occidentul romanesc 21

Page 1

Ziar

GRATUIT

Distribución gratuita

Noiembrie, 2012

APARE LUNAR

www.occidentul-romanesc.com

Anul II - Nr. 21, 24 de pagini, 1-30 noiembrie 2012

Occidentul R ­ omânesc este o p ­ ublicaţie ­i ndependentă. Nu are ­niciun fel de a ­ filiere ­politică sau r­ eligioasă.

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

VIZITĂ OFICIALĂ ÎN SPANIA

TRAGEDIE de ­Halloween:

„Trei femei cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani au murit călcate în picioare, iar alte două au fost grav rănite în noaptea de miercuri spre joi, în timpul unei...”

Preşedintele Senatului, Crin ­Antonescu, a e ­ fectuat o vizită oficială în Spania, la invitaţia preşedintelui Senatului Spaniei, Pio Garcia-­Escudero

Pagina 08

­P a s i u n e a mea: ­v o l u n t a r i a t u l „Suntem foarte interesaţi de legislaţia dumneavoastră privind dreptul la muncă în Spania. Avem „Dar majoritatea românilor din Spania suntem persoane speranţa că, la finalul acestui an, vor fi ridicate restricţiile de muncă pentru cetăţenii români...” oneste, ne vedem de ­treaba noastră şi nu facem rău ­nimănui...”

Pagina 10 Spania şi România sunt sufletul meu... „Alejandro Villalante... Un spaniol la vârsta a treia, cu dor de România şi cu ­sufletul legat pentru totdeauna de această ţară care nu-i a lui...”

Paginile 12-13 Unde-i lege, ­t o c m e a l ă !

nu-i

„Ca cetăţean comunitar în UE şi nu numai, aveţi ­dreptul să cereţi ­dovada ­legală a ­profesiei celui care se ­prezintă în faţa ­dumneavoastră ca fiind ­avocat sau traducător...”

Pagina 18

Germanii din Spania „Mai în glumă, mai în serios, despre ­Costa ­Blanca se spune că s-ar fi ­transformat ­într-un ­adevărat «Centru ­Geriatric al ­Europei »...”

Pagina 08

Pagina 19


02

NOIEMBRIE 2012

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ­ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Irina Marin. Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: ­Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@­telefonica.net. Site: http://www.­barcelona.mae.ro/ •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña ­(Barcelona, ­Girona, Lleída, ­Tarragona), Insulele Baleare.­ Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: ­secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Andalucía ­(Huelva, Cádiz, ­Málaga, ­Sevilla, ­Córdoba, Jaén, ­Granada, Almería), ­Murcia, C ­ euta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@­telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Monica Mihaela Ştirbu •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, ­Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@­ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile ­Valencia, C ­ astellón şi Alicante). Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: ­secretariat@ crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-­vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul ­României la ­Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea ­Autonomă ­ARAGON (Provinciile ­Zaragoza, ­Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: ­Castilla-La ­Mancha ­(Toledo, Ciudad Real, ­Albacete, ­Cuenca şi ­Guadalajara), ­Extremadura (­Caceres şi Badajoz).­ Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, ­Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: ­consuladomurcia@­xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, ­Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Servicii consulare i­t inerante în provincia ­A licante În cadrul programului de servicii consulare itinerante, o echipă a Consulatului ­României la Castellón de la Plana va oferi consultaţii, asistenţă şi servicii consulare în zilele de 15 noiembrie, între orele 12:00 şi 18:00 şi 16 noiembrie 2012, între orele 09:30 şi 13:30. Vor fi efectuate următoarele categorii de servicii consulare: • înscrieri acte de stare civilă: certificate de naştere, căsătorie sau deces, inclusiv traducerile şi legalizările aferente acestora (eliberarea certificatelor se va face la sediul consulatului); • servicii consulare notariale (autentificări procuri, declaraţii etc.); • eliberare de certificate, inscripţii consulare, adeverinţe etc.; • preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (verificarea şi emiterea certificatelor se vor face la sediul consulatului); • eliberare de titluri de că-

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu COORDONATOR PROIECT: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Ana-Maria Marinescu (Madrid) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

lătorie şi declaraţii de călătorie pentru minori (pentru titlul de călătorie, este obligatorie prezenţa solicitantului în vârstă de peste 14 ani; sub această vârstă, părinţii/ părintele/reprezentantul legal trebuie să pună la dispoziţia funcţionarului consular o fotografie tip paşaport, 3x4cm, care să conţină imaginea facială a minorului şi să respecte caracteristicile prevăzute de Legea nr. 248/2005: fără ochelari, cu o expresie a feţei firească, ochii deschişi, privirea spre cameră, imaginea facială să ocupe 70-80% din suprafaţa fotografiei, capul şi faţa descoperite; SE VA EVITA ÎMBRĂCĂMINTEA DE CULOARE ALBĂ, GALBENĂ SAU ALTE CULORI DESCHISE!); • consultaţii pe teme consulare; IMPORTANT! Pentru depunerea cererilor de eliberare a paşapoartelor electronice, procedura presupune prezenţa obligatorie a

solicitantului la consulat. Locul desfăşurării activităţilor: Centro Social Gastón Castelló, Calle Del Pino ­Santo 1, Alicante (zona Parque Público Lo Morant, pe latura Calle de Lugo). Accesul se face numai pe bază de programare obţinută de la Consulatul României din Castellón de la Plana, prin: • E-mail: info@­c onsulatcastellon.e. telefonica.net • Fax: 964 257 053 Cetăţenii sunt rugaţi să menţioneze în cerere: numele şi prenumele, tipul de serviciu consular solicitat, localitatea/ provincia de domiciliu sau rezidenţă în Spania, precum şi un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact. Pentru acte necesare, taxe consulare şi alte informaţii, vă rugăm să accesaţi pagina de internet a Consulatului, la adresa: http://castellon.mae.ro/ node/832

SENIOR EDITOR: Dan Caragea (Portugalia) EDITORI: Dan Luca (Bruxelles) Irina Georgescu Şova (România) Lucian Oprea (Colorado) Puşa Roth (Romania) Marian Petruţa (Illinois) Tudor Petruţ (CA) REDACTORI: Alexandru Stancu (Asturias) Mircea Fluieraş (Málaga) Oana Moşniagu (Madrid) Vasile Mureşan (Illinois) Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Zoe Stoleru (Valencia)

REDACTOR INVESTIGAŢII: Cristian I. Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid) Ionuţ Niţu - Avocat Jeni Chiriac - Psiholog CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la Integral Press Depósito Legal: TO-607-2011 ISSN 2069 – 8801


România

Cuvânt înainte

Kasandra Kalmann-Năsăudean

„Nimic nu e mai ruşinos decât să fii prost. E mult mai compromiţător decât să fii criminal, până şi nebunia îşi are aureola ei. Dar să fii prost? Să fii un imbecil, cine acceptă aşa ceva?” Eugen Ionescu Sunt convinsă de faptul că mulţi dintre voi îşi aduc aminte ca ieri, de poveştile la gura sobei depănate de bunicii sau străbunicii noştri. Poveşti de pe vremea când România era grânarul Europei, când ţăranul român era apreciat şi respectat, când poporul român era prosper, iar istoria adevărată a ţării şi geografia erau cunoscute de la mic, la mare. În acele vremuri demult apuse, educaţia era la loc de cinste iar universităţile româneşti recunoscute la nivel mondial. Românii aveau demnitate, se ştia de ruşine şi de limită de bun simţ iar despre folosirea minciunii zi de zi şi ceas de ceas, aflai doar din poveştile Baronului de Münchhausen... În zilele pe care le trăim toate cele de mai sus nu mai există. După referendumul din iulie când personaje sinistre au decis rezultatul acestuia, zilnic aflăm dezvăluiri şo-

Ţara s ­ how-­u rilor păcătoase şi a Baronului de ­M ünchhausen

cante despre cei care-au avut frâiele României în mâini în ultimii ani şi realizăm cu strângere de inimă faptul că, obrăznicia, nesimţirea, hoţia, minciuna şi escrocheria stau la masă cu şeful statului. Am asistat neputincioşi cum ne sunt batjocoriţi bătrânii şi înfometaţi, în timp ce fostul prim ministru MRU se parfuma cu esenţe scumpe, se ospăta cu băuturi fine şi mâncare exotică cheltuind milioane de lei, iar doamna cea blondă gestiona doar... 4 miliarde de euro după bunul său plac. De-a lungul istoriei, românii au fost uniţi, s-au respectat unii pe alţii şi s-au apreciat cu adevărat. Ceea ce se petrece azi în România însă, este întradevăr de noaptea minţii... Printre români s-a instalat dezbinarea şi ura, educaţia e la pământ, majoritatea tinerilor îşi procură diplome de facultate pe bani, mulţi dintre ei habar nu au cine a fost ­Eminescu sau Ştefan Cel Mare, sau unde este situat muntele Găina. Românii sunt păcăliţi zilnic cu emisiuni televizate în direct în care le sunt prezentate showuri păcătoase... şi scandaluri cu înjurături şi ameninţări de cea mai joasă speţă. Adevărată educaţie... Dezvăluirile stenogramelor convorbirilor dintre înalţi demnitari de stat,

sunt dovezi de necontestat că la conducerea României ultimilor ani, a fost o gaşcă de derbedei inculţi şi needucaţi, de escroci şi hoţi fără credinţă, fără iubire faţă de poporul român care, în doar trei, patru ani au strâns averi impresionante pentru 7-10 generaţii, au vândut resursele României pentru câteva firimituri vechi şi uscate numai să-şi menţină funcţiile. Cine poartă vina faptului că România a devenit ţara cu cea mai hidoasă faţă din Europa? Cei care au guvernat într-un regim cu iz de portocale stricate, înăcrite şi pline de mucegai... Într-o ţară normală, civilizată, cu o societate sănătoasă, aceste personaje ar fi fost pedepsite aspru de popor şi de lege. Aşa ceva nu s-ar fi întâmplat în ţări precum ­Grecia, Franţa sau Spania pentru că poporul i-ar fi linşat pur şi simplu pe cei care i-ar fi furat, batjocorit şi minţit. Probabil că noi, românii, încă nu ştim ce înseamnă democraţia, habar nu avem că cei din fruntea ţării sunt doar simpli funcţionari de stat care au obligaţia să construiască pentru popor o societate sănătoasă, cu oameni educaţi, cu o viaţă socială bună, că sunt oameni ca noi şi nu

sfinţi la care să ne-nchinăm, că sunt în slujba poporului român, care este suveran. Nu ştim că atunci când cei care au frâiele României în mâini greşesc, trebuie pedepsiţi şi înlocuiţi cu oameni normali, cu frică de Dumnezeu şi de mânia poporului, educaţi, familişti, normali. Numai astfel de persoane pot fi model de urmat pentru popor, numai cu astfel de oameni ­România poate deveni ceea ce a fost cândva: grânarul Europei, o ţară cu oameni deştepţi şi sănătoşi la minte şi la trup, o ţară cu familii frumoase care nu mai sunt obligate să emigreze printre străini ca să supravieţuiască împreună cu copii lor. Există astfel de oameni în România? Vom vedea după alegerile din 9 decembrie. Abia atunci ne vom convinge dacă România e blestemată să fie distrusă de un grup de derbedei, inculţi şi profitori, sau poporul se va trezi la realitate şi va reuşi să aleagă grâul din neghină şi deşteptul din mulţimea de oportunişti, mincinoşi şi hoţi care se ascund sub diverse măşti... Alegerile trebuie să ne fie drepte şi sigure. Şi să nu uităm nicio clipă faptul că întotdeauna: prostia şi mândria, se plătesc!

NOIEMBRIE 2012

03

Minciunile

(de Adrian Păunescu) Dar, hai, să ne spunem minciuni importante, Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici, Aşa cum amanţii le mint pe amante Şi ele îi mint pe pământ pe aici. Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave, Dar, hai, să vedem cine minte mai mult, Ascultă delirul consoanelor grave, Cum şi eu minciunile tale le-ascult. E foarte frumoasă, e foarte frumoasă Minciuna aceasta pe care mi-o spui, Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i. Concurs de minciuni la echipe şi solo Şi ies campioni mincinoşii cei mari, Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo? În campionate de ce nu apari? Se minte cum nu s-a minţit niciodată, E multă minciună la noi pe pământ, Sunt false recursuri şi nu-i judecată, Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt. Dar, hai, să minţim fără nici o ruşine, Dar, hai, să minţim în direct şi-n răspăr, Că poate prin rău vom ajunge la bine, Minciuna supremă va fi adevăr.


04

Părinţi şi copii

NOIEMBRIE 2012

Irina Georgescu Şova - Bucureşti Milenii de-a rândul, familia a însemnat totul, a fost rezervorul uman al istoriei, a fost primul nucleu al civilizaţiei, a însemnat stabilitate în timp şi speranţa pentru viitor. Prima formă de organizare a societăţii a fost aceea bazată pe familie. Legăturile de rudenie făceau ca această societate să aibă o mare stabilitate. Orice atac împotriva unuia dintre membrii ei era un atac împotriva întregului clan. Tatăl era cel care avea rolul dominant. Se mai găsesc şi astăzi asemenea formule de organizare tribală în diferite zone ale ­Pământului. Legăturile au rămas aceleaşi, la fel de puternice, de parcă istoria ar fi rămas pe loc. În ceea ce priveşte istoria modernă şi civilizaţia acestui mileniu, se poate observa o anumită tendinţă, şi anume: slăbirea relaţiilor de familie. Destrămarea formei tribale, a satului, explozia demografică, exodul spre marile oraşe, sunt doar câteva surse generatoare ale crizei familiei. Ultimele statistici vorbesc despre uşurinţa cu care este tratată problema familiei astăzi. În lume, s-a ajuns la durerosul record ca dintr-o sută de familii nou închegate, după primul an să nu reziste decât jumătate. Chiar şi în România, o ţară cu o puternică tradiţie şi chiar cult al familiei, tendinţele sunt aceleaşi. Statisticile spun că numărul divorţurilor este în creştere. Pierderea acestor valori tradiţionale se împleteşte cu criza spirituală, cu pierderea credinţei în Dumnezeu, care sunt evidente, de necontestat. Tocmai de aceea, problema familiei trebuie privită mult mai serios decât a fost privită până acum.

Familia şi importanţa acesteia într-o societate sănătoasă

Deoarece omul este o fiinţă socială, el a fost creat să trăiască în colectivitate. Numai în prezenţa şi în relaţie cu alte fiinţe omeneşti, omul poate ajunge la dezvoltarea deplină a facultăţilor sale intelectuale şi psihice şi a caracteristicilor lui de natură socio-­emoţională. În singurătate, anumite trăsături omeneşti fundamentale se inhibă, omul devenind inconştient de adevăratul sau potenţial afectiv. De asemenea, cercetările au scos la iveală faptul că, lipsit de afectivitate, chiar şi din punct de vedere fizic, omul rămâne pe o treaptă inferioară a dezvoltării sale. De aici s-a ajuns la descoperirea importanţei covârşitoare a manifestării afecţiunii dintre părinte şi nou-născut, în cadrul relaţiilor interpersonale ulterioare ale copilului. Cu toate că societatea, în general, oferă un anumit cadru social propice dezvoltării, colectivitatea de bază, care asigură acea intimitate şi acel mediu de siguranţă necesare maturizării afective şi emoţionale, rămâne familia. În cadrul familiei, fiinţa omenească dobândeşte simţământul de apartenenţă, de interdepen-

racter, preconcepţiile şi ambiţiile personale primesc o noua direcţie. • Familia este calea pe care merg cel puţin două persoane în aceeaşi direcţie şi în acelaşi timp, având o motivaţie comună. • Familia este locul în care ne dăm seama cât de diferiţi suntem şi ne impunem să acceptăm şi părerile altora. • Familia este şcoala care ne învaţă că dreptatea este relativă şi că o problemă se poate rezolva din mai multe puncte de vedere. • Familia este locul în care nu te poţi ascunde nici măcar de tine însuţi. Cineva îţi va aduce aminte întotdeauna cine eşti. • Familia este un drum presărat atât cu împliniri cât şi dezamăgiri, dar care sigur duce la

denţă şi de valoare personală. În cadrul familiei se formează acea imagine de sine care va persista întreaga viaţă. Relaţiile de interdependenţă dintre părinţi şi copii şi relaţia de părtăşie şi de susţinere reciprocă dintre soţ şi soţie au menirea de a furniza acele resurse interioare care să ajute individul să depăşească situaţiile critice din viaţă şi să dea randament la nivelul adevăratelor lui resurse interioare. Iată de ce familia este atât de importantă, aproape esenţială, pentru dezvoltarea şi menţinerea unei imagini de sine realiste şi a unui tonus psihic capabil să impulsioneze valorile pozitive ale individului. Întrucât în zilele noastre sunt tot mai multe familii care se destrămă, rezultă de aici faptul că modul de percepere a acesteia s-a schimbat într-un sens negativ. Familia, nu numai că asigură stabilitatea şi dezvoltarea umană, dar joacă un rol important şi în motivarea individului, în realizările şi împlinirile sale. • Familia este locul în care obiceiurile, trăsăturile de ca-

maturitate. • Familia este şcoala în care examenele nu se termină niciodată şi nici nu poţi absenta de la ele. • Familia este locul în care bărbatul are impresia că el este şeful, iar femeia îl lasă să creadă asta. • Familia este o fortăreaţă în care membrii ei se simt în siguranţă. • Familia este comoara cea mai de preţ pe care o poate avea cineva. Valoarea ei este inestimabilă. • Familia este locul în care un om normal îşi petrece cel mai mult timp din viaţa sa. De aceea merită să facă din casa lui un „colţ de rai”. • Familia este locul în care ai puterea, în calitate de părinte, să formezi sau să deformezi caracterul copilului tău. • Familia este locul în care asemănările fac posibilă relaţia noastră, iar diferenţele o întăresc sau o slăbesc. Depinde de cât de maturi suntem. • Familia este locul în care vrei să fii atunci când eşti departe de casă. Sentimentul de singurătate confirmă adevăra-

ta ei valoare. • Familia este instituită de Dumnezeu pentru ca viaţa pe pământ să fie caracterizată de altruism şi nu de egoism. Cu cine îmi împart viaţa? Se spune că dragostea e oarbă, iar după ce ne căsătorim ne deschidem ochii. Cel mai simplu ar fi să stăm cu ochii închişi toată viaţa, dar aceasta e imposibil. Totuşi, atunci când ne deschidem ochii există două posibilităţi: să ne plângem de milă sau să clădim o relaţie frumoasă, într-o căsnicie de succes. Iată lucrurile şi atitudinile pe care trebuie să punem accentul atât în perioada de prietenie, cât şi după ce ne căsătorim: Dezvoltarea compatibilităţii Caută şi promovează lucrurile care aduc împlinire şi satisfacţie pentru amândoi. Nu te împotmoli din cauza diferenţelor dintre voi, ci bucură-te de lucurile pe care le puteţi face împreună. Respectarea diferenţelor Diferenţele dintre noi sunt pentru a ne completa, nu pentru a ne distruge unul pe celălalt. Putem avea păreri şi opinii diferite în ceea ce privesc anumite fapte sau lucruri, dar aceasta nu înseamnă că doar părerea mea este bună. Trebuie să învăţ să respect şi părerea partenerului meu, chiar dacă nu sunt de acord cu ea. Aceasta va aduce cu siguranţă încredere în relaţia noastră. Rezolvarea conflictelor Nu întotdeauna reuşim să acceptăm diferenţele dintre noi, de aceea îşi fac apariţia şi conflictele. Pentru a gestiona corect un conflict, trebuie să apelăm la dragoste. Orice problemă poate avea un „happy end” atunci când o rezolvăm într-un spirit de dragoste.

Aceasta implică o discuţie cu „tonul jos” despre conflictul respectiv şi alegerea de a ne respecta reciproc până găsim o cale de mijloc. Comunicarea aşteptărilor Avem aşteptări unul de la celălalt şi, pentru că nu ni le împlinim, sfârşim prin a fi dezamă-

nicie reprezintă o perioadă de formare, în care cei doi învaţă să se dea unul după celălalt. Această învăţare este dureroasă şi necesită multă răbdare. Dacă vrem să găsim calea spre fericire în căsnicia noastră, trebuie să acceptăm ritmul celui de lângă noi şi să dăm

giţi. Una dintre cele mai des întâlnite aşteptări este aceea că vrem ca partenerul nostru să ştie de ce avem nevoie, fără a-i comunica aceasta. Doamnelor, nu v-aţi căsătorit cu un ghicitor, ci cu un om obişnuit, chiar dacă vedeţi ceva special în el. De aceea trebuie să-i comunicaţi nevoile voastre. Domnilor, nu v-aţi căsătorit cu o femeie omniscientă, ci cu una care vă întreabă mereu: „La ce te gândeşti?” Dacă ne dorim succes în căsnicie sau în prietenie, trebuie să ne comunicăm într-un mod foarte clar aşteptările. Înţelegerea reciprocă Nu este suficient doar să ne comunicăm aşteptările, ci trebuie să ne şi facem înţeleşi. Multe cupluri trăiesc în dezamăgire deoarece nu ştiu să vorbească pe limba celuilalt. Învăţă modul în care cel de lângă tine percepe lucrurile şi transmite-i nevoile tale în acel mod! Cultivarea răbdării De obicei, primii ani de căs-

dovadă de răbdare. Multe cupluri se destramă deoaece nu au răbdare să treacă partea cu „la greu” şi să revină partea cu „la bine”. Exprimarea mulţumirii Învaţă să-ţi exprimi mulţumirea faţă de partenerul tău, atât printr-un limbaj adecvat, cât şi prin gesturi practice! Cumpărarea unui cadou, o plimbare în parc sau o cină romantică în semn de mulţumire va aduce multe beneficii căsniciei tale. Cred că fiecare dintre noi ne dorim o căsnicie de succes, dar aceasta, la fel ca toate lucrurile de valoare, necesită timp. Doar în timp ne câştigăm încrederea unul în celălalt, doar în timp învăţăm cum să comunicăm mai bine, doar în timp învăţăm să ne acceptăm unul pe celălalt. Dacă momentan treci printr-o criză în căsnicia ta, nu te da bătut, ci aplică aceste principii!


De interes Documente ce trebuie obţinute din România şi prezentate în Spania p ­ entru obţinerea asistenţei medicale

Conform articolului 2.1.b.2 din Decretul Regal 1192/2012, cetăţenii unui stat membru UE care au reşedinţa legală în Spania şi au venituri sub 100 000 euro au dreptul la asistenţă medicală gratuită. În afara documentelor privind veniturile obţinute de la administraţia spaniolă, cetăţenii români trebuie să prezinte, după caz, şi următoarele documente eliberate în România: 1. Adeverinţă de venit, care se eliberează de către ­Administraţia Financiară pe a cărei rază se află domiciliul persoanei în cauză.

2. Adeverinţă de asigurat sau negaţia - Conform Legii 95/2006 (cu modificările şi completările ulterioare) privind reforma în domeniul sănătăţii, cetăţenii români cu domiciliul în România sunt obligaţi să achite contribuţia asigurărilor sociale de sănătate. Desigur, sunt categorii exceptate de la plata contribuţiei, cum ar fi: copiii până la 18 ani, tinerii între 18-26 ani care nu realizează venituri din muncă, numai dacă sunt elevi, studenţi sau ucenici, pensionarii cu venit mai mic de 740 lei, femeile însărcinate care

nu realizează venituri impozabile pe perioada sarcinii şi lăuziei, persoanele beneficiare de legi speciale. Casa de Asigurări de Sănătate la care este afiliată persoana eliberează adeverinţă de asigurat sau negaţia. 3.Pensionarii care nu au alte venituri şi care dobândesc reşedinţa într-un stat membru al UE/SEE sau Elveţia au dreptul la formularul S1, eliberat de Casa de Asigurari de ­Sănătate, care conferă drept la asistenţă medicală în statul respectiv. 4. Studenţii sau persoanele care efectuează cursuri de formare/perfecţionare într-un stat membru au şi ei dreptul la formularul S1 (E 106) pe perioada desfăşurării studiilor, în condiţiile de la pct.2. Cristina Florea – Consilier/ Probleme de muncă şi sociale – Ambasada României în Regatul Spaniei

NOIEMBRIE 2012

05

Consulat intinerant în provinciile: Cuenca, Guadalajara, Albacete şi Badajoz (Mérida) În continuarea programului „Consulat itinerant”, echipe ale Consulatului României la ­Ciudad Real se vor deplasa în lunile octombrie şi noiembrie în provinciile ­Cuenca, ­G uadalajara, Albacete şi ­Badajoz (la Mérida) pentru a oferi consultaţii, asistenţă şi servicii consulare cetăţenilor români. Locul şi orarul activităţilor: - În Guadalajara: sâmbătă, 3 noiembrie 2012, între orele 09.00 şi 13.00, precum şi între 16.00 şi 20.00, la sediul Centrului Social, situat în C/ ­Cifuentes, 26; - În Albacete: sâmbătă, 10 noiembrie, între orele 10.00 şi 13.45, precum şi duminică 11 noiembrie, între orele 10.00 şi 13.00, la sediul Centrului ­Socio-Cultural „D. José Oliva” din cartierul „El Pilar”, Calle Teruel, 12; - În Mérida: sâmbătă, 17 noiembrie, între orele 11.00 şi 14.00, precum şi între 17.00 şi 20.00, la sediul „Centro de Ocio Joven El Economato”, C/ Marquesa de Pinares, nr. 38. În toate aceste deplasări, vor fi efectuate urmatoarele categorii de servicii consulare: • Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsă-

torie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spaniole aferente; • Servicii consulare notariale (autentificări procuri/declaraţii, legalizări etc.); • Emiterea de certificate şi inscripţii consulare, adeverinţe, etc.; • Preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (urmând ca verificarea şi emiterea certificatelor să se facă la sediul consulatului); • Consultaţii pe teme consulare. Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie. (Procedura de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnătura digitală).

Accesul se va face numai pe bază de programare obţinută direct de la Consulatul ­României din Ciudad Real prin: • e-mail: cruciudadreal@­ telefonica.net • fax: 926231170 Cetăţenii români care doresc o programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere numele şi prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea de domiciliu sau de rezidenţă şi provincia, un număr de telefon şi/sau o adresă de e-mail pentru contact. Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie. Pentru acte necesare, taxe si informaţii suplimentare poate fi accesată pagina de internet a consulatului: http://ciudadreal.mae.ro/, secţiunea “Servicii consulare”. http://www.facebook.com/ ConsulatCiudadReal ***


06

Diaspora

NOIEMBRIE 2012

Asistenţă juridică ­p e n t r u ­r o m â n i i d i n Italia şi Spania Începând cu luna noiembrie 2012, Cabinetul de ­Avocatură Sârbu Abogados Madrid a semnat o convenţie de colaborare cu Cabinetul de Avocatură Maria ­Raluca Mărginean din ­Trivoli – Roma/Italia, extinzând astfel relaţia de colaborare în Europa cu birouri ale căror titulari sunt cetăţeni români. „Interesul nostru este de a acoperi o parte din problematica juridică a cetăţenilor români care acum, în virtutea liberei circulaţii în spaţiul Uniunii Europene, au avut probleme de natură civilă sau penală în ­Italia, Spania sau România. În acest sens, după discuţiile de principiu, în primele zile ale lunii noiembrie 2012, biroul nostru va semna un acord ferm de colaborare în materie civilă, comercială şi penală cu ­Cabinetul de Avocatură italian Maria Raluca ­Mărginean. Cauzele vor fi conduse în limbile oficiale (spaniolă, italiană şi română) ale ţărilor unde cabinetele au sediul.” a declarat consilierul juridic – Gabriela Miron, din cadrul Cabinetului Sârbu Abogados din Madrid. „Este important pentru cetăţenii români care au rezidenţă în Spania să-şi rezolve propriile probleme în ţara în care au locuit până nu de mult - Italia. În anii 2008 - 2009 un număr important de concetăţeni şi-au schimbat ţara de rezidenţă şi din Italia s-au îndreptat către Spania. În acest sens

au rămas spre rezolvare o serie de probleme cu caracter juridic, cele mai acute fiind persoanele căsătorite în Italia şi care acum, locuind în Spania, vor să divorţeze. Pe lângă aceste probleme sunt aspectele penale şi în virtutea dreptului la apărare, românii pot apela direct în Madrid pentru rezolvarea problemelor din Italia. Costurile se reduc considerabil. Consultaţiile ne-au îndemnat să facem acest demers destul de important şi să acoperim o situaţie de fapt care facilitează românilor accesul la justiţie şi, cel mai important, totul poate fi explicat în limba română. Mai mult, colaborăm în domeniu cu traducători profesionişti din ambele ţări”, a menţionat Marius Vili Sârbu, titularul Cabinetului Sârbu ­Abogados din Madrid. Astfel, în agenda de colaborări între juriştii români

cu cabinete de avocatură în Europa se adaugă acum şi Cabinetul Maria Raluca ­Mărginean, în localitatea ­Trivoli - Roma/Italia. „Datorită experienţei consolidate a avocatului italian Paolo Troisi, asociat în cabinetul nostru, oferim o asistenţă juridico-legală completă în materia dreptului penal şi civil. Ne ocupăm de dreptul internaţional şi dreptul familiei, lărgind astfel sfera de activitate şi în materie de mediere civilă şi comercială. Ne adresăm atât cetăţenilor străini cât şi italieni, dar în mod deosebit cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ­Italiei. Prin semnarea acordului cu biroul Sârbu ­Abogados din Madrid putem oferi asistenţă juridică şi în Spania.”, a menţionat Maria Raluca ­Mărginean. Redacţia Occidentul ­Românesc

Dan Luca - Bruxelles “Bruxelles – noua capitală a Europei”, “Bruxelles – Înalta Poartă”, “Bruxellesul decide pentru noi”, sunt doar câteva dintre stereotipurile pe care le întâlnim în presa românească şi care ne marchează fără să vrem, poate, existenţa. De 15 ani trăiesc în acest amestec cultural, pe care încerc să-l decriptez, segmentez şi să îi propun noi ˝produse˝. De cinci ani sunt implicat direct sau indirect în ghidarea celor care doresc să-şi caute un rost în Bruxelles. Un loc fascinant, plin de oportunităţi, dar şi suprasaturat de competiţie pe fiecare sector. Asta nu înseamnă că trebuie să te descurajezi, dar în acelaşi timp e bine să ai şi o abordare adaptată realităţii. De când predau cursuri studenţilor preocupaţi de descoperirea Bruxelles-ul european sunt surprins de vidul de cunoştinţe pe care îl au. Nu pot să îmi imaginez că majoritatea facultăţilor care tratează problematica comunitară, şi sunt sute acum la nivel european, nu acordă nicio importanţă explicării “pieţei afacerilor europene”. Este ca şi cum ai juca un meci de fotbal cu o singură echipă, fără a lua în considerare echipa adversă. Motivat de această “nişă” am lansat, prin intermediul companiei de consultanţă pe care o coordonez, încă din 2011, un training special, despre cele “50.000 de joburi din sectorul privat al afacerilor europene”. Iar reacţiile participanţilor - şi am ţinut deja cinci sesiuni de informare - au fost: “Dar nimeni nu ne-a zis de aşa ceva”, “De ce nu ni se ex-

Întreprinzător în capitala Europei plică acest segment de piaţă la universitate?”, “Am pierdut doi ani prin concursuri EPSO fără să îmi dau seama că pot să îmi găsesc un loc de muncă în federaţii industriale”. Prospectând piaţa, am observat că există un segment subapreciat la nivelul ofertelor de Bruxelles. Este domeniul antreprenorilor, dar mai ales, aşa cum zicea recent Richard Branson, cel al întreprinzătorului, adică al angajatului “căruia i se oferă libertatea şi sprijinul financiar necesare pentru a crea noi produse, servicii şi sisteme, care nu trebuie să se supună rutinei sau protocolului obişnuit al companiei”. Împreună cu Maria ­Laptev am lansat astfel o nouă ofertă, în special pentru cei care doresc să deruleze afaceri în Bruxelles. Intitulat simbolic “Cum să faci bani în afacerile europene din Bruxelles?”, încercăm să ghidăm pe cei interesaţi în a alege calea cea mai bună spre reuşită. Maria cunoaşte Bruxelles-ul şi sectorul privat al afacerilor europene mai bine decât orice expert şi nu întâmplător este acum Directorul Executiv al ECPA (European Center for Public Affairs). Repet, sunt contracte de milioane derulate în capitala Europei. Sumele alocate la Bruxelles de către multinaţionale pentru comunicare sunt fabuloase. Un studiu dat publicităţii a evaluat bugetul de comunicare al celor aproximativ 400 corporaţii inserate în Bruxelles (vorbim doar de birourile de afaceri europene) la aproxi-

mativ 71 milioane de euro anual. Această cifră este doar raportată la sectorul privat. Fără nicio problemă putem adăuga aproximativ alte 50 milioane europene pe an puse la dispoziţia consultanţilor de către instituţiile europene. Sper ca noua iniţiativă, cea a unui training despre “actorii de Bruxelles” şi despre serviciile de consultanţă de care au nevoie, să prindă la public. Pe data de 25 octombrie 2012, a avut loc o primă prezentare care a avut un succes neaşteptat. Nota redacţiei: Dan Luca este Doctor în ­Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “­România-UE” Bruxelles. Are 40 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles de 15 ani. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din ­Bucureşti, Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a trei cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Încă din 2007 a lansat blogul www.­c asaeuropei.blogspot. com, cu obiectivul declarat: “Este un blog de opinie despre Uniunea Europeană şi despre modul cum românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane”.



08

Spania

NOIEMBRIE 2012

Preşedintele Senatului, Crin ­Antonescu, a efectuat o vizită oficială în Spania, la invitaţia preşedintelui Senatului Spaniei, Pio Garcia-Escudero Marquez Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a efectuat o vizită oficială în Spania, în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie. Deplasarea a fost aprobată în ­Biroul ­Permanent al Senatului, conform stenogramei şedinţei. Antonescu a precizat în BP că vizita are loc la invitaţia preşedintelui ­Senatului ­Spaniei, Pio Garcia-­Escudero Marquez. Crin Antonescu a declarat la întrebările jurnaliştilor că ţine la promisiunile făcute în faţa electoratului, însă nu se teme că a pierdut încrederea acestuia după ce nu s-a retras din politică, în urma revenirii preşedintelui ­Traian Băsescu la Cotroceni, întrucât acesta nu a câştigat referendumul din vară, şi 88% dintre cei care au votat au vrut să nu mai fie şeful statului. Deşi îl consideră vinovat pe preşedintele Băsescu pentru divizarea din societatea românească, Antonescu explică şi faptul că românii, pasionaţi de chestiunile politice, au făcut ca tensiunile să nu degenereze, astfel că pluralismul şi diversitatea părerilor să fie pe deplin acceptate şi practicate. „Este probabil lucrul cel mai de preţ pe care l-am învăţat în ultimii 20 de ani. Alegerile din 9 decembrie 2012, ar putea asigura o majoritate parlamentară solidă”, a mai menţionat Antonescu. În legătură cu momentele tulburi în care USL a încercat destituirea preşedintelui Băsescu, preşedintele ­Senatului susţine că „Acţiunile lui Băsescu au fost cele care ne-au determinat

Trei femei cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani au murit călcate în picioare, iar alte două au fost grav rănite în noaptea de miercuri spre joi, în timpul unei petreceri de Halloween, pe un stadion transformat în sală de sărbătoare la Madrid, a anunţat poliţia.

acţiunile. Suspendarea din parlament şi referendumul care a urmat nu au constituit decât expresia unei crize deja existente”. În opinia lui ­Antonescu, numai scrutinul din decembrie va fi în măsură să clarifice această problemă, însă este nevoie şi de modificarea ­Constituţiei, pentru a lămuri care sunt competenţele preşedintelui şi cele ale guvernului. Despre lupta împotriva corupţiei, Antonescu a declarat că sistemul juridic din ­România funcţionează normal, însă a rămas, din nefericire, problema corupţiei. „Acesta a fost unul dintre caii de bătaie, când eram în opoziţie. Băsescu s-a prezentat vreme de opt ani drept un campion al luptei împotriva corupţiei, însă aceasta a crescut pe durata mandatului său”, a mai spus preşedintele Senatului. „Aceasta este percepţia pe care o au cetăţenii, este concluzia la care se ajunge după o analiză atentă a cheltuielilor banului public şi, în timp ce se observă prosperitatea unora dintre grupurile politice, apropiate preşedintelui şi fostului guvern, starea materială a cetăţenilor a scăzut dramatic”, a mai explicat ­Antonescu. Întrebat dacă el consideră că Europa este corectă cu România, Crin Antonescu răspunde că din punct de vedere tehnic, România şi-a respectat obligaţiile, însă în privinţa criteriilor politice, aşa cum ar fi corupţia sau siguranţa la frontiere, apar problemele. „Fără să acuz

în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie 2012 Europa că nu este dreaptă, cred că România a respectat criteriile prezenţei în zona Schengen. De fapt, asta cred şi mulţi oficiali din Uniunea ­Europeană, inclusiv preşedintele ­Comisiei şi reprezentanţi ai Franţei, Spaniei şi Italiei, care au spus acelaşi lucru. Iar problemele vin mai ales din partea ­Olandei”, a mai spus ­Antonescu. În ciuda protestelor din stradă de la începutul anului, împotriva măsurilor de austeritate, în România s-a menţinut calmul social, „Niciodată nu au avut loc proteste publice masive. Asta este bine pentru că se evită tensiunile politice, însă trebuie să învăţăm că dacă oamenii nu ies în stradă, asta nu înseamnă că nu sunt nemulţumiţi. Încerc să-mi închipui ce s-ar fi petrecut în Spania, în Grecia sau Franţa dacă ar fi avut un referendum ca la noi, unde 90% din populaţie a votat într-un sens, însă rezultatul a fost interpretat în cel opus. Şi pot să-mi închipui ce s-ar fi petrecut în Grecia sau Spania dacă toate salariile funcţionarilor ar fi fost reduse dintr-o dată cu 25%. Probabil că aşa ceva nu s-ar fi permis niciodată. Este important de reţinut faptul că, pentru România, Spania a fost şi este în continuare un extraordinar model de succes, din punct de vedere economic, democratic şi din punctul de vedere al modelului comunităţilor autonome spaniole. Relaţii-

le nu se reduc la imigraţie, avem multe în comun. Toată lumea trebuie să înveţe cum s-a confruntat Spania cu clipe dificile, precum războiul civil sau dictatura, pentru a ajunge la echilibrul social şi apropierea dintre oameni”. Pe de altă parte, Antonescu a menţionat că formaţiunea din care face parte, Partidul Naţional Liberal, se află mai la dreapta decât liberalii europeni în general, cu o componentă mai conservatoare, şi priveşte cu interes către Partidul Popular European, al cărui program politic prezintă multe asemănări - în ciuda faptului că grupul din PE l-a apărat pe preşedintele Băsescu. De asemenea, Antonescu recunoaşte că el crede că va fi următorul preşedinte al României, deşi nu consideră că este esenţial. „Mie îmi pasă de România, de o Europă prosperă, liberă, deschisă şi solidară. După atâţia ani sub regimul comunist, asta vrem noi, românii. În ultimii 20 de ani, în ciuda greutăţilor, am progresat pe această cale, iar grija noastră şi a multora de la putere este să păstrăm această Europă pe care am creat-o”, a mai specificat Antonescu. Un alt subiect abordat de preşedintele Senatului român a fost situaţia comunităţii româneşti din Spania, care aduce avantaje economice Regatului spaniol, exprimând în acest context interesul României în ceea

ce priveşte accesul la muncă pentru români. Preşedintele Senatului a precizat în discuţia sa cu Pío García-Escudero Márquez interesul României faţă de situaţia economică a ­Spaniei, exprimându-şi speranţa că „numărul investitorilor şi companiilor spaniole în România să crească în anii următori”. „Suntem foarte interesaţi de legislaţia dumneavoastră privind dreptul la muncă în Spania. Avem speranţa că, la finalul acestui an, vor fi ridicate restricţiile de muncă pentru cetăţenii români”, a mai spus Antonescu. La rândul său, preşedintele Senatului din Spania, Pío García-Escudero Márquez, a evidenţiat bunele relaţii bilaterale care există între ­România şi Spania, precizând că, în opinia sa, ­România este „o ţară care doreşte să se dezvolte pe toate planurile şi care poate

TRAGEDIE de Halloween: Cel puţin trei femei au murit călcate în picioare, la o petrecere pe Madrid Arena „Trei victime au fost omorâte, fiind călcate în picioare, iar alte două au fost rănite, aparent grav”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, precizând că este vorba

despre persoane născute între 1987 şi 1994. Alerta a fost dată joi dimineaţa către ora locală 4.30 (5.30, ora României), „când am primit apeluri referitoare

la o busculadă pe un stadion acoperit, Madrid Arena”, cu o capacitate de mii de locuri, unde avea loc o petrecere de Halloween, a adăugat el. Această busculadă, în care

au fost omorâte persoane, pare că a fost provocată de un foc de artificii lansat de către o persoană în incinta stadionului, a continuat purtătorul de cuvânt.

beneficia de contribuţia experienţei Regatului spaniol în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, infrastructura de transport, piaţa energetică, promovarea turismului şi a culturii’. Preşedintele Senatului spaniol a subliniat, pe de altă parte, importanţa reconsolidării rolului parlamentelor, având în vedere contextele sociale actuale şi evoluţiile politice, precizând că opinia publică trebuie să înţeleagă că Parlamentul este „inima democraţiei”. La finalul întâlnirii, cei doi preşedinţi şi-au exprimat încrederea că după alegerea noului Parlament român, relaţiile bilaterale şi cooperarea parlamentară dintre Spania şi România se vor întări, iar în acest context, Crin Antonescu i-a transmis omologului său o invitaţie oficială de a vizita România în viitorul apropiat. A consemnat Cristian Guitars

Poliţia a procedat la evacuarea stadionului, o operaţiune care s-a încheiat fără incidente către ora locală 7:00 (8:00, ora României), şi a deschis o anchetă. „În acest moment efectuăm audieri”, a mai anunţat purtătorul de cuvânt al poliţiei madrilene.


En español

NOIEMBRIE 2012

España y Rumania en mi corazón... Muchos desconocen la Rumania comunista en la ­ que los estudiantes extranjeros se graduaban en distintas universidades del país. Es esta Rumania, anterior a la ­Revolución del 89, la que pudo llegar a alcanzar una gran importancia, a pesar de haber sido ignorada después de este año. La mayoría de aquellos estudiantes ocupan ahora puestos como altos cargos en sus respectivos países de origen y pueden transmitir una buena imagen de Rumania. Periodistas, rectores de universidades, ministros o parlamentarios, empresarios, médicos o alcaldes - personas aún atadas espiritualmente con el país en el que pasaron periodos importantes de su juventud o donde su vida ha cambiado al casarse con parejas rumanas. Es de este país desconocido quien forma también parte ­Alejandro Villalante. Kasandra Kalmann Năsăudean:

Sé que tiene una conexión especial con Rumania, una relación que empezó hace unos 50 años. Sería muy interesante saber cómo y por qué motivo se fue a un país comunista. Alejandro Villalante: Llegué a Rumania en al año 1964 y fue entonces cuando comenzó mi relación con R ­ umania, que se convirtió en mi segundo país. España y ­Rumania son parte de mi alma y hoy día tengo más amigos rumanos que españoles. He vivido en Rumania durante 14 años. Desde los 21 hasta los 35. La mejor época de mi vida la pasé en este país. En Santander, la ciudad donde nací, acabé mi primera carrera, en aquel entonces ­ Escuela Profesional de ­ Comercio de Santander, actualmente la Facultad de Ciencias Económicas. Lue­ go realicé el servicio militar obligatorio, y después me fui a París, donde me matriculé en la Facultad de Ciencias Económicas. Antes de mi primer curso allí, estuve aprendiendo francés durante un año. En el segundo curso, cuatro de los estudiantes con mejores notas recibieron becas de estudio en otros países. Yo fui uno de ellos. Inicialmente tuve la intención de elegir Checoslovaquia, pero luego ­ opté por Rumania, un país de Europa del Este que en aquel entonces tenía mucho prestigio por sus universidades. A pesar de ser un estado comunista, y de que mi familia y amigos se escandalizaran por mi elección, insistí en irme allí. Y así llegué a ser uno de los estudiantes extranjeros de la Facultad de Comercio ­Exterior de Bucarest. K.K.N.: ¿Qué recuerdos tiene

de esa época, de los años vividos en Rumania? A.V.: Aunque reinaba el comunismo, los estudiantes extranjeros tenían ciertos privilegios, así que pude beneficiarme de una plaza en un internado para los estudiantes de Bucarest, donde las comodidades eran bastante buenas para esa época, así como de una plaza en el comedor. Yo fui el primer español que la mayoría de mis compañeros de universidad, y no solamente ellos, conocieron en su vida. Tengo muchísimos recuerdos agradables de aquellos tiempos. En Bucarest pasé el periodo más bonito y más importante de mi juventud. K.K.N.: ¿Tenía amigos? ¿Cómo era la vida de un estudiante extranjero en un país comunista? A.V.: Mircea Lucescu (N.T.: ex-futbolista rumano y actual entrenador de fútbol), por ejemplo, fue mi compañero de clase y uno de mis mejores amigos. Fui yo quien le enseñó las primeras palabras en español. Otro compañero a quien recuerdo muy bien es Dan Voiculescu (N.T.: político rumano, fondador del Partido Conservador y ex senador), que era más reservado, pero un buen estudiante. Nombraría también al hijo de Bodnaras (N.T.: Emil Bodnaras, líder comunista rumano) o al sobrino de Chivu Stoica (N.T.: político rumano y uno de los destacados líderes del Partido Comunista Rumano, así como primer ministro y presidente de la República Socialista de Rumanía entre los años 1965 y 1967), gente muy importante en aquel entonces. Con algunos aún estoy en contacto, pero hay otros a los que no he vuelto a ver porque se han ido de Rumania. Tengo muchos recuerdos de esa época porque fueron los mejores años de mi vida. Fuera de la universidad conocí muchos rumanos de Bucarest, gente con la que aún tengo amistad. Entre ellos, Dan Spataru (N.T.: 1939-2004, famoso cantante rumano), Dumitru Furdui (N.T.: 19361998, famoso actor rumano), Ion Dichiseanu (N.T.: actor rumano), que tuvo un romance con Sarita Montiel, la famosa actriz española. Durante los tres-cuatro meses en los que Sara estuvo en R ­ umania, les acompañé a todas partes. Luego está mi gran amigo ­Alexandru Arsinel (N.T.: actor rumano muy famoso) a quien vi en Madrid el año pasado con motivo de una de sus actuaciones. Nosotros, los estudiantes extranjeros, éramos pocos y nos conocía todo el campus universitario. Tam-

bién por ser buenos y locos (N.T.: Juego de palabras en rumano no reflejado en español). Éramos jóvenes y nos gustaba ir a las fiestas de la Casa de la Armada, a un buen restaurante como Lido o ­Athenee Palace para divertirnos. Éramos jovenes y tan guapos en nuestro interior... K.K.N.: Vi algunos reportajes realizados por la televisión española sobre las comunidades de rumanos en España de los que se sacaba la conclusión de que los rumanos ya no gozan del mismo aprecio que antes. ¿Qué opina Vd. en este sentido? A.V.: Por lo general, los rumanos son muy trabajadores, su trabajo es de calidad, son serios y tienen fe. Educan bien a sus hijos y cuidan de los familiares que se han quedado en su país, pero, como lo sabemos todos, también hay rumanos que hacen cosas malas en España y por culpa de éstos sufre todo el mundo. Es normal que los españoles reaccionen negativamente frente a su comportamiento. Yo conozco una serie de rumanos que viven en la Comunidad de ­Madrid. Son serios y no molestan. Los españoles reaccionan en función de los acontecimientos. Por ejemplo, cuando encontraron muerto a Gabriel Vidrascu (N.T.: el niño rumano de 12 años hallado ahogado en Vicálvaro el pasado mes de septiembre), todo el mundo se vio afectado y la gente se mostró molesta e impresionada por la tragedia como si de uno de sus hijos se tratara, como si fuera un niño español. También hay otro aspecto a tener en cuenta: el hecho de que la mass-media rumana publique exclusivamente noticias sobre robos, violaciones, crímenes realizados por los rumanos… y esto sí es un factor que influye negativamente a los españoles. Es verdad, solo algunos cometen estas atrocidades, pero si vosotros publicáis constantemente casos de este tipo y no promovéis a las personas que han de ser conocidas por la sociedad, los intelectuales con carácter y educación, eso no está bien. No solo yo, hay muchos españoles que tienen amigos rumanos. En toda España. Y doy fe de que la mayoría de los rumanos son gente de muy buena calidad. Durante la entrevista, escuché fascinada y con mucho interés su historia. Le miré muchas veces a los ojos brillantes que de vez en cuando lloraban… Recordaba con mucho cariño la Avenida de Magheru, con sus tiendas de lujo, los cines, los parques de Cismigiu, de

09

PROGRAMACIÓN MES DE ­NOVIEMBRE / 2012 CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA FECHA

HORA

ACTIVIDADES PUNTUALES

08/11/2012

12:00

“¡Conoce Madrid!”: Visita guiada a la Real Fábrica de Tapices y al Panteón de los Hombres Ilustres.

Hasta el 09/11/2012

Consultar horario del Centro

“Madrid, belleza europea”: Exposición fotográfica de José Romanov.

Consultar horario del Centro

“Exposición fotográfica sobre la crisis humanitaria de el Sahel”. En colaboración con la Consejera de Asuntos Sociales.

Desde el 12/11/2012 hasta el 10/12/2012 03/11/2012 10/11/2012 14/11/2012 17/11/2012

17:00 – 19:00 11:00 – 13:00 17:00 – 18:00 11:00 – 13:00

19/11/2012

18:00 – 19:00

21/11/2012

10:30 – 12:30

21/11/2012 24/11/2012 26/11/2012

“Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”. “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo” “Tipos de contratos en España”: Taller de empleo. “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración” “¡Todos somos niños!”: Taller infantil con motivo de la celebración del Día Mundial de la Infancia. “¡El CEPI colabora!”: “Violencia de género. Perspectiva jurídica y psicológica. Participación del CEPI en el CIDAM. “Consejos y trucos para acceder al mercado laboral”: Taller de empleo. “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería.” Taller de relajación (Previa inscripción presencial; plazas limitadas).

17:00 – 18:00 11:00 – 13:00 18:00 – 19:00 Consultar “Juntos contra la violencia de género”: Actividad realizada con motivo del Durante todo horario del Día Internacional de la Eliminación de la Violencia contra la Mujer. el mes Centro

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas. DÍAS

HORARIOS

Lunes, jueves y viernes Martes y miércoles Martes y miércoles Lunes y jueves Lunes y miércoles Martes y jueves Martes Miércoles Jueves Martes Martes Jueves Martes Jueves Jueves Lunes y miércoles Sábado Miércoles Viernes Martes

10:00 – 14:00;

Martes Jueves

15:00 – 19:00 10:00 - 15:00 15:00 - 20:00 18:00 – 20:00 12:00 – 14:00 18:00 – 19:30 18:00 – 19:30 12:00 – 13:30 17:00 – 18:00 12:00 – 13:30 18:00 – 19:30 11:00 – 12:00 11:00 – 12:00 18:00 – 20:00 11:00 – 13:00 11:00 – 13:00 18:00 – 19:00 10:30 – 11:30 17:00 – 19:00 10:30 – 11:30 11:30 – 12:30 12:30 – 13:30

Lunes y miércoles

16:00 -18:00

Lunes y viernes Sábados

18:00 – 19:00 17:30 – 19:00

De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a viernes Consultar horario del centro De lunes a sábado De lunes a sábado De lunes a sábado

Consultar horario del centro Consultar horario del centro Consultar horario del centro

la Libertad y de Herastrau, con su flora exuberante; la Ópera Rumana, el Arco del Triunfo, la Plaza de la Unión, el Lago Snagov. Todo esto se le quedó grabado en la mente y en el corazón a Alejandro. Alejandro Villalante recibe ­ a diario decenas de mensajes de sus grandes amigos de Rumania y de los rumanos ­ afincados en distintos rincones del mundo. Alejandro

ACTIVIDADES PERMANENTES Orientación laboral individual (por orden de llegada) Atención jurídica individual (por orden de llegada) Atención psicológica individual (con cita previa) Curso de informática (nivel inicial I) Curso de informática (nivel inicial II) Curso de informática (nivel medio) Curso de Internet Curso de Rumano (nivel inicial) Curso de Español (nivel inicial) Inglés nivel básico Inglés nivel medio “Parlez-Vous Français?”: Curso de francés nivel básico. Curso de pintura para adultos Curso de escultura Curso de sevillanas nivel básico Curso de sevillanas nivel medio Encuentro de Mujeres Pilates (Ejercicios físicos con el método Pilates). Cesión de espacio. Apoyo Escolar (Supervisión para la realización de deberes escolares y repaso) Talleres infantiles. Tardes de cine ¿Quieres crear tu propia asociación? Nosotros de ayudamos. Información y asesoría. (Con cita previa). ¿Quieres ser voluntario en nuestro Centro? ¡Ven e infórmate! ¡Tu apoyo cuenta! CEPI y las nuevas funciones de la Comunidad de Madrid en procedimientos de extranjería: Elaboración de informes de Habitabilidad y Arraigo social (con cita previa). Acceso a Internet Acceso a la Biblioteca Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

tiene buen dominio del ordenador y lo usa como puente con sus amigos de ­Rumania y de otros meridianos. Conoce muchos rumanos residentes en España con los que tiene una estrecha relación de amistad. Asimismo, participa en distintos eventos organizados por la comunidad rumana, siendo muy conocido por el colectivo del I­nstituto Cultural Rumano o de la ­ Embajada Rumana

de Madrid. Los ciudadanos españoles que tienen negocios en Rumania acuden con mucha confianza a Alejandro en busca de consejos e información. Un material realizado y editado por Kasandra Kalmann Năsăudean Traducción: Ana-Maria ­Marinescu Corrección: José Miguel Martín Yubero


10

Pagina mea

NOIEMBRIE 2012

voluntariatul Ana-Maria Marinescu Madrid

Români, români, români... Aşa cum am mai spus în repetate rânduri, prin natura locului de muncă, vin în contact cu fel şi fel de oameni, de diverse naţionalităţi, caractere, religii, orientări politice etc. Încerc să observ, să compar, să înţeleg, pentru a cunoaşte în profunzime, înainte de a îmi forma o părere nefondată şi de a da frâu liber spiritului critic de care, de multe ori, tindem să abuzăm în deplină necunoştinţă de cauză. Dintre persoanele cu care interacţionez, cel mai mult mă interesează românii, pentru că sunt semenii mei şi pentru că, datorită sau din cauza lor, sunt privită într-un fel sau altul de colegii mei spanioli. De-a lungul celor patru ani de relaţii cu publicul menţionat mai sus, am întâlnit români cu care m-am mândrit, români cu care mi-a fost ruşine, români care m-au dezamăgit profund, români care m-au uimit (plăcut sau nu!), români care m-au emoţionat, români care m-au făcut să plâng cu poveştile lor triste, dar şi români care m-au făcut să tremur de fericire împărtăşindu-mi bucuriile, reuşitele şi optimismul lor, români care m-au înfuriat cu obrăznicia şi minciunile lor..., şi lista poate continua. Dintre toate categoriile, există una care e în topul preferinţelor mele: români de care mi-e drag. Şi nu mă refer aici la familie sau la prietenii apropiaţi, de care, bineînţeles, mi-e foarte drag, ci la acele persoane pe care viaţa ţi le scoate în cale şi de care îţi este drag pentru că au acel „ceva” pe care mulţi ar trebui sau şi-ar dori să îl aibă. O româncă cu... „ceva” Maria Popa este una dintre aceste persoane de care mie personal îmi este foarte drag. Se înscrie în categoria „români cu care ne mândrim”, pentru că are o serie de calităţi care ne fac cinste şi s-a făcut cunoscută tocmai datorită acestor atuuri cu care, probabil, s-a născut, dar pe care în mod sigur le-a dobândit şi prin educaţie şi formare pro-

fesională. Originară din comuna ­Chiojdu, judeţul Buzău, Maria a venit în Spania la 1 septembrie 1999, împreună cu prietenul său care, un an mai târziu, i-a devenit şi soţ. Ca oricărui român emigrat, începuturile pribegiei au fost destul de grele pentru că a schimbat postul de profesoară din ­România cu munca de menajeră în Spania, înlocuind obiectul muncii – stiloul – cu faimoasa fregona. Ulterior însă, Maria a trebuit să renunţe la munca în serviciul domestic, din cauza unor probleme de sănătate. Trebuie menţionat şi faptul că, în primii ani de rezidenţă în Spania, Maria Popa şi-a continuat studiile superioare, fiind acum licenţiată în pedagogie la Universitatea din Bucureşti. În 2008 şi-a echivalat diploma în ţara de adopţie, însă nici acest lucru nu a ajutat-o să îşi găsească un loc de muncă în domeniu, ea fiind şi învăţătoare pentru că a terminat Liceul Pedagogic. O problemă, mai multe soluţii Toţi trecem în viaţă prin momente mai bune sau mai rele, prin diverse încercări... Unii pun eşecurile personale pe seama ghinionului, victimizându-se şi plângându-şi de milă. Se spune că întotdeauna există mai multe alternative pentru a găsi soluţia aceleiaşi probleme. Însă nu toţi reacţionăm la fel în aceeaşi situaţie. Să luăm cazul Mariei: tânără, cu studii superioare, echivalate în Spania, cu o situaţie financiară nu disperată, pentru că soţul său lucrează şi din salariul acestuia se pot întreţine amândoi, căreia sănătatea nu îi permite să lucreze în menaj. Alte femei în locul ei ar alege varianta cea mai uşoară, având scuza perfectă – impedimentul sănătate – şi ar sta acasă până ce şi-ar găsi ceva de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit. Altele poate că s-ar întoarce în România alături de familie. Nu ştiu, cred că depinde de fiecare persoană. Unii oameni sunt adepţii pasitivităţii şi ai apatiei, se complac într-o anumită situaţie, cu care ajung chiar să se obişuniască şi care pare să nu îi mai deranjeze la un moment dat. Alţii se lasă pradă depresiei cauzate de o căutare continuă şi fără rezultat a unui loc de muncă... Maria Popa însă a căutat şi

a găsit o alternativă la toate aceste variante nu tocmai indicate, şi anume voluntariatul. În vremurile acestea de criză, când toată lumea e într-o goană nebună după un loc de muncă mai bun sau măcar unul care să asigure un minimum de venituri, ne-am putea imagina că munca de voluntariat e pentru cei care nu au griji materiale, sau pentru cei care lucrează în domeniu (ONG-uri, biserici, spitale etc.). Ei bine, nu! Deşi caută în continuare un job, Maria a hotărât ca, între timp, să facă ceva util, atât pentru ea, cât şi pentru semenii săi. Pe CV-ul bogat în formare profesională (în toţi aceşti ani de când locuieşte în Spania, Maria a făcut o sumedenie de cursuri, legate sau nu de profesia sa), îţi atrage atenţia experienţa ca voluntar a Mariei, ceea ce te pune pe gânduri şi te face să te întrebi, plin de admiraţie, de unde au unele persoane, deloc din rândul celor fără probleme, care se plictisesc de prea mult bine -, atâta putere de dăruire pentru cei din jur?! De vorbă cu Maria Popa Maria Popa a debutat ca voluntar în anul 2010, ca profesor de limba română pentru copiii români de la Centrul Cultural din Coslada. Din 2011, este voluntar al Crucii Roşii la Centrul de Zi din San Blas, unde lucrează cu copiii, în timpul lor liber. Iar din aprilie, anul curent, este, tot benevol, profesor de limba franceză la Centrul ­Hispano-Român din Coslada. Am „prins-o” pe Maria între un centru şi celălalt, şi i-am pus câteva întrebări la care a avut amabilitatea să îmi răspundă. An a-M ar ia M ar in es cu : Cum ţi-a venit ideea de a face voluntariat la CEPI din ­Coslada? Maria Popa: Iniţial am venit pentru a mă înscrie la cursul de franceză, la un nivel avansat, dar mi s-a propus să predau eu această limbă şi am zis: „De ce nu?!”. AMM: De ce voluntariat şi nu meditaţii pentru a câştiga bani, mai ales că tu eşti în căutarea unui loc de muncă? MP: Am dat şi meditaţii, dar o fac din dragoste, în primul rând. E, probabil, şi felul meu de a fi. Mai multă lume îmi spune: „Tu nu ar trebui să faci atât de mult pentru ceilalţi!”, dar eu aşa consider că e bine.

AMM: Care este diferenţa între a lucra cu copiii şi a lucra cu adulţii? MP: Este o diferenţă destul de mare. Nu e vorba că e mai greu sau mai uşor cu unii sau cu alţii. Fiecare grupă de vârstă are particularităţile sale specifice, e diferită. Pe copii îi atragi mai mult prin joc. Întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu copiii dar, după ce am încercat şi experienţa aceasta, nu cred că e ceva foarte greu. Chiar îmi face plăcere să lucrez cu adulţii. Mai mult, m-am ataşat de grupul cu care am lucrat în primăvară şi văd că şi ei continuă să vină la cursul meu. AMM: Te consideri un profesor prin vocaţie? MP: Cred că da. AMM: Dacă ar fi să o iei de la început, ai alege altă meserie? MP: Nu cred. De mică îmi doream să fiu învăţătoare. Bine, ideile s-au mai schimbat pe parcurs, în şcoala generală îmi doream să fiu economist, de aceea am urmat liceul economic. Dar, tot ca o ironie a sorţii, după ani de zile am avut şansa să lucrez ca profesor de limbile română şi latină la clasa a VIII-a. AMM: Ai o metodă anume de predare a limbii franceze? MP: De multe ori, orele mele sunt spontane. Chiar dacă mi le pregătesc în prealabil, poate modul în care decurge ora mă face să îmi schimb ad-hoc metoda. Nu cred că a lucra după o programă şcolară anume e cea mai bună metodă. AMM: Pe lângă timpul petrecut în clasă, mai e nevoie şi de timpul alocat pregătirii lecţiilor. Astfel, timpul „pierdut” nu se limitează doar la orele de curs, ci şi la cel de acasă, pentru pregătirea lecţiilor, cel de pe drum sau cel dinainte de oră, când vii să faci copii xerox pentru elevi etc. Nu e totuşi prea mult? MP: Da, aşa este, dar nu îmi ia chiar aşa de mult timp şi o fac cu drag. AMM: Se spune că spaniolii nu sunt prea receptivi la limbile străine. Din punctul tău de vedere, ca profesor cu elevi spanioli, consideri că e adevărat? MP: Da, mulţi dintre ei chiar recunosc lucrul acesta. Nu au abilităţile noastre. Noi ne adaptăm foarte uşor să învăţăm. Cred că este o problemă de cultură. Noi am fost

învăţaţi de mici cu limbile străine. Probabil spaniolii nu consideră necesar să înveţe o limbă străină. Mulţi cred că e suficient să cunoască doar limba maternă. Probabil sunt indiferenţi faţă de limbile străine, sau sunt mai delăsători. Totuşi, am văzut şi copii spanioli care învaţă foare bine limbi străine. AMM: Tot eşuând în găsirea unui loc de muncă, te-ai gândit să te întorci în România? MP: Da, de multe ori. Dar, având în vedere că soţul meu lucrează aici şi face ceea ce îi place şi ştie, nu ar merita să plec în ţară, deşi ştiu că aş găsi un loc de muncă, pentru că, în România, într-adevăr e nevoie de cadre didactice. Dar nu cred că aş pleca. O problemă acolo o reprezintă şi salariile... AMM: Dar în altă ţară? Mai ales că vorbeşti limbi străine... MP: Nu! Mi-ar fi foarte greu să o iau de la zero şi să mă adaptez. Aş mai încerca totuşi aici. Încă mai am speranţă. AMM: De ce îţi este cel mai dor din România? MP: De tot! În primul rând, de familie, de care sunt foarte ataşată; în al doilea rând, de aerul nostru curat de acolo, de la ţară. Aici este foarte multă poluare. AMM: Ce e cel mai greu de asimilat în Spania? MP: Nu ştiu, nu am avut aşa mari probleme de acomodare. Spaniolii sunt foarte primitori. Probabil dorinţa de a face ceva mai mult, de a avea un loc de muncă potrivit cu ceea ce ştii să faci. E singurul lucru

care m-a dezamăgit. A trebuit să intru în case de prima dată, plecând de pe băncile şcolii ca profesoară. AMM: Crezi că românii au şanse egale cu spaniolii în ceea ce priveşte ascensiunea pe plan profesional? MP: Depinde din ce punct de vedere priveşti lucrurile. Dacă studiezi aici şi îţi faci prieteni şi eşti cât de cât cunoscut, cred că ai şanse egale; dacă vii din România şi începi să cauţi şi trebuie să te acomodezi, e complicat. Copiii care sunt aici, cred eu, au mai multe şanse. AMM: Crezi în noroc? MP: Nu ştiu ce să spun. Poate există şi un pic de noroc, dar cred că şi omul şi-l poate face de multe ori, prin muncă, răbdare, sârguinţă, prin multe calităţi. E posibil. AMM: Ţi-a fost vreodată ruşine să spui că eşti româncă? MP: Nu, niciodată! AMM: Ai suferit atacuri xenofobe? MP: Personal, nu. Dar am auzit atacuri la adresa românilor, în general. Mai ales în autobuz. AMM: Ce ai simţit în acele momente? Consideri că erau îndreptăţite? MP: Ce să simţi?! Te faci mic. Poate că uneori aveau dreptate, dar cred că de multe ori suntem şi discriminaţi, se generalizează foarte mult din cauza unor elemente care nu ar trebui să fie pe aici. Dar majoritatea românilor din Spania suntem persoane oneste, ne vedem de treaba noastră şi nu facem rău nimănui.


Rubrica permanentă

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (VII)

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

De când mă învârt prin lumea „experţilor” în diverse proiecte din fonduri structurale, am în fiecare zi ocazia să aud o limbă românească în care se fac, în mod abuziv şi iremediabil, calcuri din engleză. Despre romgleză, limba engleziţilor şi englezitelor, am mai pomenit, dar niciodată nu va fi îndeajuns pentru a-i putea descrie amploarea şi puterea corozivă. Romgleza este maladia degenerativă a acestui început de veac, de care nu ştiu când şi cum am mai putea scăpa. Să o spu-

nem răspicat: spiritul limbii noastre este romanic, noul ne-a venit cu preponderenţă dinspre Franţa şi, dacă în economie, comerţ sau modă o putem lua în alte direcţii, alianţa lingvistică a familiei romanice nu ar fi trebuit niciodată trădată. „abilitate” În acest mediu pretenţios, ori de câte ori ar trebui să vorbim despre „capacităţi” în sens psihologic, auzim „abilităţi”, deşi, în româneşte, „abilitate” înseamnă: ABILITÁTE, abilităţi, s.f. (La sg.) Îndemânare, iscusinţă, pricepere, dibăcie. ♦ (La pl.) Deprinderi, obiceiuri, şmecherii, şiretlicuri. – Din fr. habilité, lat. habilitas, -atis. A se observa, mai ales la plural, de unde „capacităţile cognitive” nu trebuie să devină „abilităţi cognitive”, aşa cum vorbesc şi scriu contem-

poranii noştri. De remarcat că, deşi din 2009, această ediţie a DEX-ului nu a inclus şi sensului calchiat. Să lămurim: dacă un cuvânt a fost împrumutat dintr-o limbă, în cazul nostru franceza, nu este firesc ca noi să-i lărgim semantismul adăugând un sens apărut în engleză când pentru acesta avem la îndemână cuvântul potrivit. „aplica” De când au apărut proiectele europene, noi nu „depunem” candidaturi, dosare sau cereri, ci „aplicăm” pe diverse axe. „Aplica” înseamnă, după DEX (1998): APLICÁ, aplíc, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuinţa, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. ◊ Loc. vb. A

aplica (cuiva) o corecţie = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare. La fel de invaziv, „depunerea” a fost înlocuită cu romglezul „aplicaţie”. Un tânăr coleg îmi spunea zilele trecute că tocmai a terminat de scris „aplicaţia”, adică „proiectul”. Este adevărat că în engleză găsim pentru verbul „apply” „to make an application or request; ask: to apply for a job; to apply for a raise”, dar în limba noastră nu ar trebui acceptat. „aprecia” Un amic este de mai multă vreme fascinat de felul în care anglofonii sunt recunoscători cuiva pentru un anume serviciu. Astfel, în loc să spună: „Ţi-aş fi foarte recunoscător dacă ai termina lucrarea până săptămâna viitoare”,

Nichita Stănescu Puşa Roth - Bucureşti (continuare din numărul ­anteritor)

„Argotice (Bucureşti, Editura Românul, 1992) adaugă o imagine nouă la ceea ce critica şi cititorul considerau că ştiu despre poezia lui Nichita Stănescu. El nu e deloc un începător în aceste versuri de tinereţe (dar cât de tânăr e un poet la 22 de ani?), în sensul că ar aproxima o poetică mai târziu etalată şi consolidată. Se întâmplă – ca să vorbim în limba nichitastănesciană – mai multe întâmplări ciudate în acest caiet din 1955, în plină epocă proletcultistă. Nichita Stănescu este original în cadrul unei poetici care, de fapt, nu-i aparţine. Aceste «cântece la drumul mare», mici balade păstoase, scot la iveală pitorescul substanţei lăutăreşti, un material argotic în genul Cânticelor ţigăneşti (1941) ale lui Miron Radu Paraschivescu, nereeditate şi probabil necunoscute în acei ani. Dar e ceva în plus în seva colorată, plină de fantezie lingvistică a acestor poezii: o anumită violenţă a imaginilor (mă refer la capacitatea lor de a şoca), apoi cultivarea paradoxului şi curajul expresiei «tari» («poezie, târâtură de cuvinte», scrie Nichita Hristea Stănescu într-un loc), epitetul neaşteptat

şi predispoziţia ludică pe care le vom întâlni din belşug în opera de maturitate, e adevărat în alte veşminte lirice. Aceasta ar fi o primă ipostază, în care copilăria într-un Ploieşti pitoresc, cu mahala balcanică şi limbă ascuţită, unică în felul ei, va fi lăsat destule urme. Sunt câteva texte admirabile nu numai pentru savoarea argotică: În cârciuma lui Malastropu, Strada Berzelor, În Tei, De la vrăjitoare, Cântec de lehamite, Cântec vechi de lună nouă, Sile cel vechi, Lui Tudor Arghezi, Mutu. Iată un Cântec de lume: «Toată frunza-mi zice lotru / c-am furat un ram din codru… / Câmpu-i nins şi tot mi-aş duce / dorurile-n el, năuce, / dară nopţile-nstelate / i le ţine lui pe toate. // Tot aş sta şi tot mi-i modru. // Înserarea-mi zice lotru, / seară confundată-n moină, / c-am furat din ea o doină / ce-am cântat-o în neştire… // Numai mândra-mi zice mire… / … dar la capul dragei mele, / plop îşi urcă frunza-n stele / vântul de-l îngână-n ramuri, / plopul alb cu noaptea-n ramuri.» A doua ipostază este sinonimă cu acea emoţie greu de descris (şi chiar de descifrat) în limbaj critic, specifică elementului ludic din poezia lui Nichita Stănescu. E un joc paradoxal, un joc cu lucrurile grave, cu semnificaţia metafizică a acestora, comunicarea rarisimă din clipa de transparenţă totală. Aici doar presimţit, prevestit în

câteva poezii, unele mimând ingenuitatea, altele încărcate de o tandreţe amară, ca acest Cântec de toamnă în care apare versul, deloc surprinzător prin prisma liricii nichitastănesciene: «Măi cuţule, eu sînt Stănescu Hristea, poetul îngerilor». Edict anunţă viziunea cristalizată odată cu volumul din 1964, O viziune a sentimentelor: «Pot să fiu uitat, pentru că / nu ţin la braţe, pot să-mi lipsească. / Pot fi părăsit, pentru că / nu-mi iubesc picioarele, pot merge / şi cu aerul. / Pot fi lăsat singur, pentru că / sângele meu se varsă în mare / oricum. E loc. Toate coastele s-au ridicat / ca nişte bariere. / E lumină destulă. Privirile mele / nu văd decât o singură mască. / Dar ea nu există încă, aşa că e loc, e loc, este.» Necunoscut, marele poet de mai târziu exista încă din 1955.” Revenind la biografia poetului, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară” cu trei poezii, în luna martie 1957. Pentru scurt timp (1957–1958) este corector şi apoi redactor la secţia de poezie a revistei „­Gazeta literară”, condusă la acea vreme de Zaharia Stancu. La sfârşitul anului 1960 debutează cu volumul Sensul iubirii. Sensul iubirii este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu, publicat în E.S.P.L.A., în colecţia „­Luceafărul”. Sensul iubirii este

volumul de debut editorial al poetului, debutul absolut producându-se în revistele „­Tribuna”, nr. 6, din 17 martie 1957, şi în „Gazeta literară”, nr. 12, din 21 martie 1957, aşa cum am mai spus, de altfel. Conform unui interviu difuzat la Televiziunea Română, ­Nichita Stănescu a afirmat următoarele despre volumul său de debut: „Sensul iubirii a fost cartea cea mai minunată din viaţa mea. În primul rând, pentru că ea a apărut foarte târziu. A fost un debut târziu. În al doilea rând, pentru că nu a fost un debut adevărat. În clipa în care ea mi-a apărut, era mult mai puţin talentată decât îmi imaginam eu că sunt. Şi era mult mai puţin adevărată decât puteam eu să o fac. Dar, în fine, a fost un act de crispare. Orice debut este întrucâtva şi un act de crispare. Eh ... Sensul iubirii este ca şi primul sărut, într-un fel... absolut stângaci şi fără consecinţe.” În articolul Poezie şi joc („T­ribuna”, nr. 19/1972), Ion Pop analizează forţa discursului liric al poetului, deşi acesta se află simbolic sub semnul jocului. „Era evidentă, încă din prima carte a lui Nichita Stănescu, tendinţa sa de a aşeza discursul liric sub semnul jocului. În peisajul literar al sfârşitului celui de al şaselea deceniu, dominat de gravitatea, reală sau mimată a «scrisului» existenţial, autorul

NOIEMBRIE 2012

11

preferă adresarea: „Aş aprecia foarte mult dacă ai termina lucrarea până săptămâna viitoare”. Consultând dicţionarul, observăm că DEX-ul nu lasă loc echivocului: APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina preţul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A preţui pe cineva sau ceva (pentru calităţile sale); a apreţui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier. Cu toate acestea, prietenul meu nu se poate debarasa de meteahnă nici la restaurant: „Aş aprecia dacă aperitivele ar veni mai repede”, i-a spus el chelnerului care, ca şi noi, nu are nevoie de „apreciere”, ci de „recunoştinţă”. În ceea ce mă priveşte, i-aş rămâne sincer îndatorat dacă amicul meu ar uita, măcar pentru o bună bucată de vreme, acest verb preluat din romgleză. Cred

că mulţi dintre noi l-ar aprecia pentru asta. „audienţă” De foarte multe ori am auzit pe jurnalişti spunând că după discursul unei anumite persoane însemnate „audienţa s-a sculat în picioare”. Este vorba de cei care l-au ascultat vorbind, adică de „public”. În limba română, „audienţă” are aceste sensuri: AUDIÉNŢĂ, audienţe, s. f. 1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deţine o funcţie de răspundere. 2. Acceptare (entuziastă) a ceva. ◊ Expr. A avea audienţă la... = a trezi interesul sau a avea influenţă asupra unui public numeros. [Pr.: a-u-di-en-] – Din fr. audience, lat. audientia. Desigur, spunem „a avea audienţă la public”, dar asta nu însemnă că „publicul” este totuna cu „audienţa”. Şi în acest caz, tot anglofonii sunt de vină, pentru că „audience” înseamnă: „the spectators or listeners assembled at a performance, for example, or attracted by a radio or television program.” În poceala limbii nu e însă nimic de aplaudat!

Sensului iubirii schiţa proiectul unui spaţiu ce promitea o nouă situare a subiectului liric faţă de univers. Nichita Stănescu se înscrie firesc în evoluţia literaturii, preluând şi asimilând sugestii ale înaintaşilor, dar mai ales, dezvoltându-le într-o viziune particulară, inconfundabilă.” Nichita Stănescu face prima sa călătorie peste hotare, în ­Cehoslovacia, în anul 1963, iar în 1964, chiar la începutul anului, apare volumul O viziune a sentimentelor, un volum pentru care poetul primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaşte pe poeta Gabriela Melinescu, şi în tensiunea relaţiei lor Nichita creează cele mai explozive poeme ale sale. În 1965, în martie, apare volumul de poezii Dreptul la timp, iar anul următor publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Deşi iniţial, Elegia a noua, a oului a fost scoasă de editură din sumar, fiind înlocuită cu poemul Omul-fantă, ulterior poezia va fi reintrodusă în antologia de autor Alfa. Cartea a şocat lumea literară românească, în jurul ei dându-se o adevărată „bătălie a modernităţii”. După apariţia volumului ­Nichita Stănescu afirma întrun interviu la TVR că 11 elegii „este debutul meu. Debutul meu este, evident, într-o criză de timp, a fost într-o criză de timp… Debutul s-a produs întro criză de timp interior, dar întro maximă contemplare exterioară. 11 elegii, cel puţin pentru mine, sunt dovada începutului poeziei mele. ” În 1967 îi apar trei volume: Roşu vertical, antologia Alfa şi

Oul şi sfera. Volumul Oul şi sfera ilustrează condiţia elegiacă a omului în ciclul iniţial Andru plângând, Andru fiind denumirea generică dată Omului (în lb. gr. andros = bărbat), iar cântecul de iubire devine aici plâns existenţial. Anul 1969 este marcat de apariţia volumului Necuvintele, care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor. Referindu-se la acest volum, Cristian Moraru, eseist, critic şi teoretician literar consideră poezia lui Nichita Stănescu o sumă de cercuri, de lumi poetice care se recompun aproape matematic : „Poetica stănesciană se mişcă astfel într-un cerc închis, al «eternei reîntoarceri». De aceea, de la Necuvintele înainte ea va acţiona din ce în ce mai pronunţat, sub influenţa experienţei «în cerc» a semnului, a limbajului în genere, ca revenire la legile lui deja cunoscute. Dar cercul ei, cum spuneam, este un cerc ce se închide, mecanismele sale vor acţiona de acum înainte în gol, rescriind obsedant poezia de până atunci, afectată mai mult sau mai puţin «pe faţă» de impasul descris în Necuvintele..” (continuare în numărul viitor)


12

Interviu

NOIEMBRIE 2012

Dacă foştii studenţi străini care au absolvit diverse facultăţi în România în perioada comunistă, s-ar reuni într-un anume loc, ar forma populaţia unei ţări, a unei „Românii necunoscute” de noi. Acest număr impresionant de străini nu ar fi trebuit neglijat după 1989 pentru că întorşi în ţările lor de provienienţă, datorită funcţiilor pe care le ocupă, ar fi putut influienţa în bine imaginea României. Ziarişti, rectori de universităţi, miniştri sau parlamentari, oameni de afaceri, medici sau primari sunt oameni cu legături spirituale faţă de ţara unde au petrecut perioade importante din tinereţea lor sau şi-au schimbat viaţa, căsătorindu-se cu români. Din această “Românie necunoscută” face parte şi Alejandro Villalante. Kasandra Kalmann Năsăudean:

Ştiu că aveţi o relaţie specială cu România. O relaţie care dăinuie de aproape 50 de ani. Ar fi interesant de ştiut cum aţi ajuns într-o ţară comunistă şi care au fost motivele? Alejandro Villalante: Am ajuns în România în anul 1964 şi de atunci a început relaţia mea cu România care a devenit a doua ţară a mea. Spania şi România fac parte din sufletul meu iar în momentul de faţă am mai mulţi

prieteni români decât spanioli. Am trăit în România 14 ani. De la vârsta de 21 de ani la 35. Cea mai frumoasă perioadă a vieţii mele am petrecut-o în această ţară. La Santander, oraşul unde m-am născut, am urmat prima facultate care se numea la acea vreme Escuela Profesional de Comercio de Santander, Facultatea de Ştiinţe Economice de astăzi. Am urmat apoi, serviciul militar, după care am plecat la Paris să urmez Facultatea de Ştiinţe Economice. După un an de pregătire pentru limba franceză, am urmat cursurile primului an de facultate. În cel de-al doilea an, pentru studenţii cu cele mai bune medii s-au oferit patru burse de studii în alte ţări. Am fost printre beneficiarii uneia dintre cele patru burse. La început, am fost tentat să aleg ­Cehoslovacia dar m-am oprit până la urmă la România, o ţară din ­Europa de Est care la acea vreme era renumită pentru universităţile sale. Cu toate că era o ţară comunistă, iar familia şi prietenii mei erau scandalizaţi pentru alegerea făcută de mine, am insistat să plec în România. Aşa am ajuns unul dintre studenţii străini ai Facultăţii de Comerţ Exterior din Bucureşti. K.K.N.: Ce amintiri aveţi din perioada studenţiei, din anii petrecuţi în România? A.V.: Deşi era comunism, st ude nţ i i st ră i ni erau privilegiaţi, astfel că am beneficiat de loc la un cămin studenţesc din Bucureşti în care aveam condiţii destul de bune pentru acele vre-

muri şi loc la cantină. Eu am fost primul spaniol pe care majoritatea colegilor mei din facultate şi nu numai, l-au cunoscut în viaţa lor. Am foarte multe amintiri plăcute din acea perioadă. La Bucureşti mi-am petrecut cea mai frumoasă şi mai importantă parte a tinereţii mele. K.K.N.: Aveaţi prieteni? Cum era viaţa unui student străin într-o ţară comunistă? A.V.: Mircea Lucescu spre exemplu, a fost coleg de grupă cu mine şi unul dintre cei mai buni prieteni români ai mei. Primele cuvinte în spaniolă eu l-am învăţat pe Mircea. Un alt coleg de care îmi aduc bine aminte este şi Dan Voiculescu care era un tip mai rezervat dar un bun student. Aş mai aminti de fiul lui Emil Bodnăraş sau nepotul lui Chivu ­Stoica, oameni importanţi în acele timpuri şi mulţi alţii. Cu unii menţin şi astăzi o legătură, pe alţii nu i-am mai reîntâlnit niciodată fiind plecaţi departe de România. Am foarte multe amintiri din acea perioadă pentru că au fost cei mai frumoşi ani din viaţa mea. În afară de facultate, am cunoscut mulţi români din Bucureşti, oameni cu care am rămas prieten şi astăzi. Aş aminti pe regretatul Dan Spătaru sau Dumitru Furdui, Ion ­Dichiseanu, cel care a fost într-o relaţie de mare dragoste cu Sarita Montiel, cunoscuta actriţă spaniolă. Cât a rămas Sara în România, timp de treipatru luni, eu am fost cu ei peste tot. Apoi, bunul meu prieten Alexandru Arşinel cu care m-am întâlnit la Madrid

anul trecut la un spectacol şi mulţi de care nu-mi mai aduc aminte acum. Noi, studenţi străini fiind, eram puţini şi ne cunoştea toată lumea din campusul universitar. Şi de buni şi de nebuni. Eram tineri şi ne plăcea să mergem la Casa Armatei la baluri, la un restaurant bun precum Lido sau Athénée Palace. Să ne distrăm. Eram tineri şi atât de frumoşi sufleteşte... În timpul interviului, i-am ascultat fascinată povestea cu mult interes şi i-am privit de multe ori ochii luminoşi care din când în când se umezeau... Îşi amintea cu mult drag despre Bulevardul Magheru cu magazinele lui luxoase, cinematografele unul lângă altul, parcurile Cişmigiu, Libertăţii, Herăstrău, cu verdeaţa luxuriantă specifică şi flori, Opera Română, Arcul de ­Triumf, Piaţa Unirii, ­Snagovul. Toate i-au rămas în minte şi-n suflet lui ­Alejandro la fel de spectaculoase şi pentru fiecaren parte are ceva special. Primeşte zilnic zeci de mesaje de la bunii lui prieteni din România şi de la cei stabiliţi în diferite colţuri ale lumii. Uimitor pentru vârsta lui, Alejandro stăpâneşte computerul foarte bine. Este puntea lui de legătură cu prietenii din România şi de pe alte meridiane. Cunoaşte mulţi români stabiliţi şi în Spania cu care are o relaţie de strânsă amiciţie. De asemenea, participă la diverse evenimente organizate în comunitatea românească, fiind cunoscut de colectivul de la ICR sau Ambasada României la Madrid. Cetăţeni spanioli care au afaceri în România apelează cu multă încredere la Alejandro pentru a le da o mână de ajutor atunci când este posibil. K.K.N.: Am urmărit câteva reportaje realizate de televiziunile spaniole în comunităţile româneşti din Spania, din care reieşea faptul că românii nu mai sunt apreciaţi ca în trecut. Care-i părerea dumneavoastră în acest sens? A.V.: În general, românii sunt foarte muncitori şi fac muncă de calitate, sunt serioşi şi cu credinţă. Îşi cresc copiii frumos şi au grijă de familiile lor rămase

în ţară, dar cum bine ştim cu toţii, există şi un număr de români care fac rele în ­Spania şi din pricina acestora, suferă toată lumea. E normal ca spaniolii să reacţioneze negativ la modul lor de comportament. Eu cunosc o mulţime de români care trăiesc în comunitatea Madrid. Sunt serioşi şi îşi văd de treburile lor. Spaniolii reacţionează şi în funcţie de evenimente. Spre exemplu, când a fost găsit decedat copilul ­Gabriel Vidraşcu, toată lumea a fost afectată şi oamenii erau supăraţi şi impresionaţi de tragedie ca şi cum ar fi fost unul dintre copiii lor, un copil spaniol. Apoi mai este un aspect. Faptul că mass-media românească publică numai ştiri cu hoţii, prostituţie efectuate de către români iar este un aspect care influenţează negativ spaniolii. Adevărat, sunt unii care fac astfel de nenorociri, dar dacă voi publicaţi tot timpul numai despre astfel de cazuri şi nu promovaţi oamenii care trebuie să fie cunoscuţi de către noi, oameni cu caracter şi educaţie, nu este bine. Nu numai eu, există foarte mulţi spanioli care sunt prieteni cu români. Peste tot în Spania. Şi cunosc faptul că majoritatea românilor sunt de foarte bună calitate. K.K.N.: Ce credeţi că trebuie să facă românii din Spania pentru ca imaginea lor să devină din nou pozitivă, iar părerea şi comportamentul spaniolilor faţă de aceştia să se schimbe în bine? A.V.: Trebuie şi voi să învăţaţi să vă respectaţi istoria, trebuie să învăţaţi să fiţi de încredere şi să vă respectaţi între voi şi când spuneţi un cuvânt, să fie lege. La spanioli nu le place să fie minţiţi şi înşelaţi. De

nimeni. Ei oferă tuturor multă înţelegere, încredere şi prietenie dar când toate acestea sunt călcate în picioare, spaniolul schimbă foaia şi părerea lui bună despre român se schimbă pentru totdeauna. Sunt destui români aici care lucrează în tot felul de domenii care fac onoare României. Pe aceştia trebuie ca voi să-i faceţi cunoscuţi, să ştie şi spaniolii că mai sunt şi români de bună credinţă, nu numai hoţi şi escroci cum spune presa. Eu cred că din acel milion de români care sunt în Spania poate 1-2% nu sunt cum trebuie şi crează probleme, restul de români au venit aici să muncească, să strângă un ban, să-şi facă o viaţa mai frumoasă şi îşi văd de treburile lor. Mai cunosc mulţi tineri români foarte bine pregătiţi, cu facultate, serioşi, care au venit aici să muncească. Nu în meseria lor, că nu găsesc, dar fac diferite munci. Eu îi admir şi tare îmi este necaz că nu pot să îi ajut decât poate cu un sfat şi o vorbă de bine. Îmi este milă de ei dar nu am ce să fac. În aceste momente ne confruntăm cu foarte multe probleme de muncă şi în Spania, ştiţi şi voi.


Interviu

K.K.N.: Cunoaşteţi care este situaţia României în momentul de faţă? Care este părerea dumneavoastră în acest sens? A.V.: Eu am ajuns în România de foarte multe ori. Cum am spus, am mulţi prieteni acolo. Prima dată după ce a căzut Ceauşescu am fost în România prin 1998 şi am fost şocat să văd că nu s-a schimbat nimic cu adevărat din perioada când eu eram la Bucureşti student în anii ‘60 - ‘70 şi am făcut comparaţie

auzit aşa ceva. Mi se pare o situaţie foarte gravă şi mă întreb de ce autorităţile nu iau măsuri în acest sens ca să elimine astfel de practici. La noi nu există aşa ceva. Eu am suferit două operaţii grele. Una la cap şi alta la inimă. Condiţiile sunt cele pe care le ştiţi şi voi. Spitalul arată ca un hotel de cea mai mare clasă, nu miroase a spital ca la voi, iar serviciile sunt impresionante. Eu nu am plătit la nimeni nici măcar un cent. Totul a fost gratuit iar medicii şi personalul medical mi-au oferit

În bine. Este ruşinos că la anul 2012 în România există aşa un mare dezastru peste tot. La anii când eu studiam la Bucureşti, industria era foarte puternică, agricultura, toate domeniile. Educaţia era foare bună şi recunoscută la nivel mondial. Din facultate ieşeau oameni foarte bine pregătiţi în toate domeniile. Acum am citit undeva că anul acesta la bacalaureat a fost un adevărat dezastru. Şi toate acestea numai din vina politicienilor. E ruşinos ce se întâmplă acolo. UE a ajutat România cu bani mulţi ca să evolueze. Să se schimbe viaţa socială. Unde sunt banii? Ce au făcut cu ei? K.K.N.: Ce sfat le daţi românilor care sunt în Spania?

cu Spania care după intrarea în UE s-a dezvoltat extraordinar şi foarte rapid. Puteţi vedea şi voi schimbarea. Avem şosele şi autostrăzi pe tot cuprinsul ţării. Foarte moderne şi bine lucrate. Apoi transportul în comun este foarte bine pus la punct, sănătatea. A fost dureros pentru mine să văd că în România toate au rămas în stadiul în care erau la anii 1970 şi asta spune foarte multe despre clasa politică, nu trebuie să spună nimeni nimic. Se observă cu ochiul liber. Chiar am vorbit zilele trecute cu un prieten care a avut o problemă medicală şi spunea că a trebuit să dea bani la toată lumea ca să i se ofere asistenţă şi atenţie. De la infirmieră, asistentă, până la medicul şef. Fiecare avea un preţ. Vă spun că m-a apucat o mare revoltă când am

atenţia pe care o oferă la toată lumea. Aici nu se fac diferenţe. Toţi suntem trataţi la fel. Spanioli, imigranţi, nu contează. Mai sunt şi excepţii dar foarte rare şi acestea din acelaşi motiv despre care îţi spuneam mai devreme. În România trebuie să se schimbe cu adevărat tot şi toate. De la mentalitate şi obiceiul acesta inuman de a se da peste tot bani, până la construirea şoselelor şi a mijloacelor de transport. De la o schimbare la 360 de grade în sănătate până la o alta în educaţie. Eu sunt în contact cu foarte mulţi români. În România foştii mei colegi sunt în tot felul de funcţii înalte sau beneficiază de o situaţie materială bună că nu ştiu real cu ce se confruntă oamenii de rând. Oricum, totul depinde de clasa voastră politică. Ei pot schimba totul în România.

A.V.: Nu ştiu dacă le pot da sfaturi pentru că nu am fost un sfânt, dar chiar dacă şi Spania se confruntă în momentul de faţă cu foarte multe probleme economice, viaţa socială a românilor de aici este diferită de cea din România. Dacă nu ar fi aşa, toţi s-ar întoarce acasă. Aş îndrăzni să spun că trebuie să aibă răbdare şi încredere. Oricum, S ­ pania le oferă o viaţă socială mult mai bună decât cea cu care se confruntă românii din România. Cei care au de muncă, să rămână la fel de serioşi şi să aibă grijă de familiile lor şi să-i ţină aproape pentru că familia este cea mai importantă. Românii muncitori şi de bună credinţă au învăţat foarte multe în Spania şi sunt sigur că atunci când va sosi momentul să se întoarcă în ţara lor natală, cu experienţa acumulată în diverse domenii în Spania, vor putea pune în practică tot ce au învăţat aici şi vor avea numai de câştigat. K.K.N.: Ce proiecte de viitor aveţi legate de România? A.V.: Ultima vizită pe care am făcut-o în România a fost în 2010 când am aniversat un număr important de ani de la absolvirea Facultăţii de Comerţ Exterior din Bucureşti. A fost o întâlnire extrem de emoţionantă şi foarte bine organizată de foştii mei colegi. Am petrecut împreună, am râs, am plâns şi am depănat

amintiri de neuitat din timpul studenţiei, ani care nu se pot uita niciodată. Am cântat împreună Du-mă acasă, măi tramvai! şi multe alte cântece de aur din vremurile tinereţii noastre. În legătură cu eventuale proiecte de viitor legate de România... (Râde, ş trengăreş te. . . ) Mărturisesc faptul că am un proiect. Unul foarte important pe care doresc să-l pun în aplicare în această toamnă sau cel târziu în primăvara următoare. I-am spus soţiei mele că-mi doresc să fac o ultimă vizită în România. Dar singur de data aceasta. Să vizitez toate locurile care mi-au marcat tinereţea, din Bucureşti şi de pe Valea Prahovei, să mă întâlnesc cu prietenii mei la o porţie de sărmăluţe în foi de viţă cu smântână şi o ciorbiţă de burtă, la nişte mici şi-o halbă de bere. Să depănăm amintiri şi să ne luăm rămas bun unii de la alţii. Să ne rugăm la Dumnezeu să ne primească când ne-o veni vremea de ducă, aproape de EL unde să ne fie tot aşa de bine ca în anii studenţiei petrecuţi la Bucureşti... Voi face o ultimă vizită, una de rămas bun! Sunt la o anume vârstă şi nu îmi mai pot permite toate pe care mi le doresc. Aşa că, mă pregătesc pentru ultima vizită în România, să-mi iau rămas bun de la toate amintirile, de la toţi prietenii mei care miau bucurat viaţa şi tinereţea. Va fi un ultim omagiu adus ţării care m-a adoptat pentru 14 ani şi unde am petrecut cei mai frumoşi ani din viaţa mea.

NOIEMBRIE 2012

13

Alejandro Villalante... Un spaniol la vârsta a treia, cu dor de România şi cu sufletul legat pentru totdeauna de această ţară care nu-i a lui. O ţară care l-a adoptat pentru o vreme şi care pentru el a rămas cea de-a doua patrie de care încă se simte atât de legat. Miam privit de foarte multe ori înterlocutorul în timpul interviului şi mă gândeam câtă diferenţă există între sentimentele reale de dragoste şi respect pentru România ale lui Alejandro şi nepăsarea celor care au condus ţara şi au prăduit-o fără milă, bătându-şi joc de poporul român pe care l-au adus în pragul sărăciei şi al disperării. M-am întrebat câtă istorie despre România a învăţat ­A lejandro în acel

treb câţi dintre absolvenţii de liceu din România ai anului 2012 ştiu cine a fost Eminescu sau Cioran?) Povesteşte cu multă nostalgie despre Trasfăgărăşan şi Braşov, despre Breaza şi Comarnic. Nu a uitat nimic şi pe nimeni. Amintirile îi sunt mai vii ca niciodată. Şi nu mai are acei 20 şi... de ani. Dar mintea îi este clară şi sănătoasă iar sufletul tânăr şi cu mult dor de România. Şi nu e unul dintre românii stabiliţi în străinătate. Nici unul autentic de acasă. E spaniol. Un străin. Dar un străin supărat şi revoltat pentru

an pregătitor pentru limba română din 1964 pentru că ştie cu exactitate cine a fost Ştefan Cel Mare şi când a domnit, cine a fost Mihai ­E minescu sau Liviu ­R ebreanu. Îşi aduce aminte perfect anii în care s-au născut şi cele mai importante opere ale lor. (Mă în-

că din România sufletului său nu au mai rămas astăzi decât ruine şi dezamăgiri. Amintirile frumoase ale tinereţii sale însă, vor rămâne la fel până în ultima clipă... Un material realizat şi editat de Kasandra Kalmann Năsăudean


14

România

NOIEMBRIE 2012

DIICOT audiază, o sută de persoane într-un caz de fraude bancare estimate la 22 de milioane de euro, anchetatorii descinzând la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţilor acestora din Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi ­Giurgiu. Activitatea infracţională a fost sprijinită de către Aurel Şaramet, directorul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Cercel - Duca ­Alexandru Claudiu, directorul general adjunct al BRD, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului ­Economiei, Comerţului şi ­Mediului de Afaceri şi ­Diaconescu ­Florian Dragoş. Învinuiţii din dosar sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, in baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de Fostul lider al PPDD BistriţaNăsăud Octavian Seciu, audiat miercuri la DNA Cluj, după ce ar fi pretins 75.000 de euro de la un om de afaceri din Bistriţa pentru ca acesta să poată candida în numele PPDD la ­Camera Deputaţilor, a fost reţinut pentru luare de mită. Potrivit unor surse politice, Octavian Seciu, în calitate de lider interimar al PPDD Bistriţa-Năsăud, i-ar fi pretins 75.000 de euro omului de afaceri Lucian Adrian Ungur, fost candidat al PPDD pentru funcţia de primar al Bistriţei, dar exclus imediat după alegeri

Preţurile la carnea de porc ar putea creşte cu maximum 15% în preajma Sărbătorilor de iarnă, însă ce se va întâmpla cu exactitate este greu de estimat, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoşi. Preşedintele APCPR a explicat că, în prezent, preţurile la carnea de porc practicate în România nu diferă de cele din străinătate, însă la noi există o particularitate

achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, informează DIICOT. Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Cercel - Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedinte al unei unităţi bancare, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi ­Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului E­conomiei, Comerţului şi ­Mediului de Afaceri şi Diaconescu ­Florian Dragoş. “Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul ­Teritorial Bucureşti şi Biroul ­Teritorial Călăraşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti au procedat

la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. În acest sens, la data de 1 noiembrie 2012, procurorii DIICOT au efectuat un număr de 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor precum si la sediile unor societati comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi ­Giurgiu”, se arată într-un comunicat al Direcţiei. Potrivit sursei citate, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse - au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un

număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate. Valoarea totală a prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională este estimată la suma de 22 milioane de Euro. La sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de ­Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul ­Teritorial Bucureşti vor fi aduse 100 de persoane in vederea audierii, urmând ca după finalizarea audierilor sa fie dispuse masurile legale în cauză. Suportul tehnic şi informativ al operaţiunii a fost asigurat de către SRI.

din formaţiune, pentru ca acesta să fie reprimit în partid şi să poată candida pentru un post de deputat în Colegiul 1. Conform surselor citate, după ce PPDD Bistriţa-Năsăud a înregistrat candidaturile la BEJ, urma să aibă loc tranzacţia, iar Seciu să primească 75.000 de euro de la Lucian Adrian ­Ungur. Sursele citate afirmau că omul de afaceri ar fi dus doar 6.000 de euro marcaţi, iar în urma unui flagrant organizat de DNA, Seciu a fost ridicat şi dus la Cluj-Napoca pentru audieri, fiind acuzat de luare de mită. Octavian Seciu a fost numit lider interimar al PPDD Bistriţa-Năsăud la jumătatea

lunii octombrie. În 16 octombrie, PPDD Bistriţa-Năsăud a dat următorul comunicat: “Noul preşedinte al PPDD Bistriţa-Năsăud este Octavian Seciu, un tânăr ardelean capabil, cu mare experienţă în instituţii guvernamentale”, însă, în ciuda mandatului său scurt, el şi-a depus, marţi seară, candidatura pentru un fotoliu de deputat în Colegiul 4. Miercuri dimineaţă, însă, la sediul PPDD Bistriţa-Năsăud a sosit o adresă prin care conducerea centrală îl revocă pe Seciu din funcţia de lider interimar şi îl numeşte în aceeaşi poziţie pe Ştefan Todea, fost preşedinte interimar

al organizaţiei. Contactat telefonic, Ştefan Todea a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat, dar a confirmat că este iar preşedinte interimar al PPDD Bistriţa-Năsăud. Candidatura omului de afaceri Lucian Adrian Ungur pe listele PPDD a venit în contextul în care acesta, fost candidat al PPDD la Primăria Bistriţa, a fost exclus din formaţiune cu câteva minute înainte să depună jurământul ca să devină consilier municipal, el fiind şi primul pe listele de consilieri ale PPDD. Odată exclus, Ungur a fost obligat să cedeze locul de consilier unui supleant de pe listele PPDD.

se dereglează piaţa în mod direct. Nu avem cum să estimăm cât vor tăia ţăranii înainte de Crăciun. Asta este diferenţa majoră între noi şi ei, pentru că există încă pe atâţia porci. Nu ştim ce se întâmplă cu ei şi unde ajung’’, a spus Ioan Ladoşi. El a estimat că preţurile cu care se vor vinde aceşti porci vor fi mai mari decât cele practicate de producătorii de carne de porc. “Ca în fiecare an, preţurile la aceşti

porci pe care îi taie ţăranul s-ar putea să fie mai mari decât cu ce vindem noi la ora actuală. Deci, noi vindem cu circa 6 lei/kg în viu la poarta fermei, or, pe marginea drumului, dacă mergeţi şi vă uitaţi prin satele României, veţi vedea că au început să apară acele oferte cu ‘vând porc pregătit pentru Crăciun cu cereale bio’ şi aşa mai departe la preţuri mai mari, de 8-9 lei /kg”, a subliniat el. În altă ordine de idei, Ioan Ladoşi a adăugat că producătorii de carne de porc ar trebui să majoreze preţurile cu 10 - 15% pentru a-şi acoperi costurile şi să nu apeleze la credite.

care dereglează piaţa, mai exact faptul că înainte de Crăciun ţăranii încep să taie porcii din gospodăriile proprii pe care îi vând. ‘’Pot să vă spun că la ora actuală preţurile nu diferă de ce-i afară. Suntem pe linia preţurilor din afară şi aşa vom merge în continuare. Însă, noi, în România, avem o particularitate şi anume că în preajma Sărbătorilor de iarnă se mai taie câte trei milioane (de porci n.r) în fundul curţii şi atunci

Cei mai mari cinci datornici la bugetul de stat aveau, la finele lunii septembrie, datorii cumulate în valoare de peste 5,514 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Pe primul loc se situează Compania Naţională de Căi Ferate - CFR care avea, la finele lunii septembrie, datorii la bugetul de stat în valoare de 2,538 miliarde lei, din care 1,502 miliarde lei din dobânzi şi penalităţi, 894 milioane lei din taxa pe valoarea adăugată, 185 milioane lei din impozitul pe venit din salarii şi 2,3 milioane lei din alte impozite şi taxe. Pentru această companie s-au acordat înlesniri la plată. Locul doi este ocupat de Compania Naţională a Huilei care avea datorii restante în valoare de 1,844 miliarde lei, din care 1,326 miliarde lei din dobânzi şi penalităţi de orice fel, 314 milioane lei din TVA, 105 milioane lei din alte impozite şi taxe, 93 milioane lei din impozit pe venit din salarii şi 4,2 milioane lei din accize. Compania se află în administrare specială conform Legii 137/2002. Pe poziţia a treia se află Galaxy Tobacco cu o datorie de peste 539,6 milioane lei, din care 230,6 milioane lei din dobânzi şi penalităţi de orice fel, 223,4 milioane lei din accize, 64,6 milioane

lei din TVA, 16,4 milioane lei din alte impozite şi taxe şi 4,39 milioane lei din impozitul pe profit. Pentru această companie s-au acordat înlesniri la plată. Societatea Naţională de Transport de Marfă - CFR Marfă se situează pe poziţia a patra şi avea, la finele lunii septembrie datorii de 394,2 milioane lei, din care 207,5 milioane lei din TVA, 172,9 milioane lei din dobânzi şi penalităţi de orice fel, 9,1 milioane lei din alte impozite şi taxe, 2,7 milioane lei din impozitul pe profit şi 1,86 milioane lei din impozitul pe venit din salarii. Pentru această companie s-a început procedura de executare silită. European Food, locul cinci, avea la finele celui de-al treilea trimestru datorii la bugetul de stat în valoare de 197,08 milioane lei, din care 138,8 milioane lei din TVA, 55,3 milioane lei din dobânzi şi penalităţi de orice fel, 2,3 milioane lei din impozitul pe venit din salarii, iar restul din impozitul pe profit şi alte impozite şi taxe. Pentru această companie s-a început procedura de executare silită.


România

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative i-a acordat miercuri înalta distincţie de Doctor Honoris Causa preşedintelui ­Parlamentului European, ­Martin Schulz, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I. “Sunt 22 de ani de când România a trecut în sistemul democraţiei de după comunism. Sunt 22 de ani de când universitatea noastră se poate mândri cu activitatea pe care o are şi cu cei mai buni studenţi. Studenţii noştri au nevoie de modele de oameni. Azi galeria noastră de modele se îmbogăţeşte cu încă o persoană, domnul Martin Schulz”, a afirmat rectorul SNPA Remus Pricopi. “Avem onoarea azi de a participa la un moment important al SNSPA de a decerna domnului Martin Schulz titlul de Doctor Honoris Causa. Sărbătorim

un cetăţean european care şi-a dedicat viaţa unui efort comun şi anume constituirea unei Europe unite şi puternice. El a devenit unul dintre acei politiceni care acolo unde alţii văd ocazia unui conflict ei văd baza unei colaborări. Este un luptător paşnic pentru democraţie autentică”, se arată în Laudatio citită de decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Cristian Pârvulescu. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că a fost impresionată de modul în care Schulz a acţionat pentru drepturile omului şi pentru democraţie. “Am citit CV-ul şi am fost impresionată de modul în care s-a bătut pentru drepturile omului şi pentru democraţie. Sper ca în această calitate să revină în România pentru a face cunoştinţă şi cu celelalte comunităţi academie. Ne dorim să fim apreciaţi aşa cum

NOIEMBRIE 2012

15

suntem noi nici mai buni nici mai răi. Suntem preocupaţi de percepţia României. Vrem să vă asigurăm că România este o ţară în care democraţia a învins şi nu ne mai putem întoarce înapoi. Vrem ca România să fie tratată ca parte a UE. Vă mulţumesc pentru încrederea pe care ne-aţi acordato ca ţară membră a UE “, a spus ministrul Ecaterina Andronescu. Prezent la festivitate, europarlamentarul PSD Mircea Paşcu a spus că împreună cu Martin Schulz a participat la numeroase bătălii politice, unele dintre acestea încununate de succes în interesul României. Fostul preşedinte la României Emil Constantinescu a elogiat capacitatea de a apăra democraţia a preşedintelui PE şi a apreciat decizia SNSPA de a acorda titlul DHC. “Preşedintele PE este un lider politic cunoscut ca un

excepţional organizator şi ca un lider onest”, a spus ­Constantinescu. Preşedintele PE Martin Schulz a mulţumit celor prezenţi pentru cuvintele lor şi a spus că este un moment important care nu se întâmplă des în viaţa sa. “Vă mulţumesc pentru cuvintele dumneavoastră. Pentru mine este un moment important şi trebuie să recunosc că nu se întâmplă foarte des în viaţa mea să îmi caut cuvinte să mă gândesc la ceea ce spun, dar acesta este un moment în care trebuie să recunosc că sunt profund emoţionat. Promit că mă voi întoarce în România. Astăzi am devenit membru al acestei prestigioasei comunităţi academice a Universităţii Bucureşti. Acum, ca parte din comunitatea academică română, şi aceasta este o onoare excepţională pentru mine, şi permiteţi-mi să spun că acestea nu sunt

nişte formule standard de mulţumire şi de exprimare a recunoştinţei. Spun aceste cuvinte din adâncul inimii” a afirmat miercuri seara preşedintele ­Parlamentului European, Martin Schulz. Martin Schulz s-a născut în anul 1955, la Hehlrath, Germania. Cariera politică şi-a început-o la vârsta de 19 ani, odată cu aderarea la ­Partidul Social Democrat din ­Germania. La vârsta de 31 de ani a fost cel mai tânăr primar din ­R enania de Nord ­Westphalia, funcţie pe care a ocupat-o timp de 11 ani. Din anul 1994, este deputat în Parlamentul European.

Zece ani mai târziu a fost ales lider al celui de-al doilea grup politic ca mărime din ­Parlamentul European. În calitatea sa de lider al social-democraţilor din ­Parlamentul European a pledat pentru justiţie socială, crearea de locuri de muncă şi creştere economică, reformarea pieţelor financiare, combaterea schimbărilor climatice, instaurarea egalităţii şi crearea unei Europe mai puternice şi mai democratice. Martin Schulz a fost ales preşedinte al Parlamentului European la 17 ianuarie 2012, pentru un mandat de doi ani şi jumătate, se mai menţionează în comunicatul SNSPA.

eral al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ministrul Justiţiei a spus că a avut discuţii cu procurorii din Parchetul General, din DNA şi DIICOT, că i-a îndemnat să candideze pentru aceste funcţii, asigurându-i de transparenţa procedurii.

Întrebată despre calitatea de revoluţionar a lui Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, Mona Pivniceru a spus că dacă acesta avea un drept de la lege şi putea să-l valorifice şi l-a şi valorificat, “nu putem să-i facem un aspect negativ pentru că o lege ce a permis un drept a fost pusă în aplicare”.

De asemenea, întrebată cum l-a propus pe procurorul Ioan Irimie la şefia DNA, în condiţiile în care în 2005 a fost revocat dintr-o funcţie de şef al unei structuri teritoriale a Direcţiei din cauza managementului defectuos, Pivniceru

a răspuns: “Domnul Irimie a parcurs toate stadiile unui procuror de DNA şi are o viziune largă, inclusiv a activităţii teritoriale a acestei structuri, lucru pe care celălalt candidat care figura pe listă, Claudiu Dumitrescu, nu-l avea”.

mentari şi eurodeputaţi. Zgonea l-a informat pe Schulz că senatorii şi deputaţii români continuă strategia de reformă a sistemului judiciar şi urmăresc implementarea acesteia prin Mecanismul

de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie. “Domnul preşedinte Martin Schulz şi-a exprimat dorinţa să discute câteva teme de interes comun, stabilitatea instituţională, independenţa justiţiei şi, nu în ultimul rând, Cadrul ­F inanciar ­M ultianual”, a precizat preşedintele Camerei. “Vă informez că distinşii parlamentari din Parlamentul naţional continuă strategia de reformă a sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, sunt priorităţi majore ale tuturor grupurilor parlamentare şi, prin MCV, urmărim ca această strategie să fie implementată, aşa cum ne-am luat acest angajament”, i-a

spus Zgonea lui Schulz. De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că “este necesar să se asigure instrumentele financiare corespunzătoare” pentru a putea fi realizate “obiectivele ambiţioase din Strategia Europeană 2020”. El a arătat că Parlamentul României va lucra deschis şi substanţial cu PE pentru avansarea procesului de integrare europeană a României. “Vom lucra în mod deschis şi substanţial cu ­Parlamentul European pe aspectele de interes comun, de perspectivă interne, precum şi pentru avansarea procesului de integrare europeană, atât de mult apreciat de dumneavoastră”,

a afirmat Valeriu Zgonea. Totodată, Zgonea l-a asigurat pe Schulz de sprijinul ­L egislativului României pentru obiectivele mandatului acestuia în fruntea ­Parlamentului European. “Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijinul acordat României, pentru susţinerea dumneavoastră politică şi vă asigurăm de tot sprijinul nostru ca parlament naţional pentru îndeplinirea mandatului dumneavoastră ca preşedinte al PE”, a mai spus şeful Camerei Deputaţilor. La dezbaterea de la ­Parlament, presa a avut acces doar câteva minute la începutul discuţiilor.

Mona Pivniceru:

Ministrul Justiţiei, Mona ­P ivniceu, a declarat, joi, după anunţarea propunerilor pentru conducerile ­Parchetului ­General şi DNA, că a “chibzit” foarte bine alegerea celor doi candidaţi, precizând că opţiunile au fost extrem de restrânse, din cauza numărului mic de candidaţi. Întrebată dacă au existat

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi-a exprimat dorinţa să discute teme legate de independenţa justiţiei cu oficialii ­Legislativului României, a declarat preşedintele Camerei

“candidaţi exotici” şi de ce nu şi-au depus candidaturile mai mulţi procurori, inclusiv dintre cei cunoscuţi, cu experienţă foarte mare, Mona Pivniceru a răspuns: “Nu, la exotism nu am ajuns încă şi sper să nu ajungem”. În ce priveşte numărul mic de candidaţi pentru funcţiile de procuror gen-

Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Schulz a venit la Parlament, unde a participat la o dezbatere împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, vicepreşedintele Senatului Petru Filip, parla-


16

Opinii

NOIEMBRIE 2012

Guvernul, Parlamentul şi guvernatorul B.N.R. se prefac a nu înţelege că noi suntem cei care achităm opera jafului naţional comis de ei, inclusiv împrumuturile F.M.I.. În loc să-i protejeze pe români de abuzurile băncilor, au mare grijă să ajungă în incapacitate de plată şi să-i execute silit. Asta este strategia lor, iar ceea ce se li se întîmplă acum românilor este de toata jena. În cei patru ani de criză n-a existat nicio iniţiativă de protejare a cetăţeanului faţă de hienele bancare, faţă de cămătarii care au cumpărat creditele restanţierilor. Românii sunt storşi pe orice cale de tot felul de taxe şi comisioane, iar B.N.R şi A.N.P.C. favorizează cele 40 de bănci prezente în România, care au făcut şi fac profituri uriaşe pe spinarea clienţilor, pe care i-a atras cu publicitate agresivă şi înşelătoare. Tot mai mulţi români disperaţi ne scriu în redacţie, acuzînd sistemul bancar, asemuindul cu unul mafiot, căruia i s-a facilitat un cadru legal. Dar, „cine dracu’ vă credeţi voi?” a întrebat Nigel Farage în plenul Parlamentului European, adresându-se conducerii Uniunii Europene. Chiar aşa, cine se cred bancherii, recuperatorii şi guvernatorul? Pentru cei care nu ştiu sau nu-şi mai aduc aminte, prin anii 94 - 96 băncile practicau dobînzi şi de 270% la credite, dar despre acest lucru guvernatorul

care criza se cocea premeditat în cuptoarele Americii, astfel ca băncile lor şi alţi cămătari fără legitimaţii să poată confisca pe mai nimic bunurile oamenilor. Cum altfel s-ar mai fi putut îmbogăţi aşa de repede şi uşor? A lua cu japca este cea mai bună afacere. Ecuaţia este simplă, iar cei inteligenţi o rezolva uşor: în toată ingineria financiară numită credit sunt următoarele personaje: cămătarii „legali”, adică băncile, căpuşele sau firmele de recuperare, societăţile de asigurări, păgubitul (împrumutatul) şi, cu voia dumneavoastră, cel mai tare, guvernatorul. Odată ce împrumutatul nu-şi mai poate plăti datoriile, cămătarul îşi încasează banii de la societatea de asigurări (din acest motiv păgubitul mai plăteşte

ce fondurile propriu-zise erau doar pentru ei, whiskiul din cheltuielile de protocol nu mai mari de 2%, putea fi şi pentru noi... Poate că la degetul lui indicativ spre strada ­Grigore Mora unde, în lucrativa perioadă a tranziţiei fusese sediul ­Delegaţiei ­Comisiei ­Europene, eu nu mi-aş fi amintit tocmai acest amănunt, când el îmi cânta parafraza cu „Barosso – barosane...”, ci mi-aş fi putut aminti altele... De exemplu cum, în locul Doamnei Fogg cu proverbialul ei şofer, cam în perioada în care şi alt ambasador venise în unisex cu soţia, a fost acreditat un subtil diplomat grec, în timpul misiunii de câţiva ani a căruia, băncile greceşti au înfiinţat cel puţin treizeci de filiale la noi, germinând tocmai acele instituţii bancare care, după ce ne-au stors prin transferarea de fonduri, în ultimii ani ne-au accentuat criza molipsindu-ne-o cu falimentul lor. Iar, când pe scaunul ocupat de acesta (vedeţi, nu zic „sofa” ca la Înalta ­Poartă) a venit din nou un cetăţean al Marii Britanii, vântul de la pupa s-a întors spre celebra afacere cu fregatele luate de la fier vechi cu preţ ca de noi. Dar vremurile acelea scuzabile ca „tranziţie” au trecut, Înalta Poarta nu mai are beilic la noi,

nici noi nu mai avem capuchehaie la ei, ci am căpătat scaun stabil la masa rotundă a marilor decizii... Stabil în măsură, bine-nţeles, în care nu trag doi de el: Care să se aşeze şi care să rămână pe de margine!... Deci, de bine de rău, suntem la masa deciziilor, nu mai avem în cârcă un reprezentant european care, ocult, să reprezinte şi interesele ţării lui metropolitane faţă de bugetul nostru colonial, aşa că ne exprimăm liber opinia intrând direct în dezbatere... Numai că, spre a intra în dezbatere, trebuie să ceri cuvântul de la cel care prezidează. Şi, cum „prezidează”, ar putea rima cu „condiţionează”, iată că, întîmplător, cu totul întâmplător, aviaţia noastră strategică îşi reface viaţa ca într-o a doua căsătorie, cu aparatele rămase vădane de la armata portugheză. Armată în care, fără să ştiu ce grad a avut, bine-nţeles că şi-a satisfăcut stagiul militar Domnul Barosso, ca cetăţean loial al statului său... Stat căruia, după cum se vede, îi este şi acum la fel de loial. Din pricina aceasta, pesemne, cu dulcea amintire a melosului pur-sânge ţigănesc, răspunzând dorului meu, în visul de asnoapte Fănuş îmi cânta: „Măi Barosso, barosaneee, Nu te da dă milioanee,

Că eşti bişniţar ca noooiii Şi dai ţepi cu euroi! Că la noi procuratura Lui Băsescu ne ia gura; Iar la voi, la PePeEeee, Român doar Băsescu e! Păi:” Ce ne făceam noi ţiganii De venea americanii”, Ne-ntrebam şi noi ca proştii Că-i credeam pă ei de-ai noştri! Dar veniră-europenii Făcând caz că-s de milenii; Însă s-au mânjit la labă, Iar Euro nu-i de treabă! Că Euro avea rostu Ca să facă jocu nostru, Jocul micilor patroni Pă care i-aţi dus cu Roni. Dar pe voi vă-nteresa Să ne daţi nouă ţeapa: Să ne vindeţi second-handul Ca să vă păstraţi voi brandul! Si aşa măi Barossaneee, Ai vândut la avioaneee, Şi lui Ponta şi lui Băse, Doar Lisabonei să-i iese!... Măi Baroasse, barossaneee, Nu te da dă milioane, Că ne-ai vândut avioaneee, Da nu ne ţine dă foameee! Dragul de Fănuş!... Cred că, într-un asemenea vis, el îmi cânta ca să mă amuze, ajutându-mă să ies din coşmarul acestei realităţi europene. Corneliu Leu Scriitor român, dramaturg şi regizor de film

Afară cu băncile din ţară refuză să vorbească. Cu ce bani şi-au făcut, nu sedii, ci palate, băncile în toată ţara? Cu dobînzi ilegale, comisioane şi clauze abuzive, scrise cu litere aproape invizibile în contractele încheiate cu bieţii români. Guvernatorul tace şi emite reguli pentru băncile străine, cu împuternicire să facă orice fel de măgărie doresc la noi acasă. Băncile din ţările civilizate practică dobînzi de cîteva procente, iar comisioanele sunt aproape simbolice. La noi, hoţia băncilor din buzunarul cetăţeanului este susţinută tacit, de cine credeţi? De B.N.R.. Furtul este o infracţiune penală şi mi se pare normal şi legal ca cel care guvernează banii furaţi de la români să fie luat la întrebări, anchetat şi obligat să înapoieze pînă la ultimul cent banii poporului. Ţara noastră a avut parte din ‚90 încoace de un singur băiat versat la casa de bani, care s-a jucat cu visteria ţării şi cu bruma de bani a românilor. Cele 40 de bănci - nişte rechini prădători - prezente în România, au avut mînă liberă de la guvernator şi au momit oamenii cu tot felul de oferte gen „credit doar cu buletinul”, mergînd pe ideea să-l îndatoreze pe românul

necăjit, ca să aibă de unde culege pe termen lung. Conform declaraţiei sale de avere, zestrea sa este modestă, pentru că valuta e la purtător. În plus, nu a precizat băncile la care şi-a depus mărunţişul. În mod sigur băncile alea nu vor da faliment. Ce poate fi mai moral decît să manevrezi cum vrei visteria, să rîzi în nas poporului şi să fii apreciat şi decorat pentru asta? Un „lup paznic” la stînă! Este voinţa puterilor mondiale, că el, doar voia lor o face. Ar cam fi vremea să facă de paza la butucii de viţă de vie de pe moşie, decît să tragă sforile valutele, funcţie de împrejurări. Măgării, nu? Alexandra Popa, o jurnalistă aflată, probabil, sub aripa vreunei bănci încearcă să bage

spaima în români cu articol: „Pierzi casa pentru o restanţă de 600 lei! O restanţă la un credit, cît de mică, poate duce automat la executarea silită”. Să-ţi fie ruşine „fată-hăi”! Cămătăria bancară, căci despre asta vorbim, nu e sancţionată

Dorul de Fănuş sau ­Despre micimea înaltei porţi Un dor duios şi adânc de ­Fănuş mă macină din când în când, devenind chiar mai puternic decât dorul de tinereţile noastre, făcându-mă să-l doresc oricum, numai să-l simt alături: Fie-n momentele de sclipitoare genialitate când lamina ca nimeni altul aurul limbii române până la deplina lui valoare în carate, fie şi-n sentimental-glumeţele noastre relaxări de gen retro, adică din epoca anterioară manelelor cu mult metisaj de neamuri proaste, când el îşi permitea doar refrenul pursânge ţigănesc: „Ce ne facem noi ţiganii, Dacă vine americanii?!”... Şi iată că el răspunde dorului acestuia şi-mi revine dinainte din când în când parafrazându-se pe sine însuşi. În acest mod, mai zilele trecute, când cu şedinţa CSAT pe care unii au părăsit-o iar alţii au îmbogăţit-o cu avioanele secondhand de la portughezi, m-am trezit cu el cântându-mi pe aceeaşi melodie nici mai mult nici mai puţin decât: „Măi Barosso, barosaneee, Nu te da dă milioaneee!”...

de statul de drept, iar bancherii fac tot ceea ce le „poftesc” buzunarele, plătind bine pe unii ziarişti care îşi ameninţă public conaţionalii. De ce acum bate vîntul prin cele mai multe dintre bănci din România? Pentru că băncile-cămătare au avut grijă să rămână fără clienţi prin raportări aberante la Biroul de Credite şi prin aceste executări abuzive, la limita legalităţii. N-am văzut un ziarist de bună credinţă, care să scrie despre modul în care băncile „ţepuiesc” clienţii. Şi că ar fi timpul să iasă afară din România. Nu. N-are voie să spună adevărul. I se pune pumnul în gură, îşi poate pierde slujba, e catalogat drept extremist, dacă se revoltă împotriva birurilor, a jafului şi nedreptăţilor. În România, toţi bancherii venetici, toţi cămătarii fură, înşeală şi mint şi iau cu japca... Ne guvernează cei care, dacă la facultate tot au fost prezenţi la cursuri doar în condică, iar diplomele lor sunt cumpărate ca în piaţă, inventează legi şi ordonanţe potrivit lăcomiei şi egoismului lor. De la început mi s-a părut suspect faptul că toate băncile ofereau în 2005-2008, credite cu buletinul, de fapt ofereau bani virtuali. Era perioada în

pe lînga rată o dobîndă uriaşă şi o asigurare). Ca atare, cămătarul îşi recuperează pierderea şi normal ar fi ca hoţia financiară să se termine aici; dar, în acest moment pentru cîteva firimituri, cămătarul vinde creanţa căpuşelor care, în situaţia în care semnezi hârtiile trimise de ei, devin noii tăi creditori pe viaţă. De ce nu avem legea falimentului personal, ci doar al companiilor şi societăţilor comerciale? Guvernatorul ştie!, de aceea a recapitalizat băncile, deşi de folos ar fi românilor falimentul acestor instituţii parazitare, care practică ilegal cămătăria după sistemul mafiot. Băncile fac bani din tastatură. Lumea trebuie să priceapă, banii nu prea mai au formă fizică. Sunt doar o convenţie bazată pe profit, care se întemeiază pe un click de mouse, pentru că banii sunt virtuali de ceva timp. *** Maria Diana Popescu, ­Agero/Stuttgart - Germania

Da, îmi cânta, şi se amuza şimi arăta cu degetul spre strada Grigore Mora din vecinătatea casei lui, unde ne-am nimerit la o recepţie a Doamnei ­Karen Fogg, cred că prima ambasadoare (şefă a ­Delegaţiei, cum se numea), a Comisiei ­Europene la Bucureşti. Se cinstea printre altele, dacă-mi aduc bine aminte, o finanţare europeană pentru ridicarea culturii poporului român, pe banii aceştia o echipă de la BBC venind să-i înveţe pe dramaturgii şi regizorii români cum se realizează „SoapOpera” – un fel de manea altoită pe ceea ce este mai vulgar în telenovele. Experiment care, de fapt a şi eşuat ne având, din fericire, succes la Teatrul Naţional Radiofonic ai cărui ascultători români fuseseră cât de cât obişnuiţi cu integrala S ­ hakespeare. Cum eu făcusem cândva o specializare la BBC, antamând apoi şi unele coproducţii, aveam ceva cunoştinţe printre celebrii realizatori de acolo, despre care am încercat să discut cu membrii echipei venite să „implementeze” ge-

neroasa finaţare europeană. Dar aceştia nu-i cunoşteau pe amicii mei de mare profesie, nu lucraseră cu ei, nu-i văzuseră pentru că, în afară de faptul că erau cam tinerei – adică aşa, ca nişte verişori, rude mai sărace ai Doamnei ­Ambasador – nici nu lucrau direct la BBC, ci erau „o firmă parteneră” care doar oferea BBC-ului produse din acestea de Soap-Opera. Cum ar fi la noi o firmă căpuşă de la Oltchim. Ne-am lămurit atunci că era vorba de o afacere de familie şi - cu toate că finanţarea europeană acordată cu generozitate nouă, românilor, ca s-o încaseze conaţionalii ambasadoarei al cărei Fanar se putea numi Soho; adică cei care se prezentau cam ilicit „echipa BBC” - avea multe zerouri, mi-am dat seama împreună cu Fane că nu pupăm noi nimic şi neam retras într-un colţ unde - comanda lui englezească la barman: „double-doubledouble” - puteam benficia de whiski fără conversaţia „colegilor” englezi. Pentru că, mi-a spus Fănuş înţelept: În vreme


Avocatul răspunde GHID JURIDIC PRACTIC

PENTRU CETĂŢEANUL ROMÂN REZIDENT ÎN SPANIA

Marius Vili Sârbu - Avocat/­Spania

DIVORŢUL ÎN SPANIA

MĂSURI SPECIALE - PENSIA ALIMENTARĂ În numere trecute am stabilit procedura exactă pe care trebuie să o urmeze cetăţenii români de a divorţa în Spania şi am prezentat şi modalitatea de circulaţie a minorilor în spaţiul Uniunii ­Europene în cazul în care părinţii sunt divorţaţi. Revenim în acest număr cu o temă deosebit de interesantă - pensia alimentară: cum se stabileşte, ce cuantum are în general în Spania, până la ce vârstă se acordă, ce sunt cheltuielile extraordinare ale unui minor. În momentul în care se introduce acţiunea de divorţ, plângerea trebuie să fie însoţită obligatoriu de o propunere în ceea ce priveşte stabilirea unei pensii alimentare în favoarea minorului. Deşi în numeroase consultaţii am întâlnit expresia “nu vreau să-mi plătească nimic pentru copil, numai să mă lase în pace”, pensia alimentară este o cerinţă esenţială pentru ca cererea de divorţ să fie viabilă şi să poată fi acceptată de către instanţe, cu aprobarea Procurorului (Ministerio Fiscal) care, aşa cum am văzut în articolele anterioare, veghează la respectarea intereselor minorului. De regulă, în momentul solicitării acesteia, se ţine cont expres de numărul de minori, situaţia de muncă a părintelui care achită această pensie lunară, precum şi de necesităţile acestor minori. De foarte multe ori, calcularea acesteia este foarte dificilă, deşi, cu caracter orientativ circulă un tabel

privind cuantumul minim al acesteia. Situaţia economică a Spaniei în ultimii doi ani s-a schimbat de o manieră dramatică, având în acest moment situaţii economice dificile care afectează atât românii cât şi spaniolii, iar la ora de solicitare a unei pensii alimentare trebuie avută în vedere situaţia reală a veniturilor celui care plăteşte pensia - indiferent că este tatăl sau mama minorilor. Stabilirea exactă a unei pensii alimentare lunare este dificilă pentru că lipseşte un cadru legal definit în acest sens. Apoi, să nu uităm, că în cazul divorţurilor unde întâlnim mai mulţi minori, pensia alimentară nu trebuie să fie neapărat egală pentru fiecare dintre ei, putându-se stabili sume separate, în funcţie de vârstă şi necesităţi. În cazul în care în acest aspect nu există un acord, este Judecătorul cel care stabileşte cuantumul pentru fiecare în parte în funcţie de: • Numărul de minori; • Veniturile fiecărui părinte şi situaţia economică la data pronunţării divorţului; • Necesităţile minorilor; • Circumstanţele în care se poate găsi fiecare minor în parte. După cum se observă, avem diferenţe între sentinţele din România şi Spania în materia de pensie alimentară, pentru că această măsură este stabilită de o formă clară şi care ţine cont în totalitate de necesităţile minorilor, pentru fiecare în parte. Una din condiţiile esenţiale în stabilirea pensiei alimentare sunt veniturile părinţilor. În mod special se va ţine cont de cele ale plătitorului. Şi aici facem referire la salarial lunar, venituri extra, încasări din chirii sau servicii. Astfel că, în cazul în care, pe viitor aceste circumstanţe se schimbă, printr-o cerere de modificări de pensie alimentară - „modificación de medidas” - se poate ridica sau diminua cuantumul lunar al pensiei alimentare, dar întodeauna prin intermediul unei sentinţe judecătoreşti.

Din experienţa avută la biroul nostru în cazurile de divorţ, în funcţie de circumstanţe, s-au stabilit pensii alimentare în cazului unui singur minor între 150 de euro şi 275 euro, şi începând cu 235 euro pensii pentru doi minori (divorţuri care cuprind inclusiv cetăţeni spanioli). În cazul în care nu se realizează venituri, minimul pensiei se stabileşte în funcţie de venitul minim pe economie (­Spania), care atinge suma apoximativa de 642 euro lunar. CE CUPRINDE “PENSIA ALIMENTARĂ” În momentul stabilirii acesteia, jurisprudenţa spaniolă, face referire la cheltuielile minorilor de cazare, haine, mâncare, şcolarizare, cărţi, activităţi extraşcolare etc. Obligaţia de a plăti, este până la vârsta majoratului, dar se prelungeşte automat în cazul în care copilul (major deja) studiază sau nu are suficientă putere economică de a se întreţine singur. În condiţiile economice actuale, aceste situaţii se prelungesc până la o vârstă inclusiv de 26 de ani. NOTA BIROULUI ŞI OPINIE SEPARATĂ! Considerăm că această practică de plată a unei pensii alimentare până la o vârstă atât de înaintată nu se pliază pe realităţile socio-economice şi deşi practica judiciară o susţine, biroul nostru a promovat în câteva cazuri, cu succes, întreruperea pensiei alimentare copiilor care, deşi nu aveau venituri suficiente şi locuiau în casa mamei lor, la o vârstă de 24 de ani (de ex.) nu-şi găsiseră un loc de muncă şi nici nu depuneau eforturi în a o face. Astfel, de exemplu, Juzgado de Familia de Madrid nas X, pronunţa în data de 15 aprilie 2012 o sentinţă favorabilă în acest sens, menţionând că “dreptul trebuie să răspundă cerinţelor sociale actuale şi să se plieze pe acestea”, eliminând dreptul la pensie alimentară a doi copii cu vârste de 24 şi 25 de ani, care nu aveau un loc de muncă şi nici o locuinţă proprie

(chirie sau proprietate), deşi în contra celor solicitate s-a invocat practica judiciară şi circumstanţele că aceştia nu au obţinut independenţa economică. Aşa cum reiese din cele spuse, practica judiciară spaniolă este foarte amplă şi ţine cont de fiecare circumstanţe personale în parte. CHELTUIELI EXTRAORDINARE Este un termen des întâlnit în cazurile de divorţ cu minori în ­Spania şi care lipseşte cu desăvârşire în România. Se ştie, că în afara cheltuielilor normale pe care le-am explicat mai sus, cheltuielile cu un minor, uneori, pot fi mai mari şi atunci judecătorul prevede acoperirea acestor “cheltuieli extraordinare” cu un procent de 50% de către părintele plătitor de pensie alimentară, restul fiind acoperit de către părintele care deţine custodia acestuia. Se consideră cheltuieli extraordinare sau “neprevazute” tot ce ţine de îngrijire medicală, stomatologie, controale ale vederii şi achiziţionarea de ochelari, precum şi activităţi extraşcolare cum ar fi cursurile de engleză, sportul sau muzica. Aceste cheltuieli duc în nenumărate rânduri la discuţii între părinţi şi nu de puţine ori conduc la noi plângeri către judecătoria de familie pentru ca această chestiune să fie lămurită. Sentinţele nu se aseamănă una cu altă, dar există un acord în faptul că nu reprezintă cheltuiala extraordinară, îngrijirea medicală cuprinsă în sistemul de asigurări sociale - Seguridad ­Social. De asemenea, se consideră cheltuială extraordinară cea efectuată cu începerea şcolii (nu este nevoie să precizăm aici preţul cărţilor numai pentru un copil sau cheltuiala pentru uniformă). CÂT TIMP ŞI CUM SE PLĂTEŞTE PENSIAALIMENTARĂ Plată pensiei alimentare se face în toate cele 12 luni ale anului, indiferent dacă una sau mai multe luni din an minorul poate să petreacă timp cu celălalt părinte, în casa

NOIEMBRIE 2012

17

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid,

este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de ­Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513. Membru al Council of Bars and Law Societies of ­Europe, ­Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului ­General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezenta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv ­România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate. Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este:

www.e-avocat.es

Date de contact:

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid Calle de la Estrella, nr. 7, 2º F, Madrid (Metro Callao, Plaza de España, Noviciado, Santo D ­ omingo)

Telefon mobil: 642 344 000 Telefon fix: 915 321 827, Telefon/fax: 910 085 988

ACEST MATERIAL NU POATE FI ­REPRODUS FĂRĂ ACCEPTUL ­PUBLICAŢIEI ­OCCIDENTUL ROMANESC! acestuia. Astfel, sentinţele cuprind plata pensiei lunare pentru un an întreg şi nu cu luni excluse. În mod normal, plata se efectuează într-un cont bancar al părintelui care deţine custodia în primele zile ale lunii, plătindu-se anticipat luna în curs. În cazul în care există o schimbare de cont, există obligaţia comunicării de urgenţă a noilor date de cont bancar pentru plata pensiei alimentare. ATENŢIE! Neplata pensiei alimentare pe o perioadă mai mare de două luni, consecutive, poate constitui, exact ca în România, infracţiune şi se pedepseşte cu amendă penală. În cazul cetăţenilor români care, din motive mai mult sau mai puţin obiective, se întorc în România şi nu mai plătesc pensia alimentară pot cădea sub incidenţa legii penale şi pedepsele pot ajunge între trei luni şi un an de închisoare. Practic în Spania, însă, nu este de răspundere penală ci de acţiune civilă privind neplata pensiei alimentare, care conduce cu rapiditate la blocarea conturilor bancare şi a veniturilor lunare din salariu - ce depăşeşte venitul minim interprofesional. În cazul în care pensia alimentară nu este plătită, intervine ­Fondul de Garantare a Plăţilor de ­Pensie ­Alimentară “El Fondo de GarantA­a de Pago de Alimentos”

care plăteşte anticipat 100 de euro lunar timp de 18 luni. Această măsură s-a înfiinţat în favoarea minorilor şi persoanelor care depăşesc vârsta de 65 de ani şi sunt afectaţi de o invaliditate mai mare de 65%. Părinţii care trăiesc în ţări diferite: părintele care are custodia copilul trebuie să comunice celuilalt forma de plată. PENSIA ALIMENTARĂ - MĂSURĂ LA CARE NU SE POATE RENUNŢA În cazul divorţurilor, aşa cum am menţionat deja şi în numerele trecute, părinţii trebuie să ajungă la un acord privind pensia alimentară - ori de comun acord ori prin sentinţa unui judecător în cazul în care părinţii nu se înţeleg asupra acestui aspect. Aşa cum menţionam mai devreme, pensia alimentară este obligatorie şi nu se poate renunţa la aceasta. În cazul în care, în plângerea de divorţ nu se va menţiona că este solicitată şi nici cuantumul ei lunar, judecătorul va stabili din oficiu valoarea acesteia. În cazul în care unul din părinţi se întoarce în România şi cuantumul pensiei nu corespunde cu veniturile sale, solicită recunoaşterea sentinţei spaniole şi, în subsidiar, diminuarea pensiei alimentare în funcţie de noile venituri pe care le obţine.


18

Din comunitate

NOIEMBRIE 2012

Unde-i lege, nu-i tocmeală!

Cristian Ioanoviciu Guitars

- Redactor investigaţii ­Occidentul Românesc/ B ­ arcelona

Atenţie la neatenţie... Românii care trăiesc în străinătate au obligaţia să se informeze despre persoanele din domeniile de interes cu care intră în contact, şi să respecte cu stricteţe legile ţării în care locuiesc şi muncesc, altfel au toate şansele să devenă victimele unor mincinoşi, escroci, hoţi, indivizi care urmăresc doar interese personale şi obţinerea unor sume de bani fără

muncă şi din surse ilegale. Dat fiind faptul că am primit în ultima perioadă neaşteptat de multe sesizări şi informaţii negative în ceea ce priveşte comportamentul unor români care trăiesc în Spania, dorim prin acest material să facem din nou apel la atenţia dumnevoastră, rugându-vă să daţi dovadă de multă vigilenţă. • Despre aşa zişi traducători şi avocaţi am mai scris. Am tras numeroase semnale de alarmă legate de faptul că mulţi dintre românii care au nevoie de servicii juridice (naivi şi lipsiţi de informaţii corecte), apelează la cei care mişună prin preajma consulatelor române, birouri neautorizate în domeniile respective din Alcalá de Henares, Coslada, Madrid etc. deposedându-i pe români nu numai de bani dar şi de documente în original, pe motiv că le soluţionează problemele juridice sau documentele pentru tradus. Ca publicaţie, obligaţia noastră este să efectuăm verificări şi să publicăm toate aceste aspecte care prejudici-

ază pe mulţi dintre concetăţenii noştri rezidenţi în Spania. Atragem atenţia celor care apelează la astfel de persoane, ca înainte de-a le înmâna acestora bani şi documente în original, să ceară legitimaţia sau orice alt document din care să reiasă legalitatea traducătorului autorizat sau a avocatului colegiat în barourile spaniole. Nu vă mai lăsaţi păcăliţi de un ecoson prins în piept care nu are nicio legalitate şi nici de aşa zisele birouri de avocaţi şi traducători deschise prin diverse zone ale Spaniei. Majoritatea sunt ilegale. Ca cetăţean comunitar în UE şi nu numai, aveţi dreptul să cereţi dovada legală a profesiei celui care se prezintă în faţa dumneavoastră ca fiind avocat sau traducător. Diplomele de avocaţi obţinute prin România nu au nicio valoare fără documentul din care reiese că persoana respectivă a fost colegiată într-un colegiu de avocaţi spaniol şi are un număr de identificare în acest sens, iar traducătorii sunt

Baroul de Avocaţi din Ciudad Real. După-amiaza a fost una preponderent culturală. Şirul actelor culturale a fost iniţiat de către vernisajul expoziţiei artistei plastice Violetei ­Peşea, care îşi împarte timpul liber între pasiunea pentru pictură şi actele de voluntariat din cadrul Asociaţiei Hispano-­ Rom â ne di n provincia ­Cuenca. Fără a avea o tematică precisă, dar plină de dinamism de culoare, expoziţia Violetei a însumat o colecţie de admirabile tablori inspirate din natură, societate, dar şi din gloriosul trecut istoric al României. În continuare, toţi cei prezenţi au fost părtaşi la lansarea volumului “Umbra mării”, de Dan Costinaş, diplomat în ca-

escroci. • Nu vă mai încredeţi în persoanele din spatele tastaturii unui calculator. Există riscul să fiţi păcăliţi din multe puncte de vedere. A comunica prin internet cu un necunoscut şi a-i furniza datele cardului dumneavoastră bancar pentru plata diverselor obiecte vândute prin comerţ virtual, este un aspect care vă poate costa toată agoniseala celor 5-10 ani de muncă în Spania, sau chiar mai mult. • Nici în mass-media românească din Spania nu domneşte disciplina şi legalitatea aşa cum era de aşteptat. Acelor aşa zişi ziarişti făcuţi la apelul de seară şi care nu au absolut nicio legătură cu ziaristica ci au alte profesii decât cea de jurnalist, le aducem la cunoştinţă faptul că a-şi însuşi reclame de publicitate sau materiale scrise nefiind proprietatea lor în scopul de a le publica în altă parte, este infracţiune şi se pedepseşte de lege. • Da, ziariştii, scriitorii, poeţii, pictorii sau cântăreţii au dreptul să-şi exercite profesia sub pseudonim, pentru siguranţă şi protecţie.

Doresc să le mulţumesc celor care ne-au trimis mesaje şi ne-au scris pe adresa redacţiei şi facem un apel şi pe această cale: nu vă mai lăsaţi manipulaţi de persoane necunoscute! Apelaţi cu încredere la autorităţile spaniole din raza comunităţii unde v-aţi stabilit când vă confruntaţi cu probleme precum cele mai sus menţionate sau cereţi sfat şi ajutor profesional numai persoanelor care acţionează legal în domeniile şi serviciile la care apelaţi.

S-a înfiinţat P ­ arohia Ortodoxă Română „­Sfântul Cuvios Atanasie Atonitul” din Leganés

“Ziua porţilor ­deschise” la ­Ciudad Real Consulatul României la ­Ciudad Real a găzduit “Ziua porţilor deschise”, o lăudabilă iniţiativă. Deşi aflată abia la prima ediţie, “Ziua porţilor deschise” a avut o agenda încărcată de evenimente atât sociale cat şi culturale, care s-au bucurat de un deosebit interes din partea publicului. Înconjuraţi de autorităţi locale şi de prieteni, încă de la primele ore ale dimineţii, membrii echipei secţiei consulare au arătat celor intereasaţi cum decurge o zi normală de muncă în spatele ghişeelor, de la primul contact cu cetăţeanul şi până la soluţionarea problemelor acestuia. În jurlui orei prânzului, înconjurată şi felicitată de către toţi cei prezenţi, compatrioata noastră Mădălina Tudor a depus jurământul de intrare în

autorizaţi de Ministerul de Justiţie din România şi recunoscuţi de autorităţile române din Spania. Dacă persoanele respective nu vă prezintă aceste documente, riscaţi să vă pierdeţi nu numai banii ci şi actele în original. Este bine de ştiut că cei care practică astfel de ilegalităţi şi se prezintă drept avocaţi sau traducători, sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea. • Criza economică se resimte în toate domeniile. Fie că trăim în Spania, Europa sau Statele Unite. Lipsa locurilor de muncă este unul dintre motivele pentru care apar angajatori extrem de amabili, dar falşi şi ilegali care profită cu bună ştiinţă şi de acest aspect. Că mulţi dintre dumneavostră ajungeţi să fiţi obligaţi să faceţi prostituţie deşi vi s-au promis locuri de muncă în străinătate, este o altă păcăleală, cu care, din lipsă de informaţii, vă confruntaţi. Nu vă lăsaţi ademeniţi cu promisiuni şi nu vă lăsaţi documentele de identitate primului venit. Verificaţi credibilitatea acelei persoane, legalitatea contractului de muncă înainte de-a deveni victimele acestor

drul consulatului din Castelló de la Plana, volum admirabil recenzat de doamna profesor universitar dr. Cătălina ­Iliescu, de la Univeristatea din Alicante. După-amiaza culturală a fost încheiată cu un recital de violoncel susţinut de către ­Valeriu Moţatu şi vernisajul unei expoziţii cu lucrările cursanţilor şcolii de pictură din cadrul Asociaţiei ­Hispano-Române din Ciudad Real. La căderea serii, “Ziua porţilor deschise” a Consulatului României la Ciudad Real s-a încheiat cu promisiunea organizării unei noi ediţii în 10 octombrie a anului viitor. A consemnat Anca Maria Lovaszi

P rin grija Epis co p i e i ­Ortodoxe Române a ­Spaniei şi Portugaliei, s-a înfiinţat ­Biserica Ortodoxă ­Română din Leganés, situată în: ­Calle de San ­Valeriano nr. 5, 28912, aproape de Casa del Reloj şi Plaza de la ­Constitución. Mijloacele de transport pentru a ajunge la Biserica ­Ortodoxă Română din ­Leganés sunt: Metro Casa del Reloj, Autobuz: 482, 485, 491, 492, 493, 496, 497, N803, L121 (pe Avenida de Fuenlabrada, colţ cu Calle de la Constitución), 484, N804, 480, L1 – pentru Barrio de la Fortuna (pe ­Avenida de la Mancha, statia de la Eroski Center). Programul Sfintelor slujbe • Duminică: 09:00 - Utrenia, 10:00 - Sfânta Liturghie • Miercuri: 19:00 - Acatist sau Vecernie • Vineri: 19:00 - ­Paraclisul Maicii Domnului sau ­Vecernie • Sâmbătă: 19:00 - ­Paraclisul Maicii Domnului sau ­Vecernie; Pregătire pentru Sfânta Împărtăşanie: spovedania şi canonul sfintei Împărtăşiri În duminica fiecărei luni, de la orele 19:00, săvârşim ­Taina Sf.

Maslu în Leganés. În a doua duminică în Parla, a treia duminică în ­Valdemoro, iar în ultima duminică în ­Fuenlabrada (ultima poate fi a patra sau a cincea). Pentru orice altă

slujbă (sfeştanie, molitvă, spovedanie, rugăciuni speciale), vă rugăm să ne contactaţi la nr. de telefon: 642 832 820 - Pr. ­Paroh: ­Lucian-Alin ­Apahidean


Costa Blanca

NOIEMBRIE 2012

Germanii din Spania Gabriela Căluţiu Sonnenberg Benissa - Costa Blanca

Mai în glumă, mai în serios, despre Costa Blanca se spune că s-ar fi transformat într-un adevărat ”Centru Geriatric al Europei”. Nu-i de mirare, când, statistic vorbind, din cinci oameni pe care îi întâlneşti pe stradă, trei sunt în jur de şaizeci de ani iar doi dintre ei nu vorbesc nici măcar boabă de spaniolă. Interesant mi s-a părut sondajul spontan pe care l-a făcut ieri seară, în timpul unui concert celebrat la noi, solistul unei formaţii de jazz. La rugămintea sa, spectatorii au ridicat pe rând mâna, în funcţie de ţara de provenienţă. S-a dovedit că din cei peste 600 de oameni prezenţi, trei sferturi erau fie englezi, fie germani sau olandezi. Ultima pătrime şi-o revendicau elveţienii, spaniolii (!) şi alte câteva naţionalităţi minoritare. Doar trei dintre cei prezenţi erau copii, însoţiţi de mămicile lor românce şi lituanience (adică noi). Concluzia: suntem în plin proces de internaţionalizare şi de ... îmbătrânire. Surprinzător nu e rezultatul sondajului, ci faptul că dezechilibrul nu mai surprinde pe nimeni. Cu totul alta ar fi fost structura publicului în aceeaşi sală acum trei săptămâni, când pe scenă evolua îndrăgitul cantautor spaniol Bustamante. Tineretul spaniol a umplut sala, în ciuda faptului că biletul a costat de zece ori mai mult. Tabloul acestei idilice convieţuiri paşnice în lumi paralele, tolerante dar ermetice, aminteşte de modelele de asimilare de prin Australia sau Canada. Acolo nu doar sălile de spectacole sunt accesibile tuturor, ci şi bisericile, fiind folosite pe rând de către confesiunile cele mai diferite, de la creştină, până la brahmană, metisă sau hindusă. Chiar dacă mulţi reacţionează la început cu neîncredere faţă de ploconelile politicoase pe care ni le facem unii altora aici, s-a dovedit în timp că strategia ”trăieşte şi lasă să trăiască” este cea mai acceptabilă pentru toată lumea. Un înseamnă că nu propagăm şi clişee, purtaţi de valul ideilor preconcepute. E o meteahnă pe care o criticăm, dar numai când o observăm pe la alţii. La mânie, mai scapă câte-un blestem printre dinţi, de genul ”englez fandosit”, ”neamţ căpos”, ”hoţ de român” sau ”spaniol neserios”. Ca să nu cad în astfel de capcane generalizan-

te, mă rezum aici la descrierea acelui segment din populaţie la care mă pricep cel mai bine, cel în care eu una vieţuiesc armonios şi fără discrepanţe culturale semnificative, cel german. Odată cu stabilirea în Spania, orice german cu scaun la cap recunoaşte stringenţa învăţării limbii locurilor şi, cu meticulozitatea-i binecunoscută, se dedă studiului. Spre deosebire de români, ei nu dispun de talentul înnăscut pentru latină. De-a dreptul fascinaţi de sonoritatea veselă a limbii, cei nou veniţi nu pricep de ce conaţionalii lor, stabiliţi aici mai de demult, nu stăpânesc limba aproape deloc. Dar succesul se lasă aşteptat, căci tot ce se învaţă azi, se uită mâine. Ocaziile de conversaţie zilnică lipsesc, sau, atunci când există, oferă doar interlocutori cunoscători ai ... dialectului local.. Singurii spanioli cu care se intră în contact direct sunt poştaşul, îngrijitorul de piscine, grădinarul, vidanjorul, gunoierii, chelnerii şi vânzătorii. Aşa că, prin urbanizaţiunile rezidenţilor străini se vorbeşte mult ... engleza. În clipa în care iau contact cu gramatica spaniolă, o încrengătură de excepţii de la reguli, aparent complet lipsită de sens, vârstnici şi obosiţi, majoritatea învăţăceilor renunţă. În fond, când au nevoie de ajutor, germanii apelează tot la un meseriaş de-al lor, cu care comunică natural, în limba maternă. Contrar imaginii ideale pe care o aduce cu sine fiecare german atunci când se decide să se mute în Spania, viaţa de aici nu e cu mult diferită de cea de acasă. Etapa de început e plină de entuziasm şi de bune intenţii dar, din păcate, multe dintre ele se dovedesc a fi simple iluzii. În majoritatea covârşitoare a cazurilor, vecinii nu vor semăna cu acel personaj cervantesc care citeşte zilnic ziarul El Pais şi trage dintr-o pipă aromată, în timp ce-şi plimbă căţelul pe plajă. În realitate germanii se stabilesc în urbanizaţiuni cu case de vacanţă cochete, care, spre deosebire de apartamentele tipice spaniole, dispun de confort occidental clasic: încălzire centrală, geamuri termopan, porţi electrice, piscină etc. Vecinii sunt tot străini, televiziunea prin satelit este cea de acasă, ziarul se tipăreşte în limba germană, restaurantele oferă meniuri internaţionale (inclusiv germane) iar magazinele comercializează produse din zonele lor de origine. Medicii sunt şi ei practicieni de prin ţările de provenienţă, care beneficiază de dreptul de a profesa în ­Uniunea Europeană (ca şi cei

din ­România, care au început exodul acum). Pe scurt, cine nu e pensionar, lucrează aici cam ce-ar fi făcut şi acasă, în ţara lui, cu deosebirea că şi-a împlinit visul clasic al unei căsuţe la marul mării. Un vis pe care mulţi îl au, dar puţini reuşesc să-l pună în practică. Cine n-are posibilitatea să-l materializeze, se oferă ca ajutor celor care au deja, invidiindu-i puţin la început, până se lămureşte că nici ceilalţi nu sunt întro situaţie lipsită de griji, cum s-ar fi aşteptat. Majoritatea se ocupă cu autogospodărirea. Cu cât e mai frumoasă casa, cu atât mai laborioasă devine menţinerea ei în bună stare (chiar şi numai pentru a nu-i scădea valoarea de piaţă). Doar puţini îşi permit să angajeze personal. Timpul se scurge repede, cu problemele cotidiene clasice, ieşiri cu familia şi prietenii, hoarde de musafiri în sezonul estival, aprovizionare, medici etc. Iluzia unei vieţi fără griji e complet infirmată de realitate. Aceleaşi probleme cu care se luptă oamenii peste tot în lume sunt prezente şi aici: boli, concedieri, nunţi, aniversări, concedieri, angajări, botezuri, decese, inaugurări, falimente. Alegerea unei şcoli bune pentru educaţia copiilor e o adevărată artă, pentru că institutele din zona rurală nu sunt deloc la înălţime. Aşa că mersul la şcoală devine o adevărată întreprindere logistică, în care se implică întreaga famiie, cu navete zilnice la oraş. Preţurile sunt şi aici mereu în creştere, birurile la stat, la fel, apar reparaţii, şefi despotici, certuri cu vecinii etc. Nu sunt probleme grave, dar suficient ca să facă imposiblă armonia pe care unii şi-au imaginat-o pripit. Departe de centrele urbane din amonte, de unde municipalităţile administrează întreaga maşinărie, vegând discret asupra destinelor noastre, departe de locul în care funcţionează instituţiile neaoşe spaniole precum primăria, şcoala, biserica, poliţia, viaţa rezidenţilor străini se scurge într-o matcă de calm şi relaxare. Doar vizitele sporadice ale ”turiştilor” din patriile de provenienţă mai tulbură din când în când pacea trainică. Aşa de redus e contactul cu ceilalţi încât nu arareori întâlneşti pensionari însinguraţi, dornici de contacte sociale, care se instalează dimineaţa pe terasele cafenelelor, doar-doar o intra cineva în vorbă cu ei. Liniştea pe care au râvnit-o sub soarele cald al Mediteranei o gustă acum cu vârf şi-ndesat; o capcană a însingurării, care-i înghite pe nesim-

ţite. Profită de pe urma lor instituţii de genul ”Bar ­Escandalo”, ”Anonimii Alcoolici” şi medicii, inclusiv veterinarii necesari îngrijirii armatei de animale de companie, devenite prietenele cele mai bune ale omului... Covârşitor este şi segmentul vârstnicior bine antrenaţi, care descoperă la a doua tinereţe beneficiile sportului amator. Străzile şi plajele sunt pline de alergători iar terenurile de tenis şi cele de golf sunt la mare căutare. Nu arareori se întâmplă să ruleze pe ”Carretera Costera” coloane întregi de biciclişti pe semicursiere, surprinzător de bine în formă, chiar dacă ”din spate liceu, din faţă ... muzeu”. În principiu, germanii de vârstă medie care se retrag pe Costa Blanca dispun de o constelaţie financiară propice, care le permite să ducă o viaţă decentă, fără excese. Dar, potrivit mentalităţii poporului de care s-au distanţat cu bună ştiinţă, motivând că ar fi ”obsedat de muncă şi incapabil de a se bucura de viaţă”, mai devreme sau mai târziu tot instinctul de a pune ceva pe picioare învinge. Mai toţi fac câte ceva, chiar dacă uneori doar ca hobby, în cadrul cluburilor sau asociaţilor organizate exemplar, după tipic anglosaxon (Clubul German Costa Blanca, Loja Masonilor, Lions sau Rotary Club, corul internaţional etc.). Sper să nu se simtă lezaţi cititorii români dacă vor constata cât de diferită şi de plăcută poate fi o viaţă aici, atunci când nu eşti născut român, marocan, boli-

vian, columbian, mă rog, ”sin papeles”, cum spun spaniolii, adică sortit pentru a lupta mereu. Nu-i de mirare că, privită din afară, viaţa de aici pare de-a dreptul plictisitoare, exasperant de monotonă. Nu tu vecini gălăgioşi, care tulbură siesta cu manele sau cu larmă de motoare, nu tu stat la coadă, ceartă cu şeful sau probleme cu fumul de la grătarul vecinilor. Spaţiul e destul de larg pentru a ne încăpea pe toţi, fără zone de fricţiune. Deşi pare o vieşuire superficială, dar nu e aşa. Au si ei necazurile lor, dar le abordează cumva altfel, mai sportiv decât noi. Şi mai distanţat. Cel puţin germanii, dar nu numai ei. Nu stiu dacă e bine. În fond, noi de aceea spunem despre ei că ar fi reci. De fapt, ei practică doar un fel de ... igienă a vieţii private. Ţi-e şi jenă să întrebi omul ce meserie are, de teamă să nu pari prea curios şi să nu-l jigneşti cumva. Prea intimă e informaţia aceasta, pentru că se subînţelege şi divulgarea gradului de educaţie al interlocutorului. În fond, cui îi mai foloseşte aici şi acum acest amănunt din trecut? Ce contează profesia pe care a exersat-o undeva cândva, cineva, în prima jumătate a vieţii sale, într-o altă lume, cu alte criterii de evaluare? E un lux al discreţiei, pe care cetăţenii din ţările sărace nu şi-l pot permite, din cauză că problemele lor se rezolvă pe căi mai puţin oficiale, sau nu se rezolvă deloc. Neavînd un suport birocratic suficient de

19

solid, o diplomaţie bine înfiptă pe plan internaţional sau un lobby politic şi economic suficient de tare pentru a-i reprezenta la ananghie, ”sin papeles” nu au învăţat că o problemă e înainte de toate o provocare la luptă, nu un îndem la autocompătimire. Lamentările şi scormonirea în trecut, căutarea de vină şi, implicit, absolvirea de ea nu au nicio importanţă când e să se remedieze ceva rapid şi eficient. Acesta e modul de a organiza nemţesc, cel care ne surprinde prin eficienţă şi ne înspăimântă prin completa detaşare emoţională de situaţia de ansamblu în care are loc. Atât pasiunea nestăvilită a unui cântăreţ de balade moderne ca Bustamante, cât şi blues-ul presărat cu spleen ploios al unei formaţii de trompetişti germani pot fi găzduite de aceiaşi pereţi primitori ai unei săli de concerte, cu faţada deschisă spre Mare Nostrum. Dar vai celui care ar râvni la un concert combinat, cu sunetele suprapuse în acelaşi timp ale acelor două curente muzicale. Ar ieşi o cacofonie dizarmonică, care ne-ar priva poate de cea mai frumoasă latură a sâcitorului nostru slalom de zi cu zi printre apucăturile bizare ale ”străinilor” cu care convieţuim de fapt ca-ntr-o familie. Ne dăm aşadar rând, civilizat şi fără îmbulzeală. În fond, nimeni nu vrea să-şi acompanieze propria viaţă în acorduri minore..


20

Tradiţii româneşti

NOIEMBRIE 2012

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Dintotdeauna oamenii şi-au organizat ocupaţiile după succederea anotimpurilor. După truda primăverii şi verii, toamna aduce roadele, şi pe tot cuprinsul ţării se strânge recolta. Şi în Ţara Făgăraşului, ca peste tot pe

alte plaiuri româneşti, Ziua Recoltei şi echinocţiul de toamnă sunt evenimente cu semnificaţie aparte. Încă din vremuri străvechi, recoltelor li se consacrau sărbători specifice. Vechimea tradiţiei este mult mai veche decât sărbătoarea impusă de regimul comunist în anii 1980. În multe din satele şi oraşele Ţării Făgăraşului, precum şi în zona Braşovului, sărbătorile de Ziua Recoltei, se succed de la începtul lui septembrie şi până la jumătatea lui octombrie. Deşi la prima vedere, cultul recoltelor ar fi avut o mai mare preponderenţă în culturile greacă şi romană, cercetătorii au demonstrat că tradiţia a pornit iniţial din

Tradiţii de toamnă româneşti Ţara Făgăraşului ţinuturile trace, adică din zona geografică locuită şi de strămoşii daci. Să nu uităm că toamna este mai ales marcată de culesul viilor şi pregătirea mustului, una dintre cele mai străvechi ocupaţii în partea aceasta de Europă. Pe de altă parte echinocţiul, la data de 23 Septembrie, marchează începutul toamnei calendaristice şi creşterea nopţii. În vechime, pentru culturile arhaice care îşi

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Andrei Sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel care a propovăduit creştinismul meleagurilor noastre, oamenii i-au atribuit, de-a lungul timpului, legende mitologice pline de fantezie. Ziua de 30 noiembrie este cunoscută în popor şi ca „Ziua Lupului”, când forţele malefice încep să acţioneze neîngrădit, lupii stau la pândă iar strigoii ies din morminte şi se luptă cu cei vii. De aceea, în noaptea Sfântului Andrei au loc o serie de practici interesante de apărare dar şi de magie, dintre care unele se

păstrează şi astăzi. Păzitul usturoiului este un fel de serbare nocturnă colectivă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu usturoi pe care-l aşează într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea ca să nu fie furată de strigoi. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. După joc, usturoiul este împărţit la toţi cei care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor

sau pentru descântece şi vrăji. Astfel, în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi priveghiat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş. În alte regiuni, fetele îşi ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard. Astfel, noaptea pe întuneric ating un par, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau lână roşie. A doua zi merg să vadă cum le va fi alesul. Dacă parul este drept şi neted, viitorul soţ va fi tânăr şi frumos, dar sărac. Dacă parul va fi scurt şi noduros, soţul va fi bătrân şi sărac, iar de va avea coaja groasă, va fi bogat. Pe Valea Marei de Sfântul Andrei Ajunul de Sfântu Andrei aduce multă forfotă pentru fetele şi femeile din Maramureş. Pe Valea Marei fetele de măritat abia aşteaptă venirea serii ca să-şi poată afla ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecţia casei şi a gospodăriei pen-

guvernau activităţile după calendarul solar, iar echinocţiul era prilejuit de ritualuri specifice. În mănăstirea rupestră de la Şinca Veche, unde dacii aveau un mare templu, se desfăşurau practici diverse pentru ca oamenii să se bucure de o iarnă uşoară, iar anul următor să fie roditor. Cât despre principalele praznice creştine ale toamnei, românii sărbătoresc chiar la începutul lui Septembrie, Naşterea Macii Domnului (8 Septembrie). Alţi mari sfinţi ai toamnei sunt Sfânta ­Paraschiva (14 ­Octombrie),

Sfântul Dimitrie (26 ­Octombrie), Sf. Nectarie din Eghina (9 noiembrie) sau Sf. Andrei, care şi încheie toamna calendaristică (30 noiembrie). Obiceiurile toamnei cu prilejul recoltei sunt urmate de cele pentru asigurarea sporului anului următor. Anul agricol propriu zis se sfârşeşte la Sfântul Dumitru, şi în Făgăraş ca şi în alte părţi ale ţării, finalitatea aceasta este marcată de Focul de Sâmendru (Sf. Dumitru) care este specific praznicului. Există şi obiceiul de a zdrobi tăciunii de la foc prin

tru tot anul ce va urma. Ca să reuşească aceste lucruri atât fetele cât şi femeile trebuie să parcurgă ritualuri tradiţionale a căror vechime încă nu a fost stabilită cu exactitate de către specialişti. Pentru a şti cine le va fi soţ, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care după ce este gata de frământat sfârşeşte coaptă pe cărbuni încinşi. Jumătate este mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumătat pusă în ştergar sub pernă până dimineaţa.Visul în care un tânăr vine să-i aducă apă de băut tinerei fete, va avea loc numai dacă măritişul se apropie. Dacă in vis viitorul soţ refuză să apară cu apa de băut, atunci fata respectivă va trebui să mai aştepte. Pe cât de nerăbdătoare sunt fetele să pună în practică acest obicei, pe atât de ocupate sunt mamele şi bunicile lor, cu alte îndeletniciri ce trebuiesc făcute numai în ajun de Sf. Andrei . În ajunul sărbătorii de Sf. ­Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţa lupilor. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncăurilor trebuie termi-

nate înainte de miezul nopţii. Pieptenele devine obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun. Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a doua zi înainte de miezul nopţii. Dinţii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele fiarelor de pădure şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramureş iar oamenii spun că au fost verificate de-a lungul sutelor de ani. 30 noiembrie este trecută în calendarele bisericeşti ortodoxe cu literă roşie, ca o adevărată sărbătoare a creştinismului românesc. Ea premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională sau a unităţii românilor de pretutindeni.

grădină şi livadă pentru rod bogat, pe mai departe. Tot la Sf. Dumitru, se împart mâncăruri pentru pomenirea morţilor precum grâu fiert cu unt, covrigi, lapte, mere, nuci, must şi tulburel, toate împreună cu lumânări aprinse. Să ne bucurăm deci şi anul acesta de bogăţiile toamnei, de parfumurile şi culorile ei, dar să nu uităm să înălţăm rugăciune de mulţumire şi de ocrotire, Sfintei Treimi şi Maicii Domnului, pentru bun rod al pământului!

Astfel, se uneşte spiritual sărbătoarea Bisericii române cu sărbătoarea ­României. Creştinismul nostru, al românilor, este de origine apostolica, iar aceasta i se datorează Sfântului Andrei. Aşa se explică şi faptul că el este unul dintre cei mai populari sfinţi ai noştri şi că numele lui este viu nu numai în evlavia, ci şi în folclorul românesc.


Bucătăria de acasă Sfaturi de la bunica De 42 X măiestrie... în ­bucătărie Recunoaşte că, de câte ori ţi se spune că faci ciorba mai ceva ca la mama acasă sau că în bucătăria ta miroase ca la bunica, îţi creşte inima mai ceva ca la o mărire de salariu. Mama a învăţat însă câteva mici „şmecherii” de la bunica, iar bunica le ştia de la străbunica. Ar fi bine să ştii şi tu câte ceva, pentru că, oricât de apetisante ar fi semipreparatele şi congelatele din supermarchet şi oricât de eficiente produsele de curăţat, tot mai gustoasă e o tocăniţă făcută în casă, de la cap la coadă, şi tot mai bine şi mai… ecologic curăţă soluţiile bunicii. üDacă de un vas s-a lipit mâncare arsă, pune în el apă rece şi 2 linguri de sare. Lasă să dea în clocot şi se va curăţa cu uşurinţă. üÎnainte de folosire, conopida se ţine în apă cu sare, pentru a alunga eventualii viermişori. • Nu amesteca în mâncare cu lingura de metal, căci aceasta absoarbe căldura. Foloseşte o lingură de lemn cu coada lungă. E mai sănătos şi mai ... gustos. üDacă vrei ca sarea să nu mai tragă umezeală, pune în vasul în care o păstrezi câteva boabe de orez. üLa pilaf amestecarea nu

se face cu lingura, ci numai prin mişcarea cratiţei. • Nu arunca feliile de pâine rămase de la masă. Usucă-le, taie-le pătrăţele şi foloseşte-le drept cutroane atunci când faci o supă-cremă. Bătrânii spun că e chiar păcat să arunci pâine. üCarnea, mai ales cea de vită sau vânat, ţinută un timp în oţet, sare şi mirodenii, capătă un gust bun şi se frăgezeşte. Procedeul se numeşte marinare! üPentru ca supa din carne de vită să nu fie închisă la culoare, spală bine cojile de la 2 ouă şi pune-le în vas în timp ce supa este pe foc. • Nu păstra făina în pungi de hârtie, ci în borcane de sticlă. Bine ar fi să o mai cerni, din când în când. Astfel, nu va mai face gărgăriţe. üCa să fii sigură că nu se taie maioneza, pune încă de la început o jumătate de linguriţă cu muştar. üMargarina este mai bună decât untul la pregătirea foietajelor. • Nu încălzi mâncarea prea tare înainte de servire, căci repetarea prea deasă a fierberii distruge vitamina C. üDrojdia de bere o vei avea mereu proaspătă dacă o ţii chiar în făină. üDacă pui 3-4 căţei de usturoi la cartofi în timpul fierberii, vor căpăta un gust mai bun.

Prăjiturică cu arţar şi migdale

Borşul de legume de toamnă este o infuzie de vitamine. Este prefect, servit cu ardei iute şi mămăligă moale, dar suportă şi o lingură de smântâna, adăugată la final, direct în oală, înainate de a fi servit. Pentru trei-patru porţii de borş de legume ai nevoie de: •3 cartofi albi, 3 cepe mari, 3 morcovi •1 păstârnac, 1 rădăcină pătrunjel •1 ţelină mică, ½ varză albă,

3 roşii •2 linguri de bulion, 4 linguri de ulei, •sare, cimbru, 1 legătură de leuştean •1 linguriţă cu seminţe de mărar •1 linguriţă de pătrunjel, ½ l borş Curaţă şi spală zarzavaturile. Taie ceapa mărunt şi pune-o la călit cu ulei. Adaugă 1 praf de sare şi seminţele de mărar. După cinci minute adaugă

• Nu păstra ouăle lângă peşte, carne, condimente, brânză, căci absorb orice miros şi devin inutilizabile. üCarnea se pune la fiert în apă clocotită pentru a-şi păstra mai bine gustul şi valoarea nutritivă. üTocarea vinetelor nu se face cu un tocător de metal, ci cu unul de lemn, pentru a evita oxidarea lor. • Nu arunca niciodată cojile de la mere! Uscate, ele sunt bune la prepararea unui ceai delicios. üFierberea în bain-marie înseamnă cufundarea vasului cu mâncare în altul mai mare, în care fierbe apă în clocot. üCând pregăteşti prăjituri, dă stafidele şi rahatul prin făină înainte de a le încorpora în aluat. În acest mod, nu se vor lăsa la baza aluatului. üNu săra niciodată ficatul înainte de frigere, căci se în-

Ingrediente: •4 albuşuri mari reci •1/2 măsură sirop de arţar •1/3 măsură zahăr brun •1/4 măsură ulei vegetal •3 gălbenuşuri mari •1 linguriţă esenţă de vanilie •1 măsură migdale măcinate •3 linguriţe praf tapioca •1/4 linguriţă sare •zahăr pudră Ganachede ciocolată: •400 grame ciocolată amăruie •1/2 măsură frişcă Mod de preparare: Preîncălzeşte cuptorul la 163 de grade Celsius şi pune 8 forme neunse într-o formă mai mare. Pune albuşurile într-un bol şi bate-le spumă. Siropul de arţar se încălzeşte la 115 grade Celsius şi se toarnă peste albuşurile bătute spumă, încet, pe marginea vasului şi bătând în acelaşi

tăreşte şi lasă apă. üFicatul devine mult mai gustos dacă, înainte de a-l prăji, îl ţii 2-3 ore în lapte. üCând baţi carnea pentru şniţele, ai grijă ca fundul din lemn să nu fie prea uscat, căci absoarbe sucul. Udă-l puţin înainte. • Nu tăia prea mărunt verdeaţa pentru supe şi mâncăruri, căci se pierde prea mult din conţinutul de vitamine. üMirosurile de ceapă şi usturoi dispar dacă te freci pe mâini cu zaţ de cafea, iar cel de peşte dispare dacă te speli cu oţet. üCojile de lămâi şi portocale nu le arunca! Ele se pot păstra pentru aromatizarea prăjiturilor mult timp, dacă le dai pe răzătoare şi le pui într-un borcan cu capac, acoperite cu zahăr tos. Rubrică permanentă realizată de Aurelia Ionescu – Bucureşti

timp. Într-un alt vas, bate zahărul brun cu ulei, gălbenuşurile şi vanilia până devine o compoziţie cremoasă. Amestecă migdalele şi praful de tapioca. Albuşurile se încorporează în gălbenuşuri treptat. Compoziţia se împarte în 6 ceşti de cafea şi se bagă la cuptor la 160 de grade Celsius pentru 25-30 deminute. Ceştile se scot din cuptor şi se întorc invers timp de 15 minute. Se scot din cană bătând uşor. Se pudrează cu zahăr. Se servesc alături de sosul de ciocolată. Ganache de ciocolată: Ciocolata tăiată se pune într-un bol. Frişca se pune peste ciocolată. Folosind o spatulă, se amestecă până când ciocolata s-a topit. Sosul poate fi ţinut la frigider şi poate fi încălzit.

să clocotească adaugă cartofii bucăţele şi lasă totul să fiarbă la foc mic 15-20 de minute. Când legumele sunt fierte, potriveşte de sare şi adaugă borşul clocotit în prealabil şi toată verdeaţa tocată mărunt. Evident nu te opreşte nimeni să mai adaugi un fir de praz, un sfert de varză roşie, un ar-

21

Dovleac umplut cu orez

Ingrediente: •1 vârf mare de cuţit de şofran •500g de ceapă, tăiată felii subţiri •175g de unt •8 căţei de usturoi, tocaţi mare •100g de ghimbir, tocat mare •¾ linguriţă praf de ardei iute •½ linguriţă de nucşoară măcinată •3 batoane de scorţişoară •1 linguriţă de cuişoare •3 frunze de dafin •2 linguriţe de garam masala •1 ardei iute verde, curăţat şi tăiat fâşii •zeama de la 3 lămâi •3 dovleci de 1kg, 175ml de iaurt •450g de orez basmati •1 mână mare frunze de mentă Mod de preparare Se înmoaie firele de şofran în 4 linguri de apă fierbinte şi se lasă deoparte cam 30 de minute, până ce lichidul devine castaniu. Se încinge cuptorul la 200° C. Se înmoaie cepele în 100g de unt într-o tigaie cu capac, 10-15 minute. Se amestecă din când în când, ca să nu se prindă. Se mixează usturoiul şi ghimbirul într-un robot mic, cu trei linguri de apă, până se obţine o pastă. Se adaugă ceapa şi se prăjeşte două-trei minute. Se adaugă condimentele, ardeiul iute şi zeama de lămâie. Se taie vârful dovlecilor şi se curăţă seminţele, lăsând pulpa şi coaja

Borşul de legume de toamnă morcovul ras, ţelina tăiată bucăţele, rădăcina de pătrunjel bucăţele şi varza tăiată fideluţă şi lasă-le să se înăbuşe, într-o oală cu capac, alte cinci minute. Adaugă bulionul şi roşiile şi mai lasă totul încă puţin pe foc. Stinge legumele cu apă clocotită (circa doi litri de apă). Când reîncepe

NOIEMBRIE 2012

dei gras sau un dovlecel. Poţi renunţa la cartofi şi poţi pune mai multă ţelină. Ideea este să laşi liberă imaginaţia ta şi să îndrăzneşti. Înăbuşirea legumelor, în locul fierberii lor direct în apă, este un secret pe care îl ştiu de la bunica, şi care face că borşul să aibă un gust cu totul şi cu totul s­ pecial.

intacte. Se mută într-o tavă şi se pune din amestecul de ceapă înăuntrul fiecărui dovleac. Se pun căpăcelele dovlecilor înapoi, se acoperă cu folie şi se coc cam 1 oră şi 15 minute. Se lasă la răcit uşor. Se reduce focul la 160° C. Se scoate umplutura şi mare parte din pulpa de dovleac şi se pune într-o tigaie, lăsând un strat subţire de pulpă în coaja de dovleac. Se adaugă iaurtul şi se amestecă. Se spală orezul şi se înmoaie 15 minute în apă rece cât să-l acopere. Se scurge, apoi se fierbe într-o cratiţă cu apă clocotită 4-5 minute – ar trebui să rămână un pic tare. Se scurge într-o strecurătoare. Se încălzeşte amestecul condimentat de dovleac şi se aşază în straturi în interiorul carcaselor de dovleac, împreună cu mare parte din orez şi frunze de mentă. Ultimul strat va fi de orez. Se pune untul rămas din loc în loc şi se stropeşte fiecare dovleac cu şofran şi lichidul în care a fost înmuiat. Se toarnă cam 1cm de apă în tavă. Se pun căpăcelele pe dovleci şi se acoperă cu hârtie cerată umedă, apoi se sigilează tava cu folie de aluminiu. Se ţine la cuptor o oră – orezul ar trebui să fie acum aromat şi fraged. Se pun dovlecii pe un platou, se răsfiră uşor orezul cu o furculiţă şi se serveşte direct din coajă.


22

Terapia verde

NOIEMBRIE 2012

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/­Anglia Foto: Dan Gherman

Prevenirea răcelii şi a gripei - Tratamente naturale În usturoi s-au descoperit mai mult de 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene. Pentru a preveni răceala sau îmbolnă-

virea de gripă, mestecaţi câte o jumătate de căţel de usturoi dimineaţa, la prânz şi seara. Dacă răceala v-a prins deja, zdrobiţi 5-6 căţei de usturoi, amestecaţi cu 10 linguriţe de miere şi luaţi din acest preparat câte o linguriţă, din jumătate în jumătate de oră. • Se pun pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, învelit într-o pânză curată. Hreanul se ţine 5-30 de minute pe frunte şi la rădăcina nasului. Persoanele cu piele sensibilă vor ţine mai puţin cataplasma. • Măceşele sunt cea mai importantă sursă de vitamina C. O porţie de o linguriţă de măceşe pe zi, pentru prevenirea gripei sau două-trei linguriţe de pulbere de măceşe atunci când suntem bolnavi, pot stopa boala. • La 100 g miere se adaugă 30 g fructe de cătină, se lasă la macerat 3-7 zile, după care se dau copiilor câte 2 linguriţe/zi, iar adulţilor 2 linguri/zi. Se ia până la ora 14, deoarece este puternic energizant şi seara poate produce palpitaţii şi somn agitat. • Inhalaţii cu ulei de pin sub formă de picături (nu mai mult de 6 picături/zi).

• Fructe de cătină albă, frunze de patlagină, flori de nalbă de cultură, flori de lumânărică. Plantele se fierb împreună în 200-300 ml apă, soluţia se lasă la răcit şi se face gargară de 3 ori pe zi. • Sucul de lămâie. Fructul se stoarce într-un pahar, iar la sucul obţinut se adaugă 2 linguriţe de miere şi coajă rasă anterior, apoi se completează restul cu apă. Se lasă la macerat 1-2 ore, după care se bea. Se beau 3-4 pahare într-un interval de 12 ore. • Tinctura de propolis, câte 1 linguriţă dimineaţa şi seara cu puţin ceai. • Echinaceea sub formă de extract, tinctură sau comprimate. Administrarea încă de la debutul gripei şi până la ultimul stadiu al ei.

Tratamentul sinuzitei • O cură de 5 zile cu hrean, aplicare de 1-2 ori pe zi. • Împachetare caldă cu infuzie de flori de tei sau soc. • Frecţii cu oţet de mentă, salvie sau levănţică. • Inhalaţii cu aburi de infuzie de busuioc sau museţel, urzică sau gălbenele. • Comprese fierbinţi pe piept cu suc de lămâie. • Băi fierbinţi la picioare cu făină de muştar. • Flori de tei, flori de soc-infuzie din 1-2 linguriţe la o cană de apă (se beau 2-3 căni pe zi) • Flori şi rădăcina de ciuboţica-cucului mai ales când afecţiunea este însoţită de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din rădăcini) dintr-o linguriţă la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. • Herba hyssopii (isop)-infuzie (1-2 linguriţe de plantă la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi) • Coaja de salcie decoct din 2 linguri coajă la o cană de apă; se beau 2-3 linguri pe zi. Zona Zoster Zona Zoster este o boală infecţioasă acută, care se declanşează dacă imunitatea organismului este scăzută. Zona zoster este produsă de virusul varicelo-zosterian, din familia herpesvirusurilor. Este contagioasă timp de şapte zile, până în momentul în care apar pe corp grupuri de puncte şi vezicule, în formă de bandă, în zona toracelui, a taliei, spatelui sau capului. Afecţiunea debutează brusc, cu o stare generală proastă şi febră. Bolnavul are o senzaţie

de arsură tegumentară, după care pe corp apar vezicule. După o săptămână, veziculele se usucă, formând o crustă. Zona zoster este însoţită de dureri, care pot dura chiar şi trei luni, deoarece durerea se propagă de-a lungul nervilor. Complicaţiile bolii apar în momentul în care sunt afectaţi nervii cerebrali (dureri de cap îndelungate) sau ochii (pericol de orbire). Bolnavii de zona zoster pot transmite copiilor varicelă, dacă aceştia nu au avut boala. Tratamentul medicamentos precoce constă în administrarea unor medicamente antivirale, care împiedică multiplicarea virusului, cum sunt cele pe bază de aciclovir. Veziculele se vindecă mai repede dacă sunt date cu pudră şi loţiuni. Pentru calmarea durerilor, medicul prescrie analgezice (atenţie: nu pe bază de acid acetilsalicilic). Pentru calmarea durerilor, medicul prescrie analgezice şi vitamina B 12. Atenţie! Nu luaţi analgezice pe bază de acid acetilsalicilic. Plantele sunt de un real ajutor în limitarea suprafeţei acoperite cu vezicule. Ungeţi bubiţele cu suc proaspăt de rostopască (are culoare galbenă), de două ori pe zi. Luaţi de 3 ori/zi câte 30 de picături de tinctură de propolis. 1 dată/zi, spălaţi-vă pe zona afectată cu decoct (fiertură) de brusture, o mână de rădăcini la o jumătate de litru de apă.

care se produce în pancreas. În cazul diabetului zaharat, celulele pancreatice eliberează o cantitate insuficientă de insulină, rezultatul fiind creşterea glucozei în sânge şi producerea diabetului zaharat. Un diabet zaharat neglijat sau netratat duce la calcifierea arterelor (arterioscleroză). Aceasta este cauza hipertensiunii arteriale, a tulburărilor de circulaţie la nivelul picioarelor (care vor determina apariţia durerilor în timpul mersului), a infarctului miocardic sau a accidentelor vasculare cerebrale. Din cauza hiperglicemiei apar şi leziuni ale vaselor mici de sânge. Acestea sunt responsabile de modificările patologice apărute la nivelul ochilor şi al rinichilor. „Leziunile diabetice” ale sistemului nervos (neuropatia diabetică) se manifestă prin tulburări de sensibilitate, furnicături, senzaţii de arsură şi durere la nivelul picioarelor şi mâinilor. Iată câteva sfaturi utile pentru a evita apariţia complicaţiilor diabetului zaharat: 1. Încercaţi să slăbiţi câteva kilograme. 2. Tratamentul cu antidiabetice orale nu exclude regimul dietetic şi exerciţiul fizic. 3. Nu credeţi în niciun caz în doza zilnică de tablete. 4. Evitaţi pe cât posibil consumul de alcool şi nu fumaţi. 5. Acordaţi atenţie solicitărilor fizice neobişnuite. 6. Învătaţi simptomele unei hipoglicemii. În cazul unor ma-

Un sfert dintre adulţii care au avut în copilărie varicelă pot face la maturitate zona zoster. În copilărie, după vindecarea varicelei, virusul se inactivează în celulele nervoase din apropierea coloanei vertebrale. Din cauze externe (existenţa unei răni, a unei infecţii sau o operaţie), virusul se reactivează, declanşând boala. Cele 10 reguli pentru persoanele cu diabet zaharat Pentru viaţa de zi cu zi, organismul are nevoie de energie, care provine mai ales din glucide. Acestea sunt transportate prin sânge la nivelul celulelor şi transformate în energie. Pentru a beneficia de glucoză, celulele au nevoie de insulină,

nifestări deosebite contactaţi de urgenţă medicul. 7. Păstraţi totdeauna la îndemână un plic de zahăr. 8. Măsuraţi zilnic glicemia, greutatea corporală şi tensiunea arterială. 9. Inspectaţi regulat picioarele şi acordaţi atenţie prezenţei unor leziuni sau inflamaţii. 10. Comunicaţi fiecărui medic care vă consultă faptul că sunteţi diagnosticat cu diabet zaharat şi medicamentele pe care le utilizaţi. Artroza Artroza semnifică din punct de vedere medical alterarea cartilagiilor şi fibrocartilagiilor articulare, denotând un fel de îmbătrânire prematură.

Sfaturi ­n aturiste

Artroza este cea mai frecventă formă de reumatism şi cea mai invalidantă boală a lumii moderne, deoarece în 80% din cazuri apare anchiloza, iar într-un sfert din cazuri bolnavii au dureri care le afectează profund calitatea vieţii. Simptomele artrozei pot fi uneori uşoare, boală fiind descoperită întâmplător ca urmare a unui examen radiologic de rutină. În formele sale cele mai grave, bolnavul ajunge să nu mai poate efectua activităţile cotidiene de bază (cum ar fi îmbrăcatul, să spunem). Există o serie de factori care pot facilita instalarea artrozei: sexul (se manifestă preponderent la femei), vârsta (peste 40 de ani), greutatea (obezitatea sau excesul ponderal), istoricul medical familial sau personal, stilul de viaţă (munca solicitantă, practicarea unui sport de performanţă). • Compresele reci, aplicate pe zonele dureroase, se pot dovedi foarte eficiente în reducerea senzaţiei de durere. Acestea nu trebuie ţinute mai mult de 10 minute. După trecerea durerii, se recomandă compresele calde, menite să relaxeze muşchii (la fel, nu se ţin mai mult de 10 minute consecutiv). • Din punct de vedere al alimentaţiei, de recomandat este să aveţi o dietă cât mai variată,

bogată în fibre şi săracă în grăsimi, care să va ajute să controlaţi obezitatea. • Pentru a vă proteja articulaţiile, evitaţi mişcările de răsucire şi învăţaţi să distribuiţi greutatea în mod egal, spre exemplu atunci când căraţi plasele de la piaţă, faceţi-o cu ambele mâini. • Odihna este foarte importantă dacă suferiţi de artroză: de câte ori resimţiţi oboseala în timpul zilei, aşezaţi-vă cu picioarele pe un plan înalt şi relaxaţi-vă pentru câteva minute. Evitaţi însă să deveniţi sedentari. • Exerciţiile fizice sunt deosebit de importante, însă trebuie să aveţi grijă cum le alegeţi pentru a nu va fi dăunătoare. Cele mai indicate sunt: înotul, ciclismul, mersul pe jos (purtând încălţăminte adecvată) şi exerciţiile de flexibilitate. Dacă apar dureri, opriţi-vă imediat! • Medicamentele trebuie utilizate abia după ce celelalte măsuri dau greş, special din efectelor secundare. Puteţi lua la sfatul medicului, anti-inflamatorii nesteroidiene (de exemplu, aspirina, ibuprofenul, indometacinul, ketotifenul) acetaminofen. Anti-inflamatoarele steroidiene, cum este prednisonul, sunt contraindicate din efectelor secundare.


Mica publicitate OFERTE - COLABORARE < Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754. < Licenţiată în psihopedagogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622 OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ < Caut persoană serioasă pentru curăţenie în provincia Barcelona. O zi pe săptămână. Pentru 6 ore plătesc 50 euro. Mai multe informaţii la telefon: 652 071 590. < Caut persoană responsabilă şi serioasă pentru curăţenie în provincia Barcelona. Preferabil rezidentă în zonă şi cu maşină proprie. Poţi suna pentru mai multe detalii la: 646 621 416. < Avem nevoie de o persoană serioasă, fără obligaţii, pentru a avea grijă de doi copii minori în provincia Murcia. Nu are importanţă vârsta. Sunt necesare cunoştinţe de limba engleză şi spaniolă. Mai multe la: 650 940 245. < Căutăm bucătar sau bucătăreasă, cu experienţă, pentru un restaurant în Insulele Baleare. Persoană plăcută şi pozitivă. Puteţi suna la: 971 752 855. < Româncă de 25 ani, licenţiată în Drept, cu experienţă, caută de muncă/colaborare în domeniul juridic. Mai multe informaţii la telefon: 602 642 604. < Am experienţă în masaj terapeutic, anticelulitic, drenaj limfatic şi reflexologie. Caut de muncă în domeniu. Rog seriozitate. Informaţii la telefon: 697 811 339. < Caut de muncă în orice zonă a Spaniei ca şi confecţioner haine piele, blănărie, tăbăcărie, confecţioner croitorie în serie, reparaţii stofă. În construcţii ca dulgher sau montator rigips. Menţionez că am calificări şi experienţă în domeniile respective, drept de muncă. Accept şi orice ofertă de muncă în agricultură sau zootehnie. Telefon: 642 819 260, 664 580 953. < Domn 45 ani, maseur calificat cu diplomă recunoscută în Europa, caut de muncă în domeniu. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107.

< Murcia: Caut bărbat intern cu experienţă să îngrijească un bărbat invalid (fără un picior). Dacă ai experienţă şi carnet de conducere îţi pot oferi acest loc de muncă, un salariu atractiv şi posibilitatea de-a locui împreună cu soţia/iubita. Mai multe informaţii la: 679 560 488 (Manuela). < Angajăm croitori şi croitorese pentru un atelier de modificat haine de barbaţi, croitori calificaţi în comandă, în Madrid. Cerinţe: experienţă, seriozitate, drept de muncă. Oferte: contract de muncă, salar după experienţa demonstrată. Mai multe informaţii la telefon: 600 839 128. < Caut persoană care doreşte să plece în România, responsabilă, serioasă, cu experienţă ca şofer, ocazie cu care să conducă un autoturism marca VW, din Madrid în România, începând cu data de 30 august. În autoturism mai sunt două locuri. Mai multe informaţii, la telefon: 687 020 447. < Doamnă, 37 de ani, din ­Madrid, caut de muncă în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu, restaurante sau firme, îngrijire persoane în vârstă. Mai multe informaţii la telefon: 602 483 668 < Şofer cu multă experienţă, toate categoriile: B, C+E, BTP, caut de muncă în domeniu în toată Spania. Sau/şi în alte domenii. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309 < Caut de muncă în construcţii, grădinărit, ca şofer categoria B, publicitate, în comunitatea ­Madrid. Telefon: 672 934 980. < Doamnă serioasă şi responsabilă caut de muncă (internă sau externă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am disponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.). Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă serioasă şi responsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca internă, sau cu ora. De asemenea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723. < Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de muncă ca şi internă în comunitatea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Telefon: 642 961 380. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 40 de ani, de profesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul domestic în Spania. Mai multe informaţii la telefon: 665223757 < Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră maritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În

De Sf. Mihail şi Gavriil, redacţia ­Occidentul Românesc îi urează Gabrielei ­Miron din Madrid, multe realizări profesionale, iubire, speranţă şi încredere. La mulţi ani!

acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are informaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la telefon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@ yahoo.com. Nu răspund la beep! Mulţumesc. < Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şofer-categoria B, sau ca stivuitorist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980. < Caut croitoreasă cu experienţă pentru un atelier în ­Guadalajara. Mai multe informaţii la telefon: 642 767 332. < Doamnă serioasă şi responsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca externă în ­Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recomandări. Telefon: 692 331 305. < Doamnă serioasă, muncitoare, 42 ani, caut de muncă în ­Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417. < Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei în următoarele domenii: curăţenie la domiciliu/ firme, în fermă de animale, îngrijit persoane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe informaţii la: 642 982 951 < Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124 < Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şofer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spaniol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531 < Doamnă serioasă, muncitoare, 4o de ani, caut de muncă în ­Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bătrâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751 < Doresc angajare / colaborare (­Alcorcón, Madrid, provincia ­Madrid) ca electrician modernizare, automatizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnician IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/ software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_­iulian@yahoo.com < Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564 < Asistent medical stomatologie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în stomatologie 3 ani. Mai multe informaţii la telefon 626 835 872

< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a ­Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, românească şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277 <Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160 ÎNCHIRIERI < Caut colegă de cameră într-un apartament situat în zona staţiei de metro Nueva Numancia, L1. Camera are 2 paturi şi balcon iar preţul este de 125 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 653 815 333. < Se închiriază 1 cameră pentru 1 persoană serioasă şi responsabilă, în Alcorcón Central. Preţ, 150 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 642 226 821, 662 586 688. < Închiriez cameră pentru o persoană (de preferat o doamnă/ domnişoară) în Puente de ­Vallecas începând cu orice dată a lunii. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane liniştite. Zonă comercială. Preţ 200 euro. Mai multe informaţii la telefon 687 090 030. < Închiriez în Madrid 1 cameră începând cu orice dată, pentru o familie (de preferinţă nefumători), în Aluche, într-o zonă liniştită, aproape de metro, tren şi staţia de autobuz. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane (antenă DIGI TV). Mai multe informaţii la telefon: 607 981 828, 607 963 434, 602 491 055 < Închiriez cameră pentru o doamnă externă/internă (150/100 euro), în Madrid/­Entrevias, la o staţie de Atocha, încălzire centrală şi ambient liniştit (trei persoane). Telefon: 697 774 620 < Închiriez 1 cameră în Alcalá de Henares pentru o persoană. Dacă eşti internă, poţi avea camera ta în fiecare sfârşit de săptămână, la preţul de 100 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, iar dacă lucrezi, poţi beneficia de camera ta zi de zi, achitând 175 euro/lună şi c.v. utilităţi incluse, într-un apartament liniştit. Mai multe informaţii la telefon: 642 286 735. < Închiriez 1 cameră în ­Leganés, aproape de metro Julian Besteiro, pentru o doamnă / domnişoară nefumătoare. Condiţii foarte bune, locuim doar 2 persoane în apartament. Preţ: 180 euro/lună, cu toate utilităţile incluse. Informaţii la telefon: 666 706 724 sau 627 164 269. < Închiriez 1 cameră în Torrejón de Ardoz pentru 1 persoană, întrun apartament liniştit în care mai locuiesc doar 2 persoane. Preţul

Pentru María Camila şi Matthew Guitars - Barcelona Căsătoria este un legământ sfânt! Iubirea o dăruire reciprocă şi necondiţionată. Căsnicia o binecuvântare dată de ­Dumnezeu. Să trăiţi în continuare în înţelegere, îngăduinţă ­şi multă dragoste. La mulţi ani împreună, încă 50 de ani! Cristian şi María Paula Guitars.

NOIEMBRIE 2012 camerei este de 150 euro/lună, plus utilităţi. Mai multe informaţii la telefon: 642 841 814. < Închiriez o cameră pentru o persoană, în Madrid. La 5 minute de staţia de metro Usera. Bucătărie mare, gaz natural, internet. Preţ 150 euro, plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 672 586 559. < Închiriez cameră în ­Madrid, la 5 minute de staţia de metro Batan (linia 10), pentru o doamnă/ domnişoară, începând cu data de 1 iulie. Preţ, 200 euro + cheltuieli. În apartament locuiesc doar două persoane. Mai multe informaţii la telefon: 687609782. < Închiriez o cameră pentru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarket-uri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237. VÂNZĂRI - CUMPĂRĂRI < Cumpăr laptop Samsung L40 din comunitatea Madrid. Telefon: 644 090 107. < Vând unitate Power MAC G5, memorie ram 1GB. Preţ 300 euro. Mai multe informaţii la telefon: 644 090 107. < Vând casă în roşu, în Iaşi, Lunca Cetăţui - Cartier ­Astoria, cu o suprafaţă de 450 mp. Casa este compusă din 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, 1 bucătărie, living, toate utilităţile în apropiere, acte în legalitate. Preţ 34.000 euro, negociabil. Informaţii suplimentare la telefon: 0034/672 332 546, sau e-mail: ciprian.ciobanu12@yahoo.es < Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari. Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp. Mai multe informaţii puteţi obţine la telefon: 685 200 755. < Se vinde urgent casă în ­Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atractiv şi cu acte în regulă. În momentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau e-mail: acacovean@­ yahoo.es. < Vând 5000 mp în livada Paleu/ Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 195 < Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, ­eventual schimb cu apartament în România plus diferenţa, sau preiau contract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865 MATRIMONIALE < Tânăr atractiv, educat, serios,

23

stabilitate economică, doresc să cunosc o fată draguţă, serioasă, până în 30 de ani, doar din comunitatea Madrid, pentru o relaţie de lungă durată. Nu răspund la beep. Telefon: 627 192 719. < Tânăr, 29 de ani, 1,67 m, 70 kg, singur, fără obligaţii, doresc să cunosc o tânără de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă/căsătorie, din comunitatea valenciană. Mai multe informaţii la telefon: 632 108 300. < Bărbat, caut doamnă de 50/55 de ani din zona Banatului care doreşte să se stabilească în Reşiţa. Mai multe informaţii, la telefon: 642 331 520. < Domn, 44 de ani, 1,84 m, 95 kg, divorţat, muncitor, serios şi dornic de a-mi întemeia o familie, doresc să cunosc o doamnă între 32 – 40 de ani, serioasă, sinceră şi iubitoare, pentru prietenie, posibilă căsătorie. Urăsc minciuna, alcoolul, nu doresc aventuri. Provincia Lérida. Telefon: 634 164 881, 642 819 260. < Tânăr, 38 ani, din comunitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709. < Ardelean , 44 ani, din comunitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/ căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208. < Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540.

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE! Contactează-ne!

E-mail:

redactia@ occidentul-romanesc.com

Telefon:

637 998 036 (luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul ­Românesc nu îşi asumă responsabilitatea ­pentru conţinutul acestor anunţuri!

Colegei noastre dragi, Gabriela Sonnenberg - Benissa/Spania, îi transmitem cu ocazia Sf. Mihail şi Gavriil, toată dragostea, consideraţia şi aprecierea nostră. Să fii sănătoasă şi iubită, iar visele tale să se împlinească unul câte unul. La mulţi ani, micuţă sirenă!



Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.