Occidentul romanesc 43 by Occidentul Romanesc

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania Ziar

GRATUIT Anul IV - Nr. 43 / 24 pagini 1-30 septembrie 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de aﬁliere politică sau religioasă!

Ţara Haţegului a fost dragoste la prima vedere

„Pisicuţul“ nostru va creşte mare

„Înseamnă bogăţia unui număr restrâns de persoane, care controlează şi îşi conduc din spatele politicienilor «de dreapta» propriile interese pe care, cu mare grijă, le-au...”

Pagina 06 Titus Corlăţean: Ziua Limbii Române este o zi specială pentru românii de pretutindeni

„Cristian Ciobanu a venit prima dată în Ţara Haţegului când era student la Facultatea de Geografie şi făcea voluntariat în cadrul geoparcului, încă din perioada în care se strângeau datele pentru declararea ariei ca „Personalitatea acestor fiind protejată...” comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul...”

Pagina 07 Pensii - Întrebări şi răspunsuri „Până la data de 31 decembrie 2014, veteranii de război şi văduvele de război, pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale vor intra în posesia...”

Pagina 09 Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti „Propatria” „Festivalul continuă cu cea de a doua sesiune care se va desfăşura la Roma. Sediul prestigios al A cademiei României din Roma, va...”

Pagina 11 Anca Gaia: El País del Hateg fue amor a primera vista

Pagina 12-13

„ Tr a b a j a n d o e n l o s programas del Geoparque, tuve tiempo para estar aquí, para sentir el lugar, también me hice amigos...”

Pagina 19

SEPTEMBRIE 2014

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon relaţii publice : 0034/917 344 004 (5 linii), Fax: 0034/914165025 •Email: secretariado@consuladoderumania.es; programari@ consuladoderumania.es. Site: http://madrid.mae.ro/ •Program de lucru: luni-joi 09:00 – 17:00; vineri 09:00 – 16:00 Consulatul General al României la Barcelona • C / San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica. net. Site: http://www.barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla •Calle N i c a r a g u a n r. 1 8 , S e v i l l a 4 1 0 1 2 . • Te l . : 0 0 3 4 954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. Email: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http:// www.sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@telefonica. net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Jurisdicţie: Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •Av. Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda 12006, Castellón de la Plana •Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net •(informatii consulare): info@consulatcastellon.e.telefonica.net • Program de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte) 15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primire acte) 12:00-13:00 (eliberare documente) Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie: Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@ viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034682733408. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968879567. Fax: 968879568. •E-mail: consuladomurcia@xplorasolutions. com. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este al doilea parc naţional din ţară, având o suprafaţă de 47.177 ha. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi ﬂoră, endemite şi relicte glaciare. Foto: 1 - Pietrosu Mare, 2 - Lacul Lala Autor: Sorin Ile

Munţii Rodnei

Iubim România!

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu MARKETING: Michael H. Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ROMÂNIA: Anca Gaia

REDACTOR MADRID: Oana Moşniagu MANAGER PROIECT: Eduard Rudolf Roth (Baleares) SENIOR EDITOR: Puşa Roth (Bucureşti) Dan Caragea (Portugalia) COLABORATORI: Andra M. Gutierréz (Benidorm) Andrei Bodea K. Varble (CA/USA) Dan Luca (Bruxelles) Gabriela C. Sonnenberg (Spania) Gerardo M. Bedoya (Spania)

Irina G. Şova (CA/USA) Lucian Oprea (Colorado) Lorena G. Borrero (Spania) Marian Petruţa (Illinois/USA) Mircea Fluieraş (Malága) Sebastian Rus (Boston/USA) Tiberiu Grădişteanu (Timişoara) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Tudor Petruţ (CA/USA) Vasile Mureşan (Illinois/USA) Zoe Stoleru (Valencia) Redactor investigaţii - Cristian Ioanovics Guitars (Barcelona)

PUBLICITATE: Răzvan M. Ionescu (Spania) SPECIALIŞTI: Corina S. Hudgens – Medic terapeut Jeni Chiriac – Psiholog Marius Vili Sarbu – Avocat CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la IMCODAVILA S.A. Depósito Legal: M-30588-2013

Cuvânt înainte

SEPTEMBRIE 2014

Invitaţie pe tărâmuri de legendă

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Redactor şef - Occidentul Românesc Trăim în vremurile în care majoritatea suntem în permanenţă obosiţi, extenuaţi, grăbiţi şi concentraţi la problemele cotidiene. Am ajuns să uităm să zâmbim, să iubim şi să ﬁm fericiţi. Imaginează-ţi cititorule pentru o clipă, următorul tablou: Tu, în inima munţilor, într-o căsuţă de la ţară moştenită de la străbunici şi conservată cu multă grijă, gustând bucate tradiţionale de la bunica şi

pâine aburindă de pe vatră din care rupi împreună cu persoanele dragi sufletului tău. Asculţi ca un copil şi eşti absorbit de legendele şi poveştile care împânzesc meleagurile vechi ale familiei tale. După multă voie bună, înconjurat de oameni frumoşi, spui noapte bună şi-ţi aşezi capul pe o pernă moale şi albă ca omătul, zâmbind. Ai un somn dulce şi liniştitor - într-un aer curat cu miros de busuioc şi iasomie -, până dimineaţă, când te trezesc cântecul cocoşilor harnici şi măcăitul raţelor şi gâştelor. Îţi pregăteşti „desaga” în spate, urmând să fii purtat în tărâmul de basm al Durăului, acolo unde s-au născut mii de legende. După o zi în care ţiai încântat ochiul şi sufletul cu peisaje divine, sălbatice şi prea puţin atinse de om, ajungi acasă şi stai în ju-

rul focului cu o păturică de lână pe tine, cu un bol de afine în poală rememorând ziua, savurând atmosfera din jurul tău şi împărtăşind alături de cei dragi toate trăirile tale. A doua zi călătoria continuă pe tărâmul Ceahlăului, după care îţi îmbrăţişezi oamenii care ţiau fost alături pe parcursul acestor zile şi te bucuri de călătoria care te-a purtat atât de sus… Există mai mult de 999 de motive pentru a descrie tărâmurile unde trăiesc aceşti oameni credincioşi şi cu suﬂetul curat şi bun. Oare noi vom ştii vreodată să preţuim bogăţiile cu care ne-a înzestrat Dumnezeu?! Ştim cât de importantă este puterea naturii asupra suﬂetului? Nu, din păcate nu ştim, pentru că astăzi vedem fericirea în lucruri măreţe şi uităm să privim în jur la lucruri simple şi de valoare. Uităm să povestim şi ne în-

trebăm de ce ţara noastră nu este la fel de presus ca celelalte! Vina este doar a noastră pentru că nu ne cunoaştem îndeajuns de mult patria în care ne-am născut şi ne ducem atât de repede spre valurile înalte ale lumii, lăsând în urmă lacrimile unui pământ minunat, presărat cu amintiri străbune. Ceahlăul este locul neatins încă de mâinile „băieţilor deştepţi”, lângă el poţi privi, poţi citi, poţi medita fără ca cineva să te atenţioneze. Ceea ce e important nu se arată ochilor, iar atunci când vei păşi peste culmile Carpaţilor vei simţi o adiere caldă venită tocmai din inima bătrânului Ceahlău. Acel tărâm e atât de misterios, pentru că dincolo de verdeaţa încântătoare, vei descoperi fenomene deosebite, poate unice în lume dar cu totul şi cu totul impresionante. Însuşi povestea acestui munte e unică şi de ne-

egalat, fiindcă nu întâlneşti adesea munţi cu o istorie atât de vastă. Chiar dacă nu atinge înălţimea Everestului, Ceahlăul este mult mai bogat decât „faimosul stăpân al lumii”! Am să vă spun că am recomandat multor oameni acest colţ de rai şi toţi miau mulţumit deoarece acolo şi-au regăsit frumuseţea sufletească. Totuşi, mi-a fost teamă să-i spun unei singure persoane, deoarece aceasta m-a condus pe tărâmuri extrem de populare, acolo unde munţii par atât de frumoşi. Mi-am dat seama că am greşit, pentru că, Ceahlăul nostru are mult mai multe calităţi decât acei munţi fără vegetaţie dar totuşi vizitaţi de milioane de oameni în fiecare an. Mi-aş dori să le demonstrez românilor aflaţi departe de ţară că, plaiurile noastre sunt atât de valoroase încât nu merită lăsate pentru faimoasa Americă sau îndepărtata Australie. Când am ajuns prima dată aici, am simţit că o parte din mine călătoreşte într-

o altă lume, deoarece inima îmi era cucerită de minunatul peisaj desprins parcă din legendele bunicilor. Am să vă spun că nu doar acest munte legendar formează privelişti de neuitat. Dantelăriile în lemn ale caselor te vor impresiona, iar gardurile cu uluci reprezintă munca şi sacrificiul unor oameni care trăiesc departe de aglomeraţiile oraşelor. Dacă te vei plimba pe văi şi dealuri, vei întâlni cu siguranţă ciobani ce trăiesc în pustietate, iar ei îţi vor povesti legende care vor face ca acel ţinut să prindă viaţă. Sus, pe platou oamenii credincioşi au construit o mănăstire unde poţi să te refugiezi alături de îngeri, iar jos, de partea cealaltă se aﬂă staţiunea Durău, acolo unde poţi cunoaşte români dornici de a-ţi împărtăşi gânduri. Dacă îţi place să încerci lucruri noi, te poţi înfrupta din gustoasele mure sau poţi împrumuta zmeura urşilor. Vegetaţia este unică, pentru că numai aici vei mai întâlni oceane de verdeaţă. . . ***

Publicaţie realizată şi cu sprijinul Guvernului României - Ministerul Afacerilor Externe Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. http://www.gov.ro/ http://mae.ro/ http://www.dprp.gov.ro/

De interes

SEPTEMBRIE 2014

Avocaţii străini care vor să acorde consultanţă juridică în dreptul românesc trebuie să susţină un examen UNBR a emis recent Decizia nr. 119/23.05.2014, prin care a stabilit că examenul de veriﬁcare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română pentru avocaţii străini care doresc să acorde consultanţă juridică în dreptul românesc va avea loc în zilele de 9 şi 10 octombrie 2014, la sediul UNBR din Bucureşti. Potrivit UNBR, concursul constă în susţinerea unor probe scrise şi orale, după cum urmează: • examen scris la urmă-

toarele materii: organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal; • examen oral, la materiile drept civil şi drept penal. Probele scrise se desfăşoară prin rezolvarea unor subiecte tip grilă, care sunt cuprinse în „Chestionarul de examen” iar subiectele de examen vor urmări veriﬁcarea cunoştinţelor teoretice şi practice ale candidaţilor. Tematica şi bibliograﬁa

de examen sunt cele prevăzute în regulamentul privind examenul de veriﬁcare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română pentru avocaţii străini care solicită dobândirea dreptului de a acorda consultanţă-juridică în drept românesc. Potrivit UNBR, taxa de înscriere la examen este în cuantum de 1500 lei şi va ﬁ achitată în contul UNBR Cod IBAN: RO30 BRDE 410S V211 9953 4100 B.R.D. - Sucursala Academiei.

Agenda evenimentelor din luna septembrie 2014 Agenda evenimentelor din luna septembrie, pe care le organizează FEDROM Federaţia Asociaţiilor de Români din Spania la Biblioteca de carte românească Lucian Blaga din Madrid Adresa Bibliotecii Lucian Blaga: • Calle Wad Ras 19 bajo, 28039 Madrid • Linea 1 de metrou, staţia Estrecho ieşirea Navarra • Linea 7 de metrou, staţia Francos Rodriguez • Orarul bibliotecii este: de luni până vineri între orele 9:00 – 17:00 • Evenimentele încep la orele 18:00 Sâmbătă 6 septembrie

2014: ”Folclorul şi tradiţiile la meglenoromâni, aromâni şi istroromâni” - Prezintă, conferenţiar Virgil Coman; evenimentul face parte din proiectul asociaţiei hispanoromâne România „Se întâlneşte dor cu dor” coﬁnanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Ica Tomi. Duminică 7 septembrie 2014: „Mari scriitori români - Mircea Eliade şi Emil Cioran”- Prezintă conferenţiar, Virgil Coman; Evenimentul face parte din proiectul Fedrom „Biblioteca Lucian Blaga - Alfa şi Omega, expo-

nat al culturii româneşti în decursul timpului” coﬁnanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Miguel Fonda Ştefanescu. Sâmbătă 13 septembrie 2014: „Muzica românească în perioada interbelică” Prezină, conferenţiar Cristina Vlaşin; Evenimentul face parte din proiectul Fedrom „Biblioteca Lucian Blaga Alfa şi Omega, exponat al culturii româneşti în decursul timpului” coﬁnanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de

Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Miguel Fonda Ştefanescu. Duminică 14 septembrie 2014: „Simpozion Eugen Ionescu” - Prezintă, conferenţiar Ioana Zlotescu; Evenimentul face parte din proiectul Fedrom „Biblioteca Lucian Blaga - Alfa şi Omega, exponat al culturii româneşti în decursul timpului” coﬁnanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Miguel Fonda Ştefanescu. Sâmbătă 20 septembrie 2014: „Sezatoare la Fedrom - atelier de confectionare Ii”

– Prezintă, artezan Ica Tomi; evenimentul face parte din proiectul asociaţiei hispanoromâne România „Se întâlneşte dor cu dor” coﬁnanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Ica Tomi. Vineri 26 septembrie 2014: „Întâlnire cu copiii la Biblioteca Lucian Blaga” - premierea concursului de desene pentru copii; Evenimentul face parte din proiectul Fedrom „ Biblioteca Lucian Blaga - Alfa şi Omega, exponat al culturii româneşti în decursul timpului” coﬁnanţat de Ministerul

Af a c e r i l o r E x t e r n e p r i n Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Miguel Fonda Ştefanescu. Sâ m bă t ă 2 7 se pt e m brie 2014: „Folclor, tradiţii şi obiceiuri din comunităţile istorice” – Prezintă, conferenţiar Ivo Gheorghev; evenimentul face parte din proiectul asociaţiei hispano-române România „Se întâlneşte dor cu dor” cofinanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Proiectul este coordonat de Ica Tomi.

Opinii

SEPTEMBRIE 2014

Laura Hanţ - Viena/Austria Există desigur suficiente exemple în viaţă care indică faptul că tinereţea singură nu este suficientă pentru a mişca un partid. Şi totuşi social-democraţii români au decis să mizeze pe tinereţe. PSD-ul a considerat atunci, în opoziţie fiind, că are un anume interval de timp, care ar urma să treacă până la viitoarele alegeri, pentru a-şi roda „la locul de muncă“ noile cadre alese prin vot democratic. Mai speră, lucru care mi s-ar părea firesc, că având un lider tânăr şi o conducere nouă va reuşi să scape de obsedanta acuzaţie

că ar ﬁ urmaşul defunctului PCR. Î n a n u l 2 0 11 Vi c t o r Ponta pune împreună cu Crin Antonescu bazele USL, o construcţie politică nouă şi după cum s-a văzut câştigătoare. În mai 2012, pe când puţină lume se aştepta, noua alianţă preia conducerea guvernului iar mai apoi câştigă alegerile locale şi pe cele parlamentare la scoruri foarte mari. Preluarea surprinzătoare a puterii în urma căderii guvernului Ungureanu, a stricat multe jocuri, transformându-l pe Ponta în inamicul nr. 1 al perdanţilor şi implicit într-o ţintă în care urma să se tragă cu toate forţele. Încercarea de suspendare a preşedintelui ţării, un gest tipic de nerăbdare tinerească, nu a făcut decât să agite şi mai mult lucrurile, să ridice nivelul urei împotriva lui Ponta şi a USL-ului la cote paroxiste. După câteva săptămâni de intense lupte politice purtate în ţară, dar şi prin diverse culise europene, a urmat acel compromis numit „pact de coabitare“, care ar ﬁ trebuit să oprească luptele şi să con-

tribuie la buna funcţionare instituţională a României. Că nu a fost aşa şi că de fapt luptele nu au încetat nici măcar un moment nu mai este astăzi un secret pentru nimeni. S-au schimbat doar strategia şi modul de luptă. Priorităţile opoziţiei au devenit ruperea USL şi boicotarea procesului de guvernare, ambele cu scopul decredibilizării celor doi lideri şi destrămării alianţei. Nu s-a mai discutat despre dificultăţile guvernării, despre suma record din datoria publică care a trebuit să fie restituită anul trecut creditorilor, despre atacurile furibunde şi murdare la adresa premierului, despre aplicarea oricăror metode care pot conduce la mimarea ineficienţei actului de guvernare, etc. Acum, când Victor Ponta a fost desemnat oficial candidatul PSD la alegerile prezidenţiale din noiembrie, împotriva sa au fost asmuţiţi toţi apărătorii vechii guvernări portocalii. De acum nu mai contează nimic. S-a declanşat o luptă acerbă pentru ocuparea fotoliului de preşedinte. Nu contează de către

„Pisicuţul“ nostru va creşte mare „Cine este fără de păcat să arunce primul piatra” (Evanghelia după Sfântul Ioan, cap.8) cine, important să ﬁe cineva de dreapta. Ce poate să însemne acest lucru? Cine este cu adevărat de dreapta în România? Şi ce înseamnă dreapta? Pentru cei care nu ştiu exact ce înseamnă, îmi fac datoria să amintesc că dreapta înseamnă marea bogăţie. Înseamnă bogăţia unui număr restrâns de persoane, care controlează şi îşi conduc din spatele politicienilor „de dreapta“ propriile interese pe care, cu mare grijă, le-au mascat în programele de guvernare ale partidelor creştin-democrate şi liberale. Partidele româneşti de dreapta sunt partide derapate de pe stânga şi luate pe sus de viitura marilor partide europene. Reamintesc că marile tunuri ﬁnanciare generatoare ale marii crize

economico-ﬁnanciare din care de peste 10 ani lumea nu dă semne că şi-ar putea reveni, au fost generate şi susţinute de politici şi partide de dreapta. Astăzi plătim cu toţii, cu vârf şi îndesat, noi şi noi pagube generate de bănci, ﬁrme de asigurări, fonduri de investiţii şi alte construcţii şi inginerii gândite pentru a scoate banii de pe cecurile populaţiei pentru a-i băga în conturile unui grup tot mai mare de bogătaşi. În aceste condiţii, lumea va înţelege cu siguranţă de ce Victor Ponta, liderul socialdemocraţiei româneşti, este vinovat de toate relele. Românii vor înţelege de ce este făcut în fel şi chip şi când face bine şi atunci când, ca orice lider politic, mai poate greşi.

Victor Ponta este un om provenit şi format în justiţie, un om al cărui sistem de valori a fost în aşa fel construit încât să caute întotdeauna dreptatea. Uneori aceasta este mai uşor, alteori este mai greu de găsit. Sunt însă convinsă că îşi doreşte să găsească şi să redea poporului român dreptatea de mult pierdută. Din acest motiv votul meu este de acum rezervat candidatului PSD, partidul celor mulţi şi nevoiaşi şi al elitelor care cred în egalitatea de şansă şi în nevoia de echitate socială a unei naţiuni. Este clar că majoritatea românilor îşi doresc ca „pisicuţul“ să crească odată cu ţara, motiv pentru care îl vor vota pentru a deveni viitorul preşedinte al României Drepte (nu de dreapta).

100.000 de persoane apără diverse interese în capitala Europei Ce face România? Dan Luca - Bruxelles Bruxelles-ul, ca pol legislativ, a coagulat în jurul instituţiilor europene o comunitate aparte. Este vorba de puternicul sector privat, reprezentat de companiile europene şi internaţionale, federaţii industriale, presa europeană şi sectorul neguvernamental. 100.000 de persoane îşi desfăşoară acum activitatea în Bruxelles-ul european. Evident, ﬁecare ţară este reprezentată instituţional la Bruxelles. România, ca ţară membră a Uniunii Europene, dispune de o Reprezentanţă Permanentă pe lângă Uniunea Europeană. Chiar şi ţările care nu sunt membre ale UE dispun de reprezentări şi aici mă refer la exemple precum SUA, Rusia, Brazilia sau chiar Australia. Reprezentarea permanentă în Bruxelles apare şi la nivelul regiunilor şi oraşelor, o „aglomeraţie” de peste 400 de entităţi juridice, în care lucrează permanent cel

puţin 2.000 de persoane. De exemplu, ﬁecare din cele 20 de regiuni italiene au un birou în Bruxelles-ul european (precum: Veneto, Piemonte) şi toate cele 16 landuri germane sunt şi ele vizibile cu staff permanent în capitala Europei. Oraşele sunt şi ele pre z e nt e c u a pa ri ţ i i precum: Amsterdam, Londra, Stockholm sau chiar Riga. Există unele asociaţii europene care trebuie amintite pentru a întregi poza reprezentării regiunilor şi oraşelor la Bruxelles: Eurocities, Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor sau Adunarea Europeană a Regiunilor. Cei mai mulţi lobbyişti sunt cei care activează în sediile permanente din Bruxelles ale celor 400 de multinaţionale. Nu este însă ceva similar cu sediile din alte capitale europene, ci este de fapt o „ambasadă” a corporaţiei respective pe lângă instituţiile europene. Aşa cum România are o

ambasadă în Belgia, care răspunde de relaţiile bilaterale între Belgia şi România, dar şi o Reprezentanţă Permanentă pe lângă Uniunea Europeană, aşa şi Microsoft, de exemplu, are un birou care se ocupă de „piaţa de desfacere a produselor sale” în Belgia, dar şi de un birou separat care se ocupă de dinamica legislativă europeană. Dacă ne referim la federaţiile industriale, avem aproximativ 3.000 de birouri ale acestora în Bruxelles, cu totul cam 20.000 de oameni îşi derulează activitatea în acest sector doar la Bruxelles. ONG-urile prezente la Bruxelles întregesc tabloul celor care intervin în stabilirea reglementărilor la nivel european. „ONG-uri mărci” se remarcă în multe sectoare. Majoritatea au un secretariat propriu în capitala europeană, personalul este plătit şi dezvoltă strategii de comunicare foarte bine puse la punct. Un palier interesant este legat de „lumea consultanţei”, extrem de diversă şi de bine

reprezentată în Bruxelles. Cele câteva sute de ﬁrme ce acoperă domenii precum management, relaţii cu presa sau lobby legislativ, oferă un real suport actorilor din lumea afacerilor europene. Aşa numitele think tankuri (centre de gândire) au şi ele un rol deosebit în lumea afacerilor europene. La Bruxelles principalele idei politice nu se lansează noaptea, prin intermediul televiziunilor comerciale, ci există o abordare structurată: un centru de gândire efectuează o cercetare pe politica respectivă, se organizează un eveniment public la care se invită principalii actori UE, presa mediatizează evenimentul, iar clasa politică începe discuţia pe subiectul indicat. Într-o lume atât de dinamică e normal ca şi presa să îşi trimită reprezentanţii. Bruxelles-ul este, în opinia experţilor, cel mai mare pol de presă din lume, dacă luăm în considerare numărul de ziarişti care îşi desfăşoară

activitatea în acest oraş. În jur de 1.500 sunt acreditaţi la Comisia Europeană, plus încă pe atâţia care scriu corespondenţe de presă de la Bruxelles. *** Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.

Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxellesul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele „Casei Europei˝ Bruxelles. Cei interesaţi de actualitatea europeană pot urmãri mesajele zilnice postate pe blogul www.c asaeuropei.blogspot. com.

De interes

SEPTEMBRIE 2014

Titus Corlăţean: Ziua Limbii Române este o zi specială pentru românii de pretutindeni

Mesajul ministrului de externe Titus Corlăţean transmis cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române „Ziua de 31 august este o zi specială pentru românii de pretutindeni, dar şi pentru toţi cei care cunosc, vorbesc şi preţuiesc limba română. Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al proﬁlului nostru identitar, precum şi de a reﬂecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra

contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal. De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oﬁcială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români. Pentru comunităţile româ-

neşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se conﬁgurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea proﬁlului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii. Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional. Unitatea limbii române stă

mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene. Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la

nivel internaţional. Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne aﬁrmăm propria noastră identitate în lume.” Informaţii suplimentare: Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să ﬁe sărbătorită de autorităţile publice din

România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţiﬁc consacrate istoriei limbii române”. Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oﬁcială a Republicii Moldova.

Românii din diaspora vor beneficia de „Manualul de tradiţii şi obiceiuri”, „Manualul de geografia României” şi „Atlasul geografic privind românii de pretutindeni” Directorul general al In s t i t u t u l u i „ E u d o x i u Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Zvetlana Preoteasa, şi prof. univ.dr. Nicolae Ilinca, expert în cadrul departamentului Cercetare Ştiinţifică IEH, au prezentat, în premieră, în faţa reprezentanţilor mediului asociativ românesc, aflaţi la „Diaspora Estival”, program organizat de către MAE - DPRRP la Eforie Nord, proiectul „Manuale IEH”, respectiv „Manualul de tradiţii şi obiceiuri” (Norme nescrise, transmise oral peste timp, care definesc şi caracterizează poporul român, devenite sistem de apartenenţă la un grup, modalitate de securitate şi individualizare. Influenţate de credinţele religioase, de activităţile zilnice, de evoluţia spirituală şi materială, de legăturile care se stabilesc între vecini, de raporturile dintre învingători şi învinşi, tradiţiile reflectă nivelul cultural într-o anumită perioadă istorică) şi „Manualul de geografia României” (principii

şi criterii privind conţinutul, structura manualului, axată pe competenţele de învăţare specifice vârstei de 9 – 18 ani: accesibilitatea textului, adecvarea ştiinţifică, eficienţa instrucţională, determinate de nevoia de învăţare a limbii române prin geografie, pentru care sunt expuse în manual jocuri didactice, hărţi şi imagini, elemente de evaluare şi autoevaluare, termeni de specialitate şi aplicaţii practice, şi de comunicarea/relaţionarea cu ajutorul elementelor susmenţionate). De asemenea, au fost făcute referiri şi la „Atlasul geografic privind românii de pretutindeni”, evidenţiinduse structura reprezentărilor grafice şi cartografice, axată pe prezentarea în plan istoric şi teritorial a caracteristicilor românilor de pretutindeni, inclusiv în sfera celor patru dialecte (daco-român, aromân, meglenoromân şi istroromân), precum şi modificările survenite în timp, rezultat direct al influenţelor geopolitice (Imperiul Bizantin, Imperiul

Otoman, procesele de slavizare) şi ale mediului geografic montan din Peninsula Balcanică. Expunerile referitoare la manualele IEH şi la atlas au provocat interesul participanţilor, care şi-au manifestat dorinţa de a intra în posesia acestora, necesare atât şcolilor cu predare în limba română, cât şi şcolilor de weekend, unde este studiată limba română în afara graniţelor ţării. Directorul general IEH, Zvetlana Preoteasa, le-a promis tuturor celor prezenţi că manualele realizate de către IEH pentru românii de pretutindeni vor fi trimise în comunităţile româneşti în toamna acestui an. Realizarea de manuale, ca urmare a cererilor venite din partea asociaţiilor româneşti pentru o cât mai bună funcţionare a şcolilor de weekend în special, este unul dintre cele mai importante proiecte ale Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni şi are ca scop prezervarea şi afirmarea

identităţii etnice, lingvistice şi culturale a românilor de pretutindeni. Beneficiarii proiectului sunt elevii şi profesorii din ţările vecine, precum: Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, Transcarpatia (Maramureşul

Istoric), Basarabia (inclusiv Transnistria), Sudul Basarabiei (regiunea Odesa), Bazinul Bugului (regiunile Kirovograd, Nicolaev, Herson), Valea Timocului şi Voivodina ( Serbia), Bulgaria, Albania, Macedonia, Grecia,

dar şi din comunităţile româneşti din întreaga lume, unde există şcoli de weekend, în cadrul cărora este studiată limba română, şi şcoli cu predare în limba română a culturii şi civilizaţiei româneşti. ***

Juridic

SEPTEMBRIE 2014

Lege pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date

Avocat Raluca Alexandra Barbu Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 790 din 12 decembrie 2001 Modificată prin Legea nr.102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările şi completările ulterioare, şi OUG nr. 36/2007 pentru abrogarea Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidenţa Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi a alin. (7) al art. 22 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date CAPITOLUL I Dispoziţii generale Scop Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. (2) Exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu poate fi restrânsă decât în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege. Domeniu de aplicare Art. 2. - (1) Prezenta lege se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte, prin

mijloace automate, precum şi prelucrării prin alte mijloace decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă sau care sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem. (2) Prezenta lege se aplică: a) prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori stabiliţi în România; b) prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României; c) prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori care nu sunt stabiliţi în România, prin utilizarea de mijloace de orice natură situate pe teritoriul României, cu excepţia cazului în care aceste mijloace nu sunt utilizate decât în scopul tranzitării pe teritoriul României a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrărilor respective. (3) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. c) operatorul îşi va desemna un reprezentant care trebuie să fie o persoană stabilită în România. Prevederile prezentei legi aplicabile operatorului sunt aplicabile şi reprezentantului acestuia, fără a aduce atingere posibilităţii de a introduce acţiune în justiţie direct împotriva operatorului. (4) Prezenta lege se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, române ori străine, de drept public sau de drept privat, indiferent dacă au loc în sectorul public sau în sectorul privat. (5) în limitele prevăzute de prezenta lege, aceasta se aplică şi prelucrărilor şi tran-

sferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor de prevenire, cercetare şi reprimare a infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice, precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul dreptului penal, în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege. (6) Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacă datele în cauză nu sunt destinate a fi dezvăluite. (7) Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale şi siguranţei naţionale, desfăşurate în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege. (8) Prevederile prezentei legi nu aduc atingere obligaţiilor asumate de România prin instrumente juridice ratificate. CAPITOLUL II Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal Caracteristicile datelor cu caracter personal în cadrul prelucrării Art. 4. - (1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie: a) prelucrate cu bună-credinţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime; prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică nu va fi considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv a celor care privesc efectuarea notificării către autoritatea de supraveghere, precum şi cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea

datelor cu caracter personal, prevăzute de normele care reglementează activitatea statistică ori cercetarea istorică sau ştiinţifică; c) adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate; d) exacte şi, dacă este cazul, actualizate; în acest scop se vor lua măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru care sunt colectate şi pentru care vor fi ulterior prelucrate, să fie şterse sau rectificate; e) stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt colectate şi în care vor fi ulterior prelucrate; stocarea datelor pe o durată mai mare decât cea menţionată, în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, se va face cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste domenii, şi numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri. (2) Operatorii au obligaţia să respecte prevederile alin. (1) şi să asigure îndeplinirea acestor prevederi de către persoanele împuternicite. CAPITOLUL VII Transferul în străinătate al datelor cu caracter personal Condiţiile transferului în străinătate al datelor cu caracter personal Art. 29. - (1) Transferul către un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau sunt destinate să fie prelucrate după transfer poate avea loc numai în condiţiile în care nu se încalcă legea română, iar statul către care se intenţionează transferul asigură un nivel de

protecţie adecvat. (2) Nivelul de protecţie va fi apreciat de către autoritatea de supraveghere, ţinând seama de totalitatea împrejurărilor în care se realizează transferul de date, în special având în vedere natura datelor transmise, scopul prelucrării şi durata propusă pentru prelucrare, statul de origine şi statul de destinaţie finală, precum şi legislaţia statului solicitant. în cazul în care autoritatea de supraveghere constată că nivelul de protecţie oferit de statul de destinaţie este nesatisfăcător, poate dispune interzicerea transferului de date. (3) în toate situaţiile transferul de date cu caracter personal către un alt stat va face obiectul unei notificări prealabile a autorităţii de supraveghere. (4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal către un stat a cărui legislaţie nu prevede un nivel de protecţie cel puţin egal cu cel oferit de legea română atunci când operatorul oferă garanţii suficiente cu privire la protecţia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garanţii trebuie să fie stabilite prin contracte încheiate între operatori şi persoanele fizice sau juridice din dispoziţia cărora se efectuează transferul. (5) Prevederile alin. (2), (3) şi (4) nu se aplică dacă transferul datelor se face în baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord internaţional ratificat de România, în special dacă transferul se face în scopul prevenirii, cercetării sau reprimării unei infracţiuni. (6) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă datele au fost făcute

publice în mod manifest de către persoana vizată sau sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată. Situaţii în care transferul este întotdeauna permis Art. 30. - Transferul de date este întotdeauna permis în următoarele situaţii: a) când persoana vizată şi-a dat în mod explicit consimţământul pentru efectuarea transferului; în cazul în care transferul de date se face în legătură cu oricare dintre datele prevăzute la art. 7, 8 şi 10, consimţământul trebuie dat în scris; b) când este necesar pentru executarea unui contract încheiat între persoana vizată şi operator sau pentru executarea unor măsuri precontractuale dispuse la cererea pesoanei vizate; c) când este necesar pentru încheierea sau pentru executarea unui contract încheiat ori care se va încheia, în interesul persoanei vizate, între operator şi un terţ; d) când este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apărarea naţională, ordinea publică sau siguranţa naţională, pentru buna desfăşurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie, cu condiţia ca datele să fie prelucrate în legătură cu acest scop şi nu mai mult timp decât este necesar; e) când este necesar pentru a proteja viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanei vizate; f) când intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informaţii care pot fi obţinute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.

Juridic

SEPTEMBRIE 2014

Cetăţenii pot primi la telefon informaţii despre legislaţia muncii şi pensii

Ministerul Muncii din România a lansat pe 26 august 2014, TelVerde, un număr de telefon gratuit disponibil de luni până vineri. Apelând numărul, cetăţenii pot obţine diverse informaţii privind pensiile şi asigurările sociale, 1. Când se deschide dreptul la pensie de limită de vârstă? Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de lege. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, în raport de data naşterii. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, în raport de data naşterii. 2. Pentru completarea stagiului de cotizare, se poate plăti retroactiv contribuţia de asigurări sociale? Răspuns: În cazul în care nu v-aţi aflat, pentru o anumită perioadă, în una din situaţiile prevăzute de lege pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat, nu există temei legal pentru plata retroactivă a acesteia. În conformitate cu prevederile art. 6 alin.(2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată orice persoană care doreşte să îşi

acestor servicii. „Prin TelVerde, oamenii vor primi informaţia mult mai repede şi vor şti unde să se adreseze pentru a-şi rezolva o problemă sau alta. Este important să simpliﬁcăm accesul oamenilor la informaţiile dorite”, a declarat ministrul muncii, Rovana Plumb. TelVerde este un serviciu telefonic gratuit şi va funcţiona utilizând o bază de date formată dintr-un set de întrebări frecvente şi răspunsuri clare pentru ﬁecare domeniu în parte. Răspunsurile furni-

zate de către operatorii callcenter-ului sunt elaborate de Ministerul Muncii şi vor fi actualizate permanent în funcţie de feed-back-ul primit din partea cetăţenilor. „În cazul în care răspunsurile la întrebările formulate de public vor necesita un timp de consultare cu experţi ai ministerului, solicitarea va fi transmisă electronic persoanelor abilitate din cadrul Ministerului Muncii şi va fi soluţionată conform procedurilor de comunicare aprobate”, a mai precizat instituţia.

Pensii - Întrebări şi răspunsuri

sionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art.33 din lege. 6. Exista posibilitatea obţinerii pensiei de urmaş dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15ani? Răspuns: În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru ﬁecare lună, respectiv cu 6,0% pentru ﬁecare an de căsătorie în minus.

protecţia drepturilor lucrătorilor sau legislaţia muncii. Conform informaţiilor publicate de Ministerul Muncii, 0 800 86 86 22 este numărul de telefon gratuit, apelabil din oricare reţea, la care cetăţenii pot obţine informaţii privind

completeze venitul asigurat se poate asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile legii. Potrivit art. 12 din acelaşi act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei. Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii. 3. Când vor intra pensionarii în posesia legitimaţiei de transport tip card ? Răspuns: În conformitate cu dispoziţiile art. I punctul 6 din Legea nr. 211/2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2011 pentru modiﬁcarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor derăzboi şi văduvelor de război, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale vor întreprinde măsurile necesare pentru ca, până la data de 31 decembrie 2014, veteranii de război şi văduvele de război, pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale să intre în posesia legitimaţiei de transport tip card, personalizată cu numele

legislaţia muncii şi a asigurărilor sociale. Serviciul de telefonie este disponibil de luni până vineri, între orele 09.00-22.00. Concret, potrivit instituţiei, este vorba despre o linie de acces direct la informaţiile speciﬁce domeniilor gestionate de Ministerul Muncii, şi anume: • politici publice; • pensii şi asigurări sociale; • asistenţă socială; • protecţia persoanelor cu dizabilităţi;

şi codul numeric personal ale ﬁecărui beneﬁciar. 4. Când are dreptul soţul supravieţuitor la pensie de urmaş? Răspuns: Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare. Vârsta standard de pensionare este prevăzută în anexa nr. 5 la lege. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs

• protecţia drepturilor lucrătorilor; • protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă; • protecţia drepturilor copilului adopţii; • legislaţia muncii. Scopul acestui serviciu este acela de a facilita accesul cetăţenilor la informaţiile din domeniul social, în vederea creşterii transparenţei administraţiei publice şi a creşterii încrederii cetăţenilor, prin simpliﬁcarea barierelor administrative şi prin reducerea timpului alocat furnizării

ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 din lege. 5. Este importantă durata căsătoriei pentru acordarea pensiei de urmaş? Răspuns: Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensiona-

re, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru ﬁecare lună, respectiv cu 6,0% pentru ﬁecare an de căsătorie în minus. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesulsoţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profe-

Pagina mea

SEPTEMBRIE 2014

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa-Spania

Dacă un observator imparţial s-ar teleporta ca prin minune în România anului curent şi ar arunca o privire dezinteresată asupra stării naţiunii, ar constata cu oarecare surpriză că ţara nu mai corespunde clişeelor străvechi. Nu mai înnotăm în masa amorfă de trecători indiferenţi şi apatici, nu mai avem oameni dispuşi să rabde în tăcere, nu mai auzim la ştiri veşnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a Europei. Să se fi adeverit în fine chemarea din refrenul repetat până la exasperare, ”Deşteaptă-te române”? Sigur, nici salturi de bucurie nu facem, dar parcă ne uităm mai deschis, mai demn în ograda proprie şi în cea a vecinilor, pândind şanse şi căutând căi de ameliorare, încercând câte ceva prin propriile puteri şi nemaiaşteptând să vină soluţia de la alţii. Din ce în ce mai des, lumea de pe stradă zâmbeşte, perechile se ţin de mână, familiile îşi educă copiii să se poarte civilizat, se merge în concediu la tratament, la munte sau la mare, se fac iarăşi abonamente la ziare şi reviste, apar timide încercări de sortare a deşeurilor revalorificabile etc. Stagnează audienţa emisiunilor cu gargaragii, scade ratingul producţiilor mass-media de duzină şi al liderilor de opinie gălăgioşi, găunoşi, inculţi. Nu se mai porneşte de la prezumţia că tot ce vine din afară e bun. Nici derivata ei, că tot ce e de la noi ar fi lucru slab, nu mai este

întru totul valabilă. Imitaţiile ieftine după modele capitaliste umplu galantarele, prăfuinduse. Creşte, în schimb, simpatia pentru valorile naţionale perene, cum sunt festivalurile folclorice, reţetele şi remediile naturale, din bătrâni, agricultura ecologică. Apar personaje literare relaxate, ne amuzăm distanţat pe seama caraghioşilor noştri (genial personajul ”maimuţa carpatină”!), sau ai celor din afară (haioase sunt comentariile personajului ”iepurele mizantrop”). Pe scene şi pe ecrane se impune cererea de spectacole cu substrat optimist, inclusiv al celor cu tentă naiv-educativă. Apar lideri informali, numai buni de modele de urmat, cum sunt sportivii de succes sau actorii pasionali, care însuﬂeţesc, apelând la mândria naţională. E drept, uneori ne calcă apăsat pe pedala răbdării noastre blajine, generalizându-ne exagerat calităţile, dar oare nu e mai bine aşa decât invers? Nu ne mai izbim la tot pasul de oameni cu expresii faciale împietrite şi, la cealaltă extremă, nu mai suntem agresaţi fonic, cu decibeli mulţi, de înjurăturile suculente, emanate de vreun strident, care ţine cu tot dinadinsul să se facă remarcat. Nu ni se mai revelează la tot pasul acea surdă răvăşire proprie poporului condamnat la veşnica tranziţie. A dispărut aproape complet şarmanta şovăială a naţiunii tinere (să nu uităm căne-am coagulat abia la începutul secolului trecut şi am fost îndelung striviţi în pisălogul comuniştilor, ce cu mândrie ne degradau la starea imprecisă de ”societate în curs de dezvoltare”). Nu doar atât, dar dacă mă uit la istoria recentă, alt argument vorbeşte pentru impulsul tineresc: democraţia noastră împlineşte douăzeci şi cinci de ani. Ce vârstă! Era vârsta democraţiei spaniole, atunci când am făcut eu cunoştinţă cu ea, la un sfert de secol după ce se eliberase de sub bocancul militar al dictatorului Franco! Cât de

firească mi se părea pe atunci atitudinea ibericilor, verticală, total diferită de bălbâielile demagogice din România anilor nouăzeci! Era evident că mai aveam mult de mers până să-i ajungem din urmă, mai exact un sfert de secol. Pe care l-am avut. De ce să nu admit că şi ”tweenie România” are dreptul acum la un pic de lejeritate comodă, la fel ca ”tweenie Spania”, care îşi asuma nu demult moştenirea asupririi, ne-mai-încovoindu-se însă sub ea? Ce vreau eu să subliniez este că se iese din inerţie, se pune puţin stavilă risipei grandomane. Chiar dacă ne mişcăm, din păcate, destul de brownian, măcar suntem vigilenţi şi ageri. Iar legile încep să se ia în serios, intrând în vigoare. În facultăţi, dar şi în politică sunt şi examene care se iau pe merit; bandiţi superbogaţi, care se credeau imuni, sunt condamnaţi şi execută pedepse adevărate. România însăşi e în plină vigoare, ţara câştigă, încet dar sigur, un tonus mai sănătos, mai viguros. Oamenii muncesc; o rată a şomajului de aproape 70% în rândul tinerilor, cum avem în Spania, ar fi de neconceput. Mă gândesc la vorba poetului Marin Sorescu, cel care a avut revelaţia lui ”cu mine se petrece ceva: o viaţă de om” şi o văd cumva extrapolată la nivel macro, în plan naţional. Pe scurt, parafrazând: ”cu românii se întâmplă ceva, o viaţă de popor”! Mai bine zis, o vârstă de popor, una tânără, bineînţeles. Trecuţi fiind de pe acum cei şapte ani de acasă, completaţi cu educaţia de pe la şcoli, depăşită perioada turbulentă a pubertăţii, clasăm şi majoratul, obişnuindu-ne cu ideea că avem deja un rost în lume, locul ne este dat iar planuri de viitor sunt destule. Democraţia română e în faza în care, dacă ar fi om, ar avea deja carnet de conducere (mobilitate fizică garantată) şidiplomă de absolvire (adică minte suficient de mobilată pentru mobilitatea

România în vigoare mentală). Şi-ar alege acum un rost, întemeind o familie, cum s-ar spune. Acum în România se poartă autosiguranţa decentă, nu obraznică, aşa cum era la modă pe la începuturile democraţiei noastre pubertare. Să ﬁi depăşit oare situaţia umilului învăţăcel, poziţia copilului ignorat, până îşi dibuieşte singur, pe pipăite, drumul? Oare am ajuns în ﬁne la vârste mai coapte? Şi dacă da, atunci oare plătim asta cu preţul renunţării la candoarea tinereţii noastre naive, de popor vesel? Am fost absolviţi de răspunderi serioase până acum. Ce urmează? În detrimentul spontaneităţii noastre savuroase, de popor lationo-estic voios, îşi face din ce în ce mai mult loc suveranitatatea uşor blazată a tânărului de douăzeci şi cinci de ani, care a depăşit nisipurile mişcătoare ale vârstei majoratului, îndrep-

să ni se spună că vizitele în ţara noastră sunt ca nişte călătorii înapoi în timp, într-o Europă dulceagă, de acum cinzeci de ani, dar poate că merită să facem o excepţie în ce priveşte educaţia. Eu nu subscriu tezei exaltate a ”poporului ales”, pe care unii o propagă printre co-

la începutul secolului trecut în pretenţiosul său studiu, intitulat ”Psihologia Poporului Român”? Revin la exerciţiul meu de imaginaţie din preambul: ce s-ar întâmpla dacă, printr-o minune, Domnul Constantin Rădulescu Motru ar călători

tându-se spre vârste mai consolidate, cu pregătire temeinică dovedită prin diplomele de absolvire, eventual cu patalamale oﬁciale de la forul tutelar din Bruxelles. Citeam deunăzi un articol de atitudine, în care autorul atrăgea atenţia asupra moravurilor superﬁciale pe care le importăm din Occident. Brusc mi-am amintit remarca unei prietene nemţoaice, care aprecia comportamentul politicos al copiilor pe care ea i-a întâlnit în România. Cu mirare a exclamat: ”Aici copiii încă îşi mai respectă părinţii şi profesorii. Doamne ce reconfortant! Credeam că nu mai există aşa ceva. Îmi aminteşte de propria mea copilărie!” Cum adică ”încă”? – m-am alarmat eu. Adică e doar o chestiune de timp până când se vor transforma şi ai noştri în tirani obraznici, ca aiurea prin lume?! Ei bine, ne-am cam săturat

naţionalii maislabi de înger, dar poate totuşi mai avem o şansă să ne salvăm aşa cum suntem, cât timp exact astfel de rămăşiţe de modestie cuminte trezesc invidia altora. Sfidare capitalismului, de trei ori sfidare! ”Ce n-a văzut vestul”, s-avem şi noi ceva cu care ne lăudăm! Ţara nu se mai sufocă sub povara tineretului plictisit, chiulangiu. Sistemul de învăţământ s-a reformat în asemenea măsură încât avem situaţii de-a dreptul absurde, când facultăţile îşi dispută aceiaşi studenţi, pentru că prea puţini liceeni trec bacalaureatul. Energiile nu se mai risipesc necontrolat, în toate direcţiile, ci par să se canalizeze spre un ţel comun, chiar dacă nimeni nu ştie încă exact în care anume. Românulstandard nu mai este aşa de tipizat şi transparent cum era în trecut. Să fim încetat oare de a fi individualişti, cum ne zugrăvea Constantin Rădulescu Motru

în timp, teleportându-se în România de astăzi? Ar spune, bulversat: ”manifestările sufleteşti obişnuite ale românului încep să semene tot mai mult cu cele ale popoarelor culte apusene. Sufletul burghez câştigă teren, favorizând iniţiativa privată şi spiritul de risc, împiedicând din ce în ce mai mult subordonarea individului spiritului gregar, de turmă. Nerespectarea legilor începe să nu mai fie considerată ca un titlu de mărire şi putere, dar rămâne valabilă, din păcate, caracteristica românilor de a se urni greu şi de a renunţa uşor. ” Iar eu aş adăuga: mentalitatea lui ”lasă să înceapă ceilalţi, ca să nu rămân eu singurul păcălit” se înlocuieşte cu ”ia să mă apuc eu primul, până nu-mi fură altul ideea”. Dar o fărâmă de îndoială mă chinuie în continuare, căci sunt şi eu, totuşi, din acelaşi aluat: sper că nu m-am păcălit.

Cultură

Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti „Propatria” - A 4-a ediţie 2014 Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti, a patra ediţie s-a desfăşurat la Roma în perioada 20 iunie - 7 iulie 2014 (prima sesiune) şi va continua cu cea de a doua sesiune între 5-6-7 septembrie la Roma - Accademia di Romania. Festivalul este organizat şi promovat de către Asociaţia culturală românoitaliană Propatria cu colaborarea Ambasadei României în Italia şi sprijinul ﬁnanciar al Ministerului de Externe al României, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni. Realizată sub înaltele patronaje ale Senatului şi a Camerei Deputaţilor Republicii Italiene, al Ambasadelor României şi Republicii Moldova în Italia, al „Comune di Roma” Asesoratul pentru cultura, creativitate şi promovare artistică,

„Comune di Roma - Municipio XIX, al Academiei României în Roma, Conservatorul de Muzică Santa Cecilia, Regiunea Lazio, această ediţie internaţională s-a născut şi a avut această anvergură în urma colaborării deosebit de fructuoasă şi colegială cu asociaţiile italiene şi asociaţiile româneşti din diaspora: Spirit RomânescDana Mihalache, Asociaţia Părinţilor Români - Constantin Şorici, Vocea Românilor Italia - Iulian Manta şi Monica Mitrică, Asociaţia DaciaTatiana Ciobanu, Centrul cultural Român din Catalanya (Spania)- Stela Vidraşcu, Tous pour l’Europe (Franţa) - Mihai Dobrin, ARTHIS (Belgia) - Liviu Hopârtean, ARI ItaliaEugen Terteleac, Sharing Love Romania, Asociaţia Kol Rinà din Formello, Cinema Casting - Fausto Petronzio, corul „Ars nova”, Orchestra „La settima nota” şi corul „il setticlavio” din Manziana conduse de M° Massimo Pafﬁ, precum şi a

regizorului Sandro Rosi care a avut o importantă contribuţie în realizarea flash-mob-ului de deschidere. Festivalul a fost deschis în mod oficial în Piazza del Campidoglio Roma, printr-un FLASH-MOB, într-un mod inedit, de major impact. O sută de artişti şi zeci de persoane, îmbrăcate în Ii, au participat la primul flash mob românesc cu coregrafie. Am ales să aducem în atenţia italienilor şi turiştilor din capitala Italiei frumuseţea tradiţiilor româneşti, prin promovarea IEI – celebra “blouse roumaine” lăudată de artişti şi designeri din întreaga lume, de la Matisse la Yves Saint Laurent şi Jean Paul Gautier. Ca element de surpriză, în piaţă au apărut persoane îmbrăcate în IE sau cu o cămaşă albă şi diferite accesorii tradiţionale.

La FLASH MOB, pregătit de către regizorul italian Sandro Rosi, au participat artişti români şi italieni care au cântat „Oda Bucuriei” de Beethoven: membrii corurilor „A şaptea notă”, „Ars Nova” şi orchestra „Il Setticlavio” alături de Ansamblul Folcloric româno - basarabean „Arţăraş” . Evenimentul a fost ﬁlmat cu opt telecamere, ulterior ﬁind realizat un video difuzat online. „Alegerea imnului U niunii Europene, şi participarea multinaţională în acest context, este semnul unităţii şi integrării comunităţilor noastre întro Europă multiculturală, îmbogăţită în fiecare zi cu valori culturale”. Al patrulea eveniment a fost vernisajul expoziţiei “Magia culorii în arta tradiţională românească” pe data de 24 iunie ore 18.00 la Muzeul Naţional de arte şi tradiţii populare din Roma. Expoziţia a fost realizată în colaborare

cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” Bucureşti, CabliFunART şi Muzeul grăniceresc din Năsăud. În cadrul acestui eveniment unic, de o importanţă deosebită, vizitatorii au putut admira 17 costume integrale de patrimoniu, reprezentând portul popular din principalele zone geografice ale României, puse la dispoziţie de către Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, împreună cu treizeci de costume din zona Bistriţa – Năsăud – Valea Someşului din colecţia privată a artistei Silvia Floarea Tòth adevărată ambasadoare a portului românesc autentic. Artista a expus costumele populare din colecţia sa care a atras atenţia presei internaţionale, prestigioasa revistă National Travel Geographic, împreună cu 30 de fotografii de autor. Alături de costume au putut fi admirate obiecte decorative, covoare şi accesorii, fotografii de epocă, expuse pentru prima dată în afara ţării. Au fost realizate, de asemenea, proiecţii video care au ilustrat obiceiurile populare şi sărbătorile tradiţionale creştine şi paleocreştine pe teritoriul românesc, viaţa agrară şi pastorală din cele patru anotimpuri, creînd astfel o cupolă magică şi spirituală evenimentelor din viaţa comunităţii rurale. Pe scena Galei au evoluat 17 tineri de origine română din patru ţări europene. După patru ore de spectacol, juriul, condus de pianista româno – italiană Cătălina Diaconu, a decretat câştigătorii. Cele trei trofee au fost decernate următorilor tineri: lui Alexandru Stanciu / Loredana Pîrvu (scrimă scenică, Spania), Octavian Purcarea (canto, Spania) şi lui Ciprian Străteanu (pian, Italia). Tânăra pianistă Aurelia Vişovan (Austria) şi Violeta Otilia Bîrla (regizor de scurtmetraj, Italia) au primit burse în valoare de 500 de euro. Două diplome de excelenţă au fost acordate de către organizatori pianistei Aurelia Vişovan şi Emanuelei Ionică (actorie şi dublaj – Italia). Au fost acordate premii speciale în cadrul Galei: solista pop IAMalina, membru în juriu, a acordat premiul special “I AM Musica” tinerei Monica Anghel Sannino (Italia), o înregistrare împreună cu artista la un important stu-

diou de înregistrări din Roma şi Preşedinta juriului, Cătălina Diaconu, a acordat de asemenea două premii speciale, constând într-un curs de perfecţionare, a doi tineri pianişti: Diego Raita (Italia) şi Ciprian Străteanu (Italia). Obiectivele propuse sunt pe termen lung dar cu această ediţie a fost atins un prim obiectiv foarte important: participarea unor nume importante din cultura românească de peste hotare care simt ca şi noi nevoia de a transmite un mesaj pozitiv către lume. Alegerea acestor nume a fost făcută în primul rând urmărind obiectivul propus, acela de a promova o altă imagine despre România, dar şi datorită faptului că toţi au îmbrăţişat această idee şi simt aceeaşi nevoie de trecere prin lume cu fruntea sus, mândri de cultura şi originile noastre. Acest mesaj încercăm să îl transmitem cu toţii, tinerilor participanţi care vor deveni la rândul lor viitoare nume cu care ne vom mândri. Proiectul în sine, în afara succesului artistic şi cultural, a reuşit să întărească coeziunea comunităţii româneşti din Italia şi Europa, având un succes de public important, nu numai asupra comunităţii româneşti dar şi asupra publicului italian şi a turiştilor care au fost interesaţi de tematica propusă. S-a lansat mesajul important al unei Românii culturale pe care puţini au avut ocazia să o cunoască. A patra ediţie a FESTIVALULUI PROPATRIA - Festivalul Internaţional al tinerelor talente româneşti, continuă cu cea de a doua sesiune

SEPTEMBRIE 2014

care se va desfăşura la Roma în perioada 5 – 7 septembrie 2014. Sediul prestigios al Academiei României din Roma, va găzdui în perioada 5-6-7 septembrie un Masterclass de pian sustinut de M° Cătălina Diaconu. Având în vedere obiectivele pe care Festivalul Propatria îşi propune să le realizeze, în primul rând promovarea tinerelor talente de origine română şi răspândirea în întreaga lume a imaginii României culturale, M° Cătălina Diaconu oferă posibilitatea tinerilor muzicieni de a participa în mod liber la Masterclass atât ca elevi efectivi cât şi ca ascultători. Cursul se adresează tinerilor pianişti cu vârsta cuprinsă între 8 şi 18 ani, elevi la Şcolile Medii cu proﬁl muzical şi studenţilor înscrişi la cursurile preuniversitare a Conservatoarelor de Muzică, Şcoli de Muzică, Licee cu proﬁl muzical, etc. Au prioritate în vederea participării, tinerii pianişti de origine română şi studenţii cursurilor pre-universitare de pian de la

Pe parcursul celor trei zile de studiu, axat pe o mai bună înţelegere a compoziţiei, a stilului şi a formei muzicale, profesorul va transmite, în funcţie de repertoriul şi capacităţile găsite în ﬁecare dintre participanţi, linii de orientare pentru a rezolva diverse probleme din punct de vedere tehnic şi artistic. Evenimentul se va încheia cu, concert ﬁnal cu intrarea liberă, unde tinerii participanţi vor avea oportunitatea de a prezenta publicului rezultatele muncii lor şi a împărtăşi cu toţi iubitorii de muzică experienţa lor artistică. PROGRAM: • 5 septembrie 2014: 09.30-13.30; 14.30-19.00 • 6 septembrie 2014: 09.30-13.30; 14.30-19.00 • 7 septembrie 2014: 10.00-14.00; 15.00-17.00 • 7 septembrie 2014: ora 18.00: CONCERT FINAL susţinut de către elevii participanţi la curs şi înmânarea Diplomelor de participare – Intrarea liberă

Conservatorul Santa Cecilia. Cursul poate fi urmărit ca auditori zilnici sau pe întreaga durată a masterclass-ului, intrarea fiind liberă atât pentru adulţi cât şi pentru copii. Masterclass-ul îşi propune să ofere tinerilor muzicieni instrumente de analiză şi interpretare a pieselor muzicale incluse în program.

Partenerii media ai proiectului: AGERPRES, RAI 2, Radio România Internaţional, TVRInternaţional, platforma de presă Aşii Români (Germania), Gazeta Românească (Italia), Occidentul Românesc ( Sp a n i a ) , Po r t a l u l we b iromeni.com, revista Diaspora. ro ( Austria), Emigrantul, Cealaltă Românie.

Drag de Haţeg

SEPTEMBRIE 2014

a fost dragoste la prima vedere Pe Cristian Ciobanu l-am cunoscut când documentam articolul despre Ţara Haţegului şi Parcul Naţional Retezat destinaţie ecoturistică. Este administratorul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului. După interviul legat de conceptul de ecoturism în regiune, de paşii realizaţi şi de planurile geoparcului pentru viitor, din vorbă în vorbă, am ajuns la a discuta despre locuri de baştină şi familie.

casa (de unde se deschide, frumos, o parte a Ţării Haţegului), am vorbit despre aşteptări şi speranţe de viitor, despre nunta lor, făcută în straie inspirate din portul tradiţional românesc şi despre cum apropierea de natură te face să înţelegi, cu adevărat, ce anume este important în viaţă şi te ajută să evoluezi spiritual. Cristian a venit prima dată în Ţara Haţegului când era student la Facultatea de Geograﬁe şi făcea voluntariat în cadrul

Aşa am aﬂat că este, de origine, bucureştean, dar că, împreună cu soţia lui şi cei doi copii, s-a mutat şi locuieşte în satul Densuş, din comuna Densuş, judeţul Hunedoara. „Downshifting, adică”, am zâmbit eu. „Da, şi nu suntem singurii din zonă”, a râs Cristian. Aşa că, într-o duminică, am ajuns la ei acasă, pe un platou liniştit al satului, ca să le aﬂu povestea: cum au lăsat Bucureştiul pentru viaţa în Densuş. Am stat cu toţii la masă, am mâncat pâine cu unt (pâine de casă, făcută cu maia, chiar de către Alina), am băut sirop, ne-am plimbat puţin pe dealul de deasupra platoului unde au

geoparcului, încă din perioada în care se strângeau datele pentru declararea ariei ca ﬁind protejată. „Cu Ţara Haţegului a fost dragoste la prima vedere. Lucrând în cadrul programelor pentru geoparc, am avut timp să stau aici, să simt locul, mi-am făcut prieteni. Oamenii de aici sunt nemaipomeniţi, iar densitatea de valori din regiune, foarte mare. Mi-am făcut lucrarea de licenţă pe Ţara Haţegului, am stat toată vara aici, am bătut locurile cu piciorul, cu bicicleta. Apoi a fost o pauză, în timpul masteratului am lucrat în Bucureşti”, rememorează Cristian, în timp ce îl ţine în braţe pe Gruia,

băiatul mai mare, care îşi cere porţia de atenţie. Lucrurile s-au legat în aşa fel încât Cristian şi cu soţia lui, Alina, au venit tot în Ţara Haţegului pentru a-şi face nunta. Amândoi bucureşteni, dar amândoi dornici să aibă o altfel de nuntă, cu altfel de amintiri, şi-au găsit aici decorul perfect. „Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar noi avem oroare de nunţi, aşa cum sunt ele făcute acum. Nu putem să le suportăm. Mirii ajung să fie oaspeţi la propria nuntă, rudele vor ba aia, ba cealaltă, totul se face pentru oaspeţi, ca ei să se simtă bine, eventual darul să fie mai mare. Accentul este pe invitaţi, nu pe miri, ceea ce este o greşeală, din punctul nostru de vedere. Plus că, în zilele noastre, când primeşti o invitaţie la nuntă, e o bombă, financiar vorbind, te gândeşti cum să o scoţi la capăt, în loc să te bucuri pentru cei care se căsătoresc”, spun soţii Ciobanu. Aşa că ei au rescris regulile jocului. Alina a venit şi ea în zonă, să o cunoască şi au decis să îşi gândească nunta ca o excursie pentru invitaţi, de trei zile, cu cazare la pensiunile din regiune, cu slujba religioasă la biserica din Densuş şi distracţia la o pensiune din Sarmizegetusa. „Toate costurile au fost clare, de dinainte, pentru toată lumea. Atât costă cazarea, atât costă masa, transportul. Şi, pentru trei zile, cea mai mare sumă pe persoană a fost de 300 de lei… adică, tot atât cât dai la nuntă pe un meniu, dacă stai să calculezi. Cine a vrut să dea ceva în plus, a dat, cine nu, a plătit doar aceste cheltuieli. Toţi invitaţii au purtat costume inspirate din portul popular românesc. Ideea a fost simplă: nu am vrut să fie o punere în scenă, să ne înto-

arcem la lucruri care nu mai există, ci să luăm rădăcina şi să o aducem în prezent. Sora mea, care este artist, ne-a ajutat pe partea asta, realizând straiele pentru nuntaşi”, spune Cristian, iar Alina îmi întinde albumul cu fotografiile de la nuntă, care cuprinde şi invitaţia, şi ea realizată de către ei, cu simbolul horei pe copertă. Oameni frumoşi, care zâmbesc în costumaţii inspirate din cea tradiţională, se distrează în faţa aparatului de fotografiat. Nimeni nu râde forţat, părul doamnelor şi domnişoarelor nu geme sub tone de fixativ ori sclipici. Bucuria de pe chipuri este simplă, reală, străjuită de un tricolor. Prietenii lor şi familiile i-au ajutat cu tot ce a fost nevoie la nuntă: sora lui Cristian a lucrat straie, fratele Alinei, bucătar, s-a ocupat de meniu, prietenii din Sarmizegetusa, cu pensiunea, au organizat petrecerea, alt prieten a făcut fotografiile, altul a filmat. „A fost o interesantă refacere a ideii de comunitate”, rememorează cei doi soţi, care au scris despre nunta lor altfel pe un blog dedicat evenimentului. După nuntă (care a fost în anul 2009), au început să caute soluţii de „locuire”: „Am analizat variante (deocamdată, stăteam la mine, cu părinţii mei), dar, în Bucureşti, să te muţi la casa ta înseamnă credit pe 40 de ani, frica de a-ţi pierde serviciul, sclavie, a face orice pentru a nu-ţi pierde serviciul (că ai credit!), lucruri la care nu am vrut să ne înhămăm. Am vrut să ne mutăm la vreo 50 de kilometri de capitală, dar nu ne-a plăcut atmosfera, nu neau plăcut oamenii, deşi poate e ciudat, că noi suntem deacolo”, râde Cristian. „Am realizat că nu aveam nicio şansă în Bucureşti”, conchide Alina. „Da, şi dacă eşti aproape de el, tot dependent eşti, ai numai un dormitor la 50 de kilometri distanţă, în care ajungi seara, să dormi”, completează soţul ei. Atunci s-a ivit ideea mutării în Ţara Haţegului. Nu a fost un moment anume, doar s-a întâmplat. Au început să caute terenuri de vânzare, să vină să le vadă, ajutaţi de prietenii făcuţi în regiune, de cunoştinţe, „dar a durat mai bine de un an”, îşi aminteşte Cristian „şi erau foarte scumpe, toate. Până la urmă, am găsit terenul acesta pe internet, culmea”, se amuză el, „am dat 4.000 de euro pe el (cu tot cu bucata de pe deal, unde mergem imediat să vedeţi priveliştea), dar încă un an a durat tevatura cu actele”. Pe teren fusese o casă, veche,

dar care fusese dărâmată, aşa că ei au luat de la zero construcţia unei case, fără vreo experienţă anterioară în domeniu, dar gândind-o exact aşa cum şi-o doreau. „Eu cu tata am lucrat, am mai avut un singur meşter, responsabilul de lucrare, Fabian, un om nemaipomenit, care parcă a făcut pentru el, aşa lucra şi mai era un om al lui, atât. Meşterul ne-a mai ajutat şi la finisaje, dar pe acestea le-am făcut mai mult tot eu cu tata. Am ridicat casa în funcţie de cum aveam bani – întâi fundaţia, apoi zidăria şi, cumva, ne-am trezit la acoperiş. Însă am avut noroc, cred: chiar în anul cu nunta eu am intrat la doctorat, cu o bursă destul de mare, care ne-a ajutat, practic, să ne facem casa. În 2010 s-a născut primul nostru băiat, Gruia şi Alina a intrat în concediul pentru creşterea copilului, aşa că nu am mai fost legaţi de Bucureşti în permanenţă, am putut veni aici, să stăm, să lucrăm. Plus că am făcut diverse proiecte, am lucrat inclusiv în cercetare, din care câştigam bani. Aşa s-au legat lucrurile. Până acum, cu totul, casa aceasta ne-a costat 10.000 de euro. Urmează să finalizăm şi partea de sus şi încă vreo câteva lucrări, dar am calculat că, în final, suma investită în realizarea ei va fi de 15.000 de euro. Şi nu ne crede nimeni când spunem asta!”, râde Cristian. Dar imediat subliniază condiţia esenţială care face suma credibilă: „Să lucrezi tu, pentru că mulţi bani se duc pe manoperă. Un om costă 50 de

lei pe zi de muncă, aici. Când faci totul cu mâna ta, ăştia sunt bani economisiţi”. Ştiu amândoi că au făcut şi greşeli în munca de proiectare – ridicare a casei, dar din ele au învăţat. „Următoarea casă sigur o facem şi mai bine”, râd amândoi. Băieţii sunt la ei în cameră, dorm de după-amiază. Noi atacăm mai cu sârg siropul şi pâinea de pe masă şi vorbim despre satisfacţia lucrurilor făcute cu propriile mâini. „Cred că sentimentul este puţin ca în Vestul Sălbatic, ajungi undeva, pui cortul în mijloc, apoi apare casa. Este un pic de mândrie. Dar cred că este cea mai tare experienţă pe care am avut-o vreodată şi îmi place atât de mult, încât vom continua”, spune Cristian. S-au mutat deﬁnitiv la Densuş, în casa lor, în primăvara anului trecut, deja avându-l în familie şi pe al doilea băiat, Mircea. Abia după aceea Cristian a primit propunerea să ocupe postul de administrator al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, din partea Universităţii Bucureşti. „Ei căutau un om care să fie în zonă, dar să vină din spaţiul academic, adică să înţeleagă şi comunitatea locală, dar şi universitatea. Din nou, lucrurile s-au legat şi au ieşit bine pentru toată lumea”, explică el. În aceste condiţii, adaptarea lor la viaţa la ţară, după Bucureşti, a fost una treptată. „Nu ne-am sălbăticit, nu ne-am

Drag de Haţeg

izolat, nu asta ne dorim. Am avut şansa să ne facem singuri casa, exact aşa cum ne-am dorit-o. Avem toate utilităţile de la oraş – baie, apă caldă, curent, căldură, internet, totul este ca într-un apartament din capitală (diferenţa este că gazul vine de la butelie şi căldura de la lemne). Singurul lucru la care am renunţat este televizorul şi nici nu vom avea vreodată aici, nici nu ne lipseşte”, spun cei doi soţi. „Sunt lucruri simple pe care le (re)descoperim aici, dacă le aude un om care a stat toată viaţa la ţară, râde în hohote de noi. Spre exemplu, ne place să ieşim noaptea în curte şi să ne uităm la stele. Alt exemplu: aici nu poţi fi trist. Dacă ieşi afară şi vezi ce e în jurul tău, nu ai cum să fii trist. Cum dă iarba, cum înfloreşte natura, să surprinzi toate fazele – astea sunt nişte minuni pe care le pierzi dacă stai la oraş. Acolo vezi numai betoane, te dezumanizează. Îţi afectează şi relaţia cu Dumnezeu: e foarte greu să îl mai vezi în jurul tău, când tot ce e în jurul tău e făcut de om. Aici, la ţară, viaţa spirituală este mai profundă. Şi asta e, de fapt, viaţa, restul sunt înlocuitori”, consideră Cristian. Nici el, nici Alina nu au avut dubii în legătură cu acest viitor al lor diferit de clişeul omului născut şi crescut în capitală. „Da, acesta e adevărul, trăim în nişte clişee: un om născut în Bucureşti nici nu concepe să nu stea într-un apartament în oraş! De ce să vrei să te duci în altă parte? Dacă îi spui că vrei la ţară, ori au luat-o razna, ori eşti vegan, ori eşti fundamentalist (ortodox sau de altă religie), ori, cumva, ceva este în neregulă cu tine!”, râd cei doi soţi. Dar, pentru ei, libertatea oferită de viaţa la ţară, provocarea („altfel eşti stimulat creativ când nu ai totul de-a gata”), procesul de documentare şi realizările obţinute sunt câştiguri pentru tot restul vieţii şi pentru orice îşi vor mai propune să facă. Iar planurile nu lipsesc. Cristian vrea să facă studii post-doctorale despre geografia mitică din Ţara Haţegului (după ce doctoratul şi l-a făcut pe tema geografiei mentale, realizând inclusiv o hartă a fricii în Bucureşti, destul de mediatizată la vremea respectivă) şi să re-

alizeze un fel de manual de bune-practici din diverse domenii, transmise din generaţie în generaţie. „Să-ţi dau un exemplu: ce înseamnă răspântia, hotarul? Sunt foarte pline de semnificaţii. De ce se începe construcţia unei case într-un anumit moment al zilei şi nu în altul? Ca să vezi unde bate soarele, să nu îţi poziţionezi casa cu faţa spre nord. Eu, geograf, mărturisesc că nu miam dat seama, la început, de ce casa veche, care fusese aici, stătea cu faţa încolo, spre deal şi nu invers, spre vale. Tata mi-a şi spus să o fac cu faţa înspre vale, dar am zic că dacă vechea casă era aşa, o fi fost cu un motiv. Apoi mi-am dat seama că spre deal este sudul şi aşa am lumină în casă toată ziua. Dacă o puneam cu faţa spre nord…”, râde Cristian şi se ridică să facă focul în sobă, că se lasă seara şi s-a făcut mai răcoare. Alina se amuză, la rândul ei: „Eu nu credeam că o să fac vreodată focul în sobă. Am învăţat aici, Cristi l-a tot făcut, la început, dar când am fost singură, a trebuit să îl fac şi eu. Îl fac şi de şase ori, dacă nu porneşte! Am învăţat să fac şi pâine cu maia (pâine mai făceam şi la Bucureşti) şi să mă apropii de pământ, avem grădina aici lângă casă şi am pus condimente, anul trecut. Tatăl lui Cristi s-a ocupat de legume”, povesteşte Alina. Au pus şi pomi, peste 100, mai multe soiuri, să vadă ce merge mai bine pe terenul lor. Împreună, cei doi soţi au creat Asociaţia „Drag de Haţeg”, prin intermediul căreia fac şi pun în aplicare diverse proiecte de educaţie non-formală şi depun cereri de finanţare pentru idei care să ajute dezvoltarea locală, turismul şi comunitatea. „Şansa comunităţii de aici este să îşi regăsească identitatea şi, pe baza ei, să îşi creeze un nou drum. Acum toate sistemele de valori sunt răsturnate, iar asta se vede cel mai bine la copii. Dar dacă geoparcul şi conceptul de ecoturism vor funcţiona şi oamenii din zonă vor câştiga din asta, vor vedea şi ei de ce este bine să îţi păstrezi casa veche din lemn şi să nu îi pui PVC. Un proiect al asociaţiei noastre este de a crea un centru de vizitare în situl de aici, care conţine urme ale vulcanilor şi

fundului mării Tetis. Categoric ne vedem viitorul legat de Drag de Haţeg! Eu cred că, în doi ani, aici lumea va veni să înveţe cum se face dezvoltare durabilă şi amenajarea teritoriului în acest sens. Vedem cum lucrurile se mişcă aici, în Densuş, unde lucrăm cu un grup de tineri şi profesorii extraordinari de la şcoală, cu copiii din clubul exploratorilor. Ar fi frumos să putem crea aici un fel de laborator în aer liber, ca o şcoală de vară pentru întreaga familie”, explică soţii Ciobanu. Însă recunosc amândoi că, deşi ei au venit în Densuş cu intenţia să rămână aici, există şi riscuri care le-ar putea deturna planul: „Alina lucrează la departamentul de comunicare al Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti şi în luna august ar trebui să revină la muncă, după anii de concediu de maternitate. Dacă nu îşi găseşte un loc de muncă aici sau nu putem avea proiecte din care să ne susţinem, am fi puşi în faţa variantei B, să ne întoarcem la Bucureşti”, spune Cristi. „Sună groaznic!”, se întristează Alina. „Nici nu avem casă acolo, cum să mergem, unde stăm?”. Părinţii lor le-au înţeles decizia de a se muta din capitală. Ai Alinei au fost chiar mai entuziasmaţi şi s-au mutat în acelaşi sat, înaintea lor (după nuntă şi după ce tinerii deja îşi cumpăraseră terenul). Au renovat o casă şi trăiesc din pensie, aproape de fata lor şi de nepoţi. Dar şi părinţii lui Cristian visează să plece din Bucureşti şi să vină tot aici, când vor ieşi la pensie. La început, i-au avertizat pe tineri că nu le va fi tocmai uşor. Şi nici nu a fost, recunoaşte Cristian. „Au fost multe obstacole şi peripeţii. Suntem pe un platou, a trebuit să transportăm toate materialele de construcţie cu căruţa, de jos, de la drumul principal. Condiţiile meteo nu au fost întotdeauna de partea noastră, ne-am şi împotmolit, au venit cu tractoarele să ne scoată. Apa trebuia adusă de la râu, în butoaie. Multe”, rememorează Cristian. Însă ambiţia lor s-a dovedit o inspiraţie şi pentru alţii: unul din prietenii lor a cumpărat terenul de lângă ei şi intenţionează să îşi ridice o casă, iar, în timp, să se mute acolo. „La nivel declarativ, mulţi ar vrea să se mute din Bucureşti. Dar dintre cunoscuţii noştri doar el a făcut primul pas şi a cumpărat teren”. Regrete că au lăsat capitala pentru un alt fel de viaţă? „Nu, nu am avut niciun moment în care să regretăm că ne-am mutat aici. De fapt, ar fi o singură frustrare, până acum: în tot judeţul este un singur cinematograf, unde filmele rulează cu o lună întârziere şi unde am fost sfătuiţi să nu mergem!”, spune Alina. În rest, însă… „Aici poţi să faci orice îţi trece prin cap. Dacă vreau un şopru cu trenuleţe electrice, nu mă opreşte nimeni să fac asta. Dacă avem mai mulţi copii, mai adăugăm nişte camere. Nu suntem constrânşi de limite”, spune Cristian. În ceea ce priveşte diferenţa de

mentalitate, îl fascinează (şi uimeşte, încă) modul în care vecinii se ajută între ei, dezinteresat, doar pentru că aşa e bine, aşa e firesc. „Noi, venind din sud, eram puţin speriaţi, încuiam, ascundeam totul, dar aici nimeni nu ia nimic! La un moment dat, pusesem nişte arbuşti şi, ca să îi protejăm iarna, am pus bidoane peste ei, răsturnate, fixate cu pietre deasupra. La vânt, pietrele au căzut. Când am revenit noi aici, le-am găsit puse la loc şi fixate mai bine, cu scânduri aşezate peste ele. Cineva trecuse pe aici, văzuse că vântul le dăduse jos, le-a pus la loc şi le-a fixat mai bine. Am întrebat toţi vecinii, nimeni nu ştie cine a făcut asta. Părinţii mei încă sunt şocaţi că văd că, aici, fiecare om are tot ce îi trebuie în gospodărie, de la drujbă la tractor, lemne, mâncare. Şi că nimeni nu ia nimic ce nu este al lui! Noi am avut experienţa satului din sud, unde, după ce a murit bunicul, s-a golit gospodăria, ne-au luat tot felul de unelte. Se fură şi pomii plantaţi. Şi nu este chibzuiala asta a ardeleanului, să aibă tot ce îi trebuie. Dar, în sud, totul a fost mereu sub semnul provizoratului, de-a lungul istoriei. Veneau turcii, tătarii şi îi măturau, aşa că cred că asta e explicaţia, totul a rămas aşa, la nivel de încropeală”, crede Cristian. Diferenţele nu se opresc aici: Cristian mărturiseşte că l-a surprins interacţiunea cu autorităţile, în Ţara Haţegului. „La Bucureşti am avut o firmă, nu am făcut nimic cu ea şi a durat jumătate de an să o închidem, a fost o experienţă foarte tristă. Aici, m-am dus la Finanţe cu declaraţiile de venit, în primul an - eu, obişnuit de la Bucureşti, unde nimeni nu te bagă în seamă sau eşti dat afară, iar doamna de la birou, super drăguţă, „da mamă, cu ce pot să te ajut”? Când miam făcut PFA, m-a luat deoparte, mi-a explicat ce trebuie să fac, m-a ajutat. Pe lângă asta, aici ai o relaţie personală cu autorităţile, oriunde te duci, pentru orice problemă, apă, canalizare. Mereu se găsesc soluţii, peste tot este un nene care rezolvă, ştie, te ajută. La Bucureşti nu eşti un om, eşti o cifră, nu are nimeni răbdare cu tine, mai ales la serviciile astea”, compară Cristian. Iar ca dovadă a relaţiilor care se leagă într-o comunitate mai mică stă o întâmplare petrecută

SEPTEMBRIE 2014 în luna decembrie a anului trecut, care soţilor Ciobanu li se pare desprinsă din fantastic: „M-a chemat primarul din Haţeg, înainte de sfârşitul anului, să îmi dea o scrisoare. O doamnă din Piteşti trimisese o scrisoare către primarul oraşului Haţeg – aşa scrie pe plic, uite, la destinatar, d-lui primar al oraşului Haţeg, fără adresa primăriei – spunându-i că a văzut la televizor un reportaj despre noi, că ne-am mutat din Bucureşti aici, că îşi notase numele nostru pe un bileţel, dar pierduse bileţelul şi îi scria lui cu întrebarea dacă nu cumva ne cunoaşte şi îi poate oferi numele nostru, ca să ne contacteze. Culmea este că pe doamnă o cheamă… Ciobanu, ca pe noi, dar asta e doar o parte; gândeşte-te că ea, din Piteşti, i-a scris primarului din Haţeg şi, totuşi, scrisoarea (care are şi număr de înregistrare la Primăria Haţeg – n.a.) a ajuns la mine! I-am şi răspuns doamnei, sperăm să ne scrie şi ea”, spune Cristian, care ţine scrisoarea respectivă în mână de parcă încă i se pare incredibil tot parcursul ei. Băieţii s-au trezit de mult şi Mircea, cel mic, vrea afară. Ieşim pe deal, cu Cristian, să vedem priveliştea. Acum, iarna, fără zăpadă, nu pare la fel de spectaculoasă precum atunci când este totul înverzit sau dacă ar fi totul alb, însă Cristian îmi promite fotografii din „anotimpul verde” al locului. De pe dealul lor se vede orizontul străjuit de munţii Parâng. Până şi vechea fabrică de bere din Haţeg se zăreşte fără probleme. Cristian vorbeşte despre planurile lui – să mai planteze pomi, să îşi cumpere vreo doi stupi. Danciu sare cu labele lui mari pe noi, bucuros că primeşte atenţie, iar Lolek şi Bolek încing o partidă de joacă prin curte. Se înserează şi se apropie ora cinei. Cu drag de familia frumoasă pe care am cunoscut-o, le promit că ne vom revedea. Încetul cu încetul, descopăr o întreagă comunitate de downshifteri în judeţ, fiecare cu altă poveste, dar, în esenţă, cu aceeaşi motivaţie: de a-şi trăi viaţa frumos, după regulile proprii şi cu scopul dorit de ei, nu impus de alţii, de conjunctură, de diverse limite. De a-şi oferi sens. Update articol “Povestea unei familii care s-a mutat din Bucureşti în Ţara Haţegului”

03 septembrie 2014 Cu Alina şi Cristian Ciobanu m-am reîntâlnit recent, întâmplător, în Haţeg. Aşteaptă să li se nască, luna aceasta, al treilea copil – tot un băiat. Au realizat unul dintre proiectele despre care vorbeam la începutul anului, când i-am cunoscut: Casa Vulcanilor, un punct de vizitare şi educaţie nonformală din satul Densuş, realizat exclusiv de voluntari din Ţara Haţegului, cu fonduri obţinute de Asociaţia „Drag de Haţeg” în urma depunerii unor proiecte în acest sens (mai multe detalii despre proiect puteţi găsi pe pagina de Facebook a acestuia, Casa Vulcanilor; inaugurarea oficială are loc pe 13 septembrie). Sunt la fel de zâmbitori şi optimişti ca în urmă cu şase luni, gata să primească un nou membru în familie şi să continue proiectele pe care le au în plan pentru comunitatea pe care şi-au ales-o drept cămin. *** Un material realizat şi editat de Camelia Jula Publicat în Think Outside the Box- http://totb.ro Republicat în Occidentul Românesc cu acordul familiei Ciobanu şi a autorului FOTO: Arhiva familiei Ciobanu Nota redacţiei: Când Florentina Popa mi-a trimis acest articol scris de Camelia Jula m-am cutremurat... Pentru o clipă m-am întors în timp, în urmă cu 34 de ani, când, alţi doi tineri îşi uneau destinele în aceeaşi bisericuţă plină de istorie de la Densuş. Mirii erau la fel de frumoşi şi curaţi sufleteşte precum Alina şi Cristian Ciobanu, îndrăgostiţi şi cu mii de speranţe pentru un viitor mai bun şi mai sigur pentru ei şi familia lor. Dragostea i-a unit şi a dăinuit în timp la fel de puternică încât, nimeni şi nimic nu le-a stat în cale. Şi-au făurit un rost al lor într-un loc de poveste, unde, credinţa, tradiţiile şi respectul se păstrează cu sfinţenie şi astăzi. *** Dedic acest material surorii mele... Claudia şi soţului ei, Radu, la împlinirea celor 34 de ani de căsnicie şi mulţumesc şi pe această cale Alinei şi lui Cristian Ciobanu, Cameliei Jula, pentru prietenia lor. La mulţi şi fericiţi ani, viaţă lungă şi la fel de frumoasă! Kasandra K. Năsăudean

România

SEPTEMBRIE 2014

Senatorii au decis, luni, prin vot, ca peste 21.000 de pensionari care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor şi ﬁgurează cu debite să ﬁe scutiţi de plata acestora, parlamentarii adoptând în acest sens proiectul de lege iniţiat de Guvern. Potrivit unui amendament formulat în plen de preşedintele Comisiei pentru muncă, Liviu Marian Pop, sumele dobândite din debitele recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 şi până la data intrării în vigoare a acestei legi se vor restitui eşalonat pe o perioadă de cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale. Restituirea acestor sume se va face pe baza cererilor făcute de pensionari la casele judeţene de pensii.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflaţi în evidenţa sistemului unitar de pensii publice vor fi scutiţi de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor. Documentul mai stabileşte că debitele ce au drept cauză culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei sau nerespectarea condiţiilor privind cumulul pensiei cu venituri

salariale sau asimilate salariului, nu vor face obiectul scutirii la plată. Ministrul Muncii şi Protecţiei sociale, Rovana Plumb, a spus, în timpul dezbaterilor, că pensionarii reprezintă o altă categorie socială căreia trebuie să i se facă dreptate. Ea le-a cerut senatorilor să susţină propunerea Guvernului Ponta de a scuti de la plată pe toţi pensionarii cărora li s-au constituit debite ”nu din vina lor”. ”Pensionarii nu trebuie să plătească greşelile pe care nu le-au făcut ei. Şi aici Guvernul a luat în calcul restituirea debitelor deja plătite de la 1 ianuarie 2011”, a spus aceasta. Proiectul de lege urmează să ﬁe transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul legislativ decizional.

Senatul a adoptat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor

Elevii şi studenţii care fac Vacanţele în Europa se naveta au reducere 75% la ieftinesc cu până la 50% din abonamente pe trenurile Regio luna septembrie Vacanţele şi city breakurile în principalele oraşe din Europa au, din septembrie, preţuri cu până la 50% mai mici faţă de cele din perioada verii, iar un city break care include trei nopţi de cazare şi transport cu avionul poate ﬁ achiziţionat chiar şi cu mai puţin de 150 euro, potrivit Vola.ro. Scăderea se datorează atât ofertelor de early booking în cazul majorităţii destinaţiilor, cât şi actualizării preţurilor după 1 septembrie, când se consideră că începe extrasezonul pentru vacanţe. ”Cele mai multe persoane îşi iau concediu vara, de aceea, odată cu începutul toamnei, hotelierii scad preţurile pentru a reimpulsiona cererea. Acelaşi lucru, dar într-o proporţie mai mică, este valabil şi pentru preţurile companiilor aeriene. Aceşti doi factori combinaţi fac ca scăderea pentru un pachet de genul city break sau

vacanţă să poată ajunge la câteva zeci de procente faţă de preţurile din plin sezon”, a declarat Manuela Melinescu, directorul de marketing al portalului de turism Vola.ro. Spre exemplu, preţul pentru un city break la Milano în luna octombrie porneşte de la 128 de euro de persoană, faţă de 230 de euro la începutul verii. Tot în Italia, un city break la Roma costă doar 150 de euro, în loc de 245 euro în luna iulie. O alta destinaţie cautată, Londra, este cu aproximativ 30% mai ieftină, un city break care include bilet de avion, trei nopţi de cazare cu mic dejun şi asigurare medicală costând de la 195 de euro. De asemenea, un sejur mai lung la început de noiembrie în Benalmadena, pe Costa del Sol (Spania), costă 181 de euro, în preţ ﬁind incluse biletul de avion, cazare timp de şapte nopţi

într-un apartament şi asigurare medicală. Aceeaşi destinaţie, în luna iulie, era aproximativ 350 de euro, cu 50% mai scumpă. Pe 3 septembrie, Vola lansează trei noi destinaţii de city break, Copenhaga, Valencia şi Perugia. „Preconizăm ca şi aceste destinaţii vor stârni interesul, datorită tarifelor accesibile. Dar pentru toamna aceasta ne asteptăm ca în topul preferinţelor românilor sa ﬁe tot marile capitale europene, Roma, Londra, Viena, Paris”, a arătat Manuela Melinescu. Vola.ro, cu afaceri de peste 20 milioane euro, este cea mai mare agenţie de turism online din România, care oferă servicii complete de turism: bilete de avion de linie şi low-cost, rezervări hoteluri, city breakuri, vacanţe, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent-a-car.

Elevii şi studenţii care merg zilnic cu trenul pentru a ajunge la cursuri au reducere 75 la sută la abonamente pe trenurile Regio, şi de 50 la sută pe trenurile InterRegio, informează CFR Călători, în contextul pregătirilor legate de începutul de an şcolar/universitar. CFR Călători recomandă elevilor şi studenţilor să îşi achiziţioneze din timp biletele/abonamentele dorite pentru a călători spre/dinspre locul în care învaţă. Elevii din clasele 0 – 12 beneﬁciază, în baza carnetului de elev sau a adeverinţei pentru clasa pregătitoare, de o reducere de 50% la cumpărarea unui bilet de tren Regio şi de o reducere cuprinsă între 20% şi 30% la

cumpărarea unui bilet de tren InterRegio. Elevii care folosesc zilnic trenul pentru a merge la şcoală pot achiziţiona abonamente lunare care le permit să călătorească cu 75 la sută reducere la trenurile Regio. Reducerile sunt valabile pentru călătoriile la clasa a doua. Studenţii la zi din învăţământul de stat sau privat acreditat beneﬁciază, în baza legitimaţiei de student „reducere la transport”, de o reducere de 50% pentru un număr nelimitat de călătorii cu trenurile Regio. În baza carnetului de cupoane, studenţii pot efectua 24 de călătorii cu trenurile InterRegio, în decursul unui an, cu o reducere de 50% .

Studenţii care folosesc zilnic trenul pentru a merge la facultate pot achiziţiona abonamente lunare care le permit să călătorească cu 75% reducere la trenurile Regio. Reducerile sunt valabile pentru călătoriile la clasa a doua. Elevii şi studenţii beneﬁciază totodată de o reducere de 50% la abonametele pe trenurile InterRegio din oferta de transport a companiei. De exemplu, un elev sau student plăteşte doar 78,75 lei pe un abonament lunar Regio, clasa a-II-a pe ruta Bucureşti Nord - Ploieşti Sud, în loc de 304,5 lei cât ar costa călătoriile la preţ întreg timp de 21 de zile lucrătoare pe lună.

Politică

Parlamentarii români riscă până la cinci ani de închisoare, potrivit unui articol din Codul Penal Parlamentarii din Biroul Permanent pot face cinci ani de închisoare din cauza unui articol din noul Cod Penal. Legea incriminează funcţionarii care participă la luarea unei decizii în urma căreia obţin un folos. În cazul de faţă, membrii Birourilor Permanente au fost în situaţia de a se vota pe ei înşişi în funcţii de conducere ale Parlamentului. Amendamentul la Codul Penal a fost introdus la cererea Monicăi Macovei, pe atunci ministru al Justiţiei, şi votat de acelaşi Parlament care acum încearcă să modiﬁce legea ca să nu îşi blocheze activitatea. ”Avem un Parlament de infractori, în viziunea doamnei Macovei, care a fost iniţiatoarea acestei prevederi din Noul Cod Penal”, a declarat deputatul Niculae Mircovici.

Monica Macovei, care şi-a anunţat candidatura independentă la Preşedinţie, a declarat, marţi, că pleacă din PDL. Macovei a făcut acest anunţ într-o conferinţă de presă. ”Multe decizii ale PDL au indus confuzie în PDL. Nu am înţeles de ce nu poate avea propriul candidat

la prezidenţiale”, a mai declarat Monica Macovei, în opinia căreia Klaus Iohannis nu a dovedit că reprezintă dreapta, că apără statul de drept şi vrea anticorupţie. ”Nu mă înscriu în niciun alt partid politic. Voi candida independent pentru funcţia de preşedinte al României pentru că sunt

convinsă că românii merită un preşedinte al lor”, a declarat Monica Macovei. „Astăzi demisionez din PDL, nu este un gest pripit. Am reﬂectat la această decizie, ce se întâmplă astăzi în PDL este greşit şi din acest motiv am decis să demisionez”, a aﬁrmat Monica Macovei.

DNA cere majorarea pedepsei pentru Dan Diaconescu în dosarul de şantaj

Direcţia Naţională Anticorupţie cere majorarea pedepsei aplicate lui Dan Diaconescu în dosarul de şantaj în care este implicat. ”Sentinţa este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor Cristian-Dan Diaconescu, Petru Dorel Pârv şi Mitruş Gheza. (...) În temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a solicităm instanţei de control judiciar admiterea apelului, desﬁinţarea în parte a sentin-

Monica Macovei a demisionat din PDL

SEPTEMBRIE 2014

ţei apelate, iar în rejudecare majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor CristianDan Diaconescu, Petru Dorel Pârv şi Mitruş Gheza’’, se arată în motivele de apel ale DNA faţă de sentinţa dată. DNA aﬁrmă că „strict’’ din punct de vedere al limitelor de pedeapsă, legea penală mai favorabilă se apreciază nu în funcţie de vechiul sau noul Cod penal (în ambele incriminări se prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 şi 7 ani, respectiv în art. 194 pct.1 şi 2 din Legea

15/1968 şi art. 207 alin 2 şi 3 din Legea 286/2009), ci de modiﬁcările aduse art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 prin art. 79 pct. 8 din Legea 187/2012. Judecătoria Sectorului 1 a mai dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Diaconescu, până la concurenţa sumelor de 44.500 euro şi 42.000 lei, şi l-a obligat pe acesta la plata sumei de 70.000 lei cheltuieli judiciare către stat şi 14.380 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă Ion Florin Moţ.

Un alt tun incredibil marca Elena Udrea După ce a construit un parc la Nana, dar la preţuri de Monaco, şi a făcut cadastru în toată această comună, fosta ministră a Dezvoltării a construit un complex privat de 11 milioane de euro, chipurile pentru turişti, numai că acolo se putea intra doar pe bază de invitaţie. Mai exact, în 2011, când gestiona cel mai mare buget al ţării, Elena Udrea a pasat 11 milioane de euro din fonduri europene pentru construirea unor piscine la marginea Capitalei, invocând o creştere a numărului de turişti. Surpriză. După numai câteva luni însă de la investiţie, Udrea anunţa că s-a mutat în cartierul cu pricina, unde chiria e mult peste 2000 de euro. Este vorba despre cel mai scump complex rezidenţial din România, „Stejarii”, care se aﬂă în apropierea pădurii Băneasa. La solicitarea Antena 3, Ministerul dezvoltării a răspuns cu privire la destinaţia complexului Stejarii.

SEPTEMBRIE 2014

Sănătate, frumuseţe

căi de lucru cu apa”, explică dr. Berdonces. Iată câteva reguli pentru un efect maxim: • Realizarea aplicaţiilor se face în afara orelor de digestie. • Femeile nu trebuie să recurgă la hidroterapie în timpul ciclului menstrual. • Să nu se efectueze aplicaţii cu apă rece la bolnavii cu frisoane sau cu extremităţi reci. • Cu cât baia va fi mai rece, cu atât va fi mai scurtă durata ei. • Pentru ca orice aplicaţie rece să fie utilă, în prealabil trebuie înmagazinată căldură pentru că ceea ce se caută este reacţia organismului. Pentru aceasta se poate recurge la exerciţii fizice, frecţii şi aplicaţii în prealabil. • În cazul unor persoane mai în vârstă anemice este mai bine să aplice apă caldă, mai ales dacă au febră. • Persoanele cu probleme cardiace sau renale vor face băi reci cu precauţie, încer-

când mai întâi reacţia printr-o baie foarte scurtă. • În caz de febră este preferabilă apa rece pentru a ajuta organismul să elimine căldura. • Temperatura apei va trebui hotărâtă prin experienţă personală. • În centrele balneare, în spa-uri se practică hidroterapia pentru eliminarea celulitei: aplicarea de jeturi de apă, băile de tip jacuzzi şi masajele subacvatice. Apa, cea mai bună cremă! Nu ne putem referi la o piele sănătoasă, luminoasă, la un ten fără riduri, la o privire luminoasă sau la energie dacă nu acordăm importanţă simplului gest de a bea apă. Hidratarea şi hrănirea vin din interior. Unghiile friabile sau deteriorate au şi ele nevoie de apă, aşa că dacă vă confruntaţi cu această problemă gândiţi-vă cu atenţie câtă apă beţi şi ce tip de alimentaţie aveţi. Se recomandă renunţarea la mâncărurile semi-preparate şi înalt procesate în favoarea unor salate uşoare cu tulpini de păpădie, ruccola, salată verde şi a fructelor de sezon: cireşe, căpşuni, caise, corcoduşe, vişine, zmeură. De preferat ar ﬁ să înlocuiţi cina cu un bol cu compot

făcut în casă. Ca îndulcitor se recomandă fructoză sau sirop de agave ori miere adăugată atunci când compotul se răceşte (mierea nu este stabilă din punct de vedere termic şi la peste 40 de grade Celsius îşi pierde calităţile nutritive). Cum să bem apă? • Un pahar băut pe stomacul gol, imediat după ce ne-am trezit ne ajută să eliminăm toxinele acumulate peste noapte. • Mai putem bea un pahar cu o jumătate de oră înainte de a mânca pentru a favoriza digestia. • Un pahar de apă înainte de a merge la duş ajută la scăderea tensiunii arteriale şi la eliminarea de substanţe dăunătoare prin porii pielii. • Un pahar de apă băut între mese reduce senzaţia de foame şi hidratează corpul. • Un pahar de apă consumat înaintea unei întâlniri importante relaxează şi calmează psihicul. • Un pahar de apă sărăcită în deuteriu băute între micul dejun şi prânz are efect antiaging şi de prevenire a îmbolnăvirii. • Un pahar de apă înainte de culcare ajută la evitarea unui atac de cord sau atac cerebral.

menţiunea că nu trebuie să adaugi cartofi. Această zi nu este la fel de permisivă ca ziua 1 pentru că, ghinion, nu ai voie să mănânci deloc fructe. • Ziua 3 – în această zi ai „dezlegare”, după cum te aşteptai, la...supă de roşii, pe lângă care te mai poţi răsfăţa cu câte 2-3 fructe şi un cartof fiert ori alte legume fierte şi garnisite cu un strop de ulei de măsline. • Ziua 4 – iar supă de roşii la discreţie, pe lângă care ai voie, surpriză, să mănânci minimum 3 banane şi să bei lapte cât îţi pofteşte inima. Se pare că aceste

combinaţii de calorii, potasiu, carbohidraţi, calciu şi proteine echilibrează organismul după cele 3 zile de dietă şi îţi dau energia pe care o dăduseşi pierdută. • Ziua 5 – şi în această zi supa de roşii este nelipsită, fără restricţii privind cantitatea, la care se mai adaugă o porţie de peşte, oricând doreşti (fiert, la grătar sau la abur). • Ziua 6 – este rezervată supei şi fripturii. Da, ai auzit bine. În această zi ai voie să mănânci chiar şi două porţii de friptură de vită sau de pui, însă fără nici un fel de altă garnitură.

Hai, bine, o frunză de salată se acceptă! • Ziua 7 – în această ultimă zi, în care probabil deja ţi se face greaţă numai când auzi supă, dar mai ales „de roşii”, mai ai de suportat încă un bol de supă şi o porţie de orez brun cu garnitură de legume proaspete. Mult succes! *** Materiale realizate de Florentina Popa Documentare: mayra. ro, perfecte.ro, sanatatetv. ro, unilever.ro, Manualul de medicină naturistă J.L. Berdonces ***

Apa: sănătate şi vitalitate Chemarea naturii şi dorinţa de a petrece cât mai mult timp în sânul ei ating cote maxime în acest sezon. Îndemnurile specialiştilor nu se limitează la cele 8 pahare de apă plată pe zi, ci vizează şedinţele de hidroterapie, de înot, de aqua gym, supele, sucurile proaspăt stoarse din fructe. Temperaturile cresc simţitor, ziua devine din ce în ce mai lungă, iar noaptea perfectă pentru a deveni albă. Soa-

rele ne hrăneşte cu energia şi căldura sa şi ne face să sărim peste mesele îmbelşugate. Avem nevoie doar de vacanţă, fructe, legume, bună dispoziţie şi apă! Alegeţi să beneﬁciaţi de calităţile apelor termale, de apa sărată a mării, de apa dulce a izvoarelor de munte. În „Manualul de medicină naturistă”, apărut la editura All, celebrul medic spaniol J.L. Berdonces, recomandă hidroterapia pentru a pune

sângele în mişcare, pentru fortiﬁcarea sistemului nervos şi a celui imunitar, pentru detoxiﬁere, oxigenare şi recuperarea după o perioadă în care sănătatea nu a fost un punct forte. Tehnici de hidroterapie „Băi, duşuri, frecţii, jeturi, împachetări, comprese, cataplasme, băi de aburi, irigaţii (prin nări, de exemplu), mers desculţ prin iarba umedă sau prin apa de mare sau de râu sunt principalele

Slăbeşte jumătate de kilogram pe zi cu dieta pe bază de supă de roşii Roşiile sunt recunoscute pentru efectele lor benefice asupra sănătăţii inimii şi pentru capacitatea de a proteja organismul de acţiunea radicalilor liberi, însă mai au un important efect pozitiv, şi anume te ajută să slăbeşti rapid şi te scapă de toxinele acumulate în corp, fără să îţi privezi organismul de vitaminele şi mineralele de care are nevoie. Şi pentru că e sezonul supelor, ne-am gândit că o dietă pe bază de supă de roşii, rapidă şi cu efecte vizibile asupra siluetei tale e tocmai ceea ce cauţi. Ia aminte totuşi că nutriţioniş-

tii nu recomandă urmarea acestui regim pe o perioadă lungă de timp. În plus, pe parcursul celor 7 zile de dietă este foarte important să consumi minimum 2 litri de lichide zilnic şi să eviţi băuturile alcoolice, răcoritoarele carbogazoase, sarea şi dulciurile de orice fel. Mai întâi de toate, hai să aflăm cum se face banala şi delicioasa supă de roşii. Simplu ca bună ziua: se pun la fiert 5-6 roşii mari şi cât mai coapte, se adaugă 2 ardei graşi roşii, 2 morcovi, 2-3 cepe, o varză micuţă şi un sfert de ţelină. După ce s-au fiert bine toate le-

gumele, se scot, se bagă într-un blender, se amestecă, se adaugă puţin piper şi pătrunjel (e bine să eviţi sarea) şi, voila, supa e gata! Iată, aşadar, cum arată dieta de 7 zile cu supă de roşii, care promite să te scape de cel puţin 500 de grame zilnic, dar şi ce ai voie şi ce e interzis în această perioadă. • Ziua 1 – poţi mânca supă de roşii dimineaţa, la prânz şi seara. Eventual şi între mese. De asemenea, ai liber la toate fructele din piaţă, mai puţin la banane. • Ziua 2 – toată ziua supă de roşii cu legume, cu

Grădina

SEPTEMBRIE 2014

Paradisul verde din balcon Să fim realişti, cine nu şiar dori o grădină mare, plină de flori, pomi fructiferi şi legume? Dar realist ar fi să vorbim despre cei care vor să fie înconjuraţi de viaţă, de natură, de verdeaţă dar au la dispoziţie un simplu balcon. Nu vă uitaţi gol în razele soarelui, pentru că e păcat să nu vă bucuraţi inclusiv de legume eco

produse… acasă. În primul rând, e indicat să vopsiţi balconul cu o soluţie lavabilă. După ce aţi spălat geamurile, vă ocupaţi şi de aspectul, dar şi de utilitatea acestui spaţiu. Orice decorator recomandă ca, la fiecare geam, să puneţi un ghiveci mic, din materiale naturale – argilă, metal, sticlă, ceramică şi să evitaţi ghivecele din plastic. În fiecare ghiveci pe care îl dispuneţi în linie dreaptă pe lângă geamuri, plantaţi o singură panseluţă. Sunt singurele plante perfect pretabile pentru balcon: înfloresc şi primăvara şi vara şi toamna, deci veţi avea flori până târziu în iarnă. În plus, sunt şi cele mai ieftine răsaduri din piaţă. Dacă vă doriţi un aspect cât mai curat, alegeţi pentru fiecare geam o culoare diferită. Spre exemplu, doar panseluţe galbene la un geam, doar panseluţe albe la următorul şi tot aşa, în funcţie de spaţiu. Cum fac grădină de legume pe balcon? Pe lângă flori, într-un balcon chiar mic puteţi să aveţi şi

Plante aromatice cultivate în bucătărie

Vă place să gătiţi, să condimentaţi bine mâncarea şi să încercaţi diverse arome? Atunci, puteţi să cultivaţi ierburile aromatice preferate în ghivece şi să le aveţi tot anul la dispoziţie, proaspete şi gustoase. Iată care sunt plantele care se adaptează bine la condiţiile din apartament. Leuşteanul iubeşte umbra Este bine să ţineţi ghiveciul cu leuştean la loc umbros, planta ﬁind dependentă şi de un sol umed, dar nu excesiv de umed. Leuşteanul se înmulţeşte prin seminţe, pe care le puteţi cumpăra din magazinele de specialitate sau din hipermarketuri, dar şi prin răsad sau rădăcină. Planta are o rădăcină ce se poa-

te dezvolta foarte mult, astfel că este indicat să-l cultivaţi întrun ghiveci de dimensiuni mari. Pătrunjelul creşte în pământ cu nisip Aveţi nevoie de seminţe pe care le puteţi cumpăra din magazinele de grădinărit sau hipermarketuri, de un ghiveci mai mare şi de un pământ de ﬂori (amestecat cu nisip), prin care apa să se scurgă cu uşurinţă. După ce aţi plantat seminţele, trebuie să le acoperiţi cu o folie transparentă de plastic şi să îi faceţi câteva găuri pentru a avea aer. Folia poate ﬁ îndepărtată în momentul în care plantele încep să se vadă. Ghiveciul trebuie ţinut într-un loc luminos, cu o temperatură

o mini grădină. Cresc perfect plantele condimentare – busuioc, cimbru, salvie, mărar, pătrunjel, leuştean. Ideal ar fi ca pentru leuştean să cumpăraţi răsaduri şi nu să puneţi seminţe. Celelalte plante condimentare nu au nevoie de răsad, deoarece vor răsări din seminţe fără probleme. Astfel, aveţi asigurate ingredientele aromatice de bază care vor transforma orice preparat într-unul mai mult decât delicios. Roşia de pe balcon O altă plantă care se pretează pentru balcon este roşia, în varianta cherry. Este vorba despre o plantă ultrarezistentă, cu producţie mare şi care e pretabilă într-un spaţiu restrâns. Puneţi seminţele în recipiente mici şi, când planta atinge 10 centrimetri, schimbaţi-i ghiveciul. Acesta se ţine direct în soare. Odată ce planta creşte, în ghiveci va fi necesar un băţ subţire, de 1,5 metri. Acesta se înfige în pământ şi roşia se leagă în 4-5 puncte cu şireturi groase sau cu fundiţe de grădină. Nu folosiţi aţă

pentru că veţi deteriora structura plantei. Astfel, roşia nu va ocupa spaţiul din balcon. Va fi o plantă desfăşurată pe lungime şi nu pe lăţime, care vă va furniza salata zilnică din iulie până în noiembrie, aceasta dacă găsiţi soiul de roşii cherry de grădină, adică cel mai rezistent. Producţia la fiecare fir de roşie este atât de mare încât nu veţi reuşi să o consumaţi. Veţi putea să faceţi inclusiv conserve din roşii sau să le puneţi la congelator, pentru iarnă. Spre exemplu, dacă aveţi suficient spaţiu şi plantaţi 10 fire de roşii, veţi face sigur suc de roşii pentru iarnă din grădina de pe balcon. Plantele au nevoie doar de soare puternic. Nu le inundaţi cu apă, pentru că le reduceţi producţia. De asemenea, nu au nevoie să fie toaletate frec-

vent, aşa cum se întâmplă cu roşiile de dimensiuni mari. Şi încă un detaliu. Ţin perfect iarna la congelator, nu ocupă spaţiu mult şi arată, firesc, preum cireşele mari şi coapte. Unde îmi beau cafeaua? În prezent, aveţi la toate magazinele mari de grădină, mobilier foarte mic pentru balcon. Este vorba de mese şi scaune, dar şi de canapele mici destinate grădinii. În felul acesta, vă veţi bea cafeaua dimineaţa, în aer liber, şi nu în casă. Lângă acest tip de mobilier, ar fi pretabil un coş mare de metal plin cu pământ, în care să plantaţi levănţică. Miroase frumos, florile pot fi uscate şi păstrate. Până apar aceste plante, în coşul de metal puneţi flori uscate, spice de grâu uscate sau crenguţe de pomi fructiferi. Veţi avea un colţ în care să vă încărcaţi cu

energie înainte de a merge la serviciu. Plasaţi şi un felinar mare de grădină, pe care îl puteţi aprinde seara şi astfel să vă relaxaţi afară, înainte de somn. Pentru optimizarea spaţiului, pe orice balcon agăţaţi ghivece mari, din materiale naturale, cu ﬂori care vor curge. Secretul este să renunţaţi la ghivecele din plastic, deloc aspectuoase şi care nu sunt propice plantelor, în favoarea celor din metal, din ceramică, din pământ, din sticlă. Sunt materiale care arată spectaculos alături de plante. Spectaculos arată şi câteva pietre mari aduse de la munte, de la deal, de la mare, pe care să le plasaţi printre plante. Sau umpleţi un ghiveci mare din metal cu pietre de rău. În felul acesta, vă apropiaţi de natură chiar într-un banal balcon de bloc.

constantă, de peste 20°C. Rozmarinul are nevoie de multă lumină Planta are nevoie de multă lumină pe toată perioada anului. Rozmarinul nu are nevoie de multă apă, ci doar de puţină umezeală. Este indicat să puneţi apă în farfuria ghiveciului, pentru ca planta să-şi poată trage cât are nevoie. Vă trebuie pământ de flori cumpărat de la magazine, amestecat cu puţin nisip. Busuiocul are şi efecte medicinale Are proprietăţi aromatice, dar şi medicinale, având un efect antioxidant, anticancer, antiviral şi antibacterian. Planta are nevoie de un sol bine drenat şi trebuie ţinut în permanenţă la lumină. De aceea este indicat să poziţionaţi ghiveciul pe un pervaz al unui geam orientat către sud. Frunzele de busuioc sunt folosite adesea la prepararea salatelor, pastelor, fripturilor, a diferitelor sosuri, dar şi în combinaţie cu fructe. Frunzele cimbrului se culeg imediat după înflorire Poate fi crescut în ghiveci printr-un butaş lăsat să prindă rădăcini. Cimbrul este o plantă iubitoare de lumină. Este indicat să culegeţi frunzele imediat ce acesta a înflorit. Cimbrul este utilizat pentru a da savoare cărnii, salatelor, supelor, sosurilor, pâinii, mâncărurilor cu legume şi carne, deserturilor. Salvia se adaptează la aerul uscat al casei Ca să cultivaţi salvia în ghivece puteţi să porniţi cu un

butaş de la o plantă din grădină. Salvia tolerează bine aerul uscat din interiorul casei şi are nevoie de lumină puternică. E folosită pentru a da aromă fripturilor, brânzeturilor sau la prepararea diverselor garnituri de legume şi sosuri. Oregano se înmulţeşte prin butaşi Cel mai bine este să plantaţi în casă un butaş procurat prin tăierea unei ramuri din planta din curte sau din magazinele de specialitate sau hipermarketuri. Plantaţi-l întrun ghiveci şi ţineţi-l lângă o fereastră orientată spre sud. Măghiranul se udă ponderat Măghiranul creşte bine în orice ghiveci, sub forma unei tufe din care puteţi culege frunzuliţele. Are nevoie de lumină multă, se udă ponderat. Mărarul se dezvoltă repede la căldură Ghiveciul în care aţi plantat mărarul trebuie ţinut în locurile calde şi luminoase ale bucătăriei sau balconului. Este recomandat să îl udaţi moderat, pentru că rădăcinile sale pot putrezi. În caz că vreţi să puneţi la păstrare plantele aromatice, iată câteva metode simple: În oţet Busuiocul, mărarul, tarhonul, feniculul sau cresonul îi dau oţetului un gust aparte. Aveţi grijă ca plantele să ﬁe curate, pentru ca în oţet să nu pătrundă impurităţi şi să altereze compoziţia. Oţetul din vin de fructe pur are un gust mai bun decât combinaţia oţet

de fructe cu oţet din vin. La fel ca în cazul conservării în ulei, puteţi să amestecaţi mai multe soiuri de plante, realizând amestecuri pentru salată, de exemplu. În ulei Pentru această modalitate de conservare sunt potrivite lavanda, măghiranul, oregano, rozmarinul, salvia şi cimbrişorul. Puteţi utiliza orice tip de ulei comestibil. Ca să folosiţi mai târziu compoziţia rezultată, la pizza, de exemplu, puteţi să realizaţi un amestec de plante pe care să-l conservaţi în ulei. În funcţie de preferinţele dumneavoastră, amestecaţi şi usturoi, piper sau ardei iute. Cu sare aromată Puteţi conserva plantele şi cu sare: 100 g plante se taie mărunt şi se amestecă bine cu 20 g sare. Păstraţi sarea aromată la loc uscat şi împachetată etanş. Atenţie la folosirea ei în bucătărie, întrucât se comportă precum plantele pe care le conţine (cimbrişorul şi rozmarinul pot ﬁ combinate, însă pătrunjelul cu mărarul, nu). Prin uscare Cimbrul, mărarul, tarhonul, lavanda, leuşteanul, măghiranul, oregano, pătrunjelul, menta iute, rozmarinul, salvia, ţelina şi cimbrişorul sunt plante care pot ﬁ conservate prin uscare. Se aşază plantele în mănunchiuri, întrun loc umbros, cu frunzuliţele în jos, până ce se usucă total şi devin sfărâmicioase (timp de două-trei săptămâni). De asemenea, atunci când

vreţi să uscaţi plantele la cuptor (la circa 40 de grade), trebuie să lăsaţi uşa acestuia întredeschisă, pentru a ieşi vaporii de apă. E indicat să nu faceţi mănunchiuri groase, pentru că acestea nu se usucă aşa cum trebuie şi pot apărea ciuperci. Prin congelare Iată următoarele plante care pot fi congelate: mărarul, anasonul, coriandrul, roiniţa, ţelina şi menta. Puteţi congela plantele separat sau amestecate. Cea mai simplă metodă este de a le împacheta şi a le pune în congelator. Le puteţi, de asemenea, îngheţa rapid pe o suprafaţă plată (o tavă, de exemplu) şi introduse pur şi simplu într-un recipient din care le puteţi lua mai uşor la nevoie. În plus, pentru congelare puteţi să tăiaţi plantele mărunt. Important • Se introduce un mănunchi de plante într-o sticlă în care se află ulei sau oţet. Plantele trebuie să fie acoperite cu lichid. Timp de opt zile depozitaţi sticlele într-un loc călduros înainte să le aşezaţi într-un loc întunecat şi rece. Astfel, amestecul păstrează toate proprietăţile plantelor. *** Materiale realizate de Florentina Popa - Craiova Documentare: Expert în cultivarea plantelor de interior/David G. Hessayon, Plante aromatice - Cultivare, gastronomie, cosmetică, efecte terapeutice/Andrea R ausch, Am şi eu gradina mea/Nela Vlad

SEPTEMBRIE 2014

Redescoperă România

Peştera Bolii şi Canionul carstic de la Băniţa

La mai puţin de şase kilometri de Petroşani, pe vechiul drum ce lega Orientul de Occident se aﬂă Peştera

Bolii. Istoricii aﬁrmă că a fost locuită în perioada neoliticului şi apoi în epoca bronzului. În pas cu istoria ea devine loc de refugiu pentru comercianţi, armate, haiduci, inclusiv pentru partizanii care se opuneau regimului comunist. Cert este că Peştera Bolii este amintită oﬁcial în cronicile de

la Viena la începutul anilor 1400. Peştera Bolii este o străpungere naturală, iar cei 466 metri sunt accesibili în totalitate. Portalul de intrare este spectaculos cu o lăţime de 20 metri la intrare şi o înălţime de 10. Apoi, peştera dezvoltă galerii impresionante. Datorită acusticii, sala prin-

Insula Ovidiu este un inedit obiectiv turistic pe litoralul românesc, situată pe lacul Siutghiol la 5 kilometri depărtare de malul staţiunii Mamaia şi la 500 de metri oraşul Ovidiu. Insula, o adevărată oază de verdeaţă unde funcţionează un cochet complex turistic, este locul preferat de cei care vor să se desprindă, măcar pentru câteva ore, de agitaţia litoralului. Conform cercetărilor făcute pe insulă, cele mai vechi aşezări ale oamenilor în zona respectivă datează din timpul traco-geţilor şi a geto-dacilor, de-a lungul timpului aici locuind şi populaţii daco-getice-scitice şi colonişti greci. Cu timpul, în jurul insulei create de natură cu mii de ani în urmă, s-au ţesut o serie de legende, una dintre ele spunând că ea este locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso a fost exilat de împăratul Augustus şi unde ar ﬁ scris operele “Tristele” şi “Ponticele”. În secolele trecute, insula era populată de pescari, dar şi de grădinari care proﬁtau de solul fertil al acesteia. Odată

cu identiﬁcarea potenţialului său turistic, insula Ovidiu a fost transformată într-un loc de relaxare pentru turişti, ceea ce este şi în prezent. Turiştii pot ajunge pe insulă cu vaporul sau şalupa, ambarcaţiuni care pleacă zilnic între orele 10.00 - 24.00, în funcţie de solicitări, de la un ponton special amenajat în staţiunea Mamaia. Costul unui bilet tur-retur este de 25 de lei pentru adulţi şi de 20 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani, tarife majorate cu 5 lei comparativ cu cele din 2013. În plin sezon estival, zilnic se vând sute de tichete, călătoria din staţiunea Mamaia pe insula Ovidiu durând aproximativ 20 de minute. O perioadă de relaxare în care turiştii pot să se bucure de frumuseţea luciului apei şi de zborul pescăruşilor, dar pot vedea şi dezvoltările urbane de pe malurile lacului, constând în sute de construcţii apărute în număr tot mai mare atât în zona Mamaia - Constanţa, cât şi în cea a localităţilor Ovidiu şi Năvodari. Odată ajuns pe insulă, te

trezeşti parcă într-o altă lume, într-un spaţiu verde care te îmbie la meditaţie, insula având circa 26.000 de metri pătraţi, din care aproximativ jumătate sunt amenajaţi în scop turistic de către un investitor privat, cu posibilitate de cazare şi de a servi masa. La restaurantul cu circa 400 de locuri, prevăzut cu terase construite preponderent din stuf, decorate rustic şi împânzite cu îmbietoare aranjamente ﬂorale, cu circa 150 de locuri, turiştii pot mânca în principal preparate din peşte, la preţuri pentru toate buzunarele în funcţie de meniu, cu degustări de vinuri din podgorii autohtone. Spaţiile de cazare constau în zece căsuţe cu pridvor, un total de 20 de locuri, ce oferă tot confortul necesar. Potrivit personalului de la recepţie, cazarea la o căsuţă costă 150 de lei pe noapte, în prezent toate ﬁind ocupate de turişti după ce şi-au făcut cu mult timp înainte rezervări. „Toate căsuţele sunt ocupate, începând cu 1 mai şi până în septembrie. Turiştii dorm pe insulă, iar ziua o petrec de

Timeea Oprean - Cluj Napoca

cipală a fost folosită încă din perioada interbelică pentru concerte. Din 2006, activităţile artistice au fost reluate. În 1960 au fost construite poduri peste pârâul din interior, însă ele au fost distruse în timp. Pentru o perioadă, peştera a fost abandonată, pentru ca apoi speologi şi voluntari să lucreze la rea-

menajarea ei pentru a o reda circuitului turistic. La nici doi kilometri de Peştera Bolii, pe drumul ce leagă Haţegul de municipiul Petroşani se aﬂă desprins dintr-o altă lume. Este vorba de canionul carstic de la Băniţa, un loc puţin promovat, însă de o frumuseţe rară. Accesul către cheile

Băniţei, acolo unde se aﬂă canionul se face de pe drumul european E79. Pe o lungime de 200 metri, pârâul Jupâneasa a sculptat în calcar milioane de ani, pentru ca astăzi turiştii să se poată bucura de o privelişte încântătoare. Vara este anotimpul cel mai potrivit pentru vizitarea acestui canion.

Insula Ovidiu,

o atracţie turistică inedită obicei în staţiunea Mamaia”, a aﬁrmat un reprezentant al complexului, menţionând că cei care înnoptează în oaza de verdeaţă beneﬁciază zilnic de o călătorie gratuită dus-întors insulă - staţiunea Mamaia. Pentru mai multe călătorii în

timpul unei zile, turiştii trebuie să plătească pentru fiecare ieşire de pe insulă suma de 25 de lei pentru fiecare adult. Pe insula Ovidiu se mai află un spaţiu de joacă pentru copii, o minigrădină zoologică unde păuni cu pe-

najul lor atrăgător, fazani, prepeliţe şi lebede atrag mai ales copiii, un ponton pentru pescari, dar şi un spaţiu unde se poate face plajă, amenajat cu şezlonguri. (Documentare: ﬁnanciarul. ro, agerpres. ro, turism. ro)

Español

Anca Gaia - Rumania A Cristian Ciobanu lo conocí cuando estaba realizando la investigación del artículo sobre el País del Hateg y el Parque Nacional Retezat – distinción ecoturística. El es el administrador del Geoparque de los Dinosaurios del País del Hateg. Después de la entrevista sobre el concepto de ecoturismo en la región, las medidas adoptadas y los planes para el futuro Geoparque, llegamos a hablar de su lugar de origen y su familia. Así me enteré de que es de Bucarest, pero que, junto con su esposa y sus dos hijos se mudo y ahora vive en el pueblo Densus, en el distrito de Hunedoara. „Es decir Downshifting” le sonreí. „Sí, y no somos los únicos en la zona”, se ríe Cristian. Así que un domingo, llegué a su casa, en un pueblo, en una zona tranquila, para escuchar su historia: cómo dejó Bucarest para venirse a vivir a Densus. Estabamos sentados todos en la mesa, comiendo pan y mantequilla (pan con levadura, hecho en casa, por Alina), bebimos jarabe, dimos un paseo en la colina cerca de su casa. (de ahí se ve, muy hermoso, una parte del País del Hateg). Hablamos sobre las expectativas y esperanzas para el futuro, sobre su boda, sus ropas de boda inspirados por el puerto tradicional rumano y sobre cómo el acercamiento a la naturaleza te hace entender lo que es realmente importante en la vida y lo que te ayuda evolucionar espiritualmente. Cristian llegó por primera vez en el País del Hategului mientras estudiaba en la Facultad de Geografía y voluntario en el Geoparque, desde esa época se reunian datos para poder declarar la zona como área protegida. „El País del Hateg fue amor a primera vista. Trabajando en los programas del Geoparque, tuve tiempo para estar aquí, para sentir el lugar, también me hice amigos. La gente aquí es maravillosa, y la denisdad de valores

en la región es muy alta. Escribí mi tesis sobre el El País del Hateg, estaba viviendo aquí durante todo el verano, llegue a conocer la zona caminado o andando`en bicicleta. Luego hubo una pausa, durante la maestria trabaje en Bucarest”, recuerda Cristian, mientras que tiene en sus brazos a Gruia, el hijo mayor, que le pide su debida atención. Las cosas fueron hechas de tal manera, que Cristian y su esposa, Alina vinieron el Pais del Hateg para hacer su boda. Los dos de Bucarest y los dos deseando tener una boda diferente encontraron

SEPTEMBRIE 2014

El País del Hateg fue amor a primera vista aquí el lugar perfecto. „No quiero ofender a nadie, pero aborrezco las bodas, la manera en la que están hechas ahora. No nos gustan. Los novios llegan a ser invitados a su propria boda, todo está hecho para los huéspedes, para que ellos se sientan bien y así posiblemente, el

regalo sera mayor. La atención se centra en los invitados y no en la pareja, que es un error, desde nuestro punto de vista. Además, hoy en día, recibir una invitación a una boda es como una bomba, ﬁnancieramente hablando, se piensa más en el regalo para los esposos,

que disfrutar y ser feliz para los que se casan”, dijen los esposos Ciobanu. Así que los dos hicieron sus proprias reglas. Alina llegó también en la zona para conocerla y decidieron planear su boda como un viaje de tres dia, para los invitados, con alojamiento en los hostales de

la región, con una misa en la iglesia de Densus y la fiesta en un hostal en Sarmisegetusa. Todos los costos fueron mecionados desde antes. „Esto les va costar el alojamiento, la comida y el transporte. Para tres días, el precio mas alto por persona fue 300 lei... es decir, lo mismo que pagas para un menú en una boda. ¿Quién quiso regalar algo extra, regalo, que no sólo paga estos gastos. Todos los huéspedes estaban vestidos en trajes inspirados en los vestidos tradicionales rumanos. La idea era simple: no queriamos una escenificación para volver a las cosas que nunca existian, si no traer las tradiciones al día de hoy. Mi hermana, que es artista, nos ayudó con la confección de ropa para los invitados”, dice Cristian, mientras que Alina me muestra el álbum de fotos de la boda, que incluye también la invitación, hecha por ellos, y que tiene el símbolo de una danza tradicional rumana, en la portada. Personas hermosas, con trajes inspirados en la tradición rumana, que sonríen frente a la cámara. A nadie se le nota ni una sonrisa forzada. La alegría en sus rostros es simple, real, acompaniada por una bandera rumana. Sus amigos y familiares los ayudaron con todo lo necesario para la boda: la hermana de Cristian hizo los trajes, el chef, hermano de Alina, se encargo del menú, los amigos de Sarmisegetusa con el hostal organizan la fiesta, otro amigo tomó fotos, otro grabóla boda. „Fue una interesante recuperación del concepto de comunidad”, recuerda la pareja, que escribió sobre su boda distinta a las demas, en un blog dedicado al evento. *** Cristian habla de sus planes - plantar más árboles, comprar un par de colmenas. Danciu salta y pone sus grandes patas sobre nosotros, alegre de que recibe atención mientras que Lolek y Bolek empiezan a jugar por el patio. Anochese y se acerca la hora de la cena. Con amor, le prometimos a la hermosa familia que conocimos, que nos volveremos a encontrar. Fragmento de un material realizado por: Camelia Jula Traducción: Anca Gaia

Tradiţii

SEPTEMBRIE 2014

Andra Mateescu Alicante

Zona Ţării Lăpuşului este situată în partea de nord - vest a României, făcând parte din judeţul Maramureş, alături de Ţara Chioarlui, a Codrului şi a Maramureşului. Străveche vatră de civilizaţie şi cultură românească, Maramureşul, acest irezistibil „magnet” al nordului de ţară reprezintă un univers spiritual şi cultural cu profunde semniﬁcaţii, unde tradiţiile populare, obiceiurile, folclorul cu caracter de originalitate se conservă încă în mod miraculos. Maramureşul dispune de o vastă reţea de arii protejate

în număr de aproxmativ 40 de obiective naturale ocrotite, de la monumente ale naturii, rezervaţii naturale, la parc natural şi parc naţional. Cine a auzit de Ţara Lăpuşului, a aflat de Munţii Ţibleş şi de spectaculosul Defileu al Lăpuşului, de legendarul haiduc Pintea Viteazu, de Grigore Leşe şi a lui „hore cu noduri”, de mănăstirea din Rohia şi de casele spoite în albastru. Sunt poate mai puţini aceia care ştiu că dealurile domoale ale vechii Terra Lapusensis, munţii ceva mai îndrăzneţi şi satele cuibărite sub aceştia oferă itinerarii bune pentru amatorii de turism pe două roţi. Călătorind cu bicicleta, veţi putea descoperi mult mai multe decât din goana automobilului: biserici şi mănăstiri izolate, lacuri, păduri şi păşuni, uliţe de ţară şi gospodării tradiţionale. De dificultate medie, Traseul Albastru parcurge peisaje variate şi este marcat generos cu simbolul „C”, vopsit în culoarea albastră, precum casele vechi lăpuşene. Prea puţini călători prin România cunosc Ţara Lăpuşului aşa cum merită ea

Mândra Ţară a Lăpuşului cunoscută. Pare ruptă din realitatea cu care cei mai mulţi turişti sunt obişnuiţi, ruptă de cotidian, de banal, de haos, de agitaţie, de zgomot şi de toate elementele care distrag atenţia şi consumă energia. Acest ţinut de poveste pare să aibă propriile graniţe ce îl transformă într-un loc aparte în care timpul se scurge mai lent, aerul este mai curat, iar oamenii mai răbdători. Este bine de ştiut că pentru a ajunge în Târgul Lăpuşului, principalul oraş din zonă, drumul este unul de peste 10 ore atunci când se vine de oriunde din sudul ţării. Un week-end în Ţara Lăpuşului trebuie să înceapă neapărat de vineri, mai puţin dacă se porneşte din nordul ţării, pentru că drumul ocupă o zi întreagă lăsând loc doar pentru cazare şi cină. În materie de cazare se recomandă rezervările făcute din timp pentru că în Târgul Lăpuşului ca şi în întreagă regiune opţiunile de

cazare sunt rare şi limitate. Pensiunea Smarald din Târgu Lăpuş se prezintă drept o oază de linişte într-un peisaj pitoresc, o descriere deloc exagerată, aflându-se pe malul unei ape, în mijlocul naturii. Cele nouă camere sunt dotate modern, după standarde rar întâlnite în zonă, inclusiv cu acces la internet, iar în grădină oaspeţii au acces la foişor şi facilităţi de grătar. Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Aflată în satul Rogoz, la 6 km de Târgu Lăpuş, biserica de lemn demonstrează faptul că Ţara Lăpuşului pare doar uitată de lume dar nu trece neobservată de cei care caută valorile autentice. Biserica a fost ridicată în anul 1663 şi se află în patrimoniul UNESCO pentru stilul arhitectural impresionant cu turnul său neobişnuit de înalt pentru bisericuţele de lemn. Lăcaşul îşi primeşte toţi vizitatorii cu braţele deschise, ghidul şi îngrijitorul fiind întotdeauna gata să povestească despre cum a fost ridicată biserica pe locul unde, o alta, ctitorită de Ştefan cel Mare a fost arsă de tătari. Impresionant la biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril este faptul că o structură de lemn a rezistat mai bine de trei secole fără a pierde din complicatele detalii arhitecturale precum caii aflaţi la capătul grinzilor. Interiorul bisericii este fragil şi cu atât mai preţios pentru că astfel de imagini sunt greu de întâlnit în alte zone din ţară iar ceea ce vede călătorul este exact ce au văzut drumeţii care au poposit pentru a se ruga aici, de-a lungul a sute de ani. Este un spaţiu nealterat, lăsat în voia timpului la fel ca întreaga zonă a Ţării Lăpuşului.

Mănăstirea Rohia Cei care susţin că raiul s-a mutat în Ţara Lăpuşului au vizitat cu siguranţă toată zona. Pe vârful dealului între păduri de fag şi stejar se află Mănăstirea Rohia, locul unde cei care caută linişte o găsesc negreşit. La intrarea în mănăstire, după drumul ce urcă pe deal oferind călătorilor peisaje de neuitat, ne întâmpină o superbă poartă maramureşeană mai departe de care se întinde spaţiul ecleziastic. În complexul monahal sunt înşirate un număr impresionant de construcţii, fiecare unică în felul său. Casa de Stejar, Casa cu Paraclis, Casa Poetului, Altarul de Vară, Casa Albă sau Biblioteca sunt doar câteva dintre locurile ce pot fi vizitate în mănăstire şi contribuie la motivul pentru care acest loc este unic în ţară. Muzeul mănăstirii adăposteşte una dintre cele mai bogate colecţii de cărţi vechi

bisericeşti, colecţii de icoane pe sticlă şi pe lemn, o colecţie de exponate de artă populară specifice zonei şi una de flori de mină. Locuri de poveste Fiecare loc din Ţara Lăpuşului are o poveste de spus. Când abia şoptită şi îngânată, când cântată şi descântată, când răspicată şi prevestitoare, povestea curge din pământ şi pietre, urcând prin sângele oamenilor, făcându-i să semene cu locurile în care au răsărit pe pâmânt. Dar şi trecerea călătorului ce-şi domoleşte paşii apropiindu-se de aceste ţinuturi se impregnează de spiritul locului, atunci când ştie să lase departe forfota cetăţilor şi să trăiască aici după un alt înţeles, ce i se dezvăluie pe măsură ce pătrunde tainele poveştilor. Acele poveşti pe care sufletul călătorului le redescoperă în adâncul lui, ca şi cum ar fi fost scrise acolo încă dintru începuturi.

Reţetele Annei

SEPTEMBRIE 2014

De prin sate adunate Plăcintă creaţă Reţete vechi de la bunica din Hovrila/Maramureş, Orice oaspete ce trece pragul unei case din Maramureş cu siguranţă nu va pleca cu stomacul gol. Tradiţională este plăcinta creaţă făcută cu brănză dulce de vacă, cu brânza iute de oaie sau ca desert pentru copii, plăcinta cu silvoriţă. Horinca, băutura tradiţională este mândria fiecărui maramureşan care şi-o face singur în cazanele amplasate pe malul văii satului. Horinca de prune sau de mere însoţeste fiecare sărbătoare, este o licoare care face oamenii mai fericiţi, trezeşte amintiri, te face să vorbeşti mai deschis dar de asemenea câte un gât de horincă este cel mai bun remediu pentru a nu fi niciodată bolnav. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horincă, picioarele se moaie ca pământul după ploaie.

Reţetă oltenească: Mâncarea Pandurilor

Ingrediente • 80 g cârnaţi olteneşti • 80 g cârnaţi de porc • 70 g tobă • 100 g muşchi ţigănesc • 150 g pulpă de porc • 200 g ceapă • 100 ml ulei • 3 linguri bulion

• 100 ml supă de oase • 100 ml vin • 10 g pătrunjel • sare, piper, după gust Mod de preparare Pulpa de porc, cârnaţii, muşchiul ţigănesc şi toba se taie în cuburi mari şi se călesc în ulei. La început pulpa şi

cu brânză de oaie

Să vă spun şi vouă de ce aveţi nevoie, în caz că vreţi să încercaţi: • 1 kg de făină • un cub de drojdie proaspătă/25 g, şi o linguriţă de zahăr pentru a face maiaua • apă călduţă, sare • brânză de oaie, la care puteţi adăuga mărar, dacă vă place • un “curpător” cum i se zice pe la Maramureş la tocător rotund • un sucitor din cel mai lung • ulei de ﬂoarea soarelui • bucată de material curat cu care înfăşuraţi o furculiţă pentru a unge mai bine tigaia, adică lespedea cu ulei, dacă nu aveţi o pană mare de gâscă • lespede mare şi rotundă sau o tigaie Mai întâi faceţi maiaua, adică amestecul din drojdie cu o linguriţă de zahăr şi cu 50 ml apă călduţă. Se amestecă şi se lasă până “creşte” drojdia, apoi se adaugă întrun castron mai mare, peste făina amestecată cu sare. Se amestecă bine, apoi se

adaugă şi cei 600 ml de apă călduţă rămasă, frământând aluatul. Acesta trebuie să ﬁe atât de moale cât să puteţi lucra cu el. La ﬁnal se adaugă şi uleiul şi se mai frământă puţin, până când aluatul se desprinde de pe vas şi de pe mâini. Se acoperă cu un prosop şi se lasă într-un loc mai cald, la dospit, timp de o oră, o oră şi jumătate. Aluatul va creşte, timp în care puteţi pregăti compoziţia pentru plăcinte: brânza cu mărar, varza (care se dă pe răzătoare şi se sărează), sau, dacă vă place şi e sezonul, urzici sau lobodă. După ce aluatul pentru plăcinte a crescut, pregătiţi masa de lucru pe care presăraţi făină. Luaţi aluat cam cât o portocală de mare, şi îl suciţi cu sucitorul, întinzându-l cât de mare, şi cât de subţire. Pătura de aluat întinsă se ia apoi şi se pune pe tocătorul rotund, lăsând o margine de aluat cam de trei, patru degete. Se pune compoziţia în

mijloc, să ﬁe cât tigaia de mare, apoi se ia o margine şi se aduce în centru, ţinând-o cu cealaltă mână acolo. Se ia apoi marginea de lângă şi se întinde iar pânâ în mijloc, unind-o cu cealaltă. Şi tot aşa până o adunaţi pe toată, încercând să o faceţi cât mai rotundă. Tigaia se pune la încins, şi când e încinsă se unge cu ulei, cu ajutorul furculiţei pe care aţi înfăşurat acea bucată de material curat. Se pune plăcinta, se lasă cam 3 minute, se unge cu ulei şi pe deasupra, se mai lasă cam un minut, două, după care o întoarceţi pe cealaltă parte, cu o paletă. Se mai lasă încă câteva minute, după care o puneţi pe farfurie, apoi treceţi la următoarea. Pentru plăcinta cu varză, după ce varza a stat cu sare, o stoarceţi bine de apa lăsată, o întindeţi peste plăcintă, puneţi piper şi-apoi treceţi la împăturat. Se serveşte cu smântână, iar bărbaţii o preferă cu un pahar de. . . horincă.

apoi restul ingredientelor. În uleiul rămas se prăjeşte ceapa, apoi se toarnă bulionul şi se stinge cu supa de oase. Se adaugă astfel, în sosul obţinut carnea şi vinul şi se condimentează după gust. Când e aproape gata, se presară deasupra pătrunjelul tocat mărunt.

Reţetă moldovenească: Bulz ciobănesc tradiţional Ingrediente: • mămăligă, apă şi sare • brânză de burduf • Kaiser sau costiţă afumată • ulei • slăninuţă • smântână • unt Mod de preparare (varianta tradiţională) Se pregăteşte o mămăligă

din mălai, apă şi sare. Se lasă să se răcească, o zi. Brânza de burduf se scoate de la frigider şi se sfărâmă puţin. Kaiserul şi slăninuţa se taie feliuţe subţiri, iar untul se scoate şi se lasă să se înmoaie. Mămăliga rece se împarte în 3 părţi, pentru 3 porţii. Fiecare bucată de mămăligă se modelează în mână, se turteşte, se

face în mijlocul ei căuş, în care se pune brânză, o bucăţică de unt, kaiserul cu slăninuţa, apoi se modelează bulzul ca pe o găluşcă mai mare bine închisă. Boţurile de mămăligă astfel pregătite se pun pe grătar până s-a topit brânza înăuntru şi a făcut mămăliga crustă pe dinafară. Se servesc calde la cină cu smântână deasupra.

Terapia verde

SEPTEMBRIE 2014

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/Anglia Foto: Dan Gherman

Pe vremea romanilor, lavanda se folosea pentru parfumarea apei de baie şi a lenjeriei proaspăt spălate, de aici şi numele lavare, care semnifică a spăla. În Evul Mediu, lavanda şi-a legat numele de vindecarea bolilor infecţioase, parfumul ei fiind asociat cu, curăţenia. În acele timpuri se credea că mirosurile urâte favorizează transmiterea bolilor. Alungă depresiile şi stările de insomnie Ceaiul de lavandă este un calmant perfect, ﬁind recomandat şi pentru afecţiuni cardiace pe fond nervos, dar ajută

şi în cazul durerilor musculare şi osoase. Dacă anxietatea, tensiunea psihică sau atacurile de panică vă sunt familiare, înseamnă că trei căni cu ceai de lavandă pe zi vă ajută să obţineţi o stare de calmitate. De asemenea, depresiile şi insomniile pot fi alungate cu această plantă. Atât ceaiul, cât şi florile proaspete puse în dormitor sunt utile în cazul acestor stări, deoarece lavanda oferă o delicată încântare pentru privire, movul ei fiind relaxant, dar şi pentru simţurile olfactive pe care le învăluie cu parfumul ei. Şi dacă tot am amintit de parfum, trebuie să ştiţi că acesta are puterea de a induce somnolenţa. O picătură de ulei de lavandă pusă pe faţa de pernă sau într-o candelă de aromoterapie ori un săculeţ mic din pânză cu lavandă creează linişte psihică şi vă ajută să aveţi un somn liniştitor, odihnitor. Reface echilibrul presiunii sangvine scăzute Remediul ideal pentru insomnii, nevroze şi stări de stres este să ţineţi picioarele timp

Lavanda rezolvă afecţiunile cardiace pe fond de stres de 30 de minute în apă caldă cu 10 ml tinctură de lavandă. Cele mai bune rezultate se obţin dacă faceţi băi calde cu ulei de lavandă cu jumătate de oră înainte de culcare. Ce poate ﬁ mai plăcut decât o baie în miresme minunate? Lavanda este

Alimente sănătoase cu care nu trebuie să exagerezi Unele alimente sunt foarte sănătoase şi/sau dietetice, dar asta nu înseamnă că putem să mâncăm câteva kilograme zilnic. Nu te lăsa păcălită de etichetă şi alege să le consumi în cantitatea corectă, ca să nu ai surprize neplăcute mai târziu. Vezi care sunt acele alimente sănătoase cu care sigur exagerezi. Cereale integrale Mănânci cereale la micul dejun? Ştiai cât înseamnă acea DZR (doză zilnică recomandată) de 40 de grame? Ia uităte în castronul tău! Nu cumva

e pe jumătate plin în ﬁecare dimineaţă, pentru că „sunt sănătoase şi scrie diet pe pungă”? Cerealele integrale sau fulgii de ovăz, grâu integral, orz, etc. au destul de multe calorii atunci când mănânci câteva sute de grame în fiecare zi. Doar pentru că nu conţin zahăr adăugat şi au fructe uscate în loc de ciocolată, nu înseamnă că slăbeşti mâncând multe. Nuci şi seminţe Doar pentru că sunt pline de vitamine, minerale şi alţi nutrienţi esenţiali, nu înseamnă

că nu te îngraşi dacă mănânci nuci şi seminţe cu pumnul, în ﬁecare zi. Doza recomandată de specialiştii în nutriţie este de un sfert de ceaşcă sau 18 bucăţi pe zi de alune, migdale, nuci şi alte produse din această familie. Cu alte cuvinte, dacă teai apucat să ronţăi o pungă întreagă de migdale la ﬁlm, pentru că „sunt mai sănătoase decât chipsurile şi mai bune decât popcornul”, nu înseamnă că trebuie să devorezi cantităţi industriale.

un sedativ unanim recunoscut, care face minuni în cazurile de nervozitate excesivă, nevralgii sau durere de dinţi. În ceea ce priveşte revitalizarea organismului uman, ceaiul de lavandă stimulează sistemul nervos, reface echilibrul

presiunii sangvine scăzute şi readuce optimismul. Lavanda este încă un cadou al naturii ce merită fructiﬁcat. • Pentru a preveni stările de anxietate şi a diminua efectele stresului în organism puteţi bea o cană cu ceai de lavandă

seara, înainte de culcare, de două ori pe săptămână. • Ceaiul de lavandă vă poate salva şi de problema căderii părului. După ﬁecare spălare a părului, clătiţi-l cu infuzie concentrată obţinută din 50 g plantă la un litru de apă.

Busuiocul, util în tulburări de menopauză şi andropauză Aromat şi cu efecte calmante, busuiocul a fost adus în Europa de Carol cel Mare şi cultivat ca iarbă medicinală în grădinile de pe lângă mănăstiri. În culturile vechi precreştine din Orientul Apropiat, dar mai ales în Palestina, era considerat o plantă sfântă, fiind folosit în scopuri religioase şi păstrat până în vremurile creştinării Europei. Astăzi este folosit în principal pentru tratarea bolilor digestive, nevrozelor atonice şi tulburărilor cauzate de stres. Ieromonahul Gamaliil, de la Schitul Mischii, are câteva leacuri cu busuioc pe care le preţuieşte foarte mult şi a căror eficienţă a cunoscut-o personal. Iarba miraculoasă de origine divină Atât busuiocul verde, cât şi cel roşu şi cel alimentar sunt originare din subcontinentul indian, fiind cultivate şi în Italia în timpul Imperiului Roman. O legendă de origine greacă ne transmite mesajul că planta vindeca orice rană în urma atacului unui monstru, care era jumătate şopârlă, jumătate dragon. Toate aceste poveşti sau legende au la originea lor apartenenţa divină şi proprietăţile miraculoase ale busuiocului, care vin din vremuri îndepărtate. Preţuit de-a lungul timpului de mai toate popoarele europene, busuiocul este o plantă sfântă, o plantă a sufletului, care, pe lângă faptul că aduce noroc, aduce şi sănătate. Originea cuvântului busuioc se regăseşte în grecescul basileus (care înseamnă rege, regal). Miraculoasa plantă creşte atât în zona tropicală, cât şi în cea temperată, iar la noi în ţară poate fi găsită în zonele de luncă şi de câmpie, dar în egală măsură

şi în pământul fertil al dealurilor şi al regiunilor submontane. Aroma sa este cu atât mai puternică, cu cât este mai expusă razelor solare. Stimulează producţia lactică a tinerelor mame Busuiocul este considerat un antidepresiv sigur, având puternice efecte sedative. Este şi o sursă importantă de fier, calciu şi vitamina A, conţinând şi vitamina B6, magneziu şi potasiu. Datorită acestor proprietăţi calmează tulburările de stomac, balonarea şi anorexia şi stimulează producţia lactică a tinerelor mame. Pentru toate aceste afecţiuni, dar în principal pentru vindecarea bolilor digestive, esenţa de busuioc este cel mai eficient tratament, folosit încă din vremurile monahismului timpuriu. Se iau 50 g de frunze şi 50 g flori de busuioc, se spală şi se zvântă bine, apoi se trec prin mixer timp de trei minute. Se strecoară totul printr-un tifon dublu, după care se depozitează într-o sticluţă care se închide ermetic şi se păstrează la frigider. Din această esenţă se iau câte cinci picături dizolvate în ceai, cu 20 de minute înaintea celor trei mese principale ale zilei, timp de 14 zile. Tratamentul se poate repeta din două în două luni şi are un rol benefic împotriva spasmelor gastrice, a durerilor de cap de origine atonă digestivă şi contra nevrozelor atonice. Macerat pentru problemele „vârstei critice” Din cauza dereglărilor hormonale generate de perioadele critice ale vârstei atât la femei, cât şi la bărbaţi, organismul reacţionează în cele mai nebănuite moduri. Pentru păstrarea unui

tonus pozitiv şi a unei regenerări considerabile se recomandă tratamentul cu macerat rece, obţinut dintr-o combinaţie de frunze şi flori de busuioc verde, în amestec cu busuioc roşu. Se pun într-un vas de sticlă 200 g frunze şi flori de busuioc verde, 200 g frunze şi flori de busuioc roşu şi 200 ml alcool de 60 de grade. După 48 de ore se amestecă energic totul, apoi se strecoară şi se depozitează la întuneric. Din acest macerat se iau trei linguriţe pe zi înaintea meselor de dimineaţă, prânz şi seară, timp de 30 de zile. Se recomandă două astfel de cure, de preferinţă în lunile octombrie şi aprilie. Acest remediu este considerat un adevărat elixir al tinereţii, recomandat în cazurile de îmbătrânire prematură, frigiditate, în tulburări de menopauză, andropauză, sterilitate masculină şi feminină, fiind un regenerator rapid, care opreşte procesele de degenerare a organismului. • Mirosul puternic şi gustul deosebit al busuiocului se datorează uleiurilor esenţiale pe care acesta le conţine. Cataplasmele alungă ţânţarii În perioadele cu căldură şi umiditate sporită, ţânţarii apar în cele mai diverse locuri, mai ales în aer liber, acolo unde nu există plase de protecţie. Pentru a ţine departe aceste insecte se recomandă folosirea cataplasmelor obţinute din frunze proaspete, zdrobite şi aplicate pe piele. Acestea calmează durerile generate de înţepăturile ţânţarilor, dar şi mâncărimea cauzată de insecte. De asemenea, frunzele proaspete de busuioc, aplicate pe frunte, calmează durerea şi migrenele.

Mica publicitate Important pentru cititori! • Vă rugăm să veriﬁcaţi textul anunţului şi numărul de telefon înainte de a ﬁ trimis spre publicare redacţiei noastre! • Publicaţia Occidentul Românesc nu îşi asumă răspunderea pentru numerele de telefon greşite sau conţinutul anunţurilor de la mica publicitate! MUNCĂ - CERERI  Tânăr 31 de ani, posesor carnet de conducere categorie B, caut de muncă în orice domeniu. Cei care doresc să mă ajute mă pot contacta la telefon: 687 182 772.  Şofer profesionist, toate categoriile: BC+E+CAP+ADR, cu experienţă de peste 10 ani, posesor şi de carnet de stivuitorist, caut de muncă în toată Spania ca şofer sau stivuitorist. Mai multe detalii la telefon: 642 501 713.  Doamnă, 50 de ani, caut de muncă ca internă sau externă în Torrejón de Ardoz. Sunt serioasă, responsabilă şi am experienţă. Mai multe detalii la telefon: 642 707 900.  Specialist în tubulatură, sudură de toate tipurile, peste 16 ani de experianţă, caut de muncă în Spania, indiferent de zonă. Informaţii suplimentare la telefon: 642 092 242.  Sudor cu experienţă de peste 8 ani, caut de muncă în toată Spania. Telefon: 603 345 734.

MUNCĂ - OFERTE  Angajez coafeză/frizeriţă cu experienţă, în Alcalá de Henares. Detalii, la telefon: 662 572 042. Serviciul domestic  Caut internă serioasă, cu carnet de conducere şi experienţă, pentru o casă în Madrid. Mai multe informaţii la telefon: 617 492 490.  Avem nevoie de internă pentru a avea grijă de casă şi doi copii minori, în Madrid. Persoana trebuie să aibă experienţă în domeniu, vârsta între 25 - 45 de ani, să iubească copiii, să ﬁe în legalitate în Spania, să vorbească cursiv limba spaniolă. Vă rugăm nu sunaţi inutil! Telefon: 606 629 402.  Căutăm internă pentru o casă din Granolles/Barcelona, cu experienţă, carnet de conducere. Pentru detalii, sunaţi la telefon: 931 139 080, 657 960 014.  Firmă de recrutare personal auxiliar pentru a lucra la domiciliu în Sabadell/Barcelona, caută persoane cu experienţă în domeniu de cel puţin 2 ani, rezidenţă în Spania, referinţe. Informaţii, la telefon: 912 750 555.  Caut internă pentru a avea grijă de 2 copii, în Vacarisas/ Barcelona. Telefon: 645 576 282, 937 359 667.  Căutăm persoană responsabilă, cu vârsta între 30 şi 50 de ani, cu experienţă demonstrabilă în îngrijirea copiilor, nefumătoare, pentru a lucra într-o casă din

Valencia. Informaţii suplimentare la telefon: 619 032 684, 619 032 684. Construcţii  Avem nevoie de 2 peones de albañíl pentru o lucrare în Málaga. Detalii la telefon: 635 420 635, 635 420 635.  Firmă de construcţii, din Madrid, angajează albañíl cu experienţă în reforme, şi cunoştinţe în instalaţii sanitare. Telefon: 697 530 691, 918 050 418.  Firmă specializată, angajează instalatori sanitari cu experienţă. Condiţii: maşină proprie, rezidenţă în zona de sud a Madridului. Telefon: 662 902 261, 662 902 261. ÎNCHIRIERI  Închiriez cameră începând pentru două persoane, cu acces la staţiile de metro: Urgel, Oporto şi Carpetana. Apartament bine utilat, centrală termică proprie etc. Relaţii la telefon: 642 010 961 şi 642 647 038. VÂNZĂRI CASE ŞI TERENURI  Vând teren intravilan, ferit de inundaţii la ieşirea din oraşul Negreşti-Vaslui, spre Siliştea pe partea dreapta (DN 15), cu suprafaţa de 3200 mp. Deschiderea la stradă asfaltată este de 20 m/ 7euro mp. Preţ teren 22 400 €.Telefon: 642 960 470.  Vând casă în Bacu/Joiţa, situată în vecinătatea pădurii

Dragomireşti Deal. Accesul se face, fie din Centura Bucureşti, fie prin Ciorogârla (autostrada Bucureşti-Piteşti), fie prin Joiţa (Chitila). Transport privat de persoane (rată din Militari şi Carrefour Militari, microbuze care leagă localitatea de Chiajna, Carrefour, Bucureşti, dar şi satele învecinate, Joiţa, Cosoba, Dragomireşti), şcoala şi grădiniţa renovate, biserică, club, minimarket, spălătorie. Găsiţi aici, departe de zgomotul şi praful capitalei, o zonă liniştită, un peisaj potrivit pentru relaxare şi nevoile dumneavoastră. Structura casei: cărămidă, P+1+Pod, 145 mp construiţi, 306 mp suprafaţa terenului, 3 grupuri sanitare, 3 dormitoare (1 dormitor matrimonial cu baie proprie), living 26 mp, bucătărie open space cu posibilitate de închidere cu uşi glisante, terasă din beton 20 mp cu beci, fosă septică, gaz, toate documentele la zi. Zonă de vile construite în ultimii 3 ani, acces rapid în sectoarele 1 şi 6, Gara de Nord, Piaţa Domenii, Piaţa Victoriei, Militari. Preţul este uşor negociabil, posibilitate de plată în 2 rate: 64.500 euro. Contact: neaguflavia@ yahoo.com  Vând apartament cu 3 camere în Beclean/Bistriţa-Nasaud, zonă foarte bună, etaj 1, cu 2 balcoane, 2 băi, utilat cu parchet, termopan şi centrală proprie. Preţ informativ, 43.000 euro. Telefon: 663

SEPTEMBRIE 2014 621 612, 642 511 574.  Vand teren intravilan 12000 mp + şură, apă, curent, în Şirnea, zona Moeciu - Bran, judeţul Braşov, România. Zonă turistică, privelişte incredibilă mărginită de platoul Bucegi si Piatra Mare. Tel.: 0040 744 508 994.  Vând 10 ari de teren intravilan în oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Nasaud, zona Parc, pentru construcţie de casă, dotat cu toate utilităţile: apă, gaz, canalizare, curent electric. Preţ, 22.000 euro. Mai multe informaţii, la telefon: 663 621 612, 642 511 574. DIVERSE  Vând salon de coafură unisex, modern, foarte bine utilat, situat în Calle La Pinta 26, din Calpe/Alicante. Informaţii la telefon: 639 429 619, 670 283 779. Se vorbeşte numai în limba spaniolă, germană, franceză şi engleză. MATRIMONIALE  Tânăr, 34 de ani, brunet, ochi căprui, 1,70 m, caut o doamnă/ domnişoară - din Pamplona -, de vârstă apropiată, sinceră, curată, harnică, pentru o relaţie serioasă. Telefon: 673 334 921.  Doamnă adventistă de ziua a şaptea, doresc să cunosc un domn până în 50 de ani, din comunitatea Madrid, serios, sincer şi cu stabilitate economică. Mai multe detalii la telefon: 642 014 608.  Doamnă, 58 de ani, din comunitatea Madrid, caut un domn de vârstă apropiată, cu serviciu

stabil, pentru o relaţie stabilă şi respect reciproc. Rog seriozitate! Telefon: 642 400 214.  Doamnă, 42 de ani, din comunitatea Madrid, caut un domn de vârstă apropiată, cu serviciu, educat şi serios, pentru o relaţie de lungă durată. Aventurierii să se abţină! Telefon: 603 107 075.  Domn, 44 de ani, din comunitatea Madrid, caut o doamnă de 35 – 42 de ani, fără obligaţii, sinceră, pentru o relaţie serioasă. Nu sunaţi inutil! Telefon: 609 464 280.  Bărbat, 60 de ani, 177/83, bine îngrijit, situaţie economică stabilă, doresc să cunosc o doamnă sinceră şi responsabilă din comunitatea Madrid. Rog, nu sunaţi! Răspund doar la SMS. Telefon: 611 230 719.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@ occidentul-romanesc.com Telefon: 637 998 036 - Vodafone 617 080 531 - Orange 642 298 948 - DIGI (de luni până vineri: 09:00–20:00)