Petrii — Ialomiţa. culese din satul Ghinda, jud. BistriţaNăsăud, care au Ia bază obiceiuri de joc specific germane, aşa-numitul „Schiksals Walzer" (Valsul destinului). Se joacă în special la logodne, nunţi, Anul nou, etc. Cerc mare de feciori,

174 /1 M. Runcan, op. cit., p. 278. Joc băr­ bătesc în com. Gruiu — Mehedinţi. Se obişnuieşte la clăci. Mişu Ion Surdu, Jocuri pop. din Mehedinţi I, 1970, p. 103. Şchioapa sau „Hora sărită", în com. Veteranu — Constanţa. Fgr. 8603. Şchioapa (învîrtită ca la Novaci), în com. Novaci — Gorj. Mgt. 3277 a. Se mai joacă în Bughea de sus — Argeş şi Malu cu Flori — Dîmboviţa. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 437. Joc cu strigături în Bucovina — Disc STME P E 01058. Şchioapa de la Bechet (Dolj), joc de bărbaţi şi femei. Gh. Popescu-Ju­ deţ, op. cit., II, p. 112. Şchioapa de la Guşoieni, joc foarte sprinten, tineresc. Popescu-Judeţ, op. cit., II, p. 108. Şchiopăta, horă în com. Idicel şi Goreni, jud Mureş. Fgr. 10887 â. Şchiopu, joc de perechi, feciori şi fete, aşezaţi în linie faţă în faţă ţinîndu-se cu mîinile cruciş. începe cu legănata şi felurite strigături, în com. Ceica — Bihor. N.-Varone, op. cit., p. 4 7 - 4 9 . Şcioapa, cu strigături, în Buco­ vina. Disc S T M - E P E 01058. Şelăreanca, joc în Priboieni şi Ţi­ găneşti — Argeş. Gh. Popescu-Ju­ deţ, op. cit. p. 439. Şepteleanea, joc în com, Fărtăuţii Noi - Suceava. Mgt. 3099 W . Şereghea, joc de perechi cu depla­ sări laterale şi paşi încrucişaţi,; în satul Cerbia — Hunedoara. Petre Agopian şi Marin Badea, op. cit, p. 111. Şerpoaica, joc de perechi în com. Călugăru — B a c ă u . Gh. Sfîrlogea, op. cit, p. 48. Mgt. 295 f. Şimpoaia bătrînească (De-nvîrtit) în Deuşu, jud. Cluj. Mgt. 1235 b. Şimpoitura miresii, joc de nuntă în Bistriţa Bărgăului — jud. Bistriţa Năsăud. Fgr. 5697 b.

Şincana, horă în Ardeal. Disc 203 şi Disc 245 a. (A. ICED). Şincăneasca (ca la Şinca), horă în Ardeal, menţionată de G. I. Pitiş. I. C. Chiţimia, op. cit, p. 339. Şipotul, joc în Sireţel — Iaşi. Mir­ cea Stan, op. cit, p. 122. Şiragul, joc din repertoriul păsto­ resc în com. Tătaru — Brăila. Stud. de etn. şi folcl. zona Brăilei, 1975, p. 250. Şirăghia joc în Borlova — CarasŞeverin. Fgr. 10.372 b. Şireaga, joc în Naidăş. jud. Caras Severin. Mgt. 2176 r. Şireagul, joc în Roşia Nouă, jud. Arad. Mgt. 3690 II f. Mai de mult joc preţuit în cadrul Căluşului din Ardeal, unde erau admise şi fetele. H. B. Oprişan op. cit, p. 205. Şireghea, joc în Bucovăţ, jud. Timiş. Mgt. 2751 e II (roşu). Şirimboiul, învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 41. Joc. Lucia Andronic-Vasilescu ş i . . . , op. cit, p. 55—56. Joc în com. Vulturu, jud. Constanţa. Mgt. 3372 I a . Şirto, joc macedonean de nuntă, cînd mirele joacă singur cu neamu­ rile, în Mangalia. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 663; şi în Palazu Mare — Constanţa. Mgt. 3372 I 1. Şirul (Pe picior), joc în com. Vîrciorog — Bihor. Mgt. 2460 II b. Şisu, joc în Hulubeşti — Dîmbo­ viţa. Mgt. 4243 II s. Şişu, joc în unele sate din jud. Ilfov - Disc 817 c (A. ICED). Şoaldu, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2911 1. (roşu). Şobolanul, joc popular în FloreştiMehedinţi. Fgr. 12334 c. Joc bărbă­ tesc, de linie, în comunele din sudul Craiovei. (I se mai spune şi Ţăruşul Ţăpuşul. Cuprinde paşi săriţi şi petre­ cuţi peste picior, cu semiîndoirea pi­ cioarelor. Gh. Popescu-Judeţ. op. cit II, p. 140.

175 Şocicele, joc în com. Rudăria, jud. Caras Severin. Mgt. 2752 i I. (albastru). Şoeîeili, joc în com. Prigor — Caras Severin. Laţcu Afilon şi Mun­ tean Ion op. cit. p. 151. Şofeneasea brîu în com. Borlova — Caras Severin. Dumitru Emilian, op. cit., p. 213. Mgt. 3193 I e. Şofroniţa, joc în Mehadia — CaraşSeverin. Mgt. 392 c. Şopca, joc în Ciupercenii Noi — Dolj. Mgt. 1814 h. Şopîrla pe piatră, joc

în

Bulzeştii

de sus — Hunedoara. Mgt. 1709 p. Şoricelul, joc în Drăguş — jud. Braşov. Fgr. 1075 b. Horă în unele sate din jud. Galaţi . Sorina de la Găina, joc în com. Ghioncani — Alba. Mgt. 2786 r. Şotişa, joc în Iaşi, Mgt. 1618 f. Şotişu, tip de pelcuţă în Hăulişca — Vrancea. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit., p. 153. Ştearsă, joc numit aşa „datorită mişcărilor cu paşi şterşi pe podea". Lucia Andronic Vasilescu şi . . . , op. cit., p. 6 7 - 6 9 . Şuiu, horă mare cu strigături, din care se desprind patru perechi şi joacă la mijloc. în com. Stoileşti —

Vîlcea şi Deduleşti — Argeş. N. Va­ rone, op. cit., p. 46, 50. Se joacă la toate ocaziile în com. Rogojina şi Valea Mărului, jud. Argeş. Badea Marin si Socaciu Leonte, op. cit. (tabel). Şulca, joc diabolic şi bizar, de origine nubiană, pe care-1 executau ţiganii pripăşiţi la munte în Oltenia şi Muntenia, prin 1845. Perechile se prindeau într-o roată mare, distanţate cinci-şase paşi unele de altele. Cînd începeau jocul Ţigăneasca, bărbaţii scoteau cuţitul din şerper (chimir), chiuiau şi se agitau simulînd lovi­ turi pe corpul femeilor, adresîndu-le cuvinte în limba lor. După un timp, aruncau cuţitul cu vîrful în pămînt, se lăsau în jos şi-1 luau cu dinţii, se ridicau, tropăiau şi băteau din palme, în semn de mare bucurie. Stanislas Bellanger, Le Keroutza, vogage en Moldo-Vlachie, tom I, Paris 1846, p. 1 2 5 - 1 2 8 . Şuleandra (Ciuleandra), joc în com. Ciofrîngeni — Argeş. Sîrbă culeasă pe note de Gh. Bobei. Izvorasul nr. 7 - 8 / 1 9 2 9 , p. 4. Şuleandra (Chindia), în satul Malaia, jud. Vîlcea. Mgt. 2409 b.

P Tabaeele, joc mixt din com. Săpa­ tele — Dolj. Sigmund Seifert op. cit. p. 193. Talim, joc în felul sîrbei. Analele Dobrogei an. X/1930, p. 38. Tambalicu, joc în satul Armăşoaia - Vaslui. Mgt. 3464 b. Tanana, horă ţigănească executată de fete şi băieţi ţigani înaintea călă­ torilor, cerîndu-le milă. L. Şăineanu, op. cit., p. 795. Tananaua, joc în Moldova. Teodor T. Burada, Almanah muzical an. III/ 1877, p. 64. Dim. Ollănescu, op. cit., p. 121. Tananica, joc în com. Roşu şi Vatra Dornei, jud. Suceava. C. G. Pri­ chici, op. cit., p. 25. Tandalicul, joc în Satul Armăşoaia - Vaslui. Mgt. 3786 I u (verde) Tangău (Domnişoarele invită pe ca­ valeri la joc), în com. Gropeni — Bră­ ila. Mgt. 4147 II a. Tarapanaua, joc în Muntenia. Disc E P C 874. Horă, „bătută cu pinteni", de o rară frumuseţe şi varietate, în cadrul Căluşului. H. B. Oprişan, op. cit., p. 211. Tarele, joc popular în com. Bragadiru — Bulgar, jud. Ilfov. A. V. Gîdei, op. cit., p. 172. Ştefan St. Tuţescu, Izvoraşul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 20—21.

Se joacă si în Ologeni — Prahova. Mgt. 1669'h. Tărăşelul, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Gh. Fira, op. cit, p. 103. Lucia Andronic-Vasilescu ş i . . . , op. cit, p. 120—123. Joc potolit, cu paşi înainte şi înapoi, întîi de flăcăi, apoi se prind şi fetele. Ion N. Popescu, op. cit, p. 40. Joc în jud. Brăila. Gh. Gănescu op. cit, 1973, p. 77. Joc în Boteni — Argeş. Gh. Suliţanu, op. cit, p. 415. în Niculiţel — Tulcea. E u g . Cernea, op. cit p. 153, Fgr. 823 c. Tătăreasca, joc în Hîrşova, jud. Constanţa. Mgt. I, 1640 f. Tăvălucul, joc în tempo de ţără­ nească, în com. Mitoc — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p. 212. Teiul, joc în com. Fureşti — Argeş. Mgt. 1997 b. Telegrama, joc în com. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 d d (roşu). Teleormăneanca. Disc E P C 874. Teleormănenii, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 174. Telu, joc în Desa şi Ciupercenii Noi - Dolj. Mgt. 1815 e. Tesco. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Ticvesul. Elena Sevastos, op. cit p. 282.

177 Ţigăiţa, joc ţărăneac în Turda. Tîrnova, joc în com. Boşorod — Jud. Cluj, N.-Varone, op. cit., p. 48. Hunedoara. Mgt. 3023 f (roşu). Tindecheaua. Elena Sevastos, op. Tîrnoveana, joc ocazional în com. cit, p. 282. Poplaca — Sibiu, (din programul CăTini feată mnşată, joc macedonean luşăresc). Balaci Emanuela şi Bucşan (voce şi armonică) în N. Bălcescu — Andrei, op. cit., p. 241. Tulcea! Mgt. 4108 I i. Tîrnoveana cu joc, în com. Hodac — Tiocul, joc de flăcăi, în Hunia şi Mureş. Mgt. 1676 II m. Calafat — Dolj. Se aseamănă cu Tîrnoveanca cu fete, în SărmasuRustemul. Gh. Popescu-Judet, op. cit. Mureş. Mgt. 3932 II f. II, p. 144. Tîrnovenească, în Ibănesti, jud. Tiocul bătrînesc, joc bărbătesc din Mureş. Mgt. 1677 I p. com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, Toaderu sau Racii, joc de perechi op. cit, p. 207. cu braţele prinse la spate, la fel cu Tiocul de la Bîrca, joc bărbătesc Ca la Breaza, în com. Otopeni — Il­ din com. Bîrca — Dolj. Sigmund fov. Gh. Găman si I. Popescu, op. cit, Seifert, op. cit, p. 197. p. 100. Tiocul de la Cîrna, joc mixt în com. Toamna, horă, muzica de Gh. SteCîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., fănescu, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz., p. 206. (III 3868). Titilişteanca, joc în com. Arefu — Toanta, horă de flăcăi în com. Argeş. Mgt. 3687 I i. Goicea şi Dăbuleni — Dolj. Jucă­ Titirica, horă. D. Vulpian, op. cit. uşii se ţin de degetele mici ale mîinii I, p. 172. şi joacă cu braţele ridicate în aer, Tîngănica. Elena Sevastos, op. cit, pe care le rotesc strigînd: „Sus-a! i-auzi p. 282. iaaa!" Gh. Popescu-Judet, op. cit, Tînjaua, horă după ospăţul dat p. 152. Fgt. 4871 a. în cinstea celui mai harnic om din Toată lumea are dor, joc în Alimsat, care a ieşit primul la arat. Datini peşti — Gorj. Mgt. 359 h. şi obiceiuri din Maramureş, 1968, p. 39. Tocăniţa, joc în Naidăş, jud. Caras Tîrcolu, joc în com. Bengeşti — Severin. Laţcu Afilon şi Muntean Ion, op. cit, p. 231. Gorj. Fgr. 14707 b. Tocul, joc mixt în linie, ţinuta lanţ Tîreolul (Cilianca), joc în Runcu si Leleşti Gorj. Fgr. 2729 b si braţe jos, în com. Gîrla Mare şi Oprişor — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, Disc 884 I (A. ICED). op. cit. II, p. 96,100. Tîrcolu] de la Gorneşti — Mehe­ Tocul de la Dunăreni — Dolj, joc dinţi. Disc S T M - E P E 0933. de linie, braţe jos. Baltă I. Lică, op. cit, Tlrgoviste, joc în Segarcea — Dolj. p. 245. Mgt. 1450 h. Tocul de Ia Pleniţa — Dolj, joc Tîrîita, horă. D. Vulpian, op. cit., de linie, braţele încrucişate la spate. I, p. 170. „Se execută cu paşi pe loc, bătuţi şi cit, Tîrna, joc de luni dimineaţa la cu pinteni". Baltă I. Lică, op. nuntă. Anton Eliade, op. cit., p. 124. p. 238. Toculeţul, joc de linie, numai de Tîrnăveanca, joc cu strigături, în flăcăi. Are numeroase variante în Idicel — Mureş. Mgt. 3101 m. Tîrnăvenia, joc în satul Mohu — satele olteneşti din Cîmpia Dunării. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 146. Sibiu. Mgt. 4044 II k. 12

—

Dicţionarul jocurilor populare

178 I se zice şi Troculeţu în Mălăeşti — Dolj (N. Varone). Tohacele, joc în Măceşul de Jos — Dolj. Mgt. 3025 I p. Tohăneanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 85. Toma Alimoş, brîu în Banat, D. Vul­ pian, op. cit. p. 89. Tontoroiul, joc în Comarna — Iaşi. Mircea Stan, op. cit., p. 107. In Malaia, jud. Vîlcea. Mgt. 2409 h; şi în Poiana Sibiului. Fgr. 1025 a . Toporul, joc în Limanu şi Negru Vodă, jud. Constanţa. I. Cristian, op. cit., p. 26. Mgt. (V) 3107 a. Tot aşa, Niţico fa! Horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 175. Traea-Truca, joc în Tariverde — Constanţa. Ion Cristescu, op. cit. p. 95. Tracă-Tracă, joc macedonean de bărbaţi prinşi de brîu, în cerc deschis, în Dobrogea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 667. Trageţi hora. Nicolae Jugănaru, op. cit., p. 86. Trambalau, joc în Pîrteştii de jos — Suceava. Mgt. 3469 k (roşu). Trandafirul, horă în Cîmpulung şi Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3568 a şi Fgr. 12667 b. Joc în cerc, com. Dăbuleni — Dolj. Baltă Lică, op. cit, p. 296. Obişnuit la toate ocaziile în Mieşti — Olt, etc. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Tranşa, joc în Islaz — Teleorman. Mgt. 2912 d (verde). Trăncănău, joc în cerc, de o mare vioiciune, în com. Giurgeni — Ialo­ miţa. M. Runcan, op. cit., p. 226. Trecerea podului, sîrbă în com. Stoileşti — Argeş. N. Varone, op. cit, p. 48, şi în Stefănesti — Vîlcea. Mgt. 2443 h. Trei flori, joc cu strigături, în P. Neamţ. Mgt. 3785 II c (roşu). Trei floricele, horă, în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.

Trei lămli şi o portocală, joc în com. Valea Stanciului — Dolj. Mgt. (R) 2522 d. Trei Leşeşti, horă în com. Uideşti şi Fundu Moldovei — Suceava. Fgr. 3575 a şi Fgr. 12975 d. Trei paşi, joc popular pe Someş, jud. Sălaj. N.-Varone, op. cit, p. 18. Joc de perechi în cerc, legat direct de „Ciardas". Lorincz Lajos, op. cit., p. 178. Trei păzea, joc de linie, lanţ de braţe, jos, în com. Dănceu — Mehe­ dinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., p. 116 Trei păzeşte, joc bărbătesc spectacu­ los. Formaţia linie. Are numeroase va­ riante. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit. II, p. 155. Trei păzeşte ca la Guşoieni — Vîlcea. Horă iute, fugită spre dreapta şi stînga sau oprită pe loc şi reluată în bătăi, după comenzile strigate. Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 375. Trei păzeşte de la Blrca, joc bărbă­ tesc în com. Bîrca — Dolj. Sigm. Seifert op. cit, p. 211. Trei păzeşte de Ia Cîrna, joc bătrînesc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 217. Trei păzeşte de la Curmătura, joc bărbătesc în com. Curmătura — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 235. Trei păzeşte rudăresc, executat de bărbaţii rudari lingurari din com. Bistreţ — Dolj, ori pe unde poposesc să-şi vîndă marfa . . . Gh. PopescuJudeţ, op. cit, p. 165. Trei păzeşte vechi şi Trei păzeşte nou de la Pleniţa — Dolj. Joc plin de vioiciune. Fiecare sat din Oltenia îşi are Trei păzeştele lui. Gh. PopescuJudeţ, op. cit.,' II, p. 171, 177. Trei pă zi, horă iute de mînă, în com. Bratia, Izbăşeşti şi Deduleşti — Argeş. N.-Varone, op. cit., p. 51. Treisprezece de la Bîrca — Dolj. Variantă fete. Joc de linie, cu braţe jos. Baltă I. Lică, op. cit, p. 264.

179 Trei sus, joc fecioresc. Cîte doi „ficiori" aşezaţi faţă în faţă, ţinîndu-se de mîini. „încep cu legănata, urmează de trei ori bătuta, apoi lovirea călcîielor, salturi de trei ori" şi aşa . . . Are strigături. Se joacă în com. Holod — Bihor. N.-Varone, op. cit, p. 5 1 — 5 2 . Trei şi trei, joc în satul Cocioc Ilfov. Mgt. 1370 d. Trenchina, horă în com. Brătuia, Piscoiu şi Frumuşei, jud. Gorj. N.Varone, op. cit, p. 218. Trepea, joc în Pecineaga — Constanţa. Mgt. 2492 b. Trestioara, joc în com. Rudari — Olt. Mgt. 2492 f. Trezeşte-te de la Dunăreni — Dolj. Jucătorii în linie, prinşi de degetele mici, braţele jos. Baltă I. Lică, op. cit, p. 283. Trezeşte-te de la Goicea — Dolj. Formaţia linie, braţe încrucişate spate. Baltă I. Lică, op. cit, p. 271. Trifoiul, joc în Muncelul Mare — Hunedoara. Fgr. 10255 b. Trilişeasca, joc în com. Oglinzi, jud. Neamţ. Mgt. 3785 I i (alb). Trilişeşti, bătută, în Vetrişoaia — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 188 si în Bucovina — Disc S T M - E P E 0993'. Trilişeştii de la Mănăstirea Humo­ rului (dansuri cu strigături). Disc STME P E 01058. Trînta, joc în Somova, jud. Tulcea. Mgt. 1362 g. Trîntita, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 176. Tripiştelul, joc în Cizer şi Pria — Sălaj. E u g . Cernea, op. cit., p. 170. Mgt. (R) 3702 II g. Tripiţelul (Mînînţelu), joc în com. Vîrciorog — Bihor. Mgt. 4260 II f. Tristenica. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Troaca, horă. Ritmul jocului dă impresia legănatului. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 56. „Sîrbă pe aplecate" în 12'

com. Vîrvoru — Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 48. Troaca-troaca, joc în satul Hagilar (com. Limanu), jud. Constanta. Mgt. 3002 I f. Troaca ca Ia Dolj, în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1511 d (roşu). Troaca de la Bîrca, Joc mixt în com. Bîrca — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 243. Troaca de la Săpata, joc mixt în com. Săpata — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit, p. 250. Troacele, joc în Valea Stanciului, jud. Dolj. Mgt. (V) 2521 y. Troanca, joc în Hulubesti — Dîm­ boviţa. Mgt. 4243 I b b. ' Troapa (Tropa). Joc popular în com. Dalei — Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 323. Trocăreasca, joc vechi local, în Si­ biel — Sibiu. Se joacă rar la nunţi şi petreceri. E m . Balaci si A. Bucsan, op. cit, p. 127. Mgt. 1769 II f. Trochiţa, horă în Amărăştii de jos - Dolj. Fgr. 12201 b. Se joacă la toate ocaziile în com. Ciocăneşti — Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit., (tabel) Trochiţa de la Craiova. Fgr. 12532 a. Trofanca, joc în satul Zorile — Constanţa. Mgt. (V) 3109L Tropa, joc în Borlova, jud. Caras Severin. Mgt. 3193 I şi 3193 II. Tropanca, joc în com. Gîrliceni — Constanţa. Ion Cristian, op. cit., p. 25; în Beştepe — Tulcea, D. Gălavu, op. cit, p. 94 şi Oltina — Constanţa. Mgt. 3109 b. Tropancu, joc în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 4249 g. Tropca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 87. Horă în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 189. Joc mixt în cerc, ţinuta lanţ de braţe îndoite, în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 216. Tropca de la Peche. Gr. Băcanu, op. cit, p. 199.

180 Tropca de la Slobozia Conache, idem, p. 200. Tropinca (Tropăita), horă cu sări­ turi şi lăsări pe vine. Analele Dobrogei, an. XI/1930, p. 38. Joc în satul Lunca, com.Ceamurlia de Jos — Tulcea. Mgt. 248 j . Tropota, joc în Sîngeorz-Băi, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 2539 j . Tropota (Giamparalele din bătrîni), în com. Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 557 g. ' Tropota (Boata) femeilor, în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 553 g. Tropota la Borgovan Grigore, joc în Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 576 g. Tropoţelu (Mărunţelu), Mărunţel pentru bătrîni, joc în Dobreşti — Bihor. Fgr. 9477 a. Tropoţica, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Tropoţica, joc în oraşul Suceava. Mgt. 62 a. Tropotit bărbătesc, în Leordina — Maramureş. Mgt. 2139 a. Tropotită, horă în Năsăud. N.Varone, op. cit., p. 41, 46. Joc în Parva Bistriţa Năsăud. Mgt. 2582 d. Tropotită din Vadul Izei — Mara­ mureş. Disc S T M - E P E 0931. Tropotită nănăşească. Disc STME P E 0879. Tropotitoc, joc în Selişte şi Petriş — Arad. Mgt. 1072 n.

Tuca, joc foarte vechi în com. Zur­ baua — Ilfov. Se joacă perechi în linie. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit., p. 104 Tuciu, joc în com. Vişina — Olt. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 439. Tudorca, joc în com. Sviniţa — Mehedinţi. Mgt. 3778 II c. Tufanu, horă de mînă, în com. Măciuca — Vîlcea. N. -Varone, op. cit., p. 52. Tufanul, joc în com. Lăpuşata şi Păuşeşti — Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 439. Tulumba, joc în Fărăoani — Bacău. C. G. Prichici, op. cit, p. 92 şi în com. Luizi-Călugăra, jud. Bacău. Mgt. 488 g. Tupăita, joc în părţile Aradului. Ion T. Florea, op. cit, p. 218. Turca, joc foarte vechi în com. Zurbaua — Ilfov. Se dansează perechi, în linie. Gh. Găman şi I. Popescu, op. cit, p. 104. Turceasca, horă cu braţele pe umeri, în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, II, p. 105. Joc de bărbaţi şi femei în sudul Olteniei. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, II, p. 176. Turligeaua, Turlingeaua, horă ur­ mată de bătută. N. -Varone, op. cit, p. 27. Tutoveanca, horă în Stoileşti — Vîlcea (fost Argeş). N. -Varone, op. cit, p. 48.

P Ţambalu, un fel de chindie care se

joacă de două-trei persoane prinse de

mijloc,

în com.

Izbăşeşti

— Argeş.

N . - V a r o n e , op. cit, p. 50. Joc de flăcăi

şi fete în linie, cu braţele încrucişate

la spate . . .

cit

Gh. Popescu-Judeţ, op.

II, p. 184. în Brădeşti —

Ilfov.

spune mînă Caraş-Severin. Eliade, tăi sub şi p. cu Fgr. Popescu-Judeţ, N. 4067 Severin. Dolj. 1(voce Ilfov. 4 Dalce, -Ţarina, Ţarcă Ţandăra Ţara, femei, strigături, 331. Ursu, 1pe mînă, 5în 14011 e.Mgt. .D. şiUrsa. picioare com. op. Mgt. paşi), brîu op. Vulpian, (Ciorcuşa), acelaşi caracteristică joc în (Ţtndăra). 2601 cit, b; sau Bozovici cit, Tfoarte popular Ţara 3941 .N. în op. şi în p. Pră Brediceanu, judeţ. II -Varone, p. Hunia com. op. trecerea Mehadia cit Moţilor. 124. II vioi 206. f sub chindie — în Horă cit, (verde) u; II, Caras în Banat. Ciorogîrla văii „Joc cu şimină, în p. op. Dalce fetelor de multe Bărboi Henriette 88. — Iablaniţa 188. Dunării. op. Severin. de în şi cit., bărbaţi Anton Caras după Mgt. doi" jud. icit., bă­ Joc pe p. se — —

Secoşan, op. cit, p. 1 0 — 1 1 . Joc în satul Muşca — Alba. Mgt. 3567 I g. Ţarina Abrudului, joc în satul Muşca, jud. Alba. Mgt. 3567 I m. în Abrud — Alba. Fgr. 1045 b. Ţarina Aiudului, joc în satul Micleşti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 2229 e. Ţarina Alexandrului, joc în Vidra, jud. Alba. Mgt. 1707 q. Ţarina Almaşului, în satul Deonceşti — Alba. Mgt. 2228 a. Ţarina bătrînilor, joc în satul Izbita, com. Bucium, jud. Alba. Mgt. 3442 II u. Ţarina bogată, joc în satul După Piatră, jud. Hunedoara. Mgt. 238 d. Ţarina Cimpenilor, joc în Micleşti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 282 II k. Ţarina Clujului, joc în Valea Bârnei şi Mogoş — Alba. Mgt. 282 h. Ţarina Cujereana, în satul După Piatră, jud. Hunedoara. Mgt. 238 f. Ţarina de la Abrud, joc în Bulzeştii de Sus — Hunedoara. Mgt. 2873 c (albastru) şi Disc EPC/443. Ţarina de la Brazi, joc în satul După Piatră, jud. Hunedoara. Mgt. 238 e. Ţarina de la Bucium, joc în Abrud, jud. Alba. Mgt. 346.

182 Ţarina de la Cîmpeni, joc în Abrud Alba. Mgt. Ţarina de la Muşca, joc în satul Micleşti (com. Mogoş), jud. Alba. Mgt. 2228 a a. Ţarina de la Roşia, joc în com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 2229 o. Ţarina de la Zlatna, în satul Cristur - Hunedoara. Mgt. 236 g. Ţarina din Broadăr, joc în Abrud - jud. Alba. Mgt. 345. Ţarina lui Furdui, joc în satul Muşca, com. Lupsa, jud. Alba. Mgt. 3567 I j . Ţarina lui Ioanico din Abrud, joc în satul Muşca, com. Lupsa — jud. Alba. Mgt. 3567 I d. Ţarina a lui Trifoi, joc în satul Deonceşti — Alba. Mgt. 1868 1. Ţarina „Măi bădiţă bădişor", joc în satul Izbita, jud. Alba. Mgt. 3442 II Ş. Ţarina moţilor, joc în satul Valea Mlacii - jud. Alba. Mgt. 2708 II x. Ţarina Munţilor Apuseni, joc de perechi ţinîndu-se de mîini, faţă în faţă. „Ficiorii" încep jocul cu „legă­ nata", paşi mărunţi, pe loc, „fechiele" (fetele), desprinse, se învîrtesc singure, în timp ce ei chiuie „chiuituri" şi bat din p a l m i . . . In Abrud, jud. Alba. N.-Varone, op. cit., p. 5 0 — 5 1 . Ţarina Petroşani, joc în satul Izbita, jud. Alba. Mgt. 3442 II ţ. Ţarina poienarilor, joc în satul Izbita, Alba. Mgt. 3442 II o. Ţarina Sohodolului, joc în satul După Piatră — Hunedoara. Mgt. 237 n. Ţarina Turzii, joc în satul Crişcior - Hunedoara. Mgt. 236 f. Ţarina zorilor, joc în satul Izbita — Alba. Mgt. 3442 II S. Ţarină, joc în satul Avram Iancu, jud. Alba. Mgt. 1707 ţ. Ţarină a Izbiţenilor, joc în satul Izbita, jud. Alba, Mgt. 3442 II r. Ţarină a lui Tituli, joc în satul Miclesti, com. Mogoş, jud. Alba. Mgt. 2831 ' i h. -

Ţarină a lui Viorel Alexa, joc în satul Bîrleşti, jud. Alba. Mgt. 2833 I k. Ţarină de la Găina, joc în satul Muşca — Alba. Mgt. 3567 I f, şi B î r ­ leşti, com. Horea, jud. Alba. Mgt. 3442 I r. Ţarină din Brad — Hunedoara. Disc 45-EPC 10.454. Ţarină din Buciumeni, în Hune­ doara. Disc 45-EPC 10.454. Ţăpoiu. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Ţăpuşul, horă, în Goicea şi Ciupercenii Vechi — Dolj. Fgr. 9176 si Fgr. 12447 c. Ţăranca de Jiu, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 171. Ţăranul ară cîmpul, joc în satul Ada-Kaleh, jud. Mehedinţi. Mgt. 3126 s. Ţărăncuşa, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 86. Ţărăncuţa, horă cu strigături spe­ ciale. A l . L. Dobrescu, op. cit., p. 202. Joc în Pîngăraţi, jud. Neamţ. Mgt. 2662 S. Ţărăneasca, Ţărăneşte, brîu, D. V u l ­ pian, op. cit, p. 88 —89. în Moldova de nord, i se mai spune Roata bătută sau Rusasca. Se joacă în cerc, cu paşi bă­ tuţi şi învîrtiri iuţi dreapta şi stînga, Gh. Baciu, op. cit., p. 35. Horă în două părţi, cerc deschis, lanţ de braţe jos, cu mişcări bilaterale şi tendinţă continuă spre dreapta, în com. Nereju. Tip de Horă pe bătaie în com. Pauleşti — Vrancea. în Năruja se joacă numai de bărbaţi. Anca Giurchescu şi Const. Eretescu, op. cit, p. 57, 65. Fgr. 12295 c. Ţărăneasca cu bărbaţi, joc în satul Bilbor, jud. Harghita. Mgt. 3273 II 1. Ţărăneasca eu bătăi (şi varianta Ţărăneasca bătrînească) se joacă de bărbaţi şi femei, în lanţ, cu mişcarea mîinilor sus şi jos, ca la horă, în Nereju, Podul Stoica şi Petreşti, jud. Vrancea. Gr. Băcanu, Jocuri populare din Vran­ cea, 1965, p. 2 3 - 3 4 .

183 Ţărăneasca de la Brădeşti, se joacă în Mogoseşti — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 185. Ţărăneasca de la Buznea — Iaşi. Disc 45-EPC 10.233. Ţărăneasca de la Capul Satului, (Bucovina) cîntare din tilincă. Disc S T M - E P E 0963. Joc în Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 165. Ţărăneasca de la Capul Satului — Bucovina, cîntare din tilincă. Disc S T M - E P E 0963. Ţărăneasca de la Drăguşeni — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit, p. 165. Ţărăneasca de la Horodniceni — Suceava. Disc S T M - E P E 0963. Ţărăneasca de la Moşna, horă în com. Mosna — Iaşi. Mircea Stan, op. cit, p. 184. Ţărănească de la Plătinoasa — Su­ ceava. Disc S T M - E P E 0993. Ţărăneasca de la Şipote, în com. Sipote — Iasi. Mircea Stan, op. cit, p. 182. Ţărăneasca de la Ţifeşti — Vaslui. Bălan Nicolae si Stan Mircea, op. cit, p . 193. Ţărăneasca de la Vaduri — Neamţ. S T M - E P E 010101. Ţărăneasca de la Valea Humorului. Disc S T M - E P E 01058. Orchestra an­ samblului „Ciprian Porumbescu" — Su­ ceava. Ţărăneasca din Mitoc — Botoşani. P a v e l Delion, op. cit, p. 229. Ţărăneasca lui Chioruţ (povestire si joc) în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 II S. Ţărăneasca peste picior, joc în com. Năruja — Vrancea. Mgt. 3071 I p. Ţărăneasca Slătioreanca, joc în com. Pojorîta — Suceava. Mgt. 1461 II r. Ţărănească (a Hriţcului), joc în Pojorîta, jud. Suceava. Mgt. 1461 m I. Ţărănească cu femei, joc în Morăreni, jud. Mureş. Mgt. 2158 c, d, e.

Ţărănească de la Bîlca — Bacău. Disc E P C 10.065. Ţărănească de la munte, în com. Fundu Moldovei — Suceava. Mgt. 1158 h. Ţărănească de Ia Viişoara — Bacău. Disc E P C 10.065. Ţărăneşte cu bărbaţi, în satul Gălăuţaş — Harghita. Mgt. 3274 II b. Ţărăneşte cu femei, în satul Gălăuţaş — Harghita. Mgt. 3274 I g. Ţăruşul, Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Joc în satul Belzeni — jud. Vaslui. Mgt. 3461 n (verde). Ţepuşul, joc, în satul Rudari, jud. Olt. Mgt. 2494 b. Ţepuşul ca Ia Goicea (Dolj). Joc de bărbaţi şi femei. I se mai spune Şo­ bolanul. Gh. Popescu-Judet, op. cit II, p. 192. Ţepuşul ca la Studina. Horă iute de fete şi flăcăi, în ritm de sîrbă, în com. Urzica — Dolj. Gh. PopescuJudeţ, op. cit. II, p. 199. Ţiculeana, horă. D. Vulpian, op. cit I, p. 172. Ţiganca, joc repede, în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit, p. 189. Joc la Vîrciorog, jud. Bihor. Mgt. 4260 II h. Ţigănuşul, brîu D. Vulpian, op. cit, p. 88—89. Joc în com. Islaz — Tele­ orman. Mgt. 2912 h (roşu). Ţigăncuşa, horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Ţigăneasca. G. Baronzi, op. cit. p. 9 1 - 9 2 . D. Vulpian, op. cit, p. 86. Un fel de horă luată de la ţigani. L. Şăineanu, op. cit, p. 809. Horă. FI. Cristescu, op. cit,, p. 6. Michel Vulpesco, op. cit, p. 244. Horă. Mu­ zica de vestitul lăutar George N. Ochialbi. Viorel Cosma, op. cit, p. 199. Joc bărbătesc în semicerc, „foarte animat de bătăi în acord şi pline", în com. Independenţa şi Perişoru, jud. Ialomiţa. M. Runcan, op. cit,

184 p. 223 —232. Joc de unu singur (Ţîitură) Ţigăneasca „Cînd merge ţiganca în com. Balaci — Teleorman Mgt. după tulci", în Iernut, jud. Mureş. 1859 r, si în satul Odăile, jud. Buzău. Mgt. 1479 i. Mgt. 3808 I p. (roşu). Ţigăneasca din Ţăndărei, joc în s a ­ Ţigăneasca (bătaia fierului), joc tul Ţăndărei — Ialomiţa. Mgt. 1829 v . cu strigături, în Viştea de jos jud. Ţigănescu, joc în com. Suciu de Braşov. Mgt.2965 o. Jos — Maramureş. Mgt. 3312 II m. Ţigăneasca ea la Gorj, joc în com. Ţigăneşte, joc popular pe valea Alimpeşti — Gorj. Mgt. 2659 g. Someşului, jud. Sălaj. Are strigături. Ţigăneasca ca la Hotaru, joc în sa­ N.-Varone, op. cit., p. 48. Şi în B a t ă r , tul Hotaru, jud. Vrancea. Mgt. 1 9 5 1 b . jud. Bihor. Mgt. 4095 I g.' Ţigăneasca ca la uşa cortului, joc Ţigăneşte iute, joc în Aşchileul Mare, în com. Isalnita — Dolj. Mgt. 3405 Jud. Cluj. Mgt. 2777 f I (albastru). II h. Ţigăneşte rar, joc în Aşchileul Mare, Ţigăneasca de-a mîna, joc în satul jud. Cluj.' Mgt. 2777 r î l (albastru). Leşu — Bistriţa Năsăud. Mgt. 557 n. Ţigulea. Horă înceată, cu braţele Ţigăneasca de la Ciocăneşti, joc în încrucişate prinse de brîu. „Se joacă com. Ciocăneşti — Ialomiţa. Mgt. după melodia îngînată parcă în ison 2405 I x. de ţînţar". Pompiliu Pârvescu, op. Ţigăneasca de la Ţăndărei, joc în cit., p. 13. satul Ţăndărei — Ialomiţa Mgt. 1829 w. Ţiitura sau Ca la uşa cortului. Joc Ţigăneasca din căluş, joc în Rudari, în Moldova. Teodor T . Burada. "Alma­ jud. Olt. Mgt. 2495 1. nah muzical an I I I /1877, p. 64, 101 — Ţigăneasca din Giubega — Dolj. 102. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Horă iute, fugită mereu spre dreapta, Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 1 2 1 . cu schimbări de pe un picior pe celă­ Horă ţărănească, Lazăr Şăineanu, op. lalt. Gh. Popescu-Judet, op. cit., II, cit., p. 810. Horă, FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Horă, Gh. Fira, op. cit., p. 205. Ţigăneasca flăcăilor, joc în com. p. 104. Melodia în Izvoraşul nr. 9 — 12/ Vlad Ţepeş — Ialomiţa. Mgt, 3403 I h. 1921, p. 6—7. Joc popular în Soleşti Ţigăneasca în două părţi, joc în — Vaslui. Fgr. 11992 a, şi în com. com. Poiana Mărului — Braşov. Mgt. Traian — Teleorman. Mgt. 2787 n (roşu). 3309 II f. Ţiitura brîului, în Bughea de Sus Ţigăneasca iute, joc în Aşchileul — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, Mare - Cluj. Mgt. 2777 m Il'(roşu). p. 200. Mgt. 470 e. Ţiitura de la Hălăuceşti, joc în Ţigăneasca lui Badea, joc în com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 n. Bacău. Mgt. 499 h. Ţiitura flăcăilor, în Slobozia — Ţigăneasca pe doi paşi, joc în satul Bărboşi, com. Zăul de Cîmpie, jud. Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 1 5 3 . Mureş. Mgt. 3932 II n. Ţuiitra lui Zdrelea, în com. Gura Ţigăneasca pe ţigăneşte, joc în Ocniţei — Dîmboviţa. Fgr. 1336 b . Ţiitura pe bătaie, brîu, în Bughea com. Balaci — Teleorman. Mgt. 1859 o. Ţigăneasca românilor, joc în Gro- de Sus — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit, p. 208. Mgt. 470 f. peni — Brăila. Mgt. 4147 I j . Ţigăneasca ţiganilor, joc în GroŢiitura la sîrba lui Sică Niţoi, joc peni — Brăila. Mgt. 4150 II c. în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 473 k. Ţiitura la ţiitura brîului, joc în Ţigăneasca bătrîneasca, joc în com. Bogata — Ialomiţa. Mgt 3404 II h. Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 470 f.

185 85 Ţiitură ţigănească, joc în com. Muntenii de Sus, jud. Vaslui. Mgt. 3574 II 1. Ţîmburelul, sîrbă şi horă în Fălti­ ceni si Mălini — Suceava. Fgr. 12925 a, şi Fgr. 14716 b. Ţinta, joc în Vişina — Olt. Gh. Popescu — Judeţ, op. cit. p. 439. Ţintarul. Elena Sevastos, op. cit., p. 82. Joc cu strigături în Făgăraşul Nou, jud Tulcea. Mgt. 3095 o. şi în Slobozia — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit., p. 85. Ţînţăraşul. învîrtită în Dobrogea. Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 189. Joc de perechi, liber repartizate în spaţiu. Tinerii stau faţă în faţă, cu dreapta pe umeri, stînga liberă. începe cu plimbare şi urmează învîrtitura, apoi se r e i a . . . în com. Zărneşti, Măgura şi Bran, jud. Braşov. Andrei Bucşan. op. cit., p. 7 1 . Cunoscut şi în Verneşti — Buzău. Elisabeta Moldo­ veanu-Nestor, op. cit., p. 199, joc cu strigături în Trestieni — Ilfov. Mgt. 4220 1 (roşu). Şi în com. Corni — Bo­ toşani. Mgt. 3776 d (verde). Ţînţăreasca, Ţînţăseasea, nume de horă urmată de sîrbă, în Ghermăneşti — Ilfov. N. Varone, op. cit., p. 50. Ţînţăroiu (Ţînlăroiul), joc în Mol­ dova. Gh. Cardaş, op. cit., p. 135. în Baia. Fgr. 14718 b, în Budeni şi Dolhasca, jud. Suceava. Mgt. 305 n şi Mgt. 3326 p. Ţîntăroiul de la Iaslovăţ — Suceava, cu strigături. Disc S T M - E P E 01058. Ţipa, joc în Stefănesti — Vîlcea. Mgt. 2443 i. Ţipla, joc în Mozăcenii din Vale — Argeş. Gh. Popescu-Judeţ. op. cit. p. 440. Ţîpuritură, joc (vioară si voce) în Ţara Oaşului, Mgr. 3317 II k Ţîpuritură a lui Gavriş Ion. Joc în Lechinţa, jud. Satu Mare. Mgt. 3482 j (roşu). Ţîpuritură ca Ia clacă (vioară şi

voce), în Comlăuşa, jud. Satu Mare. Mgt. 3482 II d (roşu). Ţipurături a lui Copil Ion, joc (vioară şi voce), în Lechinţa, jud. Satu Mare. Mgt. 3482 1 (roşu). Ţîrcolu, horă, în com. Celei — Gorj. N. -Varone, op. cit., p. 48. Ţ i u l , joc în Stefănesti — Vîlcea. Mgt. 1973 f. Ţ î v i e h i , joc macedonean de per­ formanţă, „de unul singur, cu masa în dinţi", în Mangalia. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 670. Ţopăita, zisă Sulăţica, Suliţoaia, Un fel de brîu de flăcăi şi fete, cu mîinile pe umeri sau de brîu. Are însă mişcări mai repezi şi se execută pe loc, în com. Soroceni — Botoşani. (N. -Varone). Ţopăneasca, joc în Ampoiţa, jud. Alba. Mgt. 2723 II j . Ţopătura, învîrtită urmată de bă­ tută, în com. Maieru — Bistriţa Năsăud. N. -Varone, op. cit., p. 48. Ţuca, joc vechi în jud. Iaşi. Ţinuta, de mîini, cu braţele îndoite şi ridicate la nivelul capului. Stănescu Tudorel, Jocuri populare moldoveneşti, Iasi 1971, p. 173. Tundra, joc în Rudăria, jud. Caras Severin. Mgt. 2752 Ş I (albastru)'. Ţupa, joc în com. Ciupercenii Noi, Desa şi Hunia — Dolj. Mgt. 1815 d. Ţupăita, joc în com. Sîmbăteni, jud. Arad. Mgt. 667 b. Ţurcăneasca, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş. Ţuţăneasca, Ţuţuneasea. Elena Se­ vastos, op. cit., p. 282. Ţuţueneşte, brîu — D. Vulpian, op. cit., p. 85. Ţuţuianca, horă de brîu; se asea­ mănă mult cu Arcanaua. Teodor T . Burada, Almanah muzical an III/1877, p. 63. Ţuţuianca (Mureşanca) horă. D. Vulpian, op. cit. II, p. 121. Ştefan St. Ţutescu, Izvoraşul nr. 5—6/1929, p. 2 0 - 2 1 .

I Uite aşa c pe la noi, dans popular executat de echipa Căminului cultu­ ral a jud. Dolj, la festivalul naţional „Cîntarea României" (TV 29. IV. 1977). Uite neică, nu e neică, horă în Cîmpulung Muscel — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 278, 346. Una dreaptă, joc cu strigături în satul Schitu, jud. Constanta. Mgr. 3107 c. Un gioni muşat-muşat (Un băiat fru­ mos, frumos). Joc al macedonenilor grămosteni (veniţi din Grămostea — Macedonia) în Dobrogea. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit., p. 670. Ungureana. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 113. Horă. FI. Cristescu, op. cit., p. 6. Ungureanca, horă cu braţele pe umeri, în com. Oprişor — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit., II, p. 1 1 1 . Ungurean cu sucman scurt, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 179. Ungureanul. Horă în jud. Dolj, cu­ leasă de Virgiliu Stănculescu. Izvo­ rasul nr. 9 - 1 0 / 1 9 2 3 , p. 6. Joc în com. Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2790. u Ungureasca, joc bărbătesc în Pipi­ rig — Neamţ. Gh. Sfîrlogea, Jocuri populare din zona Neamţului, 1961, p. 96. Joc în satul Capu Piscului — Argeş. Mgt. 1563 b.

Ungureasca a opta, horă mare, cu strigături. Perechile se ţin de umeri, fac paşi spre dreapta şi stînga. în comuna Deduleşti — Argeş. N. - V a ­ rone, op. cit., p. 53. Ungureasca (Cîmpeneasca), joc în satul Sălcuţa, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 3931 h (roşu). Ungureasca bătrînă, joc în Boteni — Argeş. Mgt. 2463 n. Ungureasca bălrînească, în com. Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Al. op. cit, p. 266. Ungureasca Brezăii, joc în Rucăr, jud. Argeş. Mgt. 2000 e. Ungureasca ca la Nucşoara, joc în Nucşoara — Argeş. Mgt. 515 n. Ungureasca ca la Vaideeni, joc în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 43 j . Ungureasca cu mai multe întorsă­ turi, joc în com. Voineasa — Vîlcea Mgt. 3563 I e (verde). Ungureasca cu strigături, joc în com. Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 360 g. Ungureasca de Ia Bran, în Bughea de Sus — Muscel. Carp Paula şi Amzulescu Al. op. cit, p. 264. Mgt. 479 c. Ungureasca de la Goicea, horă de flăcăi şi fete, cu braţele pe umeri. „Se joacă în stil specific oltenesc". Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 208.

187 17 Ungureasca de la Rucăr, joc în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 480 a. Ungureasca dreaptă, horă mare cu strigături, care la răstimpuri se trans­ formă în învîrtita. în com. Deduleşti — Argeş. N. -Varone, op. cit., p. 52. Ungureasca în două părţi, joc în com. Scundu — Vîlcea. Mgt. 1968 d. Ungureasca învîrtita, joc în comuna Scundu — Vîlcea. Mgt. 1968 e. Ungureasca pe coardă groasă, joc în Bughea de Sus — Argeş. Mgt. 479 f. Ungurelu, sîrbă. Se joacă rar în com. Măcăi şi Stoileşti — Argeş N. -Va­ rone, op. cit., p. 48. Ungurelu de la Dobroteasa, joc în Ştefăneşti — Vîlcea. Mgt. 2443 f. Ungurencuţa, joc în com. Boisoara - Vîlcea. Mgt. 3591 I i. Ungureasca, joc în Horezu — Vîlcea. Mgt. 3669 II m. Ungureneasca (De doi), joc în Corbi jud. Argeş. Mgt. 4257 m. Ungureneasca lui Apostoloi, joc în Vaideeni — Vîlcea. Fgr. 13254 c. Ungureneasca lui Cibică, joc în Vaideeni — Vîlcea. Mgt. 52 b. Ungureneasca lui Gheorghe Ţesătoru, joc în Vaideeni şi Hurezu, jud. Vîlcea. Mgt. 52 d. Ungureneasca lui Iseru, în Vaideeni — Vîlcea. Fgr. 13254 d. Ungureneasca lui Mîrsologu (Mîrsologu) în Vaideeni — Vîlcea. Fgr. 13253 e. Ungurescu. George Baronzi, op. cit., p. 9 1 - 9 2 . Ungureşte. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Ungureşte de învîrtit, joc în Cîmpia Turzii, jud. Cluj. Mgt. 2729 v. Ungureşte de ponturi, joc în Cîmpia Turzii, jud. Cluj. Mgt. 2729 ee. Ungurica, joc mixt în com. Cîrna — Dolj. Sigmund Seifert, op. cit. p. 256. Joc în com. Slăveşti — Teleorman, după cîntare din drîmbă. Mgt. 39 v şi cîntare din bîzoi. Disc S T M - E P E

0992. Se joacă şi în Samariueşti — Gorj. Marin Badea, op. cit. p. 58. Ungurica de doi, în jud. Vîlcea. Fgr. 12314 b şi Fgr. 12323 b. Ungurica de munte, joc în Laloşu — Vîlcea. Mgt. 4242 II d. Disc S T M - E P E 0992. Ungurica petroliştilor, joc în Peşteana — Jiu, jud. Gorj. Mgt. 1513 o (roşu). Unguriţa. Ştefan St. Tuţescu, Izvo­ rasul nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 . p. 2 0 - 2 1 . Unguroaica, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 179. Urlăţeanea, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 178. Ursa, joc în jurul Caransebeşului. A. Sequens, op. cit., p. 4. în Obreja — Caras Severin i se zice Mormiru, iar în Dalei acelaşi judeţ, Ţandăra. T. Bre­ diceanu, op. cit., p. 332. Se joacă în Borlova — Caras Severin. Mgt. 3193 I t; cu grup de jucători, Mgt. 3193 II t. Ursa pe băţ, joc în Rudăria — Caras Severin. Mgt. 2752 a II (roşu). Ursariu, joc în com. Plosca — Teleorman. Mgt. 3789 II e (roşu). Ursarul, joc în com. Plosca — Teleorman. Mgt. 3790 I a (albastru). Ursăreasca. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Horă. FI. Cristescu, op. cit.. p.

6.

Ursăreasca

sau

Ţigăneasca

se

joacă în com. Sita Buzăului, jud. Covasna. A. Bucşan, op. cit., p. 211. Joc de bărbaţi în grup sau solistic, avînd caracter improvizatoriu, în com. Tulnici — Vrancea. Anca Giurchescu şi C. Eretescu, op. cit., p. 79. Horă în Poiana Mărului — Braşov. Mgt. 3361 II a. Ursăreşte, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 90. Ursăria, horă săltăreaţă urmată de învîrtita, în jud. Teleorman, Vlaşca şi Ilfov. N. -Varone, op. cit., p. 49. Ursăria ca la Tufeni — Olt, se joacă frecvent în cadrul Căluşului, în toate satele de pe Valea Cotmeanei.

188 38 I se zice Ursăria după horele „pe bă­ taie" numite Chilabale, care se joacă cu bătăi de sincopă executate înfun­ dat (H. B. Oprişan, op. cit. p. 210). Ursitoru, joc fluierat din gură în Frăsinetu - Olt. Mgt. 1028 a. Ursoaica, joc cîntat din fluier, în com. Valea Standului — Dolj. Mgt. (R) 2522 t. Ursul, joc în Măcieşul de jos — Dolj. Mgt. 3026 I b. Ursuleţul, horă. G. N. GeorgescuBreazul, op. cit., p. 149. Urzica, horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cardaş.

Urzicuţa, horă. G.N. GeorgescuBreazul, op. cit, p. 189. Urzicuţa din Tătărăşti — Hune­ doara. Disc 45-EPC 10.454. Usturoiul, joc în Hîrtop — Su­ ceava şi Paşcani — Iaşi. C. G. Prichici, op. cit., p. 53. în com. Hîrşova — Constanţa. Mgt. I 1640 1. Uşiu, uşiu, pasărea, joc în Rudari, jud. Olt. Mgt. 2492 j . Uţulca (Huţulca), joc în Valea Bourei — Suceava. Mgt. 2847. Uzdupu, joc în com. T r a i a n — Tele­ orman. Mgt. 2767 i (albastru).

f — ; Agaua — Brăila şi Dăieni — Tulcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit, p. 670. Joc în Hîrşova, jud. Constanţa. Mgt. II 1639 a. Vasîlca, joc în Bivolari, jud. Iaşi Mircea Stan, op. cit., p. 146. Vasîleuţă, fă! Horă. Fgr. 424. Vălceneasca, joc după cîntare din Bistriţa Năsăud. Mgt. 2652 e. fluier, în Bucureşti, Mgt. 358 m. Văleanca, horă. D. Vulpian, op. cit. Vaidieneasca, joc în Băbeni — I, p. 184. Horă în Fălciu. Gavril MuziVîlcea (fost Argeş). Mgt. 1966 e. cescu, op. cit, p. 20; şi în satul ScunValea, joc în satul Ologeni — Pra­ du — Vîlcea. Mgt. 1971 d. hova. Mgt. 1669 f. Vălencuţa, brîu. D. Vulpian, op. Valea Mare, joc în Valea Mare, cit, p. 92. jud. Argeş. Mgt. 1619 f. Vămăşelul, joc în com. Bălăceana — Vals, joc cîntat din muzicuţă în Suceava. Mgt. 1204 g. com. Greci — Tulcea. Mgt. 4206 I x. Vărvegeanca, se joacă la şezători, Valsul Dimineaţa, în com. Gro­ în com. Şanţ — Bistriţa Năsăud Fgr. peni - Brăila. Mgt. 4148 II f. f. 13069 b. Valsul îl mare, dans cîntat din Vecinica, joc în satul Rudari — cimpoi, în com. Gropeni — Brăila. Olt. Fgr. 12590 c şi Mgt. 2492 h. Mgt. 4147 I c c. Valu, joc în Dobrogea. Pompiliu Verbunc ţigănesc, joc în Iernut — Pârvescu, op. cit. p. 189. jud. Mureş. Mgt. 1478 c. Vanghelio, joc în Tariverde — Verbuneul (Bărbuncul, Bărbunca) de Constanţa. Ion Cristian, op. cit., p. 86. la Werbung — recrutare. Joc bărbă­ Vanghelo, joc cîntat din gaidă tesc creat cu ocazia recrutării tinerilor (cimpoi) în Tariverde — Constanţa. în Ardeal. Are un caracter ceremonial. Mgt. 3371 I d. C. Costea, Jocuri fecioreşti din Ardeal, Varbunc, joc în satul Răscruci, B u c , 1961, Joc în Blaj, jud Alba. jud. Cluj. Mgt. (R) 3658 II d. Mgt. 1446 o. Varvigeanca, joc în localitatea Bilbor, jud. Harghita (fost Mureş) Mgt. 3183 I b. Vasilica, horă în com. Giurgeni — Ialomiţa. M. Runcan, op. cit., p. 229. Joc mixt, tip „horă pe bătaie"; este o variantă a jocului Ţigăneasca pe me­ lodia „Ca la uşa cortului", în com. Vaidăul,

joc

în

com.

Salva

190 )0 Verbunecos, joc în Şişterea, jud. Bihor. Mgt. 4262 I j . Verdele, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 93. Vergeluşa, horă legănată în jud Mehedinţi si Ilfov. N. -Varone, op. cit.. p. 49. Verghinada, joc macedonean de fe­ mei (după cîntare din cimpoi), în com. Cogealac, jud. Constanţa. Mgt. 3762 d şi Disc 1024 II a (A. ICED). Veselia tinereţii, sîrbă urmată de învîrtita, în com. Movilita — Ilfov. (N. -Varone). Viata, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 93. Viaţa României, horă, muzica de A. A. Kratochwill, Bucureşti, 1890. Vijalăul, joc în linie sau cerc, în com. Zurbaua — Ilfov. Gh. Gănescu, op. cit, p. 107. Vijelăul, joc în Dragomireştii din Vale, jud. Ilfov. Mgt. 2524 nî. Vin ciobanii, joc în satul Igris, jud. Timiş. Mgt. 3061 II f. Vine ştiuca de la baltă!, brîu, D. Vulpian, op. cit.,p. 91. Horă în Fălciu, jud. Vaslui. Gavril Muzicescu, op. cit. p. 20. Vintilcanca, joc după o melodie din muzicuţă, în satul Trestieni — Praho­ va. Mgt. 4221 W (verde). Viorelele, horă. Muzica de L. Stern. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 3902). Viorica, sîrbă în Stoileşti — Vîlcea. N. -Varone, op. cit, p. 49. Se joacă şi în Slăveşti — Teleorman (melodia din fluier). 'Mgt. 39 n. Virşanca, joc în Pojorîta, jud. Su­ ceava. Mgt. 1462 I c. Visa (joc cu perina) în zona folclorică a Aradului. Ioan T. Florea, op. cit., p. 233. Vi va, Trei păzeşte, joc mixt, formaţia linie cu lanţ de braţe jos, în com. Pătulele — Mehedinţi. Surdu Mişu Ion, op. cit, p. 115.

Vivat, joc în com. Bălăceana — Suceava. Mgt. 1204 o. Vîlceneasca, joc în Alimpesti — Gorj. Mgt. 2652 e (roşu). Vîlceneasca ruptă, în Bibeşti — Gorj. Fgr. 10543 b c. Tib. Alexandru, op. cit, p. 222. Viitoarea, joc popular obişnuit în ziua de Paşti în |com. Săpînţa — Ma­ ramureş (foto — 1923).Tache Papahagi, Graiul si folclorul Maramureşului, Buc, 1925, p. 8 şi p. 178. Vîntul, joc de perechi în zona laşului. Gh. Baciu, op. cit, p. 36. Fgr. 14509 a. Joc în satul Buicesti — Olt. Mgt. 3782 I g (verde). Vîntul ca la Strejeşti, Joc de perechi (fete şi băieţi) întîlnit în zonele folclo­ rice Olt, Teleorman şi Dobrogea. For­ maţia cerc, ţinuta de mîini. Gh. Po­ pescu-Judeţ, op. cit, p. 417. Vîntuleţu (Vîntuleţul), horă care se transformă în învîrtita cu strigături în com. Ciumagi, Giuleşti şi Ştefăneşti — Vîlcea. N. -Varone op. cit, p. 53. Mgt. 1976 e. Mgt. 2442 c. Vînturli-ş bat, joc macedonean (voce şi armonică), în satul N. Bălcescu — t u l c e a . Mgt. 4108 I h. Vîrtecuşul (Vîrticuşul), joc în jurul Bucurestiului. C. G. Prichici, op. cit, p. 88. Mgt. 152 g. Vîrteguşul, joc în satu Rudari — Olt. Mgt. 2494 e. Vîrteju, sîrbă urmată de învîrtiri la dreapta şi la stînga, în com. Movilita - Ilfov. (N. -Varone). Vîrtelniţa, roată de perechi, începe cu sîrba, urmată de învîrtita şi se termină cu hora mare care se execută repede, în amîndouă părţile, în com. Stoineşti — Argeş. N.-Varone, op. cit, p. 53. Se joacă la toate ocaziile în com. Căpăţîneni — Argeş. Badea Marin ş i . . . op. cit. (tabel). Joc ciobănesc cu bîta, în Banat. Gh. Popescu-Judeţ, Jocuri din Banat, 1955, p. 4. Joc în Mehadia — Caras Severin. Mgt. 393 j .

191 n Vlădeanca. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Vlăsceanea, brîu şi horă. D. Vulpian, op. cit, p. 91, 182. Horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Vlăscencuţa, joc în CîmpulungMuscel, Valea Mare si Priboeni — Argeş. Mgt. 2500 (R) i. Disc 1042 b (A. ICED). Se joacă la toate ocaziile în com. Ţigăneşti şi Bogaţi — Argeş. Badea Marin ş i . . . op. cit. (tabel). Fgr. 7544 b şi Fgr. 7544 a. Tib. Alexan­ dru, op. cit, p. 219. Vlăşceneasca, joc în com. Hotarele — Ilfov. C. G. Prichici, op. cit, p. 68. în satele Bucşani şi Podişor — Ilfov. Mgt. 1489 h. Vlăşceneasca lui Zlotea, joc în Ţegheş şi Domneşti, jud. Ilfov. Mgt. 349 e. Vlăşceneasca, joc în Copăceni — Ilfov. Mgt. 308 j . Voiniceasca, joc de patru sau opt flăcăi aşezaţi în linie, mîinile pe umeri. Are mişcări variate, care se termină cu „bătuta şi salturi voiniceşti" ca la chindie, în com. Bivolari — Iaşi şi Ştefăneşti — Botoşani. (N. -Varone). Voinicu, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 92. Voivodina timişană, horă urmată de brîu. Se joacă în unele sate din jurul Timişoarei. N. -Varone, op. cit, p. 49.

Voltara sau învîrtitura. Sîrbă bă­ tută, urmată de învîrtită, în com. Fodora — Sălaj. N.-Varone, op. cit., p. 4 9 - 5 3 . Vrînceneasca, joc în com. Pleşeşti — Vrancea. Mgt. 2437 I i . Vrînceneasca mărunţică, joc în satul Paltin — Vrancea. Mgt. 3075 I u. Vulpea, horă. FI. Cristescu, op. cit, p. 6. Gh. Fira, op. cit., p. 11. Joc ciobă­ nesc în semicerc, ţinuta liberă. Se com­ pune din plimbări şi paşi pe loc, execu­ taţi după comandă, în com. Nucşoara — Argeş. A. Bucşan, op. cit., p. 182. Se joacă la toate ocaziile în com. Ciocă­ neşti şi Corbi, jud. Argeş. Badea Marin ş i . . . ' , op. cit, (tabel).'Fgr. 12398 b Joc în Hunia — Dolj. Mgt. 2600 (verde) II d. Vulpea de la Bechet, joc în satul Laloşu - Vîlcea. Mgt. 3432 m. Vulpea ţărănească, joc în satul Bîrca - Olt. Mgt. 1450 f. Vulpia, joc în Desa si Ciupercenii Noi, jud. Dolj. Mgt. 1815 f. Vulpicica, horă de mînă, în jud. Dolj. N. -Varone, op. cit, p. 53. Vulpiuţa, horă de flăcăi şi fete, cu strigături. „Are diferite variante, în satele olteneşti din Valea Dunării". Gh. Popescu-Judet, op. cit, II, p. 213.

I Zamfirica, cit, Joc

horă. D.

Vulpian,

p. 187. FI. Cristescu, op. cit,

op. p. 5.

în Islaz. Mgt. 2911 f (roşu) şi

Mavrodin — Teleorman. C. G. Prichici, op. cit, p. 69. Zancunele, joc în Giuvărăşti — Olt. Mgt. 2789 p (roşu). Zanganaua, joc popular de femei, în Dobrogea. I. C. Chiţimia, op. cit, p. 348. Zangîra. Elena Sevastos, op. cit, p. 282. Zaporojanca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 95. Zavera, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 187. Zăgăneasca, horă. D. Vulpian, op. cit, I, p. 190. Zăluţa, joc în satul Cornătel — Sibiu. Mgt. 3973 I c. Zăluţa cu strigături, joc în satul Veştem — Sibiu (vioară si voce). Mgt. 3014 1. Zăpăcita, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 186. Disc 5 b (A. ICED). Zărzărica, în com. Hîrlău — Iasi. Fgr. 14514 a. Zărzărica, joc în com. Corni — Botoşani. Mgt. 3555 I h. Zătreanca, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 97. Zăvăleanca, joc în Valea Standului Dolj. Mgt. (R) 2522 p.

Zăvoeanca, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 188. Zbătută, joc în Valea Bolvaşniţa, jud. Caras Severin. T. Brediceanu, op. cit, p. 339. Zbîcu (Svîcu). Se joacă în Clejani — Ilfov. Fgr. 4071 d. Zbornica, joc după cîntare din ţigulică, în Călăraşi — Ialomiţa. Mgt. 1477 c. Se joacă şi în Dobrogea. E u g . Cernea, op. cit, p. 112. Zborul, brîu. D. Vulpian, op. cit, p. 98. Zbughiu, joc în com. N. Bălcescu Teleorman. Mgt. 2917 d (roşu) Disc 1331 I a (A. ICED). Zdrăboleanca (Zdrăbolinca), horă cu paşi simpli, în părţile Gorjului. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit II, p. 217. Joc în com. Fîrţăneşti — Galaţi. Numirea vine de la a zdrobi, a bătuci, jocul fiind de o intensă trăire. Se întîlneşte mai rar. Gr. Băcanu, Culegere de jo­ curi populare din jud. Galaţi, 1971, p. 2 1 0 - 2 1 1 . Zdrăngănită, joc mocănesc cu stri­ gături, în Gîrbova de Sus, Hopîrta şi Măgina, jud. Alba. N. -Varone, op. cit, p.53—55. Fgr. 4900 a. Joc în Aiudul de Sus, jud. Alba. Mgt. 3929 I e. Zdrăncăniţă, joc în Aiudul de Sus - Alba. Mgt. 1402 p.

193 Zdrăncănitul, joc în satul Scundu Vîlcea. Mgt. 1971 p. Zdrelea, joc în Pîngăraţi — Neamţ. Mgt. 2662 Ş. Zdreanţă, joc în satul Conteşti — Teleorman. Mgt. 3787 h. Zdrîmboleanca, joc în com. Runcu - Gorj. Mgt. 3936 II h. Zdrobojita, joc în Leşu, jud. Bistriţa Năsăud. Mgt. 359 j . Zdroboleana, joc în satul Cislău — Buzău. Mgt. 45 h. Zdroboleanca, horă cu strigături. Al. L. Dobrescu, op. cit., p. 59. în Buda — jud. Buzău. Mgt. 3812 II g (roşu) şi Ştorobăneasa — Teleorman. Mgt. 3793 u. Zdrobolinca, joc mixt în cerc, în Brădiceni — Gorj. Marin Badea, op. cit., p. 338. Zdrobura, joc în Cornereva — Caras Severin. Mgt. 4216 I h. Zdroholeanca, joc în jud. Mureş. Mgt. 3182 I i . Zdupa, joc în Valea Stanciului — Dolj. Mgt. (R) 2522 g. Zece paşi, joc în com. Faraoani — Bacău. Mgt. 490 i. Zgîndăriciul, joc cîntat din cimpoi, în satul Dorna Arini — Suceava. Mgt. 564 b. Zgorunul, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 98. Z i c a l a bătrîneasca, horă de flăcăi în com. Rîpa de jos, jud. Mureş. Zicala lui Marian (Purtata II), se joacă în unele sate din jud. Mureş. Mgt. 3181 I. Zicală din cimpoi, joc. Mgt. 496 j . Zicală după cimpoi, joc în Sîmboteni — Timiş. Mgt. 672 c. Z i i ceteraş „de băut", joc cu strigă­ turi. Mgt. 3161 f. Zimniceanca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 94. Zimnicele, joc în com. Şuşanii de Sus, jud. Vîlcea. Gh. Popescu-Judeţ, op. cit., p. 440. -

13 — Dicţionarul jocurilor populare

Zina, joc în Goicea Mică — Dolj. Mgt. 3020 II m. Zinca, joc în satul Bîrca — Olt. Mgt. 1450 i. Zinica, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 186. Zincăneasca, joc în Reghin — Mu­ reş. Mgt. 1677 I a. Zîrna, horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 185. Zlata, horă urmată de chindie, în jud. Vlaşca. N. -Varone, op. cit., p. 55. Joc în com. Conteşti — Teleorman. Mgt. 3787 d şi în Alexandria — Teleor­ man. C. G. Prichici, op. cit., p. 57. Zlatăriţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 191. Zlîmnicu, joc în com. Gropeni — Brăila. Mgt. 4148 II y. Zlota, joc în com. Răzmireşti — Teleorman, Mgt. 3792 II d (roşii). Zloata, joc în Frumoasa — Teleor­ man. Mgt. 1793 k. Zmceaua, joc în satul Săpata — Dolj. Mgt. 3026 I 1. Zmcuriţa, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 191. Zmiorica, joc în satul Musca — jud. Alba. Mgt. 3567 II S. Zoeana (la Colentina), brîu. D. Vul­ pian, op. cit., p. 94. Zopu, joc în com. Răzmireşti — Teleorman. Mgt. 3792 II j (roşu). Zoralia, (zuralia), horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 185. George Baronzi, op. cit., p. 91 —92. Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Un fel de bătută. Dim. C. Ollănescu, op. cit., p. 121. Horă cu strigă­ turi, după masa de cununie. L. Şăineanu, op. cit., p. 68. Se joacă după melodia „Ca la uşa cortului". Dicţ. limbii române, 1958, p. 959. Se întîlneşte la toate ocaziile, în com. Tutana şi Albeşti, jud. Argeş. Badea Marin ş i . . . , op. cit. (tabel). Zorească, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 9 4 - 9 6 .

194 Zorelele, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 189. Zorile, horă obişnuită la nunţi în toate comunele din Muntenia, lunea, în zori de zi, cînd nuntaşii şi lăutarii conduc pe naşi acasă. Alaiul se opreşte pe unde stau rude sau prieteni şi joacă Zorile, chiuind şi bînd pe rînd din plosca tradiţională, împodobită cu brad verde. N. -Varone, op. cit., p. 3. Joc în Deoncesti — Alba. Mgt. 1869 f. si în Valea' Barnii — Alba. Mgt. 2708

ii y-

Zugrăvită, horă. D. Vulpian, op. I, p. 190. Zulnia, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 188. Zupa, joc în Răzmireşti — Teleor­ man. Mgt. 3792 I e. (albastru). Zuralia, joc în Priboeni şi Fureşti — Argeş. Gh. Suliţeanu, op. cit., p. 410, 411. în com. Gura Teghii — Argeş. Mgt. 3153 a; şi satul Policiori — Buzău. Mgt. 3800 I g (verde). Disc 641 b (A. ICED). Zurgălău, joc domol în com. Checit.

trosu şi Ghergheşti — Vaslui. Bălan Nicolae şi Stan Mircea, op. cit., p. 211. Zurzulia, horă. D. Vulpian, op. cit. I, p. 188. Zutina, joc în com. Traian — Teleor­ man. Mgt. 2787 i (roşu). Zuvelca, brîu. D. Vulpian, op. cit., p. 97. Z v i c i u l , tip de horă iute în com. Mineri — Tulcea. Este adus în Dobro­ gea din zona Giurgiului. Gh. PopescuJudeţ, op. cit., p. 670. Z v î c u (zis şi Galaonu), brîu. FI. Cristescu, op. cit., p. 5. Zvîcul (Saltă), joc în com. Bogata — Ialomiţa. Mgt. 3404 II p. şi Niculiţel — Tulcea. Mgt. 1602 n. în com. Mavrodin — Teleorman. Fgr. 9368 b. Zvîcul cu strigături, se joacă în com. Poroschia — Teleorman. Mgt. 1727 c. Zvîcul de la Valea Ciorii, joc în com. Slobozia — Ialomiţa. Const. G. Prichici, op. cit., p. 25. 1900! Horă de Lucia G. Dodescu. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz., (III 2532).

ADDENDA* Altiţa, dans lent de femei cu cîntare (voci), legănări ale corpului în rit­ mul paşilor şi bătăilor din palme, în com. Bilca — Suceava. Cioară Măria, „Zona etnografică Rădăuţi", B u c , 1979 (p. 134). Apşănescu, joc iute în unele sate din Maramureş. T. Brediceanu, „170 melodii. .'." B u c , 1967 (p. 203). Bălaia pe săltate, joc în Poiana-Deleni, jud. Iaşi, Mgt. 4507 Ie. Bătaia curată, joc în Poiana (Deleni) — Iaşi, Mgt. 4507 I n. Bătută (joc Iîngă foc) în Suceveni — Galaţi. Mgt. 4531 u. Buhăiasca, joc în satul Armăşoaia, com. Pungeşti, jud. Vaslui. Mgt.3464r. Bunghereasca, joc în com. Fundu Mol­ d o v e i — S u c e a v a . Mgt. 1194 o. Buricu, joc în Răscăeţi — Dîmboviţa. Mgt. 4511 I v. Busuiocul, horă de femei cu melodie vocală, în Bilca, jud. Suceava. Cioa­ ră Măria, „Zona etnografică Rădă­ uţi", p. 134. Orăşelul, joc în Andrieşeni — Iaşi. Mgt. 4507 II c. Costeasca, joc în Corbii-Mari, jud. Dîmboviţa. Mgt. 4531 c. Dărmătura, joc în Suceveni — Galaţi. Mgt. 4531 e. Hora Bălăcenii, în Bălăceana, jud. Suceava. Mgt. 1203 p. Hora de la Turda, muzica de Dariu Pop. G. Sbîrcea, „Oraşele muzicii", 1976, p. 115. Hora în două părţi pe ocolite, în Tismana Gorj .Disc 1337 a (A.ICED).

Hora lui Kiazîm, în Rîca — Argeş. Mgt. 1834 e. Hora Nuţii, se joacă în com. Beiu — Teleorman. Th. Adameştianu. „Iz­ voraşul" V I I nr. 5 - 6 / 1 9 2 9 , p. 20. Ilora-n şapte scări. Disc 2361 II b. (A.ICED). Lazăru cu frunza lată, joc în PoianaDeleni, jud. Iaşi. Mgt. 29507 I j . Mărunţica sau Dura, joc în com. Radovanu — Ilfov. Fgr. 7418 b. Moghişul, joc în Andrieşeni — Iaşi. Mgt. 4507 II j . Pestişanca, se joacă în toată zona fol­ clorică din Muntenia si Oltenia. Disc 1337 (A.ICED). Petrişorul, joc în Scrada — Gorj şi Te'iş — Dîmboviţa. Disc 1476 I o (A.ICED). Sîrba Constanţa, Lucia Andronic-Vasilescu şi Eleonora Bădulescu, op. cit., p. 67 —69. Sîrba darurilor de nuntă, în Andrie­ şeni — Iaşi. Mgt. 1457 II 1. Sîrba de Ia Tălpigi, se joacă în Suce­ veni — Galaţi. Mgt. 4531 c. Sîrba înainte, bătută pe burdui, în com. Runcu — Gorj (N. Varone, „Jocurile naţ. rom.", 1938, p. 319). Şoagher-Moagher, joc în Şerbăneşti — Galaţi. Mgt. 4508 v. Ţinti dzile şi şase nopţi, joc în Tari­ verde, jud. Constanţa. Mgt. 3372 I b. Zoralia, „O bătută foarte sprintenă, ai cărei paşi sînt adesea însoţiţi de un zîzîit prelung al jucătorilor". T. Burada, în Almanah muzical, Iaşi 1877, p. 62.

*) Jocuri imprimate pe bandă de magnetofon, de specialiştii coregrafi: Anca Giurchescu şi Andrei Bucşan de la I C E D . 13*

Bibliografie A D A M E Ş T E A N U , T H . , «Diferite jocuri populare», în «Izvoraşul» nr. 5 — 6/1929, p. 21. A G O P I A N P E T R E ŞI B A D E A M A R I N , «Dansuri populare din regiunea Hunedoara. . .» Deva, 1963, 140 p. cu 11. şi n. muz. Album de arii şi dansuri naţionale, Bucureşti f. a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 1690). A L E C S A N D R I , V A S I L E , «Hore româneşti», Zimbrul nr. 12 de luni, 15 oct. 1850. A L E C S A N D R I , V A S I L E , «O nuntă ţărănească», 1 act. Reprezentată la 3 febr. 1848, vezi Teatrul românesc nr. 1, Iaşi 1850 (p. 1 — 25). V.A. (Vasile, Alecsandri), «Melodiile româneşti», în România literară, Iaşi, 1855 (p. 110—413). Apreciază albumul lui Cari Mikuli, tipărit la Leopol, 1850, care cuprinde 48 arii de tot felul (doine, hore, cîntece de lume etc). Se reproduce prefaţa de la Colecţii şi arii româneşti de Henri Erlih, Viena, 1850 (p. 111, 112 — 113). A L E C S A N D R I , V A S I L E , «Opere complete. Poezii.» Voi. I— II, Bucureşti 1896-1898 (Hore cu diferite numiri). A L E X A N D R U , T I B E R I U , «Folcloristică, organologie, muzicologie.» Studii. Buc. Ed. muzicală, 1978, 264 p. A N A L E L E D O B R O G E I , An. I/1920-an. 11/1930. (Cuprinde folclor coregrafic dobrogean). A N D R O N I C - V A S I L E S C U , L U C I A ŞI B Ă D U L E S C U , E L E O N O R A , V., «Manual de dansuri naţionale», Bucureşti, Ed. Sportul, 1927, 144 p. (Descrie 35 jocuri populare). A S A C H I , G H E O R G H E , este cel dintîi care descrie amănunţit jocul Ardeleana în Gazeta de Moldavia nr. 15, Iaşi, 19 febr. 1851. B A C I U , G H E O R G H E , «Jocuri populare din nordul Moldovei», Bucureşti, 1958, 240 p. cu 11. şi n. muz. B A C I U , G H E O R G H E , «Cartea coregrafului amator», Bucureşti, 1965, 143 p. cu fig. B A C I U , G H . ŞI P O P E S C U - J U D E Ţ Gh. «Dansul popular românesc», Studii, voi. I . . . Bucureşti, 1958, 384 p., cu 11. şi n. muz. B A C I U , G H . şi P Î R V U , D U M I T R U , «Ca la noi pe plai», (Dans popular din raionul Cislău). . . Ploieşti, 1965, 64 p., cu fig. şi n. muz. B A D E A , M A R I N , «Jocuri populare din Gorj», Voi. I. Tîrgu-Jiu, 1974, 440 p. B A D E A , M A R I N şi SOCACIU, L E O N T E , «Culegere de dansuri din folclorul argeşan», Piteşti, 1973, 215 p. cu fig. B Ă L A N , N I C O L A E şi STAN, M I R C E A , «Drag mi-i cîntecul şi jocul», Culegere de cîntece populare şi melodii de joc, din jud. Vaslui. Vaslui, 1972, 215 p. B A L T Ă , I. L I C Ă , «Jocuri populare din jud. Dolj», Craiova, 1970, 251 p., n. muz. B A R O N Z I , G E O R G E , «Opere complete», voi. I. Limba română şi tradiţiunile ei, Galaţi-Brăila, 1872. (Numiri de danţe, p. 91-92). B A R T O K , B E L A , «Cîntece populare româneşti din comitatul Bihor». Buc. 1913, (Ardeleana, p. 294-298).

197 B A R T O K , B E L A , «Jocuri poporale româneşti». Universal-Edition, Leipzig, 1918. B A R T O K , B F X A , Volksmusik der Rumânen von Maramureş, Miinchen, Drei Masken Verlag, 1923. B Ă C A N U , G R I G O R E , «Jocuri populare din Vrancea», Galaţi, 1965, 136 p., cu il., n. muz. + 2 1. portr. B Ă C A N U , G R I G O R E , «Jocuri populare din sudul Moldovei», Galaţi, 1969,164 p. cu fig., n. muz., 6 pl. B Ă C A N U , G R I G O R E , «Horelor . . . surorilor . . . » Culegere de jocuri populare din jud. Galaţi. Ga­ laţi, 1971, 240 p. cu fig. şi n. muz. B E L D I E I. C., «Obiceiuri la nuntă», în rev. Ion Creangă, II, nr. 4 din febr. 1909 (p. 48 — 49) B E L D I E - J O R Ă Ş T I I. C , «Monografie com. Jorăşti din jud. Covurlui», Bucureşti, 1911 (jocuri p. 31-32). B E L L A N G E R , S T A N I S L A S , «Le Keroutza. Voyage en Moldo-Valachie», Tome I, Paris, 1846 (p. 125-128). B E R D E S C U , A L E X . , «Melodii române», Caiet 2, Bucureşti, 1861. B I G E A N U ( B I A N U E U G E N ) , «Arta dansului sau îndreptar practic pentru toate jocurile sociale moderne», Blaj, 1907. B Î R L E A , O., «Istoria folcloristicii româneşti, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, B u c , 1974, 600 p. B O B U L E S C U , C , «Lăutarii noştri. Din trecutul lor». Schifă istorică asupra muzicii noastre naţionale corale cum şi asupra altor feluri de muzică. Bucureşti, 1922, 183 p. B O H E R M., «Scenes populaires roumaines», nr. 2. Prdude

et Hora (Danse naţionale), pour orchestre.

Paris (din «Bibliographie Franco-Roumaine, de Al. Rally şi Getta-Helene Rally», Tome I I , Paris, 1930, p. 293). B O J Î N C Ă , D A M A S C H I N T., «Anticele romanilor. Acum întîia oară pe româneşte scrise». Buda, 1832. (Cartea V, Cap. I: Despre cerimonille nunţilor, p. 206-213. Partea I I , 1833. Despre jocurile

romanilor,

p. 183 — 194).

B O R Ş I A N U , A U R E L IAN, «Jocuri naţionale. învîrtite româneşti». Reghin, 1922, 69 p. Bibi. Acad. R.S.R., Cab. muz. (I, 23). B O U R E A N U , E U G E N , «Nunta», în revista Floarea darurilor, Bucureşti, nr. 22 din 26 aug. 1907 (p. 351-352). B R A N I S C E , V A L E R I U , «Căluşerul jucat în secolul al XVMea». Transilvania X X I I , nr. 8, 15 aug. 1891. B R A N I S C E , V A L E R I U , «Muzică şi dansuri la români, în veacurile X V I şi X V I I » . Conferinţă Braşov, 1909, 16 p. B R Ă I L O I U , C. ,«Nunta din Feleag». Bucureşti, 1938, 11 p. cu n. muz. B R E D I C E A N U , T I B E R I U , «Jocuri româneşti pe teme populare». (Piano solo). Caiet I—VIII, ed. Il-a, Leipzig. Preludiu şi hore (1905) compuse pentru pian. Din Poemul muzicaletnografic, Ediţia IlI-a, Lipsea, 1905, 18 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7625). B R E D I C E A N U , T I B E R I U , „170 melodii populare româneşti din Maramureş", Bucureşti, E S P L A , 1967 (p. 203). B R E D I C E A N U , T I B E R I U , «Melodii populare româneşti din Banat». Din colecţia 10 melodii populare româneşti din Banat. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Constantin Zamfir. Bucureşti, Editura muzicală, 1972, 382 p. B R E D I C E A N U , T I B E R I U , «Scrieri». Ediţie îngrijită şi prefaţată de Brînduşa Nuţescu, Bucureşti, Ed. muzicală, 1976, 288 p. cu il. «Buciumul», Foaie pentru strîngerea folclorului. Brădiceni-Gorj. nr. 1/1924, nr. 10/1926. (Se des­ criu numeroase jocuri populare). B U C Ş A N , A N D R E I , «Jocuri din Ardealul de Sud». Bucureşti, 1957, 116 p., cu il. şi note muz. B U C Ş A N , A N D R E I , «Jocuri populare din Muscel şi Bran», Bucureşti, 1958,188 p. cu il. şi n. muz.

198 B U C Ş A N , A . (Balacl Emanuela şi Bucşan Andrei), «Jocuri din Transilvania de sud». Monografie coregrafică, Braşov, 1969, 548 p., cu n. muz. şi 12 pl. color. B U C Ş A N , A N D R E I , «Specificul dansului popular românesc». B u c , Edit. Acad. R. S. România, 1971, 455 p., cu fig., n. muz. şi pl. B U C Ş A N , A N D R E I , «Dansuri şi obiceiuri de pe Valea Hîrtibaciului». (De un colectiv alcătuit din A. Bucşan, Em. Balaci şi Corneliu-Dan Georgescu). Sibiu, 1974, 184 p., cu h. şi n. muz. B U R A D A T E O D O R T., «Cercetări asupra danturilor şi instrumentelor de muzică ale românilor», în Almanah muzical, III, Iaşi, 1877. (Descrie numeroase jocuri, p. 53 — 104). B U R A D A , T E O D O R T., «Istoria teatrului în Moldova». Voi. I, Iaşi 1915. (Căluşarii, p. 62-70). B U Z I L Ă , Ş T E F A N , «Monografia Comunei Sîniosif sau Poiana, comitatul Bistriţa-Năsăud». Bis­ triţa, 1910 (foto: «Tineretul din Sîniosif în horă» şi jocul «De-a învîrtită», p. 434, 436). C A N T E M I R , D I M I T R I E , «Principis Moldaviae: Descriptio antiqui et hodierni Status Moldaviae». (Descrierea Moldovei). Caput X V I I «De Moldavorum moribus». Traducere de A. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş, după originalul latinesc . . . tipărită de Societatea Academică Română. Bucureşti, 1872, Tom II, Cap. X V I I : «Despre datinile Moldovenilor» (p. 141 — 142 Hora, Danţu, Căluşieri). CARDAŞ, G H . , «Căţeaua», joc popular în com. Broşteni şi Drăguşeni, jud. Suceava, în rev. Ion Creangă. An. X I I I , nr. 3 din martie 1920 (p. 42 — 44). C A R D A Ş , G H . , «Cîntece poporale moldoveneşti...» Arad, 1926, 192 p. C A R D A Ş , G H . , «Jocuri populare moldoveneşti». Colecţie inedită. C A R P , P A U L A şi A M Z U L E S C U , A L E X . , «Cîntece şi jocuri din Muscel». Bucureşti, 1964, 312 p., cu n. muz. C E R C H E Z C , «Căluşul în Metafizica daciană». Prietenii istoriei literare. Voi. I, Bucureşti 1931, p. 264-275. C E R N E A , E U G E N I A , «Folclor muzical din Sălaj». Sălaj, 1972, 198 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25423). C E R N E A , E U G E N I A , «Melodii de joc din Dobrogea». Bucureşti, Ed. muz. 1977, 188 p. cu n. muz. C H I R I A C , D. M I R C E A , «Sîrba din Doljeşti». Suită de melodii populare de joc f. 1 şi f.a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 7848). C H I Ţ I M I A T . C , «Folclorişti şi folcloristică românească». Bucureşti, Acad. R.S.R., 1968, 406 p. C H I V U , M A R I N , «Pe un plai de dor». Culegere de folclor muzical din jud. Galaţi. Galaţi, 1970, 168 p. (Ediţie alcătuită sub îngrijirea prof. M. Chivu). C I O A R Ă M Ă R I A „Zona etnografică Rădăuţi", Bucureşti, Ed. Sport — Turism 1979,156 pcu il. col. C I O B A N U , G H . , «Izvoare ale muzicii româneşti». Culegeri de folclor şi cîntece de lume. Bucureşti, Ed. muzicală, 1976, 266 p. (Cu reproduceri, facsimile din Ch. Mikuli: Airs nationaux roumains. Cahiers 1 - 4 ) . Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 26998). C L A R E T I E , LfiO, «Feuiiles de route en Roumanie». La Roumanie intellectuelle contemporaine, Paris, 1912, 271 p. C O D R E A N U , T U R T U R E L , «Căluşierul», în Observatoriu, II, Sibiu, nr. 20, martie 1879 (p. 77-78, 81-82). C O L I B A Ş I , S., P „ «Jocul Căluşarilor», în rev. Ion Creangă, Bîrlad. An. II, nr. 4/1925. (Războiul, partea Il-a din jocul Căluşarilor, în nr. 6/1919, p. 78 — 83 şi 119 — 121). COLMAR, C H O V A N , «Danses roumaines, â quatre mains, d'apres motifs populaires», Wien, f.a. (Din Al. Rally et Getta-H61ene Rally, Bibliographie Franco-Roumaine. Tome II, Paris, 1930). COMIŞEL, E M I L I A , «Dansul popular românesc». Bucureşti, 197L 1973 şi 1974, 18 p. (Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice, Sinaia şi Braşov). (

199 COMOARA S A T E L O R , revistă populară. Bucureşti, an. II, nr. 5 — nr. 11/1907. (Jocuri, p. 13, 14 şi 169). COMOARA S A T E L O R , rev. de folclor, Blaj. An. II, nr. 3/1924. An. V, nr. 5-6/1927. (Multe jocuri). C O N S T A N T I N , G H . , «Cîntece şi jocuri populare din Moldova». B u c , 1963. C O N S T A N T I N E S C U , ION, «Hore», în ziarul Ordinea nr. 503, de duminică, 10 aug. 1930, p. 2. C O N T E M P O R A N U L nr. 43 din 20 oct. 1972, p. 8. Datini şi obiceiuri din Maramureş. Dansul leagănelor pe Valea Vişăului — Maramureş (Foto). COSMA, V I O R E L , «Figuri de lăutari». Bucureşti, Ed. muzicală, 1960, p. 231. COSMA, V I O R E L , «Istoricul jocului „Periniţa" descris amănunţit de G. T. Niculescu-Varone în „ J o ­ curi româneşti necunoscute"», 1930 (vezi Magazin, nr. 154 de sîmb. 17 sept. 1960, p. 2). COSMA, V I O R E L , «N. Filimon, critic muzical şi folclorist». Bucureşti, 1966. COSMA, V I O R E L , «De la cîntecul zaverei la imnul unităţii naţionale». Timişoara, Ed. Facla, 1978, 188 p. COSTEA, C O N S T A N T I N , «Jocuri fecioreşti din Ardeal, Structura şi tehnica mişcării», Bucureşti, Ed. muz., 1961, 168 p., cu fig. şi n. muz. COSTEA, C O N S T A N T I N , «Folclor coregrafic din Bihor». Voi. I, Oradea, 1968, 436 p. cu fig. şi n. muz., Voi. II, 1972, 422 p. C R I S T E S C U , F L O R I A N , «în mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă». Adunate din jud. Teleorman. „Biblioteca folcloristică", nr. 7, Craiova, 1910. C R I S T I A N , ION, «Pandelaşul». Culegere de melodii de joc din Dobrogea, alcătuită şi îngrijită de. . . Constanţa, 1972, 107 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25421). Cronica, Iaşi an X , nr. 8/1977, p. 2, «Sîrba de la Dumbrăviţa», din repertoriul de dansuri al com. Dumbrăviţa-Botoşani. D A N D I M I T R I E , Mănăstirea şi comuna Putna. Cu o stampă. Bucureşti 1905 (p. 149). D A N C E IACOB, «Jocuri populare din judeţul Satu-Mare». Satu-Mare, 1970, 194 p. cu fig., 1 f. h. D A N C E , IACOB, «Jocuri populare codreneşti». Satu-Mare, 1972, 228 p. D A N G A , G H . , «Sîrba în căruţă, joc popular». Cluj, 1959, 43 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 6743). D A N G A , G H . , «Cîntece şi jocuri populare bănăţene din com. Naidăş-Banat». Reşiţa, 1969. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 24834). Dansuri ale naţionalităţilor conlocuitoare din R.P.B. Culegere întocmită sub îngrijirea coregrafilor: Veronica Hinghian şi Sever Tita . . . Bucureşti, 1958, 200 p., cu fig. şi n. muz. + 12 pl. Dansuri populare româneşti (2 voi.). Bucureşti, 1956—1958. Lucrare întocmită sub îndrumarea maestrului de balet Gh. Baciu. Voi. I, 172 p. Voi. II, 259 p. (Cu schiţe şi pl. color). Datini şi obiceiuri din Maramureş. Culegere de librete pentru spectacole folclorice. 2 voi., Baia Mare, 1968-1972, Voi. I, 63 p. Vbl. 2, Datini şi obiceiuri, 56 p. Datini şi dansuri populare din judeţul Cluj. Cluj, 1974, 192 p., cu fig. şi n. muz. D E J E U , ZAMFIR. «Folclorul muzical pe Valea Drăganului». Cluj-Napoca, 1976. D E L I O N , PA V E L , «Melodii şi jocuri populare din Moldova». Iaşi 1967. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (I 23070). D E L I O N , PA V E L , «Cîntece şi jocuri populare din Moldova». Iaşi, 1972, 271 p. (Culegere alcătuită şi îngrijită de Mircea Stan). Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25729). D E L I O N , PA V E L , «Cîntece şi melodii de jocuri populare din judeţul Suceava». Suceava, 1973, 79 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (X 26133). D E M I D O F F , A N A T O L E de . . . , «Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Execute en 1837. Edition ilustree de soixante-quatre dessins par Raffet. . . Paris, 1841. (Tome I, Chapitre III, Bukharest-Valachie, p. 142).

200 D E N S U Ş I A N U , N I C O L A E , «Cestionaiiu despre tradiţiunile Istorice şi anticităţile terilor locuite de români. Partea II (Ediţiune separată din Revista critică literară a d-lui Aron Densuşianu), Iaşi, 1895 (p. 3 0 - 3 1 , X X V I I , p. 199-201). D E N S U Ş I A N U O V I D , «Graiul din Ţara Haţegului», Bucureşti, 1915, (p. 242-243 şi 276-277 descrie multe jocuri). Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Ed. Acad. R.S.R. 1975. Dicţionarul Umbli române (Redactat de prof. Sextil Puşcariu). Tom I, II, Academia Română, Bucureşti, 1913-1929. (Multe jocuri). D O B R E S C U , A L . L., «Manual de dansuri naţionale», Craiova. Ed. Scrisul românesc, 193... , 175 p., cu il. şi n. muz. DOMBY, E M E R I C , «Dansuri populare din jud. Cluj». Voi. I, Cluj, 1967, 332 p., 9 f. color; voi. H/1971. 351 p., 6 f. col. DOMBY, E M E R I C , «Dansuri populare din jud. Sălaj». Zalău, 1976, 199 p. DOMOKOS, ISTVAN, «Seara la izvor». Jocuri din Ibăneşti. Versiunea românească, Veronica Hinghian. Tîrgu Mureş, 1969, 136 p., cu il., n. muz. DOMOKOS, ISTVAN, «Tăietorii de lemne». Jocuri din Valea Gurghiului, (Ibăneşti-Hodac) Tîrgu-Mureş, 1970, 359 p. cu fig., n. muz., pl. D U M I T R U , E M I L I A N , «Brîuri din munţii Banatului». (Culegere şi aranjament muzical Sava I l i c i . . . ) Timişoara, 1966, 320 p., cu fig. şi n. muz. E I S I K O V I T S , M I H A L Y , «Dansuri vechi ardeleneşti». Bucureşti, 1960, 12 p. Bibi. Ac. R.S.R. Cab. muz. (III 20006). Electrecord. Catalog de discuri. Ediţia a Vl-a. Bucureşti, 1977 (p. 87 — 123. Jocuri populare). E L E F T E R E S C U , E M I L , «Originea şi istoricul jocului Căluşarilor», în rev. Şezătoarea nr. 12/1922. E L I A D E , A N T O N , «Nunta ţărănească în partea Olteniei de la Dunăre», în Noua Revistă Română, nr. 39, 1 sept. 1901, (p. 120-124). E L I A D E R Ă D U L E S C U , ION, «Curier românesc», X V , nr. 41, 31 mai 1843. Jocul Căluşarilor, p. 167 — 168. Acelaşi joc descris şi în „Lepturariu românesc" Tom. IV, Viena 1864, p. 212-214). E N A C O V I C I , G E O R G E , «Jocuri olteneşti». Op. 24. Bucureşti, E S P L A , 1951, 356 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (M 5846). E H R L I C H , H E N R I , «Cîntece şi jocuri române. Arii naţionale pentru pian». Prefaţa care însoţeşte aceste arii, scrisă în limba română şi franceză, a fost reprodusă în ziarul Zimbrul nr. 7, de luni, 24 iulie, Iaşi, 1850, p. 26-27. E H R L I C H H E N R I , „Airs nationaux roumains", Viena 1850. Album cu 15 melodii. „Se descrie sumar dansurile: hora, brîul şi căluşarii". Ovidiu Birlea, „Istoria folcloristicii româ­ neşti", 1974, p. 119. Familia - Revistă, Budapesta, an. X I I I , nr. 6, 1877 (p. 69-70). F E R R A R I , G A B R I E L L E , «Balet du Cobzar Nr. 1, Doina et Sîrba . . . » Transcription pour harmonie ou fanfare, par Eduard Michel, Paris, 1923 (din A. Rally et Getta-Helene Rally, Bibliographie Franco-Roumaine, Tom. II, 1930, p. 294). F I R A , G H . , „Cîntece şi Hore. Din viaţa poporului român" (Ediţiunea Academiei Române), Bucu­ reşti 1916. (Prezintă 49 hore puse pe note muzicale de D. D. Kiriak,p. 85—118). F I R A , G H . , «Nunta în jud. Vîlcea». Cu raport-prefaţă de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1928 (p. 7-53). F L I N Ţ I U , G. I., «Coregrafia românească. Fecioreasca, Învîrtită şi alte jocuri naţionale din Ardeal Tîrgovişte, 1936, 106 p., cu il. şi note muz. F L O R E A IOAN T., «Folclor muzical din judeţul Arad», voi. I — 500 melodii de joc. Arad, 1975, 296 p., cu n. muz. f

201 F L O R E A , M I H A I , Prietenii mei, concurenţii. Formaţii şi portrete de artişti amatori. Bucureşti, 1976, 215 p. (p. 63). F R Î N C U , T E O F I L şi C A N D R E A , G E O R G E , «Românii din Munţii Apuseni» (Moţii). Scriere etnografică cu 10 ilustraţiuni. Bucureşti, 1888. (Partea III, Ispasul sau ziua Călu­ şarilor, Bătuta, Haidău, Romanul, p. 130—133). G A R A I , IDA, «Jocuri populare pădureneşti», Deva, 1960, 44 p., cu fig. şi n. muz. G Ă L A V U , D U M I T R U , «100 melodii de jocuri din Dobrogea». Constanţa, f.a. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 23321). G Ă L A V U , D U M I T R U , «Jocuri populare din Tulcea», f. 1. 1974, Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (I 26789). G Ă M A N , G H . şi P O P E S C U , IOAN, „Jocuri populare din regiunea Bucureşti". Bucureşti, 1965. 238 p., cu fig. şi n. muz. G Ă M A N , G H . şi P O P E S C U , IOAN, „Jocuri populare din Zurbaua şi Otopeni". Bucureşti, 1967, 140 p., cu n. muz. G Ă N E S C U , C O N S T A N T I N , «Jocuri populare din jud. Brăila». Brăila, 1973,108 p. cu fig. şi n. muz. G E O R G E S C U C O R N E L I U D A N , Melodii de joc din Oltenia. Bucureşti, 1968. G E O R G E S C U - B R E A Z U L , G. N., Cronica muzicală. «Coregrafie românească sau balet vienez?» Cuvlnlal nr. 1077 de luni, 23 apr. 1928, p. 1. G E O R G E S C U - B R E A Z U L , G. N., «Muzica în programele analitice ale Snvăţămmtului secundar»,... Bucureşti, 1929. G E O R G E S C U - B R E A Z U L , G. N., «Muzica jubiliară, România în port, joc şi cîntec». Poem muzi­ cal etnografic de Tiberiu Brediceanu. Cuvlntul nr. 1463 de luni, 22 mai 1929, p. 1 (Cronică muzicală). Ghiluşul, revistă folcloristică. Balota-Dolj, nr. 1/1913 — 12/1914. (Sînt descrise diferite jocuri). G I U R C H E S C U , A N C A şi E R E T E S C U , CONSTANTIN, «Folclor coregrafic din Ţara Vrancei» Focşani, 1974, 183 p. G Î D E I , A. V. Monografia comunei rurale Bragadiru-Bulgar din jud. Ilfov, plasa Sabaru. Bucu­ reşti, 1904. (Jocuri vechi, p. 171 — 172). G O R O V E I , A R T U R , «Datinile noastre la nunţi». Bucureşti, 1910, 108 p. G R E C U , ION, «Folclor muzical din Argeş. Balade, doine, cîntece lirice, cîntece de nuntă, melodii de joc, cîntece vechi şi noi». Bucureşti, 1974. 120 p. G R I S E L I N I , «Descrierea Banatului». Tradusă de Meletiu Dreghici. Timişoara, 1881 (p. 79—80). H A Ş D E U , B O G D A N — P E T R I C E I C U , «Etymologicum Magnum Romaniae». Dicţionarul limb ei istorice şi poporane a Românilor. Tom. I, Bucureşti, 1886 (p. 490—491, 766 — 767). H O R W Ă T H , M A R G I T , «Suită de jocuri din Săcalu de Pădure şi Luieriu. Traducere. Szekernyes Lâszl6. Tîrgu Mureş, 1970, 121 p., cu il. şi n. muz. I L I C I , I. SA VA, «Melodii de jocuri bănăţene . . . » Timişoara, 1964. 111 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (I 21245). I O A N I N , CRIST., «Tilinca sau culegere de mai multe cîntece naţionale din ambele Principate . . . » Partea II, Bucureşti, 1859. (Săbărelul, p. 24, Hora Tecuciului, p. 40-41). Ion Creangă, revistă de limbă, literatură şi artă populară. Bîrlad an. II, 1909 —an. V I I I nr. 11/1915. (prezintă multe jocuri). I O R G A N I C O L A E , „Istoria românilor prin călători", voi. 11,1928. Voi. III, ed. II, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1929. Istoricul Renaşterii danturilor noastre naţionale, Romana, Romanul şi Bătuta, precum şi a muzicei şi a teatrului românesc din Transilvania. Iaşi, 1886, 18 p. Izvoraşul, revistă muzicală populară, Bistriţa-Mehedinţi, An. I, nr. 2/1919 — nr. 10/1939. (A publi­ cat numeroase jocuri cu melodiile lor).

202 J U G Ă N A R U , N I C O L A E , «Lira libertăţii». Colecţie de cîntece naţionale, imnuri, marşuri eroice» doine, hore, cîntece populare şi şcolare . . . Lugoj, 1923 (p. 75 — 87). LAŢCU, A F I L O N şi M U N T E A N , ION, «Folclor coregrafic din Văile Timişului şi Bistrei». CaraşSeverin, 1971, 326 p., cu n. muz. LAŢCU, A F I L O N şi M U N T E A N , ION, «Folclor coregrafic din Almaş şi Caras». Reşiţa, 1974, 279 p., cu fig. şi n. muz. L E U , P A U L , «Ciprian Porumbescu. Monografie». Suceava, 1972. (Hora detrunchiaţilor, desmembraţilor, p. 60). L I U B A , S O F R O N I E , «Material folcloristic. Jocuri şi dansuri poporale», în Revista societăţii Tine­ rimea Română,

1/1898 (p. 126 şi 149).

L A J O S , «Hora satului. Jocuri populare de pe Mureşul de sus». (Versiune în lb. rom. de Veronica Hinghian), Tîrgu-Mureş, 1970, 136 p., cu fig. şi n. muz. L U C Z A I , C A R O L , «Culegere de jocuri populare din Bihor». Oradea, 1969, 95 p., cu 11., n. muz. şi pl. color. L U P E S C U , M I H A I , «Intratul flăcăilor şi scosul fetelor la horă», în Ion Creangă, Bîrlad, nr. 6, p. 162 — 167 şi 11/1915, p. 306. (Descrie multe jocuri). MACRI, CONST., «Manual de dans . . . » Bucureşti, 1921. (Hore, sîrbe, Chindia, p. 35 — 42). M A R C U , I O N E L , C Ă R Ă U Ş , MARA şi I L I C I , SA VA, L., «Dansuri populare din Banat», Timişoara, 1964, 79 p. + anexă 47 p., cu note muz. Marele dicţionar geografie al României, voi. I, 1898 (p. 539 — 540). M A R I A N , SIMION, F L . , «Nunta la români». Studiu istorico-etnografic comparativ, Bucureşti, 1890. (Diferite numiri de jocuri). M A R I A N , SIMION, F L . , «Tradiţii poporane române din Bucovina», Bucureşti, 1895, 298 p. M A R I A N , SIMION, F L . , «Hore şi chiuituri din Bucovina», Bucureşti, 1910, 201 p. M A R I E N E S C U , A T A N A S I E , M., «Cultul păgîn şi creştin». Tom I, Sărbătorile şi datinile romane vechi. Bucureşti, 1884, (p. 448). Mic dicţionar enciclopedic. Bucureşti, Ed. enciclopedică română 1972. M I H A I L , G E O R G E , «Datini şi moravuri naţionale». în Ateneul Român nr. 8 şi 9, 12, 13, 14/1867 (p. 246-247 şi p. 537-580). M I H A I L , G E O R G E , «Datinile, obiceiurile şi tradiţiunile poporului român», în Columna lui Traian nr. 2, martie 1870. (Cap. X , Jocuri româneşti). M I H A I L , G E O R G E , «Muzica naţională la Români», în Columna lui Traian nr. 4, 23 februarie 1871, p. 15. Continuare în Lyra Română nr. 10, 12 febr. şi nr. 12 din 29 febr. 1880 (p. 79, 91 — 94). Ariile de la munte şi cîmpie . . . în „Lyra Română" nr. 30, iulie 1880, p. 382. M O C E A N U , G E O R G E , «O sărbătoare la ţară». Balet într-un act cu danturi româneşti, aranjat pentru expoziţia de la Chicago 1892 . . . Bucureşti, 1893 (p. 3 — 7). M O L D O V E A N U - N E S T O R , E L I S A B E T A , «Folclor muzical din Buzău», Bucureşti, Ed. muzi­ cală, 1972. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25192). M U N T E A N , ION şi L A Ţ C U , A F I L O N , «Folclor coregrafic din văile Timişului şi Bistrei», Caras Severin, 1971, 328 p. cu n. muz. M U R E Ş I A N U , IACOB, «Romana, cadril românesc, în Ardeal», în Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Braşov, nr. 4, 23 ian. 1850. M U R E Ş I A N U , I. IACOB (fiul), «Romana, dans de coloană în cinci figuri, descrisă şi explicată dimpreună cu muzica ei, după compunerea ei originală . . . » Braşov, 1903, 20 p. + 4 f. şi note muz. M U Ş L E A , ION «Scheii de la Cergău şi folclorul lor», Cluj, 1928. 50 p. LORINCZ,

M U Ş L E A , ION, «Obiceiul junilor braşoveni». Studiu de folclor, Cluj, 1930, 74 p. cu pl. şin. muz.

203 M U Z I C E S C U , G A V R I I L , «12 Melodii naţionale culese, armonizate şi aranjate pentru cor mixt şi pian». Iaşi, 1889. N I C O L E S C U , D. V A S I L E şi P R I C H I C I , CONST. G H . , «Cîntece şi jocuri populare din Moldova». Bucureşti, Ed. Muzicală, 1963, 192 p. N I C U L E S C U - V A R O N E , G. T., «Jocuri româneşti necunoscute». Cu un indice alfabetic şi biblio­ grafic al tuturor jocurilor noastre populare, Bucureşti, 1930, 156 p. Lucrare premiată de Academia

Română

cu „Premiul

Năsturel",

29 mai 1931. Raportor prof. univ.

Ovid

Densuşianu.

N I C U L E S C U - V A R O N E , G. T., «Alte jocuri româneşti necunoscute».-Noi contribuţii la folclorul nostru coregrafic, Bucureşti, 1931, 70 p. N I C U L E S C U - V A R O N E , G. T., «Dicţionarul jocurilor româneşti», Coregrafie populară. Bucu­ reşti, 1931, 186 p. N I C U L E S C U - V A R O N E , G. T., «Jocurile noastre naţionale», cu 42 foto. Ed. revistei „Satul", B u c , 1937, 70 p. N I C U L E S C U - V A R O N E , G. T., «Jocurile naţionale româneşti». Cu 50 fotografii. Bucureşti, 1938, 338 p. N ICUL IŢĂ-VORONCA, E L E N A , «Studiu în folclor», voi. I, Bucureşti, 1908. OANĂ-POP, R O D I C A , «Alexandru Flechtenmacher. Viaţa în imagini». B u c , Ed. muz., 1964. O L L Ă N E S C U , D I M I T R I E , «Teatrul la Români». Partea I. Datine, năravuri, jocuri, petreceri, spectacole publice etc. Analele Academiei Române, Seria II. Tomul X V I I I (1895 — 1896). Bucureşti, 1897. (Sînt descrise 28 jocuri naţionale, pp. 119 — 126). O P R I Ş A N , H O R I A , B A R B U , «Căluşarii». Studiu. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969, 276 p. cu n. muz., 8 f. pl. P A L A D I , R A D U , «Hora Putnei», pe versuri de Serafim Iftinchi. Bucureşti, Ed. muzicală, 1973, 26 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25748). P A M F I L E , T U D O R , «Sărbătorile de vară la Români». Studiu etnografic. Bucureşti, 1910. (Cap. VII.

Sărbătoarea

Rusaliilor.

Căluşarii,

p. 54 — 75).

P A N N , A N T O N , «Spitalul amorului sau Cintătorul dorului», Bucureşti, 1850. Cintec şi horă, p. 37—38. Horă pusă pe note bizantine, p. 129 — 130. P A N N , A N T O N , «Spitalul amorului sau Cîntătorul dorului». Broşura a doua. Bucureşti, 1852. (Horă moldovenească, p. 49, pusă pe note bizantine, p. 141 — 142). Broşura a patra. Bucureşti, 1852. (Hora vinului, p. 12; pusă pe note bizantine, p. 153).. . P A N N , A N T O N , «O şezătoare la ţară sau Călătoria lui Moş Albu», Bucureşti, 1853. Partea H-a. Horă pusă pe note bizantine, p. 87. (A. Pann a pus pe note bizantine 11 melodii de hore). P A P A H A G I T A C H E , «Graiul şi folclorul Maramureşului». Bucureşti, 1925, (p. 8 şl 178). P A R I S O T T I A L E S S A N D R O , «Danturi române», în ziarul italian II Rersagliere din 9 aug. 1882, descrie Romanul, Bătuta şi Brîul (vezi George Moceanu, „Memoriile mele. . ." B u c , 1895, p. 25, citat de N.-Varone în Jocurile naf. rom. 1938, p. 20). P Ă C A L Ă , VICTOR», Monografia comunei Răşinari», Sibiu, 1915. (p. 237-240). P Â R V E S C U , P O M P I L I U , «Hora din Cartai», cu 63 melodii de jocuri populare notate de C. M. Cordoneanu, Bucureşti, 1908, 195 p. cu il. şi n. muz. (p. 145 — 181). P E R C E A G , L U D O V I C , «Melodii de joc. Jocuri populare din jud. Satu Mare», f. 1, şi La., 34 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25441). P L A T T N E R , J O H A N N , «Der Kaluschăr». Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt. Allgemeine Volkszeitung fur das Deutschtum in Rumănien. Sibiu, nr. 17096 de duminică, 25 mai 1930. Foileton, p. 2 - 3 . Tradus şi publicat în „Telegraful Român", Sibiu. An. L X X V I I I nr. 43-44, 7 iun. 1930, p. 3 - 4 .

204 P O E N A R U , E M I L şi P U M N E A , IOAN, «Dansul dăişorean». Monografie coregrafică. Braşov, 1971, 159 p. cu fig. POP V A S I L E , „Purtata fetelor de pe Tîrnave", în Steaua roşie, Tg. Mureş. 16 iunie 1979 (p.3) POPA, Ş T E F A N , «Colecţie de dansuri naţionale...» Craiova, 1910. (Descrie douăzeci de jocuri populare însoţite de muzica respectivă). P O P E S C U , IOAN, N., «Hore cu strigări şi strigături». Drăgăşani-Vîlcea, 1938, 74 p. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . , «Jocuri din Banat», Bucureşti, 1956, 124 p. cu fig. şi note muz. P O P E S C U - J U D E Ţ G H . , «Brîul, joc popular muntenesc», B u c , 1957, 104 p., cu fig. şi n. muz. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . , «Jocuri populare olteneşti», 2 voi., Bucureşti, 1958-1959. Voi. I, A — D , 268 p.; Voi. II, F - Z , 272 p. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . , «Jocuri populare româneşti». Aranjament muzical Constantin Arvinte. Bucureşti, 1959, 224 p., cu fig. şi n. muz. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . şi G Ă M A N , G H . , «Jocuri populare din regiunea Bucureşti». Bucu­ reşti, 1961, 272 p., cu il., n. muz şi 8 pl. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . , «Jocuri populare din regiunea Argeş». Bucureşti, 1963, 442 p., cu il. şi n. muz. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . , «Jocuri populare din Oaş şi Maramureş». Baia-Mare, 1963, 342 p., cu fig. şi n. muz. P O P E S C U - J U D E Ţ , G H . , «Jocuri populare din Dobrogea . . . » Constanţa, 1967, 680 p., cu fig. şi n. muz. POPOVICI, T I M O T E I , «Dicţionar de muzică». Cu mai multe ilustraţiuni, Sibiu, 1905. P O P O V I C I U , V A S I L E , «Monografia Patas (Nerapatas)». Sol, grai, credinţă şi obiceiuri locale. Caransebeş, 1914. P O S L U Ş N I C U , M., Gr., «Istoria muzicii la români», Bucureşti, 1928 (p. 259). P R I C H I C I , C O N S T A N T I N , G H . , «125 melodii de jocuri din Moldova», Bucureşti, 1955, 167 p. P R I C H I C I , C O N S T A N T I N , G H . , «Melodii de jocuri populare din judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Teleor­ man». Bucureşti, 1970. 162 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 25743). PROCA, V E R A - C I O R T E A , «Jocuri populare româneşti», Bucureşti, 1955. R A F F E T A U G U S T O , Album. Planşele 10 şi 18 cu explicaţii. . . Roata (hora) valahă jucată de ofiţerii Regimentului 2, la 16 iulie 1837, în parcul Stouffa (azi Grădina Botanică), în faţa Prinţului Ghica, gospodarul Valahiei. . . Bibi. Ac. R.S.R. Colecţia stampe. R Ă D Ă Ş A N U , M U R E Ş şi L A S C U , IACOB, «Dansuri populare din toată ţara». Bucureşti, 1970. 184 p. cu fig. şi n. muz. R Ă D U L E S C U - C O D I N , C , Monografia comunei Priboeni-Muscel. Cîmpulung, 1904 (p. 26). R Ă D U L E S C U - C O D I N , O şi M I H A L A C H E , D., «Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credin­ ţele şi unele tradiţii legate de ele». Culegerea din părţile Muscelului.. . Bucureşti, 1909 (p. 69-70). R Ă D U L E S C U - C O D I N , C. şi P R E O T R Ă U Ţ E S C U , I., Dragoslavele. Trecut. Descrierea comu­ n e i . . . Cîmpulung-Muscel, 1923 (p. 224, 227, 243—247). R Ă D U L E S C U , N E D E L U Ş A şi G Ă N E S C U , C O N S T A N T I N , «Jocuri populare din Gropeni». Brăila, 1971, 120 p. cu il. şi n. muz. R E B R E A N U L I V I U , «Ciuleandra», roman. Bucureşti, 1927, 295 p. (Descrie jocul Ciuleandra). R I E G L E R - D I N U , E M I L , (Folclor muzical dobrogean vechi. Instrumente muzicale şi jocuri». k

Dobrogea — cincizeci de ani de viaţă românească (1878 — 1928), Bucureşti, 1928 (p. 791).

R I E G L E R - D I N U , E M I L , Hora transilvană, f. 1., f. a. R O G A L S K I , T H E O D O R , «Trei dansuri româneşti», Bucureşti, E S P L A , 1957. ROMEO, P E T R E şi MIŞU, I A N C U , «20 jocuri populare pentru acordeon». Culese şi armonizate de . . . Bucureşti, Ed. muzicală, 1959, 40 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 20186)-

205 R U N C A N , M I H A I , «Jocuri populare din Ialomiţa». Călăraşi, 1973, 296 p., cu fig. şi n. muz. R U S I T S C H I (Rouschitzki Francois), Musique orientale, «42 Chansons et danses Moldaves, Valaques, Grecs et Turcs», Iaşi, 1834. (Vezi Teodor, T. Burada, «Cronica muzicală a oraşului Iaşi 1780—1860" şi „Convorbiri literare", an. X X I , nr. 12, 1 martie 1888, p. 1066). S A S S U , I U L I A N , I., «Din etnografia satului Fintînelele (Inancişme)». Analele Dobrogcl. An. XI/ 1930 („Jocuri şi instrumente muzicale" . . . p. 36—38). S B Î R C E A , G H E O R G H E , «Oraşele muzicii». Ultima serie, Bucureşti, 1976, 220 p. S E C O Ş A N , H E N R I E T T E , «Curs de jocuri populare româneşti». Timişoara, 1974, 105 p. S E I F E R T , S I G M U N D , «Jocuri olteneşti». Raionul Pleniţa, Craiova, 1958, 35 p., cu il. şi n. muz. S E I F E R T , S I G M U N D , «Jocuri populare olteneşti», Craiova, 1966, 315 p. cu n. muz. S E Q U E N S A N T O N I U , «Iedera«, jocuri populare din jurul Caransebeşului, aranjate pentru pian forte. Caransebeş, 1891. S E V A S T O S , E L E N A , «Nunta la români». Studiu istorico-etnografic comparativ. Bucureşti, 1889 (p. 280-282). S F Î R L O G E A , G H E O R G H E , «Cincisprezece jocuri populare din regiunea Bacău. Valea Şiretu­ lui». Bacău, 1960, 120 p., cu fig. şi n. muz. S F Î R L O G E A , G H . , «Jocuri populare din regiunea Bacău, zona Neamţului şi Valea Bistriţei». Bacău, 1961, 146 p. cu fig. şi h. muz. S F Î R L O G E A , G H . , «Jocuri populare din jud. Bacău, Valea Trotuşului», Bacău, 1970, 260 p., cu fig. şi n. muz. S F Î R L O G E A , G H . , «Jocuri populare de pe Valea Tutovei». Vaslui, 1973, 175 p., cu fig., n. muz. şi 2 pl. S I L V E S T R U , C O N S T A N T I N , «Jocuri populare din Transilvania». Bucureşti, Ed. muzicală, 1973, 79 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 25838). S Î R B U , G E O R G E , «Melodii şi jocuri populare moldoveneşti». Iaşi, 1962, 167 p. S Î R B U , G E O R G E , «Cîntece şi jocuri populare culese şi notate d e . . . » Suceava, 1969, 215 p. S P E R A N Ţ I A , T H . , D., «Asupra jocului de Căluşari», în Noua Revistă Română nr. 11, 1 iunie 1900 (p. 504). S P E R A N Ţ I A , T H . , D., «Mioriţa şi Căluşarii, urme de la Daci şi alte studii de folclor». Bucureşti, 1914, 282 p. S T A N , M I R C E A , «Eu cint plaiurile mele». Culegere de cîntece şi jocuri populare moldoveneşti. Iaşi, 1974, 193 p. cu portr. şi n. muz. S T A N C U , C O N S T A N T I N , «Jocuri populare argeşene». Piteşti, 1970, 216 p., cu fig. şi n. muz. S T Ă N E S C U , T U D O R E L , «Jocuri populare din regiunea Iaşi». Iaşi, 1959, 89 p., cu il. şi n. muz. S T Ă N E S C U , T U D O R E L , «Jocuri populare moldoveneşti...» Iaşi, 1971, 276 p., cu fig. şi n. muz. Studii de etnografie şi folclor. Zona Brăilei, Brăila, 1975, 295 p. Suită de jocuri populare din Jitia (Vrancea). Bucureşti, 1961, 72 p. cu fig. şi n. muz. S U L I Ţ E A N U , G H I Z E L A , «Muzica dansurilor populare din Muscel-Argeş». Bucureşti, Ed. muzi­ cală, 1976, 480 p. cu n. muz. S U L Z E R , F R A N Z , J O S E P H , «Geschichte des Transalpinischen Daciens...» Tom. II, Wien, 1782. „Walachische Tănze und Lieder". Pentru Kaluşari, Bătuta, Horă, Brîu, se dau melodiile pe note, sistem clasic liniar, p. 405 — 427. La p. 431 se menţionează întîia oară Kindia). S U R D U , M I Ş U , ION, «Jocuri populare din Mehedinţi». Drobeta Turnu-Severin, 2 voi. 1970-1972. S Z E K E L Y , D E N E Ş , «Bal la Ruşii Munţi». Tablou coregrafic. Versiunea în lb. rom. de V. Hinghian. Tîrgu-Mureş, 1968,136 p. cu fig., n. muz.

206 Şapte paşi, Sieben Schritte, suită de dansuri germane. Descriere şi coregrafie de Octavian Stroia, Bucureşti, 1961, 53 p. cu fig. şin. muz. Ş Ă I N E A N U , L A Z Ă R , «Dicţionar universal al limbii române». Craiova, 1895. Şezătoarea, revistă de literatură şi tradiţiuni populare. Fălticeni. Voi. 1/1892 —XXV/1929. Ş T E F Ă N E S C U - B E R N E S , G E O R G E T A , «Album omagial, 1877-1878», Bucureşti. Conserva­ torul C. Porumbescu, 1977, 51 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 27101). TACIT, ION, O , «Nunta Ia poporul român», în Foaia societăţii românismului nr. 2, mai 1870, p. 59. T I K T I N , H E I M A N N (HARITON), Rumănisch-Deutsches Worterbuch. Bucarest, 1895. Timişul. Ansamblul folcloric Timişoara. (Timişoara), 1969. (Pliant cu il. şi text). TOTH, A L E X A N D R U , «Suită de dansuri populare româneşti. Cu acompaniament de orchestră...» Tg. Mureş, 1975. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (26137). ,,Tudor Pamfile", revistă de limbă, literatură şi artă populară. Dorohoi. An. I, nr. 8/1923; nr. 5 — 6/ 1926. (Prezintă multe jocuri populare). T U Ţ E S C U , Ş T E F A N , ŞT. şi D A N I E L E S C U , P., «Monografia istorică, economică şi culturală a satului Cătanele din jud. Doljiu» — Craiova. 1908 (p. 10, 134). T U Ţ E S C U , Ş T E F A N , ŞT., «Jocuri şi hore vechi şi noui de prin sate». Izvorasul nr. 5 — 6/1929. U R S U , N I C O L A E , «O nuntă în Valea Almăjului» (Jud. Caras). Descriere cu 20 cîntece şi jocuri populare. Timişoara, 1940, 32 p. U R S U , N I C O L A E , «Cîntece şi jocuri populare româneşti din Valea Almăjului (Banat)». 340 melo­ dii cu texte, culese şi notate de . . . Bucureşti, Ed. Muzicală, 1958, 285 p. V A S I L E S C U , T E O D O R şi TITA, S E V E R , «Folclor coregrafic românesc,» Bucureşti, 1969, 228 p. cu fig. V A S I L I U , IOAN, C O R N E L I U , «Trei suite de jocuri populare ardeleneşti». Braşov, 1966, 364 p., cu fig. şi note muz., 9 pl. V L A D - R Ă D U L E S C U , SOFIA, «Lugoşiana, joc românesc din Banat, cules şi aranjat pentru pian», de . . . în Lijra Română, Bucureşti, nr. 27 din 29 iunie 1880, p. 212 — 213. V O I N E A , ION, P., «Monografia comunei rurale Merenii de sus», jud. Vlaşca. Bucureşti, 1905 (p. 64). V U I A , R O M U L U S , «Originea jocului de Căluşari», în Dacoromania, Cluj. An. II (1921-1922), p. 215-254. V U I A , R O M U L U S , «The Roumanian Hobby-Horse. The Căluşari». London, 1935, 198 p, 1 f. pl. V U L C Ă N E S C U , R O M U L U S , «Fenomenul horal». Craiova, ed. Ramuri, 1944, 208 p. V U L P E S C O , M I C H E L , «Danses roumaines d'apres de themes populaires» recueillies p a r . . . Paris, 1930. (Notează jocuri din Oltenia şi Muntenia). V U L P E S C U , M I H A I , «Cîntecul popular românesc». Studiu introductiv. «O nuntă păgînă în comuna Lupşani, jud. Ialomiţa». Prefaţă de N. Iorga, Bucureşti, 1931 (cap. V I I I , Jocurile naţionale, p. 194 — 203). V U L P I A N , D I M I T R I E , «Muzica populară. Jocuri de brîu, aranjate pentru pian». (Două sute douăzeci şi nouă melodii), Bucureşti, 1886. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (III 6859). V U L P I A N , D I M I T R I E , «Horele noastre aranjate pentru pian». Voi. I, (1 — 500) Bucureşti— Leipzig, 1880 şi voi. II (501-1000), 1886. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 6857). W A C H M A N N , IOAN, A N D R E I , «Hora bahică», în L'Echo de la Valachie, Caiet 13, Wien, 1850. Z A B O R I L Ă , E M I L şi IANCOVICI, A U R E L , «Cîntece şi jocuri din jud. Bacău». Bacău, 1969, 39 p. Bibi. Ac. R.S.R., Cab. muz. (II 23778). ZAMFIR, CONSTANTIN, DOSIOS, VICTORIA şi M O L D O V E A N U - N E S T O R ELISABETA, «132 cîntece şi jocuri din Năsăud», B u c , 1958, 191 p. Bibi. Ac. R.S.R.,Cab. muz. (II 6661). Z U G R A V U , I. C , «Logodna şi nunta», în rev. Ion Creangă, nr. 4, febr. 1909. (p. 95 — 100, danţu, danţu cel mare).

DE ACEIAŞI

AUTORI

G. T. N I C U L E S C U - V A R O N E : Printre streini, Bucureşti, Tip. Grosmann, 1913, 91 p. (Ed. a Il-a 108 p. Ed. a IH-a 111 p., Bucureşti, 1914). De închiriat cameră mobilată, Nuvele, schiţe, însemnări despre artă. Bucureşti, 1914. Bibi. Minerva nr. 172, 111 p. * în preajma artei, Bucureşti, 1914. Bibi. Minerva, 167 p. Existenţă, muncă, plictiseală şi minciună. Cîteva reflexii. Bucureşti, Institutul Minerva, 1915, 95 p. Singur. Schiţe şi impresii, Bucureşti, 1915. Bibi. Minerva nr. 152,93 p. (două ediţii). Elogiul frumuseţii. Bucureşti, 1915. Bibi. Minerva nr. 182 (două ediţii), 116 p. Cartea inimii. Scrisori către femei. Ed. I-a f. a., 92 p., Ed. a H-a, Bucureşti, 1916. (Bibi. Minerva nr. 212). Note despre artă. Bucureşti, 1916. Bibi. Minerva nr. 172 bis. 115 p. Spovedania unui singuratic. Bucureşti, Tip. Minerva, 1917. 132 p. Povestea unui orfan. Bucureşti, 1920. Bibi. Minerva nr. 162, 169 p. Vraja iubirii. Bucureşti, 1924. Bibi. Minerva nr. 235, 160 p. însemnările unui singuratic. Bucureşti, 1928. Bibi. Minerva nr. 115 a şi b, 140 p. Strigăt de alarmă. Schiţe. Traducere din Guy de Maupassant. Bucureşti, 1925. Bibi. Minerva nr. 156, 115 p. Paris (văzut sub aspectul intelectual şi artistic). Ed. I a cu 20 ilustr. Ed. Il-a cu 25 ilustr., Bucu­ reşti, Inst. „Rampa", 1928. 32 p. Ce-am văzut In Elveţia, cu 26 foto. Bucureşti, Tip. „Adevărul", 1930. 64 p. Jocuri româneşti necunoscute, cu un indice alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre naţionale. Bucureşti, Imprim. „Independenţa", 1930, 156 p. Lucrare premiată de Academia Română cu „Premiul Năsturel". Referent savantul prof. univ. Ovid Densuşianu. Şedinţa solemnă de vineri, 29 mai 1931. Anal. Ac. Rom. L I Bucureşti, 1931, p. 230. Alte jocuri româneşti necunoscute. Noi contribuţii Ia folclorul nostru coregrafic. Bucureşti, Impr. Văcăreşti, 1931. 95 p. Dicţionarul jocurilor româneşti, Coregrafie populară, Bucureşti, Impr. Văcăreşti, 1931, 186 p. Folcloristul belgian Albert Marinus, cu titlul «Coutumes roumaines avec danses et chants» remarcă lucrările autorului, în «Bulletin de recherches historiques et folkloristiques du Brabant» (Bruxelles) no. 66/1932. p. 421. în Scheii Braşovului. Junii şi costumul de sărbătoare al femeilor române. Folclor şi caracterizări etnografice cu 18 fotografii în text. Bucureşti, Tip. „ D . Cantemir", 1932. 32 p. Portul naţional românesc, cu 20 foto. Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica- Ilfov, 1933. 36 p. Portul naţional românesc. Partea a Il-a, cu 44 foto, Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 1934, 116 p. Folclor românesc din Ardeal. Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 1935, 72 p. Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din Comuna Plopeni, plasa Bucecea, jud. Botoşani, Bucureşti, Tip. Sem. monahal Cernica, 1936, 48 p.

208 Les danses populaires roumalnes, avec 33 photos apres le texte. Bucarest, Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 1933, 60 p. Le folklore roumain versific, Bucarest-Roumanie, Imprimerie de Seminaire monahal Cernica-Ilfov, 1936, 32 p. Despre care ilustrul etnograf şi folclorist al Franţei Arnold Van Gennep a făcut aprecieri în revista «Mercure de France» nr. 942 din 15.9/1937, p. 614. Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat, cuprins în volume şi broşuri, 1830— 1935. Ediţia a 2-a, revăzută şi completată, Bucureşti, 1936. Tip. Sem. monahal Cernica-Ilfov, 88 p., continuare 1936-1939, Bucureşti, 1940, 32 p. Jocurile noastre naţionale, Ediţia a 2-a, cu 42 fotografii după text. Bucureşti, Tip. ,,D. Cantemir", 1937, 71 p. (Biblioteca Satul, nr. 4). Savantul folclorist şi filolog Dr. Moses Gaster a apreciat lucrările autornlui prin 6 scrisori, dintre care două au apărut în ziarul «Adevărul» din 1936 şi 1937. Costumele naţionale din România. Voi. I cu o planşă în culori şi 125 fotografii, 1937, 260 p., voi. II cu 36 fotografii, Bucureşti, Ed. „Universul," 1940, 96 p. Jocurile naţionale româneşti, cu 50 fotografii. Bucureşti, Ed. „Universul", 1938, 338 p. Strigături alese de la horă. Bucureşti, Ed. „Universul", 1938, 64 p. Cei mai de seamă folclorişti rom ini. Bibliografie. Cu o introducere despre specificul nostru naţio­ nal. Bucureşti, Tip. „Universul", 1938, 48 p. Ce trebuie să citească tineretul român. Conferinţă ţinută în sala de festivităţi a Ateneului Român din Bucureşti. Extras din „Anuarul Ateneului Român", B u c , 1939, 111 + 20 pag. Monografiile oraşelor, comunelor şi mănăstirilor din România. Bibliografie 1855—1938. Bucureşti, Tip. „Universul", 1939, 58 p. Albume cu modele de cusături naţionale româneşti, cu 8 fotografii. Bibliografie 1893 — 1939. Bucureşti, Tip. „Graiul românesc", 1939, 16 p. însemnătatea educativă şi literară a operei lui Anton Pann, în colaborare cu Elena Costache Găinariu, B u c , Tip. „Graiul românesc", 1940, 68 p. Rolul cultural şi educativ al literaturii noastre populare. Sinteză, Bucureşti, Tip. „Graiul româ­ nesc", 1941, 16 p. Castelul Brâncoveanu de la Simbăta de Sus, jud. Făgăraş, cămin de odihnă pentru scriitori, ziarişti şi artişti români. Monografie, Bucureşti, Tip. Bucovina-Torouţiu, 1941, 63 p. Strigături alese de la horă. Ediţia a Il-a, cu adăugiri. Bucureşti, Ed. „Universul", 1943, 72 p. Mi­ nisterul Culturii Naţionale, cu nr. 42295 din 6 martie 1943, a aprobat „retipărirea acestei lucrări, spre a fi recomandată pentru cursul primar-superior". Monografia satului Săuleşti, plasa Deva, jud. Hunedoara, cu o schiţă topografică, plan şi 9 foto, Bucureşti, Tip. „ D . Cantemir", 1945, 136 p. Lucrare premiată de Academia Română la 4 iunie 1946, cu premiul „Stolojan". Raportor prof. univ. Silviu Dragomir de la Cluj.

ELENA COSTACHE GĂINARIU- VARONE Monografia comunei Burdujeni plasa Bosancea, judeţul Suceava, cu o hartă şi 16 foto. Bucureşti, Tip. Sem. monah. Cernica, 1936, 132 p. însemnătatea educativă şi literară a operei lui A. Pann, în colaborare cu G. T. Niculescu-Varone Bucureşti, Tip. „Graiul românesc", 1940, 64 p. George VUsan (ca literat) şi două portrete psihologice prezentate la Sem. pedagogic univ. „Titu Maiorescu" (în cadrul lecţiilor practice de profesorat), Bucureşti, Tip. „Graiul românesc", 1911, 40 p.

SUMAR

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Prefaţă - I. C. Chiţimia Introducere G.T. Niculescu —Varone Abrevieri Cuprinsul dicţionarului Addenda (jocuri) Bibliografie De aceiaşi autori

4

6 x

" 1 9 5

1 9 6

207

Redactor: P A S S I O N A R I A S T O I C E S C U - I V A N O V Tehnoredactor: V . E. U N G U R E A N U Bun de tipar: 06.11.1979. Apărut: 1980. Coli de tipar: 13,25. Tiraj: 2 000+40 S.P. Lucrare apărută în regia autorilor. Tiparul exoutait sub comanda nr. 294/1979, la întreprinderea Poligrafică „Crişana", Oradea, str. Moscovei nr. 5. Republica Socialistă România

. . . „Fărâ îndoială, folcloristul G. T. NiculescuVarone, în vîrstă de 95 ani, este ultimul repre­ zentant al generaţiei dintre cele două războaie, generaţie care a dat cercetării culturii populare româneşti atîtea exemple remarcabile de intui­ ţie şi dăruire sufletească. îndrăgostit de folclor şi în special de dansul popular, Niculescu-Varone nu s-a mulţumit să se documenteze numai din publicaţiile de specialitate, ci a investigat multe localităţi de pe pămîntul românesc . . ." ANDREI BUCŞAN Cercetător ştiinţific etnologice

la ţi

Institutul de cercetâri dialectologice

. . . „Publicarea acestei lucrări într-o formă nouă, revizuită şi mult completată este un act de mare însemnătate culturală şi concomitent, cinstirea unei virste înaintate şi sănătoase, legate pe tot parcursul de împlinirea unui frumos gînd." Prof. univ. I. C. CHIţIMIA

Lei 19,50