Occidentul romanesc nr. 20

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Octombrie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 20, 24 de pagini, 1-31 octombrie 2012

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

ROMÂNIA:

Acord area al ocaţ i ei ­p en t ru cop i i

FABRICI DE D ­ IPLOME 40 DE PROFESORI UNIVERSITARI ­CERCETAŢI PENTRU CORUPŢIE ŞI FALS

„Se efectuează cercetări faţă de mai multe cadre didactice şi salariaţi ai unei instituţii de ­învăţământ superior din municipiul Bucureşti...”

„În Spania nu există ­alocaţie de stat pentru copii, care să se acorde necondiţionat ­tuturor copiilor, indiferent de ­veniturile părinţilor, aşa cum...”

Pagina 05

­ pania: Record în ­turism S - Catalonia a fost cea mai ­vizitată regiune spaniolă „Celebră pentru plajele, dar şi pentru capitala ­Barcelona, Catalonia a fost cea mai ­vizitată regiune spaniolă...”

Pagina 08 Învaţă-l pe copil să ­i ubească lectura „Plăcerea pentru ­lectură se învaţă încă din ­copilărie şi este de datoria ­părinţilor să insufle acest obicei ­copiilor, cu atât mai mult cu cât...”

Pagina 10 Celebritate, ­frumuseţe, înţelepciune - Din ­experienţa de viaţă a ­Mihaelei Tatu

„Să fiţi conştienti că tot ceea ce facem acum, este moştenirea copiilor noştri.

O viaţă mai bună...”

Pagina 12-13 Proteste la Râmnicu ­Vâlcea: „Oltchim nu e OTV” „Vom rămâne să ­protestăm p â n ă c â n d s e v a re l u a ­producţia. Aşteptăm banii pe august şi septembrie...”

Pagina 15

Pagina 14

Pagina 15 Becali: Diaconescu trebuie dus la Bălăceanca dacă nu vine cu banii

„Eu refuz să cred că un om poate fi atât de nebun încât să se ­joace cu toată ţara românească. Dan Diaconescu se distrează...”

Occidentul R ­ omânesc este o ­publicaţie independentă.

Nu are ­niciun fel de a ­ filiere ­politică sau r­ eligioasă.

02

OCTOMBRIE 2012

Adrese şi informaţii utile

Parohia Ortodoxă Română „Sfântul REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ Cuvios Atanasie Atonitul” din Leganés A ­ROMÂNIEI Prin grija Episcopiei ge la ­Biserica Ortodoxă de la Eroski Center). ÎN REGATUL SPANIEI ­Ortodoxe Române a Spaniei ­Română din ­Leganés sunt: Programul Sfintelor slujbe Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor.

•Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu ­Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053.

Fax: 954627108.

E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica ­Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, ­Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin ­Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia.

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006.

•Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante).

Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008.

•E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.

Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com.

•Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.

Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

şi Portugaliei, s-a înfiinţat Biserica Ortodoxă ­Română din Leganés, situată în: Calle de San ­ Valeriano nr. 5, 28912, aproape de Casa del Reloj şi Plaza de la ­Constitución. Mijloacele de transport pentru a ajun-

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

Metro Casa del Reloj, Autobuz: 482, 485, 491, 492, 493, 496, 497, N803, L121 (pe ­Avenida de Fuenlabrada, colţ cu ­Calle de la Constitución), 484, N804, 480, L1 – pentru ­Barrio de la Fortuna (pe A­venida de la Mancha, statia

•Duminică: 09:00 - Utrenia, 10:00 - Sfânta Liturghie •Miercuri: 19:00 - Acatist sau Vecernie •Vineri: 19:00 - ­Paraclisul Maicii Domnului sau ­Vecernie •Sâmbătă: 19:00 - ­Paraclisul Maicii Domnului sau ­Vecernie; Pregătire pentru Sfânta Împărtăşanie: spovedania şi canonul sfintei Împărtăşiri Pentru sărbătorile care sunt în timpul săptămânii: Ajun de sărbătoare: 19:00 - Paraclisul Maicii ­Domnului sau Vecernie; Pregătire pentru Sfânta Împărtăşanie: spovedania şi canonul sfintei ­Împărtăşiri Sărbătoarea însăşi: 09:00 – Utrenia, 10:00 - Sfânta ­Liturghie În prima duminică a fiecărei luni, de la orele 19:00, săvârşim ­Taina Sf. Maslu în Leganés. În a doua duminică în Parla, a treia duminică în V­aldemoro, iar în ultima duminică în F­uenlabrada (ultima poate fi a patra sau a cincea). Pentru orice altă slujbă (sfeştanie, molitvă, spovedanie, rugăciuni speciale), vă rugăm să ne contactaţi la nr. de telefon: 642 832 820 - Pr. Paroh: Lucian-Alin Apahidean

SENIOR EDITORI: Dan Caragea (Portugalia) EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Mircea Fluieraş (Málaga) Oana Moşniagu (Madrid) Vasile Mureşan (Illinois) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801

Cuvânt înainte

Sunt curioasă de unde înclinaţia - pasiunea, fixaţia sau chiar obsesia - pentru politică.

Sigur, este dreptul şi, uneori, chiar datoria oricui să se intereseze de politică. Unii o fac chiar la modul profesional, academic. Dar sunt nelămurită în privinţa altora. Săptămână de săptămână aleargă şi

antropolog, însă urmăresc cu interes, atât cât pot, această ştiinţă. Ea ne dezvăluie adesea lucruri extrem de profunde despre noi înşine şi despre societatea în care trăim. Iar una dintre cele mai interesante ipoteze din ultimul timp este aceea a „vânătorii persistente”. De ce aleargă oamenii?

Capacitatea noastră de a alerga este o trăsătură selectată în negura timpurilor. Teoria vânătorii persistente atrage atenţia asupra unor caracteristici aparte ale oamenilor şi cred că ar trebui să reconsiderăm locul nostru în natură. Noi suntem, acum, creaturi ale confortului. Suntem înconjuraţi de maşini care ne duc dintr-un loc în altul. Numim acest lucru „progres”. Dar ce am pierdut în această goană spre progres? Priviţi cerul înstelat! Unele dintre stelele pe care înaintaşii noştri le vedeau pentru noi sunt, acum, invizibile cu ochiul liber, datorită smogului şi poluării cu

grafiile făcute de aceste extraordinare dispozitive? Iată un paradox al timpurilor noastre.

Niciodată societatea nu a fost atât de dependentă de ştiinţă.

Niciodată vieţile noastre nu au fost mai mediate de tehnologie. Şi totuşi, ca niciodată, destui dintre semenii noştri au renunţat să îşi mai pună întrebări fundamentale. Atât despre natură, cât şi despre tehnică. Pentru unii, natura a devenit doar ceva zărit pe geamul telefericului, iar tehnica o sumă de butoane. Aş vrea să cred că suntem făcuţi să alegăm până departe, foarte

scriu ce cred ei despre unii...

Ce o fi aşa de interesant să pândeşti, în fiecare zi, aceeaşi oameni?

De ce alergăm? Alergăm după autobuz, alergăm după „caiverzi-pe-pereţi”... Nu sunt

lumină din oraşele moderne.

Sigur, se poate răspunde că, în fond, noi nu privim stelele doar cu ochiul liber. Pentru aceasta avem telescopul. Corect. Dar câţi oameni îşi mai aduc aminte să privească foto-

departe, fără să obosim... Din păcate însă, de peste 20 de ani alergăm degeaba. Graţie politicienilor şi a guvernanţilor din ultimii opt ani, România a devenit vicecampioana lumii după numărul de taxe pe care

Kasandra Kalmann-Năsăudean

OCTOMBRIE 2012

03

Iar alergăm după “cai-verzi-pe-pereţi”... firmele trebuie să le plătească în fiecare an. Aşadar, dragi români, dacă aveţi copii, spuneţi-le că sunt datori şi că se vor transforma în cei mai buni alergători... Pe termen lung sau poate pentru toată viaţa.

Din păcate, munca voastră de până acum v-a îndatorat şi mai tare. Creditele luate ca să vi se achite salariile, vor fi plătite de descendenţii voştri.

Dacă mai aveţi aşteptări de la stat, uitaţi-le! Orice politician vă va spune că statul sunteţi voi, suntem noi... Şi are dreptate. Statul sunt ei, politicienii. Tu, românule, eşti doar sluga umilă care înghite în sec, transpiră, munceşte, priveşte şi răbdă. Te-ai vândut pentru un pumn de promisiuni şi-n 2004 şi-n 2009 şi acum, ţi-a rămas doar pumnul. În gură! În primitivismul lui, Ceauşescu a lăsat ţara fără datorii. După 1990 au apărut alţi ceauşeşti mai mici, dar mult mai infometaţi care te-au vândut şi ţi-au îndatorat până şi pruncii. În doar ultimii opt ani au tocat mărunt miliarde de euro şi nu te-au întrebat nimic. Dar tu, ai supravieţuit lor. Şi ai alergat... Astăzi, ţi-e tot mai greu dar obişnuieşte-te cu gândul că mâine îţi va fi şi mai greu. Politicienii lucrează la datoria ta şi a copiilor tăi, pentru viitor. Ei ştiu că eşti conştient de asta, dar dacă nu îţi repetă nimeni din când în când, uiţi. Te vei duce din nou la vot. Curând. Alergând... Şi,

pe cine să votezi, dacă nu tot pe ei?! Aceiaşi care au făcut datoriile copiilor tăi. Pe aceiaşi care au vândut materiile prime pe nimic la străini şi acum scumpesc fosta avuţie a ţării când vor ei. Pentru că ţara este a lor şi numai a lor. Tu, nu ai fost întrebat când ţi s-a vândut petrolul, gazele, energia, pădurile, apele, corăbiile, silozurile etc. Tu doar ţi-ai făcut datoria de cetăţean şi i-ai votat! Şi-n 2004 şi-n 2009...

Autoritatea statului există şi cine nu crede să se pună cu statul. Demnitatea statală în schimb, a dispărut. Pentru că demn nu poţi să fii decât atunci când eşti corect şi respecţi democraţia, când nu faci datorii nelimitate pe spatele contribuabililor ca să-ţi asiguri cariera politică sau funcţia. Şi, dacă statul vrea să te încurajeze, o face zilnic, fără niciun efort. Te încurajează să furi, te instigă să părăseşti ţara dacă nu-ţi convine să trăieşti în România. Te face să te simţi umilit în lumea întreagă doar pentru faptul că eşti român. Şi tu speri în continuare. Şi alergi... Vei lăsa la o parte memoria şi vei zice cu mândrie: sunt român, hai la vot!

Păi, da! De ce să le porţi pică lor, politicienilor? Ai uitat însă că, înainte să fii român, eşti om. Dar, pentru a avea acest privilegiu în propria ţară, meriţi să fii respectat. Şi, dacă nu te mai respectă autorităţile, dacă îţi cer nu-

mai taxe şi impozite, dacă te fac să devii neom în propria ogradă, nu uita, românule, să zâmbeşti! Iarna se apropie şi noi promisiuni vor răsări ca ciupercile după ploaie într-o Românie cu un mediu rural arhaic, cu oameni săraci şi îmbătrâniţi înainte de vreme. Aceeaşi Românie în care autorităţile, cunosc teoria la perfecţie, dar nu au nicio idee să o pună în practică. Pur şi simplu, din lipsă de interes, imaginaţie sau inteligenţă. Şi noi, continuăm să alergăm şi să credem... Poate pentru că este ceva acolo, o chemare, înscrisă în codul nostru. Eu cred că, dacă ipoteza vânătorii persistente este adevărată, atunci oamenii trebuie să fi alergat în grup. O cursă de ore sau de zile întregi prin savană, în urmărirea unui animal epuizat, trebuie să fi intersectat terenurile de vânătoare ale mai multor carnivore mari... Nu cred că un individ solitar ar fi avut şanse. Ar fi devenit el însuşi cel urmărit. Este ceva mişcător să te gândeşti cum trebuie să fi arătat atunci primele forme de solidaritate între oameni. O solidaritate aspră, elementară, răbdătoare dincolo de limitele cunoscute până atunci, cu puţine cuvinte. Aş vrea să cred că suntem făcuţi să alergăm până departe, foarte departe şi nu doar după „cai-verzipe-pereţi”...

04

De interes

OCTOMBRIE 2012

Precizări în legătură cu noile p ­ revederi legislative l­egate de reforma în ­domeniul sănătăţii 1. Cine beneficiază de asistenţă medicală? În legătură cu modificările legislative privind acordarea asistenţei medicale, ­Ambasada României la ­Madrid vă informează că, de la 1 septembrie 2012, următoarele categorii de cetăţeni comunitari, inclusiv cetăţeni români, pot beneficia de asistenţă medicală în sistemul de sănătate public spaniol: •Persoanele înscrise la ­S istemul de Securitate ­Socială spaniol (cotizanţi angajaţi sau lucrători pe cont propriu, pensionari); •Şomerii care primesc ajutor de şomaj contributiv; •Şomerii care au terminat ajutorul de şomaj şi primesc în continuare alte ajutoare (exp. subsidio por desem-

pleo); •Şomerii înscrişi în căutarea unui loc de muncă la ­Serviciul Statal de ­Ocupare spaniol (demandantes de empleo), chiar dacă nu mai primesc prestaţii, dacă au fost cotizanţi la Sistemul de ­Securitate Socială spaniol; •Persoanele care au permis de rezidenţă legală, chiar dacă nu contribuie la sistemul de securitate socială, dacă dovedesc, prin prezentarea unei Declaraţii de ­Impozit privind Venitul Anual ca Persoană Fizică, faptul că nu au venituri anuale de peste 100.000 de euro (beneficii din muncă, din capital, activităţi economice sau câştiguri patrimoniale); •Membrii de familie aflaţi în întreţinerea unei persoane

asigurate la sistemul public de sănătate (soţ/soţie, consortul/consoarta acreditaţi legal, fost soţ sau consort aflat în responsabilitatea asiguratului, urmaşii aflaţi în întreţinerea acestuia cu o vârsta inferioară celei de 26 ani sau care au un handicap egal sau superior a 65%, soră/frate care convieţuiesc şi depind economic de asigurat).

Important: Beneficiarii oricărui tip de pensie din ­România care au rezidenţa în Spania şi studenţii, pe perioada studiilor în Spania, pot solicita din România formularul S1, în baza căruia pot primi asistenţă sanitară în Spania.

Regimul de asistenţă medicală al persoanelor titulare sau beneficiare de regimuri speci-

ale ale Securităţii ­Sociale îşi menţine statutul juridic specific (Sistemul de ­Asigurări General al Funcţionarilor Civili ai Statului, ­Sistemul de Asigurări General Judiciar şi Sistemul ­Social al Forţelor Armate).

După recunoaşterea calităţii de asigurat sau de beneficiar de asistenţă sanitară, asistenţa medicală va fi acordată de către administraţiile medicale competente, pe baza prezentării cardului individual de sănătate.

Precizare: Comunităţile ­Autonome vor aplica diferenţiat noile reglementări.

2. Care sunt condiţiile în care persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de asistenţă medicală?

Acele persoane care nu au

Servicii consulare itinerante în provincia Cuenca În continuarea programului “Consulat itinerant”, o echipă a Consulatului ­României la Ciudad Real se va afla sâmbătă, 13 octombrie 2012, între orele 10 şi 20, în provincia Cuenca pentru a oferi consultaţii, asistenţă şi servicii consulare cetăţenilor români, în colaborare cu

Asociaţia Hispano-Română din provincia Cuenca.

Locul desfăşurării activităţilor: Sediul Asociaţiei ­Hispano - Române, Calle Pedro ­Almodóvar, s/n (în faţa centrului comercial Alcampo), Cuenca.

Vor fi efectuate urmatoa-

rele categorii de servicii consulare: •Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spaniole aferente; •Servicii consulare notariale (autentificări procuri/decla-

raţii, legalizări etc.); •Emiterea de certificate şi inscripţii consulare, adeverinţe, etc.; •Preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (urmând ca verificarea şi emiterea certificatelor să se facă la sediul consulatului);

condiţia de asigurat sau de beneficiar de asistenţă sanitară vor putea obţine prestaţia de asistenţă medicală prin plata unei contra-prestaţii corespondente sau a unei cote derivate, prin înscrierea la o convenţie specială. De asemenea, în anumite cazuri, facturile se vor remite, pentru plată, statelor de origine.

3. Cazurile speciale în care se acordă asistenţă medicală (excepţii): Străinii neînregistraţi sau autorizaţi ca şi rezidenţi în ­Spania, vor primi asistenţă medicală gratuită în următoarele situaţii: •Urgenţă pentru boli grave sau accidente, oricare ar fi cauza lor; •Asistenţă în perioada prenatală, natală şi post-natală;

•Persoane cu vârstă de până la 18 ani.

FOARTE IMPORTANT În cazul în care consideraţi că nu vi se acordă asistenţa sanitară în conformitate cu legislaţia în vigoare, vă sugerăm să utilizaţi mijloacele legale puse la dispoziţie pentru solicitarea de detalii suplimentare sau depunerea unei reclamaţii, respectiv să vă adresaţi Birourilor spaniole de Securitate Socială din raza domiciliului dumneavoastră.

Totodată, puteţi contacta Ambasada României la ­Madrid la telefon: 913 501 881, la adresa de e-mail: c o m u n i c a c i o n . p u b l i c a @­ embajadaderumania.es sau pe Facebook: http://www. facebook.com/ambasada.­ madrid

•Consultaţii pe teme consulare.

Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie! (Procedura de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnătura digitală).

Accesul se va face numai pe bază de programare obţinută doar direct de la Consulatul Romaniei din Ciudad Real prin: •e-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net

•fax: 926231170 Cetăţenii români care doresc o programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere numele şi prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea de domiciliu sau de rezidenţă din provincia Cuenca, un număr de telefon şi/sau o adresă de e-mail pentru contact.

Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie.

Pentru acte necesare, taxe si informaţii suplimentare poate fi accesată pagina de internet a consulatului: http://ciudadreal.mae.ro, secţiunea “Servicii consulare”.

De interes

OCTOMBRIE 2012

05

Acordarea alocaţiei pentru copii În baza prevederilor ­Regulamentului 883/2004 reprezentantul legal al copilului are dreptul să primească alocaţie pentru copii din statul în care îşi desfăşoară activitatea. În Spania nu există alocaţie de stat pentru copii, care să se acorde necondiţionat tuturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor, aşa cum se întâmplă în România sau în alte state europene. În Spania obţin ajutor pentru creşterea copilului, doar fa-

întâi prestaţia pentru minori din Spania. Dacă aceştia NU au dreptul la aceasta prestaţie în Spania (fapt dovedit prin formular european sau orice alt document în care să se specifice clar acest lucru), atunci pot solicita alocaţie de stat din România.

Astfel, reprezentantul legal al copilului: 1. Va solicita în Spania Prestaţia pentru minor aflat în întreţinere (Prestacion economica por hijo o menor a cargo). Aceasta este o sumă

miliile care se încadrează în baremele de venit anual stabilite de Institutul Naţional de Securitate Socială.

Dacă lucrează legal în ­Spania, reprezentantul legal al copilului trebuie să solicite

de care beneficiază copiii sub 18 ani (sau şi cei ce depăşesc 18 ani dar care au un grad de handicap de peste 65%) în functie de situaţia materială a familiei. Solicitarea se adresează birourilor

Securităţii Sociale (Centros de Atención e Información de la ­Seguridad Social) din localitatea de domiciliu. Se completează o cerere şi se anexează documentaţia solicitată. În funcţie de venitul anual al familiei copilul va beneficia, sau nu, de aceasta prestaţie.

2. Dacă, în funcţie de venitul anual, nu are dreptul să beneficieze de Prestaţia pentru minor aflat în întreţinere în Spania, reprezentantul legal poate solicita în România Alocaţia de stat pentru copii care reprezintă o sumă acordată necondiţionat de veniturile familiei, conform legii.

De această alocaţie beneficiază toţi copiii cetăţenilor români în vârstă de până la 18 ani precum şi cei peste 18 ani care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora, inclusiv copiii cu handicap. Cuantumul alocaţiei este de 200 de lei/lunar pentru copii între 0 şi 2 ani şi de 42 lei/ lunar pentru copiii mai mari de 2 ani. După vârsta de 2 ani, copiii cu hadicap beneficiază de cuantum dublu, respectiv 84 lei/lunar. Pentru a benefi-

cia de alocaţia de stat, trebuie depusă personal sau prin împuternicit cererea de alocaţie de stat pentru copii, împreună cu documentaţia necesară, la primaria de domiciliu din ţară. Cererea trebuie completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului şi va fi însoţită de orginalul şi copia certificatului de naştere al copilului şi ale actului de identitate al reprezentantului legal (parintele), precum şi de alte documente din care să rezulte situaţia juridică a copilului faţă de reprezentantul legal (sentinţe judecătoreşti, dacă este cazul).

De asemenea, dosarul depus va cuprinde şi formularul E 411, completat în partea B, solicitat de la Securitatea Socială din Spania, sau orice alt document eliberat de această instituţie din Spania care să dovedească faptul că împuternicitul legal al copilului nu este îndreptăţit să beneficieze în Spania de prestaţia pentru copil aflat în întreţinere.

Formularul E411 - cererea de informaţii privind dreptul la prestaţiile familiale în statul de reşedinţă al familiei Formularul E411 se utilizea-

ză de către instituţiile din statele care ar putea acorda alocaţia, pentru a-şi comunica una celeilalte dreptul la prestaţii pentru copiii unei familii. Astfel, dacă o familie beneficiază de prestaţii familiale în altă ţară decât în România, dreptul la aceleaşi prestaţii în România va fi suspendat parţial sau total.

IMPORTANT În ultima perioadă, în ­România s-au primit tot mai multe formulare E411 în care se menţionează că “beneficiarul nu a depus cerere de acordare în Spania a prestaţiei pentru minor aflat în intreţinere”. Aceste dosare se resping în România, deoarece, reprezentantul legal al copilului lucrând legal în Spania, statul competent este Spania, nefiind o chestiune de opţiune (benefici-

arul nu vrea prestaţia din Spania, el vrea alocaţia din ­România). Dacă există un drept în Spania, atunci beneficiarul trebuie să ia prestaţii din acest stat. În România vor fi puşi în plată doar dacă în documentul prezentat se menţionează „NU ARE DREPTUL „ (depăşeşte limite de venit sau nu lucrează legal). Documentele în care se menţionează NU A DEPUS CERERE nu pot fi folosite în România pentru a obţine alocaţie.

Menţionam că a beneficia şi de alocaţia din ­R omânia şi de prestaţia din Spania este o încălcare a legii! *** Un material realizat de ­Cristina Florea – Consilier/ Probleme de muncă şi sociale – ­Ambasada României în ­Regatul Spaniei

06

Diaspora

OCTOMBRIE 2012

Ministerul Afacerilor Externe şi al Diasporei?

Ce se poate face pentru ca Diaspora româneascã sã fie implicatã real în dezvoltarea României? Poate statul ­Român sã facã un pas istoric şi sã dea sens celor peste 10% din populaţie care au ales sã trãiascã în afara teritoriului României?

Potrivit unui studiu recent, strategia guvernamentală de angajament pentru diaspora trebuie să cuprindă următoarele: identificarea obiectivelor, harta geografică şi de aptitudini ale diasporei, crearea relaţiei de încredere şi mobilizare a diasporei pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a României.

1. Identificarea obiectivelor: Guvernele trebuie să ştie cum anume pot contribui românii din afară la dezvoltarea ­României. În ultimii ani, India şi China au printre priorităţi încurajarea antreprenorilor din diaspora să dezvolte activităţi în ţara de origine. Un număr de ţări din Europa şi Asia Centrală, deşi pe o scară mai mică, şi-au impus aceleaşi strategii.

2. Cunoaşterea diasporei: Acest aspect implică colectarea datelor legate de pregătirea profesională a românilor din diaspora şi identificarea aşteptărilor acestora faţă de guvern.

3. Stabilirea relaţiei de încredere: Pentru aceasta este nevoie ca guvernele să recunoască po-

ziţia specială a diasporei, de dualitate, legată administrativ şi psihologic de două ţări.

Emigranţii nu trebuie văzuţi precum trădătorii de ţară, iar conceptul trebuie îndepărtat. Relaţia de încredere se stabileşte prin contacte, prin menţinerea legăturilor culturale şi de limbă în străinătate, stimularea investiţiilor şi transparenţa în afaceri, buna funcţionare a administraţiei româneşti în diaspora.

4. Mobilizarea diasporei Cel mai adesea se realizează prin înfiinţarea ministerelor dedicate relaţiilor cu diaspora. Se impune crearea de mijloace de comunicare, coordonare politică, suport şi follow-up.

Cazul Moldova În aprilie 2008, ­Organizaţia Internaţională pentru ­Migrare, în cadrul unui seminar „Diaspora şi Dezvoltarea Ţării de Origine”, a concluzionat câteva recomandări preţioase: stabilirea unor mijloace instituţionale pentru administrarea diasporei, politici de promovare a networkului în diaspora, crearea unui minister al diasporei.

Pentru acesta din urmă s-a subliniat necesitatea întâlnirilor directe cu emigranţii, încurajarea transferului financiar.

Cazul Polonia Pentru rezolvarea problemelor din diaspora, Polonia a înfiinţat o Comisie intergu-

vernamentală pentru ­Polonia şi Minorităţile ­Poloneze din Afară, încă din 2000.

Instituţia este condusă de un ministru delegat pentru ­Afacerile Diasporei în ­Ministerul ­Afacerilor Străine şi mai cuprinde reprezentanţi ai ministerelor de Educaţie, Cultură, Finanţe, Afaceri ­Interne, Cancelaria Primului - ­Ministru. În 2009 Polonia a înfiinţat şi Departamentul de Cooperare cu Diaspora ­Poloneză. Articolul 6 din Constituţia Poloniei stipulează că statul are responsabilitate constituţională să asiste diaspora în păstrarea legăturii cu ţara de origine.

Cazul Bulgaria Agenţia de Stat pentru ­Bulgarii de Pretutindeni a fost înfiinţată în 1992, iar în 2000 a devenit un instrument de comunicare cu peste 500 de organizaţii bulgăreşti.

Două dintre cele mai mari priorităţi ale sale sunt: reprezentarea intereselor în afară şi promovarea tradiţiilor.

Cazul Irlanda Reiteram faptul că existenţa acestor forme instituţionale atrage şi obiectivele de implicare a diasporei în viaţa economică şi politică a ţării.

Un ultim exemplu, amintit aici, de instrument de pe agenda politică a diasporei este cel al Irlandei, care îşi bazează programul educaţional, ştiinţă şi tehnologie pe cunoştinţele celor din afară.

Strategia pentru diaspora este văzută de multe ori ca fiind una la nivel de stat naţional.

Dar de fapt acestea sunt mult mai complexe, fiindcă impun implicarea autorităţilor locale, regionale şi naţionale. În cazul Irlandei, districtul ­Donegal are propria sa abordare şi emigranţii din acea regiune au fost reali investitori în economia locală. Prin urmare, politica de dezvoltare regională şi coeziune poate juca un rol esenţial în crearea celui mai potrivit model, având un potenţial serios de creştere regională echilibrată.

Concluzii Acest studiu arată că există perspective de angajare a membrilor diaporei pentru crearea unui cadru instituţional. Emigranţii au cel puţin trei caracteristici esenţiale

acestui proces: o motivaţie puternică de a contribui în mod real, cunoştinţe şi expertiză despre oportunităţile globale şi nevoile locale, şi de multe ori au şi resursele financiare. Combinarea acestor trei poate avea un impact considerabil în dezvoltarea ţării.

Elementul cheie al acestui gen de succes, de creştere economică şi dezvoltare socială, este cel al creării instituţiilor potrivite. În lumina acestei idei, subliniem faptul că, înfiinţarea birourilor pentru diaspora s-a realizat cel mai adesea în cadrul ministerelor pentru afacerile externe, dar modelul nu este singular, acesta trebuie adaptat nevoilor.

Recomandăm viitoarelor cercetări să sublinieze importanţa şi necesitatea unui program coerent şi clar pentru diaspora, identificarea celor mai bune ”modele de infrastructură” care conectează ţara de origine de emigranţi, extinderea sentimentului de cetăţenie prin asigurarea

Oraşele turistice europene Un recent clasament al celor mai ieftine oraşe europene pentru turişti, în care autorii au comparat preţul mediu al locuinţelor, al produselor alimentare şi al transportului, clasează Kiev-ul pe primul loc. În capitala ucrainiană, un vizitator cu 100 de euro în buzunar s-ar putea descurca cam 4 zile, în

timp ce, atunci când vine vorba de cel mai scump oraş, în capitala islandeză Reykjavik, cu aceşti bani, o persoană nu se poate descurca nici măcar o zi.

Un alt exemplu - o plimbare cu gondola veneţiană are un preţ similar unui abonament de călătorii pe 20 de zile cu

mijloacele de transport public din Kiev.

Clujul nu se află în acest clasament, dar spuneam de câţiva ani că oraşele din România au nevoie de un pachet de weekend bine gândit pentru a atrage turiştii străini care au ce vedea în ţară.

Dan Luca / Bruxelles

bunei funcţiuni a administraţiei şi a drepturilor de vot, construirea devotamentului patriotic prin suportul cultural, dezvoltarea sustenabilă a remitenţelor şi a networkului de bussines, implicarea în politică a membrilor diasporei.

Un material realizat de de Codruţa FILIP1 şi Dan LUCA2 ---------------------------------1) Codruţa FILIP este Policy advisor la Grupul Socialist şi Democrat din Parlamentul European. Este vicepreşedinte PSD Belgia şi Preşedinta Organizaţei de Femei a PSD Belgia.

2) Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “RomâniaUE” Bruxelles. Are 40 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997.

Este autorul a 3 cărţi despre ­România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în ­Consiliul Naţional PSD.

08

Spania

OCTOMBRIE 2012

Spania: Record în turism - Catalonia a fost cea mai vizitată regiune spaniolă Turismul este un sector cheie al economiei spaniole, fiind responsabil pentru aproximativ 10% din Produsul Intern Brut. Sosirile de turişti străini în Spania au bătut orice record în luna august 2012, aproape 7,9 milioane vizitatori, o veste bună pentru această ţară în recesiune, arată cifrele publicate vineri de Ministerul spaniol al ­Industriei şi Turismului, transmite AFP. Vara acestui an se anunţă a fi una deosebit de bună pentru sectorul turistic din Spania, în condiţiile în care şi în luna

iulie s-a înregistrat un record de turişti străini, 7,7 milioane vizitatori. „Pe primele nouă luni ale anului, Spania a primit 40,7 milioane turişti, în creştere cu 3,6% în ritm anual”, a subliniat Ministerul spaniol al Industriei şi Turismului.

23,6% din numărul total de turişti care au vizitat Spania în primele opt luni, adică 9,59 milioane turişti, au venit din Marea Britanie, urmaţi de 6,56 milioane turişti francezi (16,1% din total) şi 6,35 milioane turişti germani (15,6% din total).

În luna august, cele mai mari creşteri procentuale s-au înregistrat în cazul turiştilor ruşi (în creştere cu 47,5%) şi francezi (în creştere 17,5%).

Britanicii au rămas cei mai numeroşi turişti străini care au vizitat Spania luna trecută, 1,896 milioane de vizitatori sau 24,1% din total.

Urmează 1,704 milioane de turişti francezi (21,7% din total) şi 1,018 milioane turişti germani (13% din total).

Celebră pentru plajele, dar şi pentru capitala Barcelona, Catalonia a fost cea mai vizitată regiune spaniolă, 1,994 milioane de turişti sau 25,4% din total, urmată de ­Insulele Baleare, 1,882 milioane turişti sau 23,9% din total, ­Andaluzia şi Insulele Canare.

Spania, a patra destinaţie turistică mondială, speră că această creştere a numărului de turişti va susţine o economie care a plonjat în a doua recesiune din ultimii trei ani, iar rata şomajului a atins cel mai ridicat nivel din rândul statelor industrializate (24,63%).

Spania şi Italia: C ­ ooperare pentru depăşirea crizei ­z onei euro Premierul italian, Mario Monti, a agreat vineri alături de omologul său spaniol, ­Mariano Rajoy, ca ţările ale căror guverne le conduc cei doi să coopereze mai strâns pentru depăşirea crizei financiare şi a zonei euro, şi au cerut partenerilor europeni să dea dovadă de mai multă solidaritate, transmit agenţiile internaţionale de presă, după o reuniune avută de cei doi în capitala italiană. Totodată, ei au stabilit şi agenda summitului bilateral hispano-italian, care va avea loc la Madrid în 29 octombrie.

Deşi cei doi şefi de executiv

Film românesc proiectat în ­c inematografele din Spania Filmul regizorului român Radu Muntean, „Marţi, după Crăciun”, are vineri premiera în cinematografele spaniole, după ce la Festivalul de Film de la Gijon din 2010 a obţinut cele mai importante premii, pentru cel mai bun film şi pentru cei mai buni actori - Mimi Brănescu, Maria Popistaşu şi Mirela Oprişor - şi a fost proiectat în avanpremieră la ciclul de film românesc organizat de ICR Madrid în iarna anului 2011. Două cronici despre film apar în două prestigioase cotidiene spaniole, La Razon şi El Pais.

Sub titlul „Sfârşitul inocenţei”, El Pais scrie că al 12-lea film românesc proiectat în cinematografele din Spania menţine constantele mişcării cinematografice - prin prisma

contemporaneităţii, a suprarealismului sau a conştiinţei politico-sociale - însă apar şi noutăţi. Radu Muntean schiţează un portret al clasei medii din ţara lui, până acum nesupusă atenţiei, şi cu o capacitate de a genera emoţii care, în ciuda apartenenţei la cinematografia socială, se îndepărtează de „bisturiul crud” al colegilor de generaţie. Pentru cotidianul spaniol, Muntean abordează în povestirea sa viaţa dublă a unui bărbat însurat care îşi îndeplineşte sarcinile foarte atent, separat, însă, aceste sarcini adunate se reduc la o existenţă care nu se potriveşte. Să fim în faţa posibilităţii ca un bărbat să fie îndrăgostit, deşi diferit, de două femei şi de două vieţi? se întreabă El Pais.

Cotidianul spaniol consideră

că acest film este departe de „autocompătimirea narativă a insuportabilului film Aurora / de Cristi Puiu/”, care a avut recent premiera, şi pe care cotidianul îl consideră „cea mai proastă contribuţie românească în Spania”, dar şi departe de camera nervoasă din filme precum „Patru luni, trei săptămâni şi două zile” - totemul mişcării. Muntean îşi spune istoria cu delicateţe, prin planuri fixe de multe minute, care nu se destructurează niciodată, ca urmare a naturalităţii situaţiilor, interpretărilor şi calităţii scenariului. Astfel, cu fiica în centrul luptei - sau lipsei acesteia - regizorul român povesteşte cu scop dublu sfârşitul inocenţei: al copilei, care curând nu va mai crede în Moş Crăciun, şi nici în mama sau

tata, şi al României care, cu progres, poate semăna chiar cu Norvegia, se încheie cronica.

Pe de altă parte, La Razon scrie despre „un triunghi rotund”. „Cine are două femei, îşi pierde sufletul; cine are două case, îşi pierde capul” acest proverb inteligent ar putea servi drept ilustraţie pentru îndoielile amoroase ale protagonistului din „Marţi după Crăciun”, consideră cotidianul spaniol, arătând totodată că povestea lui Paul, un bărbat de patruzeci de ani care are sufletul împărţit între soţie şi amantă, ar fi extrem de veche, dacă nu am fi avut privilegiul de a o vedea din perspectiva unui naturalism riguros, implacabil.

Propunerea lui Muntean nu există în afara camerei de luat de vederi, ci în faţa ei, pentru

nu au făcut declaraţii de presă la finalul reuniunii, surse diplomatice spaniole susţin că la discuţii au fost abordate teme legate de situaţia statelor din zona euro, după ce Banca Centrală Europeană anunţa în urmă cu două săptămâni că este de acord să cumpere din datoria suverană a statelor monedei euro care se confruntă cu probleme de finanţare pe pieţe, numai după ce acestea solicită o linie de intervenţie financiară de la UE - anunţ care a fost în măsură să atenueze pentru moment tensiunile de pe pieţele financiare.

Drept urmare, atât Spania, cât

şi Italia, se bucură de o anume linişte din punct de vedere financiar, iar la burse au observat scăderea primelor de risc - deşi Mariano Rajoy nu a anunţat încă nicio decizie în legătură cu o eventuală solicitare de salvare financiară, iar în privinţa Italiei, previziunile pentru creştere economică pentru anul acesta au fost revizuite în scădere de către guvernul de la Roma.

Financial Times arăta vineri că Spania ar pregăti solicitarea unei intervenţii financiare „moderate” din partea UE, adică guvernul de la ­Madrid ar încerca să convingă ­Bruxellesul să poată cumpăra din datoria suverană cu ceea ce rămâne din suma totală de 100 de miliarde de euro - aprobată deja de instituţiile comunitare pentru restructurarea şi recapitalizarea sectorului bancar. Posibilitatea este prevăzută în acordul semnat cu Fondul European de ­Stabilitate Financiară, care va acorda împrumutul de maxim 62 de miliarde de euro, estimat de un audit extern, pentru întregul sector bancar spaniol.

Reuniunea dintre cei doi premieri a avut loc înainte de Congresul Internaţionalei Creştin-Democrate, găzduit vineri şi sâmbătă de Italia, la Roma

a-l transforma pe spectator în martor al unei intimităţi privilegiate, la care cu siguranţă nu ar trebui să aibă acces.

Lui Muntean îi ajung un pic mai mult de douăzeci de planuri pentru a capta, în timp real, ce se petrece înainte de marţi din titlu - ziua nesigură a unei vieţi noi pentru trei personaje doborâte de neliniştea sentimentelor lor. Iar această nelinişte reiese din tot ceea ce fac: când cumpără cadouri de Crăciun, când se reuneşte trioul între plombe şi ortodonţie, la cina din noaptea de ajun,

în care normalitatea lumii se loveşte de ceea ce ascund aparenţele, şi în memorabila scenă în care Paul spune adevărul.

Există atâta adevăr în gradarea acestor stări de spirit care înfierbântă, încât este greu până şi să clipeşti, consideră La ­Razon, însă cel mai surprinzător este faptul că Muntean menţine aceeaşi distanţă de personajele sale, şi camera înregistrează numai comportamentele lor, adică nu există păreri, nu există judecată, ci doar o capacitate de observare rezervată numai marilor cineaşti.

En español

OCTOMBRIE 2012

09

PROGRAMACIÓN MES DE ­OCTUBRE / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.

16:00 – 18:00 Inicio del apoyo escolar.

“El Día del Descubrimiento”: Taller infantil de manualidades, con motivo de 08/10/2012 18:00 – 19:00 la celebración del descubrimiento de América.

09/10/2012 11:00 – 12:00 Inicio del curso de ingles básico.

10/10/2012 17:00 – 18:00 “Claves del Currículo europeo”: Taller de empleo.

10/10/2012 18:00 – 19:00 Inicio del curso de sevillanas nivel básico.

11/10/2012 11:00 – 12:00 Inicio del curso de ingles medio.

13/10/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”.

“Madrid, belleza europea”: Exposición fotográfica de José Romanov. Inaugu17/10/2012 – 18:00 ración a cargo del autor. Con la participación de Stella Denis, coordinadora de 09/11/2012 eventos de Arte y Cultura.

19/10/2012 10:30 – 11:30 Inicio del curso de sevillanas nivel medio.

20/10/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería.”

22/10/2012 18:30 – 19:30 Taller de relajación.

24/10/2012 17:00 – 18:00 “Dónde puedo realizar cursos de formación gratuitos”: Taller de empleo.

25/10/2012 18:00 – 19:00 “Autorizaciones de trabajo para las empleadas de hogar”: Charla jurídica.

27/10/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”.

31/10/2012 16:00 – 18:00 Fiesta infantil de Halloween: Concurso de disfraces.

Pendiente Pendiente por “¡Conoce Madrid!”: Visita a la exposición “William Blake – Visiones en el arte británico” en la Caixa Forum. por confirmar confirmar 06/10/2012 08/10/2012

Nota: Todas las actividades son gratuitas.

Program: Horario de atención al público:

De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

DÍAS

HORARIOS

Lunes, jueves y viernes Martes y miércoles Martes y miércoles Lunes y jueves Lunes y miércoles Martes y jueves Martes Miércoles Jueves Martes Martes Jueves Martes Jueves Jueves Lunes y miércoles Sábado Miércoles Viernes Martes

10:00 – 14:00;

Martes Jueves

15:00 – 19:00 10:00 - 15:00 15:00 - 20:00 18:00 – 20:00 12:00 – 14:00 18:00 – 19:30 18:00 – 19:30 12:00 – 13:30 17:00 – 18:00 12:00 – 13:30 18:00 – 19:30 11:00 – 12:00 11:00 – 12:00 18:00 – 20:00 11:00 – 13:00 11:00 – 13:00 18:00 – 19:00 10:30 – 11:30 17:00 – 19:00 10:30 – 11:30 11:30 – 12:30 12:30 – 13:30

Lunes y miércoles

16:00 -18:00

Lunes y viernes Sábados

18:00 – 19:00 17:30 – 19:00

De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a sábado De lunes a sábado De lunes a sábado

Consultar horario del centro Consultar horario del centro Consultar horario del centro

ACTIVIDADES PERMANENTES Orientación laboral individual (por orden de llegada) Atención jurídica individual (por orden de llegada) Atención psicológica individual (con cita previa) Curso de informática (nivel inicial I) Curso de informática (nivel inicial II) Curso de informática (nivel medio) Curso de Internet Curso de Rumano (nivel inicial) Curso de Español (nivel inicial) Inglés nivel básico Inglés nivel medio “Parlez-Vous Français?”: Curso de francés nivel básico.

Curso de pintura para adultos Curso de escultura Curso de sevillanas nivel básico Curso de sevillanas nivel medio Encuentro de Mujeres Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates).

Cesión de espacio.

Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso) Talleres infantiles.

Tardes de cine ¿Quieres crear tu propia asociación? Nosotros de ayudamos. Información y asesoría. (Con cita previa). ¿Quieres ser voluntario en nuestro Centro? ¡Ven e infórmate! ¡Tu apoyo cuenta!

CEPI y las nuevas funciones de la Comunidad de Madrid en procedimientos de extranjería: Elaboración de informes de Habitabilidad y Arraigo social (con cita previa).

Acceso a Internet Acceso a la Biblioteca Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

Agenda cultural ¿CUÁNDO?: El miércoles, 17 de octubre, a las 18:00 horas. ¿DÓNDE?: En el Centro Hispano-Rumano del Corredor del Henares, situado en la Travesía del Curtidor, nº 1 (Coslada). ¿QUIÉN?: JOSÉ ROMANOV, fotógrafo españolinternacional, expone la

colección de fotografía “MADRID, BELLEZA EUROPEA”.

FICHA EVENTO: ● La exposición presenta algunas de las tomas fotográficas más representativas de la Ciudad de Madrid, realizadas por el conocido fotógrafo que consigue sorprender de-

talles curiosos de personas, edificios, paisajes, etc. de la Capital. ● Evento realizado con la colaboración de Stella Denis, voluntaria y coordinadora de eventos arte y cultura. ● La exposición permanecerá abierta al público hasta el día 9 de noviembre de 2012.

10

Părinţi şi copii

OCTOMBRIE 2012

Irina Georgescu Şova - Bucureşti Plăcerea pentru lectură se învaţă încă din copilărie şi este de datoria părinţilor să insufle acest obicei copiilor, cu atât mai mult cu cât televizorul şi calculatorul tind să acapareze tot mai mult din timpul micuţilor şi să în-

Cristian Ioanoviciu Guitars - Barcelona În secolul vitezei, computerele au devenit indispensabile pentru o mulţime de români. În majoritatea caselor se găseşte câte un calculator conectat la internet, iar uneori în faţa monitoarelor se află şi copii. Atât autorităţile, cât şi psihologii avertizează că micuţii sunt expuşi unui risc dacă nu sunt supravegheaţi

să iubească ­l ectura locuiască încet şi sigur toate activităţile unui copil.

Lectura dezvoltă vocabularul şi îl ajută pe copil să se exprime mai uşor şi mai frumos, indiferent de circumstanţe. Pentru ca micuţul tău să îndrăgească lectura, este indicat să urmezi câţiva paşi simpli. Fii un exemplu

atunci când folosesc internetul.

Zilnic apar noi cazuri de pedofilie, jaf, furt, crimă, toate având un numitor comun: World Wide Web (WWW).

Foarte mulţi copii, adolescenţi şi chiar oameni maturi ajung să se dedubleze şi să trăiască într-o lume virtuală. Pasul până la dependenţa de calculator este foarte mic, spun psihologii, iar acest lucru poate fi evitat doar printr-o supraveghere strictă sau voinţă, în cazul adulţilor. „Psihoză, depresie, mânie, boli grave. Toate acestea pot apărea atunci când un om întrece limita de maximum 6 ore petrecute zilnic în faţă calculatorului”, spune dr. John Miers, psihiatru.

Pedofilii folosesc internetul ca primă metodă de racolare a victimelor. O identitate falsă, multe vorbe convingătoare şi copilul devine o pradă uşoară. De aceea este important să supraveghezi orice activitate a copilului pe

bun de urmat! Este dificil să îi impui copilului tău să citească, în condiţiile în care tu nu faci acest lucru. Aşadar, dacă încă nu ţi-ai format un obicei din a lectura cel puţin o dată pe săptămână, nu ar fi corect să îi ceri acest lucru micuţului tău pentru că nu va înţelege de ce lui i

se impune un asemenea lucru. Aşadar, dă-i un exemplu pozitiv şi demonstrează-i că este o plăcere să citeşti şi nu un chin sau o obligaţie.

Dacă este prea mic şi nu cunoaşte încă literele şi cifrele, este recomandat ca unul dintre părinţi, bunici sau o altă persoană din familie să îi citească cel puţin trei seri pe săptămână. Cel mai simplu şi mai potrivit este să vă bucuraţi de cărţile cu multe ilustraţii şi explicaţii aferente.

Totuşi, dacă micuţul tău ştie să citească, este recomandat să staţi împreună cu cartea în mână şi să citiţi pe rând, eventual intraţi în rolul personajelor şi citiţi împreună cu intonaţie.

Anumite cărţi pot fi destul de plictisitoare, mai ales dacă lungesc la infinit anu-

mite pasaje cu descrieri sau detalii. Din acest motiv, este recomandat să îl atragi pe copil cât mai mult în lectură, să îl laşi să intervină pe parcursul acesteia şi eventual să îl întrebi ce crede el că urmează să se întâmple sau cum ar vedea el de fapt firul acţiunii.

Mergeţi împreună în librării sau în centrele de carte şi lasă-l pe el să aleagă cărţile care îi plac. Orice carte este

bună şi îl va ajuta să descopere noi informaţii, aşa că nu te îngrijora dacă nu alege încă cele mai practice şi informative cărţi. În principiu, lectura îi va dezolta vocabularul şi îi va face vorbirea mai uşoară. Pentru ca alegerea cărţii să îi fie mai uşoară, oferă-i copilului o listă de recenzii pe care să le citească şi în urma cărora să facă o listă cu subiectele favorite.

minime pentru siguranţa lor pe internet net. Învăţa-l să nu spună niciodată unde stă, să nu aibă încredere în necunoscuţi şi în promisiunile lor, să nu folosească web cam-ul sau să dea poze şi să nu accepte întâlniri sub nicio formă.

Pe premisa asta merg şi copiii, dar şi oamenii rău intenţionaţi.

Iată un lanţ al acţiunilor ce se petrec deseori în jurul tău şi care pot deveni realitate şi pentru tine: copilul este lăsat nesupravegheat în casă, în timp ce tu te ocupi de treburi gospodăreşti. În preajma lui este un calculator cu acces la internet. Micuţul tastează numele prietenilor de joacă, crezând astfel că va putea vorbi cu ei. Search: „Alina”, de exemplu, şi apar un şir de pagini.

80% din acestea conţin material nerecomandat minorilor. Tot din întâmplare, copilul tău poate intra pe site-uri cu spaţii virtuale de vorbit (chat room), iar sub identităţi precum „Alina14” se pot ascunde cei mai înfricoşători oameni. Însă, un copil nu trebuie ferit doar de pornografie şi de răufăcători, ci şi de imagini ce-l pot marca. O scenă violentă cu omorârea unui animal, o bătaie, o operaţie filmată, toate aceste imagini sunt foarte dure.

Mai mult, internetul e plin de joculeţe mai mult sau mai puţin amuzante. Unele dintre ele

pot fi percepute într-un mod neaşteptat de către micuţi. De exemplu, există jocuri în care trebuie să baţi un anumit personaj politic enervant sau un actor nu prea talentat. Tu râzi, dar mintea copilului tău percepe aceste imagini ca pe o educaţie: bătaia înseamnă joacă. Apoi vei observa cum, fără pic de regret, îşi loveşte partenerii de joacă sau colegii de clasă.

Pe chat, după cum spuneam, intră fel şi fel de persoane. Chiar şi pe Yahoo Messenger sau MSN. Un răufăcător îţi poate trimite ţie sau copilului tău un virus capabil să-ţi controleze de la distanţă calculatorul. Astfel, un hoţ îţi poate citi e-mailurile, îţi poate afla toate parolele şi pinurile (mai ales dacă foloseşti carduri de credit pentru cumpărături online), îţi poate activa, în absenţa ta, camera web şi poate afla dacă cineva se află în casă, acţionând în consecinţă.

Computerul trebuie să stea la vedere, unde să-l poţi supraveghea în permanenţă nu în camera copilului sau în încăperi retrase.

•Foloseşte programe speciale antivirus, care să-ţi protejeze atât copilul de site-uri dubioase, cât şi calculatorul.

•Învăţa-l să între doar pe anumite adrese.

•Fă shortcut-uri pentru acestea şi spune-i că trebuie doar să facă click pe ele.

•Explică-i copilului ce pericole îl pot pândi din spatele monitorului.

•Verifică mereu cu cine vorbeşte.

•Stabileşte cu mamele colegilor lui de joacă să vă informaţi în permanenţă despre activităţile copiilor din faţa PC-ului.

•Limitează accesul copilului la calculator la doar o oră pe zi.

•Ţine camera web dezactivată şi învăţa-l să nu deschidă e-mailuri de la necunoscuţi.

•Învăţa-l că, atunci când primeşte un mesaj straniu sau cu injurii, trebuie să te anunţe imediat.

Explică-i că nu este vina lui că primeşte astfel de mesaje.

Soluţii pentru mai multă siguranţă

Browserul „Internet Explorer” oferă o soluţie simplă părinţilor îngrijoraţi de ceea ce ar putea găsi copiii lor pe internet. Tot ce trebuie să faci este să urmezi următorii paşi: •Deschide o pagină de Internet Explorer; •Mergi la „Tools” şi da click; •Intră în „Content”; •Apoi în „Content Advisor”; •Click pe butonul „Enable”.

Prin asta îţi activezi filtrele de selectare a informaţiilor. Butonul „Rating” îţi oferă posibilitatea să reglezi nivelul de expunere la nuditate, limbaj, sex, violenţă etc.

Mai mult, butonul „Approved Sites” îţi permite să interzici accesarea unui site de pe calculatorul tău. El poate fi parolat şi accesat doar de persoana care cunoaşte codul ales.

Rubrica permanentă

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (VI)

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

„toamna se numără bobocii” „De la vlădică până la opincă” românii vorbesc din ce în ce mai neîngrijit, mai nepăsător şi mai incult limba maternă. Fenomenul ţine de o instrucţie precară, dar şi de absenţa modelelor. Cu decenii în urmă, era o ruşine socială să nu pronunţi corect un cuvânt, să faci dezacorduri, să foloseşti un neologism în mod greşit. Ai fi fost de râsul liceenilor, de pildă, să spui că ţiai cumpărat „nişte teneşi” (în loc de „tenişi”), că „s-a turnat

o placă de ciment în curtea şcolii” (în loc de „ciment”, cu accentul pe ultima silabă), că „profesorii spune una, şi elevii fac alta” (în loc de „profesorii spun una, şi elevii fac alta”). Imaginaţi-vă că toate aceste stâlciri le-am auzit întro singură zi în Bucureşti, ceea ce mă face să cred că mergem înainte ca racul.

Nimeni şi nimic nu par a mai impune norma, în scris treburile merg la fel de prost, aşa că dacă „toamna se numără bobocii”, de acum nu ştiu prea bine ce vom număra: puişorii de raţă, studenţii din primul an de facultate, bobocii de trandafiri sau toate astea laolaltă. Iată şi o mărturisire culeasă de pe Internet: „Nu am înţeles decât târziu ce semnificaţie are faptul că «toamna se numără bobocii». Îmi era atât de adânc întipărit faptul că primăvara este anotimpul în care

se produce înflorirea încât nu reuşeam să înţeleg de ce toamna se numără bobocii, iar nu primăvara... Cu greu mi-am smuls nedumerirea dintre circumvoluţiuni, asta s-a petrecut atunci când cineva mi-a vorbit despre bobocii de raţă.

Apoi, avansând pe drumul înţelegerii, m-am gândit şi la bobocii de gâscă şi de lebădă.

Aşadar bobocii sunt de flori, de raţă, de gâscă şi de lebădă. De ce am înţeles târziu?

Din cauza unui context cultural: în satul din Banat unde am copilărit, bobocilor li se spune «bibilani».

Revenind la semnificaţia expresiei «toamna se numără bobocii»: ea se referă la păsări, nu la flori. Toate păsările care fac boboci ecluzează vara (eco, nu în incubatoare), după o clocire de cca 4-5 săptămâni. Nu toţi puii care

ies din ou supravieţuiesc mult timp, ci doar 45%-70% din bobocii de raţă şi gâscă, în vreme ce 70-80% din puii de găină supravieţuiesc. De aceea, bobocii trebuie număraţi toamna, nu vara, îndată ce au ieşit din ou.”

O bună şi tandră explicaţie.

Aş mai adăuga, pentru a risipi orice confuzie, că şi englezii spun oarecum asemănător: „Do not count your chickens before they are hatched”. „ca şi” Există însă şi o preocupare de a vorbi „îngrijit”. Un fenomen, necunoscut înainte de 1989, este folosirea abundentă a lui „ca şi” în locul lui „ca” fără înţeles comparativ. Rădăcinile greşelii se află în unica exigenţă de puritate lingvistică a românului: oroarea de cacofonie. Este drept, la noi pancalismul este un fenomen istoric. Încă de pe vremea bunicii, se spunea că singu-

Nichita Stănescu Puşa Roth - Bucureşti Nichita Stănescu Poezia lui Nichita Stănescu este stare, este repaus, este mişcare, este cântec de dragoste, de dor, de jale, este emoţie, metaforă, viziune, este noţine, idee, gând şi vis deopotrivă, din punctul meu de vedere. Toate acestea şi încă multe altele reprezintă esenţa poeziei lui Nichita ­Stănescu. A construit, a reconstruit, a inovat dar a şi păstrat linia marii poezii româneşti. A demonstrat cu talent şi iubire că limba română este „dumnezeiesc de frumoasă” – şi la ­Nichita ca şi la alţi mari poeţi (acesta este, probalil, secretul) aceasta este o evidenţă.

Criticul literar Aurel Martin consemna că universul liricii lui Nichita Stănescu este „o pădure de simboluri”.

L-am cunoscut, mai degrabă l-am văzut prima dată pe ­Nichita într-o dimineaţă de iarnă, mergând încet pe lângă ­Cişmigiu, mergea şi zâmbea, sau mi s-a părut mie, sau aşa mi-am imaginat eu, nu ştiu nici acum şi nici nu vreau să mă hotărăsc cum a fost. Am stat şi l-am urmărit cu gând frumos şi plin de emoţie, că l-am văzut în geana dimineţii pe poetul ­Nichita Stănescu. De atunci sau poate mai de mult

„Dacă tu vrei să comunici cu un copac, ar trebui ca un braţ al tău să se facă ramură cu frunze şi o ramură a copacului să se facă braţ cu degete. Ar trebui să mori puţin ca om şi să învii ca plantă, iar planta să moară întrucâtva şi să devină într-o parte a ei om.” „Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.” „Este foarte greu să translezi în noţiune ceea ce nu are caracter noţional. Poezia nu are caracter noţional, deşi foloseşte noţiunea ca şi cărămidă în construcţie. Sensul ei final este un sens emoţional, metaforic şi vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână şi foarte păgubitor.” „A vorbi despre limba în care gândeşti, a gândi – gândire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numeşte iarbă, pentru mine arborele se numeşte arbore, malul se numeşte mal, iar norul se numeşte nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă.” „Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate şi frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părţi coincidente, odată este patrie de pământ şi de piatră şi încă odată este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte.”

îmi îmaginez că Nichita a scris şi pentru mine, aşa cum a scris pentru toţi iubitorii de poezie.

După părerea mea, oricine poate să scrie poezie, dar nu oricine are stare de poezie.

Nichita Stănescu, numele la naştere Nichita Hristea ­Stănescu (31 martie 1933, ­Ploieşti, judeţul Prahova–13 decembrie 1983, în Spitalul ­Fundeni din Bucureşti) scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei ­Române, laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai importanţi scriitori, cel pentru care limba română era „dumnezeiesc de

frumoasă”. Dacă ar fi să ne referim la epoca în care a creat, 1960–1980, Nichita Stănescu se înscrie în arealul poeziei moderniste sau neo-moderniste, curente literare definitorii pentru perioada respectivă. Ca orice mare scriitor, Nichita Stănescu face notă separată, nefiind asemănător decât cu el însuşi, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu şi Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici. „Între cititorii unei culturi sunt descoperitori, inventatori şi exploratori. Nichita Stănescu este un inventator, tip artistic la fel de

rar ca întemeietorul. Experimentând asupra lui însuşi, el creează un cu totul alt spaiţu al sentimentelor decât cel îndeobşte cunoscut, spaţiu al aventurii poetice unde limba se naşte din nou recreându-i la rându-i vorbitorii.”

(Alexandru Condeescu, ­Prefaţă la Ordinea cuvintelor, ­Bucureşti, Editura Cartea ­Românească, 1985). „Ceea ce putem spune, până toate acestea se vor lămuri, este că poetul Nichita Stănescu continuă o serie mare de poeţi din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) şi că el însuşi este un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, stările şi abilităţile lui a schimbat faţa poeziei româneşti. Un mare poet român într-o istorie

OCTOMBRIE 2012

11

rele cacofonii admise erau: „biserica catolică”, „Ion Luca Caragiale” şi „tactica cavalerească”.

Mai întâi să vedem ce este cacofonia. DEX-un spune: „asociaţie neplăcută de sunete; cacofonism”. Două lucruri trebuie să reţinem: că o asociaţie neplăcută poate include şi alte întâlniri de sunete, nu doar cea enumerată mai sus şi că unele nu pot fi, în nici un chip evitate: „­Banca Comercială Română”. Soluţia pentru scandaloasele coprofonii (în niciun alt idiom romanic lumea nu-şi bate capul cu aşa ceva!) este fie prin pronunţarea, între cuvinte, a magicului „virgulă”, ceea ce este supărător, fie prin soluţii mai ingenioase, stilisticosintactice: introducerea unui determinat, folosirea unui sinonim etc.

Această fobie lingvistică a dus la folosirea eronată a lui

„ca şi” ca soluţie anticacofonică: „ca şi cercetător, am un salariu derizoriu”. Mai grav, „ca şi” se extinde cu repeziciune şi unde nu e nimic de evitat, ca în acest exemplu: „ca şi profesor, sunt preocupat de soarta învăţământului”. În astfel de construcţii doar „ca” se justifică, sensul fiind de „în calitate de”. Din păcate noua întrebuinţare s-a împământenit şi în loc să repare aduce grave stricăciuni sintaxei.

A nu se înţelege că atunci când facem o comparaţie, „ca şi” nu ar putea fi folosit: „Parfumul părului îl ardea pe Emanuel ca şi surpriza fascinantă a sărutului, ca şi căldura limpede a braţului ei descoperit.” (Max Blecher, Inimi cicatrizate) Dacă în comparaţii, cu sensul lui „precum”, „asemenea”, nimic nu se poate obiecta, în schimb, atunci când subînţelegem „în calitate de”, „cu funcţia de” etc., „ca şi” trebuie evitat cu desăvârşire.

Nici măcar sub pretextul evitării cacofoniilor nu-i putem consimţi uzul. Bunele intenţii nu ne duc întotdeauna în paradis.

imposibilă (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut...”

(Eugen Simion, Antologia completă Nichita Stănescu, Opere, 2002, Prefaţă, pagina XXIX).

Tatăl poetului, Nicolae Hristea Stănescu –„Ochiul ca o frunză de leuştean, a tatălui meu... ” – s-a născut la 19 aprilie 1908. Linia acestuia genealogică are la origine ţărani prahoveni veniţi la oraş, în Ploieşti, la începutul anilor 1800. Mai apoi, foştii ţărani prahoveni au devenit meşteşugari şi comercianţi ploieşteni, precum bunicul poetului, Hristea Stănescu, specializat în producerea şi comercializarea unor ţesături grele de tipul abalei. Mama sa, Tatiana Cereaciuchin - „Mama mea, care m-a născut... ” -, care făcea parte dintr-o familie nobilă din Rusia, s-a născut în ziua de 16 februarie 1910, la ­Voronej.

Tatăl Tatianei, fizicianul şi generalul Nikita Cereaciuchin, a fost, printre altele, şi decanul Facultăţii de Ştiinţe din cadrul ­Academiei Militare Imperiale Ruse. Generalul Cereaciuchin, realizând încă din 1915 „schimbarea lumii”, imensa turbulenţă ce urma a fi provocată de bolşevici în Rusia, se refugiază discret şi rapid împreună cu familia sa, formată din soţie şi două fete, în România, iniţial la Constanţa şi apoi la Ploieşti, unde se stabilesc. Aici, în oraşul petroliştilor, dar şi al lui Ion Luca Caragiale, viitorii părinţi ai lui Nichita se vor căsători la 6 decembrie 1931. Întâiul lor născut va purta prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus şi al comerciantului român, Nichita (şi) Hristea Stănescu.

În perioada 1944–1952 a urmat Liceul „Sf. Petru şi Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, pentru ca ulterior, între 1952–1957 să urmeze cursurile Facultăţii de Filologie a ­Universităţii din Bucureşti. În 1952, s-a căsătorit cu ­Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărţi după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doina Ciurea. Tema volumului O viziune a sentimentelor a fost inspirată de această iubire. Alături de poeta ­Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie şi a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătoreşte cu Todoriţa (Dora) Tărâţă. În anul 1955 Nichita şi-a adunat poeziile sale „băşcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice – cântece la drumul mare, volum publicat postum, în 1992, de Doinea Ciurea. Într-un articol publicat în „­Formula AS” (aprilie 1992), după apariţia acestui surprizător volum, criticul literar Costin Tuchilă descifra sensurile acestor poeme, care confereau o altă dimensiune liricii stănesciene. (continuare în numărul viitor)

12

Interviu

OCTOMBRIE 2012

înţelepciune -

Mihaela Tatu este cea care a deschis un nou drum în televiziunea românească cu emisiunea de 3x femeie, un show care i-a adus celebritatea. O ştie o ţară întreagă, numai că majoritatea românilor cunoaşte prezentatorul de televiziune şi foarte puţini sunt cei care au avut ocazia să afle cum este omul Mihaela Tatu din spatele camerelor de filmat.

Kasandra Kalmann Năsăudean: Ştirile din presă spun că nu mai lucrezi de ceva vreme la postul de televiziune Acasă. Şi nici la Antena2. Publicul

se obişnuise să urmărească „Celebri sau nu” şi, mai mult, cu emisiunea „La Hanu’ lu’ Tatu” ai reuşit să aduci muzica populară la ea acasă. Ce s-a întâmplat în viaţa ta în ultimul timp?

Mihaela Tatu: Omul de televiziune Mihaela Tatu nu este foarte diferit de omul din viaţa de zi cu zi. Doar că, acolo pe sticlă, sunt la “serviciu” iar atitudinea mea e normal să fie alta, nu? Am plecat de la Acasă de patru ani şi lumea mă percepe tot ca fiind de “3xfemeie”. A fost o

perioadă benefică atât pentru mine, cât şi pentru posturile de televiziune comerciale, care erau încă la început de drum. Emisiunile promovau modelele autentice, reale, divertismentul era încă de calitate iar televiziunea, fie că voia-fie că nu, era un factor de educaţie pozitiv. Cel puţin eu am crescut şi m-am format odată cu emisiunea pe care o realizam. A urmat apoi experienţa de la Antena2, care pentru mine a însemnat un proces de formare, iar emisiunea “La hanu’ lu’ Tatu” a fost o provocare. A fost una dintre emisiunile dragi sufletului meu. În tinereţe am absolvit un curs de instructor de dans popular. Am şi dansat o perioadă într-un ansamblu de dansuri populare din Braşov.

Acolo am învăţat zonele folclorice şi de interferenţă, şi specificul costumelor populare din fiecare zonă în parte.

Niciodată nu m-am gândit că acele informaţii îmi vor folosi peste ani, la realizarea unei emisiuni de televiziune.

Este uimitor pe unde-ţi poartă viaţa paşii! Şi realizez cât de important este ca tânărul, copilul, să aibă o bază solidă de cultură generală şi de informaţie, în general. Anul trecut, în 20 mai, am avut o intervenţie chirurgicală în urma căreia am rezolvat o problemă de sănătate caremi dădea de furcă de multă vreme. În timpul perioadei de recuperare am realizat că este cel mai bun moment să iau o pauză şi să-mi satisfac o mai veche dorinţă a mea. Să călătoresc. Şi am început cu Dobrogea şi Delta Dunării, trecând şi la vecinii noştri bulgari. Apoi am vizitat o mare parte a Belgiei şi a Olandei, ocazie cu care am cunoscut oameni de cultură şi oameni care fac realmente lucruri extraordinare pentru ţara lor. Au urmat apoi două destinaţii, Turcia şi ­Tenerife, unde m-a însoţit şi fiica mea.

Am încheiat călătoria anul trecut cu două luni în Italia: trei săptămâni de vis în Sardinia, două în ToscanaFlorenţa şi restul în zona Latio-Roma. A fost extraordinar şi mă gândesc la cât de puţin avem nevoie pentru traiul de fiecare zi şi cât de mult ne putem îmbogăţi sufleteşte şi spiritual, călătorind, cunoscând culturi, obiceiuri şi oameni noi. Sau cel puţin acest lucru este foarte vala-

bil pentru mine. Anul acesta a început cu o săptămână tot în Sardinia, unde am participat la o sărbătoare locală care se ţine de 656 de ani, Sa Sartiglia şi unde am realizat şi un scurt film documentar. Spectaculos. Am continuat cu două săptămâni în Mexic, în peninsula ­Yucatan, exact de echinocţiu nostru şi anul nou mayas. Şi totul a culminat cu Camino de ­Santiago de ­Compostela. A fost experienţa vieţii mele.

Am făcut cunoştinţă cu zona de nord a Spaniei, de care m-am îndrăgostit iremediabil. M-am bucurat de ospitalitatea localnicilor şi miam încântat privirile cu nişte peisaje de vis. Am cunoscut oameni minunaţi, printre care şi o doamnă specială din ­Barcelona, Pilar, pe care am vizitat-o acum o lună şi alături de a cărei familie am petrecut 10 zile extraordinare, împreună cu fiica mea.

Au urmat Bucovina şi zonele Mehedinţi, Caraş Severin şi Banatul Sârbesc. M-am “odihnit” puţin la căsuţa mea de la ţară din zona Timişoarei iar acum m-am întors de vreo două săptămâni în Bucureşti şi mă străduiesc să mă racordez la realităţile urbane şi la ceea ce se întâmplă în acest moment în media. Mult.., puţin...?! A fost ceea ce miam dorit să fac în această perioadă a existenţei mele şi mă consider norocoasă că am putut să mă rup de tot ce înseamnă “termen limită” şi “direct” şi să-mi îndeplinesc un vis. Baiul, e că, mai vreau.

Abia m-am învăţat...

KKN: Eşti o persoană publică şi datorită emisiunilor tale care ţi-au adus celebritatea, foarte mulţi români te iubesc, în special femeile.

Cât de importanţi sunt oamenii din jurul tău într-o asemenea perioadă?

MT: Sunt o fiinţă deschisă şi prietenoasă. Şi de când mă ştiu am comunicat cu uşurinţă. Mă simt bine între oameni şi ei se simt bine cu mine. Probabil că se crează un schimb energetic pozitiv, care face bine ambelor părţi. Apoi este uimitor ce influenţă am asupra celor din jur. Pe Camino nimeni nu ştia ce fac şi cu ce mă ocup. Dar îmi căutau prezenţa pentru că, ziceau ei, le creez o stare de bine, îi înveselesc şi le trece oboseala. Acum, lipsind o lungă perioadă din media credeam că oamenii nu-şi vor

mai aduce aminte de mine.

N-a fost aşa, şi acest lucru m-a bucurat mult. De fapt, cred că asta este adevărata satisfacţie profesională. Ce mare mi-a fost bucuria când, tot pe Camino am întâlnit români care lucrau la pensiuni sau hostaluri şi mă recunoşteau. Spuneau că le aduc „o gură de aer proaspăt de acasă”... Bucuria celor din jur pe mine mă hrăneşte. Şi-mi face plăcere să le vorbesc. Să le împărtăşesc din experienţa mea de viaţă.

Poate găsesc ei ceva bun de urmat. Să le mai îndulcesc puţin traiul cu un cuvânt bun, pe care-l rostesc cu sinceritate şi înţelegere pentru viaţa lor şi greutăţile pe care au ales să le înfrunte departe de ţară, pentru o existenţă decentă pentru ei şi familiile lor. În ­Navarette am cunoscut o familie din Săpânţa-Maramureş, doi tineri extraordinari şi cei doi băieţei ai lor, care mi-au spus că se pregătesc să se întoarcă acasă. Ea era farmacistă iar el lucra în transport. Am stat la ei o noapte, (mă chinuia o băşică rebelă în talpă...), şi am văzut cam care este ritmul lor de viaţă. Cât muncesc, cât au timp să stea împreună, cât au timp pentru relaxare. Da, oamenii care vor cu adevărat să facă ceva, reuşesc.

De la telespectatori primesc constant mesaje care spun că mă vor înapoi pe sticlă.

Cam asta este relaţia mea cu oamenii din jur. Am prieteni de drum lung, am amici, am cunoştinţe. Şi de-a lungul timpului viaţa i-a triat constant. Unii au intrat în viaţa mea cu surle şi cu trâmbiţe, şi au ieşit discret făcând loc altora. Alţii au intrat şi au rămas. După cum ne e scris acolo, în jurnalul de bord pe care-l primeşti la naştere. Iar alături de mine a fost constant fiica mea, Ioana. Am făcut ceva bun în lumea asta.

KKN: Cum s-au comportat colegii tăi de breaslă cu tine, în tot acest timp?

MT: Firesc. Atât timp cât am fost în ţară am primit invitaţii la emisiuni. Pe unele le-am onorat cu drag şi din respect faţă de format sau faţă de realizator, pe altele nu. Din aceleaşi motive. Am o vârstă şi o vechime în media. Mulţi dintre ei au crescut sub ochii mei. Alţii m-au promovat pe mine. Şi repet, eu sunt o persoană sociabilă. Atunci când am avut problemele de

sănătate nu am vorbit cu nimeni până nu le-am depăşit.

După, au fost alături de mine persoane la care nu m-am aşteptat. Oamenii sunt uimitori.

KKN: Eşti jurnalist, deci întrebările sunt instrumentul acestei meserii. Dacă tot suntem la acest capitol, spune-mi dacă există întrebări pe care nu le-ai pus niciodată invitaţilor tăi? Din ce motive?

MT: Da, există. În primul rând am învăţat să fac diferenţa foarte clar între viaţa profesională şi cea privată a invitatului meu. Dacă l-am invitat ca specialist să dezbată vreun subiect, nu amestec capra cu varza. Dacă mă interesează experienţele lui personale atunci îl invit pentru acel motiv. Şi chiar şi atunci nu-i pun întrebări legate de subiecte delicate pe care el nu vrea să le comenteze, precum boala incurabilă sau pierderea unui copil sau cele legate de intimitate. Pe de altă parte, formatele emisiunilor pe care le-am realizat până acum nu cuprindeau aşa ceva. Motivele: decenţă, respect faţă de invitat şi telespectator şi faţă de mine la urma urmei.

Nu pot să intru cu bocancii în viaţa cuiva şi apoi după emisiune să-i zâmbesc galeş ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Sau să-i motivez că ăsta-i formatul. Nu pot să fac tabloide, can-can, bârfe şi scandaluri. Oricum ăsta-i trend-ul. Dar am o tehnică a interviului prin care îl fac pe invitat să spună el, din proprie voinţă, cele mai tainice secrete fără să-i pară rău şi fără să se simtă forţat. Am avut învăţători buni.

Interviu

OCTOMBRIE 2012

13

a Mihaelei Tatu KNN: Ce ne mai poţi împărtăşi din experienţa prin care ai trecut în ultima vreme?

MT: Nu ştiu ce să-ţi mai zic. Poate doar că în Belgia am avut ocazia să o cunosc şi să stau de vorbă cu Patsi ­Sorensen, cea care conduce o asociaţie de susţinere a victimelor traficului de carne vie, la nivel european. În Mexic am cunoscut jurnalişti alături de care am participat la ritualul trecerii în anul nou de la Piramida ­Kukulkan de la complexul Chichen Itza. De la ei am aflat cum e cu sfârşitul lumii prevăzut

plăcea să locuiesc o perioadă.

Mi-am dat seama în acest an că sunt o fiinţă universală.

Mă simt bine acolo unde inima mea se simte bine. Şi, dacă se poate, în locuri cu cât mai multă natură. Nu agreez marile oraşe. Vezi, asta miar plăcea să fac. O emisiune cu şi despre călătorii. Despre motivele pentru care oamenii pornesc în căutarea sinelui.

Ce nu-i mai multumeşte la ei?

De unde această nelinişte, cu care fiinţa umană se confruntă în ultima vreme tot mai mult?

Ar fi ceva, nu?! Să revenim.

KKN: Crezi în Dumnezeu şi în sprijinul divin?

de vechii preoţi maya. Este sfârşitul unui ciclu, după care, zic ei, vom trece la un alt nivel vibraţional. Cine poate. În Sardenia anul trecut am vizitat întreaga insulă, am pictat, am citit, am înotat. Ultima baie am făcut-o în doi noiembrie. Este locul unde mi-ar plăcea să trăiesc o perioadă mai lungă. Dar şi în Tenerife.

Am stat o săptămână pe insulă şi am făcut plajă o singură zi, într-o croazieră. În rest, am vizitat şi mi-am propus să mă reîntorc şi să stau în zona vulcanului El Teide. Este un loc cu o energie extraordinară şi am descoperit un hotel cu o privelişte de vis. Apoi pe Camino am făcut voluntariat şi am refăcut marcajele pe câţiva km. Şi acolo mi-ar

MT: Cu toată fiinţa mea. Iar acum, dupa experienţa de pe Camino şi mai mult. Şi după tot acest an.

KKN: De câte ori ţi-ai schimbat viaţa şi cum este să o iei de la capăt?

MT: Of, Doamne, nici nu mai ştiu de câte ori. Şi o voi lua de la început ori de câte ori va fi nevoie, voi simţi sau viaţa mi-o va cere. Să vedem.

O dată, când am luat decizia fermă şi bruscă, spre disperarea familiei, de a renunţa la contabilitate şi de a încerca să spun poveşti copiilor la radio.

Atunci am făcut cunoştinţă cu massmedia şi totodată a fost prima cotitură importantă în viaţa mea. Dupa 11 ani de muncă într-o uzină, fie ea şi într-un birou de contabilitate,

nu-i de ici de colo. Celelalte etape de trecere de la radio la televiziune, apoi iar la radio şi iar la televiziune, nu se mai pun la socoteală.

Următorul moment crucial a fost venirea mea la Bucureşti, împreună cu fiica mea. Am schimbat oraşul, cercul de prieteni, domiciliul, şcoala, colegii, profesorii. Totul. Şi nu ne-a fost prea uşor la început. Dar am reuşit împreună să trecem cu bine peste toate.

A urmat divorţul meu, peste care am trecut destul de greu, având în vedere că eram desparţiţi de doi ani, tatăl Ioanei locuind în Italia şi mai apoi în Spania.

A urmat plecarea mea de la postul de televiziune Acasă şi începutul colaborării cu Antena2, urmată de această lungă pauză pe care mi-am luat-o spre bucuria şi deliciul sufletului meu. Deci, cel puţin de cinci ori. Probabil că acesta a fost destinul meu atunci când am făcut cunoştinţă cu această lume, frumoasă de altfel.

Nu-i uşor să apuci taurul de coarne de atâtea ori şi să o iei de la capăt încă o dată şi încă o dată. Dar dacă mă gândesc mai bine, asta mă ţine în formă. Sunt berbec. Îmi plac începuturile şi provocările.

Toate acestea nu exclud stabilitatea şi siguranţa. Dar dacă se iveşte ceva ce mi-ar putea trezi interesul, atunci explorez cu multă bucurie domenii noi. A fost mai dificil pentru cei din jurul meu, care nu au avut o aşa putere de adaptare la orice situaţie. Şi mă refer la fiica mea.

KKN: Te întorci curând în televiziune? Ce proiecte ai în acest sens?

MT: Nu am luat încă nici o decizie de a mă întoarce în televiziune. Mi-e dor de platouri şi de filmări dar nu pot face orice. Când voi găsi un format în care să mă regăsesc, cu drag şi nerăbdare voi reveni. Mi-ar plăcea să fac o emisiune, repet, cu şi despre călătorii, sau una folclorică adevărată, fără muzică etno, manele şi lăutărească, divertisment de bună calitate sau un talk show. Dar nu pe probleme politice. Nu sunt bună pentru aşa ceva.

KKN: Care ar fi cea mai importantă lecţie de viaţă pe care ai învăţat-o până acum?

MT: Să nu uiţi niciodată cine eşti. Să nu renunţi niciodată la visul tău. Să crezi în tine şi în

Cel care ţi l-a sădit. Că statutul de vedetă, azi îl ai, mâine, pufff... dispare ca un abur.

Dar statutul de OM nu ţi-l ia nimeni. Să fii autentic cu tine însuţi şi mai ales sincer şi să nu laşi măştile celorlalţi să te influenţeze.

KKN: De ce România şi valorile sale culturale nu sunt păstrate, apreciate, conservate, nici măcar acasă sau oriunde în această lume aşa cum ar trebui să fie?

MT: Ei, să ştii că întrebarea asta mi-o pun şi eu adeseori. Îşi spuneam despre acea sărbătoare din Sardenia, Sa Sartiglia. Indiferent de vreme sau vremuri, această sărbătoare se ţine de peste 650 de ani. Indiferent de câte războaie au trecut peste sarzi, ei îşi păstrează cu o mândrie fantastică tradiţiile. Timp de trei zile oraşul Oristano este blocat. Oameni şi cai se pregătesc tot anul, pentru că au mândria lucrului bine făcut şi dorinţa de a câştiga toate probele celor două zile de întreceri. Echipa pe care am urmărit-o şi am filmat-o timp de trei zile, era formată dintrun sculptor/pictor, un mecanic auto şi un ghid la muzeul de istorie. Toţi trei animaţi de dorinţa de a se prezenta cât mai bine în faţa oraşului.

Tot timpul anului s-au întâlnit, şi-au luat caii în primire şi s-au antrenat pentru acest eveniment. Şi nu era organizat de oficialităţi. Oristano nu avea primar de câteva luni bune, dar localnicii şiau promovat produsele şi încurajau turiştii să consume doar produsele făcute în casă.

Asta se întâmplă şi în Croaţia şi Austria. Sunt mândri de steagul lor, şi-l arboreză de fiecare dată când au ocazia.

Sunt mândri de costumele lor populare, care sunt şi foarte scumpe şi le poartă la toate sărbătorile cu mândrie reală.

Ce se întâmplă cu noi? Ne este

ruşine de trecutul nostru (nu că l-am cunoaşte foarte bine), de folclorul nostru, nu că l-am promova cum se cuvine, de drapelul nostru, de imnul nostru, de tot. Un popor fără datini şi trecut este un popor care se stinge puţin câte puţin. Şi chiar nu este aşa. Tocmai am citit despre arheologii români, care au descoperit lângă Hunedoara ruinele unui oraş mai vechi decât piramidele. Şi scrieri mai vechi decât tot ce s-a descoperit până acum.

De ce ne este ruşine cu noi?

Poate şi noi, părinţii, avem o vină pentru faptul că nu le-am povestit copiilor noştri, cine suntem cu adevărat. Poate şi media este de vină pentru că promovează nonvaloarea şi este interesată doar de audienţă cu orice chip. Nu ştiu de ce se întâmplă asta, dar se întâmplă. Ne-am americanizat, ne-am balcanizat, neam... nu mai zic nimic. Mai de grabă am auzit de români care trăiesc în străinătate şi îşi ţin obiceiurile cu mândrie şi dor decât cei de acasă. Of, este atât de dureros.

KKN: Ce vină au cei ce ne conduc în această autodistrugere, începând cu forurile superioare şi terminând cu producători, muzicieni, jurnalişti?

MT: Ce vină au? Ţi-am mai spus. Toate vinile de pe pământ. În mod deosebit cei ce ne conduc îşi văd doar de propriile interese înaintea celor ale ţării şi asta este foarte grav. Nu poţi să trăieşti într-

un colţ de rai pentru care nu ai nici un merit, şi după ce că nu faci nimic pentru el, îl mai şi distrugi. Poluare, tăieri abuzive de păduri, mizerie.

Ce păcat! Nu merităm acest pământ de basm pe care ni l-a lăsat Dumnezeu. Şi nu numai cei care ne conduc sunt de vină. Cu toţii suntem de vină. Şi nu înţeleg. Sunt oameni care merg în străinătate în concedii sau cu alte scopuri.

Nu văd cum fac alţii? Nu văd ce respect au faţă de tot ce-i înconjoară, nu simt respectul dintre ei şi reciproc? Şi iar îmi pun întrebarea: oare ce se întâmplă cu noi? Cu noi, românii? Gata, că-mi amărăsc iar sufletul. Ştiu, cu o floare nu se face primăvară, dar dacă fiecare dintre noi, în noi şi în jurul nostru am încerca să facem ceva, simt că ar fi un început. Trebuie doar să ne dorim, să spunem: GATA! AJUNGE! Acum e momentul să-mi pese!

KKN: Mulţumesc pentru interviu şi îţi las ultimul cuvânt pentru cititorii publicaţiei în limba română, Occidentul Românesc.

MT: Pentru voi, dragi cititori ai publicaţiei Occidentul Românesc, îmi ­ doresc linişte, sănătate, armonie, toleranţă şi să fiţi puternici în tot ce veţi intreprinde. Să fiţi conştienti că tot ceea ce facem acum, este moştenirea copiilor noştri. O viaţă mai bună, într-o lume mai bună pe un pământ sănătos.

14

România

OCTOMBRIE 2012

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 219 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi 3 abţineri, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 124/2011, care prevede majorarea

indemnizaţiei de creştere a copilului de la 75% la 85% din venitul net, începând cu 1 octombrie 2012, Camera fiind for decizional.

Proiectul de lege mai prevede şi renunţarea la

condiţionarea acordării concediului de creştere a copilului şi a indemnizaţiei de creştere a copilului doar pentru primii 3 copii din familie.

Totodată, proiectul de

lege prevede flexibilizarea posibilităţilor de plată a beneficiarilor de ajutor social pentru cei care au de plătit taxe şi impozite locale, implicând flexibilizarea perioadei în care sunt obligaţi la plata acestor impozite şi taxe. Proiectul de lege are caracter organic.

Camera Deputaţilor este for decizional. Proiectul de lege urmează a fi trimis spre promulgare. ***

Primarul general Sorin ­Oprescu a declarat, marţi, la Viena, că proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti este unul vital pentru Capitală, care trebuie finalizat, arătând că Uniunea Europeană „este pregătită să-l introducă pe lista proiectelor prioritare ce urmează a fi cofinanţate”.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, în cea de-a doua

zi a Conferinţei ­Europene a ­Oraşelor şi Regiunilor ­Dunărene organizată în capitala ­Austriei, a fost adoptată cea de-a şasea Declaraţie a ­Conferinţei şi s-au purtat discuţii despre domeniile pe care fiecare stat din bazinul hidrografic al Dunării trebuie să-l gestioneze, România coordonând trei domenii prioritare dintre cele 11 definite în cadrul Strategiei. Astfel, ţara noastră va dezvolta proiecte privind transportul pe ape interioare, proiecte în domeniul culturii şi al turismului, dar şi cele privind gestionarea riscurilor de mediu. De asemenea, edilul-şef a vorbit şi despre oportunitatea finalizării canalului Dunăre-Bucureşti, „un proiect vital pentru Capitală”, pe care Uniunea Europeană „este pregătită să-l introducă pe lista proiectelor prioritare

ce urmează a fi cofinanţate”.

Primarul general Sorin ­Oprescu a declarat, la acelaşi eveniment, că este extrem de important ca Bucureştiul să devină capitală la Dunăre, jucând totodată un rol central în atingerea obiectivelor de cooperare regională ale Uniunii Europene.

Cu acelaşi prilej, Oprescu a precizat că municipalitatea bucureşteană îşi doreste şi este în măsură să finalizeze proiecte deja începute, dar şi să demareze unele noi, care să genereze locuri de muncă şi să ajute la dezvoltarea turismului.

La finalul conferinţei, primarul general a propus ca urmă-

toarea Conferinţă ­Europeană a ­O raşelor şi ­R egiunilor ­D unărene să aibă loc la ­Bucureşti, în octombrie 2013.

Tot luni, Sorin Oprescu s-a întâlnit cu Andreas Treichl, CEO al Erste Group, şi cu Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de municipalitatea bucureşteană. În cadrul celor două întâlniri, edilul a ţinut să se asigure că demersurile municipalităţii de a atrage finanţări pentru unele dintre proiectele aflate în derulare, respectiv iniţierea unora noi, în contextul ajungerii la maturitate, în 2015, a

împrumuturilor contractate de administraţia anterioară, vor fi privite cu toată seriozitatea şi toată deschiderea de către două dintre cele mai puternice bănci ce acţionează pe piaţa europeană. În acest sens, se arată în comunicat, edilul-şef al Capitalei a ţinut să transmită asigurările administraţiei pe care o conduce că, imediat ce municipalitatea îşi va fi definitivat strategia referitoare la viitoarea finanţare, aceasta va fi pusă la dispoziţia tuturor celor interesaţi, procesul de selecţie urmând să fie realizat în mod transparent şi pe baza unui dialog competitiv. Cele două întâlniri au avut

loc după ce ­Consiliul General al ­Municipiului ­Bucureşti a aprobat iniţiativa primarului general de a contracta o finanţare de 800 de milioane de euro.

De asemenea, în cadrul unei întrevederi dintre reprezentanţii Administraţiei ­Spitalelor şi Serviciilor Medicale de la ­Bucureşti şi cei ai Uniunii ­Spitalelor din Viena, care a avut loc tot luni, s-a convenit încheierea unui protocol de colaborare pentru facilitarea accesului medicilor din spitalele administrate de municipalitatea bucureşteană la burse de perfecţionare acordate gratuit de autorităţile vieneze.

octombrie, dacă situaţia nu se va rezolva, vom protesta şi la Bucureşti”, declara, miercuri, Corneliu Cernev.

Mitingul de miercuri s-a încheiat după aproximativ patru ore, fără incidente.

O delegaţie a protestatarilor, condusă de Corneliu ­Cernev, din care fac parte trei angajaţi, s-a întâlnit, miercuri după-amiază, la Ministerul ­Economiei cu conducerea instituţiei. În timpul protestului de miercuri, în jurul orei 11.00, a izbucnit un conflict între protestatari şi un grup de tineri care au ajuns acolo având mai multe pancarte cu mesajul „Oltchim nu e OTV”.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Dan Diaconescu are termen până luni, 1 octombrie, să plătească preţul pe acţiuni, caz în care aceşti bani ar putea fi acordaţi Oltchim pentru funcţionarea combinatului., ca împrumut de salvgardare pentru maximum şase luni, până la transferul acţiunilor.

Premierul a precizat totodată că Guvernul este pregătit să numească un nou management la Oltchim şi să dispună administrarea specială a combinatului dacă Dan Diaconescu nu achită până luni preţul pe acţiuni, iar în maximum şase luni va relua procesul de privatizare cu un investitor strategic.

Privatizarea CFR Marfă se va încheia până la sfârşitul anului, urmând ca societatea să fie vândută integral, şi nu doar capitalul majoritar. 86 de companii din domeniu, grupuri de investiţii şi bănci şi-au exprimat interesul de a prelua compania, care va fi vândută integral. Iniţial, la ultima misiune a Fondului Monetar Internaţional a fost luată decizia privatizării capitalului majoritar al companiei, însă ulterior autorităţile au solicitat şi au primit acordul instituţiilor financiare internaţionale pentru a privatiza integral CFR Marfă.

Consorţiul format din ­Deloitte Consultanţă, Muşat & ­Asociaţii Sparl şi Systra a acordat consultanţă la pregătirea şi derularea procesului de privatizare a CFR Marfă.

Privatizarea se va realiza incluzând conversia în acţiuni deţinute de stat a datoriei către bugetul general consolidat, de circa 700 milioane lei, şi a unei părţi din restanţa către CFR SA, urmată de o vânzare a pachetului de 100% din acţiuni la

o valoare de piaţă ce depăşeşte 1,1 miliarde lei.

Compania CFR Marfă are prevăzute în bugetul pentru 2012, publicat în ­Monitorul Oficial, venituri de peste 1,222 miliarde lei şi cheltuieli de 1,317 miliarde lei şi va încheia anul cu pierderi de 95 milioane lei.

Bugetul pentru 2012 al companiei prevede cheltuieli de investiţii în sumă de 97,416 milioane lei, din care 82,6 milioane lei din surse proprii.

Creanţele restante pentru acest an au fost stabilite la 409 milioane lei.

CFR Marfă este lider pe piaţa transporturilor feroviare de marfă din România, cu o cotă de piaţă de 61,1% pentru mărfuri transportate.

Cu un parc specializat de vagoane pentru transport cărbune, de circa 10.000 model Eacs şi 4.900 model Fals, CFR Marfă este singura companie care dispune de suficient material rulant pentru a prelua la transport producţia naţională de cărbune.

Indemnizaţia de creştere a ­copilului, de la 75% la 85% din venitul net de la 1 octombrie 2012

Proteste la Râmnicu ­Vâlcea: “Oltchim nu e OTV” Peste 400 de angajaţi ai combinatului Oltchim din Râmnicu Vâlcea continuă protestele pe platoul din faţa pavilionului administrativ al societăţii, cerând să li se plătească salariile restante şi solicitând fonduri pen-

tru reluarea producţiei.”Vom rămâne să protestăm până când se va relua producţia.

Aşteptăm banii pe august şi septembrie, suntem disperaţi şi vom intra şi în greva foamei”, a declarat un protestatar.

Angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea spun că sunt decişi să protesteze în fiecare zi, până când activitatea combinatului va fi repornită şi până vor primi salariile restante, iar după 1 octombrie, dacă situaţia nu se va rezolva, vor protesta şi la Bucureşti.

Miercuri, angajaţii au huiduit vechea conducere, scandând „Nu ne minţiţi!”, „Hoţii, hoţii”, „Să vină Roibu”. „Protestul muncitorilor la Oltchim va continua în fiecare zi, de la ora 8.00, în faţa pavilionului societăţii. Noi nu am ieşit la protest azi împotriva Ministerului Economiei sau Guvernului, care sper să rezolve problema Oltchim. Ce se se va întâmpla de luni încolo, data limita la care Dan Diaconescu trebuie să semneze contractul de privatizare, vom vedea. Dacă nu se rezolvă problemele, vom schimba atitudinea şi faţă de Guvern şi faţă de Ministerul Economiei. Aşteptăm ca domnul Diaconescu să semneze contractul de privatizare. Dacă nu-l va semna, îmi pare rău că s-a pierdut mult timp. După 1

România Cererile de r­ambursare pe POSDRU, plătite până la finalul anului

Ministrul Muncii ­ Mariana Câmpeanu a anunţat că primele 1.400 cereri de rambursare din cadrul P ­ OSDRU, care au fost deja verificate conform instrucţiunii convenite cu Comisia Europeană, vor fi plătite din fonduri de la buget, începând de săptămâna viitoare.

La finalul şedinţei de guvern de miercuri, ministrul Muncii a amintit că auditul efectuat în aprilie 2012 de Comisia Europeană a scos la iveală multe nereguli legate de ­Programul Operaţional ­S e c t o r i a l ­D e z v o l t a r e a ­Resurselor Umane (­POSDRU), iar România este obligată să repare toate aceste deficienţe din ultimii trei ani, într-un interval scurt de timp.

Referitor la celelalte cereri de rambursare, ministrul Muncii a adăugat că acestea vor fi plătite integral până

la sfârşitul anului 2012, pe măsură ce ele vor fi verificate în conformitate cu aceleaşi instrucţiuni convenite cu ­Comisia Europeană şi pe măsură ce vor fi găsite resurse.

Pentru plata acestor rambursări, Câmpeanu a precizat că Ministerul Muncii dispune în prezent de 390 milioane lei. În luna mai, ministrul Muncii declara că a luat “o măsură dură şi radicală”, aceea de a verifica toate cele aproximativ 2.900 de proiecte POSDRU, primele care vor fi verificate urmând să fie cele

Diaconescu, bate în ­ciocoi, cum bătea Rică Venturiano în interpretarea lui Ipingescu Tot scandalul iscat în jurul licitaţiei pentru Oltchim nu este decât un “plan mediatic” al lui Dan Diaconescu, o investiţie

Simion Dascălu, expert independent al CE în domeniul Transporturilor, Aeronauticii şi Securităţii, vrea să solicite pagube Comisiei Europene.

Românul consideră că a fost

pe care acesta trebuie să şi-o “exploateze”, a declarat pentru RTV, CT Popescu. “Show-ul lui Dan Diaconescu va mai ţine

afectat personal după intervenţia CE în politica internă a României.

Dascălu i-a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui ­ Comisiei, Jose Manuel

cateva zile, cât să amortizeze banii pe caietul de sarcini”, a mai declarat jurnalistul Cristian Tudor Popescu la România TV, care a adăugat şi că alegătorii lui Dan Diaconescu sunt “alienaţi mintal”. ”În mod normal ar trebui să nu fie în favoarea acestui individ ceea ce se întâmplă acum. Este dovada evidentă a ceea ce vorbeam tot pe postul dumneavoastră de televiziune înainte de consumarea acestei aşa zise privatizări, că intenţia domnului Diaconescu nu a fost nicidecum legată de Oltchim, de muncitori, locuri de mun-

Barroso, întrebând dacă votul popular exprimat la referendum nu contează în faţa autorităţilor europene.

Astăzi, Simion Dascălu a lansat şi o listă de adeziuni online, www.demnitate-romaneasca.ro, chemându-i pe cei care se simt solidari cu el să semneze petiţia. Pilotul se consideră afectat de reacţia lui Barroso fiindcă pensia i-a fost redusă la jumătate, ajungând la 486 lei.

Pilotul Simion Dascălu vrea să-l dea în judecată pe preşedintele Comisiei E­ uropene, Jose Manuel Barroso, pentru intervenţia brutală în politica internă a României, dar şi pentru impunerea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, în ciuda voinţei poporului exprimată la referendumul din 29 iulie.

care trebuie să primească o rambursare. ”Ţinând cont de faptul că s-au întâmplat şi constatat multe nereguli, am luat o măsură dură şi radicală: aceea de a verifica toate proiectele ­POSDRU. Vrem să prezentăm o garanţie totală şi viabilă Comisiei Europene ca să nu pierdem fondurile din acest program, care sunt necesare”, menţiona Câmpeanu, atrăgând atenţia că există riscul ca, în 2013, România să piardă aproape 1,2 miliarde de euro. că. Nicidecum. Şi-a făcut acest plan mediatic, a investit practic pentru asta suta aia şi ceva de mii de euro în caietul de sarcini şi acum îşi exploatează investiţia. Aia. Că n-a avut de gând să facă alta. Pe ideea: eu am vrut să salvez combinatul, pot sămi dau şi viaţa şi banii pentru asta”, a declarat Cristian Tudor Popescu pentru România TV. ­”Programul ăsta o să mai ţină câteva zile ca să amortizeze banii investiţi în caietul de sarcini. Ar trebui ca nişte oameni care sunt normali să nu mai ia în discuţie vreun moment, pe politicianul, candidatul Dan Diaconescu. Numai că alegătorii domniei sale sunt alienaţi mintal. Este un lucru pe care l-am spus şi-l voi repeta până la alegeri şi după aceea”, a mai declarat jurnalistul Cristian Tudor Popescu. dcnews.ro

OCTOMBRIE 2012

15

Becali:

“Dan Diaconescu este demn de Spitalul 9″, a declarat Gigi Becali la RTV, care s-a declarat şocat de atitudinea din ultima perioadă a lui Dan Diaconescu. Becali preconi­ zează un viitor sumbru pentru patronul de la OTV, dacă nu vine cu banii promişi pentru privatizarea Oltchim.

“Eu refuz să cred că un om poate fi atât de nebun încât să se joace cu toată ţara românească. Nu-i vorba de puşcărie aici, aici e vorba de ­Spitalul 9. Dacă nu vine cu banii, el trebuie dus la spitalul de la Bălăceanca. Dan ­Diaconescu se distrează cu noi ca şoarcele cu pisica, dar acum nu mai are mult, mai are 2-3 zile şi ori devine erou, leu, ori devine şoricel şi se va termina cu el pentru totdeauna. Toată lumea vrea să facă privatizarea asta. Toată lumea

aşteaptă să vină el cu banii. (…) Eu îl iubesc, dar chestiunile astea de manipulare, de intoxicare, ca să ridice lumea în capul Guvernului… Eu ţin la Dan chiar dacă a făcut tâmpenia asta. Tot ţin la el şi îi spun: “Eşti fratele meu mai mic, vino încoace să te duc la spital şi facem un control la cap”, a declarat Gigi Becali.

Plecat din ţară, luni, Dan Diaconescu s-a întors mier­ curi. La sosirea în Capitală, Diaconescu a declarat că a fost plecat în Germania, Spania, Franţa, Monaco şi Austria şi a adăugat că e posibil să părăsească din nou România, în cursul serii de miercuri. După informaţiile RTV, Diaconescu ar fi minţit referitor la voiajul din aceste zile, el beneficiind de două zile de vacanţă la Nisa, unde s-a cazat într-un hotel de cinci stele.

Fabrici de diplome: 40 de ­profesori universitari cercetaţi pentru corupţie şi fals Poliţiştii efectuează cercetări în cadrul unei instituţii universitare cu sediul în Bucureşti.

Cercetările se desfăşoară în Bucureşti, Ilfov şi Olt. Din infomaţiile oferite de poliţişti sunt vizaţi 40 de profesori universitari, dar şi alţi angajaţi ai instituţiei. Potrivit unor surse judiciare, citate de România Tv, în acest caz ar fi vizate cadre didactice de la Universitatea Bioterra, care ar fi pretins bani de la studenţi pentru acordarea unor note mai mari la licenţă. “În cauză se efectuează cercetări faţă de mai multe cadre didactice şi salariaţi ai unei instituţii de învăţământ superior din municipiul Bucureşti, pentru fapte de corupţie şi fals”, a precizat Poliţia Română. La percheziţii participă ofiţeri de

poliţie de la Inspectoratului ­General al Poliţiei Române, împreună cu cei de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Vâlcea şi Poliţia Capitalei, sub coordonarea procurorilor ­Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea. ”Aceştia nu sunt profesori, sunt pseudo-profesori. Din fericire, în învăţământul românesc sunt şi alte categorii

de profesori, serioşi, corecţi, devotaţi. În urmă cu 4-5 ani am făcut parte din echipa ­ARACIS. La una dintre facultăţile particulare a fost un calvar să facem evaluarea. Cei de acolo erau rău intenţionaţi. Erau în stare să ne bată”, a declarat pentru ­România TV Anton Hadăr, preşedintele Alma Mater.

16

Opinii

OCTOMBRIE 2012

Roşii şi ouă pentru paraziţi

Maria Diana Popescu - Agero/Germania

Se zvoneşte că îmbogăţiţii peste noapte, jefuitorii fără milă, de la politician la clanurile mafiote, precum şi gealaţii lor, măi răi ca hoardele tătare, vor cere în mod public să li se confişte averile (ca în legea anti-mafie din ­Italia).

Palatele, viile, pădurile, apele, vilele, fermele, livezile, domeniile de vânătoare, terenurile deţinute de ei şi de rudele acestora, vor fi retrocedate poporului român, care va trăi bine după reţeta germană pe care o regăsim în pactul Ribbentrop-Molotov: Europa, sub cizmă ocrotitoare, made în Germania, capacităţile energetice în turbinca rusească - vezi pactul eurasiatic încheiat recent de Putin, iar resursele, sub oblăduirea unchiului Sam. Doar de aceea a fost inventat euro: ca să faciliteze preluarea resurselor, desfiinţarea capacităţilor de producţie, îndatorarea ţărilor creştine şi preluarea administrativă a Europei de către nemţi. Ei doresc expansiune, expansiune..., asta au făcut de-a lungul istoriei lor: războaie, pe care de altfel le-au pierdut mereu... vor pierde în curînd! Până la ameţirea ­Puterii europene, noi ne mân-

drim cu politica noastră - o poiată în care s-au aciuat diverse zburătoare, claponi tuciurii, traficanţi de legi, cocostârci şi alte exemplare ale faunei capitaliste. În toată făcătura de acasă şi din lume, o mână de nelegiuiţi ne conduc spre dezastru. Cum să nu defileze cu tupeu romantic Barroso şi Angela prin întreaga Europă?

E doar sub porunca lor.

Pe 17-18 octombrie vor fi la Bucureşti, la Congresul P.P.E., să ne vorbească despre libertate, solidaritate şi responsabilitate. Sunt aşteptaţi şefi de state şi de guverne din ţări nemembre ale U.E., preşedintele Consiliului ­European, lideri ai partidelor, comisari europeni, europarlamentari, delegaţi din partidele şi organizaţiile membre P.P.E. Mai bine veneau la nunta Ebei cu acelaşi efect. De fapt, este vorba de libertatea lor, de solidaritate între ei, împotriva propriilor popoare. Cred că românii vor sacrifica nişte roşii, nişte ouă pentru democraţii ăştia din vârful Europei care se înghesuie la pomană! Congresul se va ţine, evident, pe banii romanilor săraci! Aşadar, asiguraţi-vă iute locuinţa, trebuie să susţinem o armată de paraziţi. Cele două poliţe de asigurare pentru locuinţă, în loc de una, sunt furt ca în codru, menit să îmbogăţească firmele de asigurări. Obligându-i pe oameni să-şi facă asigurare, adunând câte 10 sau 20 de euro de la fiecare locuinţă în fiecare an, închi-

puiţi-vă cât câştigă firmele de asigurări! Legea a fost creată special ca să îmbogăţească companiile de asigurări şi pe ei înşişi. Nimeni nu te poate obliga să plăteşti. Nu doreşti serviciul respectiv nu trebuie să plăteşti. Pentru a semna o poliţă de asigurare trebuie să contactezi un avocat. Societatea de asigurare este o forma de hoţie, scuze, bisnis, de la bişniţă, în limbaj capitalist, afacere, în care rechinii investesc minim şi câştigă maxim de la popor. Asigurarea obligatorie este un bir suplimentar şi mă întreb de ce mai plătim atunci impozit pe locuinţă, pe terenul patriei mele, care este al meu, şi în schimbul acestui impozit nu primim nimic? De ce suntem siliţi cu asigurări şi cu alte şmecherii financiare fără să primim nimic în schimb? Pentru că, Doamne fereşte de dezastru, firma va găsi clauza scrisă cu Arial 8 din contractul kilometric prin care se spală pe mâini.

De ce mai locuim în această ţară dacă suntem obligaţi să plătim impozit pe pământul de sub tălpi? Democraţia asta buclucaşă ne-a virat spre vest, şi vestul ne va pune să plătim şi aerul tras pe nări.

Politicienii care au subminat economia naţională, au trădat şi au vândut ţara timp de 22 de ani nelegiuiţilor capitalişti ai ­Occidentului, de aceea stau agăţaţi de Putere ca liliecii. Fără imunitate, se tem de mânia poporului.

Bine aţi venit în era sclaviei

moderne! Criza fabricată la comandă a întărit legăturile dintre bănci şi mafie, afirmă Roberto Saviano. Suveranitatea Ţării există doar în ­Constituţia încălcată zilnic, de la preşedinte la politicianul de baltă. Trăiască guvernatorul benere, unul dintre cei mai vestiţi prestidigitatori!

Statul plăteşte dobânzi uriaşe

pentru a acoperi deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre cheltuieli şi venituri, cât şi pentru a rostogoli datoriile vechi ajunse la scadenţă. Neam pecetluit soarta! În sclavie vom trăi până la moarte, fiindcă nu facem nimic ca să ne schimbăm viaţa. Ori dispărem noi, ori dispar bancherii, că de plătit nu avem cum. De la

băncilor în fiecare secundă.

Suma ar fi suficientă pentru construcţia unui kilometru de autostradă la fiecare patru zile. Pentru fiecare leu, statul plăteşte (cui, ştim noi) un leu şi jumătate. În prima jumătate a acestui an statul român a plătit, în medie, câte 90 de euro pe secundă în contul dobânzilor aferente împrumuturilor luate de la bancheri, adică o medie zilnică de circa 2,5 milioane de euro pe zi de lucru. Statul se împrumută atât

care bancheri s-a împrumutat statul roman? De la băncile străine care operează cele mai mari hoţii în România. Ele, la rândul lor, s-au împrumutat de la Banca Naţională, nu?

Că doar n-au vreo fabrică de bani! Iar Banca Naţională s-a împrumutat de la F.M.I., B.M. şi B.C.E. Uite-aşa băncile şi bancherii au intrat în circuitul vicios, iar noi plătim paraziţii. Şi îi plătim bine!

Dar, despre bănci şi tătucul mugur, pe larg, data viitoa-

re. De ce credeţi că a sărit ca arsă presa internaţională, când românii au optat pentru demiterea preşedintelui?

Era vorba de valetul Înaltelor Porţi, care promite şi dă totul în schimbul funcţiei lui.

Pentru că un număr mare de locuitori deţin apartamente cumpărate înainte de 89, se consideră că România mai are de unde scoate bani. S-a pus la pământ sănătatea, iar educaţia, terfelită şi ea, va pregăti pe bandă rulantă chelneri, electricieni, tâmplari, ospătari, cum a dorit preşedintele. Deci, lumea va lucra pentru a da 99% din venit pe chirie, asigurare medicală şi alimente. Nici pe vremea fanarioţilor ciuma hoţiei nu s-a întins astfel. Au îndatorat ţara cu mult peste suta de miliarde, pe care le vor plăti zeci de generaţii de acum încolo. Aveau trecere la F.M.I. şi banca Mondială şi puteau să ia după poftă.

Banii din buget i-au furat cu investiţiile în telegondole, bazine de înot, consultanţă, autostrăzi, patinoare şi parcuri în sate fără canalizare şi alte golănii. Acesta e unicul scop al economiei de tip occidental. Un imens Caritas care se va prăbuşi în curând, deoarece aceşti bani nu există, nici la propriu nici în acoperire de aur pe care au anulat-o vicleneşte secolul trecut. La fiecare miliard de euro împrumutat, salariile plătite unor oameni care au muncit efectiv reprezintă maxim 10 milioane de euro, restul de 990 de milioane sunt cifre în conturi off-shore! Din păcate pentru bănci, nu vor putea plagia bani la nesfârşit.

Apusul lor e aproape!

Avocatul răspunde GHID JURIDIC PRACTIC

PENTRU CETĂŢEANUL ROMÂN REZIDENT ÎN SPANIA

Marius Vili Sârbu - Avocat/­Spania În numărul trecut am făcut precizările necesare pentru cetăţenii români rezidenţi în Spania care doresc să divorţeze atât în ­Spania cât şi în ­România. De asemenea, am observat diferenţele, precum şi avantajele de a divorţa în ­Spania, în cazul în care ambii soţi locuiesc în S­ pania.

CUSTODIA MINORILOR ÎN PROCESELE DE DIVORŢ.

DREPTUL MINORILOR DE A CĂLĂTORI ÎN SPAŢIUL U.E. RENOVAREA PAŞAPORTULUI MINORILOR Spre diferenţă de România, unde judecătorul decide în mod direct în baza probelor administrate, părintele care se va ocupa de creşterea şi educarea copiilor minori, în Spania, legislaţia civilă prevede prezenţa în toate procesele a PROCURORULUI care veghează ca drepturile minorului să nu fie aparate împotriva pretenţiilor părţilor implicate, precum şi împotriva oricăror acorduri între soţi care pot dauna acestora (de exemplu: părintele care va obţine custodia nu poate renunţa la pensia alimentară în defavoarea minorului prin simplul motiv că: „nu îi trebuie nimic de la fostul soţ”).

După terminarea divorţului, stabilirea domiciliului minorului şi a celorlalte măsuri (drept la vizite, pensie alimentară etc.) cetăţenii români trebuie să vegheze la respectarea legiilor româneşti în ceea ce priveşte renovarea paşaportului minorilor precum şi regimul de călătorie.

Astfel, LEGEA NR. 248 DIN 20 IULIE 2005 PRIVIND REGIMUL LIBEREI CIRCULAŢII A CETĂŢENILOR ROMÂNI ÎN STRĂINĂTATE prevede în materia regimului de călătorie a minorilor în spaţial Uniunii ­Europene următoarele: ARTICOLUL 2 : (1) Cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenţa lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de a reveni oricând în ţară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situaţie, unui cetăţean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.

(2) Cetăţenii români minori pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi. În sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se înţelege persoană desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor.

ARTICOLUL 17: (1) Minorilor cetăţeni români,

care nu se află în nici una dintre situaţiile de suspendare a exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, li se eliberează paşapoarte simple în următoarele condiţii: a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal; b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal.

(2) Minorii cetăţeni români, care nu au împlinit vârsta de 14 ani, pot fi incluşi în paşapoartele ambilor părinţi sau, după caz, în paşaportul unuia dintre părinţi, în condiţiile prevăzute la alin.

(1) lit. a). În cazul în care minorul este titular al unui paşaport simplu, acesta poate fi anulat la solicitarea părintelui, concomitent cu efectuarea menţiunii privind includerea în paşaportul acestuia.

(3) În situaţia în care se solicită, în conformitate cu alin. (1) şi (2), eliberarea unui paşaport pentru un minor sau, după caz, includerea minorului în paşaportul unui părinte şi nu există, dacă legea o cere, acordul celuilalt părinte, autorităţile competente vor elibera paşaportul sau, după caz, vor include minorul în paşaportul părintelui solicitant, dacă se face dovada, cu documente corespunzătoare, că minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale.

(4) În cazul în care se face dovada cu documentele corespunzătoare, emise ori avizate de autorităţile medicale române, că minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în pericol, autorităţile competente vor elibera paşaportul chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinţi.

(5) Dacă paşaportul a fost emis de autorităţile competente în condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), acestea au obligaţia de a-i informa părinţii, concomitent sau de îndată ce este posibil.

(6) Emiterea paşaportului pentru minor sau, după caz, includerea acestuia în paşaportul unuia dintre părinţi, în situaţia în care există neînţelegeri între aceştia cu privire la exprimarea acordului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), se efectuează numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 18: (1) Valabilitatea paşapoartelor simple este stabilită după cum urmează:

a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani; b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 25 de ani; c) 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani.

(2) Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, paşapoartele se pot elibera cu o valabilitate solicitată de părinţi sau, după caz, de reprezentanţii legali, fără a se putea depăşi valabilitatea maximă prevăzută la alin. (1) lit. a).

(3) Pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, paşapoartele se pot elibera, la cererea părinţilor, cu o valabilitate mai mică decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu condiţia să nu depăşească data la care titularul împlineşte vârsta de 18 ani.

(4) Valabilitatea paşapoartelor simple încetează de drept la data la care se constată de către autorităţile competente faptul că sunt deteriorate ori distruse sau, după caz, existenţa în conţinutul acestora a unor ştersături ori modificări operate fără drept.

ARTICOLUL 30: (1) Organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: a) minorului care este înscris în documentele de călătorie ale ambilor părinţi sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate şi călătoreşte în străinătate însoţit de aceştia, i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceştia; b) minorului care este înscris în paşaportul unui părinte şi călătoreşte în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui paşaport individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte; c) minorului care este înscris în paşaportul unui părinte şi călătoreşte în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui paşaport individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaraţia celuilalt părinte, numai dacă părintele însoţitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă; d) minorului care este titular al unui paşaport individual sau, după caz, al unei cărţi de iden-

titate şi călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului sau legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi datele de identitate ale însoţitorului respectiv.

(2) În situaţiile prevăzute la alin.

(1) lit. b)-d) nu este necesară declaraţia părintelui decăzut din drepturile părinteşti sau, după caz, declarat dispărut, în condiţiile legii, dacă însoţitorul face dovada în acest sens, cu excepţia cazului în care ambii părinţi se află în această situaţie, când este obligatorie declaraţia reprezentantului legal al minorului.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a minorilor însoţiţi, numai în următoarele situaţii: a) în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal; b) în cazul în care însoţitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinţi.

(4) Pe lângă informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declaraţia părinţilor, a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă şi următoarele menţiuni: a) scopul deplasării; b) ruta urmată până în statul de destinaţie; c) indicarea faptului dacă minorul urmează să rămână în statul de destinaţie, caz în care trebuie menţionată persoana căreia urmează a-i fi încredinţat minorul, sau dacă urmează să se reîntoar-

OCTOMBRIE 2012

17

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid,

este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de ­Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.

Membru al Council of Bars and Law Societies of E ­ urope, ­Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului ­General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv ­România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.

Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este:

www.e-avocat.es Date de contact:

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid Calle de la Estrella, nr. 7, 2º F, Madrid (Metro Callao, Plaza de España, Noviciado, Santo D ­ omingo)

Telefon mobil: 642 344 000 Telefon fix: 915 321 827, Telefon/fax: 910 085 988

ACEST MATERIAL NU POATE FI ­REPRODUS FĂRĂ ACCEPTUL ­PUBLICAŢIEI ­OCCIDENTUL ROMANESC! că împreună cu un însoţitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

(5) Poate avea calitatea de însoţitor şi o persoană anume desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane.

(6) Organele poliţiei de frontieră vor permite ieşirea din România a minorilor însoţiţi numai dacă se constată că se respectă informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) şi la alin. (4), referitoare la însoţitor, perioada deplasării şi ruta care trebuie urmată, iar în situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare şi momentul prezentării la ieşirea din ţară se justifică în raport cu destinaţia, respectiv cu perioada deplasării.

(7) Declaraţiile prevăzute la alin.

(1) lit. b)-d) trebuie redactate în două exemplare şi trebuie să fie autentificate în ţară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizarii actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr.

66/1999, aprobată prin Legea nr.

52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declaraţiei se păstrează de către însoţitor, iar al doilea exemplar însoţeşte paşaportul minorului.

PAŞAPORTUL MINORILOR În ceea ce priveşte regimul paşapoartelor, paşaportul simplu electronic se eliberează, la cerere, cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 248/2005 şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate (art. 15 alin.

1 şi 8 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate). Cetăţenii români nu pot deţine decât un paşaport simplu sau un paşaport simplu electronic valabil şi, doar în situaţiile prevăzute la art. 17.1 alin. (1) lit. b)-d) din Legea nr. 248/2005, pot

deţine, concomitent, şi un paşaport simplu temporar. Minorilor cetăţeni români care nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate li se eliberează paşapoarte simple electronice în următoarele condiţii: a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal; b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal.

Emiterea paşaportului simplu electronic pentru minor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinţi se aflã în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 17.1 alin. (1) lit. e), se efectuează numai după soluţionarea acestor situaţii de către instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii. Pe durata suspendarii exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate, cetăţeanului român i se refuză temporar eliberarea documentul de călătorie de către autoritatea competentă să elibereze acest document, iar dacă i-a fost eliberat, îi poate fi retras de către autorităţile competente să pună în executare măsura.

Potrivit art. 20 alin. 5 din Legea nr. 248/2005, “în termen de 5 zile de la data pierderii cetăţeniei române în condiţiile legii, titularul paşaportului simplu, al paşaportului simplu electronic ori al paşaportului simplu temporar sau, după caz, părinţii ori reprezentantul legal al minorului sunt obligaţi să predea documentul de călătorie, în ţară, la oricare dintre serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple sau la sediul Direcţiei Generale de Paşapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României”.

18

OCTOMBRIE 2012

Frumuseţile României

România balneo-turistică

LAZĂR IOSIF

„Să trăieşti şi să fii sănătos”Seneca Cu această formulă epistolară îşi începea uneori şi îşi încheia Seneca epistolele sale, cu un astfel de îndemn de urmat ne stârnesc autorii lucrării „Spa tourism în România balneo-turistică” să parcurgem paginile unui volum enciclopedic. Ştiinţa împreună cu documentele care pornesc de la termele romane de pe teritoriul Daciei până la staţiunile balneo-climaterice ale mileniului trei, cuprinse cu artă în acest volum, pentru

a ne învăţa cum putem să fim sănătoşi, au transformat cele 400 de pagini, într-o lucrare de referinţă. „România balneo-turistică” are doi autori cu reputaţie în domeniu, prof. univ. dr. Nicolae Teleki, membru titular al ­Academiei de ­Ştiinţe Medicale şi dr. ­Laviniu Munteanu, preşedinte şi reprezentant al OMTh şi SITH – secţia română. Un fapt ştiut până acum: prof. dr. ec. Petre Baron, manager al ­Editurii Royal Company, este o personalitate marcantă a turismului din România, cu experienţă îndelungată în domeniul cercetării şi managementului în turism, care a iniţiat publicarea acestei cărţi şi a asigurat ilustraţia la nivelul unui album de artă. ”Pregătirea lucrării a fost solicitantă, însemnând un volum imens de texte, fotografii color, hărţi, fiind o muncă imensă într-un timp scurt”, mi-a mărturisit Petre ­Baron, managerul editurii, a cărui idee şi concepţie au

dus la realizarea unei cărţi de succes, editată în două limbi: română şi engleză (traducere - prof. AndreeaIleana Danielescu, Laura Puşcaş). Au mai contribuit la realizarea acestei opere de succes: machetare şi grafică, Constantin Neculae, hărţi – conf. univ. dr. Marian Ene şi un valoros grup de consultanţi ştiinţifici).

Cert este că, niciodată nu au fost strânse la un loc atâtea informaţii despre România balneo-turistică, despre geneza factorilor naturali, despre staţiunile mileniului trei, despre personalităţile implicate în cunoaşterea şi promovarea turismului balnear românesc de-a lungul timpului dar şi în actualitate, până la volumul pe care vi-l prezentăm. Se recomandă astfel, cu argumente ştiinţifice, valoarea şi unicitatea europeană a celor 68 de staţiuni balneo-climatice româneşti, pentru îngrijirea sănătăţii, pentru odihna şi reconfortarea acelora care le

Geoagiu – Băi,

staţiune între mit şi realitate

ELISABETA IOSIF Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

Despre ştiinţa de a călători cu folos spre locuri ce păstreză cele mai proaspete tonuri visate de ochiul omenesc, leac întăritor pentru suflet, se poate rosti uneori un singur cuvânt. O vorbă aflată într-o dimineaţă te poate urmări o perioadă sau o întreagă vacanţă. Aşa mi s-a întâmplat, când cineva a rostit “Germisara”, toponim asociat cu numele zeului tămăduirii, în mitologia greacă Asclepios, patronul medicinei, cunoscut la noi şi denumit Esculap, încă de pe vremea romanilor. Pentru că, i s-au închinat romanii şi i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de

la Germisara (azi: Geoagiu Băi). Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente şi izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire şi bunăvoinţă cerească. Iar legile ospitalităţii dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumeţului: apă rece, cristalină de izvor şi o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această apă, de mulţi ştiută, mai era şi tămăduitoare, cum era cea de la Germisara?! Preamărind virtuţile acestei ape, romanii au preluat moştenirea, ridicând temple şi amenajând termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă.

Istorie si arheologie Într-o depresiune formată de ultimile ramificaţii ale Munţilor Metaliferi, pe un afluent al Mureşului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale şi termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moştenit şi transmis în această formă şi în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ-cald, iar sara-apă). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moştenindu-se divinităţile locale. Imediat după cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare. Un detaşament al Legiunii a XIII-a, Gemina, cantonată la Apullum sapă în calcare o instalaţie balneară, ale cărei vestigii se văd şi astăzi. Se cunoaşte şi nume-

le constructorului: Lucretius Aqvila, imprimat pe o ţiglă fixată în peretele bazinului mic. În inscripţiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiţer roman, care mulţumea divinităţilor protectoare şi lui Esculap, în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate şi de guvernatorii provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar lui Esculap, dar şi zeiţei sănătăţii – Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură şi altare votive. Una din încăperi păstra, încă, în pardoseală, infiltraţii din apele izvorului antic. Vă daţi seama, ce loc de istorie şi de atracţie turistică?! Frumos, în orice anotimp. Dar mai ales toamna. Peste această comoară, toamna îşi trimetea atunci, paliura ruginie prin castanii din parc, amintindu-mi de versurile argheziene: ”Străbatem iarăşi parcul, la pas, ca mai-nainte/Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte/Aceeaşi bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni…(“Toamnă”).

Geoagiu - Băi, sub semnul zeiţei sănătaţii - Hygeea Mit şi mister - simboluri prin care se pot proiecta speranţele, temerile - modele prezente, ca o amintire ancestrală uitată, dar reluate, pot fi folosite în pliantele de promo-

valorifică potenţialul terapeutic. Este locul să amintim, că au apărut forme noi de turism balnear la nivel european, cu multiple variante de tratament, cum ne mărturisesc autorii, care se împletesc cu activităţile medicale din staţiunile balneare, cure şi turism de sănătate, unităţi sanitare moderne precum cele de la Băile Felix, ­Mangalia, ­Techirghiol, ­Covasna, ­Eforie Nord, C ­ ălimăneşti - C ­ ăciulata.

Astfel, o asemenea monografie se simţea necesară, cu atât mai mult, cu cât la nivelul conducerii Uniunii Europene au fost elaborate directive privind dezvoltarea turismului şi a asistenţei medicale transfrontaliere, incluzându-se aici curele din staţiunile balneo-climatice. Sunt concepte noi privind sănătatea şi stilul de viaţă, realizarea unor centre medicale cu metodologie complexă, în care ar fi posibilă şi valorificarea reputaţiei internaţionale a geriatriei româneşti, introducându-se

în aceste centre moderne şi terapia cu produse farmaceutice din gama Aslan. Regăsim astfel o ţară, un pământ românesc dăruit de natură, cu armonii şi culori, cu li-

nişte şi echilibru, cu factori terapeutici naturali. De aceea cititorule, închei cu dictonul poetului latin, ­Marţial: „ nu-i totul să trăieşti, ci să fii sănătos”.

vare a turismului zonei, pot deveni punct de atracţie şi de dezvoltare a unei noi gândiri, demne de secolul al XXI-lea.

Mitul poate reprezenta şi un exemplu de acţiune, de spiritualitate.

Cât de mult ne influenţeaza în “spectacolul” vieţii actuale? Ce putem folosi?!

Pe mine, m-a emotionat faptul, că strămoşii noştri au făcut baie acolo, unde ne scăldăm şi noi astăzi, în apele tămăduitoare. Dar pe reprezentanţii Ministerului ­Turismului şi Dezvoltării sau pe cei ai Ministerului Culturii, (care nici măcar nu au împrejmuit locul, nu l-au protejat spre păstrare generaţiilor viitoare, n-au permis oficialităţilor locale să o facă în disputa creată...), nu i-a impresionat?! Îmi place să cred, că li se vor da o importanţă mai mare acestor bai termale, actuale dar şi celor romane şi li se va conştientiza valoarea pe care o reprezintă în circuitul turismului balnear cultural, de către aceşti inimoşi tineri, creatori ai noului Proiect de dezvoltare şi de cooperare turistică, Dorin ­Gherghina, Traian Gândea Melha, A­driana ­Marcu şi ceilalţi membri ai primăriei oraşului Geoagiu, iniţiatori ai proiectului, premiat de Asociaţia ­Jurnaliştilor şi ­Scriitorilor de Turism cu “Premiul DACIA FELIX”.

Noua bază turistică de patru şi cinci stele a contribuit la ridicarea potenţialului turistic prin valorificarea superioară a apelor termale, atrăgând turiştii de pretutindeni, care vor avea şi posibilitatea cunoaşterii zonelor naturale şi culturale. Tot ­Ardealul be-

neficiază, de fapt, de ape termale: la Săcuieni apa ajunge la 90*C, la Vaţa 57*C, la Cezara şi Calacea 37*C, iar în centru se află binecuvântată, încă din Antichitate, Geoagiu-Băi, cu apa termala la 31*C, loc care s-ar putea transforma într-o zonă de mare atracţie turistică, incluzându-se situl arheologic, urmele cetăţii dacice, castrul roman Germisara şi monumentele vechi: biserica paleocreştină, sec.XII-lea, construită de cruciaţi şi biserica din centru sau cea din satul Bozes, din secolul al XV-lea.

Vacanţă la Geoagiu - Băi Cineva spunea, că toată natura este plină de miracole, dar de miracole ale raţiunii.

Mitul şi ritualul devin expresii complementare ale aceluiaşi destin de-a lungul istoriei trăite. Dacă ajungi la Geoagiu ai parte, călătorule, de oriunde ai fi, de climatul reconfortant, tonic şi în acelaşi timp beneficiezi de atât de căutata aeroionizare negativă dar te vor reţine izvorele tămăduitoare pentru diferite afecţiuni. Am întâlnit şi oaspeţi străini, (nu atât de mulţi, câţi ar putea fi) iar dacă staţiunea ar avea un brand, chiar dacă reprezentanţi zonali ai Uniunii Europene vin în week - end să beneficieze de soare şi de apa termală din bazinul olimpic, am atrage turişti din toată lumea. Călători din toată Europa sau de oriunde, ar putea să beneficieze de statutul său de staţiune balneară cu caracter cultural. Se impune o cercetare arheologică sistematizată a vestigiilor antice din staţiune şi poate, de ce nu? s-ar pune într-o lumină nouă elementele de medicină daco-roma-

ne cunoscute în prezent. Se continuă şi se fac investiţii în vederea atingerii normelor europene.

Atracţia legendei ”Lacul Miresei” La Nătău, în apropiere de staţiunea balneară există un lac, ce s-ar putea transforma în punct turistic. Legenda spune, că o prea frumoasă fată s-a îndrăgostit de un comandant roman, care a cerut-o de soţie. Părinţii fetei, care-i considerau pe romani invadatori, s-au opus, astfel că mireasa fuge din casa părintească şi încercând să treacă lacul călare, se îneacă. Se mai spune că a ajuns-o blestemul părinţilor. Bătrânii povestesc, cum şi astăzi în nopţile senine se aude cântecul miresei iar umbra unui tânăr solitar caută până în zori trupul iubitei.

Adevăr sau legendă, totul se transformă într-o invitaţie la vacanţă într-o toamnă aurie. ­Germisara de azi ar trebui citită şi ca o metaforă prelungită, cu sens ascuns în istorie, care uneori e imposibil de rostit. O staţiune cu un vestigiu preţios, care dă informaţii asupra existenţei noastre milenare şi care este de fapt, un simbol pe care trebuie să-l păstrăm, definind o civilizaţie.

Costa Blanca

OCTOMBRIE 2012

19

Democraţie fără partide?

Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Deşi este domeniul în care m-am specializat, am preferat dintotdeauna planul micro al economiei, ferindu-mă cu încăpăţânare de corelaţia cu etajele macro şi, implicit, cu politica. Nu subiectul m-a intimidat, ci inerţia care derivă din “uscăciunea” sa aparentă.

Cu toţii criticăm lipsa de etică a politicienilor, dar, ciudat mai nimeni nu propune o alternativă de rezolvare. Chiar dacă nu zace-n fiecare dintre noi un geniu de talia unui Marx sau Taylor, nimeni nu ne împiedică să propunem soluţii. Poate n-avem cu toţii chemare de cercetătător pasionat, aşa cum aveau carismaticii noştri profesori universitari pe vremuri, dar o discuţie interdisciplinară poate purta roade surprinzătoare.

Cineva m-a invitat recent să-mi imaginez cum ar arăta o guvernare fără detestatele partide. De atunci ideea numi mai dă pace. SFP - Societatea fără partide sau acel Science Fiction Politic, cum l-a botezat şugubăţ interlocutorul meu, devine un subiect incendiar, mai ales acum, în prag de alegeri parlamentare.

Pe fundalul crizei sistemice care se propagă pe planetă ca un virus, dezbaterea internaţională a început de fapt mai de demult, fără ca noi să o fim observat. Cu toate acestea, ideea nu e nouă. Wikipedia ne luminează sec: „Democraţia fără partide este o formă de organizare politică cu caracter reprezentativ, exercitată în stat sau într-o parte din el, prin care se desfăşoară alegeri periodice fără participarea partidelor politice, toţi candidaţii la alegeri având statut de candidaţi independenţi.” Aha, deci s-a mai auzit „jos partidele”! Sigur că da. Ştiaţi că în Grecia Antică nu existau partide? Pe atunci funcţiona democraţia directă, în care cetăţenii cu drept de vot optau pentru anumite legi, fără să mai recurgă la reprezentanţi. La fel, câteva din cantoanele Elveţiei se guver-

nează şi azi după un model asemănător. Canada şi Spania au monarhi independenţi iar Israelul şi India au preşedinţi neparticici. Chiar şi Statele Unite ale Americii, administraţia George Washington şi prin primele sesiuni ale Congresului s-au înfăptuit fără partide. Mai târziu, în perioada 1867 – 1876 (scurtă!), Mexicul a dispus de un sistem politic democratic fără partide, în care a existat o reală diviziune a puterii în stat, respect faţă de lege, suveranitate statală, alegeri fără fraude, magistraţi independenţi şi libertate de opinie.

Aşadar, problema nu pare a fi punerea în practică, ci menţinerea în stare de funcţionare a unui asemenea model de guvernare. A interzice partidele mi se pare cel puţin la fel de riscant ca şi măsura de a le încuraja creşterea lor aberantă. Nu mă refer aici numai la dictaturi – cea comunistă ne este cunoscută - , ci şi la interdicţiile impuse prin metode democratice, aşa cum s-a putut vedea recent în cazul Ugandei. Acolo, în anul 1986, pe baza unui referendum, s-a interzis înfiinţarea oricărui partid. Rezultatul a fost modest, politicienii funcţionând sub acoperirea mişcării Movement Political System, care de fapt a operat ca un partid unic. Experimentului i s-a pus capăt la scurt timp, în 2006 - culmea tot prin referendum! O ironie, căci plebiscitul este o metodă eminamente democratică.

Abundă luările de poziţie împotriva modelului democratic, care pasămite şi-a fi trăit traiul şi mâncat mălaiul. Ziare de prestigiu precum WELT AM SONNTAG sau DIE ZEIT acordă spaţiu acestei « utopii » ce pe alocuri îmbracă forma unui curent cât se poate de realist. Dar nu părerea specialiştilor are acum întâietate. Meritul principal al dezbaterii iscate azi este acela că se poartă peste tot acolo unde oamenii “obişnuiţi” încep săşi pună întrebarea firească dacă nu cumva suntem spectatorii unei înscenări nereuşite. Pe scurt, la ce mai folosesc partidele, când programele lor sunt depăşite, politicienii devenind nişte actori autosuficienţi? Îmi amintesc cât de consternată am fost la scurt timp

după decembrie 1989, când se înfiinţase un Partid al ­Popeştilor – evident cu numeroşi membri – care n-avea un program viabil, dar era îndreptăţit la subvenţii ca şi toate celelalte partide concurente. Câtă demagogie! ­Farfuridi şi-ar fi lins degetele. Lecţia pe care am învăţato atunci este că încurajarea forţată a activităţii politice – atunci când e percepută doar ca o simplă aflare în treabă, e la fel de ineficientă ca şi interdicţia de a face politică.

Apropo, ştiaţi că în unele ţări nereprezentarea la vot se pedepseşte prin lege? Cetăţenii belgieni care absentează repetat la vot riscă să fie privaţi de drepturile lor cetăţeneşti (ştiu că ştiţi, dar e vorba printre altele de educaţie, asistenţă medicală, acte, legalizări, libertate de mişcare, asistenţă socială etc., deci nu sunt nimicuri). În Peru şi în Grecia, bunuri şi servicii publice pot fi refuzate cetăţenilor care nu-şi exercită dreptul la vot. Raportat la aceste pedepse, amenda cu contravaloarea a trei salarii lunare care se aplică rezistenţilor la vot din ­Bolivia pare o mustrare simplă.

Cu toţii suntem de acord că se întâmplă ceva, dar nimeni nu prea ştie exact ce. Mulţi doar se prefac că ar propune noi forme de guvernare, când, de fapt nu fac altceva decât să instige la restructurarea în profunzime a partidelor existente. Vor să le schimbe numele, transformându-le într-un fel de “crescătorii” de politicieni profesionoşti, adaptaţi noilor cerinţe ale economiei. Cu alte cuvinte, se caută aceeaşi ­Mărioară, dar cu altă pălărioară.

Fireşte că nu e suficient; ar fi doar o intervenţie cosmetică.

Cine optează pentru instituirea meseriei de politician ca atare, încurajează izolarea lui de realitate, încurajându-l să comunice cu colegii de breaslă, în cerc restrâns, pe teme din ce în ce mai abstracte. Mai realistă este ideea de a depune puterea de decizie în mâinile celor care se pricep la domeniul respectiv: pentru sănătate – cadre cu pregătire medicală, pentru învăţământ – profesori, pentru armată – ofiţeri etc. Distribuirea răspunderii pe bresle – meritocraţia - este o soluţie de bun simţ.

Nu ştiu însă de ce mass media

s-a obişnuit să prezinte meritocraţia ca pe o alternativă la democraţie, pe post de antidot. De ce să nu funcţioneze ele împreună? În fond, poporul poate decide el însuşi, prin vot, pe care anume dintre tehnicienii merituoşi îl consideră apt pentru a exercita o funcţie de răspundere. Prea acerbă e goana după senzaţional şi prea mult se exagerează antagonismul celor două sisteme de guvernare. De fapt, după părerea mea, ele au şanse optime de funcţionare concomitentă.

Nu e de ici colo nici modelul democraţiei bazate pe internet. Modul în care comunicarea prin calculator şi globalizarea accesului la informaţie a impulsionat recentele revoluţii din Orientul Apropiat, din Estul Europei şi din câteva state africane, la fel ca şi reuşita campaniei electorale a Preşedintelui Obama, bazată pe Twitter & co. încurajează adepţii acestei teorii.

Cu atât mai interesante mi se par motivele care au provocat acest trend. O scriitoare germană din noul val – tânăra juristă Juli Zeh – ilustra grăitor într-unul din interviurile ei din 2006 (pe când avea 31 de ani!) această nevoie de recalibrare a politicii. Iată, pe scurt, ce susţine: „Deşi, ca autor de beletristică, ştiu că mă bag unde nu-mi fierbe oala, de câţiva ani încoace lucrez la o nouă teorie de guvernare pentru Germania (…). Mentalitatea noastră a devenit din ce în ce mai individualistă. Ţelurile omului modern sunt din ce în ce mai personale, axându-se pe fericire şi pe mulţumire sufletească. Libertatea individuală creşte, în timp ce instituţiile colective bazate pe grup, precum biserica, familia sau naţiunea îşi pierd treptat din importanţă.

Democraţia se bazează pe centralizarea intereselor individuale, unindu-le în grupuri – materializate în ultimă instanţă prin partide. Din clipa în care nevoile individuale ale oamenilor nu se mai identifică cu ţelurile comune ale partidelor, sistemul reprezentativ-democratic încetează să ne mai fie de folos.”

Până la ora actuală, conceptul “bani” a constituit substitutul succesului social şi emoţional. Suntem pe cale să-l înlocuim prin respect şi stimă,

elemente care induc bucurie şi satisfacţie pe un plan superior, mai greu de cuantificat, dar mai durabile decât valorile consumului material imediat. Conform opiniei scriitoarei germane, statul “optim” ar trebui să funcţioneze ca un costum elastic, care se mulează după formele corpului. Dacă sistemul partidelor nu mai corespunde nevoilor oamenilor, nu putem forţa oamenii să-l accepte, ci trebuie să adaptăm sistemul la cerinţele cetăţenilor. Fireşte că acest deziderat este utopic. Sistemele se opun schimbării, din principiu.

Niciun partid nu va consimţi desfiinţării sale.

Principiul democratic presupune să decidă majoritatea ce este bine, prin plebiscit. Dar, mai nou “plebea” este privită ca o masă manipulabilă. S-a răspândit unanim ideea că, la bază, “boborul” ar fi needucat şi obtuz, incapabil să adopte deciziile optime. Autoarea de bestseller din Germania contrazice acest concept. Ea susţine că omul de azi, individualist fiind, preferă săşi formeze o părere proprie despre ceea ce e bine. El nu mai acceptă programul unui partid în întregime, ci culege câte o idee de la fiecare.

Concluzia: a fi individualist nu înseamnă automat a fi şi egocentric. Natura nu este aşa de neiertătoare cum am fost tentaţi să credem până acum. În fapt, natura însăşi ne obligă să conlucrăm şi să ne bazăm unii pe alţii pentru a supravieţui. Mottoul homo homini lupus, la fel ca şi ideea de familie ca „închisoare socială” s-a perimat. Am ajuns la un punct la care omul e depăşit de sarcina de a înfiinţa o familie şi de a o menţine la nivel de plutire, dar nici statul nu mai e în stare să-l asiste corespunzător în acest demers aproape imposibil, în această lume galopantă. În mijlocul unui climat de respect, politeţe şi sprijin reciproc, accentul se deplasează de la bunurile materiale spre valorile social-emoţionale, mai armonioase. Într-un eseu care circulă prin internet se pune accentul pe sentimentul isteriei şi pe mitocănia agresivă generalizată. În replică, se vorbeşte des-

pre politeţe şi despre efectul ei benefic asupra fluidizării substanţei sociale. Se spune acolo că s-ar fi ajuns la punctul la care nu se mai tolerează avansarea socială ca rezultat al călcării peste cei blânzi.

Cred că la acest liman psihologic face referire şi autoarea menţionată anterior.

Tradusă în plan politic, soluţia sugerată de ea este să propunem la vot puncte din programe, nu sisteme complexe.

Nimeni nu mai este dispus să acorde votul său pe patru ani unui program promovat de un anume partid. Ca alternativă, ar fi mai indicat să se acorde fiecărui cetăţean posibilitatea de a decide singur, la sfârşitul fiecărui an, cui cedează impozitele care-i revin, pe seturi pe care le consideră el oportune (de exemplu 30 % pentru sănătate, 20 % pentru învăţământ etc.). În acest mod, fiecare cetăţean ar avea la dispoziţie un instrument concret de participare la guvernare şi, implicit, ar putea “amenda” anual acele domenii care nu l-au satisfăcut în anul precedent. Un astfel de sistem ar fi de o mie de ori mai eficient decât orice buletin de vot din zilele noastre.

Evident, sistemul parlamentar trebuie menţinut, căci este necesar să poată fi traşi la răspundere în mod operativ exact cei care provoacă situaţiile date. Cu toate acestea, nu e obligatoriu ca ei să aparţină unor partide. Pe buletinul de vot pot apărea foarte bine propunerile de reforme sortate după domenii, nu partidele, nici numele candidaţilor lor.

Cele două căi principale prin care se propagă acest nou mod de a gândi sunt : în primul rând educaţia – « cei şapte ani de acasă » materializaţi în relaţia părinte-copil şi, în al doilea rând, dezbaterea publică, pe care iată că o iniţiem chiar noi, aici şi acum, cu paşi şovăitori, mărunţi.

Sper că am furnizat măcar câteva prilejuri de reflecţie. Să fim bine-înţeleşi!

20

Spiritualitate

OCTOMBRIE 2012

Credincioşi din Coslada în Israel

În perioada 30 august – 5 septembrie 2012, comunitatea noastră din Coslada s-a angajat în organizarea unui pelerinaj la Locurile Sfinte, acele locuri atinse de picioarele ­Mântuitorului Iisus Hristos şi ale Sfintei Fecioare Maria.

Traseul acestui pelerinaj, în care care s-au înscris 52 de persoane, a inclus multe locuri menţionate în evanghelie şi în celelalte scrieri ale Sfintei ­Scripturi, cum ar fi: Ein Karem, ­Betleem, Muntele ­Măslinilor, ­Galileea, Nazaret, Cana ­Galileii, ­Capernaum, ­Muntele Tabor, Pustiul ­Iudeii, Valea ­Hozevei, Ierihon, ­Muntele Ispitirii, Marea ­Moartă şi, evident, ­Ierusalimul

- cetatea veche şi împrejurimile. Scopul pelerinajului a fost acela de a cunoaşte mai bine şi, evident, de a înţelege ­Cuvântul lui Dumnezeu, de a-L cunoaşte mai bine pe Hristos, singurul în măsură să împlinească viaţa omului. Pelerinajul la locurile sfinte devine, pe lângă împlinirea visului vieţii creştine, o experienţă extraordinară.

La prima vedere, când vorbeşti despre pelerinaj, trezeşti în sufletul multora curiozitatea de a şti cum arată locul, spaţiul, peisajul unde Dumnezeu a atins concret această vale de lacrimi, fie ele de dureri, dar şi de mici bucurii. În schimb, uităm să vorbim despre ceea

ce trăieşti şi simţi cu adevărat în aceste locuri sfinte. Cu emoţie adâncă am intrat în cetatea sfântă, în care şi Iisus intrase, aclamat ca Unul Care vine în numele Domnului, pentru ca, după aceea, să iasă în toată ruşinea, ca şi Cel mai mare răufăcător, El, Care de fapt, a luat asupra Sa durerile noastre şi s-a împovărat cu suferinţele noastre. În zi de vineri, am mers pe Drumul Crucii. Neam rugat pentru noi şi pentru cei pe care îi purtam în suflete, pentru iertarea păcatelor noastre multe care l-au costat pe Iisus Hristos moartea pe cruce.

Atmosfera încărcată de lume venită din toate colţurile lumii, străzile înguste ce îngreunează circulaţia, tarabele pline cu tot felul de mărfuri, îţi provoacă din start o stare de nemulţumire, dar şi de înţelegere a gestului plin de mânie sfântă al Mântuitorului. Ajungem la „Sfântul Mormânt”, locul şi izvorul credinţei noastre. ­Sfântul ­Mormânt e un complex de biserici. Aici rugăciunea nu s-a întrerupt niciodată şi nici nu se va întrerupe vreodată, pentru că aici Domnul este cu noi până la sfârşitul veacurilor. Pe rând am trecut pe la ­Biserica ­Sfintei Învieri, ­Sfântul ­Mormânt, ­Golgota, Piatra

­ ngerii şi ­Capela ­Arătării lui U Hristos. Privim piatra ­Golgotei, dar şi piatra pe care a fost îmbălsămat după moartea Sa Domnul, sărutăm piatra pe care a stat în mormânt şi care a devenit rampa de lansare spre cer a tuturor celor ce cred în marea taină a învierii.

Coborâm, de pe creasta muntelui, spre ­Ghetsimani. Privim ­Ierusalimul din acest loc încărcat de amintirea Domnului şi a patimilor Sale. Măslinii bătrâni ne privesc şi vor să ne spună tot ce s-a întâmplat aici, în urmă cu două mii de ani. Aici au adormit apostolii în timp ce Iisus, doar la câţiva paşi de ei, agoniza transpirând sânge. Totul se opreşte în loc, totul devine mai greu, mai apăsător. Tăcerea pune stăpânire pe întreg grupul. Se aude, la un moment dat, glasul părintelui David: „Aici, pe această piatră, a curs sânge; aici Hristos s-a rugat, dacă e cu putinţă, să treacă paharul suferinţei, dar nu voia Lui, ci voia Tatălui să fie; aici ­Mântuitorul s-a rugat pentru întreaga omenire…”. Rămânem câteva minute în tăcere pentru rugăciune personală. Ajungem în valea ­Cedronului şi, după vizitarea bisericii „Mormântul Maicii ­Domnului”, ne retragem pen-

tru odihnă. Nu îmi propun să descriu cu lux de amănunte fiecare loc pe care l-am vizitat, ci doar să le reamintesc. În Betleem, locul sărăciei, aşa cum îl menţionează evanghelistul Luca, orice pelerin vede sărăcia oamenilor ce trăiesc efectiv de pe urma turiştilor.

Dumnezeu a preferat acest loc sărac. De fapt, sărăcia este rezultatul împietririi inimii omului faţă de semenul său. Aici s-au vizitat Biserica Naşterii ­Domnului, ridicată de ­Împărăteasa Elena peste peştera în care S-a născut ­Iisus, Grota Laptelui şi ­Biserica Păstorilor, Mănăstirile „Sf. Sava cel Sfinţit” din Pustiul Iudeii şi „Sfântul Teodosie cel Mare”. Asemenea magilor, pe alt drum, am pornit pe urmele Fiului lui Dumnezeu, acolo unde a trăit gingăşia copilăriei - Nazaret („Nume de floare”) - şi unde Dumnezeu a ales cu adevărat „floarea” pământului nostru - sfânta ­Fecioară ­Maria pentru a conlucra la planul mântuirii noastre. Intrăm în Biserica „Sfântul Gavriil”, unde în altarul mic şi întunecos se aude susurul ­Izvorului ­Sfintei Marii, în ­Biserica ­Bunei Vestiri, înălţată pe locul unde Arhanghelul ­Gavriil a anunţat-o pe ­Fecioara ­Maria

că Îl va naşte pe Fiul lui ­Dumnezeu. Ajungem şi la biserica ­Naşterii Sfântului Ioan ­Botezătorul. Nu au lipsit de pe harta pelerinilor nici Cana Galileii, unde Hristos a făcut prima minune, transformând apa în vin, Muntele Tabor, unde s-a petrecut „Schimbarea la Faţă” a lui ­Iisus. Nu puteam trece pe lângă Muntele Tabor fără să nu simţim şi noi ceea ce a mărturisit Petru: „­Doamne, ce bine ne simţim aici”. Au urmat: ­Marea ­Galileii, locul ­Botezului în apele ­Iordanului, Valea I­ordanului, unde s-a vizitat Mănăstirea „­Sfântul ­G herasim”, Aşezământul ­Românesc din Ierihon, unde am şi participat la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. După cel mai vechi oraş din lume, ­Ierihon, a urmat ­Mănăstirea „Sf. Gheorghe ­Hozevitul” unde se află moaştele Sf. Ioan Iacob şi Peştera Sf. Ilie Tesviteanul, Muntele Ispitirii, Mănăstirea care adăposteşte fântâna lui Iacob şi Moaştele Sf. ­Filumen.

Nu se putea fără o baie în apele sărate şi în nămolul Mării Moarte. Închei, cu urarea pe care, se pune, evreii şi-o fac unul altuia la desparţire, în orice colţ al lumii s-ar afla: La anul, la Ierusalim!

Gina Cimpoca, prezbitera

Calendarul ortodox - octombrie 2012

Bucătăria de acasă

OCTOMBRIE 2012

Saramură de peşte

Toamna în bucătărie Toamna se întâmplă multe lucruri în bucătărie. Asta pe lângă tradiţionalul umplut al cămării şi, pentru cei mai norocoşi, al pivniţei cu murături, dulceţuri şi compoturi. Toamna e vremea recoltelor, e drept, dar pentru mulţi dintre noi e vremea reîntoarcerii la obiceiurile casnice. Cu siguranţă toate ne străduim să păstrăm cât mai mult timp bunătăţile şi să putem da un gust bun mâncărurilor până spre primăvară.

Pentru mine, toamna semnifică anotimpul abundenţei, astfel încât încerc să arăt asta şi în ceea ce gătesc. Profit din plin de fructele şi legumele care sunt prezente pe piaţă: vinete, prune, ardei gras, roşii, varză, morcov, păstârnac, ceapă, gulii. Cu ajutorul legumelor poţi pregăti conserve delicioase precum zacuscă sau salate proaspete şi săţioase. Din fructe prepară băuturi de toamnă, gemuri şi dulceţuri. Totodată toamna pentru mine înseamnă şi condimente, foarte multe condimente. Fiecare condiment poate fi uscat, pentru păstrarea lui peste iarnă. Frunzele uscate se mărunţesc şi se pun în borcănaşe speciale. Vă recomand borcănaşele în faţa punguţelor, pentru că astfel condimentele îşi păstrează aroma proaspată mai mult timp. Aveţi grija la cimbru însă, eu am învăţat pe pielea mea că trebuie curăţat bine de crenguţe înainte de a fi pus în borcănaş.

Acestea trebuie păstrate într-un loc ferit de lumina soarelui.

Sfaturi de la: Ana Veronica Filoti - Braila

Borş de peşte cu leuştean

Ingrediente: •1 ½ litri apă •6 bucăţi peşte •1 morcov, 1 rădăcină pătrunjel •2 cepe, sare •2-3 ceşti borş •4-5 roşii sau 200 ml bulion •pătrunjel verde, leuştean Mod de preparare: Se fierbe zarzavatul tăiat fire lungi şi ceapa tăiată mărunt, în

apă cu sare. Se adaugă borşul, după ce zarzavatul este bine fiert, apoi bucăţile de peşte, care mai întîi au fost frecate cu sare. Se fierbe la foc potrivit.

Se mai adaugă felii de roşii sau bulion. Se poate servi rece sau cald, după gust, cu pătrunjel şi leuştean. Se poate adăuga şi o ceşcuţă de orez, care se fierbe o dată cu zarzavatul.

Ingrediente: •7 păstrăvi mijlocii sau crap •3 ardei coloraţi •2 roşii (bine coapte) •2-3 ardei iuţi •4-6 căţei usturoi •4 linguri ulei •2 fire cimbru, 2 foi dafin •1/4 legătură pătrunjel •3 linguriţe oţet, 1 linguriţă

sare, piper negru Mod de preparare: Se face foc sub grătar. Când focul se domoleşte, dar jarul e încă puternic, se pun ardeii, roşiile şi ardeii iuţi pe grătar. Se coc pe toate părţile până au pete rumene peste tot. Se scot întrun vas, se presară cu sare, se acoperă cu folie şi se lasă să se

Prăjitură cu gutui Ingrediente: •gutui 4 •făină 4 căni •ouă 2 •zahăr 1 cană •unt 50g •lapte 1 cană •ulei 1/2 cană •zahăr vanilat 2 plicuri •praf de copt 1 linguriţă •sare 1 vârf de cuţit Mod de preparare Puneţi într-un castron făina împreună cu jumătate din cantitatea de zahăr, adăugaţi

ouăle, laptele, uleiul, praful de copt, zahărul vanilat, sarea şi omogenizaţi bine.

Ungeţi o tavă de cuptor cu unt, tapetaţi-o cu zahărul rămas, apoi puneţi gutuile curăţate şi tăiate în feliuţe.

Peste acestea turnaţi aluatul pregătit şi puneţi tava în cuptorul încins. Coaceţi prăjitura 45 de minute, la foc potrivit spre mic, apoi răsturnaţi-o, astfel încât partea de dedesubt să devină faţa prăjiturii.

21

mişcaţi pe grătar până pielea nu e crocantă. Întoarceţi-i şi prăjiţi-i pe a doua parte la fel. Între timp curăţaţi legumele coapte de coajă, seminţe şi cotoare. Tăiaţi-le cubuleţe mici, reţinând sucul de la ele.

Puneţi legumele tocate (cu tot cu sucul lăsat) împreună cu cimbru, dafin, sare, piper după gust şi 2,5 căni de apă la fiert.

Lăsaţi să fiarbă 5 minute de la primul clocot.

Striviţi usturoiul şi frecaţi-l bine cu ulei până devine ca o maioneză. Turnaţi maioneza în saramură. Mai fierbeţi 2 minute. Scoateţi cimbru şi foile de dafin din saramură. Adăugaţi oţet după gust (am pus 3 linguriţe) şi dregeţi de sare. Puneţi peştii copţi într-un vas încăpător. Presăraţi-i cu pătrunjel tocat fin. Turnaţi saramură peste ei. Acoperiţi vasul şi lăsaţi să stea până puneţi de o mămăligă bună. Serviţi saramura de peşte cu mămăliguţă şi vin nou. Poftă bună!

răcorească. Între timp se curăţă peştii şi se ung bine cu ulei pe ambele părţi. Grătarul se curăţă foarte bine cu o perie de sârmă, apoi se gresează bine cu o bucată de slănină. Dacă vi se pare că grătarul nu e bine uns puteţi să-l ungeţi şi cu ulei.

Aşezaţi peştii pe grătar şi coaceţi-i până se rumenesc. Nu-i

Sangria de toamnă

Sangria de toamnă este ideală pentru petreceri. O poţi prepara chiar şi cu mai multe zile înainte de eveniment. Are un gust aromat şi uşor înţepător.

O poţi servi cu gheaţă şi frunze de mentă.

Ingrediente: •3 smochine, 3 prune, 3 caise •3 portocale, 2 lămâi, 2 pere •100 ml miere de albine, 100 ml brandy •2 l vin roşu, 1 baton scorţişoară •750 ml apă minerală Cum se prepară sangria de

toamnă Feliază smochinele, prunele, caisele şi perele. Stoarce 2 portocale şi 1 lămâie. Întrun recipient mare amestecă fructele şi sucul cu mierea.

Amestecă bine, apoi toarnă încet vinul rece. Acoperă recipientul şi dă-l la frigider pentru 24 de ore. Înainte de a servi, adaugă apa minerală şi feliile de portocală şi lămâie.

Amestecă bine toate ingredientele. Umple paharele de servit cu cuburi de gheaţă şi toarnă sangria.

22

Terapia verde

OCTOMBRIE 2012

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

Pentru ca organismul să rămână în formă şi să lupte cu virusurile şi bacteriile, luaţi măsuri. În primul rând, reevaluaţi-vă starea generală de sănătate.

Orice persoană care suferă de

boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare, ar trebui să facă un consult anual.

Cei care au peste 65 de ani trebuie să se vaccineze împotriva pneumoniei (vaccin care în ultimii 10 ani, salvează din ce în ce mai multe vieţi).

Toamna este anotimpul recoltelor şi schimbărilor meteorologice. Temperaturile devin mai scăzute. Totul încetineşte, iar zilele se scurtează. Îmbrăcaţi-vă corespunzător vremii şi acoperiţi-vă gâtul pentru a evita răcelile şi gripa. Vântul

poate pune la încercare puterea sistemului imunitar.

O nutriţie adecvată Mâncaţi bine şi reglaţi-vă digestia pentru a avea o imunitate de invidiat. Aerul uscat este o problemă frecvent întâlnită toamna. Acesta cauzează constipaţie, gât uscat, piele uscată, păr fragil, senzaţie accentuată de sete şi împiedică apariţia transpiraţiei. Alimentele picante înrăutăţesc situaţia. Depresia de toamnă este întâlnită destul de des. Important este ca aceasta să nu persiste prea mult timp.

Toamna revin nostalgiile, iar fiecare persoană are propriul mod de a şi le manifesta: unii recitesc vechile scrisori, alţii revăd albume cu fotografii.

Cel mai important lucru este să fiţi atenţi ce consumaţi. Deşi sună a clişeu, consumul a cinci

porţii de fructe şi legume pe zi ajută la întărirea sistemului imunitar. Fructele şi legumele sunt o sursă importantă de vitamine şi minerale naturale pentru organism. Aceste substanţe nutritive sunt piatra de temelie pentru un sistem imunitar sănătos şi menţinerea integrităţii celulelor din întreg corpul.

Fructele şi legumele sunt şi o sursă importantă de antioxidanţi dietetici, cum ar fi betacarotenul, antocianidele şi alte carotenoide. Antioxidanţii au un rol important, de protecţie

Atenţie la felul în care te simţi Cel mai important este să fii foarte atentă la felul în care te simţi. De îndată ce ai primit primele semnale ale unei răceli care te „prinde”, este cazul să iei măsuri preventive. Încearcă să îţi echilibrezi dieta, incluzând legume, fructe, seminţe şi/ sau grâne (orez, grâu etc.), dar şi câteva alimente foarte puţin condimentate.

Frunzele căzute, un pericol pentru persoanele care suferă de alergii Deşi reprezintă o încântare pentru privirea noastră, datorită culorilor inedite şi covorului frumos în care se aştern pe pământ şi pe alei, frunzele căzute din copaci, umede, pot găzdui bacterii şi mucegaiuri care pot produce reacţii alergice, ce se manifestă prin dureri de cap, nas roşu şi cu secreţii abundente, ochi umflaţi,

care prezintă senzaţia de mâncărime, bronşită, astm etc. În cazul în care frunzele se ard, un obicei practicat toamna, pentru facilitarea descompunerii acestora, problemele de sănătate mai sus menţionate se complică. Deoarece doar aproximativ 15% din populaţie suferă de alergii, foarte multe persoane nu vor avea probleme din cauza expunerii la alergeni. Însă, dacă te numeri printre nefericiţii alergici, este preferabil să eviţi complet această expunere. În cazul în care trebuie neapărat să aduni frunzele căzute în curtea sau pe aleile din faţa casei tale, în timpul acestei activităţi poartă pe faţă o mască pentru filtrarea particulelor microscopice de praf, alergeni sau mucegai. În plus, operaţiunea strângerii frunzelor căzute este prefarabil

celulară şi susţinere a imunităţii. Antioxidanţii se regăsesc în fructele şi legumele colorate (mov, albastru, roşu, portocaliu, galben).

Alături de o nutriţie optimă, un alt secret pentru o imunitate ridicată este hidratarea. Atunci când corpul este hidratat, celulele roşii şi albe din sânge vor funcţiona optim. În plus, nu uitaţi de lucrurile simple. Spălaţi-vă mâinile des şi asiguraţi-vă că şi copiii dumneavoastră fac acelaşi lucru.

Deşi pot fi găsite din abundenţă geluri şi săpunuri antibacteriene, cele mai eficiente sunt săpunul obişnuit şi apa. Formulele antibacteriene distrug toate bacteriile de pe mâinile noastre, atât cele bune cât şi cele rele.

Totuşi, pielea are nevoie de o protecţie exterioară normală compusă din bacterii sănătoase, pentru a oferi organismului o primă linie de apărare pentru sistemul imunitar. Folosirea exclusivă de produse antibacteriene va scădea imunitatea naturală, făcându-ne mai sensibili la virusuri şi bacterii.

Astenia de toamnă Potrivit studiilor, una din 10 persoane suferă de astenia de toamnă. Astenia de toamnă este în general provocată de dificultatea de adaptare a corpului la diferenţele de temperatură dintre zi şi noapte. De asemenea,

cantitatea scăzută de lumină şi soare, cât şi o dietă necorespunzătoare, sunt alte cauze ale asteniei de toamnă. Programul haotic, lipsa de odihnă sau exerciţiile fizice regulate, pot de asemenea declanşa acest tip de astenie.

Tristeţea manifestată în zilele reci de toamnă poate fi mai mult decât o stare de spirit trecătoare. În anumite cazuri această stare semnalează prezenţa asteniei. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, sistemul imunitar pare să-şi piardă din putere, ceea ce face o persoană afectată de astenie să se simtă slăbită şi tristă.

Simptome Diagnosticul de astenie de toamnă poate fi considerat corect, numai dacă persoana în cauză a manifestat aceleaşi simptome, cel puţin trei sezoane la rând şi dacă starea acesteia de sănătate s-a îmbunătăţit în timpul lunilor de primăvară şi vară.

Manifestările frecvent întâlnite ale asteniei de toamnă: Depresie: apatie, subestimare, senzaţie de vinovăţie, tristeţe; Anxietate: încapacitatea de a face faţă situaţiilor de stres; Schimbări frecvente de dispoziţie: tranziţii bruşte de la o stare de spirit la alta; Tulburări de somn: somnolenţă în timpul zilei;

să se facă atâta vreme cât acestea sunt încă uscate şi nu umede.

După ce ai terminat, nu îţi „contamina” casa cu hainele expuse în timpul strângerii frunzelor moarte. Foloseşte un rând de haine „de muncă” sau „de sacrificiu”, haine pe care apoi le scoţi imediat ce ai terminat treaba şi pe care le speli.

Ciupiturile insectelor... mare bătaie de cap!

Un alt lucru pe care trebuie să îl eviţi atunci când te afli în aer liber îl reprezintă ciupiturile şi înţepăturile insectelor şi ale păianjenilor. Foarte multe dintre aceste vieţuitoare sunt încă prezente sub frunze şi plante. O dată ce temperaturile încep să scadă, acestea devin din ce în ce mai puţin active. Înţepăturile cu adevărat periculoase sunt rare, însă aceste insecte sunt hotărâte să îşi apere viaţa şi teritoriul atacând, mai ales că nu pot scăpa prea uşor de agresori, din cauza metabolismului încetinit. Astfel încât, te sfătuim să fii extrem de vigilentă, să porţi mănuşi şi îmbrăcăminte protectoare adecvată în cazul în care ai de lucru prin curte şi, mai ales, nu intra

în conflict cu aceşti „inamici”, dacă te întâlneşti cu ei!

Dacă ai fost înţepată sau ciupită de o insectă şi nici măcar nu ştii despre ce specie este vorba, apelează imediat la sfatul şi îngrijirea medicului. Te vei scuti de o grămadă de probleme, din moment ce veninul insectelor îţi poate face destul rău - umflarea ţesutului, senzaţie pulsatilă sau de anestezie, durere etc.

Ai grijă la efort!

Să nu uităm că lunile de vară au însemnat perioade întregi de lenevie şi sedentarism. Astfel încât, orice activitate „serioasă”, care presupune un efort suplimentar, trebuie pregătită în consecinţă. Ori te pui pe treabă şi îţi readuci forma fizică la una de invidiat, ori iei lucrurile pas cu pas, fără să exagerezi. În caz contrar, forţarea şi stresul pot însemna prea mult pentru corpul tău. Infarcturile şi atacurile vasculare reprezintă adesea o consecinţă nedorită a activităţilor produse în lunile friguroase, cum ar fi strânsul frunzelor moarte sau al zăpezii. Febra musculară şi durerile de spate sunt frecvente atunci când „por-

Să ne pregătim pentru toamnă

Letargie: oboseala şi încapacitatea de a desfăşura activităţile de zi cu zi; Probleme sociale: iritabilitate şi dorinţa de izolare; Probleme sexuale: lipsa libidoului.

O dietă nesănătoasă poate fi responsabilă pentru tulburările de dispoziţie? Atunci când apar stările specifice pentru astenie, apatie sau oboseală, ele reprezintă un semnal clar care atenţionează o persoană că stilul de viaţă nu este cel mai potrivit pentru organism. Pentru a preveni aceste stări, specialiştii recomandă consumul unor cantităţi mari de alimente bogate în vitamine, minerale, enzime şi fitonutrienţi. În acest fel, puteţi intra în sezonul rece cu un sistem imunitar fortificat, care vă va ajuta să faceţi faţă bolilor şi sezonului de toamnă-iarnă. Astfel, ar trebui

să includeţi în dieta dumneavoastră zilnică multe fructe şi legume precum: varză, conopidă, broccoli, sfeclă, pere, mere, gutui, dovleac, nuci, struguri şi suplimente naturale.

Ca şi în cazul altor forme de depresie, tratamentul asteniei include antidepresive şi terapia cognitiv-comportamentală.

Fototerapia (bazată pe lumină) este o altă metodă de a trata această afecţiune. Acest tip de terapie foloseşte o lampă specială care imită lumina naturală.

Rezultatele acestei metode apar de obicei în termen de 3-4 săptămâni.

Terapia cognitiv-comportamentală vă poate ajuta să înţelegeţi fenomenele asociate cu astenia şi modalităţile prin care puteţi remedia simptomele acesteia. Fără a utiliza vreun tratament, simptomele dispar la schimbarea anotimpurilor.

nim la luptă” nepregătiţi. Sfatul medicului este necesar în special pentru adulţii care nu sunt, în mod normal, activi din punct de vedere fizic. Întotdeauna efectuează exerciţii de încălzire înainte de a te apuca de o muncă fizică! Exerciţiile de întindere vor slăbi tensiunea muşchilor şi vor împiedica acumularea de stres şi de efort care poate duce la accidente nefericite. Strânsul frunzelor moarte nu pare a fi cine ştie ce treabă grea, dar răsucirile, întinderile, aplecările, ridicatul şi căratul sacilor încărcaţi cu frunze reprezintă acţiuni ce necesită o stare

fizică foarte bună pentru a putea munci în condiţii sigure. Ca atare, te sfătuim să nu umpli până la refuz sacii, în special nu cu frunze ude, şi să nu te apleci din talie atunci când ridici aceste „poveri”. Îndoaie genunchii şi păstrează-ţi spatele în postura sa naturală, folosindu-te de muşchii picioarelor pentru ridicare.

Dacă te-ai extenuat o zi întreagă trebăluind prin curte, este o idee foarte bună să îţi începi a două zi dimineaţa cu exerciţii de înviorare pentru a îndepărta tensiunea muşchilor. Dacă ai pe aproape şi pe cineva care să îţi facă un masaj, este şi mai bine!

Mica publicitate OFERTE - COLABORARE < Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment.

Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754. < Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropiate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu ­Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: hajbobby@yahoo.es < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ < Murcia: Caut bărbat intern cu experienţă să îngrijească un bărbat invalid (fără un picior). Dacă ai experienţă şi carnet de conducere îţi pot oferi acest loc de muncă, un salariu atractiv şi posibilitatea de-a locui împreună cu soţia/iubita. Mai multe informaţii la: 679 560 488 (Manuela). < Angajăm croitori şi croitorese pentru un atelier de modificat haine de barbaţi, croitori calificaţi în comandă, în Madrid. Cerinţe: experienţă, seriozitate, drept de muncă.

Oferte: contract de muncă, salar după experienţa demonstrată. Mai multe informaţii la telefon: 600 839 128. < Caut persoană care doreşte să plece în România, responsabilă, serioasă, cu experienţă ca şofer, ocazie cu care să conducă un autoturism marca VW, din Madrid în România, începând cu data de 30 august. În autoturism mai sunt două locuri. Mai multe informaţii, la telefon: 687 020 447. < Doamnă, 37 de ani, din ­Madrid, caut de muncă în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu, restaurante sau firme, îngrijire persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 602 483 668 < Şofer cu multă experienţă, toate categoriile: B, C+E, BTP, caut de muncă în domeniu în toată Spania.

Sau/şi în alte domenii. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309 < Caut de muncă în construcţii, grădinărit, ca şofer categoria B, publicitate, în comunitatea ­Madrid.

Telefon: 672 934 980. < Doamnă serioasă şi responsabilă caut de muncă (internă sau externă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.).

Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă serioasă şi responsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665223757 < Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@ yahoo.com. Nu răspund la beep!

Mulţumesc. < Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-categoria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. < Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în ­Guadalajara.

Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în ­Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305. < Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în ­Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/ firme, în fermă de animale, îngrijit

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de căsătorie, ­Occidentul Românesc urează familiei Claudia şi Radu ­Constantinescu multă fericire, sănătate, aceeaşi iubire şi înţelegere. Aşteptăm aniversarea de 5o de ani!

La mulţi ani!

persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă.

Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în ­Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare / colaborare (­Alcorcón, Madrid, provincia ­Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani.

Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_­iulian@yahoo.com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă.

Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu.

Experienţă în stomatologie 3 ani.

Mai multe informaţii la telefon 626 835 872 < Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor.

Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 < Electrician în construcţii civile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recompensă! Telefon: 642 756 225 < Familie serioasă din ­Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu.

Soţul posedă carnet de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe informaţii la telefon: 697726258 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI < Închiriez în Madrid 1 cameră începând cu orice dată, pentru o familie (de preferinţă nefumători), în Aluche, într-o zonă liniştită,

aproape de metro, tren şi staţia de autobuz. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane (antenă DIGI TV). Mai multe informaţii la telefon: 607 981 828, 607 963 434, 602 491 055 < Închiriez cameră pentru o doamnă externă/internă (150/100 euro), în Madrid/­Entrevias, la o staţie de Atocha, încălzire centrală şi ambient liniştit (trei persoane).

Telefon: 697 774 620 < Închiriez 1 cameră în Alcalá de Henares pentru o persoană. Dacă eşti internă, poţi avea camera ta în fiecare sfârşit de săptămână, la preţul de 100 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, iar dacă lucrezi, poţi beneficia de camera ta zi de zi, achitând 175 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, într-un apartament liniştit. Mai multe informaţii la telefon: 642 286 735. < Închiriez 1 cameră în ­Leganés, aproape de metro Julian Besteiro, pentru o doamnă/domnişoară nefumătoare. Condiţii foarte bune, locuim doar 2 persoane în apartament. Preţ: 180 euro/lună, cu toate utilităţile incluse. Informaţii la telefon: 666 706 724 sau 627 164 269. < Închiriez 1 cameră în Torrejón de Ardoz pentru 1 persoană, întrun apartament liniştit în care mai locuiesc doar 2 persoane. Preţul camerei este de 150 euro/lună, plus utilităţi. Mai multe informaţii la telefon: 642 841 814. < Închiriez o cameră pentru o persoană, în Madrid. La 5 minute de staţia de metro Usera. Bucătărie mare, gaz natural, internet. Preţ 150 euro, plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 672 586 559. < Închiriez cameră în ­Madrid, la 5 minute de staţia de metro Batan (linia 10), pentru o doamnă/ domnişoară, începând cu data de 1 iulie. Preţ, 200 euro + cheltuieli. În apartament locuiesc doar două persoane. Mai multe informaţii la telefon: 687609782. < Închiriez o cameră pentru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarket-uri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237. < Închiriez cameră în ­Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, începând cu 01 aprilie 2012. Telefon: 698 495 159. < Închiriez cameră pentru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las ­Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179. < Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în ­Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la

Transmitem tuturor cititorilor noştri care poartă numele de Paraschiva sau Dumitru, celor care îşi serbează ziua de naştere în luna octombrie, multă sănătate şi putere de muncă, înţelegere şi credinţă, spor în toate şi milioane de împliniri. La mulţi ani!

OCTOMBRIE 2012 telefon: 666 737 014.

VÂNZĂRI - CUMPĂRĂRI < Vând cu 125000 euro sau închiriez cu 1100 euro/lună vilă în apropiere de Mall Liberty Center/Bucureşti. Proprietarii sunt maleabili la modificările necesare spaţiului astfel încât să se plieze pe necesităţile chiriaşului: reşedinţă sau afacere (camere regim hotelier, grădiniţă, restaurant, magazin).

Pretabil pentru lucrul cu publicul.

Aproape de mijloacele de transport în comun. Singur în curte cu o amprentă de 70 mp pe nivel.

Casa deţine trei nivele: parter,etaj şi mansardă. Retragerea de trei metri din spate a fost amenajată ca terasă închisă şi a rezultat un spaţiu de 24 mp semiamenajat cu grup sanitar. Există şi subsol de 24 mp cu intrare din bucătărie. Cele trei nivele au la parter un living de 40 mp, o bucătărie de 22 mp, şi baie de 6 mp, iar scara interioară începe din living. La etaj şi mansardă sunt câte 2 camere şi câte 1 baie la fiecare nivel. Există aer condiţionat în toate camerele şi încălzire în pardoseală la toată zona de gresie/ parter şi terasa acoperită. Curte pavată, 50 mp, locuri de parcare în faţa curţii pentru 2 sau 3 maşini.

Deschidere la stradă 8 ml.Vila are două intrări. Structura de rezistenţă este din beton armat, BCA la exterior, ziduri interioare din cărămidă, acoperiş tablă, faţadă americană.

Mai multe informaţii la telefon: 0040/722 291 555 < Vând casă în roşu, în Iaşi, Lunca Cetăţui - Cartier ­Astoria, cu o suprafaţă de 450 mp. Casa este compusă din 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, 1 bucătărie, living, toate utilităţile în apropiere, acte în legalitate. Preţ 34.000 euro, negociabil.

Informaţii suplimentare la telefon: 0034/672 332 546, sau e-mail: ciprian.ciobanu12@yahoo.es < Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari.

Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp.

Mai multe informaţii puteţi obţine la telefon: 685 200 755. < Se vinde urgent casă în ­Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atractiv şi cu acte în regulă. În momentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau e-mail: acacovean@­ yahoo.es. < Vând 5000 mp în livada Paleu/ Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 195

23

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate.

Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE < Tânăr, 29 de ani, 1,67 m, 70 kg, singur, fără obligaţii, doresc să cunosc o tânără de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă/căsătorie, din comunitatea valenciană. Mai multe informaţii la telefon: 632 108 300. < Tânăr atractiv, educat, serios, stabilitate economică, doresc să cunosc o fată draguţă, serioasă, până în 30 de ani, doar din comunitatea Madrid, pentru o relaţie de lungă durată.

Nu răspund la beep. Telefon: 627 192 719. < Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/ domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709. < Ardelean , 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/ căsătorie. Rog multă seriozitate.

Telefon: 697 306 208. < Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o relaţie de prietenie/ căsătorie. Mai multe amanunte la telefon: 675 382 009. < Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540.

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

637 998 036 (luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul ­Românesc nu îşi asumă responsabilitatea ­pentru conţinutul acestor anunţuri!

24 de ani nu împlineşti în fiecare zi, iar 18 octombrie a fost şi rămâne pentru noi cea mai importantă zi din viaţa noastră, cea mai specială şi mai frumoasă. Să fii fericită, iubită şi împlinită, Mirela! Primeşte toată dragostea noastră.

La mulţi ani! Maria şi Constantin Opriţa/Miranda de Ebro