Occidentul romanesc nr 18

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

August, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 18/2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

CRIN ANTONESCU ­R ĂMÂNE PREŞEDINTE INTERIMAR

„Curtea Constituţională a amânat până în 12 septembrie, o decizie privind referendumul de ­demitere a lui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale...”

Prestaţiile de şomaj

„Condiţiile în care se ­autorizează menţinerea ­dreptului la plata ­prestaţiei şi cele referitoare la ­înregistrarea şomerului au rămas ­neschimbate în r­ aport cu...”

Pagina 04

Normele de aplicare a ­legii care ­stabileşte ­dreptul cetăţenilor ­europeni la ­rezidenţă pe ­teritoriul ­spaniol şi ­accesul la ­serviciile s­ anitare „Guvernul a aprobat pe 9 iulie normele...”

Pagina 05

Ad evărat a f aţ ă a l u i Trai an Băsescu „Marius Oprea: ­Băsescu este în momentul de faţă cel mai important ­moştenitor al Securităţii.

Nu are încredere decât în aceste structuri...”

Pagina 12-13 Focşăneanul Alin George Moldoveanu a câştigat prima medalie de aur la Jocurile Olimpice

„Românul l-a învins pe ­campionul mondial, italianul Niccolo Campriani - 701.5 puncte, locul trei revenind...”

Pagina 14 UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES(-­BULES) PRÄSIDENT! Luigi Sturzo şi Konrad ­Adenauer s-ar răsuci în mormânt dacă ar afla cine le poartă insigna întru înşelarea alegătorului român...”

Pagina 07

Pagina 16

02

AUGUST 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Concursul de poezie „Mihai Eminescu” Asociaţia Româno - ­Americană Friends şi Şcoala ­Specială de Limba Engleză ­Barbara ­Hamilton Cartland din ­Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, organizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”.

La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în ­Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.

Concursul se desfăşoară începând cu data de 15 ianuarie 2012. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română.

Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile oferită de compania ­American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu ­British Airways pe ruta ­Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei ­Barbara ­Hamilton ­Cartland şi trei excursii pentru cunoaşterea Londrei incluse în acelaşi pachet de servicii. Începând cu data de 15 ianuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc. com

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

Noua locaţie a Bisericii Ortodoxe din Valdemoro Începând cu data de 01 iunie 2012 noua locaţie a Bisericii Ortodoxe Române “­Sfinţii Mărturisitori Visarion, ­Sofronie şi Oprea” ­Valdemoro/ Pinto este spaţiul situat în ­Calle Marte, nr. 76, (parter), cartier Reston I, Valdemoro (fostul sediu al Parohiei ­Catolice ­Nuestra Señora del Pilar, lângă Telepizza). Accesul în imediata vecinătate a bisericii este posibil cu mijloacele de transport public local: nr. 2 (orarul

plecării curselor de la gară în zile de Sâmbătă şi Duminică: 08:30; 09:00; 09:30; 10: 00; 10:30; 11:00; etc) precum şi cu autobuzul nr. 3.

Credincioşii din Pinto pot ajunge cu trenul (o staţie) până în gara din Valdemoro de unde pot lua autobuzul local nr. 2.

Informaţii suplimentare: Pr. Paroh - Dorin Sas Telefon: 642 603 855, 911 641 680 E-mail: csamdt@yahoo.com

Comunicat de presă Secretarul general PSD Diaspora Marian Popescu ­ a atras atenţia asupra unor nereguli girate de personalul consular din Castellon, ­Madrid, Tarragona, Teruel, acolo unde sediile secţiilor de votare pentru referendumul de duminică, 29 iulie, au fost schimbate sâmbătă 28 iulie, la orele 20. „Este inadmisibil să schimbi în ultimul moment locaţia sediilor de votare. Aceste schimbări de ultimă oră au creat confuzie şi au limitat accesul la vot al multor români, de aceea solicit ­Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe să ia atitudine faţă de activitatea consulatelor din Spania şi Italia care au demonstrat că sunt aservite politic!” a de-

clarat secretarul general PSD Diaspora. Totodată, Marian Popescu a transmis un mesaj de mulţumire tuturor românilor care locuiesc în Spania şi au participat la referendumul desfăşurat duminică 29 iulie 2012. „Romanii din diaspora au dovedit că sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în ­România, chiar dacă nu mai locuiesc în ţară de mulţi ani.

Salut mobilizarea exemplară a românilor care au venit să îşi exercite dreptul legal de vot şi vreau să felicit şi în acelaşi timp să mulţumesc echipei PSD Diaspora şi reprezentanţilor PSD în secţiile de vot pentru excelenta activitate”.

Biroul de presă al PSD ­Diaspora

SENIOR EDITORI: Dan Caragea (Portugalia) EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Mircea Fluieraş (Málaga) Oana Moşniagu (Madrid) Vasile Mureşan (Illinois) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

În România e „noaptea minţii”...

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Ceea ce se întâmplă în această perioadă în România depăşeşte orice limite. Asistăm de departe la un film de cea mai proasă calitate în care personajele principale sunt şefi de instituţii implicaţi în reţele de prostituţie, mafie şi tâlhării, politicieni mincinoşi şi corupţi, funcţionari ai statului român care şi-au încasat salariile încălcând legile în toate sensurile şi un preşedinte suspendat laş şi lipsit de orice limite de bun simţ. După alegerile locale din 10 iunie am sperat că în Romania va avea loc o detensionare a situaţiei poltice interne care ne-ar fi ajutat foarte mult, deoarece ar fi sporit încrederea investitorilor şi ar fi liniştit starea de încordare şi nervozitate a populaţiei.

Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea pentru că cei care în ultimii opt ani au avut un singur scop, acela de-a se îmbogăţii cât mai mult, au continuat războiul politic. Un război inutil, bazat pe minciună, dezinformare şi mârşăvie.

La referendumul din 29 iulie populaţia României a votat pentru demiterea preşedintelui suspendat într-un număr

zdrobitor. În urma unui astfel de rezultat, orice preşedinte suspendat dintr-o ţară normală, cu o societate sănătoasă, şi-ar fi dat demisia de onoare, dar nu şi cel din România.

Astfel că, s-a apelat la curtea constituţională pentru a se valida sau nu referendumul.

După ore întregi de dezbateri şi în urma unor sesizări privind numărul total al românilor cu drept de vot, s-a ajuns la concluzia că listele de vot au fost false şi că numărul real al celor cu drept de vot este mult mai mic decât cel prezentat de instituţiile abilitate.

Cu alte cuvinte, în ultimii opt ani, alegerile prezindeţiale şi nu numai, s-au realizat după cifre false, umflate cu bună ştiinţă. Ani de zile, românii au fost înşelaţi şi minţiţi pentru ca anumite personaje coco-

ţate în funcţii importante în instituţiile statului să beneficieze de bani, de tot felul de proiecte, de locuri în senat sau parlament. Am aflat cu stupoare că pe listele de vot s-au regăsit numele persoanelor decedate în toţi aceşti ani, inclusiv în anii precedenţi căderii comunismului. Aşa se explică numărul exagerat al românilor cu drept de vot prezentat înainte de referendum. În concluzie, am fost din nou minţiţi cu neruşinare de nişte derbedei de cea mai joasă speţă care au ajuns în funcţii înalte furând, minţind şi jefuind poporul român, de nişte funcţionari care nu şi-au făcut datoria, dar şi-au încasat salariile. Astfel de personaje se regăsesc în toate structurile statului şi ne mai mirăm de ce am ajuns o ţară manelizată în

toate domeniile, de ce avem o societate bolnavă şi needucată. Cine-i de vină? Cei care în ultimii opt ani au condus România, nu după principii democratice şi sănătoase, ci după legi făcute de ei în care corupţia, hoţia, minciuna, şpaga şi nemernicia au fost la rang de cinste.

De-a lungul istoriei, poporul român a îndurat multă umilinţă şi suferinţă de la turci sau austro-ungari, de la comunişti şi nu numai. În zilele pe care le trăim, după ani şi ani de speranţe deşarte, îndurăm aceaşi umilinţă de la un grup de persoane obraznice, imorale şi nesimţite care nu cunosc ce-i limita bunului simţ, care nu ştiu ce-i omenia. O gaşcă de şmecheri care-au furat şi jefuit în ultimii opt ani şi care, acum, calcă în picioare tot ce poporul român are mai sfânt şi mai curat: credinţa, speranţa şi iubirea.

Decizia validării sau a invalidării referendumului din 29 iulie amânată până pe 12 septembrie va fi una democratică şi corectă. După această zi memorabilă cei vinovaţi vor trebui să plătească pentru tot răul pe care l-au făcut cu bună ştiinţă poporului român, iar România se va aşeza în matca ei, în linişte, cu pace şi cu speranţă la un viitor mai sigur care să ofere acestei naţii atât de greu încercate, o viaţă normală, simplă, clădită pe principii sănătoase şi reale.

AUGUST 2012

03

Vreau o ţară ca afară Vreau o ţară ca afară Să nu mă tragă nimeni pe sfoară Vreau o capitală goală, Poate-aşa se mai spălă.

Vreau să fiu eu preşedinte Să arunc cu cuvinte Buzunarele să nu doară, Vreau o ţară ca afară!

Vreau o ţară ca afară, Să nu ne ţină nimeni pe bară Vreau o ţară sănătoasă, Că degeaba e frumoasă.

Pe stadioane şi-n şedinţe Toată lumea are seminţe Totul este într-o doară, Vreau o ţară Ca afară!

Vreau o şcoală ca afară Vreau şosele ca afară Vreau spitale ca afară Vreau o viaţă ca afară!

Vreau o ţară ca afară, Vă spun pentru ultima oară.

Vreau o ţară zâmbitoare, Asta e prima schimbare!

Să avem cu toţii de toate, Să ne ceară viză cei din State Să fim cea mai tare ţară şi restul pe dinafară.

Vreau o ţară Ca afară!

(Vunk)

04

De interes

AUGUST 2012

U009, plata prestaţiei de şomaj nu se efectuează; pe parcursul perioadei autorizate de export, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) în calitate de organism de legătură sau agenţiile teritoriale continuă să facă demersuri pentru contactarea instituţiei la care se presupune că s-a înregistrat şomerul în vederea obţinerii formularului U009 şi, ulterior, a formularelor U013 • în situaţia în care, pe perioada exportului prestaţiei, se produc fapte de natură să modifice dreptul la prestaţii, instituţia la care este înregistrat şomerul trebuie să transmită agenţiei teritoriale documentul-ul U010 prin care se comunică circumstanţele constatate. La primirea unui SED U010 şi în raport cu aceste circumstanţe, agenţia

teritorială poate decide suspendarea sau încetarea plăţii prestaţiei.

• dacă dreptul la prestaţiile de şomaj stabilite conform legislaţiei române nu încetează în perioada de 3 luni pentru care s-a autorizat exportul, şomerul poate solicita prin adresă scrisă agenţiei teritoriale, transmisă prin poştă sau fax (la coordonatele indicate de agenţia teritorială) înainte de data expirării celor 3 luni autorizate iniţial, prelungirea perioadei de export a prestaţiei de şomaj cu o perioadă de până la maximum alte 3 luni.

Prelungirea se va acorda pentru perioada maximă prevăzută de până la 3 luni doar dacă dreptul la prestaţiile de şomaj acordate conform legislaţiei române nu încetează înainte de această perioadă.

Atunci când se autorizează prelungirea perioadei de export aprobate iniţial, agenţia teritorială emite şi transmite instituţiei de înregistrare documentul U015 prin care se comunică prelungirea perioadei de export. ***

cite personal documentul la oficiul pentru străini din provincia unde doresc să rămână şi/sau să-şi stabilească reşedinţa, sau la sediul Comisariatului de Poliţie de care corespund pentru înscrierea lor în ­Registrul Central de Străini. Solicitarea menţionată va trebui făcută la trei luni de la intrarea pe teritoriul Spaniei, fiindu-le acordat, pe loc, un certificat de înregistrare în care vor fi trecute numele, naţionalitatea şi domiciliul persoanei înregistrate, numărul de identitate ca străin şi data înregistrării. Împreună cu cererea de înscriere, va trebui să se prezinte paşaportul sau un document naţional de identitate valabil, precum şi documentaţia justificatoare a îndeplinirii cerinţelor pentru obţinerea certificatului de reşedinţă inclusă în noua legislaţie. În cazul în care paşaportul sau documentul naţional de identitate sunt expirate, va trebui prezentată o copie şi solicita-

rea de reînnoire.

FOARTE IMPORTANT Dacă sunteţi în situaţia în care aveţi nevoie de eliberarea unui nou certificat şi acesta vă este refuzat în mod nejustificat, solicitaţi “hoja de reclamaciones”.

Specificarea “cu drept de muncă până la data de 31.12.2012” nu este reglementată legal, dar nici nu contravine legii, înscrierea acesteia în certificat depinzând de autoritatea competentă locală. Şi în situaţia în care apare această menţiune în certificatul obţinut, dreptul la muncă al cetăţenilor români va fi reglementat de legislaţie, nu de respectivul certificat (situaţie similară ridicării restricţiilor, în 2009). *** Detalii suplimentare pot fi obţinute la Ambasadă, telefon: 913 501 881 şi la mail: c o m u n i c a c i o n . p u b l i c a @­ embajadaderumania.es Ambasada României în ­Spania, 6 iulie 2012

Prestaţiile de şomaj

Regulamentul 883/2004 (Regulamentul de bază – RB) şi Regulamentul 987/2009 (Regulamentul de aplicare – RA): Art. 64 al RB, art. 55 al RA Menţinerea dreptului la prestaţii de şomaj (exportul prestaţiei de şomaj) pentru şomerii care se deplasează în alt stat membru în vederea căutării unui loc de muncă Condiţiile în care se autorizează menţinerea dreptului la plata prestaţiei şi cele referitoare la înregistrarea şomerului au rămas neschimbate în raport cu art. 69 al Regulamentului 1408/71, respectiv: • şomerul trebuie să rămână la dispoziţia instituţiei competente timp de 4 săptamâni de la data deschiderii dreptului la prestaţii de şomaj • în termen de 7 zile de la data obţinerii autorizării exportului prestaţiei de şomaj, şomerul trebuie să se înregistreze în evidenţa serviciilor de ocupare din statul în care îşi caută un loc de muncă şi să se supună procedurilor de control pe peri-

oada exportului Există însă şi o serie de prevederi noi şi anume: • perioada de „export” a prestaţiei poate fi extinsă de instituţia competentă de la 3 luni la maximum 6 luni • plata prestaţiei de şomaj va fi efectuată direct de către instituţia competentă, iar monitorizarea situaţiei şomerului şi comunicarea informaţiilor privind înregistrarea, căutarea unui loc de muncă sau faptele de natură să modifice dreptul la prestaţii constituie responsabilitatea instituţiei din statul în care şomerul s-a deplasat pentru a-şi căuta un loc de muncă Exportul prestaţiei de şomaj din alt stat membru în România: Şomerii care îşi exportă prestaţia de şomaj dintr-un alt stat membru în România, se înregistrează la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă (agenţii judeţene sau agenţia Municipiului ­Bucureşti) de care aparţin cu domiciliul sau reşedinţa pe baza documentul portabil U2 emis de instituţia competentă din statul în care li s-a deschis dreptul la prestaţii. În situaţia în care şomerul care solicită înscrierea ca persoană în căutarea unui loc de muncă potrivit dispoziţiilor art. 64 al Regulamentului 883/2004 nu dispune de portabilul U2, agenţia teritorială va expedia instituţiei competente indicată de client documentul-ul

U007 în vederea solicitării documentului-ului U008 prin care instituţia competentă autorizează exportul prestaţiei de şomaj din statul membru respectiv în România. În situaţia în care perioada iniţială pentru care a fost aprobat exportul prestaţiei de şomaj este extinsă de instituţia competentă, agenţia teritorială va primi un U 015 emis de instituţia competentă. De asemenea, dacă intervin fapte din cauza cărora dreptul la prestaţii de şomaj încetează înainte de data menţionată pe documentul U2 sau documentul-ul U008, agenţia teritorială va primi de la instituţia competentă un document de istiintare (U016).

Exportul prestaţiei de şomaj din România în alt stat membru: • Atunci când un şomer solicită exportul prestaţiei din România în alt stat membru, agenţiile teritoriale: • autorizează exportul prestaţiei pentru perioada maximă de 3 luni • eliberează şomerului documentul portabil U2 pe baza căruia şomerul se va înregistra în evidenţa serviciului de ocupare din statul în care îşi cauta un loc de muncă; portabilul U2 va fi însoţit de o scrisoare adresată instituţiei de înregistrare în care agenţia teritorială menţionează necesitatea primirii în timp util a formularului U009 care

confirmă data înregistrării şomerului şi adresa în statul de destinaţie, precum şi a formularului U013, prin care se certifică monitorizarea lunară a şomerului şi comunicarea informaţiilor referitoare la situaţia acestuia • plata prestaţiei se suspendă începând cu data menţionată in documentul U2 • repunerea în plată se va face la primirea documentuluiului U009 prin care instituţia din statul în care s-a deplasat şomerul confirmă data înregistrării şomerului; În situaţia în care şomerul se înregistrează cu întârziere, numărul total de zile pentru care se autorizează exportul şi plata prestaţiei se diminuează cu numărul de zile de întârziere faţă de data indicată.

• în cazul în care agenţia teritorială nu primeşte sed-ul

Noutăţi legislative s ­ paniole legate de schimbarea ­certificatului de rezidenţă comunitară (NIE) 1. Noi prevederi legislative În legătura cu ultimele noutăţi legislative legate de schimbarea certificatului de rezidenţă comunitară (=NIE) vă informăm că: Din 24 aprilie 2012 - pentru obţinerea certificatului de rezidenţă/foaia verde care include şi NIE (numărul de identificare personal) cetăţenii comunitari, inclusiv cetăţenii români: - trebuie să lucreze pentru un angajator sau pe cont propriu în Spania sau să facă dovada că dispun pentru ei înşişi şi pentru membrii familiei de resurse materiale suficiente şi posedă o asigurare medicală completă, care să acopere toa-

te riscurile în Spania; sau - este nevoie să dovedească înscrierea într-o instituţie publică sau privată de învăţământ, acreditată sau finanţată de administraţia spaniolă pentru studii sau formare profesională, şi să deţină asigurare medicală completă care să acopere toate riscurile în ­Spania; sau - trebuie să fie membrii de familie care însoţesc sau se alătură unui cetăţean al ­Uniunii care îndeplineşte el însuşi condiţiile menţionate anterior.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2007 cetăţenii români sunt cetăţeni comunitari.

2. Cazurile în care este necesară schimbarea certificatu-

lui de rezidenţă UE Subliniem că cetăţenii care posedă certificat de rezidenţă comunitar (NIE=”foaia de culoare verde”) nu trebuie să-şi reînnoiască acest document deoarece „FOAIA VERDE” NU expiră!

Singurele cazuri în care trebuie schimbat certificatul de rezidenţă UE sunt cele de deteriorare/pierdere/furt ale acestuia sau cele în care cetăţeanul îşi schimbă starea civilă sau adresa la care locuieşte.

De asemenea, sunt nevoiţi săşi modifice certificatul cetăţenii români care, în perioada ianuarie-aprilie 2007, după intrarea României în UE, din lipsa instrucţiunilor specifice

de aplicare au primit în loc de certificat de rezidenţă UE, tarjeta de residencia, document eliberat cetăţenilor extracomunitari, care are termen de valabilitate de cinci ani.

3. Procedura pentru schimbarea certificatului de rezidenţă Toţi cetăţenii care doresc schimbarea certificatului de rezidenţă comunitară (=NIE) vor trebui să facă dovada respectării noilor condiţii impuse la 24 aprilie 2012 de legislaţia spaniolă.

Potrivit legii, şi ne referim doar la cetăţenii comunitari care solicită rezidenţa/reînnoirea acesteia după 24 aprilie 2012, aceştia trebuie să soli-

De interes

AUGUST 2012

05

Irlanda a eliminat toate restricţiile privind accesul pe piaţa muncii pentru români şi bulgari Guvernul irlandez a eliminat toate restricţiile privind accesul pe piaţa muncii pentru muncitorii din România şi Bulgaria, măsuri care datau de la aderarea celor două state la UE acum cinci ani, relatează cotidianul Irish Times în ediţia electronică.

Măsura vine în urma unei scăderi puternice a numărului de români şi bulgari care călătoresc în Irlanda în cău-

tarea unui loc de muncă. În plus, aceasta vine la câteva luni de la solicitarea Comisiei ­Europene către guvernul irlandez de a examina necesitatea actuală a restricţiilor. „A devenit clar că baza pentru continuarea restricţiilor privind accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari este discutabilă”, arată un comunicat al ­Departamentului irlandez

pentru muncă, afaceri şi inovaţie. „Astfel, guvernul a decis avansarea imediată a datei de acces pe piaţa muncii al cetăţenilor bulgari şi români”, adaugă Departamentul.

Examinarea care a urmat solicitării Comisiei Europene de a analiza eliminarea restricţiilor privind accesul pe piaţa muncii a ţinut cont printre altele de numărul de aplicaţii pentru permise de muncă ve-

nite din România şi Bulgaria. „De la un vârf în 2003, numărul celor care căutau deun loc de muncă în Irlanda a scăzut semnificativ începând cu 2007”. „În 2003 aproximativ 3.600 de permise de muncă erau solicitate de cetăţenii celor două state, ajungând la 500 de aplicaţii în 2011”, mai arată comunicatul citat de Irish ­Times.

Normele de aplicare a legii care stabileşte dreptul cetăţenilor europeni la rezidenţă pe teritoriul spaniol şi accesul la serviciile sanitare Regulamentul care stabileşte condiţiile privind rezidenţa pentru perioade mai mari de 3 luni a fost publicat pe data de 10 iulie 2012, în Monitorul Oficial al Spaniei („Boletin Oficial del Estado”).

Guvernul a aprobat pe 9 iulie normele de aplicare ale articolului 7 din Legea 240/2007, din 16 februarie, cu privire la intrarea, libera circulaţie şi rezidenţă în Spania a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi altor state membre ale Acordului privind Spaţiul Economic European. Spania specifică astfel, în mod clar, condiţiile prin care un cetăţean comunitar european poate să aibă rezidenţă în Spania pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

Noutatea principală este că de acum înainte rezidenţa nu va mai fi acordată necondiţionat şi implicit cetăţenii comunitari nu vor mai primi acces gratuit şi necondiţionat la serviciile medicale publice.

De altfel, se înţelege din noua normativă că în cazul în care cetăţenii europeni nu prezintă documentele necesare nu vor primi Certificatul Comunitar - „foaia verde” care înseamnă înregistrarea rezidenţei în Spania.

Noul document stabileşte normele de aplicare în Spania a prevederilor articolului 7 din directiva 38/2004 privind circulaţia cetăţenilor comunitari.

Articolul respectiv din legea europeană precizează că orice cetăţean comunitar are drep-

tul să se stabilească pe teritoriul unui alt stat membru UE pentru o perioadă mai mare de 3 lui doar dacă: • este angajat cu contract sau persoană fizică autorizata sau, • dacă deţine pentru el şi familia lui resurse financiare suficiente ca să nu ajungă o cheltuială pentru sistemul de asistenţă socială precum şi o asigurare de sănătate care să acopere toate riscurile sanitare, sau • dacă se află la studii şi deţine o asigurare de sănătate. În prima parte a Ordinului PRE/1490/2012, din 9 iulie al guvernului spaniol se specifică faptul că legea 240 din 2007 nu a inclus şi articolul 7 din Directiva 2004/38 a Comisiei Europene şi că din această cauză Spania a pierdut foarte mulţi bani în ultimii ani.

Guvernul spaniol a spus încă din luna aprilie că scopul legii este să reducă accesul străinilor la serviciile sanitare gratuite în cazul în care aceştia nu au dreptul să le solicite. ­Ministrul Sănătăţii, Ana Mato, a specificat atunci că străinii au produs sistemului sanitar un prejudiciu de 1 miliard într-un an, potrivit unor date întocmite de Curtea de Conturi.

Campania de promovare a legii care era însoţită şi de dure măsuri de austeritate bugetară a fost „îmbogăţită” şi de referiri directe la cetăţeni români care ar folosi în România cardul sanitar spaniol şi ar produ-

ce un grav prejudiciu ­Spaniei.

Declaraţiile cu pricina au fost făcute de ministrul regional de Sănătate din ­Castilla La Mancha.

De la aprobarea legii privind sustenabilitatea sistemului sanitar din Spania, în aprilie, au trecut aproape 3 luni, timp în care cetăţenii comunitari, inclusiv românii, au fost nevoiţi să aştepte deblocarea procedurii de eliberare a certificatului comunitar. În multe regiuni din Spania nu au mai fost eliberate certificate sau au fost amânate, în timp ce în altele se solicitau diverse documente, fără să existe o regulă generală la nivel naţional.

De acum înainte se stabileşte în mod clar situaţia legală a cetăţenilor comunitari, iar procedura va fi mult mai complexă pentru că sunt cazuri diferite şi alte tipuri de documente care trebuie prezentate.

Noutăţile prevăzute de normativă spaniolă (Ordinul PRE/1490/2012 din 9 iulie) • CINE ARE DREPTUL SĂ LOCUIASCĂ ÎN SPANIA MAI MULT DE 3 LUNI Cetăţenii comunitari au dreptul să se stabilească legal în Spania pentru o perioadă mai mare de 3 luni dacă îndeplinesc cerinţele articolului 7 care prevede deţinerea unui contract sau a unei asigurări de sănătate.

• ÎNSCRIEREA ÎN REGISTRUL CENTRAL AL STRĂINILOR - CERTIFICADO COMUNITARIO

Articolul 2 din Ordinul PRE/1490/2012 publicat în 10 iulie de BOE stabileşte următoarele norme privind înscrierea cetăţenilor comunitari: • Solicitările de înscriere (pentru obţinerea certificatului comunitar - FOAIA VERDE sau CARDUL VERDE) se vor prezenta ca şi până acum la Oficina de Extranjeria din provincia de rezidenţă sau la Comisaria de Policia din zonă.

• Dacă nu se îndeplinesc cerinţele stabilite de lege persoana interesată poate să aducă documentele care lipsesc

în următoarele 10 zile. În caz contrar va fi respinsă cererea de înregistrare ca rezident comunitar. Respingerea solicitării se va face în scris şi poate fi contestată în justiţie.

• Certificatul comunitar va fi emis imediat după constatarea îndeplinirii cerinţelor legale. În certificatul comunitar se va specifica numele, naţionalitatea, domiciliul, numărul de identitate a străinului NIE şi data înregistrării.

ELEVII ŞI STUDENŢII Cei care studiază în Spania, inclusiv cursuri de formare profesională, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • certificatul de înmatriculare (matricula) • asigurarea de sănătate sau card european de sănătate • declaraţie pe propria răspundere că deţine resurse suficiente şi el şi familia sa ca să nu ajungă o cheltuiala pentru asistenţa socială din Spania.

Cei care participă în cadrul programelor Uniunii Europe-

ne privind schimbul de elevi şi studenţi sunt consideraţi că îndeplinesc condiţiile de mai sus.

MEMBRII DE FAMILIE Membrii familiei unei cetăţean comunitar (soţia, soţul, copii până la 21 de ani şi cei peste această vârstă care se află în grijă) au dreptul să solicite rezidenţă în Spania îndeplinind condiţiile stabilite de lege.

• În cazul studenţilor comunitari copii peste 21 de ani, aflaţi în grijă, nu pot primi rezidenţă comunitară pe această cale.

• Membrii familiei unui cetăţean comunitar care nu au naţionalitate a unui stat membru al UE trebuie să solicite un card de rezidenţă ca membru de familie („tarjeta de residencia de familiar de ciudadano de la Union”) • Noul regulament se aplică retroactiv pentru solicitările prezentate din 24 aprilie 2012 şi intră în vigoare din 11 iulie, la o zi după publicarea în ­Monitorul Oficial din Spania (BOE).

06

România

AUGUST 2012

Medaliatul român cu aur la olimpiada de chimie, a ­ dmis la ­universitatea unde au învăţat Clinton şi Bush Câştigătorul medaliei de aur la Olimpiada Internaţională de Chimie de anul acesta, Vlad Băcăuanu, absolvent al Liceul Internaţional de ­Informatică din Capitală, a fost admis la prestigioasa Yale University din SUA, unde au învăţat toţi preşedinţii americani din perioada 1989-2008.

Pe lângă George H. W. Bush, Bill Clinton şi George W. Bush, au studiat la Yale şi alţi foşti şefi de la Casa Albă

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat miercuri că o vizită a Papei Benedict al XVI-lea în România va avea loc „cât de curând”, ţinând cont de durata proiectării unei astfel de vizite, iar el va efectua în luna septembrie o vizită la Vatican pentru a aborda această temă. „Atunci când, în 1999, la invitaţia preşedinţilor Ion Iliescu şi Emil Constantinescu şi a Prea Fericitului Teoctist, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat ţara noastră, gazdele au primit promisiunea revenirii Suveranului Pontif în România. Revenirea va avea loc cât de curând, la o dată ce se va stabili ţinând seama de condiţiile proiectării şi realizării unei vizite papale. Ne bucurăm să constatăm

la o întâlnire non-formală despre concursul desfăşurat, coincidenţă, tot în SUA, la ­Washington.

La olimpiada de anul acesta, elevii români au câştigat patru medalii - una de aur, două de argint şi una de bronz, palmaresul fiind superior celui de anul trecut, când Româna a obţinut trei medalii de argint şi o medalie de bronz, potrivit Ministerului Educaţiei.

Câştigător al unei medalii de

argint la ediţia precedentă, Vlad Băcăuanu, absolvent al clasei a XII-a la Liceul ­Internaţional de Informatică din Bucureşti, şi-a depăşit performanţa anterioară şi a obţinut, în 2012, medalia de aur.

Medaliile de argint de anul acesta au fost câştigate de Maria Andreea Filip (clasa a X-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Alexandru Paraschiv (clasa a XII-a/Colegiul Naţional

Ministrul de Externe: Vizita Papei Benedict al XVI-lea în România va avea loc cât de curând

zite apropiate a Papei ­Benedict al XVI-lea în ­România, cu prilejul primirii la Palatul ­Cotroceni a unei delegaţii a episcopilor catolici italieni.

Preşedintele Traian Băsescu i-a adresat Papei Benedict o invitaţie de a vizita România încă din 2008. Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi declara în ianuarie 2011 că diplomaţia română lucrează pentru o vizită a Papei în ­România, reamintind că pentru aceasta este în primul rând nevoie de o invitaţie din partea Patriarhului. „Lucrăm cu instrumentele diplomaţiei. Invitaţia trebuie să vină în primul rând din partea Întâistătătorului ­Bisericii ­Ortodoxe Române care, de îndată ce va primi acordul Sfântului Sinod în acest sens, va face demersurile”, a spus ­Baconschi atunci.

Cardinalul Gianfranco ­Ravasi, preşedintele Consiliului ­Pontifical pentru Cultură, declara, cu ocazia unei vizite la ­Bucureşti în octombrie 2011, că împărtăşeşte interesul părţii române pentru realizarea unei vizite în ţara noastră a ­Suveranului Pontif.

(William Howard Taft, Gerald Ford), fostul vicepreşedinte Dick Cheney şi secretarul de stat Hillary Clinton, soţia lui Bill Clinton. Şi ceilalţi trei elevi români medaliaţi la ediţia 2012 a Olimpiadei Internaţionale de Chimie vor pleca să înveţe în universităţi americane, întrucât ei cred că, pentru o bună pregătire, este nevoie de „un start cât mai bun”, după cum au mărturisit, miercuri,

că invitaţiile corespunzătoare sunt transmise şi că vom putea iniţia în curând, la Roma, discuţiile privind efectuarea vizitei Suveranului Pontif în România”, a declarat Marga, într-o conferinţă de presă. El a adăugat că partea română caută să rezolve împreună cu ­Arhiepiscopia Romano-­ Catolică de la Bucureşti „temele sensibile” precum lucrările la ­Cathedral Plaza şi retrocedarea bunurilor aparţinând ­Bisericii Greco-Catolice.

De asemenea, Marga a arătat că Guvernul român cooperează cu bisericile din România „la dezvoltarea învăţământului teologic, depăşind restricţiile impuse de Legea educaţiei naţionale în 2011”. „Suntem mulţumiţi să avansăm spre elaborarea Acordului general de cooperare România-Sfântul Scaun, lucrăm la înfiinţarea unei catedre de studii româneşti la Pontificio Instituto Orientale (PIO) din Roma şi

la finalizarea acordului de cooperare dintre Universitatea Bucureşti şi Universitatea Pontificală Laterană”, a menţionat şeful diplomaţiei.

Totodată, el a arătat că „vizita Papei Benedict al XVI-lea onorează superlativ orice ţară şi este un moment de istorie”, acesta fiind „una dintre cele mai mari personalităţi teologice şi culturale ale timpului nostru”, iar vizita sa în ­România reprezintă „un prilej de satisfacţie extraordinară şi de mândrie”. Marga a amintit că România şi Vatican au „poziţii convergente în promovarea libertăţii religioase, apărarea demnităţii umane şi a vieţii, a valorilor morale ferme”, iar Sfântul Scaun s-a pronunţat în favoarea integrării românilor imigranţi în societăţile occidentale, îndeosebi în societatea italiană. Şi preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa, pe 3 iulie a.c., în posibilitatea unei vi-

Sorin Blejnar şi Codruţ Marta, urmăriţi penal pentru evaziune fiscală Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar şi fostul său consilier Codruţ Marta sunt urmăriţi penal de DIICOT Braşov, într-un dosar în care cei doi sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Potrivit DIICOT, fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a cerut 3 milioane de euro pentru sprijinirea grupării infracţionale.

Miercuri după-amiază, Sorin Blejnar este la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor

de Criminalitate Organizată şi Terorism (­DIICOT) Braşov, unde procurorii îl audiază, potrivit Mediafax.

Sorin Blejnar şi Codruţ ­Alexandru Marta sunt acuzaţi în acest dosar de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală.

Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în

regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de peste 21,3 milioane de lei.

Gruparea infracţională achiziţiona motorina în regim suspensiv de la plata accizelor, declarând că aceasta va fi livrată intracomunitar în

­ olonia. În realitate, motorina P era a fost revândută prin staţiile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali.

„Sfântul Sava” din ­Bucureşti), iar cea de bronz, de George Silvian Baltac (clasa a XIIa/Liceul Teoretic „Neagoe ­Basarab” din Călăraşi).

Lotul olimpic a efectuat, înainte de concurs, un stagiu de practică în laboratoarele ­Acvatis - companie care, de 20 de ani, susţine performanţa elevilor români la chimie, după cum a declarat academicianul Marius Andruh, coordonatorul lotului. „Nu ştiu

dacă alte companii sunt atât de implicate în a susţinerea invăţământului preuniversitar”, a mai spus academicianul.

Andruh a spus despre plecarea la studii în străinătate că reprezintă un lucru firesc nu doar în rândul absolvenţilor din România, ci şi din alte ţări din UE sau din America. „Cercetarea românescă are însă nevoie de ei. În momentul de faţă, există şi în ţară, nu peste tot, condiţii pentru cercetare de bun nivel. Cercetare nu se poate face decât cu tinei talentaţi, ca ei. Nu ştiu dacă se vor mai întoarce în ţară. Dar, dacă se întorc, pot face cercetare de calitate”, a mai spus Marius Andruh.

La ediţia din 2012 a ­Olimpiadei Internaţionale de Chimie au participat 282 de concurenţi din 78 de ţări.

O grupare de hoţi de ­autoturisme de lux, anihilată de poliţiştii ­buzoieni O grupare de hoţi de autoturisme de lux care acţiona în mai multe judeţe, dar şi în străinătate a fost anihilată de către poliţiştii buzoieni, pentru prinderea a doi dintre membrii acesteia oamenii legii folosind armamentul din dotare.

Potrivit adjunctului comandantului IPJ Buzău, comisar şef Laurenţiu Pantazi, gruparea era formată din doi fraţi din P­loieşti, de 28 şi respectiv 30 de ani, şi de doi bărbaţi din ­Sibiu, cu vârste de 33 şi 38 de ani.

Conform anchetatorilor, cei doi fraţi prahoveni furau autoturisme străine şi scumpe la comanda celor doi complici din judeţul Sibiu, care preluau maşinile pentru a le dezmembra şi a le vinde piesele. Astfel, în perioada martie-iunie, hoţii ar fi furat şase autoturisme din Buzău şi alte trei din Dâmboviţa.

Ca mod de operare, furturile erau comise cu ajutorul unor dispozitive electronice care copiau şi confecţionau pe loc cheile necesare pentru a intra în autoturism şi a-l porni. Furturile erau comise la comandă de către cei doi fraţi, iar autoturismele erau livrate către complicii din Sibiu care le valorificau dezmembrate.

Reţeaua de hoţi a fost destructurată chiar în seara referendumului, când oamenii legii din Buzău au primit informaţii că doi dintre infractori, respectiv cei doi fraţi din Prahova, urmau să tranziteze judeţul cu o maşină abia furată din judeţul Vrancea.

Imediat, poliştii au realizat dispozitive de blocare pe sectorul de drum Buzău - Mizil, însă hoţii au trecut pe rând de cele două filtre. Pentru că a fost posibilă oprirea celor două maşini conduse de hoţi, poliţiştii au folosit armanentul din dotare, reuşind în final prinderea unuia dintre fraţi.

Cel de-al doilea a reuşit să scape, fugind într-o pădure din dreptul comunei buzoiene Săhăteni, după ce a abandonat maşina la volanul căreia se afla şi a avariat o autospecială a Poliţiei.

Ulterior, poliţiştii din Buzău au făcut cinci percheziţii domiciliare în Prahova şi Sibiu şi astfel au putut demonstra şi implicarea celorlalţi doi membrii ai grupării, cei care dădeau de fapt comanda pentru maşinile furate. În urma descinderilor, poliţiştii au găsit şi ridicat în vederea continuării cercetărilor un autoturism ce figura ca furat din Spania, precum şi mai multe bunuri şi documente ce proveneau de la autoturismele furate.

Trei dintre membrii grupării au fost reţinuţi, urmând să fie cercetaţi, după caz, pentru furt calificat, instigare la furt calificat, respectiv tăinuire, cel de-al patrulea hoţ fiind dispărut încă.

România

AUGUST 2012

07

Crin Antonescu rămâne preşedinte ­interimar

- Curtea Constituţională a amânat decizia privind validarea referendumului până pe 12 septembrie Curtea Constituţională a amânat, joi, până în 12 septembrie, o decizie privind referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale, au declarat surse politice. În aceste condiţii, Crin ­Antonescu rămâne preşedinte interimar până la acea dată.

Curtea Constituţională a reluat, joi dimineaţă, şedinţa pe tema rezultatului referendumului de demitere a preşedintelui suspendat, Traian

Băsescu, amânată miercuri seară după ce a solicitat informaţii MAI şi INS. Ofi c i a l i i Mi ni st erului ­Administraţiei şi Internelor declarau, pentru MEDIAFAX, miercuri seară, că instituţiei i-au fost solicitate de către Curtea Constituţională, miercuri, precizări privind numărul de persoane aflate pe listele electorale în 29 iulie şi că a fost deja comunicat că acesta este de 18.292.514. În 24 iulie, ministrul

­ dministraţiei şi Internelor, A Ioan Rus, a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18.292.514.

Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a declarat, miercuri seară, că ştia că decizia CC privind referendumul va fi luată joi, că amânarea acesteia nu îl îngrijorează şi că CC trebuie să aibă la dosar „documente originale, nu trimise la BEC”.

Traian Băsescu a făcut aceste declaraţii la plecarea de la se-

diul său de campanie.

Băsescu a spus, răspunzând unei întrebări, că ştia că decizia CC va fi joi, menţionând că nu este îngrijorat de amânare.

Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 29 iulie, anunţate miercuri de BEC.

Român în subordinea senatului.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 14 iunie.

Până atunci, preşedintele ICR era numit de către preşedintele României.

Odată cu ordonanţa, preşedintele instituţiei este numit prin votul membrilor Senatului.

Procedura de desemnare a preşedintelui ICR datează din 2003, din perioada guvernu-

lui PSD, condus de Adrian ­Năstase.

Executivul a argumentat că vrea să asigure transparenţa modului în care sunt cheltuite fondurile alocate institutului.

Criticii acestei decizii acuză însă „un derapaj de la democraţie” şi „o acţiune împotriva statului de drept”. Directorul Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici, a criticat ordonanţa guvernului şi a declarat că se teme că „soarta ICR este pecetluită”. „Nimeni nu a făcut vreo ingerinţă în ceea ce priveşte numirea de personal, dar şi în ceea ce priveşte programele derulate sau formulele culturale promovate.

Trecerea ICR în subordinea Senatului “este constituţională” Judecătorii de la Curtea ­Constituţională au decis că ordonanţa de urgenţă a guvernului privind trecerea Institutului Cultural Român în subordinea Senatului este constituţională.

Judecătorii de la Curtea ­Constituţională au decis cu majoritate de voturi că trecerea Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului este constituţională. În urma votului curţii, preşePeste 7.100 de locuri de muncă sunt declarate vacante în perioada 2-8 august, cele mai multe fiind disponibile în ­Capitală şi în judeţele Cluj, Iaşi, Timiş şi Vâlcea, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Astfel, conform datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele ANOFM sunt înregistrate, în prezent, 7.118 locuri de muncă. În judeţul Cluj sunt disponibile 843 de posturi, în Iaşi - 573, în Bucureşti - 493, în

dintele Institutului ­Cultural Român, Horia - Roman ­Patapievici, a declarat agenţiei Mediafax că întreaga conducere a institutului va demisiona, după „rezolvarea câtorva chestiuni de gestiune punctuală, legată de reducerea severă a bugetului” institutului.

Guvernul Ponta a emis la jumătatea lunii iunie o ordonanţă de urgenţă care prevedea trecerea Institutului Cultural

România: Peste 7.100 de locuri de muncă, disponibile în perioada 2-8 august judeţul Timiş - 353, iar în Vâlcea - 292.

Cele mai puţine locuri de muncă vacante sunt înregistrate în judeţele Bacău (16), Mehedinţi (13) şi Caraş-­ Severin (unul).

Potrivit ANOFM, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 577 locuri de

muncă, pentru meseriile de inginer şi subinginer (inginer de sistem în informatică - 28, inginer mecanic - 25, inginer construcţii civile, industriale şi agricole- 23 etc.), asistent medical generalist - 29, programator - 27, consilier vânzări asigurări - 22, consultant în informatică -18 etc.

Pentru studii medii sau profesionale şi pentru lucrătorii necalificaţi sunt disponibile 6.541 posturi, cele mai multe fiind pentru confecţionerasamblor articole din textile (621), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (417), muncitor necalificat în industria confecţiilor (383) şi şofer autocamion/ maşină de mare tonaj (260).

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http:// lmv.anofm.ro/index_lmv. php unde pot vedea locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii, precum şi persoanele de contact cărora le pot solicita informaţii suplimentare, precizează ANOFM.

Claudiu Săftoiu va propune C ­ onsiliului de Administraţie al TVR demiterea ­Comitetului Director Claudiu Săftoiu, preşedintele-director general al SRTv, va propune Consiliului de ­Administraţie al TVR demiterea Comitetului Director (CD) al instituţiei, solicitarea fiind întemeiată pe analiza rapoartelor de activitate ale membrilor CD pe ultimele 6 luni, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX. „Preşedintele-Director General (PDG) al TVR, Claudiu ­Săftoiu, a solicitat demisia membrilor Comitetului ­Director (CD) al televiziunii publice. Solicitarea a fost făcută în şedinţa CD de azi, 2 august 2012, şi a fost întemeiată pe analiza rapoartelor de activitate ale membrilor CD pe ultimele şase luni. Constatând refuzul acestora de a demisiona, PDG al TVR va propune, în şedinţa Consiliului de Administraţie (CA) de mâine, 3 august, demiterea actualilor membri ai CD şi numirea unui Comitet Director interimar”, se spune în comunicatul remis MEDIAFAX de reprezentanţii Televiziunii Române.

Potrivit comunicatului, ­Televiziunea Română va avea nevoie în viitorul apropiat de un nou Comitet Director, pentru a implementa proiectul de redresare economică a TVR, elaborat în concordanţă cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 33/27 iunie 2012. În prezent, membrii CD al TVR sunt: Titi Dincă, director Direcţia Artistică şi de ­Producţie, Horia Romanescu, director Strategie Programe, Horia Cazan, director ­Direcţia ­Tehnico-Administrativă, şi ­Cipriana Voicu, director ­Direcţia Economică.

Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române este alcătuit din: Claudiu Săftoiu, Anne Jugănaru, Claudiu ­Brînzan, Cristian Niţulescu, Lucia ­Hossu Longin, Irina Radu, ­Nicoleta Nicolicea, Nagy ­Zoltan Levente, Raico ­Cornea, Romina Gabriela Surugiu, ­Gabriel ­Tufeanu, V­alentin ­Nicolau şi ­Sorin Burtea. ***

08

Spania

AUGUST 2012

Fotbal: Spania termină turneul olimpic fără gol marcat

Deja eliminată din competiţie după primele două meciuri, Spania, una dintre favoritele la medalia de aur, a părăsit turneul olimpic de fotbal fără a reuşi să marcheze vreun gol. În ultima partidă disputată în cadrul grupei D, ibericii au încheiat la egalitate, scor 0-0, împotriva Marocului, rezultat în urma căruia a fost pecetluită şi eliminarea africanilor.

Din această grupă, în sferturile de finală vor merge Japonia şi Honduras, care au remizat de asemenea fără goluri în meciul direct de pe City of Coventry Stadium.

Din postura de ocupantă a primului loc, echipa asiatică a evitat Brazilia în faza urmă-

toare, niponii jucând împotriva Egiptului, la M ­ anchester. În schimb, naţionala ­Hondurasului va avea o misiune aproape imposibilă, urmând să dea piept cu ­Brazilia, marea favorită a competiţiei, la Newcastle. În grupa B, Mexic şi-a asigurat primul loc şi calificarea în sferturi, după victoria cu 1-0 obţinută în faţa Elveţiei, pe Millennium Stadium din Cardiff. Unicul gol al partidei a fost înscris de Oribe Peralta, în minutul 69.

Cealaltă echipă din grupa B care va fi prezentă între primele opt ale turneului olimpic este Coreea de Sud, care a terminat la egalitate, scor 0-0, în faţa Gabonului, pe Wembley.

Clasament final grupa B: 1.Mexic 7p, 2.Coreea de Sud 5p, 3.Elveţia 2p, 4.Gabon 1p.

Clasament final grupa D: 1.Japonia 7p, 2.Honduras 5p, 3.Maroc 2p, 4.Spania 1p. ***

Spania: Incendii devastatoare în Castilia-La Mancha Un nou incendiu de pădure a izbucnit, miercuri, în centrul Spaniei, în regiunea Castilia-La Mancha, provocând evacuarea a peste 260 de persoane, au anunţat responsabilii regionali.

Focul s-a izbucnit în apropiere de satul Chequilla, în

Spania şi Italia aşteaptă intervenţia Băncii Centrale ­E u r o p e n e

parcul forestier Alto Tajo, a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului regional al Agriculturii, citeaza AFP. La sfârşitul zilei, a declarat acesta, aproximativ 100 de persoane fuseseră evacuate din Chequilla şi alte 165 din

Alcoroches.

Doisprezece avioane şi elicoptere au participat la stingerea focului, sprijinind zecile de vehicule de pompieri de la sol.

Riscul de incendiu este foarte ridicat în această vară în Spania unde solul este

uscat după o iarnă fără ploi, cea mai secetoasă din ultimii aproximativ 70 de ani.

Cel mai devastator dintre aceste incendii a ars 50.000 de hectare de vegetaţie, la începutul iulie, în regiunea Valencia. ***

Banca Centrală Europeană este aşteptată să intervină astăzi când are programată şedinţa de politică monetară în special pentru a salva Spania ale cărei costuri de împrumut sunt la cote istorice. Decizia BCE de astăzi este considerată decisivă pentru două state din zona euro, economii importante în Eurozonă. aflate în mare dificultate: Spania şi Italia.

Preşedintele Băncii Centrale

Europene Mario Draghi se află sub presiunea intensă a investitorilor, a unor lideri europeni şi chiar a Statelor Unite. Toţi se aşteaptă ca el să acţioneze în conformitate cu recenta declaraţie a sa potrivit căreia „va face orice e nevoie pentru salvarea euro”, notează ­Financial ­Times care apreciază că acesta este „cel mai mare test” şi pentru Draghi din cele nouă luni ale mandatului său la şefia BCE. Costurile de împrumut pentru Spania - 7,6% randament la titlurile pe 10 ani - sunt la nivelul la care alte state cu probleme din zona euro, Grecia sau Irlanda au fost nevoite să ceară ajutorul UE şi asistenţă financiară internaţională Semnalele dispre marile capitale europene legate de ce decizie ar trebui să ia BCE astăzi sunt însă diferite. În timp ce Parisul şi Roma au salutat determinarea BCE, Berlinul are voci puternice de altă părere. Reuniunea Băncii Centrale ­E uropene din 2 august este anunţată drept crucială pentru ­Spania şi Italia, state care aşteaptă ajutor. Ea va fi mai ales momentul în care vom afla cine, dintre cancelarul Merkel sau preşedintele

Bundesbank, decide poziţia germană în faţa crizei, notează în ediţia de astăzi La Vanguardia, preluată de Presseurope. „Draghi s-a plasat din păcate într-un colţ”, a declarat Pavan Wadhwa analist pentru JP Morgan, citat de FT. „BCE are nevoie să-şi demonstreze credibilitatea ... În caz contrar, Draghi va pierde teren”. Reuters descrie că miza cea mai importantă a deciziei BCE de astăzi este reactivarea programului BCE de cumpărare de acţiuni pentru Spania şi Italia în tandem cu fondurile de salvare la dispoziţia zonei euro. Acţiunea va dura însă cel puţin cinci săptămâni avertizează FT. Marea dilemă a Europei în această problemă este, notează Reuters, prea puţină acţiune acum va genera probleme mai mari mai târziu.

Cu alte cuvinte dacă nu vor scădea costurile de împrumut pentru Spania şi Italia forţîndu-le să ceară ajutor, cele 500 de miliarde de euro - capacitatea de împrumut a fondului de salvare, aşa numitul Mecansim pentru ­Stabilitate Europeană (MES) ar avea nevoie de fonduri suplimentare. ***

En español

AUGUST 2012

09

PROGRAMACIÓN MES DE ­AGOSTO / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA 04/08/2012 07/08/2012 11/08/2012 Del 16 de agosto al 4 de septiembre 18/08/2012 23/08/2012 24/08/2012 25/08/2012 29/08/2012 30/08/2012

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”.

11:00 – 12:30 “Herramientas para la búsqueda de empleo en verano”: Taller de empleo.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.

Consultar horario del Centro

“100 latinos”: Exposición fotográfica.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”. “¡No olvides tus raíces!” (II): Taller de conversación en rumano para niños de 11:00 – 12:00 14 a 18 años (Previa inscripción)*.

12:00 – 13:00 “¡Ya es verano!”: Actividad infantil con globos de agua.

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería.”

13:00 – 14:00 “Una receta divertida” (II): Taller infantil de cocina. “¡Conoce Madrid Junior!”: Visita al Museo Casa Natal de Cervantes de 10:00 Alcalá de Henares.*

*Sujeto a condición de que haya un minino de 6 niños inscritos.

Nota: Todas las actividades son gratuitas.

Program: Horario de atención al público:

De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

DÍAS

HORARIOS

De lunes a viernes De lunes a jueves De lunes a jueves Sábado

10:00 – 14:00 10:00 - 15:00 11:00 – 16:00 10:30 – 13:30

Orientación laboral individual (por orden de llegada) Atención jurídica individual (por orden de llegada) Atención psicológica individual (con cita previa) Curso de escultura para adultos.

De lunes a jueves

15:30 – 17:00

“Cine infantil para todos”: Tarde de cine para niños.

De lunes a jueves Martes y jueves De lunes a jueves

15:00 – 16:00 12:00 – 13:00 15:00 – 17:00 Consultar horario del centro Consultar horario del centro Consultar horario del centro

“Un mundo de mil colores”: Taller infantil de dibujo.

Clases de rumano para niños rumanos de 7 a 12 años.

Campamento urbano

De lunes a sábado Lunes a sábados Lunes a sábados

ACTIVIDADES PERMANENTES

Acceso a Internet Acceso a la Biblioteca Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

AGENDA CULTURAL Los retratos de los 100 Latinos Madrid 20112012 se exhibirán en el ­Centro Hispano - Rumano de C ­ oslada del 16 de agosto al 4 de septiembre 100 Latinos Madrid identifica, selecciona y reconoce la labor de todos aquellos latinoamericanos que con su esfuerzo, creatividad, inteligencia y emprendimiento contribuyen al desarrollo económico, social y cultural de España.

Los 100 Latinos son 100 personas, 100 historias, 100 ejemplos de superación que llegaron un día a España en busca de un sueño. 100 figuras latinoamericanas residentes en Madrid escogidas por su carácter emprendedor, su espíritu de lucha, su esfuerzo y sus logros en España. Cada uno de ellos enriquece la imagen de su país y del inmigrante latinoamerica-

no gracias a su trabajo y talento. Representan un halo de esperanza para los miles de inmigrantes que luchan día a día por mejorar sus condiciones de vida y la de sus familiares.

Entre ellos, figuran algunos de los nombres más representativos de la sociedad española y latinoamericana como: Mario Vargas Llosa, Alfredo Di Stéfano, Carmen Posadas, Ariel Rot, Alaska, Ángela Carrasco, Carmen Posadas, Radamel Falcao García, Carlos Baute, etc.

Los retratos y perfiles de los 100 Latinos se han exhibido en el Metro de Madrid, y recorrerá los 17 Centros de Participación e Integración de la ­Comunidad de Madrid y en octubre estará en el Aeropuerto de Madrid, Barajas.

El proyecto, que lleva ya cuatro ediciones, está

respaldado por la experiencia y la trayectoria de la Asociación Fusionarte y está subvencionado por la Consejería de Asuntos ­Sociales de la Comunidad de Madrid.

Idea original y Presidenta Fusionarte: Verónica Durán Castello.

Producción y Dirección 100 Latinos: Lina C. Echeverri Osorio Fotógrafías: Javier ­Schejtman, John Rojas-Uribe, Fernando Rubio, Paula ­Ospina

Lina C. Echeverri Directora 100 Latinos ­Madrid Los seguidores pueden nominar a sus candidatos en la web 100latinos: www.100latinos.com

10

Diaspora

AUGUST 2012

Dan Luca - Bruxelles Într-un recent articol publicat de Foreign Policy România, am grupat principalele idei evidenţiate de materialele primite de la prietenii mei români din Bruxelles, experţi în domeniul afacerilor europene, despre potenţialul european al României contemporane.

Le mulţumesc încă o dată tuturor pentru contribuţia pe care au avut-o la acest blog. ***** Pe fondul crizei politice şi economice locale, un grup de concetăţeni din Bruxelles ne amintesc potenţialul european al României contemporane. Încă de acum 16 ani, când am înfiinţat asociaţia „Casa ­Europei”, mi-am propus crearea unei legături reale între cetăţeni şi factorii de decizie de la Bruxelles. Implicarea activă în problemele europene necesită crearea structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv.

Pentru a dinamiza şi mai mult comunicarea pe axul Bruxelles-România, am lan­ sat un blog, care cuprinde acum peste 1.000 de mesaje despre impactul structurii comunitare asupra calităţii vieţii din România.

La 5 ani de la primul mesaj am dorit publicarea unor idei formulate de experţi în domeniul afacerilor europene din Bruxelles, sub semnătura acestora. Pe tema “UE. ­România. Evoluţie”, o serie de români au contribuit cu articole ce aduc clarificări despre potenţialul european al României contemporane.

Principalele idei sunt reflectate sub forma acestui articol.

1. România în UE – statutul prezent “Deşi cinci ani de zile s-au scurs de la momentul în care România era primită în rândul statelor membre UE, cu toate acestea ea continuă

Românii din Bruxelles, despre evoluţia României în UE să se afle sub atenta monitorizare a Uniunii şi să fie supusă unor condiţionalităţi procedurale, aplicabile postaderare, cum ar fi celebrul mecanism de cooperare şi verificare din domeniul justiţiei. Totodată, România se confruntă şi în prezent, cu o serie de dificultăţi în procesul său de aderare la spaţiul Schengen sau cu un acces limitat la piaţa forţei de muncă din câteva state UE. Însă obstacolele nu se opresc aici: politica de coeziune reprezintă un alt punct vulnerabil în evoluţia României” (Roxana Rizea - Grupul Parlamentar al Socialiştilor şi Democraţilor în Parlamentul European). “În toţi aceşti ani, s-a construit un întreg eşafodaj care să încerce să ofere întâi credibilitate şi apoi identitate unui nou membru. Cu o ­Reprezentanţă Permanentă de calitate, în care se regăsesc mulţi oameni competenţi şi entuziaşti, cu un Minister de Externe cu o politică previzibilă şi un interes crescând la cel mai înalt nivel politic, România a început să înveţe regulile jocului european.

S-au identificat câteva dosare cheie, în care există un interes strategic şi au început să apară şi primele succese. S-a învăţat arta “cros-aliantelor” în Consiliu cu alte state membre. S-a îmbunătăţit cooperarea între actorii româneşti prezenţi în Bruxelles - Reprezentanţa şi eurodeputaţi. Au existat poziţionări foarte vizibile pe dosare gen Schengen, Marea Neagră, energie care au început să dea semnalul că România se află în plin proces de a îşi construi o identitate de membru al unei Uniuni” (Raluca Ivănescu). “Ţara noastră conştientizează că are un număr important de voturi în Consiliul ­European şi are o voce puternică la masa negocierilor, atât la nivel tehnic, cât şi la cel politic. „Coordonarea” este cuvântul cheie

pe care România l-a înţeles şi acţionează în consecinţă (vezi crearea grupului Prietenii Coeziunii la iniţiativa ­Bucureştiului). Comunicarea continuă a Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE cu ministerele de resort şi coordonarea acestora duce la conturarea unei poziţii coerente a României la nivel european, lucru care îi oferă credibilitate şi îl face un partner de încredere în cadrul negocierilor. (în cadrul Consiliului se formează alianţe între statele membre, pentru obţinerea intereselor naţionale)” (Raluca Norel – Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE).

2. Evoluţia ca implicare “România, ca parte a ­Uniunii Europene, are, şi mai mult decât înainte, şansa unei noi dinamici, a unei noi perspective, a unei noi poziţionări, a unei noi dimensionări – una europeană, în sens asumat.

De astă-dată, şansa unui actor mai implicat pe scena evenimentelor mondiale, nu doar aceea de observator mai degrabă – la nivel politic, social, cultural, economic” (­Camelia Nistor) “România este în prezent conectată la evoluţiile europene, ca stat membru UE. ­Participă la dezbaterile politice şi legislative de la Bruxelles, din cele două legislative europene – Parlament şi Consiliu.

Propune, negociază, se asociază cu alte state în chestiunile de interes. Votează. Membrii din România ai Parlamentului European încearcă să fie activi”. “Pentru a profita la maximum de această potrivire a termenilor România. UE. Evoluţie, cred că este necesară îndeplinirea unor condiţii. În primul rând, mă gândesc la conştientizarea importanţei acestei a doua surse de politici şi legislaţie pe care o reprezintă Bruxelles-ul şi încercarea din partea beneficiarilor publici şi privaţi din România să contribuie

deopotrivă la fasonarea regulamentelor, a directivelor, a strategiilor în conformitate cu interesele lor legitime.

Evolutiv” (Raul Rădoi - coordonator GrupRomania, grup de reflectie apolitic, de profil tehnic cu o componenta tripartită, la reuniunile sale participând experţi români din sfera instituţiilor comunitare a mediului guvernamental şi din sectorul privat).

“Companiile româneşti sunt încă foarte puţin prezente pe piaţa europeană. Ne-am bucurat ori de câte ori am putut să punem o cărămidă la imaginea pozitivă a ­României.

De 20 de ani, SIVECO, firma în care lucrez, are puterea, prin oamenii ei, să facă proiecte mari şi frumoase, care influenţează destine şi aduc progres. Avem foarte mulţi programatori, experţi în IT, creativi, inteligenţi, apreciaţi. Cu ei construim punţi între ţări. Din 2009, furnizăm servicii pentru Comisia Europeană” (Ştefan Morcov - Vice-Preşedinte SIVECO România).

“Regiunile din România, dacă ar avea o reprezentanţă aici, ar putea afla live despre parteneriate posibile, despre fonduri disponibile, despre procedurile legislative cu efecte cruciale. Companiile din România au nevoie să afle legile care le vor afecta producţia şi mecanismele înainte de a fi transpuse în România, nu doar pentru că au o şansa de a participa activ la crearea legii ci şi pentru că ar avea mai mult timp să îşi planifice totul în concordanţă cu noua legislaţie” (Andreea Per). Însă, încă “sunt atâtea domenii de interes, unde fie nu contăm deloc în discuţia şi în negocierea europeană, fie sunt subiecte pe care nu suntem capabili să le aducem mai în faţă, deşi am fi în avantaj” (Magdalena Moreh – corespondentul TVR la Bruxelles).

3. Dezvoltări în curs „Investiţiile în cercetare şi

inovare reprezintă o componentă importantă a reacţiei la provocările ridicate de globalizare şi competitivitate internaţională. Unul din obiectivele majore ale ­Uniunii Europene este de a crea o piaţă unică europeană pentru cercetare, în cadrul căreia cunoştinţele, cercetătorii şi tehnologia să poată transcede graniţele în mod similar cu bunurile, persoanele, serviciile şi capitalul. Aceasta reprezintă cea de-a „cincea libertate”, libera circulaţie a cunoaşterii spre zonele unde este cel mai bine utilizată şi valorificată. Acesta reprezintă un alt potenţial de creştere pentru România, întrucât toate aceste inovaţii au o sferă foarte largă de implementare cu impact direct asupra productivităţii şi competitivităţii în domenii precum administraţia publică, sisteme de sănătate sau educaţie” (Raluca Anghel).

“La aderarea la Uniunea ­Europeană, în ianuarie 2007, România şi-a anunţat intenţia de a trece la zona euro în 2014. În momentul de faţă, acest obiectiv a fost amânat pentru anul 2015. Cu toate acestea, este puţin probabil ca România să adopte euro în anul 2015” (Roxana ­Moldovan).

4. O altfel de evoluţie “Am intrat în UE. S-au deschis căile de comunicare pe mai multe nivele. Politic am devenit mai vizibili dacă încă nu activi. Cultural însă am deschis o uşă spre o ţară care nu era cunoscută, înţeleasă vizitată. Îmi aduc aminte vorbind la un vernisaj despre arta modernă, printre care şi despre sculptori. Cu binevoie, un belgian mi-a sugerat un sculptor francez foarte interesant … Bran-co-si. Am întrebat ‘Brâncuşi’? Exact! Încet dar sigur anecdotele de felul acesta au scăzut.

Am câştigat Palme d’Or. Un film românesc – poate nu neapărat desprins de politicul

vieţii ante-’89 – dar filmul, regizorul, actorii, toţi români.

Apoi au început expoziţiile – ­Grigorescu la Bruxelles, arta comică română la Muzeul Bandei ­Desenate. Au început lansările de carte – ­Cărtărescu în flamandă. Încet dar sigur ‘exoticul’ s-a transformat în descoperirea unui nou membru UE. Aşa cum şi noi, românii de la Bruxelles descopeream la început alte ţări UE nu neapărat prin politică, dar prin particularităţile ţărilor respective” (­Andreea Gulacsi).

5. Un nou început?

“S-au schimbat multe şi cred că realitatea este ceva mai bună decât ceea ce citim în presă sau vedem la televizor (o paranteză - acest lucru este valabil în general - l-am observat în legătură cu imaginea pe care o avem asupra Americii, dar şi imaginea americanilor de rând despre Europa). Cu toate acestea, rămân extrem de multe ineficienţe, anormalităţi şi iraţionalităţi în funcţionarea de zi cu zi a societăţii şi a administraţiei publice. Şi încă nu ne găsim locul şi mai ales direcţia în această lume” (Titus P ­ oenaru – consilier politic la Parlamentul European). “În viitor, o persoană în căutare de informaţii despre România ar putea găsi următorul rezultat: O republică parlamentară democratică situată în Estul ­Europei şi caracterizată prin: inovaţie şi avans tehnologic, prosperitate economică în multiplele sectoare economice, un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi un sistem educaţional eficient, ancorat la realitatea externă, cu societăţi comericale competitive la nivel european şi internaţional, activitate intensă de comerţ, relaţii diplomatice puternice, un actor important pentru ­Uniunea ­Europeană” (­Raluca Anghel)”.

Rubrica permanentă

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (IV) Dan Caragea - Critic literar Portugalia

„trafic” sau „trafic” Lumea pleacă în concediu, elevii şi studenţii sunt în vacanţă, aşa că se dau informaţii despre „trafic” cu mare frecvenţă la radio şi televizor.

Cum urmăresc mai multe posturi, aud pronunţii diferite: când trafic (ca în franceză), când trafic (mai autohton, prin presiunea sistemului fonetic al limbii române şi, poate, a omniprezentei anglofonii).

Dicţionarele noastre au şovăit şi ele. DEX-ul, din 1998, recomanda TRAFÍC, după pronunţia franceză, deşi mă îndoiesc că mai eram filofrancezi în anii aceia. NODEX-ul, din 2002, autohtonizează pronunţia şi recomandă: TRÁFIC. Împăciuitor, în acord cu tranziţia, DOOM-ul, din 2005, decide că ambele pronunţii sunt în variaţie liberă, adică legitime: tráfic / trafíc s. n., pl. tráficuri / trafícuri.

Când devenisem aproape convins că românii vor spune „trafic”, pentru că este o adaptare firească, iată că surpriza îmi vine de la doi simpatici prezentatori de ştiri de la „Realitatea” care pronunţă aproape constant trafic, foarte franţuzeşte, deşi, cel puţin o dată, am auzit, de la aceleaşi

persoane, şi „trafic”. Asta e!

Se pare că prezicerile lingvistice încep să semene cu cele meteorologice. Oare va fi definitorie atracţia dinspre „ibric, calic, batic” sau dinspre „caspic, baltic, grafic”?

Curios… deşi tot din franceză, nu am auzit pe nimeni spunând „grafic”, aşa că povestea noastră rămâne în coadă de peşte. „taxi” sau „taxi” În chestiunea taximetrelor este clar: toate dicţionarele recomandă pronunţia după franceză, „taxi”, cu accentul pe „i”, dar aproape toată lumea spune „taxi”. Nu putem însă să nu vedem o oarecare conciliere între români şi dicţionarele lor. Să privim atent recomandarea ortoepică: „taxí s. n., art. taxíul; pl. ta-

xíuri”. Dacă aud cu preponderenţă „să iau un taxi”, trebuie să recunosc că se aude, la fel de des: „numai vine taxiul ală nenorocit” sau „nu sunt taxiuri la ora asta”. Va să zică la singularul articulat şi la plural, unde mai creştem cu o silabă, stăm bine. Singularul nearticulat ne dă de furcă şi să nu ziceţi că romgleza nu şi-a vârât, ca de obicei, coada…

Ba eu cred că şi pensula pentru că prea sunt toate vopsite în yellow…. „prevedere” sau „prevedere” Oricât s-a scris, spus şi atras atenţia, mulţi români dislocă incredibil accentul acestui cuvânt de mai multe decenii.

Degeaba spunem: „Gândiţivă la vedere, la ochii dumneavoastră!”. Nimeni nu spune: „mi-a slăbit vederea”, cu

LIVIU REBREANU Puşa Roth - Bucureşti (continuare din numărul anterior) În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oară la o şedinţă a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu, din care mai făceau parte Ion ­Minulescu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail Săulescu, Mihai Sorbul. Rebreanu pregătise o nuvelă pentru această primă întâlnire, pe care însă nu a apucat să o citească.

Ulterior a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu prin care justifica faptul că nu l-a invitat să-şi citească nuvela: „Iartă-mă că aseară am uitat de nuvela dumitale. E drept că, chiar de nu aş fi uitat, n-aş fi vrut să te expun la un nesucces, neştiind calităţile ei de mai înainte. Astăzi însă am citit-o şi te felicit, e foarte interesantă povestea şi cu însemnate calităţi literare.

Vrei s-o public în «Convorbiri critice»?”

La 25 octombrie 1910 a debutat în revista „Convorbiri critice” cu nuvela Volbura dragostei (Cântecul iubirii). Ea a deschis şirul unei însemnate colaborări: Proştii, Culcuşul, Golanii, Dintele (1910). A început să primească scrisori de încurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproape de ce scrie, l-a invitat acasă şi s-a oferit să-l ajute să primească o

slujbă la un ziar.

A fost angajat la „Ordinea”, unde redactor-şef era Ştefan Antim: în Răscoala apare ca personajul Antimiu. A fost secretar de redacţie la „­Falanga literară şi artistică”, condusă de Mihail ­Dragomirescu, funcţie pe care a deţinut-o şi la „­Convorbiri critice”, funcţii mai mult onorifice.

La Orăştie, la „Librăria naţională”, condusă de Sebastian ­Bornemisa apare volumul de debut Frământări, ce cuprindea producţii literare tipărite în revistele „Luceafărul” şi „Convorbiri critice”: Dintele, ­Lacrima Glasul inimii, ­Culcuşul, Ofilire, Răfuiala, N­evasta, Golanii, Cântec de dragoste (Cântectul iubirii), Proştii, Filibaş (Ocrotitorul). În toamna anului 1910 se afla într-o situaţie materială precară. A avut convingerea că nu stăpâneşte cum se cuvine limba literară românească: „A trebuit să-mi dau seama că, dacă vreau să realizez ceva trebuie să nimicesc în prealabil, în sufletul meu şi în mintea mea, tot ce mi-au împrumutat atâţia ani de mediu străin, tocmai la vârsta cea mai accesibilă tuturor influenţelor, şi că aceasta nu se poate împlini cu adevărat decât acolo unde voi respira o atmosferă românească, absolut pură şi ferită de miasmele de până ieri, adică în Ţară şi mai ales în Bucureşti. Întâiul meu contact cu literaţii români s-a efectuat cu prilejul unui congres al Astrei la Sibiu, unde am fost trimis ca gazetar român. Profitând de această unică ocazie, am şi trecut din-

coace, la Bucureşti.”

La Bucureşti scriitorul a întâmpinat greutăţi financiare dar şi de adaptare: „Am sosit cu 300 de lei în buzunar... Şi aici... aici... aici începe un capitol întunecat al vieţii mele, o epocă grea, de luptă dârză cu mizeria şi pasiunea de scriitor. [...] Am venit în contact cu toţi corifeii literaturii de atunci. Gârleanu mai ales era marele prozator al epocii. În vremea aceea, am încercat acest gen nou de nuvele, care nu prea era înţeles de gingaşii povestitori din jurul meu. Până atunci, nuvela era un fel de anecdotă, scrisă viu, curgător, cu înflorituri de stil, dar fără nici o preocupare a fondului sau a conflictului psihologic.”

Anul 1911 şi l-a dedicat teatrului. Astfel, împreună cu dramaturgul Mihail Sorbul, scoate revista „Scena”, dar apar doar 10 numere. În luna aprilie a aceluiaşi an a fost numit secretar al Teatrului Naţional din Craiova şi devine un colaborator de bază al lui Emil Gârleanu, la acea dată directorul instituţiei.

Până în 1912, va avea îndeletniciri diverse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitară; de la traducerea unor piese (Hoţii de Schiller şi Ofiţerul de Franz Molnar) la pregătirea revistei bilunare „Teatrul”.

O lună mai târziu, la Teatrul din ­Craiova soşeşte şi Ştefana (­Fanny) Rădulescu, viitoarea soţie a scriitorului, care va debuta pe 9 octombrie în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu. Îşi continuă activitatea literară scriind şi publicând nuvele. Astfel, în luna septembrie la Iaşi, în revista „Viaţa

românească”, apare nuvela Filibaş Ocrotitorul; o versiune anterioară (Mâna) fusese terminată, la 20 mai, în ­Bucureşti.

Pe data de 11 noiembrie, la Orăştie, revista „Cosânzeana” deschide şirul colaborărilor cu Liviu Rebreanu, publicând pentru început Proştii, la un an după tipărirea în „Convorbiri critice”, urmată de reeditări, în 1912–1913. În 1912 apar: Idilă de la ţară, schiţă neglijată la alcătuirea volumelor, iar în 1913 Armeanul, Armeanca şi clubul, pe care o va prelua în volum cu titlul Idilă de la ţară, fără legătură cu nuvela cu acelaşi titlu. În anul 1912, în „Almanahul Societăţii Scriitorilor ­Români” apare poemul în proză ­Mărturisire (amintit de Fanny ­Rebreanu, în volumul Cu soţul meu, ca discretă cerere în căsătorie); proza este o prelucrare a unui text maghiar, Strófak (Strofe), aparţinând prietenului său Szini Gyula.

Pe data de 20 aprilie publică schiţa Strănutarea în revista „Flacăra”, condusă de ­Constantin Banu. În paginile primei serii, vor mai apărea: Vrăjmaşii, Baroneasa şi Dumnezeu (1912); în a doua serie a revistei, Rebreanu publică Omul mic şi oamenii mari (1921), La urma urmelor (1922). Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volume. Devine colaborator permanent al revistei „Rampa” în lunile noiembrie şi decembrie, luni de vârf. În 1913 în timp ce desfăşura o susţinută activitate de cronicar teatral, lucrează la romanul „Zestrea ” „înaintând dificil în

AUGUST 2012

11

accent pe primul „e”. Totuşi, când este vorba de o formă derivată, „prevedere”, adică: PREVEDÉRE, prevederi, s. f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicaţie, dispoziţie dintr-un tratat, dintr-un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de măsuri privitoare la acordarea asistenţei sociale unor persoane care şi-au pierdut capacitatea de muncă sau minorilor rămaşi fără susţinători. 2. Prudenţă, precauţie. – V. prevedea.

Auzim, „prevedere” şi „prevederi” încă destul de des.

Sincer, nu ştiu dacă ne vom lecui, aşa că în privinţa asta prefer să tac şi să fiu prevăzător. „servici” sau „serviciu” De multă vreme, majoritatea

românilor spun „că se duc la servici”, „că au necazuri la servici”. Mai de curând, o dată cu vertiginoasa circulaţie a cuvântului „job”, a apărut şi o subtilă diferenţiere semantică între „serviciu” şi „job”, care mai înseamnă şi „afacere cu caracter privat sau oficial”.

Să ne întoarcem la dilema noastră. Bănuiesc că preferinţa românilor pentru forma mai scrută „servici”, deşi incorectă, este „cerută” de „arici, păcălici”, deşi spunem „capriciu, indiciu”. Acest fenomen se datorează într-o mare măsură grabei de a ajunge la „servici” (sic!), dar şi faptului că se face probabil o separare semantică între munca cea de toate zilele şi „serviciu militar”, „serviciu de masă” sau „a avea serviciul”, în sport, de pildă, unde forma scurtă nu se aude. În ceea ce mă priveşte, lucrurile vor rămâne aşa pentru multă vreme, noi mai cultivaţi în ale limbii tot nu vom fi, chiar dacă unii ca mine şi-au asumat în serios serviciul păstrării pronunţiei corecte.

acţiune”, după spusele autorului, însă din această versiune nu s-a păstrat nimic. Din luna iulie, după intrarea României în cel de-al doilea război balcanic (10 iulie), se angajează ca reporter la „Adevărul”, de unde va fi concediat la sfârşitul războiului. Pe 25 august publică schiţa Taclalele (retipărirea schiţei ­Vrăjmaşii), în revista „­Universul literar”. Aici vor fi retipărite, de regulă cu titlul schimbat, vechi schiţe şi nuvele, originale şi „prelucrate”, în 1913, 1914, 1915. Publică şi câteva inedite: Santinela (1913); Războiul. Însemnările unui sublocotenent; O scenă (ambele în 1914); Întâiul gropar (1926). Pe 7 decembrie schiţează un nou proiect: Răscoala, dramă în patru acte.

Pe 29 ianuarie 1914, apare un nume nou printre titlurile de până acum, Ion. Roman. L. Rebreanu (notaţie datată pe verso-ul unei file oarecare; cf.

Arh. L.R., II, ms. 1). Pe data de 31 iulie la Bucureşti apare cotidianul „Ziua”, sub conducerea lui Ioan Slavici. Aici Rebreanu va publica, folosindu-se de pseudonime, cronici dramatice.

17 septembrie este data la care începe piesa Jidanul, în trei acte, cu tematică semită. Pe 21 şi 28 septembrie publică în „Universul literar” studiul ­Revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan, care anticipă romanul Crăişorul. În octombrie-noiembrie devine redactor la „Scena”. În anul 1915 scrie povestirea istorică Horia, Cloşca şi Crişan.

Pe 26 august termină nuvela Hora morţii. În aprilie 1916, apare la ­Bucureşti volumul de nuvele şi schiţe Golanii, cu o prefaţă semnată de Mihail ­Dragomirescu, la Editura „H. Steinberg”. Cartea reia majoritatea pieselor incluse în volumul Frământări (1912), dar şi trei inedite: Proş-

tii, Cerşetorul şi Pozna. În nr.

13 din „Biblioteca Căminului” apare volumul Mărturisire: Din această perioadă datează prima versiune a romanului Pădurea spânzuraţilor. În 27 august 1916 reia lucrul la romanul Zestrea, iar pe data de 5 noiembrie termină nuvela Catastrofa.

La data de 27 septembrie, la Bucureşti, apare cotidianul „Scena”, în care Rebreanu va publica articole de teatru. Pe data de 23 ianuarie 1918, în Bucureştiul ocupat de trupele germane, în ziarul „Lumina”, condus de Constantin Stere, publică schiţa Bibi (manuscrisul este datat 19 august 1915 şi poartă dedicaţia „Pentru Puia, când va fi mare”). Tot aici, în lunile februarie şi martie, vor mai apărea: Norocul, Soacra Sfântului Petru.

Din data de 1 august datează primul plan detaliat al romanului Şarpele, pornind de la drama poeţilor Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel, ambii îndrăgostiţi de Natalia Negru. Proiectează un volum de nuvele, anticipând, prin atmosferă, problematica romanului ­Pădurea spânzuraţilor.

Pe data de 18 decembrie începe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). Pe data de 20 februarie 1919, începe o primă redactare a romanului Pădurea spânzuraţilor. Pe data de 5 aprilie, în magazinul ilustrat lunar „­Lectura pentru toţi” apare nuvela Catastrofa. Pe data de 3 mai, cu schiţa Pozna, ­Rebreanu începe colaborarea la revista „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu, unde vor mai apărea, în acelaşi an: A murit o femeie, Cântecul ­lebedei, Divorţul, un fragment din ­Calvarul, iar în 1920, Iţic Ştrul, dezertor şi Ghinionul. (continuare în numărul următor)

12

Dezvăluiri

AUGUST 2012

Marius Oprea: “Băsescu este în momentul de faţă cel mai important moştenitor al Securităţii. Nu are încredere decât în aceste structuri” Umbrele trecutului În vremea cînd pe la începutul anului 1992 Traian Băsescu avea probleme la minister, din pricina Comisiei economice a Senatului, care socotise drept „nelegală” Hotărîrea de Guvern pentru cumpărarea vagoanelor second-hand din Germania din fondul acumulat prin vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni şi ministrul se străduia să obţină aprobarea ca să finanţeze avansul la ontract din vînzarea la export a şinelor de cale ferată, o cu totul altă nelinişte, pînă atunci îngropată în cele mai întunecate unghere ale memoriei, ia îndepărtat pentru o vreme atenţia de la chestiunile curente. Acum, confruntarea era una nouă pentru el, nemaiîncercată pînă atunci – nu cu îndărătnici din ­Parlament, Guvern sau sindicate care se opuneau aventurilor sale comerciale, numite „reforma în transporturi” (noile „contracte” ale navelor din flotă sau „investiţiile în infrastructura SNCFR”), ci cu ceva fără chip şi fără glas, dar mai puternic decît orice om îi stătea acum în cale – Traian Băsescu trebuia să-şi înfrunte propriul trecut. „Sursa” În 18 februarie 1992, ziarul constănţean „Telegraf” începea publicarea în serial a unor nume de informatori ai Securităţii, provenind, după cum s-a lămurit ulterior, dintr-un registru special al evidenţei aprobărilor date de conducerea locală de partid, la solicitarea Inspectoratului Judeţean de Securitate, pentru a folosi ca informatori anumiţi membri de partid.

Acestea erau uzanţele, după ce Nicolae Ceauşescu a interzis la începutul anilor ’70 ca membrii PCR să mai fie racolaţi sau urmăriţi de poliţia secretă comunistă fără avizul conducerii locale de partid, de la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în funcţie de domiciliul respectivilor. „Lista cu informatorii Securităţii”, extraşi din acest Registru cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să

sprijine munca de ­Securitate a fost deschisă de la primul număr al serialului de „Băsescu Traian — Ministru al Transporturilor”. Au urmat, în episoadele următoare şi alţii – notabilităţi locale, dar şi personalităţi vizibile, puternic mediatizate atunci, precum senatorul FDSN (viitorul PDSR) Gheorghe Dumitraşcu, fost profesor de istorie înainte de 1989. În debutul serialului care a tulburat nopţile multor constănţeni de vază, ziarul publica poziţia 19 din registru, unde se afla numele Băsescu Traian, data sa de naştere, menţionarea locului de muncă la vremea în care a fost racolat (IEFM NAVROM Constanţa), cu menţiunea că este „sursă” din data de 5 noiembrie 1977, ceea ce presupunea deci racolarea sa la mai bine de un an de la terminarea ­Institutului de Marină, cînd deja era ofiţer navigator. Comentariile ziarului erau extrem de dure la adresa lui şi, fără îndoială, au avut darul să-l tulbure, dar nu atît de mult cît episodul din trecut pe care îl evoca. Momentul era unul dificil. Sensibilităţile românilor legate de fosta poliţie politică comunistă erau încă puternice, iar în aceeaşi perioadă senatorul ţărănist Constantin Ticu Dumitrescu începuse bătălia sa publică pentru deconspirarea Securităţii, cu o largă susţinere publică, afirmînd că atîta vreme cît nu vor fi publicate numele informatorilor „ţara asta nu va ieşi din criza morală în care se află [...]. Ştiţi cît de periculoşi sînt informatorii?

Un informator poate ajunge ministru sau mitropolit, dar nu va putea fi niciodată un om cinstit, liber şi demn. Va fi furat de forţe oculte care nu se mai ştie în mîinile cui se găsesc acum”. Ziarul constănţean îşi fundamenta demersul publicării numelor de informatori tocmai cu afirmaţia, iar exemplul ministrului transporturilor era considerat drept grăitor din acest punct de vedere: “forţînd o conjunctură să-i devină favorabilă, călcînd în picioare conştiinţe, distrugînd capacităţi de transport (vezi nava «Biruinţa»), slugărind în gaşca contra-marinarului Anghelescu, permanent obsedat de ideea puterii, turnătorul Băsescu se caţără cu repeziciune în crăcile noii stăpîniri. Deturnează rezultatul unei greve a marinarilor şi devine, la scurt timp, ministru al ransporturilor. Dar aici, în acest punct-cheie, se pot obţine beneficii grave şi imediate fără riscuri. Parte pentru unii, parte pentru alţii. Închirierile de nave şi

„Adevărata faţă a vînzările acestora se dovedesc a fi surse de venituri fabuloase”93. Aceasta era percepţia timpului şi a celor din oraşul în care locuise atîţia ani asupra ascensiunii lui Traian Băsescu – din Constanţa la Bucureşti, din Aleea Zmeurei în Bulevardul Aviatorilor, de la Inspectoratul Navigaţiei ( Telegraf nr.

23, 18 februarie 1992) Civile la Ministerul Transporturilor. Din cauza scandalurilor legate de înstrăinarea flotei, condiţie în care tot mai mulţi marinari îngroşau rîndurile şomerilor, la care se adăuga şi acesta al presupusei sale colaborări cu Securitatea, Băsescu devenea impopular în propriul oraş – ceea ce, probabil, l-a determinat, atunci cînd a fost cazul, să nu-şi aleagă Constanţa drept circumscripţie electorală la depunerea candidaturii pentru un loc de deputat în ­Parlamentul României, ci tocmai judeţul Vaslui. Fără îndoială, scandalul public izbucnit în februarie 1992 în legătură cu acest aspect nebulos din propriul lui trecut nu putea să rămînă fără o replică. În cele din urmă, după mai bine de o lună, Traian Băsescu a confirmat colaborarea cu Securitatea.

La solicitarea unui reporter, „ministrul Băsescu a confirmat că a semnat o serie de note informative, în perioada cînd ocupa funcţia de comandant de navă”, arată cotidianul „Telegraf” la 8 aprilie 1992, ca şi motivul invocat pentru această colaborare, care s-a făcut, după cum afirma Traian Băsescu, „conform prevederilor Legii 23 [privind secretul de stat – n.n.] a regimului ceauşist”.

O lună mai tîrziu, răspunzînd la întrebarea „vă temeţi de publicarea dosarelor dvs. de Securitate?” pusă de revista „Expres Magazin”, ministrul Băsescu a afirmat fără echivoc: „nu am să-mi reproşez nimic [...]. Niciodată vreun comandant din flota română nu şi-a pîrît echipajul. A dat informaţii asupra modului cum i-a mers nava, ce s-a întîmplat cu nava, dar nici un comandant român nu a spus că marinarul cutare a schimbat 100.000 lei sau că a vîndut whiskey nu ştiu unde.

Asta au făcut alţii care erau tot în echipajele noastre”94. Între timp, cei care puteau

cunoaşte episoade sensibile din trecutul lui gravitau acum în cercul de apropiaţi sau al celor pe care-i proteja. Pe lîngă echipa de constănţeni, în frunte cu „Shogunul” Călin Marinescu, pe care se baza la minister, a avut grijă şi de un fost activist local, care fără îndoială, prin natura funcţiei, avusese dese „contacte de serviciu” cu „comandantul” Băsescu înainte de 1989.

Precum sesiza presa locală, „multă lume a avut baftă de Băsescu [...]. Bunăoară, tovarăşul Buzatu Constantin, pînă mai deunăzi secretar al Comitetului judeţean PCR cu probleme economice”, care a fost numit la post în primele zile ale anului 1992 tocmai în Argentina, la Registrul Naval Român 95. (Citat de Telegraf nr. 85, 18 mai 1992). „Problema cu dosarul meu este că nu e” Într-adevăr, „problema cu dosarul meu este că nu e”, afirma Traian Băsescu la 1 septembrie 2006, în legătură cu lipsa unei dovezi materiale asupra vreunei colaborări (în sensul incriminant, infamant) cu Securitatea, chiar dacă numele îi apărea prin diferire registre care ţineau evidenţa „reţelei informative”. A spus-o într-un discurs ţinut la Costineşti, pe malul mării, în faţa unor tineri care aveau vîrsta lui, din vremea în care era la Institutul de Marină şi cînd unul dintre registrele menţionate, cel care s-a găsit în arhivele Ministerului Apărării Naţionale, îl indica drept unul dintre „colaboratorii” serviciului de contrainformaţii militare (fosta Direcţie a IV-a a Securităţii). Dar, să revenim la Costineşti, în toamna anului 2006. Atunci a mai spus: „vă mărturisesc ceea ce am spus public de cîteva ori: nu am avut niciodată un angajament către Securitate, nu am scris niciodată un rînd despre nimeni. Am muncit într-un segment care nu te ţinea în afara relaţiei cu ­Securitatea”. O relaţie întrucîtva obligatorie, spune Traian Băsescu, prin natura serviciului: „fie că am lucrat la NAVROM, deci un om care pleca afară, serviciul meu era în afara frontierelor, fie că în Institut se pregătea acel aviz de Securitate ca să poţi să pleci în străinătate, fie că am fost reprezentant

al Companiei NAVROM la ­Anvers, în mod cert am fost un om care a fost la contactul cu aceste structuri, aşa cum au fost oricare dintre colegii mei, aşa cum a fost oricare dintre oamenii care au avut o astfel de meserie. Nu vreau să spun că aşa au fost toţi românii, pentru că nu toţi au avut această meserie”. Practic, în tot acest expozeu Traian Băsescu nu neaga existenţa unui contact cu „ceistul” Insitutului de Marină, dar l-a pus pe seama obţinerii avizelor necesare ieşirii din apele teritoriale ale României, în primele sale călătorii pe mare. Era firesc să se întîmple aşa şi, într-adevăr, se înscria în practica timpului şi a regimului. (1 septembrie 2006, Traian Băsescu, discurs la cursurile Şcolii de Vară a PD, la Costineşti, după AmosNews.)

Securitatea interoga cu atenţie orice persoană care urma să iasă peste graniţă, în cadrul îndatoririlor de serviciu, în legătură cu orice i s-ar fi părut suspect: de la rude în străinătate, pînă la posibile condamnări politice ale unor membri de familie. În ceea ce priveşte familia Băsescu, fireşte că nu era cazul, ceea ce nu exclude existenţa unor asemenea verificări. La fel de adevărat este că prin verificări au trecut şi toţi colegii săi de la Marină. Dar ele nu au atras, ca în cazul lui, consemnarea celor verificaţi drept colaboratori ai Securităţii, în registrul reţelei informative din cadrul Institutului. Totuşi, nici vorbă de a turna pe cineva, susţine Traian Băsescu. „De aici pînă la a vorbi de un dosar de informator, de colaborator, de turnător, de orice altceva, este cale lungă şi eu, pentru că nu găsesc acea foaie scrisă de mine, o foaie despre un coleg, prin care am făcut ceva rău, cer oricui găseşte o astfel de foaie s-o facă publică”. Solicitarea este una retorică şi îşi află răspunsul în fraza următoare: „n-a găsit nimeni acea foaie scrisă de mine, pe care să mi-o arate”, continua Traian Băsescu expozeul în faţa tinerilor din ­Partidul Democrat, care îi sorbeau de-a dreptul cuvintele.

Făcînd o mică paranteză, trebuie să precizăm că este, bineînţeles, posibil ca o

asemenea notă informativă să nu existe, ceea ce Traian Băsescu trebuie că ştie; era în practica Securităţii, în vederea protejării unei „surse” a sa, mai ales în cercuri închise, limitate relaţional, unde scrisul unei persoane îi putea deconspira colaborarea, ca aceasta să nu ofere în mod obligatori note scrise, ci numai informaţii verbale, consemnate în scris de ofiţerul de securitate. De altfel, în discursul lui, Traian Băsescu aruncă posibilitatea producerii „aşa-zise” probe cu privire la colaborarea sa cu Securitatea numai în sarcina foştilor ei ofiţeri, consideraţi aprioric drept inamici (cu toate că, după cum ştim, de-a lungul timpului a avut – şi are – prieteni printre ei). Iată cum îşi continua discursul de la Costineşti: „apropo de asta, ne mai aflăm în faţa unui pericol, dacă aţi observat.

Vin foarte mulţi oameni (şi repet, nu vreau să influenţez ceva, ci doar îmi exprim o părere), vin foarte mulţi pe la televizor, se prezintă cu hîrtii scrise sau susţin că sînt scrise de ofiţeri de Securitate şi, înainte de a vedea dacă există şi vreo hîrtie scrisă de cel pe care îl incriminezi, pur şi simplu îl pui la zid. Eu cred că asta e cea mai mare răzbunare a Securităţii. A devenit mai credibilă decât Biblia [...]. Acest proces nu trebuie scăpat de sub control. Oameni publici, oameni politici, oameni neimplicaţi trebuie să aibă înţelepciunea să vadă exact ce a făcut omul despre care vorbim şi nu neapărat ce a scris un ofiţer de securitate despre el. Eu nu spun că nu s-au scris foarte multe lucruri adevărate, dar în acelaşi timp nu putem să judecăm, după nici o regulă a democraţiei [sic!] pe o persoană X în baza a ce a scris o persoană Y”.

O precauţie necesară, în faţa unor posibile viitoare dezvăluiri, atîta vreme cît nu s-a produs nici o dovadă certă, în afară de cea a faptului că a exitat un dosar personal 3990 şi că a fost cîndva distrus.

Nici o precauţie nu strică, atîta vreme cît s-ar mai putea găsi urme ale lui în rapoartele ofiţerilor Securităţii, condiţie în care aceştia trebuiesc din timp decredibilizaţi - de parcă, atunci cînd îşi scriau

Dezvăluiri

lui Traian Băsescu” rapoartele, ofiţerii şi-ar fi putut închipui că o să se prăbuşească regimul, sau că unul sau altul dintre informatorii şi colaboratorii lor vor ajunge, peste ani, importanţi oameni de stat. Traian Băsescu nu s-a referit în mod concret la acest dosar al său de colaborator, despre care spune doar că „nu-i”, ci la faptul că nu a semnat un angajament cu Securitatea şi că nu a furnizat note scrise [s.n.] despre colegii săi de la Institutul de Marină. În faţa tinerilor din Partidul Democrat, cărora le vorbea la Costineşti la cursurile Şcolii de Vară a organizaţiei de tineret a partidului, a simţit încă o dată, la final, nevoia să-şi întărească spusele: „deci vă asigur nu există un angajament de securitate semnat de mine şi nu există nici o informare despre vreun om”.

Asemenea precizări apăsate erau necesare şi, de fapt, Traian Băsescu răspundea unor atacuri lansate pe 25 august, într-o conferinţă de presă a Partidului România Mare. Vadim Tudor, anunţînd cu satisfacţie că are probele privind colaborarea preşedintelui cu Securitatea, ceea ce reprezintă (tocmai pentru PRM!) un motiv serios pentru suspendarea sa, i-a dat cuvîntul unui anume Dobre Boroş, absolvent al ­Institutului de Marină “­Mircea cel Bătrîn” cu un an înaintea lui ­Traian Băsescu.

Boroş a ajuns după 1989 director adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază, în perioada 1993-1996. El a afirmat, susţinînd că este în deplină cunoştinţă de cauză, că şeful statului era unul dintre turnătorii de la Institutul de Marină. (După Amosnews, 1 septembrie 2006). Boroş declara că l-a văzut pe Băsescu “cum scria note informative, cînd era în anii doi-trei la institut”. El a precizat că, în general, cei turnaţi la

­Securitate de diverse persoane aveau probleme dintre cele mai grave, mergîndu-se pînă la excluderea lor de la Institut. „Dînsul mizează că au dispărut aceste dosare. Însă sînt urme ale lor. Se pot găsi sinteze pe care Direcţia Constanţa le trimitea către şeful Direcţiei de contraspionaj la armată”. Traian Băsescu a răspuns indirect la aceste acuzaţii, care deschideau inclusiv calea unor noi posibile „dezvăluiri” la 1 septembrie 2006, cînd s-a adresat tinerilor din Partidul Democrat.

Doar cîteva zile mai tîrziu după întîlnirea sa cu tinerii la Costineşti, acesta intervenea, prin telefon, pe 5 septembrie, la emisiunea „Ştirea zilei”, cu lunga declaraţie din care am citat mai sus. Devenise iminentă o pronunţare a ­CNSAS-ului în cazul Băsescu. În emisiune, fără să i se vadă chipul, vocea sa părea mai nesigură ca deobicei. Iar cuvintele, amestecînd furia cu lamentaţia, sunau ca ale unui om care se trezeşte singur, fără nimeni alături, în vreme ce i se pregăteşte pieirea: „Pe mine mă contestă foarte mulţi, în primul rînd cei deranjaţi de ce se întamplă în momentul de faţă. Că sînt din zona politică, că sînt din zona fostei Securităţi, că sînt din zona unor interese economice... Deci, nu aş spune că am foarte mulţi prieteni, cum nu am nici în presă.

Nici nu i-am pupat vreodată pe frunte pe ziarişti, nici nu am făcut gesturi pe care leau făcut alţii înaintea mea.

Pur şi simplu încerc să am o neutralitate faţă de presă. Nu o influenţez, nu încerc, nu mă zbat, cum v-aţi fi aşteptat...”.

Temerile sale se puteau întemeia pe o eventuală avertizare, venită din partea conducerii ­Serviciului Român de Informaţii (după cum am văzut, ceruse el însuşi directorilor servici-

ilor de informaţii să i se comunice dacă în arhivele pe care le deţin ar exista vreun dosar sau documente care îl privesc). Foarte probabil, determinaţi de riscurile la care erau supuşi, mai ales după declaraţia-avertisment făcută la postul de radio BBC în 22 august de Cătălin ­Harnagea, fostul director al SIE, cu privire la imposibilitatea ca la Serviciul Român de Informaţii să nu se găsească, în arhiva fostei Securităţi, măcar un procesverbal de distrugere al dosarului de colaboarator al lui Traian Băsescu, instituţia şi-a modificat poziţia iniţială.

Fără ca să li se ceară în mod public noi precizări faţă de ceea ce afirmaseră anterior, şi anume că la ei nu e nimic care să-l privească pe preşedinte, după ce negaseră deci prin adresele oficiale pe care le-am citat mai sus, trimise către ­CNSAS şi instanţa de judecată (Judecătoria Sectorului 2) că ar avea vreun document referitor la Traian Băsescu, cei de la SRI s-au răzgîndit. Printro adresă din 19 septembrie 2006, instituţia revenea deci asupra propriilor afirmaţii şi transmitea către CNSAS următoarele documente: „Registrul inventar - arhivă al fondului reţea păstrat la Constanţa [care cuprinde, îndeobşte, opis-ul informatorilor racolaţi de Securitate – n.n.], volumul 5, coperta şi fila 118”, în care apare menţionat la poziţia 17592 numele BĂSESCU TRAIAN, cu datele sale de identitate, cu numărul de înregistrare a dosarului personal 3990 şi cu următoarea menţiune: „Dosar personal distrus cu procesul-verbal nr.58212 din 15 august 1979, cu „procesul-verbal de distrugere nr.

0058212, încheiat în data de 15 august 1979 de Inspectoratul Judeţean [de Securitate] Constanţa”. Documentele de mai sus au fost transmise

către ­CNSAS în copii autentificate de SRI. Dar, în final, temerile lui Traian Băsescu s-au arătat a fi neîntemeiate. Cu prudenţă, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dădea verdictul în „cazul Băsescu” peste numai şapte zile de la primirea noilor informaţii de la SRI. Prin Decizia Colegiului ­CNSAS cu numărul 310 din 26 septembrie 2006, preşedintele Băsescu era exonerat de bănuiala că ar fi colaborat cu ­Securitatea „ca poliţie politică”, aşa cum spunea legea, în baza documentelor care se aflau în posesia Colegiului ­CNSAS, pînă la acea dată. Această nouă „victorie a la ­Pyrrus” înregistrată de Traian Băsescu, după cea din care făcuse o „chestiune de onoare”, în cazul scandalului de la Anvers cu nava „Zimnicea” şi a anchetei ce i-a urmat, nu a fost sărbătorită cu şampanie. Dînd dovadă de înţelepciune, ­Traian Băsescu nu a făcut prea mare caz de „certificatul” obţinut de la CNSAS, cum nu a făcut nici în legătură cu victoria obţinută, cu ajutorul justiţiei, împotriva lui Mugur Ciuvică. În fond, l-a salvat „sintagma Turianu”, şi anume împărţirea Securităţii în două, dintre care numai o parte ar fi de condamnat – Securitatea „ca poliţie politică”. La capătul atîtor dezvăluiri, al apariţiei numelui Traian Băsescu în două registre care cuprind colaboaratori şi „surse” membri de partid folosiţi ca informatori de către Securitate, după publicarea documentelor care probează existenţa unui dosar de colaboarator al contra informaţiilor militare în vremea în care el învăţa la Institutul de Marină, distrus la un moment dat, la finalul numeroaselor declaraţii asupra cărora fie a revenit cu noi precizări, fie le-a contrazis, pur şi simplu, rămîne o singură certidudine, ca un gust amar: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Rămîne încă

AUGUST 2012 învăluită în umbrele trecutului numai natura acestei colaborări. Căci dosarul încă „nu e”. Dincolo de ceea ce se declară acum, nu se ştie de fapt ce s-a scris, ce s-a spus, ce s-a întîmplat în acel trecut, între două părţi – instituţie şi om.

13

Fragment din cartea: „Adevărata faţă a lui Traian Băsescu”, scrisă de Marius Oprea - istoric, poet şi eseist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Vinovaţii fără vină de Florian Pittiş Sânt curat la trup, curat la suflet, Vreau să înţeleg şi să iubesc.

Nu contează cât de lung am părul, Important e cât de mult gândesc.

Simt în trup pletoşii daci, comati, Firea mea e saltul omenesc.

Nu contează cât de lung am părul, Important e cât şi cum gândesc.

Lume, lume, soră lume, De ce eşti rea, rea de gură, de ce ne priveşti cu ură ?

Vinovaţii fără vină Cer să se facă lumină.

Vreau să-nalţ castele de gândire, vreau să fiu lăsat să simt cum cresc.

Nu contează cât de lung am părul, Mai presus e cât şi cum gândesc.

Nu e loc de noi în lumea voastră, Nu-s din noi acei ce ne muncesc Şi ţin cont de cât de lung am părul, Nu de cum şi cât de mult gândesc.

Lume, lume, soră lume, De ce eşti rea, rea de gură, de ce ne priveşti cu ură ?

Vinovaţii fără vină Cer să se facă lumină.

Hei, voi, neatenţi la viaţa noastră, Hei, voi, ce ne credeţi pui de drac !

Gândurile voastre-s şi-ale noastre, Gusturile însă nu ne plac.

Hei, voi, care-aţi fost odată tineri, Hei, voi, care ştiţi ce-i omenesc !

Nu contează cât de lung am părul, Mai presus e cât şi cum gândesc.

Vinovaţii fără vină Cer să se facă lumină.

14

Jocurile Olimpice

AUGUST 2012

medalia de ARGINT la JUDO la categoria 48 kg În ultimul act al categoriei 48 de kilograme, Alina Dumitru s-a confruntat cu ­ Sarah M ­ enezes (Brazilia), o sportivă cu 8 ani mai tânără şi fără vreo medalie olimpică în panoplie. Tatonarea a fost îndelungată, cu contracarări

din ambele părţi şi strigăte ale antrenorilor de pe margine.

După un minut şi jumătate, la o fixare făcută de braziliancă, Alina Dumitru s-a resimţit, dar nu a cedat, reluând lupta cu ambiţie şi mai mare, în pofida durerilor. Menezes a continu-

at să o “obosească” pe Alina, care era încurajată de antrenorul ­Bercean: “Du-te tu prima, luptă tu, nu aştepta!”, când mai era doar un minut şi jumătate din luptă. “Acuma-i momentul!”, a mai strigat Bercean, dar Menezes a punctat imediat, cu

yuko, 0-1. Mai rămăsese o singură carte pentru Alina: atacul.

25 de secunde, 10, Menezes a punctat din nou, din păcate decisiv, 0-11, pentru medalia de aur. În prima luptă de la JO, în turul doi, Alina Dumitru a trecut de ­Dayaris Mestre Alvarez (Cuba), prin descalificarea adversarei, care a fost penalizată cu cartonaş galben, pentru gest nesportiv. În sferturi, campioana olimpică a categoriei a trecut la mare luptă, după Golden ­Score, de mongoleza Urantsetseg Munkhbat, câştigând grupa B, dar acuzând lovituri la cotul drept, care s-au dovedit a fi o întindere, şi la degetele picioarelor. În semi-

finale, “împotriva tuturor predicţiilor”, după cum titra forul internaţional de profil, a învins-o pe prima favorită la medalia de aur, japoneza ­Tomoko Fukumi. Medaliile categoriei 48 de kilograme au fost împărţite astfel: Alina Dumitru (aur), Sarah M ­ enezes (argint), respectiv Charline Van Snick (Belgia) şi Eva Csernoviczki (­Ungaria), ambele bronz. Din delegaţia României la judo mai fac parte Andreea Chiţu (cat. 52 kg), Corina ­Căprioriu (57 kg), Dan Fâşie (66 kg), Daniel Brata (100 kg) şi Vlăduţ Simionescu (plus 100 g).

La JO de la ­Londra, ­România este reprezentantă de 103

sportivi. În 2008, la ediţia de la Beijing, tricolorii au încheiat cu un bilanţ de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint şi 3 de bronz), performanţă cu care s-a clasat pe locul 17 în clasamentul pe medalii. ***

Focşăneanul Alin George Moldoveanu a câştigat p ­ rima ­m edalie de aur la Jocurile ­O limpice Sportivul Alin Moldoveanu a câştigat prima medalie de aur pentru România la ­Jocurile Olimpice de la Londra, după ce s-a impus în proba de puşcă aer comprimat 10 m, din cadrul competiţiei de tir.

Moldoveanu, care în calificări a egalat recordul olimpic, cu

final, urmând Golden Score.

Japoneza a continuat cu lupta dură, dar după 17 secunde din prelungiri, Corina a fost penalizată decisiv, fiind acuzată că a călcat în afara covorului, astfel că finala a fost tranşată neaşteptat de arbitri. ­Matsumoto-aur olimpic, ­Corina ­Căprioriu-argint.

Corina Căprioriu a câştigat grupa D, trecând de chinezoaica Hui Wang, Sally Raguib (Djibouti), descalificată, şi unguroaica Hedvig Karakas,

în sferturi, după Golden Score. În semifinale, Corina a avut o luptă teribilă, fără punct pe tabelă până mai erau 7 secunde, când a reuşit ippon-ul în faţa lui Marty Malloy (SUA). Medaliile de bronz ale categoriei au revenit sportivelor Marti Malloy (SUA) şi Pavia Automne (Franţa), după meciurile din recalificări.

Corina Căprioriu a împlinit 26 de ani în 18 iulie, este originară din Lugoj şi legitimată la CSM Cluj, unde se pregăteşte de 13 ani în cadrul lotului olimpic feminin, cu Florin Bercean. Ediţia de la Londra a fost prima sa participare la Jocurile Olimpice, încheiată cu medalie de argint. În cariera de la senioare mai are o medalie de bronz mondială, un aur şi un bronz european, plus o pleiadă de medalii la alte competiţii internaţionale (9 de aur, 5 argint, 10 bronz).

Căprioriu aduce a treia medalie pentru România, după aurul câştigat de Alin ­Moldoveanu la tir şi argintul Alinei Dumitru la judo.

nul ­Niccolo Campriani 701.5 puncte, locul trei revenind indianului ­Narang Gagan, cu 701.1 puncte. Alin George ­Moldoveanu s-a născut la 5 martie 1983 la Focşani, iar la Jocurile Olimpice de la ­Beijing a ocupat locul 4. ***

MEDALIE DE BRONZ

Corina Căprioriu, argint la judo 57 kg, a treia medalie ­p entru România Campioana mondială din 2010, Kaori Matsumoto (Japonia), a fost oponenta ­Corinei în finala olimpică, o adversară şireată şi agresivă, încă din primele secunde. După 3 minute, niciuna dintre sportive nu punctase, iar tensiunea creştea treptat.

Iniţiativa i-a aparţinut niponei mai de fiecare dată, dar Corina a ştiut să stopeze.

Matsumoto a fost la un pas de un yuko, neacordat, timpul s-a scurs, 25 secunde, 10 şi

599 de puncte, a acumulat un punctaj final de 702.1 puncte, reuşind să câştige prima medalie de aur pentru ­România la această ediţie a JO, a doua la total, după argintul obţinut de Alina Dumitru la judo. Românul l-a învins pe campionul mondial, italia-

de GIMNASTICĂ

Echipa feminină a ­României a cucerit medalia de bronz în finala pe echipe, a patra pentru delegaţia României, la ­Jocurile Olimpice de la L ­ ondra. ­România nu a intrat prea bine în concurs, la paralele, cea mai mare notă abia trecând de 14.000. Cu un total de 41.465 puncte, tricolorele se clasau pe locul 6, după prima rotaţie, SUA fiind lider, la aproape 7 puncte diferenţă, China, Rusia, Canada şi Italia.

La bârnă, situaţia s-a schimbat radical, Iordache şi Ponor având note mult mai bune decât în calificări, dar şi încurajări puternice din partea suporterilor şi a altor componenţi din delegaţia olimpică. România

a acumulat 44.699 puncte la bârnă şi, după rotaţia a doua, cu 86.714 puncte, a urcat pe locul 5, după SUA, la 6 puncte distanţă, Rusia, China şi Canada.

Solul a readus şi zâmbetul pe feţele gimnastelor noastre, care au reuşit o evoluţie excelenţă, în aplauzele asistenţei. Au mai recuperat două locuri, 131.414, pe 3, după SUA şi Rusia.

La ultimul aparat, sărituri, ­România a reuşit să se menţină, fără ratări, iar cu un total de 176.414 a cucerit medalia de bronz, la fel ca la ediţia din 2008.

Notele obţinute de gimnastele antrenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang, în finala olimpică sunt următoarele: • Paralele – Diana Bulimar 14.066, Diana Chelaru 13.633, Larisa Iordache 13.766 • Bârnă – Diana Bulimar 14.533, Larisa Iordache 15.300, Cătălina Ponor 15.416 • Sol – Diana Bulimar 14.700, Cătălina Ponor 14.800, Sandra Izbaşa 15.200 • Sărituri – Larisa ­Iordache 14.800, Cătălina Ponor 15.100, Sandra Izbaşa 15.100.

Clasamentul finalei olimpice

pe echipe este următorul: 1.

SUA 183.596 puncte, 2. Rusia 178.530, 3. România 176.414, 4. China 174.430, 5. Canada 170.804, 6. Marea Britanie 170.495, 7. Italia 167.930, 8.

Japonia 166.646. În calificări, echipa ­României s-a clasat pe locul 4, cu un punctaj total de 176.264 puncte, după SUA, Rusia şi China.

Gimnastele românce mai sunt calificate în patru finale olimpice – sol, bârnă, sărituri şi individual-compus, după cum urmează: Individual - compus: Larisa Iordache – locul 9 în calificări (57.800 puncte), ­Sandra Izbaşa – locul 11 (57.532); Sol – Sandra Izbaşa – locul 2 (15.066), ­Cătălina Ponor – locul 7 (14.600); ­Bârnă – ­Cătălina Ponor – locul 7 (15.033), Diana ­Bulimar – locul 8 (14.866); Sărituri – Sandra Izbaşa – locul 2 (15.316).

Finalele olimpice feminine sunt programate astfel: individual-compus (2 august, 18.30), sărituri (5 august, 16.00), paralele (6 august, 16.00), bârnă şi sol (7 august, 16.00). ***

Jocurile Olimpice

Roxana Cocoş, MEDALIE DE ARGINT la haltere Sportiva Roxana Cocoş a câştigat, miercuri, medalia de argint, în finala categoriei 69 de kilograme a concursului de haltere, a şasea pentru delegaţia României la Jocurile ­Olimpice de la Londra.

Vicecampioana olimpică la categoria 69 de kilograme a concursului de haltere, a declarat, miercuri, că a muncit enorm pentru a obţine medalia de argint la JO de la Londra şi că nu îi vine să creadă că a obţinut acest rezultat. „Sunt foarte fericită, îi mulţumesc lui Dumnezeu. Mama plânge, toată familia mea, nu ne vine să credem. Cum am ieşit, am sunat-o, ştiam că are emoţii, mama nu se uită la televizor la un asemenea concurs. Concursul ăsta a fost cel mai important din viaţa mea. Şi mi-am dorit medalia asta, am muncit enorm pentru medalia asta şi Dumnezeu m-a răsplătit, mi-a răsplătit şi munca şi îi mulţumesc din toată inima mea. Am văzut-o pe

sportiva din Coreea de Nord pe ­Internet, înainte să vin la Londra. M-am mai întâlnit cu ea la Campionatele Mondiale din Antalya. Ştiam că va fi foarte puternică odată ce se duce în altă categorie”, a spus Roxana Cocoş la Dolce Sport.

Roxana Cocoş a intrat a doua în concurs la stilul smuls, din Sala ExCeL - North Arena 3, reuşind 108 kilograme din prima încercare. Adversarele au mărit miza la 110 şi 111 kilograme, astfel că sportiva tricoloră a ridicat şi ea la a doua încercare 111 kilograme.

La ultima încercare, Roxana a bifat 113 kilograme, încheind concursul la smuls fără ratare, pe locul 4, depăşită de trei adversare, cu câte 115 kilograme.

La aruncat, sportiva în vârstă de 23 de ani a început excelent cu 138 de kilograme, trecând în acel moment pe primul loc la total. A renunţat apoi la 139 de kilograme, după ce a fost depăşită de trei adversare, mărind miza la 143 de ki-

lograme. A reuşit încercarea, urcând pe locul secund, cu 256 la total, în urmărirea lide-

rului Jong Sim Rim (Coreea de Nord, cu o performanţă de 257 de kilograme). La ultima încercare, deşi avea medalia de argint asigurată, Roxana a forţat bătălia pentru aur, dar a ratat ultima încercare, la 146 de kilograme şi a rămas cu un total de 256 de kilograme. Medalia de aur i-a revenit lui Jong Sim Rim (Coreea de Nord, cu 261 de kilograme), iar cea de

Izbaşa - locul 5 şi Iordache - locul 9, la individual compus Gimnastele Sandra Izbaşa şi Larisa Iordache au ratat, joi, podiumul olimpic la individual compus, încheind finala pe locurile 5, respectiv 9, la ­Jocurile Olimpice de la L ­ ondra.

După prima rotaţie, de la paralele, Iordache se clasa pe locul 12, iar Izbaşa pe 15. A urmat bârna, cu Iordache deschizând concursul, cu o ratare, care a costat-o la notă, dar a a încheiat rotaţia pe locul 6 (29.199 puncte). Şi ­Izbaşa a urcat în clasament, pe 12 (28.300), după evoluţia la bârnă.

A urmat solul, la care ­Iordache a ieşit din covor la prima diagonală şi a încheiat rotaţia pe locul 9 (43.032), în timp ce Izbaşa a evoluat mult mai bine şi a urcat pe 6 (43.500). În rotaţia a treia, la sărituri, britanica Hannah Whelan a fost notată cu zero, după ce a aterizat pe burtă, situţie mai rar întâlnită la acest nivel.

Izbaşa şi Iordache au încheiat finala la sărituri, cu note bune, iar competiţia pe locurile 5 (58.833 puncte), respectiv 9 (57.965), ratând podiumul olimpic, ocupat în ordine de

Gabrielle Douglas (SUA, 62.032), Victoria ­Komova (Rusia, 61.973) şi Alia ­Mustafina (Rusia, 59.566).

• Notele obţinute de gimnastele române sunt următoarele: • Larisa Iordache - paralele 14.233, bârnă 14.966, sol 13.833 şi sărituri 14.933 • Sandra Izbaşa - paralele 13.900, bârnă 14.400, sol 15.200 şi sărituri 15.333.

La JO din 2008, Sandra Izbaşa s-a clasat pe locul 8 în finala similară, în timp ce Larisa Iordache a fost debutantă la Londra.

Echipa feminină a României a cucerit medalia de bronz la actuala ediţie a JO, fetele antrenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang obţinând şi alte alificări individuale, după cum urmează: • Sol - Sandra Izbaşa – locul 2 în calificări (15.066), Cătălina Ponor – locul 7 (14.600) • Bârnă - Cătălina Ponor – locul 7 (15.033), Diana Bulimar – locul 8 (14.866) • Sărituri - Sandra Izbaşa – locul 2 (15.316).

Finalele pe aparate sunt programate astfel: sărituri (5 august, 16.00), paralele (6 august, 16.00), bârnă şi sol (7 august, 16.00).

AUGUST 2012 bronz ­Marinei ­Şkermankova (­Belarus, 256 kilograme, dar mai grea decât Roxana Cocoş). La haltere, România a mai cucerit o medalie de bronz, prin Răzvan Martin (categoria 69 kilograme), în timp ce Florin Croitoru (56 kg) s-a clasat pe locul 9. Din delegaţia ­României în competiţia de haltere mai face parte Gabriel Sîncrăian (categoria 85 kg).

15

• După cinci zile ale competiţiei olimpice, România are şase medalii, cucerite astfel: aur - Alin Moldoveanu (tir), argint - Alina Dumitru şi ­Corina ­Căprioriu

(ambele

judo),

­Roxana Cocoş (haltere), bronz - echipa feminină de gimnastică şi Răzvan Martin (haltere).

Echipajul ­feminin de dublu rame al României s-a clasat pe ­locul 5 Echipajul feminin de dublu rame al României s-a clasat, miercuri, pe locul 5, la Jocurile Olimpice de la ­L ondra.

Echipajul format din ­Georgeta Andrunache (5 titluri olimpice în palmares) şi Viorica Susanu (4 titluri olimpice) a luat startul în finala de la Eton Dorney pe primul culoar, alături de SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă şi Germania.

La primul punct de control intermediar, la 500 de metri, echipajul tricolor se afla pe locul 5, la 1000 de metri pe locul 4, la ultimul punct de control, 1500 de metri au coborât din nou pe 5, pentru a încheia cursa, cu timpul de 7:37.67 minute, pe aceeaşi poziţie.

Finala a fost câştigată detaşat de echipajul Marii ­Britanii (7:27.13 minute), urmat de podium de cel al Australiei (7:29.86) şi cel al Noii Zeelande (7:30.19). În serii, România a încheiat pe locul 3, intrând în recalificări, pe care le-a câştigat, obţinând „biletul” pentru finala de miercuri.

România are în palmares trei titluri olimpice ale probei, cucerite la ediţiile din 2000, 2004 şi 2008.

16

Opinii

AUGUST 2012

În cel de-al doilea Război Mondial, Irena Sendler, de origine poloneză, a obţinut permisiunea să lucreze întrun ghetou din Varşovia ca instalator. Nu munca în sine era cea care o atrăgea către această activitate. Irena avea un motiv ascuns.

Ea lua bebeluşii evrei, îi ascundea în fundul cutiei sale cu scule, şi le oferea liberatate şi dreptul la viaţă. Mai avea şi un sac în spatele maşinii ei, pentru copiii mai mari.

Pentru ca naziştii să nu audă zgomotele făcute de bebeluşi, Irena avea în permanenţă un câine în maşina sa.

Căţelul lătra în momentul în care maşina trecerea de pază, acoperind astfel zgomotele făcute de copii.

Aşa arată bunătatea altruistă şi omenia. Nu a câştigat Nobelul pentru Pace, dar l-a meritat mai mult decât oricine Irena a salvat în acest fel 2.500 de copii evrei. În cele din urmă, ea a fost prinsă de nazişti, care i-au rupt ambele picioare şi ambele mâini.

Irena a ţinut un jurnal secret cu numele tuturor copiilor pe care i-a salvat. A pus foile de hârtie care conţineau numele bebeluşilor într-un borcan, pe care l-a îngropat într-un loc numai de ea ştiut.

După război, a încercat să-i găsească pe părinţii copiilor, dar cei mai mulţi dintre ei fuseseră gazaţi. Copiii care au

fost salvaţi de Irena au fost adoptaţi sau plasati în grija unor asistenţi maternali. În 2007, Irena a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Nu a câştigat.

A consemnat Irina ­Georgescu Şova

UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES-(-BULES) PRÄSIDENT! Corneliu Leu - Scriitor, dramaturg şi regizor de film român UND SEIN WORT ÜBER UNSER ales-bules PRÄSIDENT! sau, fiind vorba aici şi de amestecul cu o altă limbă europeană decât cea pur-germană, mai corect s-ar scrie astfel: UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES-(-BULES) PRÄSIDENT! Am făcut glume toată viaţa, dar gluma asta cu 80 de ani nu am făcut-o eu, aşa că trebuie să mă iau în serios.

Eu nu mai glumesc; am declarat încă de anul trecut, tot în această pagină, că nu mai glumesc atâta vreme cât mai sunt ticăloşii la putere, aşa că aştept cu nerăbdare să mai trecă o săptămână să scap prin referendum de ruşinea naţională. Dacă vreţi să mă felicitaţi, mai bine felicitaţimă atunci.

Aşa că mă păstrez grav şi mulţumesc tuturor pentru gândurile bune, pentru atenţie. Le mulţumesc tuturor, chiar şi Doamnei Merkel

care, interesându-se de Preşedintele României, înseamnă că se interesează de soarta tuturor românilor, deci şi a mea. E ca şi cum aş întreba-o eu pe Dumneaei ce mai face Goebbels, sau dacă, până la urmă, s-au găsit urme din poluţia lui Hitler pe cearceafurile Evei Braun.

Ca om care, vreme de mai multe decenii m-am ocupat de studiul filosofiei politice prin care s-a statuat conceptul de „democraţie creştină”, respectându-I Doamnei ­Merkel cariera politică ce a adus-o în fruntea ­Uniunii Creştin Democrate din ­Germania, eu cred că ea mai are, totuşi, de învăţat câte ceva de sub eticheta creştin-democrată pe care şi-au pus-o o gaşcă de aventurieri politici, ca să nu le mai ţină partea. O asigur că n-are pe cine apăra: Luigi Sturzo şi Konrad Adenauer s-ar răsuci în mormânt dacă ar afla cine le poartă insigna întru înşelarea alegătorului român. Îmi permit să-I spun asta pentru că Dumneaei provine, ca şi mine, dintr-o fa-

milie de preoţi. Ea luterană, eu ortodox; deci, nici unul dintre noi nu poate fi mai catolic decât Papa, chiar şi în trista confuzie pe care o face luându-l în serios pe un aventurier demagog şi mincinos care a dus România de râpă. Şi, care mai are acum neobrăzarea de a vorbi despre „realizărili” unor mandate în care s-a bazat exact pe voturile celor care cred că „În ­România / Merge cu hoţia”…

Ei bine, aş fi fericit dacă spiritul civic românesc ar demonstra că nu mai merge cu această hoţie.

Numai astfel o femeie, chiar de seriozitatea lipsită de imaginaţie a ­Doamnei ­Merkel, n-ar confunda democraţia cu golanii de port pe care i-a cunoscut, poate, pe când se numea ­Domnişoara Kasner şi venea din RDG la Mamaia, pe plaja lagărului socialist unde nu era voie top-less. Vai, Stimată ­Doamnă ­Merkel, ce măscări mă faceţi să gândesc la bătrâneţea mea!... ***

Chipul eternităţii răsfrânt în oglindă Pe măsură ce lupta politică devine tot mai acerbă şi mai pasională, iar criza economică devine tot mai evidentă, subiectivismul începe să ia locul judecăţii raţionale, iar declaraţiile se interpun în locul demonstraţiei şi logicii. Prea puţin interesaţi de consecinţe, trusturile media în goană după audienţă îşi continuă cursa de promovare a diferitelor interese de grup, în timp ce destinul ţării se derulează mai departe pe o traiectorie mai mult sau mai puţin descendentă.

De fapt, niciodată discordia nu a condus la ceva constructiv, iar când părinţii se ceartă, casa începe să se dărâme. De aceea, lucrurile evidente ajung să devină ascunse, iar cele presupuse sunt trecute în prim plan şi amplificate până la estomparea contextului din care au fost preluat. Aşa se obţine impactul maxim, însă efectul de durată fiind doar cel de tocire a sensibilităţii publicului spectator, incapabil să mai deosebească adevărul de minciună şi realitatea de iluzie.

Cu toate acestea, eternitatea ne zâmbeşte condescendent atunci când privim chipul mereu schimbător al naturii din jurul nostru şi când timpul îşi sapă adânc trecerea pe trupurile noastre supuse evoluţiei şi degradării până la momentul marii despărţiri. De fapt, trecerea noastră prin această secţiune a universului nu este atât de lungă pe cât ni se pare, iar cele câteva zeci de ani pe care majoritatea le experimentează pe pământ nu sunt suficiente pentru a-ţi forma o imagine clară asupra a ceea ce se întâmplă cu tine şi cu această lume. Şi astfel, fiinţa umană prinsă în păienjenişul de impresii felurite şi în jocul iluziei ce îşi schimbă mereu înfăţişarea, ajunge să nu mai înţeleagă cu precizie scopul pentru care există pe pământ. Iar negustorii de fantasme te înghesuie să le cedezi resursele tale preţioase pentru a-ţi vinde la schimb o mulţime de deşertăciuni ce te vor ajuta să uiţi de durata finită a trecerii, răpindu-ţi în schimb conştiinţa urgenţei de a te pregăti pentru următorul nivel al existenţei.

Dar toată această vrajă încetează când priveşti chipul eternităţii răsfrânt în oglinda timpului, mai precis când observi cum totul este supus schimbării după reguli dintre cele mai simple, iar finalul pândeşte la

orice început de drum. În astfel de momente, putem realiza cât de înşelaţi suntem de o lume care a uitat de vulnerabilitatea fiinţei umane în faţa unui univers ce nu cunoaşte sentimente, ci numai reguli pe care le respectă implacabil, indiferent de ceea ce dorim sau nu.

De aceea, nu putem rămâne indiferenţi în faţa trecerii timpului, care ne smulge în fiecare clipă încă o fărâmă de vitalitate, încă o posibilitate pe care am avut-o pentru a rămâne vii pe pământ. Iar dacă tragismul condiţiei în care ne aflăm nu este suficient să ne motiveze să fim obiectivi, atunci să privim la tot ceea ce a trecut din viaţa noastră şi să observăm că în urmă au rămas doar carcase golite de conţinut şi cochilii din care lipsesc realităţile sau persoanele pe care le-am întâlnit cândva, în trecut.

Mă plimb uneori pe străzile şi aleile din oraşul meu natal, Braşov, retrăind emoţii puternice la fiecare pas, având uneori impresia că în urmă cu câteva zile m-am născut, am copilărit şi am traversat anii de şcoală generală. Cu toate acestea, realitatea s-a schimbat dramatic şi nicio persoană cunoscută nu mai locuieşte acolo, deşi amintirile au continuat să rămână vii în mintea mea.

Jocul iluziei este atât de puternic, încât uneori am senzaţia refacerii atmosferei acelor timpuri şi trecerii dincolo de poarta impersonală a prezentului ce stă înaintea mea. Acest proces lăsat să se deruleze în voia lui îmi generează o durere teribilă atunci când sunt forţat să revin la realitate şi să constat că toate aceste lucruri pe care le port în mine au dispărut de mult timp.

Suntem fiinţe create pentru prezent şi viitor, iar trecutul nu ne ajută prea mult atunci când trebuie să experimentăm evenimente noi pe drumul devenirii. Dar şi în acest sens, riscăm să uităm cât de finiţi suntem, iar planurile pe care ni le facem se pot nărui într-o clipă datorită schimbării ce năvăleşte din toate părţile şi ne împresoară în cele mai neaşteptate momente, prin evenimente ce vin de multe ori asupra noastră ca nişte oaspeţi nedoriţi şi nepoftiţi.

Viitorul autentic poate fi rapid obturat de iluzie, atunci când nu ştim să privim cu atenţie în oglinda timpului, iar planurile deseori ajung să fie nerealiste,

dacă ele nu urmăresc progresul conştiinţei şi perfecţionarea morală. Într-un carnaval al deşertăciunii, ofertele de visare cu ochii deschişi sunt dintre cele mai felurite, adaptate posibilităţilor de cumpărare ale pieţei. Fie că este vorba de televizor, calculator sau de „jocuri” reale, iluziile o dată intrate în minte, nu fac altceva decât să ne creeze o dependenţă periculoasă ce ne îndepărtează de substratul profund al vieţii.

Uităm de cei din jur, de adevăratele valori şi chiar de noi înşine pentru a ne arunca în beţia simţurilor desprinse de bunul simţ, învăluindu-ne cu tentaţii nefireşti, ce ne distrug valoarea noastră de fiinţe umane. În vârtejul „trăirii vieţii” devenim cu totul nepregătiţi pentru experienţa cunoaşterii transformatoare şi pierdem ocazia de a deveni mai buni, mai puternici şi mai plini de sensibilitate.

Fugind dintr-o parte în alta a lumii, din ţări sărace în ţări mai bogate, credem că am reuşit să rezolvăm problemele critice ale existenţei umane, pentru a descoperi ulterior că raiul nu se află pe pământ, iar tensiunile interioare ne-au urmat oriunde am mers. Iar timpul trece, iar eternitatea continuă să se oglindească în jurul nostru, aşa cum cerul îşi răsfrânge nemărginirea albastră pe chipul finit al mării.

Suntem doar nişte atomi întrun vast univers, fragmente de conştiinţă dispersate în oceanul timpului, desprinse dintr-un tipar original şi destinate să evolueze prin cunoaştere şi perfecţionare continuă.

Dacă acest scop va fi urmat, atunci porţile destinului se vor deschide larg înaintea noastră, însă dacă vom ignora acest lucru, distrugerea va deveni sigură. Fiinţa umană se aseamănă cu un creuzet în care au fost turnate aceste conştiinţe, unde printr-un misterios fenomen de contopire şi separare prin cunoaştere, esenţa devine mai pură şi mai rafinată, până când strălucirea ei devine deplină. Abia atunci, chipul eternităţii ajunge să se răsfrângă în această nouă oglindă, ce a devenit o parte integrantă din structura primordială a timpului. Şi atunci, fiinţa umană îşi atinge destinul devenind părtaşă nemuririi. *** Octavian Lupu/Bucureşti

Avocatul răspunde Dreptul la muncă

Marius Vili Sârbu - Avocat/­Spania

Principiul în baza căruia funcţionează reglemetarea spaniolă în materia dreptului la muncă este simplă: dacă un cetăţean român nu era în activitate cu un contract de muncă valabil în data de 22 iulie 2011 sau înscris că este în căutarea unui loc de muncă la Serviciile Publice de Angajare (Servicio PAsblico de Empleo) poate obţine drept de muncă în Spania în baza unor condiţii specificate de lege. În luna octombrie 2011, legislatorul vine şi specifică anumite condiţii legate de familia persoanelor care au drept de muncă. Şi menţionează că: • Dacă ruda directă a persoanei cu drept de muncă este rezident în Spania anterior datei de 22 iulie 2011 un i se va aplica această perioadă tranzitorie şi nu are nevoie de un permis de muncă • Dacă ruda directă nu era rezident în Spania anterior datei de 22 iulie 2011 aceasta esteobligat să scoată o autorizaţia de muncă. Dar sunt şi aici două situaţii: • Dacă ruda este cetăţean român • Dacă rudă nu este cetăţean din Uniunea Europeană.

Ceea ce este important de menţionat ar fi faptul că acce-

sul rudei de gradul I al munictorului român are limite. Astfel, intră în aceast categorie soţul/soţia sau copiii minori cu mai puţin de 21 de ani care sunt în întreţinerea sa (indiferent de naţionalitate), indiferent de data la carea au intrat în Spania.

Atenţie! În cazul în care ruda de gradul I este autonom sau deţine o societate comercială nu semnifică faptul că soţul/ soţia sau copilul în întreţinere are drept de muncă. Ne referim doar la materia contractelor de muncă/ cuenta ajena. În cazul în care este necesară obţinerea autorizaţiei de muncă, primul lucru pe care un cetăţean român trebuie să-l îndeplinească este obţinerea unei oferte de muncă de la o persoană fizică sau juridică spaniolă. După acest pas trebuie făcută o programare pe site-ul dedicat acestor probleme: www.mpt.gob.es . Din practica noastră, la ora la care citiţi aceste rânduri, programările se fac deja pentru sfârşitul lunii noiembrie, în condiţiile în care la 31 decembrie 2012 se va revizui această interdicţie de a accede pe piaţa muncii spaniole.

Presupunând că trebuie pregătită documentaţia pentru a obţine acest drept de muncă, trebuie avut în vedere faptul că se vor prezenta la Oficina de extranjerie, următoarele: • Un contract de muncă semnat de către angajator şi angajat care să garanteze o activitate remunerată de o manieră continuă; • Condiţiile fixate în contractul de muncă să corespundă cu legislaţia în vigoare (de ex.

Dacă lucraţi ca şofer în domeniul transporturilor, con-

tractul să fie în concordanţă cu Acordul privind munca în transporturi) • Angajatorul să fie înscris în sistemul de Seguridad Social şi să fie la zi cu plata obligaţiilor către stat • Angajatorul trebuie să prezinte garanţii că dispune de medii economice, materiale şi personale pentru a putea plăti salarial noului angajat • Angajatul să fie calificat profesional (dacă e cazul) pentru a exercita profesia respectivă În materia documentelor care vor fi aportate menţionam că se vor prezenta: • Modelul oficial EX 12 completat şi semnat de către angajator • Copia paşaportului sau CI; (dacă sunt expirate, se prezintă copia acestuia şi dovada solicitării renovării documentului) • Copia documentelor care dovedesc capacitatea şi calificarea profesională (dacă este cazul) Angajatorul va prezenta: • NIF sau NIE dacă este o persoană fizică • Copie NIF şi autorizaţie din partea societăţii comerciale că poate semna în numele acesteia ca reprezentant legal (în cazul societăţilor comerciale) • Contractul de muncă semnat • Copie declaraţie IRPF sau IVA • Memorie descriptivă a activităţii care se va desfăşura Prezenţa este obligatorie atât pentru angajator (reprezentant al societăţii) cât şi pentru angajat. Lista documentelor este în conformitate cu prevederile legii, însă la Oficina de Extranjerie pot fi solicitate orice alte documente care se consideră pertinente.

Odată terminată această pro-

cedură, solicitantul va primi prin poştă, la domiciliul declarat, adresa cu rezoluţia adoptată a se acepta solicitarea sau nu.

Dacă solicitarea este acceptată, ANGAJATORUL va plăti: • 380,27 euro pentru un salariu superior salariului minim interprofesional; • 190,12 euro pentru un salariu mai mic decât dublul salariului minim interprofesional.

Din fericire am fost părtaşi la destule autorizaţii de muncă în ultima perioadă şi asta ne bucură. În acelaşi timp menţinem idea noastră că aceasta este o măsură nedreaptă pentru cetăţenii români care prin onorabilitate, seriozitate şi capacitate şi-au câştigat dreptul şi locul pe piaţa muncii spaniole. Rămâne însă să discutăm dacă în 31 decembrie 2012 va fi ridicată această interdicţie în ceea ce priveşte accesul la un contract de muncă a concetăţenilor noştrii.

Mihaela I. Zaragoza Am lucrat cu contract de muncă în perioada: februarie 2007 - ianuarie 2009. Am plecat din firmă la demisie.

De atunci nu am mai avut contract de muncă. Nu am beneficiat niciodată de nimic: şomaj, ajutor, etc. Am acum drept de muncă?

Răspuns: Din păcate, răspunsul este NU. Şi asta din cauza faptului că în data de 22 iulie 2011 nu aveaţi un contract de muncă şi îmi imaginez că nici înscrisă cum că sunteţi „în căutarea activă a unui loc de munca” la INEM. În acest caz trebuie să faceţi toţi paşii procedurii pe care i-am explicat în articolul nostru din acest număr.

Adrian Pricop - Valencia Vreau să devin autonom. Am discutat cu cineva de la o asesorie şi mi s-a spus că trebuie

AUGUST 2012

17

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.

Membru al Council of Bars and Law Societies of ­Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului ­General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.

Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este: www.e-avocat.es

Date de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid www.sarbu-abogados.eu Calle de Los Hermanos Machado nr. 3 Bis - 28017 Madrid Telefon: 642 344 000, 697 355 235 Telefon/fax: 913 775 246 E-mail: sarbu-abogados@icam.es

Notă: Materialele publicate la pagina Avocatul răspunde, sunt rezultatul studiului de specialitate efectuat în exclusivitate pentru Occidentul ­Românesc şi nu pot fi reproduse. să cer dreptul de muncă ca să pot deveni autonom. Din câte am citit, ca să devi autonom nu e obligatoriu să ai dreptul de muncă. Ce spune legea?

Răspuns: În cazul în care un cetăţean român doreşte să devină autonon este suficient să fie rezident în Spania, adică să se afle în posesia certificatului verde şi să deţină un număr NIE. Nu trebuie solicitat drept de muncă.

Acesta se solicită, aşa cum am spus în articolele noastre, de către cetăţenii care vor un contract de muncă/cuenta ajena.

Dana G. - Toledo Aş dori să aflu noutăţi despre noua lege privind modificarea dreptului de muncă pentru români. Am înţeles că trebuie să fiu autonom pentru ca soţul să nu piardă dreptul de muncă. Mai exact, soţul nu mai primeşte nici

ajutor de şomaj nici alt ajutor şi de câteva luni este fără muncă şi am fost informată că dacă în interval de câteva luni (nu ştiu câte) nu lucrează i se suspendă dreptul de muncă în Spania.

Răspuns: Modificarea anunţată cu mare pompă în toate mediile nu aduce nimic nou. Dacă dumneavoastră sunteţi autonom nu înseamnă că soţul dumneavoastră are drept de muncă automat. Au drept de muncă doar rudele de gradul I ale angajaţilor cu carte de muncă, nu ai posesorilor de societăţi comerciale sau autonomi. Persoanele care nu mai lucrează şi sunt înscrise la INEM în căutarea unui loc de muncă şi la 22 iulie 2011 erau posesori ai unui contract de muncă nu îşi pierd dreptul de muncă.

18

AUGUST 2012

Frumuseţile României

SEMNE ŞI INSCRIPŢII DACICE ÎN SCULPTURA LUI

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

Rădăcinile l-au legat întotdeauna pe Brâncuşi de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu numele său, Brâncuşi, fiind considerat de specialişti a fi un cuvânt de origine traco-dacă, provenit de la “brânc”, păstrat şi în greaca veche, care însemna “dârz”.

O spune şi Alecu Russo în lu-

crarea sa “Limba traco-geţilor”. Încă din planurile lui Brâncuşi din 1936 trebuia să apară opera, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu toate frământările străbunilor, cu ocupaţiile lor. Brâncuşi şi-a ancorat arta în acele semne străvechi şi simple, de veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, de la Sanctuarele ­Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalţe nesfârşitului un stâlp aurit aşezat drept în mijlocul marilor sanctuare astronomice ale străbunilor. Stâlpul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.” (Tretie ­Paleolog – De vorbă cu ­Brâncuşi).

Comentând despre munţii pe care i-a colindat, Brâncuşi aminteşte de “Dinţii Suliţelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuşi spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră. Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag.

Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea ­Hobiţă a dacilor transilvăneni, o aşezare la nord de Munţii Retezat.

Iar dincolo de Jii urcă Munţii Orăştiei, unde peste cascade şi repezişuri se înalţă Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare.

Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc aşezate în ocol de zodii de către preoţii

daci, Brâncuşi, nu degeaba şi-a ales piatra şi locul pentru a dăltui simboluri dacice.

SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUŞIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui ­Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuşi, apărută în publicaţia Săptămâna din 1976,

într-un dialog al său purtat cu ­Brâncuşi, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobiţa dacilor transilvăneni, la nord de Munţii Retezatului: pe un tăpşan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieţi. La trei paşi de obrazul meu.

Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau. Cine ştie cum de îl voi fi regăsit, când am cioplit apoi primele mele coloane? O clipă, cât veşnicia de lungă, neam privit, ochi în ochi. Noroc de piatra ce-o ţineam în mână.

Am nimerit-o drept în şira spinării. Oare ce-o fi vrut să-mi vestescă cu preţul vieţii? A fost, fără îndoială un semn. Semne se află peste tot, numai să ştii să le vezi. În Cetatea Sanctuoarelor Solare, n-ai visat şi tu - nu-i mult de atunci – că ţi-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu braţele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc aşezate în ocol de zodii de către preoţii daci. Ţi-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu ­Nesfârşit.

Mărturiseşte! şi ăsta tot un semn a fost. Dăltuirile mele îşi au rădăcinile în chiar comoara aceea (de la Sanctuarele dacice – n.a.), ba chiar mai adânc. De asta mi-am împlântat Stâlpul la răspântia marilor drumuri. N-ar fi fost rău să-l înconjor şi pe el de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, un calendar ceresc – de unde vine lumina cea adevărată. Câte nu

s-au povestit despre Stâlpul meu Infinit. E un act, un fapt de recunoştinţă infinită. Spre maturitate, elementele sale leam găsit în semnul stâlpului, identic cu semnul fulgerului, strălucind de focul sufletesc, înşiruit în nesfârşit. Acum înţelegi puterea semnelor ce le aflăm pretutindeni? Cam aşa se întâmplă cu Stâlpul meu. Un semn care să reprezinte elanul omului. Respiraţia care îl însufleţeşte, o adevărată scară spre cer. Nu uita: rădăcinile care te leagă de un pământ anume, inevitabil te leagă şi de un anume meridian ceresc. Să te mai duci prietene, seara, aproape de Stâlp, urmărind stelele şi constelaţiile care se rotesc lent în jurul lui şi în jurul tău. Îmbrăţişează-l cu mâinile deschise. Multe curg din acest izvor.

Du-te singur într-o noapte la Stâlpul ­Nesfârşitului. Vorbind despre Zăvoiul de la Hobiţa, cu fiul lui V.G. Paleolog, Tretie Paleolog, (autorul volumului de o inestimabilă valoare , “De vorbă cu Brancuşi”) îi mărturiseşte că în zăvoi a crestat primul său lemn cu prima mea

să dau chip sărutului veşnic – acel sărut care la noi e cunoscut de când lumea şi e sărbătorit în fiecare primăvară, de ­Dragobete. Unii au văzut în porta mea întruchiparea bucuriei unei nunţi de la noi.

Oare, nu-i explicasem lui Ion, pietrarul, că scrijeliturile de pe arhitravă înfăţişau veselia copiilor şi a îndrăgostiţilor? Iată de ce mi-a venit să iau doi tineri de mână şi să-i trec de trei ori pe sub Poarta Sărutului.

Ca s-aveţi noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind curiozitatea şi să-i îndemn să vadă mail limpede şi să gândească mai departe.

CĂUTAREA PRIMITIVULUI ÎN ARTĂ ÎNGEMĂNATĂ CU GENIUL ­BRÂNCUŞIAN În sculptura lui Constantin Brâncuşi simplitatea, primitivul în artă le găsim în rădăcinile strămoşeşti, fiindcă tot din trecut eşti nevoit să porneşti, de la sămânţă, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor.

Iar la Masa Tăcerii a simţit acea stare de reculegere, în amintirea celeilalte, pe care mama

cichie, termen oltenesc pentru un briceag arhaic, cu lama curbată. Poate acolo – de mi-ar fi fost dat s-o fac – aş fi înălţat acel templu al Dragostei - Dar formele şi semnele, meştere?

- l-a întrebat Tretie Paleolog.

Din Templu Dragostei cel visat, n-am ştiut să desăvârşesc decât Poarta Sărutului. La început au fost doi îndrăgostiţi strâns îmbrăţişaţi într-un singur bloc, înălţat în chip de coloană - Pietrele au devenit simboluri ale omenirii şi ale dragostei.

S-au cristalizat împlinindu-se sub forma acelei Porţi pe care tinerii o numesc astăzi Poarta Sărutului.

Referindu-se la reîntoarcerea spre izvoare, la rădăcinile strămoşeşti, arhetipuri ale unor idei sălăşluind în lucruri – cum spunea Platon, ­Brâncuşi a mers mai departe: Urmăream

frângea pâinea pentru noi şi ne împărţea colivă la zile de pomenire. Această operă a sa, cea din urmă, îi aducea aminte de atelierul din Impasse Ronsin, pe care o numise Masa flămânzilor, unde împreună cu ceilalţi tineri schimba idei, se regăseau şi luau hotărâri. O masă grea din calcar. Era masa pe care înfăţişase oaspeţilor primele sale Măiastre. Dar întors din India ştia ce semnificaţie îi va da acelei mese, din trilogia de la Târgu Jiu. Mai întâi a vrut sa-i dea sensul meselor străbune, dindărătul altarelor. S-a gândit la o piatră de moară, străveche, ce semăna cu câte o pâine din grâul crescut sub razele soarelui. Cele douăsprezece scaune au avut în cele din urmă, chip de clepsidre: Să fie masa ta numai o masă a pomenirilor?

- Chiar aşa, dragă nepoate. E o

“Semne se află peste tot. Numai să ştii să le vezi... Peste cascade şi repezişuri se înalţă cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, cetatea Sanctuarelor Solare. Dăltuirile mele îşi au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar mai adânc.” - Constantin B ­ râncuşi operă pentru generaţiile viitoare. Iată pentru ce masa mea e o masă de taină.Cina la care ea a fost folosită va mai avea loc iar şi iar, cât timp vor mai trăi oameni pe pământ. Mi-am aşezat Masa la început de drum, la începutul Căii sufletelor eroilor. Oricine va porni de la ea, să-şi amintească de pâinea ce-a primit-o de la părinţi şi de pâinea pe care şi el e dator s-o frământe (Tretie Paleolog “De vorbă cu Brâncuşi”).

INSTITUŢIONALIZAREA LUI BRÂNCUŞI Trilogia este opera, cu sculpturi pe care Constantin Brâncuşi dorea ca oamenii să le atingă cu mâinile, ca să să le treacă prin inimă ca osia luminii. Au fost şi oameni care, de-a lungul anilor, au gândit să le distrugă. Dar Trilogia sa a fost mai puternică şi a avut darul de a-l vindeca pe acela care o priveşte. Semnele, deşi deosebite între ele precum trei glasuri într-un cant au un înţeles unic - preamărirea vieţii în forme creatoare, spunea Brâncuşi.

Ca şi Brâncuşi, operele sale ar trebui să se întoarcă, să rămână măcar temporar, prin rotirea lor în lume, într-un lăcaş dedicat operei, genialităţii sale şi să se adune astfel manuscrisele, fotografiile şi toate valorile care s-au risipit prin lume. De aceea trebuie instituţionalizat Brâncuşi, printr-un Institut care să vorbească despre istoricitatea fenomenului Brâncuşi în binomul Om – Operă. Ca să nu se uite în viitor şi aceste grăitoare

şi puternice semne străvechi.

De veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, îmbrăcate în semne şi simboluri dacice, invocând străbunii, operele sale nu pot dispărea niciodată.

Dorul de a trăi prin şi în fiinţa acestui neam arde şi luminează calea lungă a speranţei.

Creaţia brâncuşiană este dorul ancestral, încărcat de bucurie amestecată cu tristeţe dar mereu acel dor încărcat de lumini şi mistere. Şi aşa cum profetic spunea Brâncuşi : “Dacă întro zi omenirea, cu toate înfăptuirile ei, va ajunge la capătul drumului - ei bine - omenirea noastră se va avânta dincolo, trecându-şi viaţa şi lumina asupra altor omeniri. Acesta este mesajul Stâlpului meu, străjuit de Masă şi de ­Poartă.

Să arzi ca o flacără..să te prefaci în fulger legând cerul cu pământul. Viaţa monumentelo mele, înconjurate de fraţii mei arborii, va fi şi ea lungă.

Nu uita: sunt trei opera deschise larg către viitor. Stâlpul ­Nesfârşitului este negarea ­Labirintului. Este speranţa către deplina armonie spre care omul tinde în univers”.

Un material realizat de ­Elisabeta Iosif – Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor *Material prezentat la a XIII-a Ediţie a Congresului de ­Dacologie 2012, cu tema: Pietrele dacilor vorbesc – ­Brâncuşi 2012

Costa Blanca

AUGUST 2012

19

În vizită acasă: Bucureşti La vârsta majoratului am resimţit contactul cu ­Bucureştiul ca pe o puternică lovitură în plexul solar, după care nu m-am recuperat nici până astăzi. Cred că în primul an de studenţie nu concepeam să stau acolo nici o secundă mai mult decât timpul strict necesar pentru încheierea studiilor.

viteza cu care se derula totul.

Locuitorii capitalei erau veseli şi săritori, dar ardelencei din mine îi păreau uşor superficiali. Priveau regulile mai cu indulgenţă, le considerau făcute pentru a fi încălcate, nu ca pe un ideal de atins, cum le priveam noi, sibienii. Erau ingenioşi, impulsivi, inovatori. „Sportul” unanim practicat la Bucureşti în anii optzeci era de fapt un slalom permanent, o luptă continuă pentru supravieţuire, un lanţ de delicte mai mult sau mai puţin cavalereşti.

Obişnuită fiind cu ordinea

Abia după absolvire am realizat că oraşul mi se strecurase în sânge, devenind singurul loc în care simţeam că trăiesc, fără să mă plictisesc (prea tare). Ştiam, fireşte că nu se compara idila urbei noastre transilvane cu forfota metropolei balcanice. Chiar îmi dorisem schimbarea; aveam nevoie de o deschidere mai mare, de o ieşire din cercul în care începusem să mă sufoc. Cu toate acestea, cu puţina mea experienţă de liceană la început de drum nu puteam să-mi închipui cât de şocantă avea să fie realitatea.

Nu mărimea oraşului era problema, ci mişcarea haotică,

nemţească din burgul natal, îmi venea greu să mă adaptez traiului pe muchie de cuţit.

Noi, ardelenii, suntem uneori cam căpoşi. Iau ca exemplu situaţia clasică de a întreba în autobuz unde trebuie să cobori pentru o anumită adresă. Mi s-a întâmplat la Bucureşti să fiu îndrumată de trei persoane deodată. Ba unii chiar au coborât cu mine şi m-au condus la destinaţie, povestindu-mi cu lux de amănunte detalii private. La Sibiu, în schimb aceeaşi situaţie m-a adus odată aproape de exasperare: mergând din om în om în troleibuz, abia la al cincelea am reuşit să aflu informaţia pe care o căutam.

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Întrebat fiind de ce nu mi-a răspuns de la început, omul mi-a replicat mirat „dar nu pe mine m-aţi întrebat!”. În fine, la ­Bucureşti, locuitorii plini de elan au contribuit rapid la risipirea timidităţii mele, de provincial precaut.

Sunt conştientă că s-au scris destule despre farmecul ­Bucureştiului de ieri şi de azi.

Nu mă voi expune pericolului de a repeta ce au spus alţii. Renunţ din start să iau la rând cartierele şi locurile dragi, pentru că numai cei care le cunosc lear gusta la fel ca mine. E însă important de ştiut că, odată ce ai depăşit clipele de nesiguranţă generate de starea de alertă continuă, te molipseşti de la elanul generalizat şi începi să te simţi acasă, ca-ntr-o familie hiperbolic multiplicată. Zic, deci, că ar fi mare păcat să nu cunoască şi cei care n-au fost pe acolo senzaţia pe care ţi-o dă acea dizolvare în traiul fluid, metropolitan. Intenţionat renunţ la enumerarea searbădă a unor repere spaţiale concrete şi mă axez pe momentele de revelaţie cotidiană incidentală, primele care dispar din memorie, pe nedrept, nefiind legate de o dată calendaristică anume sau de vreo adresă de pe harta oraşului. Ţin minte că odată, după ce începusem să mă simt mai în largul meu, am luat un troleibuz din Piaţa Romană, care m-a dus de la un cap la altul al oraşului. Cred că era linia 79, până în Drumul Taberei, cu întoarcere hăt, spre Dristor. Spre stupoarea mea am descoperit colţuri pe care nu le ştiam, cartiere prin care viaţa părea să se scurgă într-un ritm mult mai uman, aproape ca-n patria mea transilvană.

Drumul Taberei, de pildă, era populat de inşi nonconfor-

mişti, cu vederi pro-vestice, care parcă te lăsau să crezi că ai nimerit într-un alt oraş, mai modern. Era suficient să formezi un număr de telefon cu un prefix de centrală de cartier, şi, cu puţin noroc, găseai la celălalt capăt al firului un personaj dispus să converseze pe tema unei cărţi la modă („­Shogun”?) sau a unui film recent („Pas în doi”?). În schimb, pe Bulevardul Dacia sau pe lângă Piaţa Rossetti, abundau casele boiereşti, cu ziduri groase şi cu intrări somptuoase de marmură, locuri prin care simţeai mereu un fel de răceală. Cotroceniul, tot cu case, era mai aerisit, mai familiar şi mai cald, abordând un aer cumva intelectual; ­Balta Albă se scălda într-un veselie rustică, oarecum rurală, în timp Bercenii şi Vitanul aduceau mai degrabă a oraş industrial, modern.

De atunci m-am obişnuit să nu judec pripit localităţile prin care trec, realizând că toate au mai multe feţe, care uneori chiar se pot contrazice între ele. Totuşi, un lucru îl au în comun toţi locuitorii de capitale: sunt toleranţi şi deschişi, probabil din cauză că sunt obişnuiţi să convieţuiască în bună pace pe un spaţiu relativ restrâns. De pildă, în mijloacele de transport în comun nu se sfiesc să se înghesuie, reuşind însă, în acelaşi timp să păstreze o mină demnă, de nezdruncinat. Ştiu că acum, privită din afară, viaţa noastră din anii optzeci se compunea ca un tablou sumbru, sufocant. Nu-mi propun să redau starea aceea de luptă continuă în care ne agitam în tinereţe, ca nişte oiţe condamnate la un statut subuman. Eram „vinovaţi” din start, pentru simplul fapt că ne născusem în „epoca de aur”.

Pe atunci nu percepeam dramatismul aşa de acut. Umoarea apăsătoare nu avea o densitate constantă; printre picături trăiam momente de bucurie, exaltări spirituale, desprinderi din cotidian. Aveam ca refugiu filmele de colecţie din arhivă, la care eram abonaţi; sau „The Wall”, al lui Pink Floyd, pe ecranul Palatului Pionierilor, într-o noapte organizată pe furiş de Florian Pitiş. Mai erau şi petrecerile, care ne ţineau o noapte întreagă cu chitara în mână; pe ici, pe colo câte un profesor de filozofie mai distrat, sau altul, de sport, entuziast, încurajându-ne să privim peste gard sau să ne canalizăm agresiunile răzbunându-ne pe minge. Trăiam debusolaţi,

într-un iureş nebun, „fojgăind”, cum ziceam noi ardelenii, printre nuanţe de gri.

Dar oraşul era doar decorul, nu şi responsabilul acţiunii. Este acum o mare uşurare să constat că imaginea Bucureştiului nu se suprapune în memorie peste acea stare de angoasă. Temerea mea cu privire la revederea

încarcă static ex-staticul nestatornic din noi, care a plecat puţin în lume, să mai vadă ce şi cum. E momentul în care nu mai putem spune că ne aflăm la Bucureşti. Corectă ar fi mai degrabă formularea: ­Bucureştiul e în noi. Eu una l-am luat cu mine; călcâiele îmi vibrează imperceptibil la

cu capitala fantasmagoricei Republici Socialiste Române – acel halucinant „stat în curs de dezvoltare” - nu s-a adeverit. Revederea străzilor şi clădirilor, multe din ele renovate, mirosurile familiare de prin pieţele de cartier sau de prin librării, unghiul neschimbat sub care cade lumina solară de-a lungul Bulevardului ­Magheru, gustul prăjiturilor de la laboratorul de patiserie, la fel ca şi reţeta mititeilor de la „Carul cu Bere” au rămas aceleaşi.

Nimic nu egalează comfortul unei simple plimbări printre studenţii de azi, ale căror fizionomii seamănă leit cu cele din generaţia noastră. Adevărata baie în supa antropică de oameni cu cod genetic înrudit cu al nostru, plimbarea pe străzile Bucureştiului confirmă şi azi ceea ce ştiam dintotdeauna: nu există distanţe. Nu sunt şi nu au existat.

Consistenţa treptelor de marmură şi travertin ale faculăţii, tocite şi rotunjite, se simte la fel de bine şi prin pantofii noştri „Made Not in Romania”.

Talpa noastră pare să soarbă febrilă energiile cu care se

gândul viitoarelor incursiuni în oraşul care mă aşteaptă, fără pretenţii şi fără ranchiună. Aţi mai pomenit călcâie zâmbind?

20

Tradiţii româneşti

AUGUST 2012

Denumirea „Gustar” vine de la faptul că în această perioadă se coc şi se gustă cele mai multe fructe. Luna august este a şasea în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a opta în calendarele iulian şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Din anul 8 Î.

H., când luna a şasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poartă numele împăratului roman Augustus. În graiul românesc luna august se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerişului) şi altele.

Fiind o perioadă a anului încărcată cu numeroase şi importante activităţi economice ce se cereau a fi împlinite la timp şi cu mare rapiditate (secerişul, întreţinerea culturilor, coasa a doua a fânului), luna august are un număr relativ mic de sărbători (Ziua ­Ursului, Macaveii, Probejenie, ­Sântămărie Mare, Sântion de Toamnă).

Până la 14 august, credincioşii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. În afara celor patru posturi de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămărie), se ţineau posturi şi mai severe, aşa-numitele posturi negre, pentru căsătoria fetelor, vinde-

pentru că este ultima zi în care se mai poate aduna mierea, care, culeasă azi, capătă virtuţi miraculoase de vindecare.

O altă denumire a zilei este Macaveiul ursului, acum începând perioada de împerechere a urşilor. În această zi se ţine post pentru ca vitele să fie ferite de urşi, dar şi de boli.

• 6 August - Schimbarea la faţă; Probejenia Sărbătoarea ortodoxă Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusă pe o sărbătoare, deja existentă în calendarul popular românesc, Probejenia.

La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, de-acum iarba încetează să mai crească şi pleacă păsările migratoare. În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândunelele pe spate, iar oamenii ţin sărbătoarea pentru ca păsările să ajungă cu bine.

Nu e bine să pleci acum în călătorie, pentru ca s-ar putea să te rătăceşti, spune tradiţia.

Din această zi oamenii nu se mai scaldă în apele râurilor, acestea începând să se ­răcească. În această zi se recoltează plante şi fructe de leac cu puteri vindecătoa: leuştean, avrămeasă, usturoi, flori de muşetel, alune.

carea unor boli grele. Un post negru, cu suprimarea totală a alimentaţiei timp de şapte zile, câte o zi în şapte săptămâni la rând, se ţinea pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor: hoţi, tâlhari. Persoana care ţine postul negru, de obicei o femeie iertată, se autoizola într-o cameră întunecoasă şi petrecea timpul în deplină curăţenie trupească şi sufletească ­(Moldova de Nord, Bucovina). Post negru se ţinea, uneori, şi în zilele de vineri şi miercuri pentru sănătatea şi prosperitatea familiei (Muntenia, Oltenia).

• 1 August – Scoaterea ­Sfintei Cruci, Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului; Macaveii (Macabeii) Importanţa calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de prefaţarea sărbătorii cu postul de două săptămâni (114 august), perioadă în care se organizează pelerinaje la mănăstirile care au hramul ­Sfintei Fecioare. Această zi este numită şi Macaveiul stupilor,

Tot în această zi se fac observaţii meteorologice privitoare la toamna ce urmează.

Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă (ex. beţie), va fi vindecat.

De-acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase”, apare „prima” dulceaţă a lor.

Acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: “boabă nouă în gură veche”.

La Probejenie este dezlegare la peşte şi struguri.

• 15 August - Sfânta Maria Mare În Panteonul românesc, ­Fecioara Maria este identificată în mai multe ipostaze: ­Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septembrie) cu sinonimele Maicii Precesta Mare şi Precesta Mică. Maica Precesta este numele popular al Fecioarei Maria, care are trăsăturile Zeiţei neolitice şi este invocată în momentele de cumpănă.

Sântămăria Mare deschide o

Luna August “Gustar “

perioadă importantă a nunţilor (16 august -14 noiembrie), a târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor, dar şi a pomenilor date pentru cei vii.

Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, pe care fetele o invocă pentru grăbirea căsătoriei, femeile pentru uşurarea naşterii, păgubiţii pentru prinderea hoţilor, descântătoarele pentru vindecarea bolilor. În satele noastre, acum se angajează pândarii pentru vii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri.

Pe 15 august este celebrată o importantă sărbătoare ortodoxă, cea a Adormirii Maicii Domnului, sărbătoare cunoscută în tradiţia populară şi ca Sfântă Măria (Sântămăria) sau Sfântă Mărie Mare. În centrul marii sărbători se află Fecioară Măria, cea mai îndrăgită figură feminină din calendarul religios, cunoscută în tradiţia populară românească şi ca mijlocitoare pentru oameni în faţă lui Dumnezeu. În ziua Judecăţii de apoi, Maica Domnului va fi cea care va da cu năvodul prin iad, iar sufletele celor care vor reuşi să se agaţe de plăsele năvodului vor fi iertate de păcate. Sărbătoarea Sfintei Mării Mari este o sărbătoare pe care nu trebuie să o ignori dacă doreşti să aduci în casa ta prosperitatea şi bunăstarea şi să ai parte de sănătate şi linişte sufletească, dacă doreşti să te căsătoreşti sau să ai o naştere uşoară, dacă doreşti ca Maica Domnului să te ajute să izbândeşti asupra răuvoitorilor şi a hoţilor. Nici postul care precede această sărbătoare (1-14 august) nu trebuie trecut cu vederea. Este considerat la fel de important ca şi Postul Paştelui şi ar fi bine să fie ţinut în gând şi fapte bune, dar şi abţinere de la mâncărurile considerate de dulce.

Cele mai frumoase tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de

Sfântă Măria În anumite zone rurale ale ţării, în preajma acestei zile, viile sunt date spre protecţia pândarilor. Totodată, descântătoarele leagă ciocul păsărilor astfel încât acestea să nu mai poată prada viile şi să strice strugurii. În acelaşi timp, gospodinele dau de pomană din strugurii care s-au copt timpuriu, iar în regiunea Munteniei, împart faguri de miere şi prune că să fie de sufletul celor adormiţi.

Tot în această zi de 15 august se cinstesc cei adormiţi iar cei care poartă numele Sfintei Marii sunt pomeniţi în cadrul slujbelor religioase. Nici ziua de dinaintea marii sărbători nu este lipsă de importanţă în folclorul religios românesc.

14 august este considerată a fi Ziua Cercurilor Sfintei Mării, zi ce este ţinută de către toate femeile însărcinate. Ele nu trebuie să muncească sau să trebăluiască în această zi dacă îşi doresc să aibă parte de o naştere uşoară, iar pruncul lor să fie sănătos şi binecuvântat de Dumnezeu. Se crede că femeile însărcinate care nu ţin această zi se vor chinui la naştere şi vor naşte în dureri mari.

De asemenea, în anumite zone ale ţării, este interzis să găteşti mâncare la foc cu două zile în aceste zile. Alfel rişti să atragi asupra ta necazuri în sănătate sau chiar năpasta focului.

Florile care sunt culese de sfântă Mărie Mare sunt puse la icoane, considerându-se ca

având puteri sfinte şi tămăduitoare şi alinând durerile în caz de nevoie, dar şi protejând împotriva fulgerelor. Există totodată o anumită plantă cunoscută în popor sub numele de palma Maicii Domnului.

Culeasă în ziua sfântă a sărbătorii, această plantă se adaugă în apa de scăldătoare. Se crede că această plantă plăcută Maicii Domnului are rolul de a menţine trupul frumos şi sănătos, ferindu-l de boli. Mai mult, fetele care doresc să se mărite trebuie să spele cu apa de busuioc icoana Maicii Domnului pentru că ­Fecioara să le ajute să-şi întâlnească alesul. De asemenea, ziua de 15 august este ultima zi a verii când florile pot fi culese şi să fie bune de leac. În anumite zone ale ţării, s-a păstrat obiceiul ca fetele tinere, de măritat, să culeagă năvalnicul în această zi, o plantă ce creşte în zonele cele mai tainice ale pădurilor. Nu oricine are acces la ea şi o poate găsi, însă cea care o culege va avea parte de o căsătorie cu un bărbat cumsecade şi plăcut lui Dumnezeu. Pentru ca peţitorii să poposească în gospodăria fetei respective, planta trebuie purtată în sân pe tot timpul zilei.

Conform unei alte datini din bătrâni, în această zi, uşa trebuie ţinută deschisă pentru a o primi cum se cuvine pe Maica Domnului. În casa în care va intra, Maica Domnului va aduce binecuvântare şi alinare.

Conform unei alte superstiţii populare, este interzis ca în această zi să îţi tunzi părul şi să îl arunci, la fel cum este interzis şi să mergi înapoi. De ce? Pentru că dacă nu respecţi întocmai aceste datini, dracul va râde, iar Maica Domnului se va întrista şi va plânge.

Ziua de Sfântă Mărie Mărie este o sărbătoare de tranzit ce face legătura între vară şi toamnă. Odată trecută această sărbătoare, se crede că toamna îşi poate intra în drepturi oricând. Totodată, după această

sărbătoare, se pot oficia din nou căsătoriile în biserică şi începe sezonul iarmaroacelor şi al târgurilor de toamnă. În acelaşi timp, vremea poate fi şi ea prognozată în funcţie de anumite semne. Înflorirea trandafirilor chiar de Sfântă Marie Mare trădează sosirea unei toamne blânde şi îndelungate.

Nu puţini sunt cei care îşi serbează numele în această zi. Nu puţini sunt însă nici cei care consideră această zi ca fiind potrivită pentru pomenirea morţilor, iar nu pentru celebrarea viilor. Serbarea numelui Sfânta Maria ar trebui să aibă loc pe 8 septembrie, când se celebrează Naşterea Maicii Domnului şi nu pe 15 august, când este celebrată adormirea Maicii Domnului, obştescul sau sfârşit şi trecerea în rândul sfinţilor. Totodată, perioada dintre Sfânta Măria Mare (14 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) este considerată perioadă ideală pentru efectuarea lucrărilor de toamnă şi pentru semănături.

Se crede că rugăciunile care sunt spuse din inimă către Maica Domnului în această zi sunt mai ascultate că niciodată. Sfânta Maria este cunoscută şi că patroană a marinarilor şi de aceea pe 15 august este sărbătorită şi Ziua Marinei.

• 29 August - Tăierea capului Sf. Ioan În această zi nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin (fiind asociate cu sângele), pentru că amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan.

De asemenea, nu se mănâncă usturoi, ceapă, mere, pere, în general fructe şi legume rotunde, care seamănă cu un cap.

Nu se mănâncă nici varză, pentru că, pe varză i-a fost tăiat capul sfântului (sărbătoarea numindu-se şi “Ioan taie capul pe varză”). În această zi, din acelaşi motiv, nu se foloseşte nici cuţitul, alimentele fiind rupte cu mâna.

Se ţine post, se mănâncă numai struguri sau se ajunează.

Se spune despre copilul născut în această lună că: • va fi frumos, cu ochii mari, iubit de mai-marii lui, puţini la număr ca dânsul, aplecat la bună rânduială, la adevăr şi dreptate, cu bună înţelegere în viaţa sa • părinţii nu-l vor iubi, de alţii va fi căutat şi îngrijit, iar faptele lui nu vor aduce mulţumire unora • va avea mare mânie, va fi om vrednic şi va face lucrurile sale spornice, va avea mari norociri şi vrednicii • va fi bun povăţuitor pentru alţii şi lucrător de multe lucruri bune, deştept, fără de nici un rău • îi va plăcea mult dreptatea, cinstea şi mândria şi va fi om voinic.

Un material realizat de ­Timeea Opreanu – Cluj Napoca

Bucătăria de acasă

Meniu pentru o zi caniculară Indiferent dacă suntem în vacanţă sau acasă, vara dorim să ne răcorim, să ne relaxăm şi ne displace gândul de a sta în bucătărie, „păzind” oalele aburinde. Cu toate acestea, dorim să ne bucurăm de mâncăruri delicioase, care se prepară rapid, deşi afară temperaturile sunt în continuă creştere.

Având în vedere varietatea de fructe şi legume proaspete pe care ni le pune la dispoziţie acest sezon, iată că este posibil să te hrăneşti sănătos şi gustos, fără a pierde timp inutil în bucătărie. Vrei să pregăteşti ceva delicios celor dragi, în timp record, cu minimum de efort? Nimic mai simplu! Găseşti, mai jos, câteva sugestii savuroase, gata în câteva minute. Poftă bună!

Ana Cristina Maimer - Sinaia Pepenele galben este vedeta sezonului. Cu pepene galben se pot face o grămadă de preparate, dar dintre toate noi am făcut o pasiune pentru supa de pepene. Şi pentru ca plăcerea să fie maximă avem două reţete.

Prima supă de pepene este perfect potrivită pentru zilele de vară. Este gustoasă, sănătoasă şi tonică. Pentru patru porţii mari ai nevoie de: • un pepene galben potrivit şi bine copt • cinci-şase linguri de smântână • un iaurt mic, o lingură de miere Tot ceea ce trebuie să faci este să tai pepenele în două şi să scoţi miezul. Pune miezul tăiat în bucăţi în blender, adaugă iaurtul, smântâna şi mierea. Combină totul bine, în câteva impulsuri. Poţi pune piper, nucşoară sau puţină scorţişoară. Dacă vrei poţi adauga miere sau iaurt până

Supă de pepene

ajunge la gustul şi consietenţa care este pe placul tău. Lasă supa la frigider până când se răceşte bine. Serveşte supa cu fructe de pădure congelate puse direct în supă (afine sau zmeură) şi adaugă frunze de mentă tocate foarte mărunt.

Este delicioasă!

A doua supă de pepene este un preparat inedit, care îşi poate găsi un binemeritat loc la o cină specială. Pentru patru porţii mari ai nevoie de: • un pepene galben potrivit,

dar foarte bine copt şi proaspăt • 200 de mililitri de vin alb sec • o lingură de fistic zdrobit bine • un ardei verde pentru ornat şi câteva felii de jambon sau salam foarte uscat şi de foarte bună calitate.

Pune într-un blender miezul pepenelui împreună cu vinul şi mixează. Adaugă fisticul măcinat şi dă la rece. Serveşte un bol de supă în care ai pus câteva bucăţi de jambon sau feliile de salam uscat şi decorează cu ardei verde tocat mărunt.

Bundt cake cu vişine Am rămas cu nişte vişine în congelator şi cum trebuia să fac loc pentru fructele proaspete ce vor veni, am făcut o prăjitură delicioasă. E adevărat că bundt cake cu vişine nu e cea mai dietetică prăjitură din lume, dar consumată cu

măsură, nu îngrăşă pe nimeni.

Ca să faci bundt cake cu vişine ai nevoie de: • patru ouă • două căni cu zahăr • o cană cu lapte • o cană de ulei • patru căni cu făină

• un plic de praf de copt şi jumătate de linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar • o cană de vişine fără sâmburi, proaspete sau congelate, pe care le poţi înlocui cu alte fructe, de exemplu căpşuni.

Am amestecat toate ingredientele solide. Le-am adăugat pe cele lichide şi am mixat bine. Am uns tava cu ulei şi am tapetat-o cu făină. Aluatul ajunge pentru două tăviţe dreptunghiulare de chec, dar eu am folosit o tavă rotundă cu gaură în mijloc. Am turnat compoziţia în tavă şi am presărat desupra vişinele date prin făină.

Am dat la cuptorul preîncălzit, la foc mic, pentru aproximativ 30 de minute. Nu va uitaţi la ceas, ci faceţi testul scobitorii! Fiecare cuptor coace diferit aşa că timpul nu e relevant.

Am scos checul din cuptor şi l-am răsturnat pe o farfurie apoi l-am pudrat cu zahăr.

100 de g de bundt cake cu vişine conţine: 341 calorii, 8,1 g proteine, 12.1 g lipide, 60 g carbohidraţi.

Poftă bună!

Iaurtul este un ingredient ideal. Este ieftin, se găseşte oricând, este sănătos şi face mâncărurile gustoase. Merge la fel de bine în sosuri, în ciorbe şi supe, şi este detaliul care face prăjiturile de casă, savuroase. O dovadă, puiul cu iaurt.

Puiul devine un savuros preparat în acest fel. Este uşor de făcut şi inedit. Ingredientele necesare pentru patru-cinci porţii sunt: • trei borcane de iaurt simplu de 125 (sau 150) de grame • patru pulpe de pui (sau ciocănele, ori aripioare) • un ardei iute verde, mic • trei-patru căţei de usturoi • o bucăţică de ghimbir • sucul de la jumătate de lămâie, plus câteva felii de lămâie • o legătură de pătrunjel, sare, piper şi puţin ulei.

Răstoarnă borcanele de iaurt într-un vas şi bate-le cu o furculiţă până se omogenizează şi se lichefiază. Adaugă în iaurt ardeiul iute şi usturoiul tocate mărunt, ghimbirul dat prin răzătoarea fină, sucul de la jumătate de lămâie şi un praf de sare. Amestecă.

Curăţă carnea de piele (dacă vrei), şi pune-o în marinata de iaurt. Lasă carnea să stea în iaurt patru-cinci ore. Amestecă măcar o dată. Încinge ulei într-o tigaie şi

AUGUST 2012

21

Pui cu iaurt

răstoarnă şi puiul şi marinata, dintr-o dată. Ţine totul la foc iute cinci minute, apoi la foc moale alte 10 minute, până se pătrunde carnea. Este gata când sosul se leagă şi scade bine. Potriveşte de sare şi

piper. Adaugă trei-patru felii de lămâie tăiate în patru şi o mână de pătrunjel tocat fîn.

Lasă încă două-trei minute pe foc şi serveşte fierbinte cu pâine proaspătă sau mămăligă moale.

Calendarul ortodox - august 2012

22

Terapia verde

AUGUST 2012

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

Afinele, acele mărgeluţe de culoare albastru închis, sunt fructele munţilor, fructe care captează toată energia solară de pe platourile înalte şi se transformă într-o hrană bogată în vitamine, gata să îi ofere organismului puterea de a se revigora.

Au un gust dulce acrişor iar efectele lor terapeutice sunt atât de miraculoase încât pot înlocui cu succes medicamentele.

Afinele sunt originare din America de Nord, de unde, anual, vin aproximativ jumătate din cantitatea consumată la nivel global. Coloniştii europeni au descoperit afinele odată ce au intrat în contact cu americanii nativi şi le-au adus şi pe bătrânul continent. Doar abia în secolele XX şi XXI afinele au devenit cunoscute iar afectele lor terapeutice au fost descoperite.

Afinele conţin vitamină A, E, F, PP, complexul de vitamină B, C, K, mangan, antioxidanţi, fibre şi multe alte substanţe care ţin la distanţă pericolul. Dar hai să descoperim ce rol au toate acestea în sănătatea organismului nostru.

9 beneficii ale consumului de afine Afinele previn cancerul şi sunt un adjuvant în combaterea lui.

Afinele conţin un antioxidant puternic, numit acid elagaic, care previne apariţia mutaţiilor şi malignizarea celulelor din organism.

Se recomandă cure de cel puţin trei săptămâni cu afi-

ne sau alte fructe de pădure (mure, zmeură, fragi, coacăze) care să conţină această substanţă pentru a preveni apariţia cancerului.

De asemenea, există studii care demonstrează că o cură cu afine poate inhiba proliferarea cancerului la colon şi chiar poate induce moartea celulelor canceroase. Un alt studiu a fost realizat între 1984 şi 2002 pe un eşantion de 66.940 de femei şi s-a descoperit că acelea dintre ele care consumau alimente bogate în chempferol (o flavonoida conţinută în cantităţi considerabile în afine) au avut un risc cu 40% mai mic de dezvoltare a cancerului la sân sau cancer ovarian.

Afinele îmbunătăţesc funcţiile creierului şi previn apariţia bolii Alzheimer Un studiu realizat la o universitate din SUA a scos la lumina faptul că un consum regulat de afine poate ajuta la prevenirea îmbătrânirii sistemului nervos, a apariţiei bolilor precum Alzheimer şi păstrează funcţiile cognitive şi motorii. De asemenea, afinele ajută la îmbunătăţirea funcţiilor creierului, a capacităţii de memorare şi învăţare. Toate acestea se datorează antioxidanţilor din afine care împiedică procesul de îmbătrânire celulară la nivelul sistemului nervos.

Beneficiile laptelui de capră Oare cine nu a auzit că ­Regină Cleopatra îşi menţinea frumuseţea cu care a cucerit împăraţii români cu ajutorul laptelui de capră? Da, este adevărat. În ­Egiptul Antic, laptele de capră era sacru şi era folosit drept ofrandă pentru zei, iar aristocratele îl foloseau pentru a-şi menţine frumuseţea şi elasticitatea pielii. Grecii i-au descoperit calităţile extraordinare şi îl consumau ca pe un medicament în tratarea bolilor pulmonare şi a altor afecţiuni. Chiar ­Hipocrate numea spumosul lapte „lichid miraculos”. Şi strămoşii noştri foloseau laptele de capră pentru a îndepărta deochiul, pentru a trata infertilitatea masculină şi fe-

minină şi bolile de stomac. În prezent, în majoritatea civilizaţiilor dezvoltate, se consumă laptele de vacă.

Consumul de lapte de vacă este recomandat pentru că se crede că este un obicei sănătos dar, de fapt, acesta poate fi cauza alergiilor, cariilor, colicilor la copii, bolilor de inimă, artritei şi chiar a cancerului. În locul laptelui de vacă puteţi consuma lapte de capră pentru că, deşi este mai dificil de procurat şi este puţin mai scump, este foarte bun pentru santatate.

Ce trebuie să ştim despre laptele de capră? În primul rând, laptele de capră nu provoacă alergii.

El este mai uşor de digerat de organism decât laptele de vacă pentru că este de calitate superioară. În general, laptele de capră este alb deschis la culoare iar grăsimea din el este dispersată uniform în masa sa şi nu se adună la suprafaţă ca cea a laptelui de vacă. Laptele de capră conţine vitamine, minerale, electroliţi, enzime, proteine şi acizi graşi care sunt cu uşurinţă absorbiţi de organism. Ştiaţi că, pentru a digera lapte de capră, organismului nostru îi ia 20 de minute în timp ce pentru laptele de vacă îi trebuie până la 24 de ore?

of Clinical Nutrition spune nu numai că avem nevoie de calciu pentru că este foarte bun în dietele pentru slăbit, dar explică şi de ce.

Studiul a fost făcut pe femei cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, au fost împărţite în două grupe: unele au consumat mai puţin calciu, iar altele mai mult timp de un an de zile. La sfârşitul studiului, s-a constatat că femeile care aveau doză

Infertilitatea masculină şi feminină, tratată cu lapte de capră Laptele de capră a fost folosit încă din vremea strămoşilor noştri în tratarea infertilităţii. Explicaţia ar fi că laptele de capră stimulează sistemul endocrin, îmbunătăţind activitatea gonadală şi secreţia de hormoni masculini. În plus, aminoacizii din laptele de capră îmbunătăţesc calitatea spermei. Pentru a trata infertilitatea, se recomandă consumul unei jumătăţi de litru de lapte de capră zilnic, amestecat cu suc de năpraznic sau iarbă de năpraznic pisată (câte 2-3 linguri de zi).

Laptele de capră, bun pentru slăbit Laptele de capră este bogat în calciu iar organismul nostru îl asimilează foarte bine. Un studiu recent publicat în American Journal

de calciu mai mare aveau o rată de ardere a grăsimilor de 20 de ori mai mare decât a celor care consumau mai puţin calciu. În plus, primele erau mai sănătoase pentru că, atunci când organismului nu i se oferă doză necesară de calciu, începe să îşi ia resursa din oase pentru a funcţiona normal. Ştiaţi că un pahar de lapte de capră asigură 32% din necesarul de calciu zilnic în timp ce un pahar de lapte de vacă acoperă numai 23%? Un studiu medical a scos la iveală faptul că fetele care consumau regulat lapte de capră în adolescentă au avut un risc mai mic de a dezvolta osteoporoză pentru că au avut o densitate osoasă bună. Calciul din laptele de capră este uşor de asimilat şi este necesar sistemului osos dar asigură şi buna funcţionare a între-

Sănătate din vârful munţilor gului organism.

Calciul din laptele de capră ne protejează de cancer Spuneam mai devreme că un pahar de lapte de capră asigură 32% din necesarul zilnic de calciu şi că acesta este foarte bun pentru oase.

Dar ştiaţi că organismul nostru are nevoie de calciu nu numai pentru oase ci pur şi simplu pentru a funcţiona?

Da, şi că să susţinem această afirmaţie, studii recente spun că un aport necesar de calciu ajută la protejarea colonului de subtanţele care determină formarea celulelor canceroase, reduce cu până la 55% riscul de cancer la sân, întăreşte sistemul osos slăbit de fluctuaţiile hormonale cauzate de menopauză, previne migrenele, reduce efectele sindromului premenstrual, hrăneşte muşchii, reglează activitatea enzimelor etc.

Laptele de capră este bun pentru copiii subdezvoltaţi Laptele de capră este o sursă preţioasă de minerale şi vitamine şi este recomandabil copiilor care au tulburări de creştere pentru că îi ajută să recupereze întârzierea dezvoltării sistemului nervos şi a abilităţilor cognitive.

Condimentele şi sarea Beneficii sănătoase Sarea de bucătărie (clorura de sodiu, NaCl) este un aliment indispensabil organismului, contribuind la menţinerea volumului lichidelor extracelulare. Doza optimă este de 5g/zi, considerând

inclusiv sarea ascunsă în diferitele alimente, pentru că există sare până şi în fructe.

Sarea este bogată în oligoelemente şi săruri minerale: calciu, magneziu, potasiu, iod şi fluor. Este recomandat să se consume sare îmbogăţită cu iod pentru a preveni tulburările de funcţionare a glandei tiroide.

Sarea de mare este săracă în iod, pentru că acesta se evaporă în cursul procesului de cristalizare. 1 g de sare de bucătărie conţine 400 mg de sodiu.

Sarea este prezentă în mod natural în majoritatea alimentelor (lapte, carne) şi în toate produsele industriale, deoarece îmbunătăţeşte gustul şi ajută la conservarea îndelungată. Datorită acestei răspândiri nu trebuie să ne facem probleme în legătură cu aportul de sare, organismul va primi suficient sodiu şi fără să punem cu mâna noastră sare în bucate.

Ierburile şi condimentele reprezintă un capitol special al alimentaţiei, pentru că se folosesc în cantităţi mici, au valoare calorică scăzută şi pot îmbunătăţi sau chiar schimba gustul unui produs, făcându-l delicios. A avea o alimentaţie echilibrată presupune să consumăm mâncare gustoasă, care să ne facă plăcere din toate punctele de vedere, iar condimentele şi ierburile aromate pot înlocui cu succes sarea şi uleiul din bucătărie. În plus unele dintre ele au şi proprietăţi medicinale.

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE

< Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile.

Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754. < Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau email: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

< Bărbat serios şi muncitor, caut de muncă în construcţii sau ca şofer repartitor în comunitatea Madrid. Telefon: 672 934 980. < Doamnă serioasă şi responsabilă caut de muncă (internă sau externă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.). Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă serioasă şi responsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană

care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid.

Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665223757 < Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@yahoo.com. Nu răspund la beep! Mulţumesc. < Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-categoria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. < Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în ­Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în Comunitatea Madrid.

Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305. < Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe in-

Pentru mama mea, doamna profesoară Marinescu Florica, căreia îi port, pe lângă dragostea de fiică, un respect şi o admiraţie profundă pentru tot ceea ce a realizat de-a lungul celor 72 de primăveri: o carieră de 49 de ani de vechime în câmpul muncii, casă, familie…

Un exemplu de om luptător, răbdător, curajos, optimist…, de la care mereu ai ce învăţa. La mulţi ani, mama mea dragă! Să fii sănătoasă, liniştită şi împlinită în ­continuare! Cu drag, Ani.

formaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid.

Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare/colaborare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau email: artene_iulian@yahoo. com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în stomatologie 3 ani. Mai multe informaţii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe infor-

maţii la telefon: 697726258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI

< Închiriez o cameră pentru o persoană, în Madrid. La 5 minute de staţia de metro Usera. Bucătărie mare, gaz natural, internet. Preţ 150 euro, plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 672 586 559. < Închiriez cameră în ­Madrid, la 5 minute de staţia de metro Batan (linia 10), pentru o doamnă/domnişoară, începând cu data de 1 iulie. Preţ, 200 euro + cheltuieli. În apartament locuiesc doar două persoane. Mai multe informaţii la telefon: 687609782. < Închiriez o cameră pentru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarketuri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237. < Închiriez cameră în ­Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, începând cu 01 aprilie 2012.

Telefon: 698 495 159. < Închiriez cameră pentru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las ­Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179. < Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă interna, în Madrid-Entrevias.

Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620. < Se închiriază o cameră pentru o persoană, întrun apartament liniştit în ­Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014. < Închiriez cameră de matrimoniu în Torrejón de Ardóz, începând cu orice dată a lunii în curs. Condiţii foarte bune:

Cu ocazia sărbătoririi zilei de naştere, redacţia Occidentul Românesc îi doreşte doamnei Silvia Cozmîncă, preşedinta Asociaţiei ART – Meşteşugurile Prutului din Iaşi, multă sănătate şi putere de muncă, precum şi inspiraţie pentru a realiza numeroase şi autentice lucrări de artizanat românesc. De asemenea, cât mai multe resurse necesare pentru punerea în aplicare a tuturor proiectelor pe care preconizează să le pună în practică.

Mult succes şi un călduros „La mulţi ani!

AUGUST 2012 internet, piscină, puţine persoane în apartament, staţie de autobuz în faţa blocului. Preţul camerei este de 210 euro pentru o familie sau 170 pentru o persoană. Mai multe informaţii la rtelefon: 642 853 948. < Închiriez o cameră pentru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665. < Închiriez cameră în ­Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decembrie. În apartament mai locuiesc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782 VÂNZĂRI

< Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari. Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp. Mai multe informaţii puteţi obţine la telefon: 685 200 755. < Se vinde urgent casă în Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atractiv şi cu acte în regulă. În momentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau email: acacovean@yahoo.es. < Vând casă dotată cu toate utilităţile, în Cugir, judeţul Alba, situată în zona centrală.

Casa este compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 650 mp.

Există şi posibilitate de privatizare. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951 < Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro.

Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai

23

multe informaţii la telefon: 649 488 865 DIVERSE

< Vând UC Power Mac G5, impecabil. Preţ 300 euro. Mai multe date tehnice la telefon: 642 730 430 (comunitatea Madrid).

MATRIMONIALE

< Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/ domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709. < Ardelean , 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208. < Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o relaţie de prietenie/căsătorie.

Mai multe amanunte la telefon: 675 382 009. < Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540. < Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri!

Telefon: 642 890 306. < Tânăr serios, din comunitatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772.

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail: redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

642 823 497 (luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul ­Românesc nu îşi asumă ­responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!