Occidentul romanesc nr. 17

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Iulie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 17/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

În atenţia şomerilor ­români din Spania!

„Chiar dacă pe durata celor 15 zile ajutorul de şomaj vă este întrerupt, „pierderea” este mult mai mică decât dacă riscaţi să părăsiţi Spania fără înştiinţarea autorităţilor, acest lucru putând să...”

Festival Intercultural “Caño Gordo” - ­Tarancón

„Cartierul “Caño” sau “­B arrio Caño” este una ­dintre cele mai emblematice zone a oraşului Tarancón. La ­origini era numai un izvor...”

Pagina 04

S-a inaugurat biblioteca “Lucian Blaga” „Volumele aflate pe ­rafturile ­bibliotecii au fost ­oferite sau ­procurate prin grija ­colaboratorilor, mulţi anonimi, alţii prezenţi, printre care...”

Pagina 05 In d em n i zaţ i a p en t ru creşterea copilului ar putea reveni la 85% din salariu „Ministrul Muncii, ­Mariana Câmpeanu, ­s usţine că ­indemnizaţia pentru ­creşterea copilului ar putea reveni în septembrie sau poate...”

Pagina 06 Lista ofiţerilor numiţi la “strict secret” - ­William Brînză, Ioan Oltean şi Sorin Blejnar, printre ­colonei „Lista conţine nume de ­politicieni, foşti ­miniştri, ­primari, preşedinţi, ­jurnalişti...”

Pagina 07 Diaspora, ciuma ­portocalie şi consecinţele unor ­guvernări ­dezastruoase „Criza economică din Spania i-a afectat şi pe românii din ­Peninsula Iberică. Mulţi au ­rămas fără muncă şi sunt în,..”

Pagina 10

Pagina 12

Pagina 15 Mihaela Tatu: Timpul meu pe El Camino

„Ce înseamnă un pelerinaj pentru lumea contemporană?

O excursie la locurile sfinte. Este drept că termenul s-a cam ­demonetizat iar teama noastră de neant ne face să ne...”

Occidentul R ­ omânesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de a ­ filiere ­politică sau r­ eligioasă.

02

IULIE 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - ­Americană Friends şi Şcoala ­Specială de Limba Engleză ­Barbara ­Hamilton Cartland din ­Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”.

La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în ­Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.

Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni calendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2012.

Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română.

Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania ­American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu ­British Airways pe ruta ­Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei ­Barbara ­Hamilton ­Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc. com

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

Noua locaţie a Bisericii Ortodoxe din Valdemoro Începând cu data de 01 iunie 2012 noua locaţie a Bisericii Ortodoxe Române “­Sfinţii Mărturisitori Visarion, ­Sofronie şi Oprea” ­Valdemoro/ Pinto este spaţiul situat în ­Calle Marte, nr. 76, (parter), cartier Reston I, Valdemoro (fostul sediu al Parohiei ­Catolice ­Nuestra Señora del Pilar, lângă Telepizza). Accesul în imediata vecinătate a bisericii este posibil cu mijloacele de transport public local: nr. 2 (orarul

plecării curselor de la gară în zile de Sâmbătă şi Duminică: 08:30; 09:00; 09:30; 10: 00; 10:30; 11:00; etc) precum şi cu autobuzul nr. 3.

Credincioşii din Pinto pot ajunge cu trenul (o staţie) până în gara din Valdemoro de unde pot lua autobuzul local nr. 2.

Informaţii suplimentare: Pr. Paroh - Dorin Sas Telefon: 642 603 855, 911 641 680 E-mail: csamdt@yahoo.com

Parlamentul României Senat Declaraţie de presă 28 iunie 1940 este o zi tragică din istoria neamului românesc, zi în care trupele sovietice au invadat Basarabia, Nordul ­Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Au fost închişi şi deportaţi zeci de mii de basarabeni şi bucovineni în întinsurile siberiene şi cele din Kazahstan, s-au demolat lăcaşurile sfinte, a fost interzisă limba română sau a fost falsificată istoria.

Astăzi, deşi Pactul ­Ribbentrop - Molotov a fost condamnat de majoritatea statelor europene, inclusiv de cele care l-au semnat, consecinţele lui mai rămân valabile pentru naţiunea română. Problema Basarabiei nu mai este una de litigiu dintre România şi Rusia Ţaristă ori dintre România şi

Uniunea Sovietică, ea este o problemă internă a celor două state româneşti care nu-şi mai poate amâna soluţionarea.

Ea trebuie rezolvată în spiritul integrării europene, unde Republica Moldova se poate regăsi, în familia popoarelor ­Bătrânului Continent, iar acest drum l-ar putea parcurge mai lesne având asistenţa juridică şi sprijinul moral al Statului Român.

E o datorie de onoare şi un gest de frăţietate, care ne obligă să nu uităm sacrificiile mai multor generaţii de-a lungul istoriei aici, la porţile Europei.

Senator Viorel Badea Secretar Comisia românilor de pretutindeni

SENIOR EDITORI: Dan Caragea (Portugalia) EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Mircea Fluieraş (Málaga) Oana Moşniagu (Madrid) Vasile Mureşan (Illinois) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

O vară fierbinte...

Kasandra Kalmann-Năsăudean

După căderea comunismului, românii au sperat că ţara lor va porni pe un drum drept, democratic, că societatea se va transforma încet, dar sigur, într-o societate normală, sănătoasă şi educată, că viaţa lor socială se va primeni, iar cei care au batjocorit poporul român, vor fi pedepsiţi, rând pe rând. Timpul a trecut, politica şi-a văzut de drumul ei fără să aducă îmbunătăţiri importante în viaţa românilor iar majoritatea celor care trebuiau pedepsiţi se regăsesc şi astăzi în diverse funcţii importante. Reprezentanţii partidelor care s-au perindat la putere în toată această perioadă şi-au urmărit doar propriul interes, ignorând, mai ales în ultimii ani viaţa socială a românilor, societatea românească degradându-se tot mai mult. Aceste aspecte şi nu numai, au fost motivele pentru care milioane de români şi-au pierdut speranţa şi încrederea, emigrând în toată lumea. În ultimii opt ani, ca imigrant, am asistat neputincioasă, de la mii şi mii de kilometri depărtare cum adevaratele valorile sunt ignorate şi îndepărtate de cei de la guvernare, fiind

înlocuite cu tot felul de kitschuri... în toate domeniile, cu personaje lipsite de minimum de bun simţ, needucate, de o obrăznicie fără seamăn care-au prăduit România şi au sărăcit poporul român, aducându-l în pragul sărăciei. Personaje care s-au îmbogăţit peste măsură şi care au ajuns să sfideze tot şi pe toată lumea. Din reportajele prezentate la ştiri am aflat că în iarna lui 2012 au murit oameni, că cetăţenii României au fost jigniţi şi înjosiţi de reprezentanţii guvernului, că sistemul de sănătate este aproape desfiinţat, că pensiile celor care-au muncit o viaţă au fost diminuate de către aceleaşi personaje care în ultimii ani au avut doar un singur scop: să acumuleze averi uriaşe.

Pentru toate acestea, românii i-au sancţionat pe cei de la guvernare pe data de 10 iunie.

Dacă aceeaşi vară fierbinte a anului 1990 a trecut cu bine peste guverul de atunci şi ro-

mânii au sperat că vor simţi curând o îmbunătăţire a vieţii lor, de data aceasta, nu va mai fi posibil. S-a mers atât de departe cu obrăznicia, cu nesimţirea şi hoţia încât sunt convinsă că românii sub nicio formă nu vor mai tolera toate acestea pentru că ei îşi doresc democraţie reală, dreptate şi adevăr, vor să fie răzbunaţi pentru viaţa amară pe care au trăit-o în cei peste 22 de ani de zadarnice aşteptări şi speranţe la o viaţă decentă, la o societate normală pentru ei şi copiii lor şi nu vor mai tolera ceea ce se întâmplă în aceste zile în România. Războiul politic care se desfăşoară în toată hidoşenia lui, întrece orice limite. Cei care au pierdut puterea la începutul acestei veri nu pot accepta faptul că vremea lor a apus, că alte generaţii trebuie să le ia locul.

Personajele agramate şi pline de obrăznicie, cocoţate în cele mai înalte funcţii, personaje

care-au minţit cu neruşinare şi au furat din drepturile românilor în ultimii ani, nu pot concepe că vremea lor a apus şi că generaţii de tineri educaţi şi bine pregătiţi în domeniile lor pot schimba real faţa atât de schimonosită a României şi durerea tuturor românilor.

Palma usturătoare pe care-au primit-o pe 10 iunie ar trebui să-i trezească la realitate pe toţi şi să accepte cu decenţă înfrângerea pentru că este doar începutul unei veri caniculare, poate, cea mai fierbinte vară politică din ultimii 22 de ani, o vară ce prevesteşte o cotitură spre o Românie europeană, un moment la care fiii rătăcitori ai acestei ţări se vor gândi în viitor, la o reîntoarce la glia strămoşească după ani şi ani de pribegie, aşteptare şi speranţe zadarnice. O lungă vară fierbinte care va da viaţă României şi-i va schimba faţa schimonosită de suferinţă, de durere şi disperare...

IULIE 2012

03

Deşteptarea României de Vasile Alecsandri

Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare, N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce se-nălţă pân la ceruri din a lumii deşteptare, Ca o lungă salutare Catr-un falnic viitor?

Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?

Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc La cel glas de înviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde şi răzbate Orice suflet omenesc?

Iată! lumea se deşteaptă din adâncă-i letargie!

Ea păşeşte cu pas mare catr-un ţel de mult dorit.

Ah! treziţi-va că dânsa, fraţii mei de Românie!

Sculaţi toţi cu bărbăţie, Ziua vieţii a sosit!

Libertatea-n faţa lumii a aprins un mândru soare, Ş-acum neamurile toate către dânsul aţintesc Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare Se cerc vesel ca să zboare Către soarele ceresc!

Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire?

Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?

Numai tu să nu iei parte la obşteasca înfrăţire, La obşteasca fericire, La obştescul viitor?

Până când să creadă lumea, o! copii de Românie!

C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi?

Până când să ne tot plece cruda, oarba tiranie Şi la caru-i de trufie Să ne-njuge ea pe noi?

Până când în ţara noastră tot străinul să domnească?

Nu sunteţi sătui de rele, n-aţi avut destui stăpâni?

La arme, viteji, la arme! faceţi lumea să privească Pe câmpia românească Cete mândre de români!

Sculaţi, fraţi de-acelaşi nume, iată timpul de frăţie!

Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie Şi de-acum pe vecinicie Cu toţi mâinile vă daţi!

Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire Libertate-acum sau moarte să cătam, să dobândim.

Pas, români! lumea ne vede Pentru-a Patriei iubire, Pentru-a mamei dezrobire Viaţa noastră să jertfim!

Fericit acel ce calcă tirania sub picioare!

Care vede-n a lui ţară libertatea re-nviind, Fericit, măreţ acela care sub un falnic soare Pentru Patria sa moare, Nemurire moştenind.

04

Comunitate

IULIE 2012

“Cinci provincii, 919 localitǎţi, 79.463 kilometri pǎtraţi şi mai mult de douǎ milioane de locuitori… Este sau nu este mare Castilla - La Mancha?” se întreabǎ retoric producǎtorii şi realizatorii emisiunii “Ancha es Castilla - La Mancha” de la televiziunea regionalǎ Castilla - La Mancha. Prin intermediul acestei emisiuni îşi propun ca sǎ prezinte telespectatorilor, în direct, rând pe rând, fiecare din cele 919 localitǎţi ale regiunii.

Astfel, de luni pânǎ vineri, în fiecare zi se deplaseazǎ în altǎ localitate, încercând sǎ-i surprindǎ esenţa, ceea ce are mai reprezentativ, cultura, tradiţiile, gastronomia, patrimoniul, asociaţiile şi grupurile culturale, muzica, artizanii, comercianţii, persoanele, personajele sau personalitǎţile.

Vineri, 22 iunie 2012, emisiunea a fost dedicatǎ oraşului Tarancón, iar Asociaţia ­Hispano - Românǎ din Provincia Cuenca a avut deosebita onoare de fi invitatǎ sǎ participe, ca parte integrantǎ în tabloul cultural al localitǎţii. Această invitaţie a fost o recunoaştere a poziţiei şi rolului important al comunitǎţii româneşti în dezvoltarea socio-culturalǎ a municipiului. Trebuie menţionat faptul cǎ, în Tarancón, din aproximativ 16.000 locuitori, în jur de 2.000 sunt

Ancha es Castilla – La ­M ancha, Tarancón, 22 iunie 2012

de origine românǎ, care participǎ activ la pulsul cotidian. Încă de la începutul emisiunii, Asociaţia Hispano - Românǎ din Provincia ­Cuenca a fost prezentatǎ pe aceeaşi treaptǎ şi în egalǎ mǎsurǎ cu celelalte grupuri şi asociaţii autohtone.

Alǎturi “La jota de sí, quiero” interpretatǎ de grupul folcloric Caño Gordo, “La jota El Pelelito” interpretatǎ

de grupul Caño Chico, de “El pasodoble de Pepita Greus” interpretat de grupul Estampa Flamenca, s-a aflat şi “Hora” româneascǎ.

Dansul a fost interpretat de cǎtre o parte din copiii participanţi la Cursul de limbǎ, culturǎ şi civilizaţie româneascǎ “Limba noastrǎ cea frumoasǎ”, desfǎşurat în Cuenca, finanţat de cǎtre Departamentul de Stat Pentru Românii de ­Pretutindeni

Festival ­Intercultural “Caño Gordo”, Tarancón, ediţia a II-a Cartierul “Caño” sau “­Barrio Caño” este una dintre cele mai emblematice zone a oraşului Tarancón. La origini era numai un izvor, Caño ­Gordo, la poalele dealului care gǎzduia fortificaţia “­Castillejo”, constituind sursa de apǎ a aşezǎrii. În decursul anilor, în jurul fântânii au început sǎ fie construite case, devenind centrul vechiului oraş ­Tarancón. Se spune cǎ, pentru a fi considerat cu adevǎrat “de Tarancón”, trebuie sǎ fii botezat cu apǎ din

“Caño Gordo”.

Cu timpul însǎ, pǎrând a contrazice aceastǎ zicalǎ, tendinţa migratorie a populaţiei a fǎcut ca multe dintre casele vechi sǎ fie schimbate cu altele mai comode, din zona nouǎ şi mai modernǎ a oraşului, lǎsând loc emigranţilor de toate categoriile, care au închiriat sau au cumpǎrat locuinţe aici. Astfel, chiar lângǎ “Caño ­Gordo”, spanioli, români, portughezi, marocani, saharieni, senegalezi, columbieni, peru-

ani, bolivieni, rromi şi alte naţionalitǎţi, alcǎtuiesc o comunitate dintre cele mai variate, sǎrace material, dar cu un bogat patrimoniu de culturǎ şi tradiţie. Tocmai în acest sens, cu un an în urmǎ, s-a nǎscut ideea unui festival intercultural, desfǎşurat în inima acestui vechi cartier din Tarancón, având în vedere atât revitalizarea zonei, cât şi cunoaşterea zestrei culturale a fiecǎrei comunitǎţi în parte. S-a pornit de la premiza cǎ integrare nu înseamnǎ

din cadrul Guvernului ­României, în colaborare cu Asociaţia Hispano-Românǎ din provincie. Împreunǎ cu învǎţǎtoarea şi îmbrǎcaţi în costume populare româneşti, de la cei mai mici la cei mai mari, au dansat cu dǎruire, în aplauzele tuturor celor prezenţi. Din pǎcate nu toţi copiii au putut participa, prezenţi fiind la eveniment numai cei care locuiesc în apropiere.

Beneficiind de sprijinul Primǎriei oraşului Tarancón, care a asigurat mese, scaune şi panouri, voluntari ai asociaţiei au realizat un stand de prezentare, în care au expus ţesǎturi, cusǎturi, ouǎ încondeiate, obiecte de ceramicǎ şi sculpturi în lemn, toate tradiţionale din România.

Din punct de vedere gastronomic, ne-au fǎcut cinste nelipsitele sarmale, cozonacul, dar şi brânza de caprǎ,

numai adoptarea tradiţiilor şi obieceiurilor locale, ci şi promovarea propriei tale culturi.

Astfel că, sâmbatǎ, 30 iunie 2012, cu sprijinul Primǎriei oraşului Tarancón, în parcul Caño Gordo, s-a desfǎşurat ce-a de-a doua ediţie a festivalului multicultural “En el Caño”, la care au luat parte, printre alţii: Asociaţia culturalǎ “Barrios de Luna”, Asociaţia femeilor din ­Maroc, Asociaţia femeilor progresiste “Hermanas Mirabal”, Asociaţia pentru recuperare a tradiţiilor din Tarancón, Asociaţia teatralǎ “Luisa Sigea”, Asociaţia de prieteni de Caño, Asociaţia Hispano-Românǎ din Provincia Cuenca, etc.

Chiar dacǎ activitǎţile au început la prânz, dis de dimineaţǎ, în cartier a început forfota: voluntari şi reprezentanţi ai asociaţiilor au pus la punct ultimele detalii pentru ca lucrurile sǎ se desfǎşoare conform planului. Începând cu orele 12.00, activitǎţile au fost destinate în special copiilor: Atelier de picturǎ “Las culturas son colores”, Jocuri de îndemânare şi ingeniozitate, Atelier

de manualitǎţi în familie.

Fiecare asociaţie şi comunitate a contribuit la mâncarea interculturalǎ de la ora 14.00 cu preparate specifice. Voluntari ai Asociaţiei ­Hispano-Române din Provincia Cuenca au pregǎtit tradiţionalele sarmale şi cozonaci, stropite din belşug cu vin românesc. Reprezentanţii comunitǎţilor marocane şi portugheze au oferit celor prezenţi ceai, dulciuri şi cafea. Începând cu 17.30, programul a devenit mult mai animat, momentele fiind dedicate folclorului si tradiţiilor.

Astfel, tatuajele cu Henna, jocurile tradiţionale de masǎ, dar şi dansuri din diferite ţǎri

slǎninuţa şi cârnaţii de casǎ. Îmbracaţi în straiul de sǎrbǎtoare al strǎbunilor, voluntarii asociaţiei au aruncat o nouǎ patǎ de culoare în peisajul folcloric al municipiului Tarancón, dovedind gradul de integrare al românilor în comunitatea localǎ, convieţuirea paşnicǎ şi împletirea armonioasǎ a tradiţiilor.

Pe tot parcursul emisiunii, alǎturi de noi a fost prezentǎ şi doamna Ştefana Rotaru, reprezentant al Ambasadei României la Madrid.

De asemeni, atât doamna María Jesús Bonilla, primar al oraşului Tarancón, cât şi alte oficialitaţi locale, au vizitat standul, aratându-se extrem de încântaţi de prestaţia şi munca depusǎ de cǎtre voluntarii asociaţiei, dar şi de eleganta prezentare în cadrul emisiunii a comunitaţii româneşti.

Preşedinta asociaţiei, doamna Violeta Vârtic, a ţinut sǎ mulţumeascǎ tuturor celor care au fǎcut posibilǎ participarea la acestǎ emisiune şi dedicaţia de care au dat dovadǎ, cu mic, cu mare, pentru reuşita şi succesul momentului prezentat.

Cei intereaţi pot accesa http:// www.rtvcm.es/­p rogramas/ detail.php?id=7690 pentru a viziona emisiunea “­Ancha es Castilla la ­Mancha”, ­Tarancón, 22/06/2012 Un material realizat de Anca Mariana Lovaszi au încântat asistenţa. Din partea Asociaţiei ­Hispano - Române din Provincia ­Cuenca, momentul folcloric a fost asigurat de cǎtre o parte din copiii care participǎ la cursul de limbǎ, culturǎ şi civilizaţie “Limba noastrǎ cea frumosǎ”, care au dansat o horǎ.

Cei din Tarancón nu s-au lǎsat mai prejos şi au dat un adevǎrat spectacol de tradiţie la izvorul “Caño Gordo”, realizând o simulare a modului în care femeile spǎlau hainele în trecut, îmbrǎcate în costume de epocǎ şi cu ustensile tradiţionale.

“The coats cats”, grup originar din Tarancón, au dat un excepţional concert acustic, totodatǎ prezentând şi noul lor disc: “Especial guateque yeyé”, un disc dedicat uneia dintre sǎrbatorile cele mai cunoscute şi de interes turistic regional care are loc în localitate: “Fiesta de los años 60”.

Festivalul s-a terminat târziu, în noapte, cu o petrecere în aer liber, cu muzicǎ diversǎ şi dansuri populare din diferite colţuri ale lumii.

Un material realizat de Anca Mariana Lovaszi

Comunitate Limba noastrǎ cea frumoasǎ – curs de limbǎ, culturǎ şi civilizaţie româneascǎ Elevii cursului de limbǎ, culturǎ şi civilizaţie româneascǎ “Limba noastrǎ cea frumoasǎ”, un proiect finanţat de cǎtre Departamentul Pentru Românii de ­Pretutindeni din cadrul Guvernului ­României în colaborare cu Asociaţia Hispano Românǎ din Provincia Cuenca, au luat vacanţǎ la sfârşitul lunii iunie, Cele douǎ luni de curs au fost deosebit de intense, copiii primind cu multǎ curiozitate toate informaţiile despre ­România, despre trecutul glorios, despre limbǎ şi literaturǎ, etc.

Proiect pilot, gândit pentru a ajuta copiii de origine românǎ sau din familii mixte din oraşul Cuenca şi localitaţile limitrofe ca sǎ nu-şi piardǎ rǎdǎcinile, acest curs-atelier a devenit, în scurt timp, un loc unde mici si mari se întâlnesc cu România şi cu tot ceea ce înseamna ea: limbǎ, culturǎ, civilizaţie. Sunt pǎrinţi care îşi aduc de la distanţe considerabile copiii la curs, bucuroşi cǎ au prilejul de a interacţiona atât cu alţi copii de origine românǎ, cât şi cu tradiţiile şi cultura româneascǎ.

Prin intermediul jocului, instrumentul didactic primordial al cursului, dar şi cu ajutorul a diferite cântece, poezioare sau desene, copiii au învǎţat alfabetul românesc, sunetele şi literele diferite faţǎ de cel spaniol, grupurile de litere, pronunţarea corectǎ a numerelor de la 1 la 100, fructele şi legumele, etc.

1 iunie – Ziua Copilului a fost sǎrbǎtoritǎ printr-o ieşire în parc şi o serie de jocuri, iar copiii au fost serviţi cu dul-

DATA 03/07/2012

07/07/2012 10 y 11/07/2012 12/07/2012 14/07/2012 18/07/2012

moştenesc.

Pornind de la strǎmoşii noştri, dacii şi romanii, şi continuând cu legenda lui Badea Cârţan, pe care toata presa italianǎ a epocii l-a descris ca fiind “un dac care a cǎzut de pe columna lui Traian”, datoritǎ portului sǎu popular asemǎnǎtor cu cel al dacilor, copiii au fǎcut cunoştinţǎ cu folclorul românesc şi diferite zone folclorice din România, au admirat, au purtat şi au descris elementele definitorii ale costumelor populare româneşti şi au învǎţat sǎ danseze o horǎ. Cursul va fi reluat în luna septembrie.

Un material realizat de Anca Lovaszi ***

21/07/2012 23/07/2012 26/07/2012

ORA

ACTIVITATEA

16:00 – 17:00 „Tehnici de relaxare”: Atelier psihosocial. „Sărbătoarea notelor” (Ediţia a 2-a): Serbare de sfârşit de an şcolar, în cadrul 12:00 – 13:00 căreia vor fi premiaţi copiii care au obţinut cele mai bune rezultate.

11:00 – 13:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”. „Cifre şi litere în casa lui Lope”: Activitate pentru copii, ce va avea loc în 10:00 – 14:00 Casa-Muzeu Lope de Vega. În colaborare cu Subdirección General de Museos de la Comunidad de Madrid*. „Caragiale, mereu actual”: Proiectarea ecranizării piesei de teatru „O noapte furtunoasă” a dramaturgului Ion Luca Caragiale. Spectacol realizat în Studi11:30 – 13:35 ourile Televiziunii Române, 1984. În colaborare cu Institutul Cultural Român din Madrid şi TVR Media. „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Derechos y deberes. Marco Constitucion11:00 – 13:00 al”. „Nu-ţi uita originea!”: Atelier de conversaţie în limba română. Pentru copii cu 11:00 – 12:00 vârsta între 8 şi 12 ani. (E nevoie de înscriere în prealabil)**.

11:00 – 13:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración” 13:00 – 14:00 „Reţeta buclucaşă”: Atelier de gastronomie, pentru copii. „Şi bunicii sunt importanţi!”: Atelier de lucru manual pentru copii, cu ocazia 11:00 – 12:00 Zilei Bunicilor.

ZIUA

PROGRAMUL

De luni până vineri De luni până joi Marţea şi joia Marţea Miercurea

10:00 – 16:00 10:00 - 15:00 16:00 – 18:00 11:30 – 13:00 16:30 – 18:00

Orientare pe probleme de muncă (în ordinea sosirii) Consultanţă juridică (în ordinea sosirii) Consiliere psihologică (cu programare) Curs de informatică (nivel iniţial I) Curs de informatică (nivel iniţial II)

Joia

16:30 – 18:00

Curs de informatică (nivel mediu)

Joia Sâmbăta Marţea şi joia De luni până joi De luni până sâmbătă De luni până sâmbătă De luni până sâmbătă

11:00 – 14:00 10:30 – 13:30 16:00 – 17:30 15:00 – 16:00 A se consulta programul centrului A se consulta programul centrului A se consulta programul centrului

SERVICIUL / ACTIVITATEA

Curs de sculptură „Filme pentru toţi copiii”: Proiecţie de filme pentru copii. „O lume într-o mie de culori”: Atelier de desen pentru copii.

Acces la Internet Acces la Bibliotecă Acces la Ludotecă (a se vedea condiţiile de participare)

*Activitatea depinde de disponibilitatea locurilor la muzeu, precum şi de un minimum de cinci copii înscrişi. ** Pentru realizarea activităţii e nevoie de un minimum de şase persoane înscrise.

Notă: Toate activităţile sunt gratuite.

Program de lucru: De luni până joi, de la 10:00 la 18:00; vinerea: de la 10:00 la 16:00; sâmbăta: de la 10:00 la 14:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele.

Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la: CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA Travesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), Coslada E-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32 Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

S-a inaugurat biblioteca “Lucian Blaga” Federaţia ­A sociaţiilor de ­Români din Spania ­(FEDROM) a găzduit sâmbată, 23 iunie 2012, la sediul său din Madrid, festivitatea de inaugurare a primei biblioteci româneşti din străinătate, singura din lume de acest gen, după cum au afirmat personalităţile invitate.

Evenimentul a fost inaugurat de către Preşedintele ­FEDROM, Miguel Fonda Ştefănescu, care a rostit un discurs de bun venit, vorbind despre paşii care s-au urmat spre înfiinţarea bibliotecii, precum şi de scopul acesteia, acela de a deveni un spaţiu dedicat dialogului, al armoniei spirituale. A mulţumit rând pe rând colaboratorilor care, într-un mod dezinteresat, au facut posibilă inaugurarea

05

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII IULIE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

06/07/2012

ciuri specifice româneşti. Şi dacǎ luna mai a fost dedicatǎ României şi integrǎrii sale în Europa, luna iunie a fost dedicatǎ marilor scriitori români. Astfel, pǎţaniile domnului Goe şi isprǎvile lui “Nica a lu’ Ştefan a Petrei” au adus zâmbete pe chipurile celor mai mari, în timp ce “Capra cu trei iezi” a deschis poarta universului copilǎriei, deşteptând curiozitatea celor mici. De asemenea, o incursiune în opera lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional, cât şi o prezentare succintǎ a altor mari scriitori români i-a fǎcut pe copii sǎ se simtǎ orgolioşi de patrimoniul cultural pe care îl

IULIE 2012

acestei rara avis, expresie pe care o foloseste pentru a denumi o bibliotecă apărută în timpuri de criză. Printre aceştia, sponsorul oficial, firma Western Union, bibliotecile din Alba, B­istriţa-Năsăud şi ­Dâmboviţa, Institutului Cultural ­Român, Ambasadei României, Facultăţii de Jurnalism a Universităţii ­Complutense din Madrid, precum şi lui Gelu Vlaşin, Gheorghe Vinţan, Esteban Tomas Navarro, Ana Gasco, Silvia Ionascu, Crina Chiriuc, Daniela Varzari şi tuturor voluntarilor şi donatorilor de carte.

Au mai luat cuvântul Gelu Vlaşin, Prim Vicepreşedinte FEDROM, precum şi Ioana Anghel, Director al Institutului Cultural Român (ICR) din

Madrid, care şi-a manifestat plăcerea de-a lua parte la un eveniment care, recunoaşte, ar fi preferat să fi avut loc la şi din iniţiativa ICR. Nu ar fi fost posibilă inaugurarea unei biblioteci fără să se vorbească despre cel al cărui nume îl poartă, astfel încat au avut grijă de acest aspect Gheorghe Vinţan, Preşedintele Asociaţiei Culturale „Juan Ramón Jiménez şi Lucian Blaga” şi Gheorghe G. ­Potra, istoric, ziarist, Directorul Fundaţiei Europene “Nicolae Titulescu”. Au susţinut o conferinţă interesantă, vorbind despre Blaga, despre importanţa sa pentru istoria şi cultura românească, astfel încât cele 1500 de volume ale bibliotecii au părut la final mai multe, aşezate mândre,

sub numele lui Lucian Blaga.

Volumele aflate pe rafturile bibliotecii au fost oferite sau procurate prin grija colaboratorilor, mulţi anonimi, alţii prezenţi, printre care Ioana Botezan, profesor universitar la Universitatea ­Complutense din Madrid şi Mircea Oliv, Director al Bibliotecii din Bistriţa-Nasăud, care au semnat convenţii de colaborare. În încheiere a luat cuvântul Ilie Bănică, Ministru Consilier la Ambasada României la Madrid, exprimând sprijinul şi felicitările faţă de astfel de iniţiative.

Biblioteca, rămasă în grija Crinei Chiriuc, este descisă publicului larg şi oferă, pe lângă posibilitatea de a împrumuta o carte timp de 15 zile lucrătoare şi acces la in-

ternet.

Să sperăm că iubitorii de carte se vor întâlni cu drag la o dezbatere culturală, în sânul bibiliotecii „Lucian Blaga”, la

sediul FEDROM din Madrid, pe strada Wad-Ras, numarul 19.

Un material realizat de Oana Moşniagu

06

România

IULIE 2012

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, susţine că indemnizaţia pentru creşterea copilului ar putea reveni în septembrie sau poate chiar mai devreme, în funcţie de decizia Parlamentului, la nivelul anterior de 85% din salariu.

“Cred că revenirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85% din salariu va avea loc în septembrie, dar vom încerca mai devreme dacă va fi o sesiune parlamentară extraordinară. Eu aş putea spune că, sigur, în septembrie se va întâmpla acest lucru”, a declarat ministrul Muncii.

Aceasta a subliniat că plafonul va rămâne la 3.400 lei, dar se va mări procentul mamelor care vor obţine creşteri Tarifele de interconectare percepute de operatorii reţelelor fixe de telefonie vor scădea, la 1 iulie, cu 18%, la 0,67 eurocenţi/minut, potrivit unei decizii a Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). „Aceasta este cea de-a doua etapă de scădere a plafoanelor maxime pentru tarifele de interconectare, în vederea terminării apelurilor în reţelele de telefonie fixă, după cea din martie 2012, când tarifele au scăzut cu 15,5%”, se arată într-un comunicat al ANCOM. Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor, sunt plătite între operatori pentru convorbiri în afara reţelei.

Acest preţ se regăseşte în tariful perceput utilizatorului final care iniţiază apelul.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului ar putea reveni la 85% din salariu ale veniturilor din această indemnizaţie. ­Mariana ­Câmpeanu a mai arătat că “mamele care au salarii foarte mari se şi întorc foarte repede la muncă”.

Ministrul Muncii a anunţat recent că va înainta ­Parlamentului o serie de amendamente la OUG 124/2011 pentru modificarea şi com-

pletarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, cel mai important vizând revenirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85% din salariu.

Amendamentul se referă atât la opţiunea pentru concediul de un an pentru creşterea copilului, cât şi la situaţia con-

cediului cu durata de doi ani. În ceea ce priveşte plafoanele indemnizaţiei pentru creşterea copilului, acestea se vor menţine la nivelul actual: plafon minimal de 600 lei, plafon de 1.200 lei pentru opţiunea concediului de un an şi de 3.400 de lei pentru concediul de doi ani.

Sursa: dcnews

Tarifele de ­interconectare ­pentru telefonia fixă scad cu 18% „Tarifele au fost reglementate în urma analizei de piaţă realizate de ANCOM în anul 2011, din care a rezultat că toţi cei 51 de furnizori de servicii de acces la o reţea publică de telefonie fixă activi la acel moment pe piaţa din România deţineau putere semnificativă pe piaţa de gros a terminării apelurilor în propriile reţele”, se precizează în comunicat.

În România existau la finele anului trecut 4,69 milioane de posturi telefonice fixe, în creştere cu 4% faţă de anul 2010, şi 4,04 milioane abonaţi.

Potrivit datelor raportate ­ANCOM de furnizori, piaţa de comunicaţii electronice a înregistrat anul trecut valoarea de 3,5 miliarde euro.

Veniturile obţinute din servi-

cii de terminare a apelurilor de voce de către operatorii de telefonie mobilă din România în perioada analizată au totalizat 470 milioane euro, reprezentând 13,3% din piaţa de comunicaţii electronice.

Operatorii de telefonie fixă au obţinut circa 50 de milioane de euro din aceste servicii, echivalând cu 1,5% din piaţa totală.

Topul creşterilor salariale 2012-2015. În ce judeţe vor fi cele mai mari salarii din ţară Cele mai mari creşteri salariale vor fi înregistrate, în următorii trei ani, în ­Bucureşti, urmat de judeţele Arad, ­Prahova, Caraş - Severin, Argeş, Gorj, Hunedoara şi Cluj, iar diferenţa dintre veniturile din Capitală şi restul ţării se va adânci.

Salariul mediu net lunar din Bucureşti va creşte până în 2015 la 2.561 lei, cu 313 lei mai mult faţă de nivelul de 2.248 lei estimat pentru 2012, potrivit datelor ­Comisiei ­Naţionale de ­Prognoză (CNP), interpretate de ­MEDIAFAX. În judeţul Ilfov, salariile ar urma să urce cu 212 lei, la 2.163 lei pe lună. În prezent, angajaţii din ­Bucureşti au de departe cele mai mari venituri (2.248 lei), cu 40% peste media naţiona-

lă, de 1.572 lei.

Raportat la macroregiuni, salariile din Bucureşti sunt cu 50% mai mari decât în Sud-Vest (1.468 lei), cu 60% mai ridicate decât în ­Centru (1.392 lei) şi Sud-Est (1.378), cu 66% peste nivelul din Nord-Est (1.334 lei), respectiv cu 70% mai mari faţă de cele din Nord-Vest (1.300 lei).

Disparitatea veniturilor se va perpetua pe termen mediu, din moment ce veniturile din Capitală vor bifa în continuare cele mai consistente creşteri, reiese din datele CNP. CREŞTERILE SALARIALE ÎN 2012-2015 Exceptând Bucureştiul, cele mai mari creşteri ale salariului lunar mediu net în perioada 2012-2015 vor fi înregis-

trate în Arad (plus 229 lei, la 1.655 lei), Prahova (cu 226 lei, la 1.797 lei), Caraş-Severin (cu 226 lei, la 1.550 lei), Argeş (cu 221 lei, la 1.843 lei), Gorj (cu 217 lei, la 1.945 lei), Cluj (214 lei, la 1.756 lei), Iaşi (208 lei, la 1.705 lei), Dolj (207 lei, la 1.656 lei), Constanţa (205 lei, la 1.708 lei) Vâlcea (205 lei, la 1.521 lei).

Salariul mediu net la nivel naţional va creşte cu 225 lei, la 1.797 lei în 2015. Astfel, veniturile din Bucureşti vor fi cu 42% mai ridicate decât media pe ţară peste trei ani, diferenţele faţă de macroregiuni menţinându-se la niveluri asemănătoare cu cele calculate în prezent. În judeţul Braşov, salariul mediu net va creşte în următorii trei ani cu 197 lei, la

1.657 lei, iar în Bacău se va înregistra o majorare de 200 lei, la 1.585 lei, estimează CNP. Angajaţii din Timiş vor avea salarii în medie cu 203 lei mai ridicate în 2015, la 1.811 lei, iar judeţul Sibiu va mar-

Administratorii Rafo vor să reia ­negocierea unui ­împrumut de 330 milioane euro

Administratorii Rafinăriei Rafo Oneşti (RAF) cer acordul acţionarilor pentru negocierea unui credit de 330 milioane euro de la creditori externi, pentru modernizarea instalaţiilor, proiectul fiind vehiculat şi anii trecuţi.

Propunerea va fi discutată în AGA programată la 1 august, se arată într-un comunicat al rafinăriei transmis vineri ­Bursei. În aprilie, acţionarii rafinăriei au respins propunerea privind atragerea unor împrumuturi

în valoare cumulată de 70 milioane euro şi au revocat decizii AGA din 2009 şi 2010 privind contractarea unui împrumut de 330 milioane euro cu garanţia statului.

Petrochemical Holding, înregistrat în Austria, deţine 96,5% din capitalul companiei.

Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile Rafo a fost realizată joi, la preţul de 0,5 lei. La acest preţ, Rafo are o capitalizare de 438,98 milioane lei (98,9 milioane euro).

ca o majorare de 187 lei, la 1.737 lei.

Cele mai modeste creşteri salariale vor fi înregistrate, în ordine crescătoare, în ­Bihor (132 lei, la 1.336 lei), Vaslui (132 lei, la 1.346 lei), Mureş (134 lei, la 1.490 lei), ­Vrancea (134 lei, la 1.338 lei), Bistriţa-Năsăud (144 lei, la 1.353 lei), Suceava (149 lei, la 1.399 lei), Neamţ (149 lei, la 1.378 lei), Satu Mare (156 lei, la 1.348 lei), ­Covasna (159 lei, la 1.361 lei), respectiv Maramureş (162 lei, la 1.302 lei).

Cele mai mici venituri din ţară se înregistrează în prezent în judeţele ­Harghita

(1.105 lei), Maramureş (1.140 lei), Satu Mare (1.192 lei), Botoşani (1.197 lei), Covasna (1.202 lei), Vrancea (1.204 lei), Bihor (1.204 lei), Bistriţa-Năsăud (1.209 lei), Vaslui (1.214 lei) şi Călăraşi (1.214 lei).

La polul opus se plasează, exceptând Capitala, judeţul Ilfov (1.951 lei), Gorj (1.728 lei), Argeş (1.622 lei), Timiş (1.608 lei), ­Prahova (1.571 lei), Sibiu (1.550 lei), Cluj (1.542 lei), Constanţa (1.503 lei) şi Iaşi (1.497 lei). În linii mari, clasamentul se va păstra în următorii trei ani. ***

România Fostul premier Adrian Năstase a fost internat în ­s pitalul închisorii Rahova Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, în 20 iunie, la locuinţa sa din strada ­Zambaccian, după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de detenţie în dosarul „­Trofeul calităţii”.

Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca, unde a fost operat în 21 iunie.

Poliţia Capitalei a solicitat marţi, 26 iunie, efectuarea unei expertize medico-legale, din care să rezulte dacă afecţiunile medicale pe care le prezintă Năstase pot fi tratate în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi dacă aceste afecţiuni permit transportarea în siguranţă a pacientului la penitenciarul indicat de comisie.

Adrian Năstase a fost cazat în secţia de terapie intensivă a Penitenciarului Spital ­Bucureşti Rahova, într-o cameră cu două paturi şi grup sanitar propriu, în care se mai află un alt deţinut, au precizat, marţi seară, reprezentanţii penitenciarului. La primirea în locul de detenţie, fostului premier i-au fost verificate identitatea şi documentele de încarcerare, după care i s-a efectuat un consult medical.

Năstase a fost apoi informat cu privire la regulamentul de ordine interioară şi au fost întocmite documentele operative cu ocazia primirii în penitenciar, după care fostul premier a fost repartizat la

În cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea a prezentat o listă care conţine nume sonore din viaţa politică românească, avansate în diferite grade în Armată, de fostul ministru al Apărării Naţionale Gabriel Oprea.

Lista conţine nume de politicieni, foşti miniştri, primari, preşedinţi, jurnalişti, având ca apartenenţă politică PDL. Numele sunt prezentate în premieră, ofiţerii fiind numiţi la strict secret de ministru Gabriel Oprea.

- Apostu Sorin – Primar Cluj arestat pentru fapte de corupţie – PDL – Lt.Col. (2011, absv.)

- Arnăutu Decebal – Primar Târgu Neamţ – PDL – Col. (2010, cap.)

- Blejnar Sorin – Şef ANAF –

salon, conform recomandării medicului de gardă. „De asemenea, la internarea în Penitenciarul Spital ­Bucureşti Rahova sunt avute în vedere recomandările medicilor specialişti care au examinat anterior condamnatul. Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat. Asistenţa medicală în penitenciare se asigură în mod gratuit, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, potrivit legii. Examenul medical se realizează în condiţii de confidenţialitate”, mai precizează sursele citate.

Fostul premier Adrian ­Năstase, condamnat la doi ani de închisoare cu executare, a ajuns marţi seară, la ora 22.40, cu ambulanţa, la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce a fost externat de la Spitalul Floreasca din Capitală, unde a fost preluat de poliţişti.

Ambulanţa a ajuns la ­Rahova, de la Spitalul ­Floreasca, în

aproximativ 20 de minute, după ce s-a deplasat cu antemergător pe traseul cel mai scurt.

Maşina a fost însoţită până la poarta penitenciarului de un autoturism în care se afla fiul cel mare al fostului premier, Andrei Năstase.

La poarta închisorii au aşteptat numeroşi jurnalişti, dar şi locuitori din zonă, curioşi să-l vadă pe fostul premier. Măsurile de securitate la externarea fostului premier au fost foarte stricte. Printre altele, s-a interzis accesul pe rampa spre UPU, iar la personalul de securitate al spitalului s-au adăugat forţe de ordine în civil. În urma sesizării Poliţiei, Tribunalul Bucureşti (TB) a constatat, marţi, că nu există niciun impediment de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare în cazul fostului premier.

Cererea de amânare a executării pedepsei în cazul Năstase se va judeca joi, la Tribunalul Capitalei.

IULIE 2012

Videanu a aprobat exporturi de energie sub preţul pieţei Premierul Victor Ponta a prezentat într-o conferinţă de presă, două documente despre care a spus că privesc exporturi de energie electrică sub preţul pieţei, aprobate de fostul ministru al ­Economiei ­Adriean Videanu, el exprimându-şi convingerea că ­DIICOT şi DNA vor elucida acest caz. Întrebat despre situaţia de la Hidroelectrica, Ponta a precizat că nu vrea să vorbească foarte mult, pentru că va fi luată o decizie a instanţei pe această temă. “Însă nu aş vrea nici să vă dezamăgesc şi să vă arăt că începem să găsim documente privind organizarea exportului de energie electrică la preţuri de 128 de lei pe MW, 174 şi 180, în timp ce preţurile pe piaţă erau 220, semnate de… aveţi dreptul să ghiciţi cine le-a semnat, că vi le şi dau – avem şi datele 25.08 2010 şi 03.09.2010 – domnul… cel care nu minte, nu fură, el se jură că nu fură şi l-am prins cu notele… domnul Adriean Videanu.

Sunt convins că ­DIICOT şi DNA vor elucida toate aceste aspecte, pentru că o să fiţi foarte uimiţi unde a ajuns această energie. Eu ştiu – prin ­Cipru, în Piatra Neamţ”, a spus ­Ponta.

Premierul Victor Ponta a făcut această declaraţie în conferinţa de presă pe care a susţinut-o pentru a răspunde acuzaţiilor de plagiat. După ce l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de faptul că încearcă să îl şantajeze cu dosarul de plagiat, Ponta a menţionat, în cadrul

conferinţei de presă, că nu va ceda la acest tip de atac. “Azi ne vedem mai departe de legile pe care le avem de adoptat, de ceea ce trebuie să descoperim în continuare atât în ceea ce priveşte contractele cu băieţii deştepţi, cât şi toate finanţările ilegale făcute din bani publici pentru interesele preşedintelui ­Băsescu. Va fi o bătălie dură, va fi o bătălie destul de lungă, probabil până în toamnă, dar sunt pregătit pentru ea”, a spus ­Ponta. În urmă cu o săptămână, democrat-liberalul Adriean ­Videanu a criticat “nivelul discursului” premierului ­Victor Ponta care spunea despre ­Videanu că nici ­Videanu nu crede ce spune ­Videanu despre ­Hidroelectrica. “Dacă ar fi să merg în logica domnului doctor V­ictor P­onta ar însemna că nici măcar ­Victor Ponta nu crede ce spune ­Victor Ponta în cazul ­Grăjdan. Ce să înţeleg, că ­Victor ­Ponta ştia exact ce are de făcut ­Grăjdan în momentul în care l-a nominalizat? Ăsta e nivelul discursului lui ­Victor Ponta”, a declarat ­Videanu. ­Videanu a făcut această precizare ca replică la faptul că premierul Victor ­Ponta a susţinut că nici ­Videanu nu crede ce spune ­Videanu despre ­Hidroelectrica. Premierul ­Victor Ponta a declarat, în urmă cu o săptămână, că va pune la dispoziţia DNA toate documentele din care rezultă prejudicierea ­Guvernului, ca principal acţionar al

Lista ofiţerilor numiţi la “strict secret” de fostul Ministru al Apărării Gabriel Oprea.

William Brînză, Ioan Oltean şi Sorin ­B lejnar, printre colonei PDL – Col. (2011, lt. col.)

- Bica Radu Vasile – Vicepreşedinte al CJ Cluj, arestat pentru fapte de corupţie – PDL - Botiş Ioan Nelu – Deputat, Ministru – PDL – Lt.Col (2010, Lt.) - Boureanu Cristian – Deputat – PDL – Col. (2011, absv.)

- Brînză William Gabriel – Deputat – PDL – Lt.Col. (2011, sold.)

- Brînză Daniel – Secretar Executiv Diaspora – PDL – Col. (2010, absv.)

- Drăgan Romeo Ionel – Director General Adjunct ANL – PDL – Lt.Col. (2012, Plt. Maj.) - Falcă Gheorghe – Primar Arad – PDL – Mr. (2010,

Cap.) - Ferencz Ştefania Gabriela – Secretar General Adjunct al Guvernului – PDL – Mr. (2011, absv.)

- Flutur Gheorghe – Preţedinte CJ Suceava – PDL – Col. (2011, Lt.Col), Lt.Col. (2010, Mr.) - Alexandru Lazescu – Director TVR – PDL – Col. 2011 - Robert Turcescu – Jurnalist – PDL – Col. 2010 - Mihai Răzvan Ungureanu – Prim-ministru – PDL – Col. 2011 - Gheorghe Ştefan – PDL Neamţ – PDL – Col. 2010 - Ialomiţianu Gheorghe – Ministru de Finanţe – PDL – Col. (2010, Slt)

- Iliescu Valentin Adrian – Şeful Dep. pt. Rel. cu Parlamentul – Guvern – PDL – Col. (2010, Slt.) - Ionescu Silvian – Ex Comisar general al Gărzii ­Naţionale de Mediu – PDL – Col. (2010, Cpt.) - Ivaschescu Nicolae – Secretar de Stat la Ministerul Muncii – PDL – Lt.Col (2010, absv.)

- Gheorghe Nastasia – Secretar de Stat – PDL – Col. (2010, Mr) - Negoiţă Liviu – Primar Sector 3 – PDL – Col. (2012, Mr.) - Oltean Ioan – Deputat – PDL – Col. (2010, absv.)

- Cristian Constantin Poteraş – Primar Sector 6 – PDL

– Lt.Col. (2010, sold.), Col (2012, Lt.Col.) - Preda Cezar Florin – Vicepreşedinte PDL – PDL – Col. (2011, Lt.) - Neculai Rebenciuc – Deputat – PDL – Lt.Col. (2010, Sold.)

- Savin Emanoil – Primar Buşteni – PDL – Col. (2010, slt.)

Actualul Ministru al Apărării a intrat în direct într-o convorbire telefonică la Antena 3, unde a declarat că vina pentru aceste decizii de ridicare în rang, în afara legii, o poartă îndeosebi fostul ministru al Apărării Naţionale, Gabriel Oprea. Radu Tudor a precizat

07

­ idroelectrica, el precizând că H se referă la contratele prelungite în perioada mandatului lui ­Adriean Videanu. “O să pun la dispoziţia DNA – şi o să punem – în perioada imediat următoare toate documentele din care rezultă prejudicierea ­Guvernului ­României ca principal acţionar al ­Hidroelectrica prin acele contacte bilaterale şi sunt convins că Justiţia – eu nu pot să merg dincolo de asta – nu se va da în lături din a ne spune cine e vinovat”, a spus Ponta. El a precizat că se referă la contractele semnate de ­Hidroelectrica în perioada mandatelor unor miniştri şi prelungite în perioada mandatului lui Videanu. “Când ­Videanu a piedut şi Videle, cred că o să suporte şi problema cu contractele bilaterale.

Dar nu poţi să spui că ai fost ministru şi că nu ştii ce s-a întâmplat dacă în mandatul tău s-au prelungit până în 2018 toate contractele cu băieţii deştepţi? Cred că nici măcar Adriean Videanu nu-l crede pe ­Adriean ­Videanu când spune chestia asta”, a mai spus Ponta. Premierul Victor Ponta susţinea, recent, că “activitatea infracţională” a lui ­Adriean Videanu şi a altor persoane care au încheiat contractele cu H­idroelectrica reprezintă “cea mai gravă ilegalitate din ultimii 22 de ani”, prin care “sute de milioane de euro nu au ajuns la ­Hidroelectrica şi în bugetul ţării”. Democrat liberalul Adriean Videanu declara, recent, că a luat decizia să îl dea în judecată pe premier pentru calomnie, arătând că Ponta l-a acuzat fără dovezi că are patru dosare la DNA şi a semnat contracte cu “băieţii deştepţi”. Sursa: mediafax că o astfel de avansare în grad a mai avut un precedent, în 1950, când Nicolae Ceauşescu a fost avansat de la muncitor necalificat, la General Maior al Armatei Române.

Potrivit Statutului cadrelor militare, în timp de pace, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul URMĂTOR, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi pentru aprecierile de serviciu. În afară de aceasta, pentru a înainta în gradele de colonel şi comador, ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, o instituţie militară de învăţământ superior. Totodată, nu există nici o justificare legală pentru avansarea la excepţional a ofiţerilor în rezervă menţionaţi.

Avansările cu câte 5-6 grade odată sunt total nespecifice sistemului medical românesc.

Sursa: antena3

08

Spania

IULIE 2012

Spania, a treia oară consecutiv într-o finală Reprezentativa Spaniei, calificată în finala Euro-2012, se află în ultimul act al unei mari competiţii fotbalistice pentru a treia oară consecutiv, după Campionatul European din 2008 şi Cupa Mondială din 2010.

La Roja a egalat Republica Federală Germană, singura naţiune care a jucat trei finale consecutive, într-un interval de patru ani, între 1972 şi 1976.

Portugalia eşuează pentru a treia oară în semifinale la un Campionat European, după 1984 şi 2000.

Spania ar putea întâlni în finală pe Germania, într-o reedita-

re a ultimului act din 2008, sau Italia, adversara din faza grupelor, când scorul a fost 0-0.

Selecţionata Spaniei, deţinătoarea trofeului, s-a calificat în finala Campionatului ­European de fotbal, în urma victoriei, scor 4-2, la loviturile de departajare, de miercuri, de la Doneţk, în faţa Portugaliei, în semifinalele competiţiei. La loviturile de departajare pentru Portugalia au marcat Pepe şi Nani şi au ratat ­Moutinho şi Alves. Pentru Spania au înscris Iniesta, Pique, Ramos şi Fabregas şi a ratat Xabi Alonso.

Vedeta portughezilor, ­Cristiano Ronaldo, a fost desemnat al

cincilea executant, însă el nu a mai executat, după ratările lui Moutinho şi Alves.

La loviturile de departajare pentru Portugalia au marcat Pepe şi Nani şi au ratat ­Moutinho şi Alves. Pentru Spania au înscris Iniesta, Pique, Ramos şi Fabregas şi a ratat Xabi Alonso.

Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Turcia, avându-l la centru pe Cuneyt Cakir, ajutat la cele două linii de compatrioţii săi Bahattin Duran şi Tarik Ongun, iar asistenţi suplimentari au fost Huseyin Gocek şi Bulent Yildirim. Arbitru de rezervă a fost desemnat slovenul Damir Skomina.

Spaniolii au purtat aseară banderole negre pe mânecile de la tricouri în memoria lui Miki Roque, fotbalistul lui Betis Sevilla răpus de cancer la numai 23 de ani. Surpriză. Selecţionerul ­Spaniei, ­Vicente del Bosque, a surprins pe toată lumea la anunţarea echipelor de start, titularizându-l ca atacant central pe Alvaro Negredo (FC Sevilla), în condiţiile în care au fost lăsaţi pe bancă Cesc Fabregas, Fernando Torres şi Fernando

Llorente.

Cu o evoluţie slabă, ­Negredo n-a rezistat pe teren decât 53 de minute, înlocuit de ­Fabregas.

Prima repriză a consemnat puţine şanse clare de gol. Singurele ocazii au venit prin şuturi de la distanţă, de la marginea careului de 16 metri.

Spaniolii au ratat primii deschiderea scorului, prin ­Arbeloa şi Iniesta, iar portughezii au răspuns cu un şut pe lângă a lui Cristiano Ronaldo.

Aspectul jocului s-a menţinut şi în partea secundă a meciului, cu o dominare teritorială a Spaniei şi cu contraatacuri ale lusitanilor.

Portugalia a beneficiat de trei lovituri libere periculoase, pe gustul lui Cristiano Ronaldo, însă acesta a tras de fiecare dată imprecis.

CR7 putea închide semifinala şi în minutul 90, dar a fost din nou neinspirat, şutând peste poartă din poziţie favorabilă.

Spaniolii au fost mai buni în cele 30 de minute suplimentare, Iniesta ratând cea mai importantă ocazie, din poziţie de singur cu portarul.

Astfel, s-a ajuns la loteria penalty-urilor, serie încheiată cu scorul de 4-2 pentru Spania. În finala de duminică, „­Furia roşie” va juca împotriva ­Germaniei sau Italiei.

Sursa: elpais.es, reuters A consemnat Mircea Fluieraş

Mariano Rajoy: „Subiectul cel mai urgent este finanţarea”

Preşedintele Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, va cere mâine Uniunii Europene să ia măsuri de stabilizare a pieţelor, pentru că Spania nu se poate finanţa „prea mult timp” la preţurile la care o face acum, întrucât „cu primele de risc la nivelul actual, este foarte dificil ca economia să crească”.

Rajoy a subliniat această problemă în sesiunea de control a Guvernului din plenul ­Congresului Deputaţilor, unde atât liderul PSOE, Alfredo Perez Rubalcaba, precum şi purtătorul de cuvânt al PNV, Josu Erkoreka, l-au întrebat pe premier despre poziţia Spaniei în Consiliul Europei de mâine şi vineri, de la Bruxelles.

Conform primului ministru, chestiunea capitală în aceste momente este ca Spania să poată să se finanţeze, drept pentru care reclamă partenerilor europeni să se utilizeze „instrumentele comunitare” care sunt disponibile pentru calmarea pieţelor, deşi nu a precizat dacă va cere şi intervenţia Băncii Central ­Europene sau a fondurilor de salvare . „Subiectul cel mai urgent este finanţarea: nu putem să ne finanţăm foarte mult timp la preţuri precum cele de acum.

Există multe instituţii şi entităţi financiare care nu-şi permit să apeleze la pieţe”, a spus Rajoy. Şeful Executivului a calificat summitul de joi şi vineri drept unul important şi s-a arătat încrezător că vor fi făcuţi „paşi importanţi” spre uniunea bancară şi fiscală, pentru că este nevoie de un mesaj care să spună clar că euro este „ireversibil” şi că „va rămâne aici pentru totdeauna”.

Sursa: elmundo.es

En español Segunda exposición colectiva del grupo de pintura del Centro Hispano-Rumano de Coslada

FECHA

06/07/2012 07/07/2012 10 y 11/07/2012 12/07/2012 14/07/2012 18/07/2012 21/07/2012 23/07/2012 26/07/2012 28/07/2012

todos los alumnos a seguir expresándose a través de la pintura, y halagó el gran trabajo del coordinador del curso, el artista español Juan del Pozo.

Por segundo año consecutivo el pintor Juan del Pozo recoge los frutos de su trabajo como profesor que realiza de manera altruista en nuestro Centro, coordinando dos grupos de alumnos en el curso de pintura.

Originario de Segovia y con una colección propia de más de cien óleos, Juan del Pozo es conocido por nuestro público gracias a su gran número de exposicio-

nes, de las que mencionamos las que tuvieron lugar en el CEPI de Coslada en los años 2010 y 2011, con los títulos “Óleos de Juan del Pozo” y “Técnicas del dibujo: grafito, carboncillo y pastel”, respectivamente. El pintor acompaña sus clases prácticas con charlas teóricas, como la “La pintura sobre la historia”, impartida en el mes de mayo, así como con datos históricos y culturales destacados que comparte generosamente en nuestra actividad de “Conoce Madrid” en la que ejerce de guía voluntario. ***

El “Encuentro de mujeres” del CEPI de C ­ oslada concluye con la exposición “Manos creativas”

09

PROGRAMACIÓN MES DE ­JULIO / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA 03/07/2012

La muestra contiene más de 40 óleos El Centro Hispano-Rumano de Coslada, gestionado por la Fundación Iberoámerica Europa - CIPIE, inauguró el pasado miércoles, la segunda edición de la exposición colectiva del grupo de pintura. La exposición muestra las obras realizadas por los alumnos del curso desarrollado en nuestro Centro durante la temporada 2011-2012.

En el acto de inauguración contamos con la presencia del pintor Miguel Ángel Oyarbide Seco, profesor de Bellas Artes, que animó a

IULIE 2012

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

16:00 – 17:00 Taller de relajación: Taller psicosocial.

“Fiesta de las notas” (2ª edición): Fiesta infantil de fin de curso en la que 12:00 – 13:00 premiamos a los niños que han aprobado el curso escolar con las mejores notas.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”.

“Cifras y letras en casa de Lope”: Actividad infantil en la Casa Museo Lope de 10:00 – 14:00 Vega. En colaboración con La Subdirección General de Museos de la Comunidad de Madrid*.

“Caragiale, siempre actual”: Proyección de la película rumana “Una noche tormentosa” (“O noapte furtunoasă”), con motivo del centenario de la muerte 11:30 – 13:35 del escritor rumano Ion Luca Caragiale. En colaboración con el Instituto Cultural Rumano de Madrid y TVR Media.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”. “¡No olvides tus raíces!”: Taller de conversación en rumano para niños de 8 a 11:00 – 12:00 12 años (Previa inscripción).

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”.

13:00 – 14:00 “Una receta divertida”: Taller infantil de cocina.

“Los abuelos también cuentan”: Taller infantil de manualidades con motivo 11:00 – 12:00 del Día de los Abuelos.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería.”

Nota: Todas las actividades son gratuitas.

Program: Horario de atención al público:

De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

DÍAS

HORARIOS

De lunes a viernes De lunes a jueves Martes y jueves Martes Miércoles

10:00 – 16:00 10:00 - 15:00 16:00 – 18:00 11:30 – 13:00 16:30 – 18:00

Orientación laboral individual (por orden de llegada) Atención jurídica individual (por orden de llegada) Atención psicológica individual (con cita previa) Curso de informática (nivel inicial I) Curso de informática (nivel inicial II)

Jueves

16:30 – 18:00

Curso de informática (nivel medio I)

Jueves Sábado Martes y jueves De lunes a jueves

11:00 – 14:00 10:30 – 13:30 16:00 – 17:30 15:00 – 16:00 Consultar horario del centro Consultar horario del centro Consultar horario del centro

Lunes a sábados Lunes a sábados Lunes a sábados

La exposición mostró parte de los trabajos manuales realizados durante la temporada 2011-2012 Una de las actividades estrella del Centro Hispano-Rumano de Coslada, gestionado por la Fundación Iberoámerica Europa - CIPIE, - “Encuentro de mujeres” -, concluyó la temporada 2011-2012 con una muestra de las manuali-

ACTIVIDADES PERMANENTES

Curso de escultura “Cine infantil para todos”: Tarde de cine para niños.

“Un mundo de mil colores”: Taller infantil de dibujo.

Acceso a Internet Acceso a la Biblioteca Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

dades realizadas por usuarias del Centro.

Bajo el título de “Manos creativas”, las mujeres, que todos los martes se reunieron en el CEPI para hacer uso de su creatividad y desteridad, presumieron de los trabajos realizados durante este intercambio de ideas, conocimientos y habilidades, en el que han estado enseñándose unas

a otras técnicas y trucos para conseguir una gran variedad de manualidades decorativas.

Broches, anillos, pulseras, alfileres, joyeros, platos y botellas pintadas, lápices, adornos navideños, bufandas son sólo parte de una larga lista de los objetos hechos con sus propias manos y expuestos en nuestro Centro durante la tarde del 26 de junio.

10

Nota Bene

IULIE 2012

Dura lex, sed lex Ana-Maria Marinescu Madrid

În atenţia şomerilor români din Spania!

A sosit sezonul estival, atât de aşteptat de cei mai mulţi dintre noi. Odată cu el, şi căldura înăbuşitoare, de care ne dorim să scăpăm evadând cât mai departe, dacă se poate la mii de kilometri distanţă, în ţara natală, alături de cei dragi.

Atenţie, însă, dacă sunteţi unul dintre şomerii români din Spania, care beneficiază de ajutor de şomaj, trebuie să ţineţi cont de condiţiile stipulate de lege pentru a nu pierde ajutorul respectiv. În ultimul an, Centrul ­Hispano - Român din Coslada s-a ocupat de peste 400 de cazuri legate de pierderea ajutorului de şomaj, oferind consultanţă juridică gratuită persoanelor afectate, toate de naţionalitate română. Majoritatea acestora au declarat că nu cunoşteau restricţia privind părăsirea teritoriului spaniol. Dar, Dura lex, sed lex, spune un dicton latin, adică „legea e dură, dar aceasta este legea”, şi trebuie respectată pentru că necunoaşterea ei nu scuză încălcarea sa.

Special pentru cititorii O.R., am stat de vorbă cu Mercedes Peña Carrero, avocatul Centrului mai sus-amintit, care a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări esenţiale pentru a vă informa şi pentru a evita pe cât posibil să ajungeţi într-o astfel de situaţie.

Ce trebuie să fac înainte să plec din Spania?

Dacă doriţi să călătoriţi în afara Spaniei, trebuie să solicitaţi, la oficiul forţelor de muncă de care aparţineţi (INEM), o autorizaţie de ie-

şire din ţară (autorización de salida). Autorizaţia se acordă pentru o perioadă de maximum 15 zile pe an, doar în cazul în care nu sunteţi înscris la niciun curs de formare profesională sau nu sunteţi prins în niciun proces de selecţie pentru un loc de muncă. Este important de ştiut că nu puteţi ieşi din Spania înainte de data care v-a fost aprobată în autorizaţia solicitată, şi trebuie să vă prezentaţi din nou la oficiul forţelor de muncă, odată întorşi din călătorie, la data specificată în acelaşi document. Prin urmare, trebuie să vă faceţi programare înainte de înfăţişare, dacă data întoarcerii nu a fost stabilită la momentul solicitării autorizaţiei.

De reţinut!

Chiar dacă pe durata celor 15 zile ajutorul de şomaj vă este întrerupt, „pierderea” este mult mai mică decât dacă riscaţi să părăsiţi Spania fără înştiinţarea autorităţilor, acest lucru putând să vă aducă prejudicii materiale mult mai însemnate, cum ar fi suspendarea definitivă a ajutorului de şomaj şi returnarea cu dobândă a sumei primite până la data respectivă.

Ce trebuie să fac atunci când mă întorc în Spania?

La întoarcerea în Spania, atunci când mergeţi la INEM, trebuie să solicitaţi din nou ajutorul de şomaj, la Serviciul Public Statal de Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal) şi de asemenea să reînnoiţi cererea la Serviciul Regional de Muncă (Servicio Regional de Empleo), deoarece, pe perioada absenţei dumneavoastră, vi se va întrerupe ajutorul de şomaj. Este foarte important să mergeţi la ambele administraţii indicate pentru că au existat cazuri de persoane care au omis una dintre ele, ceea ce a dus la pierderea ajutorului.

Cum ştiu autorităţile spanio-

le că am ieşit din ţară? În ultimii ani, în Spania s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de persoane care primesc ajutor de şomaj.

Dintre acestea, străinii reprezintă un procent important.

Chiar dacă normele stipulate de lege sunt aceleaşi atât pentru spanioli cât şi pentru beneficiarii de alte naţionalităţi, este mult mai frecvent ca aceştia din urmă să dorească - din diverse motive - să iasă în afara graniţelor ţării în care sunt rezidenţi, mai ales pentru a călători în patria natală.

Institutul Naţional de ­Muncă (INEM-ul) a devenit mult mai strict în ceea ce priveşte controalele, în urma detectării unui număr foarte mare de şomeri care părăseau Spania, revenind periodic, odată la trei luni, pentru a ştampila carnetul de şomer (demanda de empleo). Dacă în privinţa cetăţenilor din afara Uniunii Europene, aceste controale se efectuează prin verificarea paşaportului, în cazul cetăţenilor comunitari, implicit al românilor, autorităţile au întâmpinat oarece dificultăţi, având în vedere că nu întotdeauna este nevoie de paşaport pentru a călători în teritoriul UE. Până la urmă, însă, administraţia publică a găsit o modalitate de a ţine situaţia sub control, prin accesul la diverse date puse la dispoziţie de alte administraţii, obligate prin constituţie să colaboreze cu aceasta. Astfel se explică faptul că, în ultimul an, mulţi români rezidenţi în Spania au primit un comunicat de la INEM, prin care sunt înştiinţaţi că sunt sancţionaţi pentru că au ieşit din ţară, dându-lise un termen de 15 zile pentru a prezenta dovezi în vederea apărării proprii. Dacă până la termenul stabilit, persoana în cauză nu prezintă argumente în favoarea sa, sau acestea nu sunt valabile, dosarul este înaintat Biroului Judeţean al ­Serviciului Public Statal de

Muncă (Dirección ­Provincial del Servicio Público de ­Empleo Estatal), ce aplică şomerului sancţiunea de suspendare a ajutorului de şomaj de la data ieşirii din Spania, imputându-i acestuia returnarea sumei primite până la acea dată.

Pot să călătoresc pe teritoriul Spaniei?

Nu numai pentru părăsirea teritoriului spaniol aveţi nevoie de autorizaţie, ci şi în cazul în care doriţi să mergeţi sau să vă mutaţi în alt oraş din Spania pentru o perioadă mai lungă de 30 de zile. Acest lucru se datorează faptului că şomerul semnează un angajament prin care declară că este disponibil pentru cazul în care primeşte o ofertă de muncă. Acţiunea prescrie după patru ani, ceea ce înseamnă că administraţia poate reclama returnarea ajutorului de şomaj primit pe o perioadă de până la patru ani.

Ce e de făcut dacă am primit înştiinţarea de întrerupere a şomajului?

Din nefericirie, nu prea multe, dacă s-a ajuns la situaţia de mai sus, deoarece articolul 213 din Legea Generală a Asigurărilor Sociale (Ley General de Seguridad Social) cu privire la Regulamentul Ajutoarelor de Şomaj (­Reglamento de ­Prestaciones por Desempleo) prevede în mod expres întreruperea ajutorului de şomaj în cazul beneficiarului care părăseşte teritoriul Spaniei. Dar, dacă aţi fost plecat din Spania mai puţin de 15 zile, există posibilitatea de a face recurs pe cale administrativă, depunând o reclamaţie la Direcţia Judeţeană (Dirección Provincial) în termen de 30 de zile de la data primirii înştiinţării sancţiunii sau, dacă au trecut trei luni de la prezentarea dovezilor şi nu aţi primit niciun răspuns.

Dacă şi reclamaţia este respinsă, atunci se acţionează pe cale judecătorească. În

acest caz trebuie să depuneţi o cerere la Jurisdicţia Socială (­Jurisdicción Social) în termen de 30 de zile de la data primirii hotărârii nefavorabile sau, în cazul neprimirii niciunui răspuns, se iau în calcul 45 de zile de la depunerea reclamaţiei anterioare.

Ce se întâmplă dacă am cheltuit ajutorul de şomaj primit şi nu am bani pentru a achita suma imputată?

Vi se poate pune sechestru pe bunurile de care dispuneţi: conturi bancare, autoturisme, banii primiţi în urma depunerii declaraţiei de venit etc. Nu se poate pune sechestru pe remuneraţii sub salariul minim pe economie care, în acest an, este 641,40 €, însă, din ceea ce depăşeşte această sumă poate fi sechestrat un anumit procent, în funcţie de acest parametru.

Dacă sunteţi declarat insolvabil, nu veţi fi arestat, dar nu veţi mai putea beneficia de niciun tip de ajutor bănesc public, până nu vă veţi plăti datoria.

Puteţi solicita plata datoriei în rate şi, dacă respectaţi termenele stabilite, nu mai apăreţi pe lista datornicilor (lista de los morosos).

Dacă doriţi să mergeţi în ­România în concediu, pentru a vă feri de astfel de probleme, vă recomandăm să vă duceţi la oficiul forţelor de muncă şi să solicitaţi autorizaţia de călătorie (permiso para viajar).

Pot să plec la muncă în altă ţară?

Altfel stau lucrurile dacă doriţi să părăsiţi Spania pentru a merge în altă ţară la studii, pentru a căuta de muncă sau pentru a participa la acţiuni de

cooperare internaţională. Şi în acest caz există anumite demersuri ce trebuie făcute pentru a nu pierde ajutorul de şomaj, acesta putând fi întrerupt pe o perioadă de maximum un an. În tot acest timp în care veţi locui în altă ţară, nu veţi putea beneficia de ajutorul de şomaj spaniol deoarece nu puteţi să vă respectaţi angajamentul semnat, acela de a fi la dispoziţia serviciilor publice de muncă din Spania.

De aceea trebuie să comunicaţi la oficiul forţelor de muncă de care aparţineţi, data la care urmează să plecaţi, pentru ca Serviciul Public Statal de Muncă să vă suspende plata ajutorului.

La întoarcerea în Spania, puteţi să primiţi în continuare ajutorul de şomaj care v-a mai rămas, cu următoarele condiţii: - şederea în afara Spaniei să nu fi depăşit 12 luni; - să vă înregistraţi din nou ca şomer (demandante de empleo) şi să solicitaţi din nou şomajul la care mai aveţi dreptul, în termen de 15 zile lucrătoare de la data întoarcerii; - să puteţi demonstra că aţi căutat de muncă în ţara în care aţi fost plecat, de exemplu cu o adeverinţă de la oficiul forţelor de muncă din statul respectiv, care să ateste înscrierea dumneavoastră pe lista celor care caută de muncă.

Informaţii oferite în exclusivitate pentru „Occidentul românesc” de Mercedes Peña Carrero, avocat la Centrul Hispano-Român din ­Coslada, traduse şi editate de Ana-­ Maria Marinescu. ***

Rubrica permanentă

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (III) Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Doisprezece, douăsprezece De o bună bucată de vreme, forma feminină a numeralului „doisprezece” a început să fie expulzată din rostirea curentă românească.

Personajele lui Caragiale fac corect acordul, greşelile erau pe atunci altele, fie că, în context, se subînţelegea „orele douăsprezece”, fie „ceasurile douăsprezece” când se refereau la timp. Să-i ascultăm: „BRÂNZOVENESCU: Mul-

ţumim, mulţumim, stimabile, dar ne cam grăbim: sunt douăsprezece trecute.

FARFURIDI: Şi eu, am n-am înfăţişare, la douăsprezece trecute fix mă duc la tribunal...”

Nu ştiu prin ce analogie, să fie cu engleză?, cert este că aproape toţi tinerii dispensează azi forma feminină şi îţi spun că „avem o şedinţă la doisprezece” (sic!), că „sunt doisprezece (sic!) teme de învăţat pentru examen” ş.a.m.d.

Deunăzi, o regizoare vorbea la televizor despre un spectacol cu „o piesă cu doisprezece personaje (sic!)”...

Oricâtă iritare a urechii mi-ar provoca mie şi mai şcolitei noastre generaţii, nu putem face altceva decât implora divinitatea pentru ca limba română să fie respectată şi vorbită aşa cum se cuvine.

Dar dacă avem de-a face cu patologii generalizate, cum tinde să fie acest caz, greşeala devine, până la urmă, normă.

Vizavi Vizavi (din fr. vis-à-vis) este un cuvânt tratat de toate dicţionarele noastre de uz curent ca adverb. „Dicţionarul Universal”, care îl continuă pe cel al lui Lazăr Şăineanu, mai adaugă, totuşi, şi valoarea de substantiv masculin. Cred că o analiză morfosintactică ne-ar conduce, ca în lexicografia franceză, spre o mai fină discriminare: 1. Adverb: „Pe urmă s-a-mpăcatără; trebuia să se-mpece, n-avea-ncotro! dacă mâncăm împreună, ca’va s’zică! ştii, vine de stă cineva vizavi la masă... ” (Caragiale, C.F.R.) 2. Loc. adv.: „Tot frontul de clădiri de vizavi de Banca Naţională, începând de la in-

tersecţia străzilor Doamnei cu Academiei şi până la sediul Bibliotecii Naţionale va fi demolat...” (Capital, Internet).

Sensul este de: de peste drum de..., de dincolo de....

3. Loc. prep.: „Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de muşterii.”

(Caragiale, Justiţie). Sensul este de: faţă de, în raport cu, în privinţa...

4. Subst. masc.: „Gazda ce da balul nu se înjosea la cele mai mici amărunturi ale unei cotredanse; nu o vedeai alergând în dreapta şi în stânga spre a scoate la iveală un vis-à-vis (vizavi) la joc, care se ascundea sub perdelele unei fereşti.” (Kogălniceanu, Soirées dansantes (Adunări dănţuitoare))

LIVIU REBREANU Puşa Roth - Bucureşti „Iubirea adevărată nu moare nicioadată în sufletul omului, ba îl însoţeşte şi dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.”

Liviu Rebreanu, Ion Referindu-se la personalitatea lui Liviu Rebreanu, G. ­Călinescu spunea: „Meritul domnului Rebreanu este că, bizuit pe o dreaptă intuiţie, a rămas totuşi în sfera unei conştiinţe artistice superioare, că a eliminat lirismul, creând romanul obiectiv. Eroul este sufleteşte elementar, conştiinţă care oglindeşte şi înalţă încât literatura aceasta nu e folclor ci artă.

Domnul Liviu Rebreanu a pus temelia romanului fără a sări peste realitate continuând în chip firesc nuvela, făcând aşa fel că istoricul literar de mâine va înţelege cu desăvârşire rostul şi cauzele izbânzii sale”.

Romancier, dramaturg academician, Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlişua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca, azi judeţul Bistriţa-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi (născută Diuganu). În tinereţe, mama sa (1865–1945) era pasionată de teatru, fiind con-

siderată „primă diletantă” pe scena Becleanului de baştină. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someşului, despre care scriitorul va spune mai târziu, asemenea lui Creangă, că a fost paradisul copilăriei sale: „În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele. Pînă ce, cînd să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu.”

A început cursurile şcolii primare în anul 1891. Autorul va rememora cu duioşie această perioadă, a primelor sale zile de şcolar: „Cele dintâi plăceri ale slovei tipărite şi ale ştiinţei de carte tot în Maieru le-am avut, în forma primelor lecturi care m-au pasionat, Poveştile ardeleneşti ale lui Ion Pop-­ Reteganul, vreo cinci volume.” În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară şi apoi în limba română, multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim-plan, asemenea lui Creangă, însă în alt registru scriitoricesc. Locul copilăriei este fixat în imaginarul Pripas, identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai tîrziu, unele episoade din romanul Ion au păstrat cadrul toponimic şi onomastic al Maierului, Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor. Între 1895 – 1897, viitorul scritor urmează două clase la ­Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. În 1897 s-a transferat la Şcoala de băieţi din Bistriţa (Polgári fiu iskola), unde a ur-

mat încă trei clase. În anul 1898, liceanul de clasa a IV-a, scrie „întîia şi ultima poezie”. Muză a fost o tânără acriţă dintr-o trupă ambulantă ungurească de care s-a îndrăgostit.

Apoi scrie un vodevil după modelul celui văzut la trupa de teatru, iar mai târziu, aflat în Budapesta, a scris, fără succes, acelaşi gen dramatic. În 1900 a început să urmeze Şcoala Reală ­Superioară de Honvezi din Sopron (­Ödenburg, în nord-vestul ­Ungariei, lîngă graniţa cu ­Austria). La sfîrşitului anului I, a obţinut calificativul eminent. În 1902, după abateri de la regulamentul şcolii, a fost retrogradat din funcţia de chestor. La sfîrşitul celui de-al doilea an de şcoală reală, a primit doar distincţia simplă. În cel de-al treilea an a pierdut şi distincţia simplă, din cauza mediei scăzute la purtare. Din 1903 pînă în 1906, a urmat Academia Militară „­Ludoviceum” din Budapesta, deşi s-a simţit atras de medicină, ale cărei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui ­Rebreanu. Din nou, în primul an, a primit distincţia de eminent.

La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. Aici, pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universală, specificând, uneori, data lecturilor (25 aprilie,

2, 3, 7, 8 şi 16 mai, 1, 2 iulie).

Acestora li s-au adăugat câteva proiecte de literatură dramatică: Vetélytársak – Örveny (Rivalii – Vâltoarea); Valkó f­öhadnagy (Locotenentul Valkó); Gigi (Ghighi), ultimul cu personaje inspirate din viaţa „intelighenţei” năsăudene.

La Budapesta şi Gyula a scris şi transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul Szamárlétra (Scara măgarilor), satire cu caracter anticazon.

Sub presiunea unor încurcături băneşti, a fost forţat să demisioneze din armată, hotărît să se dedice literaturii.

A revenit în Prislop, spre disperarea părinţilor, care l-au ştiut domn, însă pentru tânărul ­Rebreanu a fost pasul hotărâtor, s-a stabilit la sat, punctul de pornire al romanelor sale Ion şi Răscoala, după cum el însuşi mărturisea: „Aici am luat contact cu ţăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferinţele şi visurile lui – lucruri care aveau să treacă mai târziu în literatura mea ...”

La 1 noiembrie 1908 a debutat în presa românească cu povestirea Codrea (Glasul inimii), în revista „Luceafărul” din ­Sibiu, condusă de O. Goga şi O. ­Tăslăuanu. În aceeaşi revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Răfuială (28 ianuarie 1909) şi Nevasta (16 iunie 1911). La începutul anului 1910 a ajuns funcţionar la primăria din Vărarea. În luna ianuarie 1910, pe baza convenţiei cu AustroUngaria, guvernul budapestan

Dintre toate aceste sensuri, vizavi de ceva sau cineva, cu valoare de locuţiune prepoziţională, mi se pare folosit exagerat de des în limba de zi cu zi, aşa cum o auzim la televizor, în luări de cuvânt publice etc. Opiniile românului par a fi mereu opuse, nu privitoare sau referitoare la un anumit aspect, ceea ce, psihologic, ne pune pe gânduri. Personal nu cred că exprimarea: „Părerea mea vizavi de tentativa de sinucidere a lui...”, cum am auzit ieri, este mai corectă decât „Părerea mea în privinţa tentativei de sinucidere a lui...”.

M-aş bucura dacă tinerii ar surprinde subtilitatea semantică contrastând exemplele de mai sus şi „bunul sens” stilistic.

Ouă(le) Mulţi români, unii chiar şcoliţi, nu s-au deprins încă cu cere autorităţilor româneşti extrădarea lui ­Rebreanu. O lună mai târzu, în februarie, a fost arestat şi deţinut la Văcăreşti. Într-un Memoriu adresat autorităţilor româneşti în luna mai, tânărul scriitor a menţionat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfăşurat-o în slujba românilor de peste munţi. În închisoarea Văcăreşti, a terminat nuvela Culcuşul.

Nuvela a fost publicată în revista „Convorbiri critice”, iar criticul Mihail Dragomirescu a ţinut să o prefaţeze astfel: „Deşi nu admitem crudităţile de termeni pe care autorul e nevoit să le pună în gura eroilor săi, totuşi, publicăm această novelă, şi încă la acest loc de onoare, fiindcă pe lângă o adâncime de concepţie puţin comună, e remarcabilă prin pitorescul lumii zugrăvite, prin spiritul de observaţie, prin energia decepţiei şi mai cu seamă prin originalitatea limbii.”

După o lungă detenţie la închisoarea Văcăreşti, este întemniţat la Gyula. Aici scrie Golanii şi începe să traducă volumul de povestiri Lelki ­kalandok (Aventuri spirituale, ­Budapesta, 1908) al scriitorului maghiar Szini Gyula. Autorul îi era prieten şi – după mărturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu către Mihail Dragomirescu, la 7 august 1910) – împreună ar fi scris mai multe lucrări. Câteva titluri din volum, îndeosebi din ciclul Biedermeier kepek (Tablouri Biedermeier) vor fi publicate, peste ani, la Bucureşti, în paginile publicaţiei „Universul literar” (1913) şi în Almanahul „Adevărul” (1914). A întocmit un proiect sumar al romanului Zestrea, tot în perioada cât a

IULIE 2012

11

faptul că pluralul articulat de la „ou” este „ouăle”, şi nu „ouălele”(sic!). Iată şi o probă proaspătă, extrasă din ­jurnalul.ro: „Comisarul european pentru Sănătate şi ­Protecţia Consumatorilor, John Dalli, a anunţat că începând cu data de 1 ianuarie 2012, ouălele (sic!) provenite de la găini crescute în baterii nu vor mai putea fi comercializate în magazinele din UE.” Îmi aduc, cu oarecare duioşie, aminte de o bătrânică care, în Piaţa Amzei, scrisese pe un carton obişnuit: „Vând oo”. Ţăranca, slab familiarizată cu abecedarul, scria după închipuire. Şi nu era fost un caz singular. Cum rostirea unor cuvinte vechi care încep cu „o”, aşa cum bine au arătat fonologii, este mai posterioară, mai spre „u”, decât ar lăsa de bănuit forma scrisă, am văzut prin pieţele noastre şi alte „minunăţii” de genul: „carne de uaie”, „pălării pentru copii şi uameni mari”. Să ne împăcăm cu cei ce greşesc, zic eu, căci cu toţii vom ajunge „uale şi ulcele”! stat în închisoarea din Gyula.

La 16 august a fost eliberat din închisoare, Curtea Tribunalului de Apel consideră că delictul a fost ispăşit după cele şase luni de temniţă.

S-a angajat ca ajutor de notar în Măgura Ilvei, apoi în Nimigea.

Din Bucureşti a primit vestea că piesa Osânda va intra la lectură.

Ulterior, însă, a fost respinsă.

A început un nou jurnal de lector (Spicuiri), aplecându-se în mod deosebit asupra paginilor de critică şi istorie literară din „Viaţa românească”, aparţinând, mai ales, lui Garabet Ibrăileanu. A încearcat să traducă după o versiune germană romanul Război şi pace de Tolstoi. În traducerea lui, revista „Ţara noastră” a publicat poemul Moartea şoimanului de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail ­Dragomirescu, propunându-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela Mâna (prima variantă a nuvelei Ocrotitorul), sub influenţa lecturilor din Anton Pavlovici Cehov.

16 octombrie este data pe o proză originală, după sosirea în Bucureşti: Volbura dragostei (Cântecul iubirii). (continuare în numărul viitor)

12

Imigranţii

IULIE 2012

Să ne reamintim... Începând cu anul 1990, românii care şi-au dorit un viitor mai bun, mai curat, o viaţă normală şi o ţară civilizată pentru copiii lor, au plecat în lumea largă. Şi astfel, timp de peste 22 de ani, românii înarmaţi cu mult optimism şi cu dorinţa de-a începe o nouă viaţă de la zero, s-au stabilit în ţări civilizate şi normale care le-au oferit o a doua şansă, o ţară unde oamenii sunt respectaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare, unde copiii pot fi educaţi şi crescuţi în siguranţă, în pace şi linişte.

Majoritatea au făcut sacrificii enorme în toţi aceşti ani, pentru a putea asigura familiilor lor un strop de mai bine.

Unii nu şi-au văzut părinţii şi rudele rămase acasă de multă vreme, alţii au rămas doar cu amintiri despre locurile natale şi cu o mână de pământ de pe mormintele părinţilor.

Pe scurt, viaţa imigranţilor români este una dulce-amară, indiferent în ce colţ de lume se află. Muncesc mult şi greu, unii îndură chiar şi umilinţa numai să-şi vadă familia în siguranţă iar copiii în medii de educaţie civilizate. Fiecare şi-a construit cu multă trudă şi sacrificii un habitat al său acolo unde s-a stabilit.

S-a încadrat cu succes în ţara care l-a adoptat şi e hotărât să respecte legile şi să-şi atingă visul prin muncă cinstită şi corectă, vis pentru care a plecat din ţara natală. Nu este interesat de politica din România şi nu doreşte decât să fie lăsat în pace, fără să fie implicat în lupta partidelor pentru putere. Incidentul ruşinos care s-a petrecut la Madrid între reprezentanţii PDL şi reprezentantul opoziţiei, demonstrează încă o dată faptul că nimic nu s-a schimbat în România.

Să ne reamintim faptul că în luna martie 2012, cunoscutul Departament pentru ­Românii de Pretutindeni a organizat la Madrid, cu sprijinul reprezentanţilor PDL din ­Spania şi Ambasada României în Regatul Spaniei, Conferinţa „Şanse egale într-o Europă Unită”, un eveniment la care au fost invitaţi doar o parte din reprezentanţi ai mediului asociativ românesc şi ai mass-media din ­Spania, iar principalele teme ale acestei conferinţe s-au dorit a fi: identitatea lingvistică, culturală şi spirituală în context european, principiile de funcţionare a sistemului de asigurări sociale şi pensii pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în afara ţării, politicile europene pentru protecţia cetăţenilor eu-

Diaspora, ciuma portocalie şi consecinţele unor guvernări dezastruoase ropeni cât şi exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în Spania. Cuvinte mari, însă pentru majoritatea dintre participanţi nu a fost greu de realizat că de fapt sub masca unui eveniment cu un astfel de titlu: „Şanse egale într-o Europă Unită” s-a ascuns o campanie electorală a regimului portocaliu care încerca pe toate căile să convingă încă o dată şi încă o dată românii din diaspora că ei sunt cei mai corecţi şi că trebuie să rămână în fruntea României încă mulţi ani. Oare?! Cei implicaţi în organizarea acestui eveniment au uitat însă că, dacă majoritatea românilor de acasă au fost cumpăraţi cu o găleată, o mătură, un kilogram de ulei sau de zahăr, pe cei din diaspora nu-i poate cumpăra cu o umbrelă portocalie sau cu poveşti, evenimente şi proiecte nerealizabile.

Nu e suficientă polemica zilnică de acasă, mai mult, reprezentanţi ai celor care conduc destinele ţării îşi permit să vină şi în străinătate la evenimente dedicate diasporei şi nu politicii şi să se facă de râs – să ne facă de râs, în faţa celor care ne-au primit cu braţele deschise, în faţa celor care ne-au oferit credibilitate şi posibilitatea de-a dovedi că merităm respectul lor. Domnilor, nu suntem proprietatea voastră, suntem oameni liberi într-o ţară care nu vă aparţine şi unde nu aveţi niciun drept, deci, spălaţi-vă rufele murdare ale politicii pe care o conduceţi, acasă, în România!

Nu vă amintiţi de noi decât în anii electorali când aveţi nevoie de votul nostru sau ca să vă facem propagandă.

Nimic concret şi benefic nu ne-aţi oferit în ultimii opt ani.

Doar minciuni, promisiuni deşarte şi scandaluri politice. Aţi încurajat escrocii şi mincinoşii şi aici în loc să-i luaţi acasă şi să-i educaţi.

N-aţi mişcat un deget când spaniolii, sătui de noi, neau tăiat dreptul la muncă iar bulgarii au rămas pe poziţie.

Aţi dat undă verde fondurilor şi ajutoarelor financiare doar celor care v-au pupat poalele fie că erau români sau din alte ţări foste comuniste. Aţi alocat bani unor organizaţii pentru ziua mărţişorului în

noiembrie… Şi atunci? Pentru ce ne deranjaţi cu prezenţa voastră când am putea foarte bine să ne petrecem timpul alături de familiile noastre sau vizitând ţara care ne-a adoptat şi care ne-a oferit ceea ce voi nu aţi fost în stare în toţi aceşti ani în care v-am dat votul nostru de încredere de care v-aţi bătut joc, călcândune în picioare demnitatea şi onoarea? Cum vă permiteţi să transformaţi evenimentele destinate comunităţii în dispute politice, să faceţi circ fără bani, luându-vă la harţă în faţa unor oameni care în 20 de ani şi-au primenit ţara şi şi-au schimbat mentalităţile în mod benefic, oferindu-ne şi nouă lecţii de democraţie, educaţie, comportament civilizat şi limite de bun simţ?!

Le ordonaţi slugilor care vă reprezintă să ne verifice, cereţi cu neruşinare celor pe care i-aţi transformat în sifonari să ne fie trenă. Cine vă permite aşa ceva şi în virtutea cărei legi? Cine vă credeţi? Ne-aţi umilit bunicii şi părinţii, iar pe cei aflaţi în viaţă i-aţi lăsat să-i îngroape nămeţii până la cer în iarna care a trecut, fără să vă intereseze că sunt la un pas de pierzanie. De ce veniţi să ne tulburaţi liniştea şi pacea pe care ne-am câştigat-o cu multă muncă şi corectitutine, fără să fim nevoiţi să ne prostituăm, fără să facem plecăciuni în faţa voastră şi să ne umilim. Noi trăim simplu, în case cu chirie, nu ca voi în palate de milioane de euro. Ne îmbrăcăm modest, nu cu haine de firmă scumpe cumpărate din banii furaţi de la gura amărâţilor aflaţi în pragul sărăciei. Ne-am educat copiii la cele mai bune şcoli şi i-am îndrumat pe un drum drept şi cinstit fără să vă cerem ajutorul. Şi atunci, de ce vă permiteţi să ne răpiţi din timpul nostru preţios pentru treburile voastre politice murdare? Cu ce drepturi?

Cine vi le dă? Întoarceţi-vă în România pe care aţi sărăcit-o şi aţi transformat-o într-o epavă… Luaţi-vă la bătaie şi faceţi circ fără bani cât vă pofteşte inima, dar nu veniţi la noi să ne faceţi de ruşine ca naţie, nu veniţi să dărâmaţi ceea ce fiecare dintre noi a reuşit să construiască cu propriile puteri în domeniul său.

Nu ne umbriţi viaţa simplă şi curată pe care o trăim prin

muncă cinstită! Nimeni şi nimic nu vă dă dreptul să ne atingeţi nici măcar cu o floare!

Luaţi-vă slugile şi sifonarii cu voi şi uitaţi să vă mai întoarceţi vreodată. Rămâneţi în mocirla comunistă în care vă afundaţi de peste 20 de ani şi din care nu veţi reuşi să scăpaţi oricât de mult încercaţi să vă pudraţi feţele şi să vă lustruiţi caracterul.

Să ne căutaţi atunci când veţi fi în stare să ne sprijiniţi şi să ne reprezentaţi cu adevărat interesele. Necondiţionat, fără falsitate, fără ipocrizie!

Nu vă erijaţi în reprezentanţii noştri pentru că nu sunteţi şi nici nu veţi fi vreodată. Nu ne meritaţi încrederea! Nu şi de data asta!

Opinii Criza economică din Spania i-a afectat şi pe românii din Peninsula Iberică. Mulţi au rămas fără muncă şi sunt în imposibilitatea de a-şi achita datoriile, aflându-se în pragul disperării. În ce situaţie vă aflaţi în momentul de faţă?

Mihaela Ghebuş - Coslada Mai am două luni de şomaj iar soţul meu a rămas fără muncă de o săptămână.

Suntem în Spania de şapte ani, avem doi copii dintre care unul s-a născut aici. Suntem disperaţi. Nu ştiu ce vom face.

Ne-am mutat cu încă şase persoane în apartament ca să împărţim datoriile pentru chirie şi întreţinere. Sunt zile în care noi bem doar apă sau ceai. Copiii sunt importanţi, lor trebuie să le asigurăm întreţinerea şi hrana zilnică. Întoarcerea în România, nu credeţi că este o soluţie? Şi ce să facem în România?

Părinţii sunt pensionari, bolnavi, abia se descurcă cu banii pentru medicamente şi câte toate. Cu ce să ne ajute?

La 34 şi 39 de ani cine ne mai angajează pe noi şi unde, având în vedere situaţia cu care se confruntă şi România

în momentul de faţă!? Ţara noastră nu ne poate oferi absolut nimic dacă ne întoarcem.

Poate mai încolo... Şi ce veţi face? V-aţi găndit la ceva anume?

Pentru copii facem orice sacrificiu. Mai muncim cu ora, cu ziua şi încercăm să supravieţuim. Poate se schimbă ceva. Am îndurat multă umilinţă şi am muncit din greu în anii aceştia ca să realizăm ceva pentru noi, pentru micuţi. În curtea părinţilor ne-am ridicat o căsuţă a noastră. E aproape gata.

Avem încredere în ­Dumnezeu.

Suntem tineri şi în putere.

Facem orice muncă cât de grea şi de umilitoare dar nu renunţăm la luptă. Dacă n-am avut şi noi noroc de nişte oameni capabili să conducă ţara să ajungă în 20 de ani măcar la jumătate la cum a devenit Spania tot în 20 de ani şi să nu fim obligaţi să slugărim la stăpâni în străinătate...

Cred că suntem un popor blestemat. În 22 de ani să nu se facă nimic, dar nimic în ţara noastră. Aici, sunt alte condiţii de viaţă. Avem drepturi. E diferit de România.

Diferenţa este uriaşă în toate. Şi spaniolii sunt de omenie.

Săritori şi înţelegători. Poate mult prea omenoşi şi mulţi dintre noi nu am merita. Aici în Coslada sunt grupuri, grupuri de români care ne fac de râs. Ne escrochează şi pe noi şi crează probleme spaniolilor.

Nu v-aţi gândit să apelaţi la ajutoare sociale?

Niciodată. Cum să mai cer şi ajutor social? Am primit ajutor la sănătate pentru noi, pentru copii, avem condiţii de viaţă, cum să cerem ajutor social? Să ceară spaniolii că sunt în ţara lor şi ei au tot dreptul! Mie mi-e ruşine să cer ajutor din bani publici şi nu am să fac asta indiferent cât de grea ar fi situaţia. Atâta vreme cât suntem sănătoşi şi buni de lucru nu vom cere mila altora niciodată. Pentru nimic în lume!

Valentin Panaite – Toledo În momentul de faţă lucrez

doar eu. Soţia mai are o lună de şomaj. Chiria este mare, cheltuielile asemenea. Nu ne este uşor dar nu ne bate gândul să ne întoarcem în ţară.

Poate mai târziu dacă treburile se vor schimba în bine în România. Acum nu! Din ce vedem pe la televizor şi ne spun cei de acasă situaţia din ţară este foarte grea. Din puţinul nostru mai trimitem la părinţi câte un pachet sau ceva bănuţi să-i mai ajutăm. Şi ai mei şi ai soţiei sunt pensionari. Şi bolnavi de câte toate iar de când le-au tăiat pensiile sunt distruşi. E tare greu în ţară pentru marea majoritate dintre români. În 22 de ani n-au făcut nimic politicienii.

Ba au făcut ceva. Pentru ei.

Au furat de la oameni şi s-au îmbogăţit. I-au sărăcit şi i-au adus în pragul disperării şi al sărăciei. Şi ăştia mai fură dar nu ca cei din România.

Ce şosele au spaniolii? Mii de kilometri de autostradă.

Ce condiţii de viaţă? Drumuri asfaltate şi condiţii ca la oraş în toate satele lor. Agricultură pusă la punct, transportul rapid cu trenul ori cu metroul.

Ce condiţii, ce rapiditate şi ordine! Nu va ajunge România nici peste 50 de ani aşa cum e la spanioli. Dacă rămân tot politicienii buni de gură şi de puşi pe furat nu avem şanse.

Sperăm să se schimbe ceva.

Poate nu vom sări şi de data asta din lac în puţ. Ar fi mare păcat pentru copiii noştri să nu-şi facă un viitor şi să fie obligaţi să muncească tot printre străini. Ajunge cât am îndurat noi! Ani de zile de umilinţă şi muncă de ocnaş. Ar trebui să se schimbe în bine situaţia din România. Toţi aşteptăm asta. Doar aşa ne vom putea întoarce pe la casele noastre.

La pensie măcar să ne putem bucura de o bătrâneţe mai uşoară. Cred că mulţi români gândesc aşa. Dar sunt alţii care nici nu vor să audă de întoarcere. Vor rămâne printre străini. Dacă n-am avut şi noi noroc să rămânem lângă părinţi, în satele noastre. Ce să facem? Fiecare cu soarta şi norocul lui. Sperăm însă ca lucrurile să se schimbe în bine. Noi românii am tot sperat din 1990 încoace dar am rămas numai cu speranţa. Dar se spune că ea este cea care moare ultima...

Un material realizat de ­ asandra Kalmann Năsăudean K

Imigranţii

Gala penibilităţilor de la Los Angeles “Faţă de cele prezentate de dvs., vă comunicăm următoarele: TVR Internaţional nu are nici un acord cu dna Mihaela Şerban, nu am difuzat imagini de la Gala realizată de ea şi nici nu vom difuza.

Această doamnă nu este salariata TVRi, iar sigla aceea pe care am văzut-o pe invitaţia trimisă de dvs nu provine de la noi şi nu este sigla TVRi.

„Doamna profesoară” ­Mihaela Şerban a jucat acelaşi teatru ieftin şi la Madrid ca să impresioneze. Astfel că fiecare dintre noi s-a oferit să ajute când a început să plângă că TVRi tocmai a anunţat că nu are bani suficienţi să susţina „evenimentul ei cultural”. Unii am oferit cazare în casele noastre de imigranţi, alţii transportul, spaţiu pentru susţinerea galei, masă românească şi băutură pentru 80 de persoane, poze, etc. Şi asta pentru că am crezut în susţinătorii ei din ­România şi de pe alte continente care i-au facut o prezentare la superlativ şi mulţi dintre noi am încercat să dăm o mână de ajutor din solidaritate şi omenie. Doar eram români, nu? Din nefericire am fost minţiţi până în ultima zi ca vor fi prezente personalităţi din România precum ­Cristian Ţopescu sau Octavian Bellu, că totul este foarte serios şi organizat de TVRi şi MAE. Ulterior, s-a dovedit că totul nu a fost decât o mare farsă.

Vă invit să vedeţi sigla TVR Internaţional pe post sau pe site.

Povestea pe care o expuneţi dvs este foarte neplăcută.

TVRi nu cunoaşte activităţile desfăşurate de dna Mihaela Şerban, iar ceea ce spuneţi dvs este grav. De aceea subliniez că dna respectivă nu este mandatată de TVRi să facă nici o gală sau alte reportaje în America. Ca să scurtaţi această poveste, de

Organizarea „galei” a fost realizată la Madrid de către grupul Niram şi nu de TVRi sau MAE aşa cum s-a trâmbiţat peste tot. De ce s-au întâmplat toate acestea?

Pentru că noi am permis aşa ceva, pentru că am crezut în prezentările făcute şi-n persoanele respective.

Personal m-am dus la gală, pentru că am fost invitată şi am avut surpriza să primesc şi o cupă lucitoare pentru jurnalism... (cupă cu care se joacă copilul vecinilor mei). Nu am considerat că e un premiu serios ci un kitsch oferit de aceasta doamnă „profesoară” cu numele de Mihaela ­Şerban, „realizator TVR, foarte apreciată şi cunoscută”, conform prezentărilor.

Ca mine, au fost mulţi păcăliti că evenimentul este organizat de TVRi şi MAE, că juriul care a ales premianţii e format din Cristian ­Ţopescu şi Octavian Bellu, şi că domnul Ţopescu va fi prezentatorul la evenimentul cu pricina. Până în ultima clipa am aşteptat cu toţii să

ce nu o rugaţi să vă prezinte Nota mandat?

O zi bună, Aura Iosif-TVR Internaţional *** Agramata domnişoară „profesoară” Mihaela Şerban o face din nou de oaie la gala penibilităţilor din Los ­Angeles. După ce anul trecut a tras ţeapă la Vegas acum şi-a găsit o altă gaşcă de fraieri să repete penibilul de gală în California. Spun ţeapă pentru că după celebra gală de anul trecut, doamna consul (care a fost păcălită cu bună ştiinţă) a trebuit să scoată din propriul buzunar mii de dolari pentru a plăti oalele sparte ale ­Mihaelei Şerban, adică cheltuielile neacoperite de invitaţii ei, aduşi de aceasta să mănâce şi să bea pe gratis. Informaţia mi-a fost confirmată la telefon zilele trecute de dânsa, alături de o listă în-

apară domnii respectivi dar, nimic.

Prezentarea a făcut-o doamna „profesoară” Serban care a bătut campii şi a dat dovadă că e departe de un realizator TV. Nepregătită, agramată, şi-a permis să facă greşeli după greşeli. Spre exemplu, habar nu a avut ca Emilio Butragueño a fost un foarte cunoscut atacant la Real Madrid, şi l-a prezentat ca „mare portar”, şi multe alte aberaţii ceea ce a dovedit că nu a avut nici măcar bunul simţ să citească, să se documenteze despre acei oameni pe care-i premiază.

De înţeles faptul că aşa cum eu am primit acea invitaţie pompoasă, au primit toţi cei din listă, majoritatea acceptând să participe din respect pentru adevaratele personalităţi din România, Cristian Ţopescu şi Octavian Bellu, pentru că au considerat că un eveniment organizat de TVRi şi Ministerul de ­Externe, nu poate fi decât ceva serios şi de amploare. Nu a fost nimeni de la TVRi, doar un

treagă de alte matrapazlâcuri făcute de domnişoara Şerban. De obicei se spune că „ce faci în Vegas, rămâne în Vegas”, nu însă şi de data aceasta. O altă boacănă a fost faptul că invitaţia trimisă de doamna consul personal pentru ­Şerban, în a-i facilita obţinerea vizei pentru SUA, a dat-o la mai multe persoane din anturajul ei ca să ceară şi ei viză.

Doamna consul, cu toate că îi este jenă şi scârbă de această femeie, pe nume ­Mihaela Şerban, mi-a promis că va face în curând un comunicat de presă în care va oferi în scris toate detaliile cu privire la această impostoare, care nu reprezintă România decât în mintea ei bolnavă. Plină de sine, Şerban se laudă singură, sau încearcă să-i convingă pe diferiţi oameni din presa de la Bucureşti, de fantomatica ei gală, care poate, poate o

domn de la Sahia care a mai filmat câte una, alta.

A fost o ruşine pentru că au pus pe drumuri oameni importanţi în tot felul de domenii, diverse personalităţi spaniole şi ea nu a fost în stare să facă nici măcar o prezentare decentă. Mă cutremur şi acum când îmi amintesc şi mă cuprinde furia că ne-am lăsat păcăliţi. A fost o palmă grea şi usturătoare pentru noi, o experienţă care ne-a lăsat tuturor un gust amar, un mesaj de cea mai proastă factură pentru străinii prezenţi.

Iar ca o paranteză, amintesc faptul că după ce am fondat ziarul Occidentul Românesc, unii despre care aminteam mai sus, care au ridicat-o în slăvi pe Şerban, au avut pretenţia să fie numit redactor sef adjunct, iar altora să le fie publicate tot felul de articole idioate şi agramate.

Noi nu colaborăm cu astfel de vânători de protagonism, cu astfel de colecţionari de gale, premii şi cupe, osanale şi titluri de mari vedete.

IULIE 2012 va ajută pe viitor în cariera ei „diplomatică”.

Mai mult ca sigur că partidul lui Diaconescu o va numi în ceva post de diplomat prin Congo, că în America de Nord în niciun caz nu va ajunge.

Sper însă că înainte ca cei de la Bucureşti să-i publice aberaţiile să facă bine să sune sau să trimită un e-mail doamnei consul din Las Vegas să afle detaliile de la gala din 2011. Răspunde ceva mai greu la e-mail fiind foarte ocupată, dar o va face cu siguranţă.

Să vedem însă ce minciuni şi aberaţii mai debitează această Mihaela Şerban.

Un mare star i-a păşit, cică, primul pe covorul roşu, respectivul fiind actorul care a jucat în filmul „The Last Samurai” care după estimările şi calculele ­Mihaelei Şerban ar fi avut cele mai mari încasări între filmele din Hollywood. Ce onoare, ce tare ştirea, nu-i aşa?! „Not so quick” cum ar zice americanul. La o simplă verificare aflăm că madamoazela Şerban, a luat-o rău de tot pe arătură. Minte cu neruşinare, crezând că dacă miticii de pe Dâmboviţa o vor crede, toată lumea va

Astfel de personaje nu au ce căuta în preajma mea sau a colegilor mei. Şi nici pupacioşii care-i susţin din diverse motive, făcându-le tot felul de interviuri şi publicandu-le aberaţiile ieftine.

Personal, m-am păcălit o dată, a doua oară nu mai ţine, aşa că tot ce vine din zona acestor personaje pentru mine, pentru noi, cei de la Occidentul Romanesc, nu există. Noi nu avem nevoie de premiile nimănui, nici de cupe lucitoare şi osanale.

Legat de ceea ce se întâmpla în America cu aceste gale,

13

face acelaşi lucru.

Mai multe informaţii puteţi afla accesând: http://rousa. blogspot.com.es/ Un fragment dintr-un amplu material de investigaţii realizat de Marian Petruţa - ­Chicago

nu am cuvinte... Ce sa zic? Într-o bună zi vor plăti pentru faptul că profită cu obraznicie, nesimţire şi enorm de mult tupeu de omenia românilor din diaspora, de ospitalitatea specifica românului de acasă pe care mulţi dintre cei plecaţi peste mări şi ţări o pastrează cu sfinţenie. Că au mai găsit grupuri de naivi pe care să-i păcălească cu premierea lor care valorează fix zero, e grav, iar pentru cei care le acceptă jocul, este umilitor.

Comentariu realizat de ­Kasandra Kalmann Năsăudean

El Camino

Mihaela Tatu: Timpul meu pe El Camino

Ce înseamnă un pelerinaj pentru lumea contemporană? O excursie la locurile sfinte. Este drept că termenul s-a cam demonetizat iar teama noastră de neant ne face să ne refugiem aproape de sacru fără a-i căuta însă sensurile şi, mai mult, fără a ne detaşa de cotidian. Mihaela Tatu face parte din categoria oamenilor care se reinventează. Pentru ea toate pelerinajele din ultimul an, au avut un înţeles aparte: regăsirea de sine. A început cucerind Dobrogea, un pământ aparte în lumea asta, aşezat pe rădăcinile ­Hercinicilor, apoi a fost în Mehedinţi, a călătorit în Italia, în ­Sardinia, în Mexic, chiar la momentul echinocţiului şi, de curând, s-a întors de pe El ­Camino, o călătorie spirituală, pe care au făcut-o şi despre care au scris, fiecare în epoca sa, Sfântul ­Francisc, legendarul Roland (fiul lui Carol cel Mare ), Papa Ioan Paul al II-lea, actriţa Shirley Mc Lane şi scriitorul ­Paolo ­Coelho. Camino poate fi un drum iniţiatic pentru fiecare dintre noi, un drum al schimbărilor şi, de ce nu, un alt fel de a călători. Mihaela a urmat El Camino, drum care traversează Spania de la Pirinei până la Oceanul Atlantic parcurgându-l în şase săptămâni. Ea a pornit din Madrid. Se spune că traseul a fost marcat, întaia oară, de celţii din Peninsula Iberică, pe sub Calea Lactee. Măsurând 900 km până la Capul Finisterre, dacă este parcurs de la Saint Jean Pied du Port din Franta, EL ­Camino este de fapt drumul de pelerinaj către mormântul

Sfântului Iacob de la Santiago de Compostella. Evident drumul penitenţei şi-a schimbat destinaţia exclusiv religioasă. Pentru contemporani, El ­Camino înseamnă nu numai o destinaţie religioasă ci mult mai mult: tradiţie, civilizaţie şi cultură. Chiar şi bucuria de a primi o diplomă, la sfărşitul călătoriei după ce participi la o mesa a pelerinilor, e un semn că ţiai învins temerile. Pelerin pe El Camino, Mihaela Tatu ne dezvăluie impresii şi gânduri dintr-o călătorie pe care, probabil orice creştin, şi nu numai, ar trebui să o facă, o dată în viaţă.

Cei din showbiz simt uzura psihică mai devreme O prietenă m-a întrebat de ce atâta lume din showbiz face tot felul de călătorii şi căutări de tip “spiritual”. Nu cred că doar pentru cei din showbiz se simte nevoia de autocunoaştere sau regăsire sau dorinţa de a ajunge la sine, la esenţă. Cred că este drumul firesc al oricarei fiinţe care îşi doreşte evoluţie, indiferent de domeniul în care se manifestă. Am cunoscuţi din cele mai diverse domenii. Cei din showbiz sunt în vizorul presei, despre ei ştim, vorbim şi vrem să aflăm mai multe. Dar eu cred că acum este „momentul”. Pe de altă parte, poate că cei din showbiz simt uzura psihică mai devreme. Consumul interior este mai intens. Nu ştiu, zic şi eu. Şi mai cred că această dorinţă mai apare după un moment de cumpănă, după un moment limită, după care începi să realizezi ceea ce este cu adevărat important în viaţă. Eu cred că, în ultima perioadă, tot mai mulţi oameni îşi pun întrebarea cine sunt, care e rostul lor real în această lume şi care e drumul lor. Adică îşi doresc să ştie cât mai multe despre ei înşişi.

Asta mi s-a întâmplat şi mie.

De multă vreme căutam drumul către mine. Ştiu că sunt pe drumul cel bun dar că mai am de mers.

M-a inspirat cartea lui ­Paulo Coelho Acum patru/cinci ani am ascultat o piesă radiofonică după cartea lui Paulo ­Coelho „Jurnalul unui mag” (Pelerin spre Compostella), în interpretarea lui Florian Pittiş. Şi au tot început să-mi apară „veşti” de la El Camino.

Am citit o carte scrisă de către o tânără din ­Timişoara, ­Ramona Venturini, apoi cartea actriţei Shirley Mac

­ aine. Au început să curgă L tot felul de „semne” care nu mi-au mai dat pace. Şi, totul a culminat cu un filmuleţ pe care mi l-a arătat un prieten din Timişoara, Victor Popa, cu şi despre Camino, realizat de către o trupă de actori din România, care au făcut o parte din Camino jucând o piesă cu caracter religios, în catedralele oraşelor unde poposeau. Printre ei Cristi Iacob şi Marian Râlea. L-am sunat pe Cristi şi am mai aflat câte ceva. Şi mi-a fost suficient ca să nu mai am linişte. Probabil m-a chemat El Camino. Şi asta a fost.

Pelerinul îşi face drumul singur Am plecat singură la aceast drum. Este destul de greu să găseşti pe cineva care să-ţi împărtăşască „nebunia”. Şi cel mai important motiv este că El Camino, este o experienţă personală, chiar dacă se porneşte în grup. Eşti doar tu cu tine însuţi, cu Cel de Sus şi cu el, cu drumul. Şi ar mai fi ceva. Este important motivul pentru care îl faci. Şi am întâlnit cele mai variate motive pentru care oamenii pornesc pe El Camino. Curiozitate, nevasta e prea cicălitoare, pierderea cuiva drag, aventură, depăşirea recordurilor sportive personale, o destinaţie de vacanţă inedită, ofrandă lui Dumnezeu pentru că a ieşit învingător din lupta cu o boală grea sau, ca semn de mulţumire pentru viaţa minunată pe care i-a dat-o şi i-o va mai da, pentru a cunoaşte oameni noi, sau pentru a se cunoaşte pe sine şi vremurile. Este adevărat că acum El ­Camino a devenit mai „comercial”. Dar cel mai important este motivul tău.

Pentru El Camino îţi trebuie o minimă pregătire spiri-

tuală, anterioară Pe Camino poate merge oricine. E un drum pentru oricine şi e pentru toate buzunarele. Pe vremuri tocmai în asta consta pelerinajul. Se pleacă fără nici un ban. Poţi face Camino cu 1000 Euro cu tot cu drum, sau cu câţi bani vrei dacă nu dormi doar în refugiile special amenajate, alberguri. Înaintea acestui pelerinaj, ai nevoie de o pregătire dar, adevărata pregătire pentru Camino, se face pe ­Camino.

Acasă, poate nu ai cum să mergi zilnic, pe jos, între 6 şi 8 ore, 20 şi 30 km, indiferent de vreme, relief şi cu ceva greutate în spate. Asta fizic.

Pentru mine a fost neobişnuit până m-am lămurit şi mi s-au aşezat gândurile în minte şi-n toată fiinţa, că vreau şi trebuie să-l fac, pentru că, altfel, nu am linişte. Dar am făcut şi un fel de pregătire acasă.

Săptămâna Mare şi sărbătorile de Paşte le-am petrecut la o mănăstirea de la Temişeni şi, acolo am „aflat”, dacă voi pleca sau nu. Apoi, prietenii care m-au îndrumat în acest antrenament spiritual care se numeşte yoga (asta ca să nu se sperie lumea de termen) să zicem, m-au mai pregătit.

Dar, o dată ce te-ai molipsit de Camino, indirect, începe şi pregătirea. Trebuie doar să vrei cu adevărat.

Am luat mult prea multe în rucsac şi cărăm, zilnic, în spate, cam 10 kg Echipamentul îl cumpărasem încă de anul trecut, înainte de operaţie pentru că visam să merg pe El Camino.

Adică rucsac, o încălţăminte sport stil gheată, o borsetă, două tricouri cu mâneca scurtă dintr-un material care se usucă repede, gândind că voi transpira sau că va ploua, şi două cu mâneca lungă. Înainte de plecare, am luat pelerina de ploaie, pălăria dintr-un material impermeabil, un briceag care avea mai multe utilităţi, lanternă, recipientul pentru apă şi sacul de dormit. Rucsacul meu a mai conţinut genunchierele, un polar pentru vremea rece pe care chiar l-am folosit la început în Navarra, trusă medicală cu antiinflamatoare, analgezice, periuţa şi pasta de dinţi, tot felul de materiale şi creme împotriva băşicilor, faşă elastică, brichetă, papiotă şi ac, ace de siguranţă, cele necesare igienei intime, un săpun pe care l-am folosit şi pentru mine şi pentru spălarea hainelor şi un şampon. Aparatul

IULIE 2012

15

foto, încărcătoare, carnete şi pixuri. La asta se adaugă cele cinci perechi de şosete, lenjerie intimă, jambiere, 2 perechi de pantaloni, unii scurţi şi alţii lungi şi un sarafan cu care mă schimbam seara, o pereche de şlapi, un prosop şi o încălţăminte foarte lejeră pentru momentele în care dădeam papuciisport jos. Mult prea multe!

Dar am aflat asta doar pe drum, când a trebuit să car zilnic aproape 10 kg.

Pe drum ţi se pun cam 3 întrebări: De unde eşti? Cum te cheamă? Şi câteodată, de ce faci El Camino?

Vrei, te hotărăşti, te documentezi, te pregăteşti, îţi faci bagajele, îţi cumperi bilete de avion şi ai plecat. Lucrurile sunt mult mai simple decât par. Ajungi în Spania via ­Madrid sau Barcelona. Apoi iei un autobuz până în locul

pe cont propriu. Dar există un soi de solidaritate, naturaleţe şi firesc în felul de a fi al celor care fac El Camino.

Pe nimeni nu interesează nimic. Toţi sunt egali. Dar dacă se întâmplă să te opreşti pentru probleme de sănătate, toţi se opresc să te întrebe dacă ai nevoie de ceva sau dacă totul e în regulă. Şi-ţi vin în ajutor cu ce au. Pe El Camino îţi aduci aminte sau înveţi să fii OM. Dacă este sigur? Nu e nicio problemă. Am întâlnit femei care nu suportau căldura şi începeau dimineaţa la 4,305,00 dimineaţa, în situaţia în care soarele răsărea la 7,30.

Deci mergeau pe întuneric, singure. Toate drumurile sunt foarte bine semnalizate cu indicatoare clare, ferme: cu săgeată galbenă sau cu scoică. E foarte greu să te rătăceşti. Eu am călătorit multe zile singură. Şi am prins pe munte cea-

din care-ţi doreşti să începi.

Eu am ales Madrid pentru că acolo am prieteni buni care m-au şi dus cu maşina până în Roncesvalles, de unde am pornit. Mulţi pelerini pornesc din Franţa de dincolo de ­Pirinei, alţii din Roma. Mulţi au împărţit El Camino în mai multe episoade din lipsă de timp, alţii îl făceau pentru a 3-a, a 4-a oară. Există un birou pentru pelerini de unde îţi iei şi carnetul, „credencialul” în care vei pune ştampila la plecare din fiecare refugiu, unde eşti luat în evidenţă şi unde te poţi documenta pentru drum.

Nu există un grup. Nu este o excursie organizată. Fiecare e

ţă, dar întotdeauna m-am simţit în siguranţă. Mulţi mi-au spus, când am plecat, că e o nebunie să plec singură. Este atât de bine să fii singură pe drum. Seara ne adunam, oameni din toată lumea, la cina pelerinilor.

M-am întors mai înţeleaptă şi mai tolerantă De când am venit acasă, rememorez drumul pe El ­Camino şi mă simt puţin obosită dar liniştită şi încărcată de o experienţă pe care nu mă aşteptăm să o capăt, într-un timp atât de scurt. De fapt, viaţa curge într-un ritm alert. Mai mult, am aflat cum sunt eu. Dornică să continui procesul de cunoaştere şi dezvoltare personală, să cunosc oameni care fac ceva pentru cei din jur, fără să cer nimic în schimb, dornică să împărtăşesc din experienţa şi cunoştinţele pe care mi le-a oferit această perioadă extraordinară din viaţă mea. Şi cred că sunt mai înţeleaptă, mai tolerantă şi mai înţelegătoare. Sunt mai bogată în cunoştinţe şi prieteni minunaţi din toată lumea. Şi mai plină de natură, frumos, firesc şi un soi de normalitate de care uitasem. Mai plină de recunoştinţă şi iubire. Cam aşa cred că sunt eu acum.

Un material realizat de Ivana Iancu

16

Opinii

IULIE 2012

interacţiune cu simplii cetăţeni, un partid decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile cele mai bune de transmitere, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să aplice în practică promisiunile. În această toamnă, pe 14 octombrie 2012, se organizează alegeri locale în Belgia.

Indiferent de naţionalitate, toţi locuitorii contribuie la construirea unui viitor durabil pentru cartierele în care îşi au reşedinţa. Cei aproximativ 55.000 de români din Belgia sunt un potenţial electoral fantastic pentru pentru o ţară precum Belgia, iar prin activitatea lor pot demonstra că merită implicarea în comunitatea locală din ţara de adopţie. Încă din februarie 2008 neam implicat politic, alături de românii din Belgia şi din

Bruxelles, iar rezultatele se văd acum. Avem o relaţie foarte bună cu cele două partide socialiste din Belgia (cel de limba franceză şi cel de limba flamană/olandeză) şi munca a dat roade: am reuşit să ne impunem candidaţii romani pe listele socialiste belgiene pentru scrutinul local – românii pot deveni din toamnă consilieri în comunele Bruxelleze.

A candida este esenţial, iar dacă românii candidaţi din Diaspora vor fi aleşi, sunt convins că acesta va fi în beneficiul tuturor părţilor implicate. O cooperare activă cu politicienii belgieni este un element absolut necesar pentru a veni cu soluţii viabile la problemele imigrantului român din Belgia şi din restul statelor membre europene în care există comunităţi vaste de români. ***

cei buni, în vreme ce ceilalţi i-au promovat pe securiştii cei răi, reajungem „dialectic” în acelaşi punct, de o parte strângându-se compilatorii iar de alta plagiatorii.

Realitate confirmată prin documentul prezidenţial care cere, precum o declaraţie de avere, declaraţia „de neplagiat”. Or, dacă trăim într-un stat de drept, în care prezumpţia de nevinovăţie este constituţională, cum poţi să ceri unui om căruia nu i-ai probat vinovăţia o proprie declaraţie că este nevinovat?!

Acesta este un act care demonstrează că tu, preşedinte, eşti cel mai rău plagiator, fiindcă plagiezi metodele abuzive ale cadriştilor care te puneau să declari ce voiau ei, sau şefii lor să-ţi pună la fişă; plagiezi metodele provocatoare ale securităţii care întocmea dosare secrete; pla-

giezi lipsa de morală a celor mai infecţi dictatori care plătesc în jurul lor un aparat ce nu face altceva decât să fabrice documente acuzatoare pentru adversarii politici. Şi îi plăteşti din bani publici, nu din propriul tău buzunar, asta însemnând că îi plagiezi şi pe cei mai corupţi dintre şefii regimurilor totalitare, cei care nu numai siluesc poporul, dar îl şi fură. Ce să-i faci?!... Până şi plagiatul e o problemă de cultură: Dacă ai cultură vastă, te orientezi către ce este mai nimerit, mai modern, mai inedit. Dacă ai cultura cazonă a cursului seral PCR, plagiezi şi tu de la dictatorii a căror gândire ţi-a recomandat-o partidul!

Din pricina aceasta, în vreme ce compilatorii îşi folosesc acum priceperea pentru a strânge citate compromiţătoare, eu aş fi fericit dacă am avea un guvern format din plagiatori tineri, bine informaţi în toate domeniile democraţiei ce se practică în cele mai civilizate state ale lumii, care să ştie să-i plagieze pe cei mai productivi şi mai benefici oameni politici

în materie de dezvoltare naţională. Să ia istoria recentă a Europei şi să plagieze ce au făcut Adenauer, Willy ­Brandt şi Helmuth Koll pentru ­Germania, De ­Gaulle pentru Franţa, ­Margaret ­Tatcher pentru Anglia, miniştrii lui ­Baudouin sau ai lui Juan ­Carlos pentru ­Belgia şi ­Spania, De ­Gasperi şi Fanfani pentru Italia, Lech ­Velessa pentru Polonia, Vaclaw Havel pentru Cehia.

Să-i plagieze bine de tot. Să-i plagieze oricum, cu şi fără sursă la asterisc, în subsolul paginii sau la bibliografia finală. Să preia hălci întregi din politicile lor pozitive şi să le folosească fără ruşine şi fără teamă de acuze, pentru un „ceva mai bine” în societatea românească.

Iar, dacă li se cere de la ­Cotroceni declaraţie de neplagiat, să răspundă precum călugărul chemat la judecata ierarhilor pentru acuzaţia de afemeiere: - Poţi jura aici că n-ai fost la femei?

- Pot, Prea Sfinţiţi Părinţi; fiindcă ele au venit la mine! ***

locurilor de muncă – un aspect foarte interesant, şi bine reliefat.

Motivele pentru care ­România ratează sumele alocate de UE pentru redresare şi pentru a ajunge din urmă celelalte state comunitare sunt,

conform analiştilor, corupţia, lipsa de motivare şi informare, capacitatea administrativă neadecvată şi proasta înţelegere a modului de funcţionare a instituţiilor europene.

Termenul final pentru obţinerea acestor fonduri este anul

viitor, iar pe ultima sută de metrii, jurnaliştii publicaţiei englezeşti sunt optimişti că noul premier român, s-ar putea orienta în direcţia corectă pentru susţinerea acestor demersuri.

Dan Luca / Bruxelles

Implicarea politică de la Bruxelles

Dan Luca - Bruxelles Implicarea politică este cea mai potrivită reacţie atunci când ai ceva de spus, atunci când consideri că ai soluţii ce pot îmbunătăţii situţia compatrioţilor, a prietenilor, sau a propriei familii.

Conştient fiind de acest lucru, ca membru al PSD, miam depus candidatura pentru

Alegerile Europarlamentare din vara anului 2009, iar poziţia ocupată pe lista candidaţilor a fost un succes. A fi pe lista electorală e în politică precum o nominalizare la Oscar pentru actori. Normal că vrei să câştigi şi premiul, dar nu este tot timpul posibil.

Acum, românii din ţările europene au în cele mai multe cazuri dreptul de a vota la alegerile locale din tarile de adoptie şi chiar de a candida pentru a deveni consilieri locali în cadrul primăriilor în raza cărora locuiesc. În acest context vreau să subliniez importanţa implicării românilor plecaţi în

politică, atât în ţara de absorbţie, pe de o parte, cât şi în viaţa politică românescă, pe de altă parte, şi o pot face chiar de dincolo de graniţele ţării. Sprijin de ani bun acest demers şi cred cu tărie în el.

Românii din Diaspora trebuie să aibă o voce politică în România. Prin implicare se poate definitiva rolul acestora de ambasadori în crearea imaginii de ţară, şi în sprijinirea compatrioţilor plecaţi.

Pe lângă românii din ţară care au nevoie de un suflu nou în strategiile de guvernare, milioanele de români care lucrează în străinătate au nevoie de susţinere. Diaspora românească poate să fie

un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea altor sectoare în România.

Potenţialul de care România dispune trebuie valorificat mult mai mult. Refugierea pe forumuri online contribuie la dezvoltarea sferei publice, şi astfel îşi demonstrează eficienţa de multe ori, dar nu rezolvă frustrarea personală.

Experienţe traumatizante la iniţiative pornite cu dragă inimă, fac din unii români plecaţi să se izoleze şi mai mult faţă de România. Şi e mare păcat.

Implicarea într-un partid politic devine astfel imperativă. Într-o permanentă

Vreau guvern de plagiatori tineri!

Corneliu Leu De ce tineri? Pentru că pe vremuri se plagia altfel, se plagia pe faţă, se plagia chiar citând sursa de cât mai multe ori dacă era vorba de linguşeala la adresa „geniilor conducătoare” sau de falsele jurăminte de credinţă faţă de „clasici”. Ţin minte că am inventariat pe două coloane nu ştiu câte articole ale unor somităţi, poate chiar academice, găsind pe coloana care inventaria cuvintele autorului-semnatar, să zicem două sute, faţă de patru mii sau şase mii de cuvinte, cât aveau citatele folosite. Iar aceia erau autori care luau

chiar şi premiul de stat tocmai pentru că citau cât mai des, cam de şapte opt ori pe pagină, sursa limbii de lemn a dictatorilor. Ca să nu mai vorbim de începutul obligatoriu al scrierii respective, în care sursa era ţelul suprem al liguşirii şi nu spusele ei care puteau fi chiar o prostie. Aşa că, mai întâi citai sursa şi apoi puneai citatul: „Aşa cum ne învaţă tovarăşul X”… şi extrăgeai în continuare scriind cu foarfeca…

Asta era pe vremuri, când făceai carieră cu plagiatul numit „compilare” de unde au învăţat unii metoda cu întreruperea textului pentru a pune sursa mai presus de idee; aşa că eu vreau tineri, ca să nu-mi mai amintească de parveniţii trecutului politic.

Ov.S.Crohmălniceanu avea o atât de mare specializare în a folosi asemenea argumente,

încât şi-a început o carte cu „Aşa cum ne-nvaţă tovarăşul Malenkov”; performanţă pe care n-au atins-o nici criticii literari sovietici, deoarece Malenkov a zburat de la cârmă înainte de a ajunge la cultul personalităţii, pe care i-l începea înaintea lor un autor ce utiliza limba română.

Mi-am permis această divagaţie numai pentru a demonstra că citarea sursei la fiecare pagină şi cât mai insistent, în afară de faptul că îşi are originea în practicarea cultului personalităţii, devenise chiar metoda curentă a plagiatorilor care, sub communism, erau scuzaţi cu calificativul de „compilatori”, primind chiar premii, distincţii şi funcţii de partid pentru aceasta. Şi, iată că, la douăzeci de ani de când partidele politice se agresau afirmând fiecare că la ei s-au încadrat securiştii

Despre cum au uitat românii să lupte Citând The Economist, un material Jurnalul, aminteşte românilor că “Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă”, asta apropo de absorbţia

fondurilor europene, deşi din păcate, acesta nu este singurul capitol la care proverbul îşi găseşte aplicabilitatea pe plaiurile mioritice. Autorii

materialului sunt de părere că regimul comunist i-a învăţat pe români să aştepte din partea autorităţilor obţinerea cu uşurinţă a locuinţelor şi a

Avocatul răspunde Dreptul la dreptul la asistenţă medicală şi dreptul la muncă pe teritoriul Spaniei, pentru cetăţenii români

Marius Vili Sârbu - Avocat/­Spania

Aşa cum precizăm în numărul trecut, dreptul cetăţenilor români de a obţine rezidenţa s-a limitat prin introducerea modificării Decretului Regal 240/2007, principalul efect fiind faptul că toţi cetăţenii români care ajung în ­Spania, în cazul în care nu au de muncă nu vor avea drept de şedere mai mare de 3 luni. Legea este destul de clară, însă aplicarea ei este foarte dificilă, fiind greu de demonstrat de către autorităţile spaniole dacă un cetăţean român şi-a prelungit şederea în Spania mai mult de 3 luni din cauza eliminării regimului de vize. Aşa că va rămâne cu siguranţă fără efect, un cetăţean al unui stat al Uniunii Europene neputând fi expulzat.

DREPTUL LA ASISTENŢĂ MEDICALĂ În baza analizelor făcute de către Ministerul Sănătăţii spaniol s-a ajuns la concluzia că mulţi cetăţeni străini (nu numai români), în baza accesului liber la asistenţă sanitară, ajung pe teritoriul Spaniei pentru a beneficia de gratuitate sau costuri reduse pentru diferite tratamente medicale. În acest sens s-a propus şi decis, în acelaşi timp, impunerea unei măsuri speciale care creează o legătură direc-

tă între cetăţeanul care deţine un contract de muncă sau cotizează de altă manieră pentru fondul de sănătate spaniol şi ­Sistemul Naţional Spaniol de ­Asigurări de Sănătate. În ce măsură influenţează cetăţeanul român acest lucru?

Este simplu: începând cu data de 24 aprilie 2012 accesul la serviciile medicale vor fi deschise doar românilor care deţin un contract de muncă, copiilor acestora şi soţilor. De asemenea, mai beneficiază de asistenţă sanitară cetăţenii români care încasează şomaj, ajutor prelungire de şomaj (subsidio por desempleo) şi cetăţenilor înscrişi la birourile de forţă de muncă cum pe motiv că sunt în căutarea unui loc de muncă (aceştia din urmă doar dacă au cotizat înainte la Seguridad Social).

Prin această măsură se încearcă eliminarea “turismului de sanatate” cum este denumit în Spania, eliminând accesul la sănătate a celor care un au nici o legătură cu sistemul de cotizaţii la fondul de sănătate.

Măsurile au mers mai departe şi, în afara reglementării explicate mai sus, s-a introdus sistemul de „copago” definit că un sistem de solidaritate cu sistemul de sănătate, prin care reţetele sunt gratuite sau nu, în funcţie de veniturile lunare.

Măsura este destul de ambiguă, nu s-a prezentat niciodată cu claritate şi diferă de la o comunitate autonom la altă, nefiind un cadru legal exact şi concis (de ex. În Catalunya unde pentru fiecare reţetă se plăteşte un euro, în afară sistemului de „copago”).

S-au exclus însă din această

măsură de limitare a accesului la asistenă cazurile de urgenţă şi asistentă medicală în maternităţi (naşteri, consultaţii medicale, tratamente).

Astfel că pentru a fi deţinător în Spania de drepturi sociale de sănătate este importantă deţinerea unui contract de muncă.

DREPTUL LA MUNCĂ În baza acordului fulger din anul 2011, în speţă luna iulie, Ministrul Muncii din Spania a semnat un acord cu omologul sau român, pentru restrângerea dreptului la muncă a cetăţenilor români. Înainte de a explica ce reprezintă “moratoria” impusă şi începută cu data de 22 iulie 2011 ar fi bine să facem câteva precizări care sunt necesare şi pentru o bună înţelegere a efectelor acesteia. Această explicaţie vine că o introducere în această materie confuză şi interpretabil doreşte o lămurire a unor situaţii trăite în mod direct de către comunitatea românească din Spania.

Mai mult, după cum este ştiut, nici o reglementare în drept nu este adoptată dacă ea atinge principalele valori ale unei societăţi care trăieşte într-un stat de drept unde libertăţile şi garanţiile constituţionale sunt respectate. În primul rând, în baza oricăror analize ar fi prezentate şi analizate, măsura este una strict politică şi neloială, în special. Este dovada superficialităţii vieţii politice spaniole, dar şi dovada indiferenţei şi necunoaşterii rezultată din acceptul românesc. Şi spun asta pentru că singura minoritate din ­Spania care are un

acces limitat la piaţa muncii este cea românească. A fost momentul în care românii au devenit cifre atât pentru Spania cât şi pentru ­România. Nu s-a luat în considerare faptul că apar adevărate drame şi cazuri de excludere socială, că mulţi români, prin circumstanţe străine lor, vor avea de înfruntat unele cazuri cu adevărat problematice. Un simplu exemplu, întâlnit de altfel într-o relatare a unui cetăţean român la biroul nostru: contract de muncă întrerupt la începutul lunii iulie 2011 pentru un schimb de loc de muncă - discuţie cu o firmă spaniolă de începere a activităţii de la 1 septembrie când se reîntoarce din România - datorie cu o bancă spaniolă de 630 euro lunar reprezentând un împrumut pentru o casă într-o localitate lângă Madrid - revenire în Madrid la sfârşitul lunii august 2011 - imposibilitate de a încheia un nou contract de muncă - rezultatul: EVACUAREA DIN APARTAMANETUL CUMPĂRAT în anul 2005, la începutul anului 2012 (sentinţă definitivă în luna februarie 2012).

Este motivul principal pentru care definim din punct de vedere juridic această normativă ca superficială, strict politică în contra intereselor personale a cetăţenilor români. Am fost prezenţi la divese manifestări privind această temă şi înţelegerea „moratoriei” este diferită, inclusiv de către reprezentanţi ai societăţii româneşti, care justificând că ei au dreptul de a impune restricţii consideră oportună această măsură. Lista noastră de

IULIE 2012

17

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.

Membru al Council of Bars and Law Societies of ­Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului ­General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.

Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este: www.e-avocat.es

Date de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid www.sarbu-abogados.eu Calle de Los Hermanos Machado nr. 3 Bis - 28017 Madrid Telefon: 642 344 000, 697 355 235 Telefon/fax: 913 775 246 E-mail: sarbu-abogados@icam.es

Notă: Materialele publicate la pagina Avocatul răspunde, sunt rezultatul studiului de specialitate efectuat în exclusivitate pentru Occidentul ­Românesc şi nu pot fi reproduse. exemple cu drame româneşti poate continua, însă scopul acestui articol este de a face cât de cât înţeleasă măsura impusă în anul 2011. Dovada superficialităţii este faptul că printr-un simplu Regulament care, culmea (!!), intră în vogoare în aceeaşi zi, se interzice oricărui cetăţean român de a accede la un loc de muncă în baza unui contract de muncă începând cu 22 iulie 2011.

Fără nici o menţiune. Astfel, toţi cei care nu aveau contract de muncă în Spania în acel moment din diverse motive, nu încasau şomaj sau un erau înscrişi că sunt “în căutare activă a unui loc de munca” nu mai puteau fi contractaţi.

Intrau în această categorie: cetăţeni care voluntar (de o manieră temporară) au încetat relaţiile de muncă pentru a se reîncadra în toamnă sau a se schimba de companie, cetăţenii care nu au avut niciodată

contract de muncă în Spania deşi erau rezidenţi de mai mult timp, rude sau persoane din familiile rezidenţilor în Spania care doreau să-şi reîntregească familiile aici. „Gafa juridic” s-a remediat (însă `nu în totalitate) apoi în lunile octombrie şi decembrie a anului 2011 când s-au publicat metodologiile de aplicare ale acestei „moratorii” care, din proprie experienţă, vă putem spune că era greu de înţeles şi aplicat inclusiv de către funcţionarii Birourilor de Străini din Spania. În numărul viitor vom face o referinţă clară şi o explicaţie juridică a acestei „moratorii” pentru că aceasta se aplică încă cu destule diferenţe de interpretare de la o comunitate autonomă la alta. Şi să sperăm că măsura aceasta, în momentul revizuirii ei din luna decembrie 2012, nu va avea o prelungire de încă un an.

18

IULIE 2012

Frumuseţile României

Medalii de aur “încătuşate...”

Într-un „templu al naturii”, denumit astfel de Alexandru Vlahuţă în 1919, se cuibăreşte o staţiune, despre care autorul „României Pitoreşti” spunea că face parte din „Paradisul românesc”. Era întrun an când staţiunii Olăneşti i se descoperise adevărata sa comoară şi i se făcuseră cunoscute izvoarele minerale de către dr. Carol Davila. ­Vlahuţă scrisese astfel, după ce, cu mai bine de cinzeci de ani în urmă, analizele de

laborator ale izvoarelor sale contribuiseră la recunoaşterea lor europeană. La Expoziţia ­Universală de la Viena din 1873 se confirmase miracolul vindecărilor apelor minerale de la Olăneşti. Atunci, eficacitatea lor a fost oficial prezentată, răsplătindu-li-se valoarea cu Medalia de Aur. În aceste peste două secole care au trecut, milioane de oameni au venit în Olăneşti, venerând şi bucurându-se de puterea tămăduitoare a iz-

voarelor. Pe la 1877 existau în Olăneşti doar 3 hoteluri şi 3 saloane muzicale. Reconstrucţia staţiunii din 1897 avusese în vedere un stabiliment balnear iar în 1905 un „hotel al băilor”. La mijlocul secolului trecut s-a amenajat şi s-a modernizat captarea izvoarelor, pe care manageri ai secolului al XXI-lea le-au luat în custodie, recunoscându-le valoarea curativă în boli alergice, renale, cardiovasculare reumatice sau gastro-duodenale.

România ocupa în secolul trecut locul trei în Europa, ca ofertă balneară iar Staţiunea Olăneşti avea o capacitate dublă în 1990 cu peste 5000 de turişti, depăşind în 2008 cu 50% numărul populaţiei Olăneştiului. În cartierele noi Ponor şi Iepureşti şi-au ridicat vile craiovenii şi s-au construit noi case de vacanţă pe valea Tisei. În 2009 se ridicau două noi moderne complexe medicale, cu fonduri europene iar la începutul lunii iulie 2010 erau gata, goale şi nefuncţio-

nale.

Cum mai arăta turismul balnear al Staţiunii ­Olăneşti?

Pe Aleea izvoarelor unde în 2005 se armonizau sunetele râului Olăneşti cu murmurul pădurii se făcea şi terapie prin muzică. În timp ce consumau apa izvorului, zeci de pacienţi sau turişti se plimbau în acorduri de Vivaldi. Melodioase cântări la nai te reţineau adăugând curei balneare o altfel de terapie. Aceeaşi alee a izvoa-

relor era în iulie 2010 aproape pustie. De ce?

Ce i se mai adăugase crizei în care a intrat staţiunea ?

Ce ne-a fost dat să vedem?

Izvoarele tămăduitoare - medaliate cu aur - sunt din acest an, 2010 încătuşate pe 99 de ani. Pe ele, izvoarelor ţării, s-a pus birul: 7 lei pe zi (70 000 lei vechi) pentru acces la această uzină de sănătate. Ştiţi cum arată intrarea la un grup de izvoare? Cu o poartă încuiată, ce se deschide numai cu un card cumpărat doar de la Hotelul Olăneşti, înregistrat de computerul acestuia, iar accesul în continuare se face

de către o singură persoană prin sistemul împrumutat de la securitatea aviatică sau cel folosit la metrou.

Pe Aleea Izvoarelor nu se mai ascultă Enescu sau Vivaldi.

Izvoarele nu mai au strălucirea aurului. Au numai mirosul banului. Şi, se aude numai sunet de lanţuri. Izvoarele „de aur” au zăngănit de cătuşe. Ce alt bir urmează?! Ce se va alege de „paradisul românesc” semnalat de scriitorul Alexandru Vlahuţă cu două secole în urmă?

Elisabeta Iosif – Preşedintă a Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

Dunărea a bătut... şi Porţile de Fier s-au deschis

„Călătoria este un fel particular şi fantastic de a vedea şi de a simţ. A călători înseamnă mai întâi a-ţi acorda răgazul de a trăi la nivelul senzaţiilor, de a deveni un călător povestitor al aventurilor trăite, de a efectua sinteza momentelor disparate.”

Gerard de Nerval *** Ne propunem să parcurgem o astfel de călătorie la invitaţia Asociaţiei Force ­Tourism şi a preşedintelui său, Beatrice Chiriac, într-o

zonă unică în România dar şi în Europa din punct de vedere istoric şi aş aminti numai de descoperirea, în acest areal geografic al judeţului Mehedinţi, a celei mai vechi aşezări umane stabile din Europa, circa 9000 de ani, care conturează o civilizaţie dunăreană: cultura Schela Cladovei – Lepenscki Vir. Dar în această vatră străbună europeană se află şi una dintre cele mai importante regiuni cu parcuri naturale şi rezervaţii ale continentului

european cu faună sarmaţiană sau din Bazinul Dacic.

Am aflat amănunte, întrun un dialog cu unul dintre cei mai avizaţi specialişti, biolog dr. Sorina Ştefania ­Matacă, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, care ne va conduce pe un Itinerar ecoturistic În Defileul Porţile de Fier, dacă am porni pe văile de apă ale munţilor din jur, am descoperi plante unice sau de o vechime inestimabilă dar am avea parte şi de puncte de belvedere, deschizându-se în faţa turiştilor adevărate panorame asupra frumuseţilor naturale ale ţării noastre. Să începem acest itinerar ecoturistic cu defileul Muntelui Trescovăţ, cu izvoare şi păduri apreciate de turişti.

Muntele Trescovăţ, un neck vulcanic, a alimentat ­Defileul Porţile de Fier de-a lungul erelor geologice, cu ceea ce specialiştii numesc „vulcanite terigene”. Pornind de pe Valea Starişte, de-a lungul acestui itinerariu, la intervale mici de timp (aproximativ o jumătate de oră), întâlnim puncte de belvedere, locuri de unde se pot admira: Dunărea, Mala Cucuiova, Trescovăţul Mic

şi Trescovăţul Mare. Sunt la altitudini din ce în ce mai ridicate, culminând cu platoul Muntelui Trescovăţ, loc de unde se deschide o panoramă impresionantă, atât asupra plaiurilor româneşti, cât şi a celor sârbeşti. Având o altitudine de 755 m, Muntele Trescovăţ este unul din cei mai înalţi munţi ai Parcului Natural Porţile de Fier. Dificultatea itinerariului nu este ridicată, cu excepţia porţiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate ajunge chiar la 700. Drumul şerpuieşte prin păduri de cer, gârniţă, fag, iar pajiştile cu iarbă de sadină îţi încântă privirile prin coloritul viu al

orhideelor, garofiţelor şi te invită să poposeşti în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Tresovăţului îţi poţi alina setea din apele izvo-

rului Cozarişte (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. ***

Costa Blanca

IULIE 2012

19

Ani de liceu

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Vară. Sfârşit de an şcolar. Vacanţă. N-a trecut bine luna copilului şi hop şi iulie, un fel de lună a … adolescentului. Ştim ce zicem, căci de şcoală n-a scăpat nimeni. De aceea ne uităm cu sentimente amestecate la uniforme şi la premianţi cu coroniţă. Pentru ei despărţire, pentru noi regăsire: e vremea întâlnirilor de după absolvire. S-a ţinut şi a noastră, dar n-am fost, căci e greu când nu eşti nici măcar în ţară.

Liceul nostru – azi Colegiu Naţional – avea un regim extrem de sever. N-aveam prea mult timp pentru visare. Dacă majoritatea iluziilor de pe atunci s-au spulberat, câteva s-au adeverit fără tăgadă. Pentru că nu este adevărat că tinerii ar fi naivi, lipsiţi de simţul realităţii, dificili. Lipsite de simţul realităţii erau doar filmele la modă, despre care se credea că ne-ar reflecta pe noi. Erau pelicule palide, cu poveşti siropoase, liceeni fardaţi şi refrene de muzică uşoară, pe scenarii care se încheiau în happy-end şi coadă de peşte. Erau amuzante, ne uitam la ele, dar viaţa noastră era mai trepidantă, mai interesantă şi, pe alocuri, mult mai periculoasă decât conflictele lor de ecran “mare”.

Caut cu infrigurare fizionomii familiare prin fotografiile postate prin internet de colegi.

Unii sunt neschimbaţi, alţii de nerecunoscut. După ce am nutrit speranţa că timpul s-ar fi oprit cumva, mă văd silită să accept « adevărul care ne zbârleşte părul », acela că puţini dintre noi mai seamănă cu ei inşişi. Dar şi memoria ne mai joacă feste. Poate ei seamănă, dar noi nu i-am ţinut minte. “Cine-o fi profesorul acela din fotografia de grup?”

“Cum adică, nu e profesor, e chiar colegul X?! Pardon, scuze, n-am vrut să-l jignesc.”

Oare şi pe mine mă confundă

lumea tot aşa?

Aflu că, după o scurtă confuzie generală, s-ar fi instalat obişnuita familiaritate, în care aparenţele nu mai contează.

De parcă s-ar fi despărţit doar ieri, liantul care ţinea clasa laolaltă s-a recompus de la sine. Indiferent de funcţii, circumferinţa abdomenului sau bani, cei care au dominat în şcoală dictează şi acum, iar cei care se eschivau pe atunci au rămas timizi. Lupii şi-au schimbat doar blana... Colegul pisălog continuă să debiteze baliverne; cuplul care se iubea în taină schimbă iarăşi ocheade curioase peste umăr; grandomanul din banca trei se laudă cu maşina lui scumpă; premianta îşi dă aere de divă, în timp ce flegmaticul din fundul clasei îi taxează pe toţi cu vestitul său zâmbet enigmatic.

Ca de obicei, şeful clasei întârzie. Colega care întocmea listele cu invitaţii de pe la chefuri se interesează discret dacă s-a gândit cineva la ordinea aşezării profesorilor la masa festivă. Ei toţi, cu defecte şi calităţi, ai noştri sunt, ca o familie. N-avem cum să-i schimbăm, ne sunt dragi. Şi iar ne-apucă nostalgia. Om fi noi la “vârsta împlinirilor”, dar oare chiar s-a „împlinit” ceva cu adevărat?

Sigur că da: emigrări, cariere fulminante, divorţuri, scandaluri, internări, arestări, boli, decese - e greu să faci abstracţie de ele. Doar fostul director adjunct se menţine demn, neclintit la cei 94 de ani, ferm, dar drept. Puţini ştiu ce disciplină de specialitate avea de fapt, dar nu e unul să nu-i cunoască porecla şi umorul subtil, temându-se instinctiv de ochiul său vigilent ascuns în dosul oglinzii transparente din laboratorul fonic.

Perspectiva mileniului trei îmi stârnea pe atunci imaginaţia.

Bineînţeles că, înainte de toate, mă imaginam fie profesoară, fie redactor la televiziune, sau “muncind cu aprindere, la vreo întreprindere”, adică realizată profesional. Abia la o privire mai atentă mă vedeam cu familie şi copii, lucru dificil de inchipuit şi oarecum sperietor pentru o liceeană.

Mai risipeam un ultim gând pe aspectul fizic deteriorat, pe care de bună seamă mi-l consideram asigurat după anul 2000. În viziunea mea, tot ce depăşea 30 de ani era gata consumat. Lucrurile banale pe atunci sunt acum primordiale. Ordinea se inversează,

planul privat şi sănătatea dobândesc greutate.

Nicicând după aceea simţurile nu ne-au mai fost aşa de ascuţite ca pe vremea pubertăţii.

Nici judecata n-a fost vreodată mai dură, mai nedeprinsă cu uzul compromisului, ca-n liceu. Buşiturile de atunci le recepţionam cu brutalitate sporită, căci eram supersensibili. Creierul nostru era perfect “uns” de noianul de informaţii pe care le înghiţea zi de zi, de prin manualele care arătau ca nişte cărămizi indigeste, doldora de formule complicate paroxistic. Din perspectiva noastră, de elevi, programa densă de liceu părea un exerciţiu de sadism nejustificat, menit să ne îndese cu informaţii inutile. Nu arareori ni se părea că închiriem celulele noastre cenuşii spre “stocare” de lucruri absurde, de care ne storceam mai apoi la cerere, prin teze şi examene.

Cu un astfel de aparat mental vedeam hidoasele imperfecţiuni ale lumii înconjurătoare ca printr-o lupă. Seriozitatea practicată în “Bastilia” noas-

propriul destin, scăpaţi de sub tutela profesorilor. Pentru că erau şi ei oameni, cu simpatii şi aversiuni, cu toane, ticuri, apucături. Degeaba ne avertizau că vom regreta liceul când vom da de greu pe la facultăţi sau prin locuri de muncă uitate de Dumnezeu. Noi nu-i credeam. Şi mai ziceau că în facultate vom aduna experienţele cele mai palpitante, amintirile cele mai dragi. Nu a fost aşa.

Nu pot vorbi pentru alţii, dar în cazul meu nu s-au adeverit deloc prezicerile despre presupusa « horror real life

tră contrasta flagrant cu lumea “reală”. Nici măcar nu visam să schimbăm ceva; eram suficient de deştepţi ca să ştim că nu se poate. Culmea e că până la urmă tot am schimbat, mai totul. Generaţia noastră este cea care, în 1989 a urcat pe baricade; noi am fost studenţii-golani care au umplut pieţele publice, punând umărul robust la răsturnarea regimului dictatorial.

Dacă-n materie de ţeluri de viitor eram divergenţi, exista un aspect la care subscriam toţi, fără excepţie: visam să fim liberi. Ne doream să ajungem odată adulţi, stăpâni pe

». E drept că facultatea n-a fost floare la ureche, dar, graţie severităţii şi seriozităţii profesorilor avuţi în liceu am traversat-o destul de uşor.

Etica profesională a cadrelor didactice de la “Gheorghe Lazăr” s-a dovedit a fi mai trainică decât cea a multora dintre profesorii universitari de la Bucureşti. Gramatica la fel. Iar câmpul muncii, aşa nedrept cum este, s-a dovedit destul de mare pentru a ne găzdui pe toţi, lăsând chiar şi loc de intors. La fel şi planeta, pe care ne-am răspândit fără teamă de distanţe. “Uteciştii de azi, refegiştii de mâine...”

Revin la colegi şi la reuniune.

Mă amuză conversaţiile savuroase despre vremea micilor nebunii. Poate că am fost o generaţie deosebită, sau poate că toţi tinerii sunt ceva deosebit. Nu ştiu. Dar ştiu că mulţi ciulesc urechea când aud câte-am trăit noi. Nu degeaba ne-am transformat în adulţi la fel de neobişnuiţi ca şi adolescenţii pe care i-am fost: medici, profesori, ingineri şi cercetători, dar şi scriitori, călugări, antrenori de fotbal, afacerişti sau hackeri. Înclin să cred că, într-un fel sau altul, generaţia noastră a fost ceva insular, aparte. Dacă înainte şi după noi şcolile au funcţionat destul de liniar, având de la trei la cinci clase paralele, în cazul nostru, clădirile aproape au explodat.

Pe noi ne strigau « decreţeii », pentru că eram rodul unui decret de încurajare a natalităţii, comandat de sus. Recompense mari şi alocaţii babane se promiteau familiilor puioase. În replică, noi ne-am revărsat generos peste infrastructura şcolară, prin clase numerotate de la A la K, înghesuiţi prin săli improvizate la subsol sau pe culoare, dezvoltând dexterităţi nebănuite pentru a răzbi prin jungla umană. În concurenţă cu noi înşine am deprins lupta pentru supravieţuire, dar am făcut şi cunoştinţă cu beneficiile spiritului de turmă. Uzând perspicace tehnica presiunii de grup am atins o grămadă de performanţe, nu toate lăudabile. Nu mă mândresc cu internarea la boli nervoase a unui profesor

de matematică slab de înger, dar mă bucură punerea la punct a unui fost profesor fustangiu. Cu eforturi conjugate l-am silit să înceteze agresările sexuale ale elevelor, pe care le ameninţa perfid cu corigenţa băieţilor-pereche.

Am atins acum vârsta profesorilor şi părinţilor noştri de pe atunci. Şi chiar că nu s-a schimbat mare lucru; avem de toate: părinţi de gaşcă, dar şi profesori înguşti la minte, directori carismatici şi progenitori vanitoşi. Are ceva consolator constatarea că vârsta e un amănunt nesemnificativ, când e să se decidă calitatea unui om.

La primirea invitaţiei aniversare am simţit în mod reflex teama. Dar dacă arăt prea bătrână? Unii poate suntem prea graşi sau prea slabi. Cu siguranţă nici în înălţime nu ne ridicăm la ştacheta unora din foştii colegi: avere, familie sau ocupaţie, sunt doar câteva din cerinţele la care, probabil, şchiopătăm pe scară ierarhică.

Dar toate pretextele nu fac cât un motiv serios. Timpul le va fi relativizat pe toate.

Se-aude că a fost o petrecere-trăznet, ca o nuntă din poveşti. Despre banchet au apărut comentarii până şi în presa naţională. Oricum vuieşte gura târgului. Cine-i ca noi?

E rost de rezervare de bilete de avion pentru data viitoare, căci s-ar putea să ne dăm singuri cu stângul în dreptul dacă lipsim repetat. Sunt poştaşi care nu sună decât odată.

E-un privilegiu să ai dreptul la invitaţie. Alţii ar vrea…

Vara

Cireada satului porneşte… În urma ei un roi de grauri, Ca nişte valuri cenuşii, S-amestecă prin bălării.

S-aşază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii.

Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum. Şi cum se duc, - acum ş-acum Se mai zăresc încă o dată, Ca rămăşiţa unui fum.

de Duiliu Zamfirescu Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi.

Toţi pomii sunt în sărbătoare, În tei stă floare lângă floare…

E dulce vara pe la noi!

Când dimineaţa se iveşte Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă întinereşte Iar, deşteptată de pe prund,

20

Tradiţii româneşti

IULIE 2012

Sântilie la Săcele Locuitorii din Săcele sărbătoresc ziua municipiului, la 20 iulie prin jocul moştenit şi transmis din străbuni, Sântilia, desfăşurat în ­Poiana Angelescu.

Este o sărbătoare tradiţională care se organizează în fiecare an în preajma zilei de Sfântul Ilie, de unde şi numele dat evenimentului.

Ca datare, sărbătoarea se pierde în negura anilor, dar a şi dăinuit secole, cu unele

întreruperi din cauza evenimentelor istorice. În timpul sărbătorii se poate vizita Muzeul Etnografic Săcele. În Panteonul românesc Sfântul Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu ­Gebeleizis din mitologia geto-dacă. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru pri-

ma dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

De Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină); se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană; se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoş tăiat deasupra lor; se duc berbecii la berbecar.

Dacă tună vor fi merele şi alunele viermănoase iar dacă plouă, va ţine ploaia 20 de zile.

Buzduganul de la seceriş O bună parte din datinile şi obiceiurile din bătrâni se mai păstrează şi astăzi în localităţi din judeţul Sibiu.

Strâns legate de anumite sărbători religoase şi ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se transformă în adevărate spectacole de muzică, dans, port tradiţional, bucătărie locală, îndemânare artistică, creativitate şi joc.

Participând la astfel de evenimente veţi avea ocazia de a vă apropia de oameni simpli, tradiţiile lor, viaţa lor cotidiană deopotrivă cu bucurii şi necazuri. În fiecare iulie, la Cârţa, se sărbătoreşte „Buzduganul de la seceriş”. Dimineaţa, din centrul satului şi până la pământul gazdei, alaiul merge cântând, iar aici, bătrânii comunei învaţă tinerii să taie

spice şi să lege snopi. La final, femeile leagă snopii în formă de cruce, iar apoi aşază crucile în formă de buzdugan.

La întoarcerea în sat, alaiul este condus de două fetiţe ce poartă buzduganul. Pe uliţele satului alaiul e întâmpinat de femei care stropesc secerătorii cu apă curată, ca semn al prosperităţii, belşugului şi sănătăţii. Alaiul se opreşte la casa gazdei pentru a-şi primi răsplata pentru ajutorul dat.

Secerătorii sunt aşteptaţi cu masa plină de bucate alese. După jocul „Cântecului ­Grâului”, buzduganul este dus la biserică unde localnicii se roagă pentru o toamnă îmbelşugată.

Tradiţiile secerişului s-au născut din credinţa că există un spirit al grâului, un spirit ce se ascunde în ultimele spice şi care trebuie protejat prin cununa de seceriş, un spirit ce simbolizează încheierea unui ciclu vegetal.

Sărbătoarea Teilor în Luncaviţa Sărbătoarea Teilor în Comună Luncaviţa se ţine din vechime în apropierea Sfinţilor Petru şi Pavel. În teritoriul administrativ există peste 5.000 de hectare de pădure în care predomină teiul şi care, împreună cu întreaga zonă, LuncaviţaRachelu-Hamcearca-Cerna, formează cea mai întinsă zonă meliferă din Europa.

Stupăritul a devenit una dintre ocupaţiile de bază ale comunei, alături de pescuit. Importanţa teiului a făcut ca acesta şi rodul lui prin apicultură,

mierea de albine, să fie apreciată, valorificată la nivel internaţional şi bineînţeles sărbătorită. De asemenea albina reprezintă unul din simbolurile Stemei Comunei ­Luncaviţa, alături de Munţii Măcinului şi de Lunca Dunării.

Sărbătoarea Teilor celebrează în stil tradiţional abundenţa de tiliacee din zonă, îmbină cântecul şi geamparaua dobrogeană cu mierea din flori de tei, meşteşugul local al împletiturilor din stuf şi papuara şi bucătăria locală: borş de pes-

te, ştiucă umplută sau chiroşti.

Sărbătoarea teilor este organizată de către primăria comunei şi a ajuns la ediţia a XII-a.

Vor participa numeroşi artişti ai României precum şi elevii comunei Luncaviţa.

Sunt organizate expoziţii cu vânzare a produselor cu specific local, printre care: miere, împletituri, ţesături, băuturi, brânzeturi, peste.

Copiii vor fi încântaţi de jocurile special organizate pentru ei, precum şi de luminile scenei şi artificii.

Festivalul Zilele Cetăţii Râşnov Curtea Comedianţilor este un atelier de creaţie artistică, descoperire, cultură, un spaţiu atemporal în care oraşul Râşnov caută să îşi găsească rădăcinile culturale.

Acest eveniment readuce în mileniul III viaţă şi spectacolul trupelor ambulante ale Evului Mediu şi tradiţiile acelor vremuri rămase în conştiinţa populară. Întâlnirea pe plan artistic dintre tineri de culturi diferite ne dovedeşte că unitatea Europei trebuie să se construiască pe educaţie culturală, căci prin artă, barierele de limbă, religie, sociale şi economice sunt depăşite.

Festivalul „Zilele ­Cetăţii Râşnov” invită trupe din România, printre care

­ impoierii de ­Transilvania, C Grupurile folclorice din Râşnov, Teatrul Strada din Braşov, Ansamblul flocloric Doina Bucureşti, Tabăra Medievală de la Zărneşti şi studenţi de la UNATC ­Bucureşti, ce vor prezenta

concerte şi spectacole în cadrul Curţii ­Comedianţilor.

De asemenea, vor mai fi expoziţii de fotografie (Biserici fortificate din ­Transilvania, ­Curtea ­Comedianţilor) şi lansări de carte.

A consemnat, Timeea Oprean

Bucătăria de acasă

Propuneri pentru o masă de vară

Vara nu aduce numai o căldură înnebunitoare, ci şi o oarecare reticenţă de a găti şi mânca preparate grele şi calde. Tocmai de aceea vă propun câteva reţete uşoare şi răcoroase, ideale pentru meniul unei zile toride.

Salate de crudităţi Sălăţele răcoroase de vară sunt una dintre cele mai uşoare şi eficace soluţii. Sălăţelele oferă o varietate de texturi şi arome pentru o experienţă gustativă interesantă şi, în plus, prezintă avantajul de a putea fi „personalizarea” în funcţie de preferinţele culinare ale tuturor membrilor familiei. În plus, atunci când în componenţa lor intră ingrediente precum carnea slabă, brânzeturi şi sosuri, sălăţelele sunt preparate extrem de sănătoase. Ideile pentru prepararea unor salate de vară care pot constitui chiar feluri principale ale unei mese copioase sunt numeroase şi fiecare femeie poate adapta reţetele în funcţie de preferinţele celor care le consumă.

Salata bucătarului este un preparat uşor de realizat, care include câteva ingrediente preferate de oricine. Nu aveţi altceva de făcut decât să tăiaţi julien legume proaspete pe placul membrilor familiei.

Aşezaţi într-un bol o frunză sau două frunze de salată verde, pe care să puneţi toate ingredientele pregătite în prealabil. Adăugaţi rondele de castraveţi, un ou fiert tare, felii de tomate şi un sos ră-

şii proaspete şi foarte coapte, oţet balsamic, busuioc, cimbru, parmezan, ulei de măsline. Toate ingredientele se taie felii de dimensiuni potrivite şi se amestecă bine, pentru ca mirodeniile să îşi lase aroma,

salată sunt frunze de salată verde, brânză sau caşcaval ras, roşii, măsline, smântână şi celebrul sos guacamole.

Acesta este un sos care se prepară prin pasarea fructelor de avocado, care este apoi asezonat cu zeamă de lămâie şi sare şi uneori cu roşii, coriandru, usturoi şi mirodenii. Salata Taco mai include şi chipsuri tortilla (chipsuri făcute din porumb, nu din cartofi), iar dacă doriţi ca preparatul să conţină şi carne, puteţi folosi bucăţele de carne de curcan sau pui prăjite.

Roşiile umplute cu ton sunt preparate foarte simplu de realizat, care au un impact vizual deosebit. Pregătiţi o salată de ton (cu peşte din conservă) după propria reţetă.

Tăiaţi partea de sus a roşiilor şi scobii-le, scoţând miezul legumelor, apoi umpleţi roşiile cu salată de ton şi serviţi preparatul pe un platou, eventual ornat cu frunze de salată verde.

Alte propuneri pentru o masă de vară Pentru a varia meniul şi pentru a vă asigură că familia dumneavoastră nu se va sătura de „eternele” salate de crudităţi pe care le serviţi, aveţi şi alternative, potrivite pentru mai multe situaţii. Puteţi pregăti un platou rece cu bunătăţi pe gustul celor dragi. Preparaţi mini-rulouri din diferite

ingrediente şi tăiaţi mai multe feluri de brânzeturi, din care fiecare îşi poate prepara sandvişuri după gust. Lângă acest platou puneţi şi o farfurie cu legume: roşii, castraveţi, ardei, măsline -, dar şi boluri cu salate uşor de preparat (salată orientală sau salată cu paste).

Foarte multe tipuri de carne se pretează la a fi preparate pe grătar, de la pui şi până la peşte. Prin urmare, dacă v-aţi săturat de acelaşi gust al preparatelor din carne, alegeţi să le pregătiţi pe grătar: acestea au o savoare şi un gust deosebite. Chiar dacă nu aveţi

IULIE 2012

posibilitatea de a ieşi la iarbă verde împreună cu familia, nu va împiedică nimic să faceţi un picnic chiar la dumneavoastră acasă. Renunţaţi pentru o după-amiază să serviţi masa în bucătărie şi întindeţi o pătură chiar în mijlocul sufrageriei. Pregătiţi mâncăruri „traditionale” pentru un picnic, serviţi friptură de pui rece şi alte preparate specifice, precum diverse salate şi legume proaspete, apoi încheiaţi prânzul cu un desert din fructe răcoritoare.

Poftă bună!

Marta Băluţescu - Craiova

Calendarul ortodox - iulie 2012

coritor, şi felul principal de mâncare este gata.

Pansanella este o salată de vară delicioasă şi săţioasă.

Reţetele pentru acest preparat pot varia, însă una foarte des folosită este aceea ale cărei ingrediente sunt crutoane, ro-

apoi salata se asezonează cu sare şi piper după gust.

Salata Taco este o idee foarte bună pentru a-i „păcăli” pe copiii care nu sunt foarte receptivi la ideea de a mânca legume proaspete. Ingredientele folosite pentru această

21

22

Terapia verde

IULIE 2012

În fiecare an milioane de români îşi petrec vacanţa în diferite locuri exotice din lume.

Pentru că nu ştim niciodată ce se poate întâmpla cu organismul nostru într-un mediu străin, este bine să ne luăm câteva măsuri de precauţie, pentru o vacanţă relaxantă şi sănătoasă.

Trebuie în primul rând să ţinem cont de faptul că majoritatea neplăcerilor legate de boli manifestate în timpul vacanţei noastre pot fi prevenite, dacă urmăm câţiva păşi.

Interesează-te de lucrurile pe care trebuie să le ştii ca să rămâi sănătos în ţara în care vei merge.

Agenţia de turism care pune la dispoziţia turistului pachetul de vacanţă trebuie să-l informeze pe acesta cu privire la procedurile de îndeplinit pentru sănătate.

Unele ţări permit accesul turiştilor numai după prezentarea unui certificat care atestă faptul că ai făcut un anumit tip de vaccin. Doar centrele de sănătate specializate pot elibera astfel de certificate. De regulă, vaccinul sau tratamentul preventiv se face cu câteva săptămâni înainte de plecare.

Pentru Tanzania, de exemplu, turistul trebuie să meargă la un consult al medicului specialist, pentru eliberarea Carnetului Internaţional de Vaccinare şi profilaxie. Pentru Tanzania se face vaccinul Stamaril (pentru febră galbenă). Pentru călătoriile în India consultul medical implică efectuarea vaccinului împotriva febrei tifoide, cu cel puţin trei săptămâni înainte de plecare. Alte tipuri de vaccin se fac pentru prevenirea următoarelor boli: hepatită A, poliomie-

o anumită boală, trebuie să te interesezi de condiţiile excursiei. De exemplu, persoanelor diabetice nu li se recomandă vacanţă de tip safari.

Problema asigurării de sănătate pentru turişti O asigurare medicală de călătorie, în funcţie de valoarea ei, îţi dă posibilitatea să beneficiezi în ţara de destinaţie de spitalizare, tratament ambulatoriu, transport la domiciliu, transport cu serviciile de salvare.

Persoanele cu probleme de sănătate mai grave sau cu vârste înaintate pot primi greu o viză, iar asigurarea de sănătate ajunge la o sumă impresionantă. Asigurarea nu suportă cheltuielile medicale în cazul în care persoana suferă de boli cronice şi ignoră interdicţia de a călători, exprimată de medic.

Poliţele de asigurare variază în funcţie de numeroşi factori: perioada acoperită, suma asigurată, ţara de destinaţie, scopul călătoriei, vârsta, statut (exemplu: studenţii beneficiază de reduceri), compania de asigurări.

Este indicat să ai cu tine medicamentele de care ai nevoie şi chiar ceva în plus, pentru că nu în toate ţările poţi face rost foarte uşor de acestea. De exemplu, dacă faci gripă şi te afli în Montreal cea mai ieftină asigurare medicală nu-ţi va acoperi costul medicamentelor, iar farmaciile de acolo nu eliberează antibiotice decât cu trimitere de la medic. ­România diferă mult de alte ţări, unde singurele remedii pe care le găsim în farmacii şi care se eliberează la liber sunt nişte siropuri şi câteva tablete uşoare, care s-ar putea să nu aibă niciun efect.

Spălatul pe mâini Foloseşte apa şi săpunul ori de câte ori acest lucru este posibil. În lipsa acestora poţi folosi gelurile de mâini cu o concentraţie de cel puţin 60% alcool.

Hidratează-te bând numai apă fiartă în prealabil, plată sau minerală, luată din locuri de încredere. Este nerecomandat să bei apă din fântâni publice şi nici să foloseşti cuburi de gheaţă într-un local care nu inspiră încredere.

Este important ca fructele şi legumele consumate să fie spălate, gătite şi decojite, altfel mai bine renunţi la ele.

lită, diftero-tetanic, hepatită B, rabie, ROR (rujeolă antiseptice digestive, antispastice, antivomitive, pentru “diareea călătorului ”. Dacă tu însuţi suferi de

Animalele, un factor de risc Dacă ai de-a face cu animale, este bine să eviţi să le atingi, indiferent că este vorba despre pisici, câini sau altceva. Pot fi

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

purtătoare de boli serioase şi este mai bine să previi o astfel de problemă. În Nepal, de exemplu, turiştilor li se spune să admire maimuţele de la distanţă şi să nu le încurajeze cu mâncare, acestea putând deveni foarte agresive, existând pericolul unei muşcături.

Vestimentaţia protejează organismul Acordă importanţa cuvenită hainelor pe care ţi le pui în bagaj, în funcţie de destinaţie. În vacanţele safari sunt recomandate haine de grosime medie, cu bluze şi pantaloni lungi, pentru a te proteja de răcoare şi de insecte. Este bine să ai la tine un spray insecticid.

Ce trebuie faci pe timp de caniculă Pe timp de caniculă, evitaţi expunerea prelungită la soare între 11:00 şi 18:00, îar în cazul în care staţi în casă în camere dotate cu aer condiţionat, temperatura trebuie reglată astfel încât să fie cu cinci grade mai mică decât temperatura ambientală. Totodată, ventilatoarele trebuiesc folosite numai atunci când temperatura aerului depăşeşte 32 de grade Celsius.

Persoanele care sunt nevoite să iasă din casă sunt sfătuite să poarte pălării şi ochelari de soare, haine lejere din fiber naturale şi de culoare şi să evite alcoolul (în special tăriile) deoarece duce la deshidratare şi băuturile pe bază de cofeină sau zahăr înrucât au efect diuretic. De asemenea, este recomandată evitarea activităţilor de exterior care necesită efort fizic şi implicit un consum mare de energie, după acestea fiind recomandate duşurile călduţe la finalul cărora să nu vă ştergeţi de apă. Medicii recomanda totodată, ca în această perioadă să fie acordată o atenţie sporită persoanelor bătrâne, cu dizabilităţi, sau copiilor mici, ca aceştia să fie mereu bine hidraţi.

Referitor la alimentaţie, se recomandă să consumăm cât mai multe mâncăruri uşoare, să ne hidratăm, să purtăm pălării şi îmbrăcăminte din ţesături naturale în culori deschise. În perioada caniculară de vară trebuiesc evitate dulciurile, produsele zaharoase, alcoolul, carnea grasă şi prăjelile, iar în locul lor să se prepare mâncăruri cât mai uşoare şi bogate în vitamine şi minerale.

Printre mâncărurile recomandate în această perioadă călduroasă se numără semipreparatele uşoare, salatele, sandivişurile uşoare, carnea albă, peştele, fructele şi legumele. De asemenea, trebuie băută apa ori de câte ori organismul simte nevoia, consumul apei putând fi alternat cu ceaiuri aromate şi depurative, de busuioc, salvie, anason sau mentă.

De asemenea, îngheţata nu trebuie să fie prima opţiune pentru a te răcori, mai ales cea din comerţ care conţine zahăr, fructoză şi chimicale. În această

Sfaturi pentru vacanţa de vară perioadă caniculară sunt foarte importante pentru organism vitaminele C, E, A şi alimentele cu potasiu, calciu şi magneziu (iaurt, lapte bătut). În timpul caniculei, atunci când aerul condiţionat şi băuturile răcoritoare nu ajută îndeajuns, se recomandă trei metode de răcorire prin intermediul alimentelor.

Unul dintre cele mai răcoritoare fructe este considerat pepenele verde, mai ales dacă este ţinut la frigider. Din miezul de pepene poate fi preparat un suc răcoros care să ajute la digestie şi la eliminarea colesterolului din organism. De asemenea, pepenele verde este recomandat în tratarea afecţiunilor hepatice şi renale, dar şi persoanelor care vor să slăbească, acesta având puţine calorii.

Ceaiul de mentă şi ceaiul verde servit la temperatura camerei alături de lămâie tăiată felii sau rece de la frigidere poate fi mai răcoritor ca orice alt cocktail.

La aceste ceaiuri pot fi adăugate şi cuburi de gheaţă, dar acestea vor dilua puţin aroma. Un al treilea remediu este salata de fructe, îndeosebi din fructele de sezon: piersici, caise, nectarine, cireşe, vişine, zmeură, afine, fragi, pepene galben. Pentru a fi mai răcoritoare, se recomandă ca aceasta să fie lăsată 20 de minute la frigider şi ornată cu frunze de mentă proaspete, felii

de lămâie, frişcă sau îngheţată cu aromă de fructe.

O inimă sănătoasă are nevoie şi de fasole neagră

Cum să-ţi protejezi inima pe caniculă Când e caniculă, multă lume poate avea probleme cu inima.

Este foarte important să ne îngrijim, chiar dacă nu ne ştim bolnavi de inimă, mai ales când se depăşeşte indicele de confort termic. Ştim cu toţii că organismul nu mai funcţionează ca un ceas elveţian când mercurul urcă nebuneşte în termometre, iar o alimentaţie sănătoasă poate preveni necazurile. Iată o listă de alimente care fac bine sănătaţii inimi tale.

Verdeţurile proaspete pentru o inimă sănătoasă Rozmarinul, salvia, oregano şi cimbrul conţin foarte mulţi antioxidanţi. Înlocuieşte sarea din alimentaţie cu aceste ierburi proaspete şi vei constata ca inima ta iese în câştig. În plus, dacă renunţi la grăsimile nesănătoase şi consumi mai multe nuci sau fructe de pădure, vei reduce riscurile apariţiei unor boli cardiovasculare sau a diabetului, scade tensiunea arterială, se reduce colesterolul.

Fasolea neagră conţine nutrieţi şi antioxidanţi care reduc tensiunea arterială şi fibre care ajută la ţinerea sub control al colesterolului şi a glicemiei. Dacă obişnuieşti să găteşti fasole neagră din conserve, ideal este să le speli cu multă apă pentru a reduce nivelul de sodiu din conservă.

Antioxidanţii din vinul roşu ajută inima Consumul moderat de vin roşu poate ajuta inima să se menţină în formă. Resveratrolul şi catehina sunt doi antioxidanţi care protejează pereţii arterelor. De asemenea, consumul moderat de alcoolul duce la creşterea HDL, colesterolul bun. Consum moderat înseamnă nu mai mult de un pahar de vin pe zi pentru femei şi două pahare pe zi pentru bărbaţi. Atenţie: NU combina alcoolul cu alte medicamente, în special cu aspirina. Prea mult alcool dăunează grav sănătăţii, atât a inimii, cât şi a întregului organism.

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile.

Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754. < Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Doamnă serioasă şi responsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid.

Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice

regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665223757 < Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@yahoo.com. Nu răspund la beep! Mulţumesc. < Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-categoria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. < Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în ­Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în Comunitatea Madrid.

Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305. < Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid.

Trimit bunicii mele, Florica Vălean din Agnita, toate florile din lume, multă sănătate şi milioane de îmbrăţişări cu ocazia împlinirii vârstei de 62 de ani.

La mulţi ani! Nepoata Crina Vălean din Zaragoza.

Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo. com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în stomatologie 3 ani. Mai multe informaţii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697726258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în ­Madrid, la 5 minute de staţia de metro Batan (linia 10), pentru o doamnă/domnişoară, începând cu data de 1 iulie. Preţ, 200 euro + cheltuieli. În aparta-

ment locuiesc doar două persoane. Mai multe informaţii la telefon: 687609782. < Închiriez o cameră pentru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarketuri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237. < Închiriez cameră în ­Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, începând cu 01 aprilie 2012.

Telefon: 698 495 159. < Închiriez cameră pentru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las ­Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179. < Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă interna, în Madrid-Entrevias.

Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620. < Se închiriază o cameră pentru o persoană, întrun apartament liniştit în ­Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014. < Închiriez cameră de matrimoniu în Torrejón de Ardóz, începând cu orice dată a lunii în curs. Condiţii foarte bune: internet, piscină, puţine persoane în apartament, staţie de autobuz în faţa blocului. Preţul camerei este de 210 euro pentru o familie sau 170 pentru o persoană. Mai multe informaţii la rtelefon: 642 853 948. < Închiriez o cameră pentru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665. < Închiriez cameră în ­Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la

Cele mai sincere urări de sănătate, fericire, numai bucurii şi felicitări pentru bebeluş. Să vă trăiască şi să fiţi sănătoşi! La mulţi ani!

Claudia Morar din Cuenca

IULIE 2012 telefon: 687 609 782 VÂNZĂRI

< Se vinde urgent casă în Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atractiv şi cu acte în regulă. În momentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau email: acacovean@yahoo.es. < Vând casă dotată cu toate utilităţile, în Cugir, judeţul Alba, situată în zona centrală.

Casa este compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 650 mp.

Există şi posibilitate de privatizare. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro.

Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE

< Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/ domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon:

23

602 615 709. < Ardelean , 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208. < Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o relaţie de prietenie/căsătorie.

Mai multe amanunte la telefon: 675 382 009. < Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540. < Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri!

Telefon: 642 890 306. < Tânăr serios, din comunitatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772.

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

642 823 497 (luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul ­Românesc nu îşi asumă ­responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

La mulţi şi fericiţi ani, multă fericire şi noroc, putere şi binecuvântare pentru Crina Mureşan din Madrid din partea părinţilor şi a fratelui, Cristi.