4 minute read
Adevărul despre Îngeri
Când Esau, venind acasă într-o zi, slăbit și frânt de oboseală de la vânătoare, a cerut dinmâncareapecareopregăteaIacov,acestadinurmă...s-aoferitsă-ipotoleascăfoamea cu prețul dreptului său de întâi născut. „Iată, sunt aproape să mor”, a strigat vânătorul cel nesăbuit și indulgent cu sine, „la ce-mi folosește acest drept de întâi născut?” Și pentru o farfurie de ciorbă roșie și-a pierdut dreptul de întâi născut.... {AÎ 83.1}
Iacov și Rebeca au avut succes în planul lor, însă au câștigat doar necaz și durere de pe urma înșelăciunii lor. Dumnezeu declarase că Iacov va primi dreptul de întâi născut, Cuvântul Său urmând să se împlinească la timpul hotărât de El, dacă ei ar fi așteptat cu credință ca El să lucreze pentru ei.... {AÎ 83.2}
Amenințat cu moartea de mânia lui Esau, Iacov a părăsit casa tatălui său, ca fugar....
Seara celei de-a doua zile l-a găsit departe de corturile tatălui său. Se considera un exilat și era conștient de faptul că tot acel necaz se datora faptelor sale greșite. Întunericul deznădejdii apăsa asupra sufletului său și de-abia îndrăznea să se roage. Se simțea atât de singur, încât simțea nevoia de protecția lui Dumnezeu, așa cum nu mai simțise niciodată până atunci. Plângând și în adâncă umilință, el și-a mărturisit păcatul și s-a rugat fierbinte ca să primească o dovadă a faptului că nu a fost părăsit cu totul.... {AÎ 83.3}
Dumnezeu nu l-a părăsit pe Iacov.... Cu iubire, Dumnezeu i-a descoperit exact ceea ce avea nevoie Iacov un Mântuitor.... Obosit de călătorie, călătorul s-a întins pe pământ, cu o piatră la cap drept pernă. Pe când dormea, a văzut o scară, strălucitoare și luminoasă, rezemată pe pământ iar vârful atingea cerul. Pe această scară, urcau și coborau îngeri; deasupra stătea Domnul slavei și din ceruri s-a auzit glasul Lui: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău Avraam și al lui Isaac”.... {AÎ 83.4}
În această viziune i-a fost prezentat lui Iacov planul de mântuire. Scara Îl reprezintă pe Domnul Isus, mijlocul de comunicare rânduit. Dacă El, prin meritele Lui, n-ar fi făcut o punte peste prăpastia pe care a făcut-o păcatul, îngerii slujitori nu ar fi menținut legătura cu omul decăzut.... {AÎ 84.1}
Cu o credință nouă și neclintită în făgăduințele divine și având asigurarea prezenței și protecției îngerilor cerești, Iacov și-a continuat călătoria în „țara fiilor Răsăritului”. Patriarchs and Prophets, 178-180, 183, 184, 188. {AÎ 84.2}
Deși Iacov a părăsit Padan-Aramul, ascultând de îndrumarea divină, el nu a pornit fără ezitare pe drumul pe care îl străbătuse ca fugar cu douăzeci de ani în urmă. Păcatul înșelării tatălui său era mereu înaintea sa.... Pe măsură ce se apropia de sfârșitul călătoriei sale, gândul la Esau îl umplea de presimțiri înfricoșătoare.... Din nou, Domnul i-a dat lui Iacov un semn al grijii divine. Patriarchs and Prophets, 195. {AÎ 84.3}
Pe când era în drumul său, pe Iacov l-au întâlnit îngerii lui Dumnezeu. Când i-a văzut, el a spus: „Aceasta este oștirea lui Dumnezeu”. El a văzut îngerii lui Dumnezeu într-un vis, tăbărând în jurul lui. Spiritual Gifts 3:127. {AÎ 84.4}
Mergând în față ... [Iacov], ca și când ar fi croit calea, a zărit două oști de îngeri cerești mergând ca pentru călăuzire și apărare; și când i-a văzut, a exclamat în cuvinte de laudă: „AceastaestetabăraluiDumnezeu”.ȘiapusnumeleaceluilocMahanaim,careînseamnă două oștiri sau tabere. The Signs of the Times, 20 noiembrie, 1879. {AÎ 84.5}
Totuși, Iacov simțea că trebuie să facă ceva pentru a-și asigura propria siguranță. De aceea, a trimis soli cu un mesaj de împăcare care să-l întâmpine pe fratele său.... Dar slujitorii s-au întors cu vestea că Esau se apropie cu patru sute de oameni și că nu a trimis nici un răspuns la mesajul său prietenesc.... „Iacov s-a înspăimântat foarte mult și l-a apucat groaza”.... Apoi, i-a împărțit [familia și slujitorii săi] în două grupe, astfel că, dacă una avea să fie atacată, cealaltă să poată avea posibilitatea de a scăpa.... {AÎ 85.1}
Au ajuns acum la pârul Iaboc și, deoarece se înnopta, Iacov și-a trecut familia dincolo de vadul pârâului, iar el a rămas în urmă singur. S-a hotărât să petreacă noaptea în rugăciune și dorea să fie singur cu Dumnezeu.... {AÎ 85.2}
Deodată simte o mână puternică asupra lui. Gândea că e vreun vrăjmaș care caută săi ia viața și a început să lupte, ca să scape de acel atacator. Pe întuneric, cei doi au luptat ca să iasă învingători. Nu s-a rostit nici un cuvânt, însă Iacov și-a folosit toată puterea și nu sa odihnit nici o clipă. În timp ce se lupta astfel pentru viața sa, simțământul vinovăției îi apăsa sufletul; păcatele sale îi apăreau în față pentru a-l îndepărta din prezența lui Dumnezeu. Însă, în criza aceea teribilă el și-a adus aminte de făgăduințele lui Dumnezeu și a început să implore din toată inima îndurarea Sa. Lupta a continuat până aproape de zorii zilei, până când străinul și-a pus degetul pe coapsa lui Iacov și el a fost paralizat pe loc. Patriarhul și-a dat seama acum cu cine luptase. El era conștient acum că luptase cu un sol ceresc și acesta era motivul pentru care, cu tot efortul lui aproape supraomenesc nu a putut obține biruința. Patriarchs and Prophets, 196, 197. {AÎ 85.3}
Despre Acela cu care s-a luptat Iacov se spune că a fost un om; Osea spune că a fost un înger, în timp ce Iacov spune „L-am văzut pe Dumnezeu față în față”. El a spus, de asemenea, că avea putere de la Dumnezeu. Acesta a fost Maiestatea cerului, Îngerul legământului, care a venit sub chip de om la Iacov. The Signs of the Times, 20 noiembrie, 1879. {AÎ 86.1}
Domnul Hristos, „Îngerul legământului”, a fost cel care i S-a descoperit lui Iacov. Patriarhul era rănit acum și suferea o durere teribilă, însă nu i-a dat drumul.... El trebuia să aibă asigurarea că păcatul său a fost iertat.... Îngerul a căutat să plece; El a spus: „Lasămă să plec căci se crapă de ziuă”; însă Iacov a răspuns: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta”. Dacă aceasta ar fi fost o încumetare egoistă, izvorând din mândrie, Iacov ar fi fost nimicit pe loc; dar cererea lui era a unuia care își mărturisea propria nevrednicie, încrezându-se totuși în credincioșia lui Dumnezeu, care Își ține legământul. Iacov „a luptat cu Dumnezeu și a fost biruitor”.... {AÎ 86.2}
În timp ce Iacov se lupta cu Îngerul, un alt sol ceresc a fost trimis la Esau. Într-un vis, Esau l-a văzut pe fratele său exilat timp de douăzeci de ani, plecat din casa tatălui său; el era martor la durerea lui când a auzit de moartea mamei sale; și el l-a văzut pe fratele său înconjurat de oștile lui Dumnezeu. Visul său a fost relatat de Esau soldaților săi, cărora lea dat porunca să nu facă nici un rău lui Iacov, căci Dumnezeul tatălui său era cu el....
{AÎ 86.3}
Experiența lui Iacov din acea noapte de luptă și chin reprezintă încercarea prin care trebuie să treacă poporul lui Dumnezeu înainte de a doua venire a Domnului Hristos. Patriarchs and Prophets, 197-201. {AÎ 87.1}
