Adevărul despre Îngeri

Ea [Eva] socotea că șarpele îi cunoștea cu adevărat gândurile și că el trebuie să fie foarte înțelept. Ea i-a răspuns: „Putem mânca din rodul tuturor pomilor din grădină. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a spus: «Să nu mâncați din el și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.» Atunci șarpele a zis femeii: «Hotărât că nu veți muri; dar Dumnezeu știe că, în ziua când veți mânca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul».” [Geneza 3, 2-5.] {AÎ 54.2}

Aici tatăl minciunilor și-a prezentat susținerea în directă contradicție față de cuvântul cel lămurit al lui Dumnezeu. Satana a asigurat-o pe Eva că a fost creată nemuritoare și că nu era posibil ca ea să moară. I-a spus, de asemenea, că Dumnezeu știa că, dacă ei aveau să mănânce din pomul cunoștinței, priceperea lor avea să fie luminată, extinsă și înnobilată, devenind egali cu El.... Eva a considerat cuvântarea șarpelui foarte înțeleaptă.... Ea a privit cu o dorință înfocată spre pomul încărcat cu roade, care păreau foarte delicioase. Șarpele mânca din rodul acestuia cu vădită delectare. {AÎ 54.3}

Eva a exagerat cuvintele poruncii lui Dumnezeu. El îi spusese lui Adam și Evei: „Dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mâncați, căci în ziua când veți mânca din el, veți muri negreșit”. În disputa ei cu șarpele, Eva a adăugat propoziția: „Nici să nu-l atingeți, ca să nu muriți”. Aici a fost văzută șiretenia șarpelui. Această declarație a Evei l-a pus în avantaj. The Review and Herald, 24 februarie, 1874. {AÎ 54.4}

Luând din acest pom, el [Satana] le-a declarat că ei aveau să atingă o sferă a existenței mai înaltă și vor intra într-un câmp mai vast al cunoștinței. El însuși mâncase din fructul interzis și ca urmare a dobândit puterea vorbirii. Și a insinuat că, din gelozie, Domnul dorea ca acest lucru să le fie oprit, pentru ca ei să nu poată fi înălțați spre a fi egali cu El Însuși. Patriarchs and Prophets, 54. {AÎ 55.1}

Curiozitatea Evei a fost stârnită. În loc de a fugi din acel loc, ea asculta cum vorbește un șarpe. Nu i-a trecut prin minte că acesta poate fi vrăjmașul cel căzut, care folosea șarpele ca medium. The Spirit of Prophecy 1:36. {AÎ 55.2}

Cu cât interes privea întregul univers conflictul care avea să decidă poziția lui Adam șiaEvei.Cucâtă atențieascultau îngeriicuvintelelui Satana, celîncareși-aavutoriginea păcatul, cum acesta își așeza propriile idei mai presus de poruncile lui Dumnezeu și căuta să facă fără nici un efect Legea lui Dumnezeu prin motivația lui înșelătoare! Cât de nerăbdători erau să vadă dacă perechea sfântă avea să fie amăgită de ispititor și să cedeze vicleșugurilor sale.... {AÎ 55.3}

Satana L-a prezentat pe Dumnezeu ca înșelător, ca unul care vrea să rețină de la creaturile Sale beneficiul celui mai măreț dar al Său. Îngerii au auzit cu durere și uluire declarația lui cu privire la caracterul lui Dumnezeu, în care Satana L-a reprezentat ca posedând însușirile lui îngrozitoare; însă Eva nu a fost șocată sau cuprinsă de oroare, în timp ce auzea cum Dumnezeul cel sfânt și atotputernic era acuzat pe nedrept.... Dacă șiar fi amintit toate dovezile dragostei Sale, dacă ar fi fugit la soțul ei, ar fi putut fi salvată de ispitirea cea subtilă a celui rău. The Signs of the Times, 12 mai, 1890. {AÎ 55.4}

Ispititorul a luat fructul și i l-a dat Evei. Ea l-a luat în mână. Ei bine, spunea ispititorul, ți-a fost interzis chiar să-l atingi, ca să nu mori. El i-a spus că, mâncând din acesta, nu va avea simțământul morții și de a fi comis răul în mai mare măsură decât dacă doar ar fi atins sau mânuit fructul. Eva a fost încurajată, deoarece ea nu simțea semnele imediate ale neplăcerii lui Dumnezeu. Ea considera cuvintele ispititorului ca fiind înțelepte și corecte. A mâncat și a fost încântată de fruct. Părea delicios gustului ei și și-a imaginat că s-au produs în ea însăși efectele minunate ale consumării acelui fruct. The Spirit of Prophecy 1:38. {AÎ 56.1}

Nu a fost nimic otrăvitor în fructul cunoștinței, în sine, nimic ce putea provoca moartea, mâncând din el. Pomul fusese așezat în grădină pentru a le testa loialitatea față de Dumnezeu. The Signs of the Times, 13 februarie, 1896. {AÎ 56.2}

Eva mănâncă fructul și îl ispitește și pe Adam

Eva a mâncat și și-a închipuit că simte senzația unei vieți noi și mai înalte.... Ea nu a simțit efectele rele ale fructului, nimic ce putea fi interpretat ca însemnând moarte, ci, așa cum spusese șarpele, o senzație dătătoare de plăcere, și ea își imagina că era ceea ce simțeau îngerii. Testimonies for the Church 3:72. {AÎ 56.3}

Ea a luat atunci fructul, a mâncat și și-a închipuit că simte puterea însuflețitoare a unei existențe noi și înalte, ca urmare a influenței antrenante a pomului oprit. Ea se afla într-o încântare ciudată și nenaturală, în timp ce îl căuta pe soțul ei, având în mână fructul oprit. Ea i-a povestit cuvântarea înțeleaptă a șarpelui și a vrut să-l conducă de îndată la pomul cunoștinței. I-a spus că ea a mâncat din fruct și că, în loc de a avea vreun simțământ al morții, a avut simțământul unei influențe plăcute, însuflețitoare. De îndată ce și-a dovedit neascultarea, Eva a devenit un medium puternic, prin care să se producă căderea soțului ei. The Spirit of Prophecy 1:38, 39. {AÎ 56.4}

O expresie de tristețe a cuprins fața lui Adam. El părea uluit și alarmat. La cuvintele Evei, el a răspuns că acesta trebuie să fie vrăjmașul despre care îi avertizase Dumnezeu;