Occidentul romanesc nr 36 by Occidentul Romanesc

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania Ziar

GRATUIT Anul III - Nr. 36 / 24 pagini 1-28 februarie 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de aﬁliere politică sau religioasă!

ROMÂNII NU-ŞI DORESC A SE ÎNTOARCE ACASĂ

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Cristian David va efectua o vizită de lucru în Spania „ Demnitarul român are planificate întrevederi cu reprezentanţii autorităţilor spaniole care gestionează...”

Pagina 02 Informaţii utile privind drepturile şi o bligaţiile cetăţeanului român în Spania „Rezidenţa legală, necesară

„Din păcate, în momentul de faţă, România nu poate să-mi ofere continuitate în carieră dacă aş dori să mă întorc. M-am obişnuit aici cu un nivel de trai care în ţară nu ar ﬁ posibil. Mă refer la...”

pentru a beneﬁcia de anumite drepturi, presupune înscrierea în Registrul Central al Cetăţenilor Străini şi...”

Pagina 06 Cititorii întreabă - Avocatul răspunde

„Înainte de a lua decizia iniţierii unui divorţ, analizaţi cu mare atenţie şi calm situaţia în care vă aflaţi. Decizia asupra unui divorţ nu trebuie luată niciodată în...”

Pagina 07 Turiştii străini au adus Spaniei venituri record de 59 de miliarde de euro, în 2013 „Cheltuielile turiştilor străini în Spania au crescut anul trecut cu 9,6%, un nou nivel record, ca urmare a....”

Pagina 08 Gelu Vlaşin a fost numit Coordonator al Departamentului pentru Comunităţile de Străini din Spania

Pagina 17

„Liberalii sunt sensibili la astfel de drepturi şi la libertatea acestor persoane...”

Pagina 10

Adrese şi informaţii utile

FEBRUARIE 2014

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www.barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Jurisdicţie: Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •Av. Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu MARKETING: Michael H. Cronkite (CA-USA) PUBLICITATE: Răzvan M. Ionescu (Spania) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR MADRID: Oana Moşniagu MANAGER PROIECT: Eduard Rudolf Roth (Baleares)

12006, Castellón de la Plana •Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net •(informatii consulare): info@consulatcastellon.e. telefonica.net • Program de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte) 15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primire acte) 12:00-13:00 (eliberare documente) Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica. net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie: Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@ viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:3017:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: consuladomurcia@xplorasolutions.com. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

SENIOR EDITOR: Puşa Roth (Bucureşti) Dan Caragea (Portugalia) COLABORATORI: Andra M. Gutierréz (Benidorm) Andrei Bodea K. Varble (CA/USA) Dan Luca (Bruxelles) Elisabeta Iosif (Bucureşti) Gabriela C. Sonnenberg (Spania) Gerardo M. Bedoya (Spania) Irina G. Şova (CA/USA) Lucian Oprea (Colorado) Lorena G. Borrero (Spania) Marian Petruţa (Illinois/USA) Mircea Fluieraş (Malága) Sebastian Rus (Boston/USA) Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)

Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Tudor Petruţ (CA/USA) Vasile Mureşan (Illinois/USA) Zoe Stoleru (Valencia) Redactor investigaţii - Cristian Ioanovics Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Corina S. Hudgens – Medic terapeut Jeni Chiriac – Psiholog Marius Vili Sarbu – Avocat CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la IMCODAVILA S.A. Depósito Legal: M-30588-2013 ISSN 2069 – 8801

STARPRESS 2014 - Concurs internaţional de poezie şi proză pentru românii din întreaga lume Revista internaţională Starpress lansează Concursul Internaţional de Poezie pentru românii din întreaga lume: „STARPRESS” 2014, ediţia a IV-a. În acelaşi timp, organizează Concursul Internaţional de Proză pentru românii din întreaga lume: STARPRESS 2014 - ediţia a ll-a.

Concursul Intenaţional de poezie şi proză “STARPRESS 2014” se desfaşoară în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi de radio şi televiziune din diaspora şi România, în perioada 01.02.2014 – 01.06.2014. Premiile constau în sejururi în renumitele staţiuni turistice româ-

neşti de pe litoral, Eforie Nord – Hotel Casa Andrei şi Jupiter – Hotel Rio. Fiecare premiu constă în câte un sejur pentru două persoane (câştigătorul ﬁind însoţit de câte o persoană dragă în sejur, ca şi la ediţiile precedente). Regulamentul concursului:

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni Cristian David va efectua o vizită de lucru în Spania Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David va efectua în perioada 9-13 februarie, o vizită de lucru în Spania, unde va avea întâlniri atât cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale cât şi cu membri ai numeroasei comunităţi româneşti aflate în această ţară. „Vin cu mare interes şi cu mare bucurie în Spania, o ţară unde se află nu doar una dintre cele mai importante comunităţi româneşti dinafara graniţelor dar şi una dintre cele mai bine integrate şi bine văzute. În Spania se află aproape un milion de români, care formează cea mai importantă comunitate de străini din acestă ţară. Sunt oameni care au venit aici în căutarea unor oportunităţi de angajare mai bune, exercitându-şi dreptul de liberă circulaţie pe care îl au ca cetăţeni europeni. Prin numărul lor, ei reprezintă o prioritate pentru noi. Suntem bucuroşi să aflăm că românii din Spania reprezintă o comunitate bine integrată, care contribuie din plin la prosperitatea acestei ţări, că românii sunt apreciaţi şi căutaţi de angajatorii spanioli chiar şi în aceste momente de criză economică traversată de întreaga lume. Am ţinut să am întâlniri de lucru atât cu reprezentanţii guvernului spaniol cât şi ai comunităţilor. La ambele niveluri am găsit mereu parteneri

de dialog constructiv cu care am depăşit toate problemele ivite în timp. Pentru portofoliul meu întâlnirea directă cu românii din Spania este un lucru esenţial în dorinţa de a aﬂa chiar de la sursă cum se spune, problemele cu care se confruntă şi lucrurile pe care şi-ar dori ca statul român să le facă pentru ei” a declarat Cristian David Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni. Vizita în Spania va include deplasări la Madrid, Sevilla şi Bilbao. La Madrid, în prima etapă a turneului ministrul român se va întâlni cu Fátima Bañez García, ministrul muncii şi securităţii sociale în Guvernul spaniol, Iñigo Méndez de Vigo, secretar de stat pentru UE în Ministerul Afacerilor Externe şi al Cooperarii, José Eugenio Azpiroz Villar, preşedintele Comisiei pentru Muncă şi Securitate Socială din Congresul Deputaţilor, precum şi alţi parlamentari membri ai acestei comisii. Tot la Madrid, vor avea loc întâniri cu Jesus Fermosel Diaz, responsabilul pentru probleme sociale şi comunităţi străine în guvernul Comunităţii Madrid precum şi cu primarii din Comunitatea Madrid, în care se aﬂă comunităţile cele mai importante de cetăţeni români (Coslada, Torrejón de Ardoz, Alcalá de Henares, Móstoles, Arganda del

Rey şi Aranjuez). De asemenea, la Madrid, ministrul român va avea o întânire cu P.S. Episcop Timotei, Episcopul Spaniei si Portugaliei. Nu vor lipsi din program nici întâlniri cu reprezentanţi ai românilor din regiunea Madrid. Presei româneşti atât din Spania, cât şi din ţară îi va ﬁ rezervată o conferinţă de presă. La Sevilla, în a doua etapă a turneului, ministrul român se va întâlni cu Susana Diaz, preşedintele Juntei de Andalusia, cu Manuel Gracia Navarro preşedintele Parlamentului Andaluz şi cu Francisco Herrero Leon, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie din Sevilla. Nu vor lipsi nici la Sevilla întălnirile cu românii din Spania, ﬁind programată o întrevedere cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din Andalusia şi Murcia. La Bilbao, în ultima etapă a turneului, ministrul român va avea întâniri cu Iñigo Urkullu Renteria, preşedintele guvernului din Ţara Bascilor, cu Carlos María de Urquijo Valdivielso, delegatul Guvernului Spaniei în Ţara Bascilor şi cu Juan Carlos Izagirre Hortelano Primarul localităţii San Sebastian-Donostia (Capitală Cultural Europeană 2016). De asemenea, nici de la Bilbao nu vor lipsi întâlnirile cu reprezentanţii românilor din Spania.

• La Secţiunea Poezie se participă cu 5/cinci poezii. Concurenţii vor prezenta, alături de poezii, şi un CV şi o fotografie în jpg. • La Secţiunea Proză, se participă cu 5/cinci fragmente. Concurenţii vor prezenta, alături de fragmentele de proză (5 pagini A4 maximum), un CV şi o fotografie. • Indiferent de rezultatul concursului, cele mai interesante lucrări vor fi publicate în paginile revistei, precum şi în

publicaţiile celorlalţi parteneri implicaţi în proiect. • Materialele pentru concurs pot ﬁ trimise pe adresa: • star_andrada888@yahoo.ro, ligya33@gmail.com, free3ymher@yahoo.ca, pană la data de 15 mai 2014. • Comitetul de selecţie va delibera până la 1 iunie 2014 . • La începutul lunii iunie se vor anunţa câştigătorii. Premiile se vor acorda la ﬁnele lunii august 2014.

Relaţii şi informaţii suplimentare: Ligya Diaconescu, ligya33@ gmail.com. Despre decernarea premiilor Concursului Internaţional de poezie şi proză STARPRESS 2012, la Mangalia, 25 august 2012, puteţi viziona aici: h t t p : / / w w w. y o u t u b e . c o m / watch?v=32ZElWstBjA h t t p : / / w w w. y o u t u b e . c o m / watch?v=RW9dkPi8SZQ h t t p : / / w w w. y o u t u b e . c o m / watch?v=9AuND52RceI

Cuvânt înainte

Minciună, incompetenţă şi moarte Kasandra Kalmann-Năsăudean

- Redactor şef Occidentul Românesc Incompetenţă, tragedii, oameni înzăpeziţi, minciună, miniştri condamnaţi, şpagă, sforării, hoţii de milioane de euro... Acestea sunt cuvintele care fac titlurile ziarelor din ultima vreme şi emisiunilor de la televizor. În cumplitul accident aviatic din Apuseni şi-au pierdut viaţa doi oameni: un pilot cunoscut pentru profesionalismul său şi o studentă la medicină de numai... 23 de ani. Şi toată această tragedie din pricina unor incompetenţi care nu au fost în stare să localizeze accidentul la timp. Se spune că tânăra studentă a murit de frig cu lacrimile îngheţate pe obraz. Este de neconceput aşa ceva! Astfel de greşeli nu există în ţări normale, civilizate, cu un sistem sănătos. În România, din păcate, sistemul se pare că este mult prea beteag... Şi toate aceasta, pentru că profesioniştii au fost îndepărtaţi,

pentru că oamenii serioşi, cinstiţi, cei cu valoare morală au fost înlăturaţi în toate domeniile, iar în locul lor au fost numiţi în ultimii 10 ani tot felul de incompetenţi, slugi, semianalfabeţi în fotolii cu pile sus-puse, şpăgari, mincinoşi, sifonari... Din dezvăluiri competente aﬂăm cu stupoare că pentru contrate cu statul se lua şi se da şpagă! În vamă se lua şpagă! La spital se ia şpagă! Permiteţi-mi să zâmbesc amar. Şi trist. Ce e nou?! După şpaga la găleată din 2011 în vămi, nu mă mai miră nimic în materie de şpagă. În România, şpaga e politică şi filosofie de stat şi te miri că a luat cineva măsuri după 25 de ani. De multe ori am avut impresia că România este făcută numai din şpagă şi dacă ar lua cineva românilor şi ultima „metodă” de a-şi rezolva problemele, starea naţiunii s-ar înrăutăţi brusc şi grav. Cum ar putea trăi românii fără şpagă?! Oricum, la isteria hoţiilor care sunt dezvăluite, a şpăgilor şi a condamnării unor miniştri nu-mi vine să exclam decât: România se mută, încet dar sigur, după gratii! Dacă de la şpaga din vămi nu moare nimeni, în spitale, treaba cu şpaga e mult mai delicată. La mijloc e vorba de vieţi,

de sănătate. A voastră, a noastră, a copiilor, părinţilor şi bunicilor rămaşi acasă. Şpaga la spital este o chestiune aparte. Aici, cam toţi o dau, aproape toţi o iau. Problema gravă apare când actul medical e condiţionat de şpagă şi când viaţa sau dreptul la viaţă e condiţionat de şpagă. Dacă în vamă miza era fentarea statului, în spitale jocul e de multe ori de-a viaţa. Şpaga a ajuns insuportabilă în România pentru că e impusă cu tupeu. Dar şi pe alocuri... în străinătate. Eşti vânat pentru şpagă, aceasta ﬁind o a doua sursă de venit. Şi toate acestea pentru că mulţi au uitat ce înseamnă cuvântul demnitate, omenie şi acum stau speriaţi pentru că nu ştiu cine va urma şi din ce domeniu, la puricat şi... după gratii. În ceea ce priveşte sistemul sanitar din România, tratamentul şpăgii e unul singur: privatizarea. Un manager de spital privat ar scăpa imediat de obraznicii spitalelor româneşti. Ar avea grijă să aibă medici suficienţi pentru toate specialităţile, ar fi atent la cheltuieli, s-ar strădui să-şi îngrijească pacientul pentru ca acesta să nu fie nevoit să plece la clinicile medicale din occident.

Mă întreb câţi români, care nici după 25 de ani nu s-au debarasat de obiceiurile comuniste, de-a folosi şpaga, nepotismul, minciuna şi înşelătoria în interesul personal, se vor trezi la realitate? Câţi români îşi vor dedica din timpul lor pentru a ajuta pe alţii necondiţionat pe timp de iarnă grea sau inundaţii? Sau câţi vor efectua diverse servicii în folosul comunităţii unde trăiesc? Comunismul a trecut, obiceiurile însă au rămas. Şi încă sunt la mare vogă pentru că nişte... unii, nu au auzit niciodată de demnitate, de cinste, seriozitate şi minim de bun simţ, de solidaritate şi omenie. Acestora trebuie mai întâi şi de toate să le fie sădită mentalitatea occidentală în sânge, timp în care în România să aibă loc o schimbare radicală: incompetenţii din instituţiile statului să fie inlocuiţi cu profesionişti, hoţii, mincinoşii şi şpăgarii pedepsiţi, să existe şosele sigure, o viaţă socială normală... Abia atunci, românii vor ajunge ceea ce ne dorim cu toţii: occidentul trăit pe propria piele nu perceput din minciunile altora. Dar, se pare că, iar alergăm după curcubeul care nu se mai arată la orizont...

FEBRUARIE 2014

România, ultimul bal (Adrian Păunescu)

În loc să fim o ţară numai fraţi, Simţim, în noua epocă barbară, C-am fost, în viaţa noastră, blestemaţi S-ajungem chiriaşi la noi în ţară. Din tot ce facem, nu avem nimic, Ne macină străine interese, Făina noastră n-are spor nici pic, Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese. Trăim acelaşi tragic simţământ, Sub politicieni şi sub contabili, Că noi, ca neam, avem destinul frânt Şi suntem de prisos şi nerentabili. Umili, ne cerem scuze de la toţi, Că nu ne-au chinuit destul în viaţă, Şi ne conduc nişte fanarioţi, Ce pe cei mici trădarea îi învaţă. Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi, De zici că eşti din neam ce nu se lasă, Când am ajuns în ţara noastră slugi Şi suntem cerşetori la noi acasă? Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum, Dispuşi să emigreze se arată, Mormintele se pregătesc de drum, În România deromânizată. Sus-puşii nu mai au nimica sfânt, Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă, Nu mai avem nici fabrici, nici pământ, Vorbim şi limba noastră-n altă limbă. Şi-acum se-aude clopotul fatal, Vin vremuri de urgie şi de grindeni Şi este seara ultimului bal, Din zori, vom fi români de pretutindeni. Probabil, mâine-aici va fi pustiu Şi toţi în pribegie vom porni-o, Drum bun, popor pierdut la un pariu, Adio, mamă patrie, adio!

FEBRUARIE 2014

Titlul de călătorie Conform Legii nr 248/2005, titlul de călătorie este documentul care se eliberează de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cetăţenilor români aflaţi în străinătate, care nu mai posedă document de călătorie valabil, pentru ca titularul să îşi poată continua călătoria, reglementa şederea ori pentru a se întoarce în ţară. Titlul de călătorie se eliberează cu valabilitatea de cel mult un an. Valabilitatea titlului de călătorie încetează de drept la data intrării titularului în România. Cetăţenii români aflaţi în străinătate care nu mai sunt în posesia unui document de călătorie valabil şi care trebuie să se deplaseze în România într-un termen scurt, sau persoanele care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unui paşaport în străinătate, pot solicita consulatului român cel mai apropiat, eliberarea unui titlu de călătorie. Titlul de călătorie se eliberează direct de consulat, pe baza cererii completată şi semnată şi solicitant şi a dovezilor privind identitatea şi cetăţenia română a solicitantului. Titlul de călătorie este valabil numai 30 de zile şi permite titularului o singură călătorie în România. Titlul de călătorie îşi pierde valabilitatea la intrarea pe teritoriul României şi nu poate fi folosit pentru reîntoarcerea în ţara de reşedinţă sau de domiciliu şi nici pentru deplasarea în alte state. Pentru obţinerea unui titlu de călătorie nu este necesară o programare prealabilă, iar eliberarea acestuia se face în aceeaşi zi. Costul unui titlu de călătorie este de 65 de euro şi are o valabilitate de 30 de zile. E l i b e r a re a Tit lu l ui de Călătorie pentru adulţi În cazul adulţilor, este obligatorie prezentarea paşaportului şi a cărţii de identitate expirate. În cazul în care aceste acte au fost pierdute sau furate, este obligatorie prezentarea unui denunţ în faţa autorităţilor spaniole. De asemenea, dacă nu mai posedaţi niciun document de identitate românesc, este recomandabil să prezentaţi o copie a cărţii de identitate sau a paşaportului, cartea de alegător, permisul de conducere românesc, livretul militar sau să cunoaşteţi codul dumneavoastră numeric personal, cod ce conţine 13 cifre şi poate fi găsit atât în certificatul de naştere cât şi în cărţile de identitate şi paşapoarte. E l i b e r a re a Ti t l u l u i d e Călătorie pentru minori În cazul minorilor este obligatorie prezenţa ambilor părinţi

De interes

INFORMAŢII CONSULARE

(sau, după caz, a celui care deţine custodia minorului) care trebuie să prezinte, în original, cărţile de identitate sau paşapoartele valabile, paşaportul expirat al minorului şi certificatul de naştere al copilului. Daca minorul are doar certificat de naştere eliberat de Registrul Civil Spaniol, acesta trebuie, în mod obligatoriu, să nu conţină erori cu privire la datele de identificare ale părinţilor şi ale minorului. În acest caz, titlul de călătorie se va întocmi în baza certificatului spaniol de naştere CERTIFICADO PLURILINGÜE. Acest tip de certificat nu trebuie să poarte Apostila de la Haga şi nici nu trebuie tradus în limba română. IMPORTANT! În cazul în care în locul extrasului multilingv (CERTIFICADO PLURILINGÜE) veţi prezenta CERTIFICADO LITERAL, acesta va trebui să poarte Apostila de la Haga. Apostila de la Haga este aplicată gratuit numai la Tribunalul Superior de Justiţie al Comunităţii Autonome în care a fost eliberat certificatul. Nu este valabilă apostila aplicată de notari. În cazul minorilor încredinţaţi unuia dintre părinţi, trebuie prezentată, în original, hotărârea românească de divorţ/ încredinţare a minorului cu menţiunea „definitivă şi irevocabilă”. În cazul în care numele actuale ale părinţilor nu coincid cu cele din certificatul de naştere al minorului, va trebui să prezentaţi şi certificatul de căsătorie, sentinţa de divorţ sau documentul din care reiese respectiva schimbare. Dacă unul sau ambii părinţi au documentele de identitate româneşti expirate, acestora li se vor elibera, de asemenea, titluri de călătorie. În cazul pierderii paşaportului anterior al minorului, se va prezenta denunţul făcut în faţa autorităţilor spaniole. În cazul în care unul dintre părinţi nu se poate prezenta la consulat, este necesar acordul scris al celuilalt părinte, autentificat de un notar public din România sau de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate. NOTĂ: În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani, părinţii pot prezenta o fotografie a copilului, fără a mai fi necesară prezenţa acestuia. CERTIFICATELE DE STARE CIVILĂ (DE NAŞTERE, CĂSĂTORIE SAU DECES) PLASTIFIATE SAU DETERIORATE ÎŞI PIERD VALABILITATEA!

Informaţii utile

FEBRUARIE 2014

Informaţii utile privind drepturile şi obligaţiile cetăţeanului român în Spania Cu data de 1 ianuarie 2014, Spania ridică restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români. Aceasta înseamnă că, în conformitate cu principiul egalităţii de tratament, cetăţenii români au dreptul de a obţine un loc de muncă în condiţii egale cu cetăţenii spanioli în orice domeniu (atât ca angajaţi, cât şi ca lucrători pe cont propriu - „autónomos”). Înscrierea ca persoană în căutare de loc de muncă şi înregistrarea contractului de muncă se fac în baza documentului naţional de identitate sau permisului de rezidenţă, obligatoriu după cel mult 3 luni de şedere în Spania. Conform prevederilor Directivei privind drepturile de şedere ale cetăţenilor din UE (Directiva 2004/38/ CE), lucrătorii migranţi sunt obligaţi să se înregistreze la autorităţile competente, în funcţie de durata contractului de muncă, astfel: • în cazul în care lucrătorul vine cu un contract de muncă pentru o perioadă de mai puţin de trei luni, nu sunt necesare nici un fel de formalităţi de şedere; este suficient să deţină paşaportul sau, după caz, documentul de identitate în vigoare, în care să figureze cetăţenia; • pentru o perioadă de şedere pe teritoriul spaniol mai mare de trei luni, are obligaţia să solicitate personal înregistrarea în Registrul Central al Cetăţenilor Străini/ Registro Central de Extranjeros, la Oficiul pentru Cetăţenii Străini/ Oficinade Extranjeros (în lipsa acestuia, la Comisariatul Provincial de Poliţie/ Comisaría Provincial de Policía) din provincia unde doreşte să rămână sau să locuiască (www.interior.gob. es). În certificatul eliberat vor figura: numele, cetăţenia, domiciliul şi numărul de identificare (NIE) în baza căruia se va putea cotiza şi pentru asigurările sociale. Asistenţă sanitară • Persoanele care nu sunt salariate, nici lucrători independenţi (autónomos), sau titulare ale unei pensii, nici membri de familie ai unei persoane care face parte dintr-una din categoriile menţionate, NU sunt protejate de dispoziţiile comunitare în domeniul securităţii sociale, deci nu pot beneficia de asistenţă sanitară gratuită acordată în Spania, decât dacă au rezidenţa legală în Spania şi prezintă o

adeverinţă privind veniturile din România, obţinută de la Administraţia Financiară din România şi o adeverinţă de la Casa de Asigurări de Sănătate privind lipsa unei asigurări de sănătate în România. • Este important ca la plecarea din ţară, dacă nu au deja un contract de muncă asigurat, cetăţenii şi membrii de familie ai acestora să solicite card-ul european de asigurare de sănătate, care le poatea sigura asistenţa sanitară până în momentul angajării în Spania şi al cotizării la sistemul spaniol de securitate socială (valabil 6 luni). • Atenţie: deciziile privind procentul (gradul) de invaliditate sunt luate conform legislaţiei naţionale, de către instituţiile naţionale ale fiecărui stat, existând diferenţe considerabile între criteriile de stabilire a procentului (gradului) de invaliditate definite în legislaţiile naţionale ale statelor membre UE. Dispoziţiile comunitare nu armonizează sistemele naţionale de securitate socială, ci se limitează la a le coordona. • În cadrul prestaţiilor de securitate socială nu sunt incluse şi cheltuieli pe care le-ar presupune repatrierea corpului neînsufleţit în caz de deces, pentru aceasta fiind necesară o asigurare specifică. ATENŢIE!: Rezidenţa legală, necesară pentru a beneficia de anumite drepturi (cum ar fi asistenţa medicală sau ajutoarele sociale), presupune înscrierea în Registrul Central al Cetăţenilor Străini şi eliberarea certificatului de rezidenţă, nu doar consemnarea domiciliului în Registrul Municipal. („empadronamiento”). Membrii de familie ai lucrătorului migrant au de asemenea obligaţia de a se înscrie în Registrul Central al Cetăţenilor Străini, dacă locuiesc în Spania. Raporturi de muncă Raportul de muncă angajat–angajator este reglementat în Spania prin Constituţie, Codul Civil, Codul Muncii (Estatuto de los trabajadores) şi contractele colective de muncă. Contractele se încheie pe durată nedeterminată sau determinată, cu normă întreagă sau timp parţial de lucru. În Spania există diferite convenţii colective de mun-

că în funcţie de zonele geografice şi de activităţi. Din acest motiv, nu întotdeauna condiţiile de muncă ale lucrătorilor din provincii diferite sunt aceleaşi. Salariul acordat angajatului nu poate fi mai mic decât salariul minim interprofesional stabilit de Guvern pentru anul în curs pentru munca pe timp complet. Înainte de începerea activităţii lucrative, angajatorul trebuie să înscrie angajatul ca salariat al său la sistemul de securitate socială spaniol (Seguridad Social: www.seg-social.es) pentru ca ulterior acesta să poată beneficia corespunzător de drepturi în caz de şomaj, boală, accidente, maternitate, pensie, invaliditate, prestaţii pentru deces şi urmaşi. ATENŢIE!: Verifică şi dacă angajatorul v-a înscris în sistemul de securitate socială (solicitare de “vida laboral”): www.seg-social.es Şomaj Pentru a beneficia de prestaţiile pentru şomaj, un lucrător trebuie să cotizeze la sistemul de securitate socială cel puţin 360 zile în ultimii 6 ani, pentru această perioadă minimă de cotizare având dreptul la plata prestaţiilor timp de 4 luni. Perioada maximă de plată a prestaţiei pentru şomaj este de 24 luni. Pentru obţinerea prestaţiei pentru şomaj, lucrătorul trebuie să se adreseze Serviciului Public de Ocupare spaniol (SPEE/ INEM: www.sepe.es), sau filialei regionale a acestuia, în maximum 15 zile de la încheierea relaţiei de muncă (excepţie cazul de demisie). ATENŢIE!: În cazul părăsirii teritoriului spaniol, pentru a primi în continuare ajutorul de şomaj la care are dreptul în Spania, lucrătorul trebuie să anunţe Serviciul Public de Ocupare spaniol (SPEE/INEM) înaintea plecării şi apoi, în termen de 7 zile, să contacteze agenţia de ocupare din ţara în care se deplasează (în România, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă - ANOFM: www.anofm.ro), pentru a se înscrie ca persoană care caută activ un loc de muncă. Pensie Lucrătorii care îşi încetează activitatea profesională şi îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege pot beneficia de pensionare parţială, anticipată sau pentru limită

de vârstă. Pentru a avea drept la plata pensiei, persoana trebuie să fi contribuit cel puţin 15 ani, dintre care măcar ultimii 2 să fie cuprinşi în perioada de 15 ani dinaintea datei pensionării. Pentru a primi o pensie integrală, un lucrător trebuie să fi plătit contribuţii pentru pensie 35 de ani. În vederea stabilirii perioadelor în care un lucrător beneficiază de dreptul la prestaţii contributive şi a stabilirii pensiei comunitare, acesta beneficiază de aplicarea principiului totalizării drepturilor obţinute în alte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European în care a cotizat pentru securitatea socială, fiecare ţară acordând lucrătorului suma la care are dreptul ţinând cont de cotizaţiile realizate pe teritoriul său. Alocaţie pentru copiii minori Pentru copiii aflaţi în întreţinere în România, lucrătorul poate beneficia în Spania de prestaţia pentru întreţinerea copilului, în cazul în care venitul pe familie este mai mic decât cuantumul stabilit de legea spaniolă (aproximativ 11.000 euro/an), sau poate beneficia de alocaţia acordată în România, în baza prezentării dovezii neacordării prestaţiei similare în Spania. Statul spaniol nu oferă alocaţii pentru copii. Pentru copiii în întreţinere aflaţi în Spania se aplică legislaţia spaniolă în domeniu (nu primesc alocaţie în România). Educaţie Copiii lucrătorului au dreptul la educaţie în Spania în aceleaşi condiţii ca şi copiii cetăţenilor spanioli. Aceştia vor beneficia, de exemplu, de dreptul la tratament egal privind acordarea burselor de studiu. Învăţământul este, ca şi în România, obligatoriu şi gratuit. Până în clasa a noua, pentru înscrierea la scoală nu este nevoie de acte traduse şi legalizate care să ateste situaţia şcolară, repartizarea fiind făcută doar în funcţie de vârsta copilului şi de domiciliu. Formulare europene Pentru obţinerea în Spania a anumitor drepturi se aplică principiul exportului de prestaţii, conform căruia lucrătorul poate beneficia în Spania de anumite prestaţii la care are dreptul

în România, ceea ce face necesară corespondenţa între instituţiile omoloage din cele două state, pentru recunoaşterea şi stabilirea acestora, prin intermediul formularelor europene, care conţin informaţii necesare pentru a determina şi atesta drepturile lucrătorului. Înainte de a pleca, lucrătorul trebuie să ceară instituţiilor competente să îi furnizeze formularele adecvate. Instituţia din Spania are şi posibilitatea să comunice direct cu instituţia competentă din România pentru a obţine informaţiile de care are nevoie, furnizate prin formulare, respectiv: • Formularele pentru detaşări în străinătate şi drepturi la prestaţii de sănătate şi de maternitate sunt eliberate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în funcţie de situaţie; • Formularele pentru calculul şi plata pensiilor su n t e l i b e r a t e d e C a se l e Ju d e ţ e n e d e Pe n si i r e sp e c t i v C a sa d e Pe n si i a Mu n i c i p i u l u i B u c u r e şt i (CJP/CPMB), după caz; • Formularele pentru dreptul la prestaţii de şomaj sunt eliberate de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) respectiv Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, după caz; • Formularele pentru diverse prestaţii familiale sunt eliberate, în funcţie de conţinut, de Agenţiile Judeţene/Municipale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, de Serviciile de evidenţă a persoanelor din cadrul primăriilor, de unităţile şcolare unde învaţă copiii lucrătorului, de Direcţia Judeţeană/ Municipală de A sistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Instituţiile competente din Spania în materie de formulare europene sunt: • pentru majoritatea categoriilor de formulare, Institutul Naţional de Securitate Socială (INSS) prin reţeaua sa de centre de informaţii pentru cetăţeni (CAISS) • pentru seria de formulare referitoare la şomaj organismul competent este Serviciul Public de Ocupare (SEPE/INEM), prin reţeaua sa de agenţii de ocupare. În practică, atunci când se prezintă unei instituţii

spaniole un formular în limba română, aceasta poate să-l compare cu unul redactat în limba spaniolă, nefiind nevoie de traducere, deoarece conţinutul formularului este uşor de înţeles. Important! Pentru obţinerea de informaţii suplimentare pot fi consultate paginile web: www.mmuncii.ro - Ministerul român al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice; www. meyss.es - Ministerului Muncii şi Imigraţiei din Spania; www.europa.eu/eures - portalul EURES al mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă. Conflictele de muncă În cazul apariţiei unor conflicte de muncă cetăţenii români se pot adresa următoarelor instituţii: • Inspecţia Muncii şi Securităţii Sociale spaniolă (Inspecciónde Trabajo y Seguridad Social) - la sediul central sau la direcţiile teritoriale şi provinciale. Sediul Central: Calle Agustín de Bethancourt, 4, 28003 Madrid, Tel: 0034 91 363 00 00, Fax: 0034 91 363 0678, Site: http://www.empleo. gob.es/ITSS • Celei mai apropiate unităţi a Poliţiei Naţionale (în oraşe) sau Comandamentului Gărzii Civile (la sate), www. interior.gob.es • Filiala sindicatului la care sunt afiliaţi, ai căror jurişti şi avocaţi îi pot consilia şi le pot apăra interesele (UGT – Unión General de los Trabajadores: www. u g t . e s / C C . OO Comisiones Obreras: www. madridsindical.es). • Tribunalului social (Juzgado de lo Social) competent teritorial http:// www. mjusticia.gob.es/cs/ Satellite/es/1215197982704/ EstructuraOrganica.html • Ambasada: de asemenea, este recomandabil ca despre aceste demersuri să fie informat şi Biroul de muncă şi afaceri sociale din cadrul Ambasadei României de la Madrid. Datele de contact ale ataşatului pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României: e-mail: agregado.trabajo@ embajadaderumania.es Tel. (+34) 913 507 356 ATENŢIE!: Nerespectarea legislaţiei muncii constituie infracţiune şi are consecinţe atât pentru angajat, cât şi pentru angajator!

Juridic Sfatul Avocatului Înainte de a lua decizia iniţierii unui divorţ, analizaţi cu mare atenţie şi calm situaţia în care vă aflaţi. Decizia asupra unui divorţ nu trebuie luată niciodată în grabă, la supărare. Nu uitaţi faptul că, conform Codului Familiei, familia are la bază căsătoria liber consimţită între soţi, în relaţiile dintre soţi, precum şi în exerciţiul drepturilor faţă de copii, bărbatul şi femeia având drepturi egale. Priviţi divorţul ca pe o cale de a rezolva probleme majore în viaţa dumneavoastră, generate de căsătoria în care vă aflaţi. Dacă, după o analiză suficientă a situaţiei dumneavoastră consideraţi că divorţul este singura cale de a obţine o stare de normalitate, şi nu una de a obţine o răzbunare, un avantaj material, atunci puteţi începe demersurile privind obţinerea divorţului. Odată luată decizia începerii divorţului, căutaţi întotdeauna să ajungeţi la un acord cu soţul/ soţia dumneavoastră în ceea ce priveşte cât mai multe aspecte: realizarea divorţului, custodia copilului/copiilor, încredinţarea minorilor, împărţirea bunurilor comune, alte aspecte. Obţinerea acestui acord duce la evitarea creşterii efectelor traumatizante inerente precum şi a multor dis-

cuţii în contradictoriu purtate în şedinţa publică. Dacă acordul nu poate fi obţinut, este extrem de indicat să fiţi asistat(ă) de un avocat, încredinţarea copiilor precum şi partajarea, aducând în timpul procesului o serie de elemente complexe, în condiţiile în care părţile nu se înţeleg. Divorţul pe cale judecătorească Legislaţia în vigoare (Codul Civil, noul Cod Civil) prevede desfacerea căsătoriei prin divorţ având în vedere următoarele posibilităţi: a. prin acordul soţilor b. la cererea unuia dintre soţi, atunci când datorită unor motive temeinice raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă c. la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani d. la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei Chiar dacă există copii minori din căsătorie şi cei doi soţi se înţeleg cu privire la realizarea divorţului, ei se pot adresa pentru divorţul prin acord atât instanţei de judecată cât şi ofiţerului de stare civilă ori notarului public de la locul căsătoriei sau al ul-

timei locuinţe comune a soţilor, care poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, aceştia din urmă eliberându-le un certiﬁcat de divorţ, potrivit legii. Divorţul prin acord În baza Codului Civil, divorţul prin acordul soţilor poate ﬁ pronunţat de către instanţa judecătorească indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie. La soluţionarea cererilor accesorii divorţului, referitoare la încredinţarea copiilor minori, obligaţia de întreţinere şi folosirea locuinţei, instanţa va ţine seamă şi de interesele minorilor. Cererea de divorţ prin acord se depune de soţi împreună sau de unul dintre soţi, celălalt acceptând această cerere. În acest caz, instanţa nu va stabili nici un fel de culpă a vreunuia dintre soţi la desfacerea căsătoriei. Divorţul din motive temeinice Pentru pronunţarea divorţului din motive temeinice - motive de divorţ, instanţa trebuie să constate, cf. art. 38 alin. 1 C. fam, existenţa a trei elemente: • existenţa motivelor temeinice • existenţa raporturilor dintre soţi grav vătămate • imposibilitatea continuării căsătoriei

Prin urmare, în acest caz, instanţa nu trebuie să constate numai culpa soţilor ci şi că, raporturile dintre soţi sunt grav şi iremediabil vătămate iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. În timpul procesului de divorţ, cei doi soţi hotărăsc dacă acela dintre ei care şi-a schimbat numele de familie, şi-l va păstra şi după divorţ, sau va reveni la numele avut anterior. Există, însă şi motive întemeiate (soţul care şi-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume într-un domeniu - numele unui cântăreţ, numele unui avocat, numele unui notar etc.), numele se poate păstra chiar în lipsa unui acord între soţi. Pentru motive temeinice ale soţului care solicită păstrarea numelui său, luându-se în considerare interesul minorului, instanţa va putea să dispună păstrarea numelui şi în cazul lipsei de acord. Unde se efectuează divorţul - Unde se depun actele de divorţ 1. Prin instanţă În cazul divorţului prin instanţă, în ceea ce priveşte competenţa materială, instanţa competentă este Judecătoria. Regula este că instanţa competentă teritorială să soluţioneze acţiunea de divorţ este instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor, dacă cel puţin unul dintre soţi mai locuieşte în circumscripţia acelei Judecătorii.

Nicolae Chiriţă – Sant Marti/ Barcelona Bunicii mei au decedat în 1996 iar ca succesori au rămas unchiul şi mama mea, însă până în prezent niciunul nu a cerut drept de succesiune. Unchiul meu nu are moştenitori, sunt singurul moştenitor după moartea sa. Dacă unchiul meu ar dori să facă succesiunea, ar avea nevoie şi de acordul mamei mele? Este nevoie de acordul amândurora? Răspuns: Nu despre taxă este vorba ci despre dezbaterea succesiunii.

Succesiunea se dezbate între toţi moştenitorii, deci unchiul şi mama dumneavoastră. Dacă unul dintre moştenitori nu este de acord cu modul de împărţire a moştenirii -nu cu dezbaterea ei-, la notar, atunci celălalt poate introduce acţiunea în instanţă. Probabil se pune problema plăţii taxei notariale pentru moştenire, dar aceasta este o altă problemă. Explicaţii termeni juridici: Deﬁniţie Moştenitor Persoana care este chemată la moştenire în temeiul legii. Au calitatea de moştenitor legal : • rudele apropiate ale defunctu-

lui, împărţite în clase de moştenitori; • soţul supravieţuitor. În cazurile în care nu există moştenitori legali sau testamentari ori nici unul din moştenitori nu au acceptat succesiunea, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului. Sunt excluse de la succesiune persoanele considerate de lege nedemne de a accede şi anume: • cel condamnat, în calitate de autor, coautor, complice sau instigator, printr-o hotărâre rămasă deﬁnitivă, pentru omor sau tentativă de omor asupra celui

ce lasă moştenirea; • cel care a făcut împotriva celui ce lasă moştenirea un denunţ, o plângere sau o mărturie, de natură să atragă pedeapsa cu moartea, dovedit. Virginica Leonte - Alcalá de Henares/Madrid Am fost înşelată de o avocată care profesează clandestin în comunitatea Madrid. Nu am ştiut aceasta, ulterior am aﬂat. Am contactat-o pentru a mă reprezenta într-un proces de paternitate. Am comunicat foarte bine până i-am adus actele şi banii. 1.500 euro avans. La

Cititorii întreabă - Avocatul răspunde

FEBRUARIE 2014

2. Pe cale administrativă - doar pentru divorţuri prin acord În baza Codului Civil, în cazul divorţurilor prin acord, cererea de divorţ poate fi depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, sau la un notar public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor. În aceste două cazuri, se vor acorda soţilor mai întâi un termen de gândire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorţ. La expirarea acestui termen, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat. Dacă depunerea cererii de divorţ se poate face, în anumite situaţii, şi prin mandatar, la termenul de verificare a consimţământului, prezenţa ambilor soţi este necesară. Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor. Dacă soţii nu se înţeleg asupra unui aspect accesoriu cererii de divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public, emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 38. Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii

două zile m-a sunat şi mi-a spus Răspuns: că a început acţiunea. Am aş- Da, puteţi să depuneţi plângere teptat aproape şase săptămâni penală pentru înşelătorie şi retimp în care nu a dat niciun stituirea sumei de bani, adică, semn de viaţă. Când am sunat- juridic vorbind, vă constituiţi o eu, am fost şocată să aflu că parte civilă cu suma respectivă. nu a început nicio acţiune şi Totuşi, vă sfătuiesc să angajaţi că trebuie să mai plătesc nişte un avocat pe care să îl verificaţi taxe. Întâmplător am aflat că dacă există în Baroul Avocaţilor NU are niciun drept de a pro- din Spania. Din păcate, sunt rofesa în Spania şi nu este nici mâni care se pretind avocaţi cu membră al Baroului Avocaţilor drepturi depline de a profesa în din Spania. Pot depune plânge- această ţară, dar de fapt, ei nu re la autorităţile spaniole pentru sunt altceva decât, cel mult, veînşelăciune? Îmi pot recupera riga dintre avocatul cu drepturi banii? Mulţumesc. legale şi imigrantul român. Pagină realizată de: Avocat, Raluca Alexandra Barbu

nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti. Avocatul în divorţul prin acord Asistenţa unui avocat într-un demers privind divorţul este recomandabilă, chiar dacă nu este obligatorie. Procedura descrisă de Codul civil, de realizare a divorţului la notariat, presupune o serie de demersuri succesive (2-3 prezente la notariat, documente de redactat de către Notar şi, final, o transmitere către Starea Civilă, de către notar, a informaţiei privind divorţul. Deşi sunt şi avantaje importante (evitarea instanţelor, timp de soluţionare posibil mai redus), costurile pot depăşi, în acest caz, cele ale divorţurilor prin acord efectuate prin instanţă, cu asistenţa unui avocat. O altă soluţie ce poate fi mai avantajoasă financiar, este cea a divorţului realizat direct la Starea Civilă, dar şi acolo este posibil ca timpii de programare şi efectuare a divorţului să fie importanţi, aglomeraţia semnificativă. Avocatul poate furniza asistenţă de specialitate în demersurile privind divorţul, atât prin instanţă cât şi prin procedura administrativă. Avantajele asistenţei asigurate de avocat sunt cele ale unui demers corect făcut, fără complicaţii, care se finalizează în cel mai scurt timp şi cu o evitare inutilă de supra-taxare.

Spania

FEBRUARIE 2014

Turiştii străini au adus Spaniei venituri record de 59 de miliarde de euro, în 2013 Cheltuielile turiştilor străini în Spania au crescut anul trecut cu 9,6%, la 59,1 de miliarde de euro, un nou nivel record, ca urmare a numărului mai mare de vizitatori, dar şi a bugetelor în urcare ale acestora, potrivit AFP. „Spania a încheiat anul 2013 cu cele mai mari cheltuieli din istorie în privinţa turismului internaţional. Noul record este datorat atât creşterii semniﬁcative a numărului de turişti, cât şi a sumei medii cheltuite”, se arată într-un comunicat

al Ministerului Turismului. Turiştii britanici, cei mai numeroşi în Spania, au cheltuit anul trecut 12 miliarde de euro, urmaţi de germani, cu 9,72 miliarde de euro, şi francezi, cu 5,9 miliarde de euro. Cheltuielile vizitatorilor din Rusia au crescut cu 29%, la 2,35 miliarde de euro, reprezentând 4% din totalul veniturilor Spaniei din turismul internaţional. Americanii au rămas în continuare turiştii cu cele mai mari cheltuieli, în medie de 2.402

euro pe vizitator, chiar dacă suma a înregistrat o scădere puternică, de 22%, faţă de anul 2012. Francezii au redus de asemenea fondurile alocate vacanţelor din Spania, cu 22% anul trecut, la 618 euro, în timp ce britanicii le-au menţinut, la 809 euro, iar germanii au crescut cheltuielile cu 8,4%, la 1.205 euro. Spania a fost vizitată anul trecut de un număr record de turişti străini, de 60,6 milioane, în creştere cu 5,6% faţă de anul anterior.

Madrid: Demonstraţie faţă de un proiect care ar urma să limiteze dreptul femeilor la avort

Mariano Rajoy anunţă reduceri succesive ale impozitelor din 2015 Premierul spaniol Mariano Rajoy a anunţat în cadrul convenţiei naţionale a Partidului Popular, că începând de anul viitor va lua măsuri pentru scăderea succesivă a impozitelor. „Începând de anul viitor, va începe o serie de scăderi succesive ale impozitelor, de-a lungul anilor, şi va ﬁ o reformă importantă”, a declarat Rajoy cu referire la reforma regimului ﬁscal pe care o pregăteşte

în prezent guvernul conservator de la Madrid. În cadrul aceleiaşi convenţii, ministrul spaniol al finanţelor, Cristobal Montoro, a subliniat faptul că în cadrul acestei reforme fiscale TVA va rămâne la nivelul la care se află în prezent şi a confirmat faptul că executivul din care face parte va trece la reducerea impozitelor, potrivit EFE.

Mii de spanioli au ieşit pe stradă la Madrid împotriva unui proiect de lege susţinut de Guvern, care ar urma să limiteze dreptul femeilor la avort. Demonstraţia din 1 februarie 2014 a fost una dintre cele mai mari dedicate acestui subiect. Activiştii prezenţi în stradă au afişat pancarte pe care se putea citi mesaje precum „Permiteţi mamelor să decidă” sau „Puterea de a decide ne face liberi”. Şi bărbaţii au venit la manifestaţie pentru a susţine protestul femeilor. „Într-o zi, avortul poate fi o soluţie accesibilă. Din moment ce nu sunt bani, nu poţi forţa oamenii să facă copii”, a spus unul dintre ei. Manifestaţii la care au participat zeci de mii de oameni au avut loc şi în alte capitale europene în semn de solidaritate cu femeile din Spania. Dacă legea va fi adoptată, atunci Spania va deveni una dintre cele mai restrictive state europene în privinţa avortului, după Malta, unde acesta este interzis şi

Polonia unde terminarea sarcinilor este foarte limitată. Noul proiect legislativ propus ar urma să limiteze folosirea întreruperii de sarcină doar pentru cazurile în care femeia a fost victima unui viol, cât şi pentru situaţiile în care starea de sănătate a mamei ar ﬁ pusă în pericol. În prezent, conform legislaţiei spaniole în vigoare, orice femeie poate avea un avort în primele paisprezece săptămâni de sarcină. Susţinuţi de mai multe partide de opoziţie, protestatarii i-au cerut ministrului spaniol de Justiţie, Alberto Ruiz-Gallardón, care a elaborat proiectul de lege, să demisioneze. „Sunt prezentă la acest miting deoarece cred că ţara noastră se va întoarce cu mulţi ani înapoi în ceea ce priveşte drepturile femeilor, dacă această lege va trece”, a declarat Ana Alonso, o femeie prezentă la protest. „Am depăşit acest stadiu demult şi avem acum dreptul să facem avort în condiţii adecvate, fără a ne

risca viaţa. Legea aruncă ţara înapoi cu mulţi ani în ceea ce priveşte drepturile femeilor, incriminarea unui lucru care nu ar trebui să ﬁe o infracţiune. Am depăşit acest lucru cu mult timp în urmă şi avem dreptul să facem avort în condiţii bune fără ca femeile să-şi rişte viaţa şi sănătatea”, a mai continuat Ana Alonso. Legea actuală care permite avorturile, iniţiată în 2010 de către guvernul socialist, este criticată de Biserica Catolică, precum şi de grupurile conservatoare. Aceştia spun că legea avortului nu trebuie să se bazeze pe dreptul femeii de a decide, ci pe dreptul la viaţă al copilului. Noul proiect de lege trebuie să primească aprobarea Parlamentului, acest lucru ﬁind aşteptat să se întâmple deoarece Partidul Popular deţine majoritatea. În Spania, anual, sunt realizate circa 120.000 de avorturi, potrivit Francisca García, lidera Asociaţiei Clinicilor Acreditate pentru a practica avortul.

En español

Los rumanos no desean regresar a casa La ilusión del retorno de los inmigrantes rumanos por la crisis mundial es igual de ilusoria que las declaraciones oficiales hechas en el periodo de máximo crecimiento económico sobre el atractivo de los puestos de empleo de Rumania para los ciudadanos rumanos que trabajaban en el extranjero. En realidad, el escenario más probable es el del retorno de los inmigrantes no calificados. “Los inmigrantes rumanos cualificados están bien integrados en el país de adopción. El retorno no tiene que ver solamente con el salario percibido en Rumania, a veces casi igual al de los países del oeste. Los que se han ido de Rumania sopesan la calidad de la sanidad, de la educación y la administración pública (la justicia, la corrupción etc.)”

opina Andrei Morar, country manager en una empresa extranjera de consultoría de Alicante. Este tipo de apreciaciones parecen acertadas si tenemos en cuenta los países de destino: Canadá, Gran Bretaña y USA, donde más de la mitad del total de los inmigrantes rumanos tienen estudios superiores. En España e Italia, el porcentaje es mucho más bajo. Al nivel mundial, los países-origen que tuvieron el mayor crecimiento del fenómeno de la inmigración fueron Bolivia, Polonia y Rumania. Al lado de Bulgaria, nuestro país registra el mayor nivel de migración dentro de la UE. España es mi país de acogida Quisimos enterarnos si los rumanos inmigrantes en España quieren quedarse, o regresar a Rumania. En este sentido, realizamos una encuesta entre

los rumanos de la Comunidad de Madrid, Barcelona y Valencia, las zonas con mayor número de inmigrantes rumanos. Parece que no existe una regla, ni una mayoría. Hay muchos rumanos que se sienten cansados de Rumania y preﬁeren cualquier otra cosa, otros sólo quieren estar un tiempo en el extranjero para ganar algún dinero, y también existen claro, los indecisos y los estudiantes que se han acostumbrado vivir fuera y ven difícil el retorno, así que es bastante difícil establecer una tipología. Ioana Nistor, vive desde hace más de 11 años en Valencia. Tiene 43 años y dos hijos estudiantes. Trabaja con su marido, Titi, en una ﬁnca cerca del Mediterráneo. Después de solo tres meses de trabajo, el propietario de la casa les hizo contrato de trabajo y les ofre-

ció alojamiento y comida para recompensar su serosidad, honestidad y el buen trabajo realizado. Han pasado más de ocho años desde entonces. “En Rumania fui profesora de primaria. Titi trabajaba en una fábrica en Resita. Se quedó en el paro, los niños eran pequeños, mi sueldo insuficiente y las deudas se acumulaban. Decidimos irnos en el mundo largo. La finca la administramos nosotros desde hace años. Los propietarios tienen otros negocios y residen a 60 km. Tienen mucha confianza en nosotros y nos respetan. Somos felices y damos gracias a Dios por ayudarnos a encontrar personas que nos ayudaron a sobrellevar un momento muy difícil de nuestras vidas. Les queremos y respetamos mucho. En Rumania construimos una casa y los niños estudian en Valencia. El mayor será médico y el pequeño ingeniero químico. ¿Qué más pedimos a la vida? Sólo salud, porque por lo demás tenemos todo lo que necesitamos. De nuestro país vinimos pobres y llenos de deudas. No pensamos en regre-

FEBRUARIE 2014 sar. A lo mejor al jubilarnos. Amamos Valencia y la gente de este país. Tristemente, reconozco que aquí está nuestra casa, la felicidad y la alegría de la vida diaria.” Alecu Oancea tiene 52 años y la fábrica donde trabaja desde hace más de 12 años es el sitio donde se siente apreciado y respetado. Los días pasados celebro con su mujer las bodas de plata y 15 años desde que están en España. “Estamos desde hace muchos años en Madrid y ya no nos imaginamos la vida de otra manera. No tengo, estudios superiores, mi esposa tampoco, somos simples trabajadores. Pero esto no nos impidió este año comprarnos una casa con dinero al contado. No digo que en Rumania no hubiéramos podido comprarnos una casa, pero hubiéramos estado mucho más estresados por los bancos y con el cuidado siempre del día de mañana. En la fábrica donde trabajamos somos respetados, hemos sido promovidos y podemos pensar irnos en verano de vacaciones. El año pasado fuimos en las Islas Canarias. En Rumania nuestros pensa-

mientos estarían en lo que íbamos a poner mañana en la mesa para comer.” Las razones por las que muchos rumanos no regresan a su país se reparten en dos categorías: laborales y personales. Al nivel profesional, estos tienen pocas ofertas de ejercer su profesión al mismo nivel o al uno parecido: los sueldos son más pequeños, los equipos, los instrumentos de trabajo son insuficientes o desgastados, el medio laboral poco organizado, el sistema de gobierno y legislativo fastidioso y muchas veces ineficiente, infraestructura deficitaria, etc. Desde el punto de vista personal, estos se han acostumbrado con el sistema social y el nivel de vida de los países occidentales. Para la mayoría es difícil renunciar a los beneficios de una sociedad bien organizada donde el ciudadano se encuentra respetado, protegido, donde los sistemas de gobierno funcionan al menos con normalidad, asegurando las condiciones para una vida feliz y falta de preocupaciones. *** Traducción: Oana Moşniagu

Comunitate

FEBRUARIE 2014

Gelu Vlaşin a fost numit Coordonator al Departamentului pentru Comunităţile de Străini din Spania

Comitetul Executiv Federal al Partidului Libertăţii Individuale (P-LIB) anunţă iniţierea unei noi linii de acţiune orientată spre cetăţenii rezidenţi străini. În Spania trăiesc aproape 6 milioane de cetăţeni străini, care constituie 12% din populaţie. Între ei sunt în principal imigranţi şi de asemenea o mare comunitate de expaţi atât profesionali cât şi persoane în vârstă care aleg Spania ca ţară în care se bucură de pensionare. Liberalii sunt sensibili la astfel de drepturi şi la libertatea acestor persoane, deobicei neglijate de alte forţe politice. Programul politic include extinderea drepturilor politice depline, inclusiv votul activ şi pasiv

pentru toate alegerile, „tuturor persoanelor care locuiesc legal în ţară de cel puţin doi ani, ﬁe că există sau nu reciprocitate” (punctul 3.3.1). Legislaţia actuală deja recunoaşte parţial anumite drepturi, inclusiv a cetăţenilor UE de a vota pentru alegerile Parlamentului European. P-LIB face apel acestor cetăţeni de a participa şi a ne sprijini în prezentarea candidaturii, cu semnătura lor şi a celor din jurul lor. Pentru a conduce noul departament a fost numint Coordonator al Comunităţii de Străini din Spania domnul Gelu Vlaşin. Rezident în Spania de mai bine de o decadă, Vlaşin aparţine celei mai mari comunităţi de străini din Spania, comunitatea românească. Scriitor decorat de către statul român, lucrează în Madrid în domeniul marketing-ului online şi este un excelent cunoscător al problemei imigraţiei în Spania, ﬁind vicepreşedintele principalei organizaţii de cetăţeni români din Spania. Militant din 1998

al Partidului Naţional Liberal din România, unul dintre cele mai puternice partide liberale din Europa şi asociat principal al coaliţiei de guvernare, Vlaşin coordonează organizarea cluburilor acestui partid în Spania. Colaborarea dintre PNL şi P-LIB, parteneri ai Internaţionalei Liberale, constituie un obiectiv de o mare importanţă strategică. “Libertatea este comoara cea mai de preţ a orcărui individ şi trebuie să ne preocupe mai mult respectarea dreptului şi libertăţii individuale a tuturor cetăţenilor”, a aﬁrmat Vlaşin. CEF speră ca această nouă linie de acţiune va duce la o mai mare încorporare de noi membri, nu numai români, ci de orice altă naţionalitate. Prima provocare a lui Vlaşin ca şi coordonator al departamentului va ﬁ de a face cunoscut P-LIB şi propunerile sale politice comunităţii româneşti, şi de a iniţia apropierea celorlalte comunităţi de cetăţeni rezidenţi în Spania, faţă de provocarea electorală din luna mai.

Românii pot vota pentru Parlamentul European

Marţi, 28 ianuarie 2014, la sediul biroului din Spania al Parlementului European, a avut loc o reuniune între reprezentanţi ai presei, ai comunităţii româneşti din Spania şi Directorul acestei instiuţii, Ignacio Samper. Fără să ﬁe o conferinţă de presă, ci mai mult un act de voinţă, întâlnirea a rezultat a ﬁ o dezbatere despre funcţiile Parlamentului European şi serviciile pe care le aduce cetăţenilor din Europa, indiferent de naţionalitate. Spun act de voinţă pentru că întâlnirea s-a produs din iniţiativa personală

a domnului Ignacio Samper, fost imigrant după spusele sale, cu dorinţa de a face cunoscut românilor dreptul de a vota pentru alegerile la Parlamentul European din acest 2014, dar mai ales importanţa pe care o are votul lor pentru ei înşişi, mai mult decât pentru instituţia în sine, cum sunt tentaţi să creadă, sau mai bine spus, obişnuiţi să gândească. Ignacio Samper a început prin a spune că scopul său nu este să vorbească despre România, ci despre Europa. Puţin contrariaţi iniţial, reprezentanţii comunităţii româneşti care au simţit o clipă nejustiﬁcată prezenţa lor, au înţeles pe parcurs că este timpul să ne referim la România ca parte integrantă a Europei. S-a vorbit despre Europa şi despre românii Europei. Chiar dacă timpul pentru a se înscrie la alegerile din 25 mai 2014 s-a încheiat, este util şi sănătos, pentru cei care nu pot vota anul acesta, să ştie că peste cinci ani o vor putea face şi mai ales, să-şi dorească acest lucru.

De ce să votăm pentru Parlamentul European? Sub o formă sau alta, aceasta este întrebarea care apare în mintea românului scârbit de clasa politică din România şi opac pentru cuvinte ca vot, partid, Parlament, Guvern. Răspunsul e, dacă nu simplu, clar: pentru că Parlamentul European înseamnă reprezentarea a 500 de milioane de cetăţeni, ai celor 28 state membre. Votul pentru parlamentul European înseamnă un cetăţean care spune „Eu decid!”, „Eu aleg!”, dar mai ales, „Eu contez!”. Cu atât mai mult în acest 2014, când alegerile sunt diferite prin importanţa pe care o capătă. Rezultatul inﬂuenţează viitoarea alegere al Preşedintelui Comisiei Europene, ales până acum fără a ﬁ nevoie de aprobarea Parlamentului. Şi dacă aceasta este vocea cetăţenilor în Europa, nu este un mod mai simplu de a decide cine stă în fruntea Europei decât acum şi într-un singur mod: votând! Reporter: Oana Moşniagu

Destine distruse de comunişti: o carte de 608 pagini de documente, declaraţii şi istorie. Patru ani de muncă a doi jurnalişti şi a unui redactor de investigaţii. 608 pagini cutremurătore despre viaţa a trei generaţii, victime a unui regim diabolic a cărui metehne le mai întâlnim şi astăzi... Carte editată în limba română, engleză şi germană.

• Autor: Kasandra Kalmann Năsăudean • Coautori: Michael Harrison Cronkite şi Cristian Ioanovics Guitars • Traducere şi corectură: Corina H. Simonescu şi Krista Fluieraş • După lansarea cărţii în limba engleză ce a avut loc pe data de 16 noiembrie 2013 în Benidorm/Spania şi 14 de-

cembrie 2013 în Sacramento/ California, lansarea cărţii Destine distruse de comunişti în limba română se va desfăşura la Madrid, în cadrul Bibliotecii Tomás Navarro Tomás, Calle de Albasanz 26, pe data de 28 martie 2014. Cei invitaţi, pot obţine informaţii suplimentare la: redacţia@ occidentul-romanesc.com sau telefon: 617 080 531.

Obatalá şi FEDROM vorbesc despre sfârşitul restricţiilor pe piaţa muncii O dată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014 în nouă ţări ale UE, pentru muncitorii români şi bulgari, Asociaţia Culturală Obatalá, împeună cu FEDROM, au organizat, joi, 23 ianuarie, un eveniment prin care s-au explicat drepturile românilor pe piaţa muncii spaniole şi nu numai, în noul context legal. Evenimentul a avut loc la Centrul Multifuncţional La Rambla şi a fost condus de către preşedintele FEDROM, Miguel Fonda Ştefănescu şi avocat Marius Vilis Sârbu, care au clariﬁcat celor prezenţi nelămuriri în legatură cu dreptul recent recuperat, de a munci legal în Spania şi, au explicat pe larg ce presupune a avea

drept de lucru legal intr-o ţară europenă. Actul a servit românilor prezenţi şi pentru a clariﬁca teme legale personale, prin amabilitatea avocatului Marius Sârbu, demonstrandu-se încă o dată utilitatea acestor întâlniri pentru comunitatea roamânescă. Astfel, un cetă-

ţean bine informat şi corect îndrumat, bun cunoscător al drepturilor sale va şti să se comporte în consecinţă, ca ceea ce este, chiar dacă tânăr, un adevărat cetăţean european. Redactor: Oana Moşniagu Foto: Agustin Gonzalez Plasencia

Educaţie şi cultură

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

„Jos pălăria!”, „a-şi scoate pălăria” Şi alte popoare folosesc această expresie. Francezii zic: „chapeau bas!”, „chapeau!” sau „tirez son chapeau!”. Portughezii spun „tirar o chapéu!”, italienii „levarsi il cappello”, iar englezii vorbesc de „hat tip”. Sensul vizează şi astăzi admiraţia şi respectul, iar uneori bărbaţii însoţesc exprimarea verbală cu simularea gestului. Este evident că avem de-a face cu o expresie născută dintr-un act reverenţios, de bună educaţie şi etichetă. A fost o vreme în care pălăria era un obiect de vestimentaţie obligatoriu, mereu în pas cu moda. De la început, pălaria a fost un simbol al virilităţii, un „coif civil”, dacă vreţi. Simbolul va căpăta cu vremea şi alte conotaţii, odată cu generaliza-

Puşa Roth - Bucureşti De ceva timp vizitez Târgoviştea, reşedinţă domnească şi capitală între 1396 şi 1714, oraşul care a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politicomilitar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti. Atunci când vezi un oraş în fiecare lună, implicit, în fiecare anotimp, îl priveşti cu alţi ochi, ai curiozitatea de a-l cerceta, de a-l cunoaşte, de a-i redescoperi istoria. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân oraşul a devenit principala reşedinţă domnească a Ţării Româneşti. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei. Ultimele cercetări arheologice au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici înainte de Mircea cel Bătrân. În timpul domniei lui Vlad Ţepeş a fost construit Turnul Chindiei. Matei Basarab a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întăreşte şi extinde fortificaţiile oraşului (unice la sud de Carpaţi), repară vechile biserici şi construieşte multe altele noi. După domnia lui Constantin Brâncoveanu, capitala se mută la Bucureşti, eveniment în urma căruia Târgovişte a început să

FEBRUARIE 2014

Vorbe de duh şi de luare-aminte (X)

rea uzului. Respectul bărbatului era arătat prin înclinarea corpului sau a capului în faţă sau prin scoaterea pălăriei cu o artă ce sugera deferenţa. Ne aducem cu toţii aminte de filmele în care cavalerii îţi scoteau amplele lor pălării, cu o suită abilă de gesturi prin aer, ca şi cum pălăria ar fi coborât cu eleganţă spre pământ. Această formă de salut, acompaniată multă vreme de o gestualitate studiată, ne vine din secolul al XVII-lea, perpetuându-se, după modă şi ţară, până spre sfârşitul secolului trecut, când pălăria (mai ales la bărbaţi) începe să dispară din vestimentaţia cotidiană. Astăzi magazinele de pălării sau modistele sunt pe cale de dispariţie. Iată şi o atestare a expresiei la Max Blecher: „Am făcut lucruri îndrăzneţe în care nu credea nimeni. Am executat poduri pe care când trec elevii mei îşi scot pălăria. Da... îşi scot pălăria...” (Inimi cicatrizate) „A căuta acul în carul cu fân” Expresia se referă fie la a căuta ceva aproape cu neputinţă

de găsit, ﬁe la obstinaţia cuiva care încearcă să rezolve o problemă extrem de diﬁcilă. Întâlnim expresia şi în alte limbi: în latineşte, „acum in meta foeni quaerere”, în franceză, „chercher une aiguille dans une botte (meule) de foin”; în portugheză, „procurar uma agulha num palheiro”; în spaniolă: „uscar una aguja en un pajar”; în italiană: „cercare un ago in un pagliaio”; în germană: „eine Nadel im Heuhaufen suchen”; în engleză: „to look for a needle in a haystack”; în greacă: „ψάχνω βελόνα στ’άχυρα”; în bulgară: „да търсиш игла в копа сено” etc. Este vorba, aşadar, de o expresie universală, ale cărei origini nu se cunosc, deşi mi se pare destul de veche ţinând cont şi de aria de răspândire. Francezii o datează la 1652, dar pare anterioară. În româneşte nu am putut însă localiza frazeologia dincolo de secolul al XIX-lea.

Cineva scrie: „Cel mai mult contează dorinţa de a descoperi toate soluţiile, de a nu te opri după ce ai găsit un răspuns. Întrebat care este diferenţa dintre el şi o persoană normală, Einstein a răspuns că, pus să caute acul în carul cu fân, cineva s-ar opri de îndată ce a găsit acul, pe când el ar căuta în continuare până ar găsi toate cele ascunse.” „La cheie” Expresia se referă în deosebi la o construcţie, la un apartament complet terminat, pe care îl putem utiliza imediat, dar se poate auzi, metaforic, şi în alte contexte. Francezii spun „clés en main”; spanioli, „llave en mano”; italienii, „chiavi in mano”. În Franţa, expresia apare atestată încă din secolul al XVIII-lea, legată de o locuinţă complet terminată, la un preţ forfetar, ceea ce, în acea epoca, nu era uşor de izbutit. Cu vremea,

piardă din puterea economică precum şi din populaţie. Sigur,vă veţi întreba ce rost au aceste informaţii istorice în prezentarea unui scriitor? Scriitorul, Vasile Cârlova a dedicat poate cea mai cunoscută poezie a sa, „Ruinurile Târgoviştei”, acestui oraş, fostă cetate de scaun. Aceasta este, de fapt, un mesaj al generaţiei de la 1848, pentru trezirea conştiintei naţionale. Elegia „Ruinurile Târgoviştei” este dedicată trecutului glorios, criticând timpurile prezente, prin prisma acestui trecut eroic. Vasile Cârlova, poet şi ofiţer român, este socotit primul poet român modern, deşi a scris numai cinci poezii, publicate de Ion Heliade Rădulescu în gazeta „Curierul românesc”. Tânărul care a trăit doar 22 de ani este menţionat în „Istoria literaturii române” de George Călinescu, considerat a fi cel care a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. La data de 4 februarie 1809 s-a născut la Buzău (după alţi autori s-ar fi născut la Târgovişte),Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniţă Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernaşi (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintaşi pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovlahiei. După mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni, Dolj. În anul 1816, la numai opt ani, rămâne orfan şi este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul

Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăş de învăţătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu. Învăţând limba greacă şi limba franceză, Vasile Cârlova a încercat să versifice în greceşte însă, sub influenţa unor scriitori romantici francezi va scrie poezii în limba română. În anul 1827 debutează cu o traducere după „Hero şi Leandru” a lui Musaios şi a poemului „Zaire” de Voltaire. Prima sa poezie „Păstorul întristat”, a fost publicată în „Curierul Românesc” la 8 mai 1830 de I. Heliade Rădulescu. Această poezie va fi pusă pe muzică, douăzeci de ani mai târziu, la 8 mai 1850, de către Anton Pann. Vasile Cârlova scrie „Ruinurile Târgoviştei”, tipărită la 20 martie 1830, în aceeaşi gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi prevedea un viitor literar strălucit: „geniul său cel poetic făgăduieşte mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.” La 30 mai 1830, revista ieşeană „Albina românească” reproduce poezia „Ruinurile Târgoviştei”. Tot în 1828 scrie cea de a treia poezie „Rugăciune”, publicată postum în anul 1839 tot de Heliade Rădulescu. Scrie poezia „Înserarea”, publicată în „Curierul Românesc”, la 29 iunie 1830. În acelaşi an se înfiinţează „Miliţia Naţională”, nucleu al oştirii române moderne, iar tânărul Vasile Câlova se înscrie aici în 6 iulie 1830, fiind al treizecişitreilea dintre voluntarii angajaţi, unde va servi cu gradul de sublocotenent. În anul 1831, poetul-oştean scrie „Marşul românilor” sau „Odă oştirei

române cu ocazia înălţării steagului naţional”, versuri ce au circulat tipărite pe foi volante, cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în anul 1839, în „Curierul Românesc”. Iată de ce, Mihai Eminescu, în „Epigonii”, îl evocă pe poetul dar şi pe oşteanul Vasile Cârlova: „L-ale ţării flamuri negre Cîrlova oştirea cheamă / În prezent vrăjeşte umbre din al secolilor plan”. La data de 18 septembrie 1831 Vasile Cârlova se stinge din viaţă, la Craiova, în urma unei boli infecţioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu. Poetul necuvintelor [Nichita Stănescu n.n.] îl vede: „Întemeietor nu de stat, ci de limbă Cârlova este. Geniul lui e o pricină de perpetuă tristeţe naţională. Tristeţe de a-i fi rupt destinul. Tristeţe de a fi plecat din sânul naţiunii, limbii şi vorbirii româneşti, cel mai apt de a vorbi vorbirea ţării. Cinci flori ne-a lăsat şi un miliard de absenţe. Acesta era Domnul. El era singurul căruia i-am spus noi toţi Dumneavoastră. Când a plecat noi nu eram născuţi. Ne naştem greu în vorbire pentru că el, grăbitul, a plecat. Cum era Cârlova? Trebuie că era ca şi Shakespeare. Ce este mai frumos în vorbirea noastră, trebuie că ar fi spus Cârlova. Bărbat tânăr, băiat suav, ofiţer”. George Baciu Cred că acum aţi înţeles, doamnelor şi domnilor, demersul meu de a redescoperi un oraş, prima reşedinţă domnească timp de trei sute de ani, readus în actualitatea secolului al XIX-lea de tânărul poet-oştean Vasile Cârlova.

constructorii au început să stăpânească tot mai bine devizul, iar astăzi este de neconceput să cumperi un apartament, mai ales într-o zonă recent urbanizată, şi care să nu îţi ﬁe predat „la cheie”. Pe Internet găsim exemple de „afaceri la cheie” sau „apartamente la cheie”: „ACT vă oferă case ieftine la cheie din structură metalică, case prefabricate din oţel, consultanţă şi diverse proiecte rezidenţiale/ comerciale.” „A costa (cât/ca) ochii de cap” Expresia apare în mai multe limbi şi însemnă „a costa foarte mult”. Francezii au mai multe variante „preţioase”: „coûter la peau des fesses / la peau du cul / la peau des couilles / les yeux de la tête”, ultima ﬁind şi cea mai veche. Scria Balzac: „Pacostea mi-a intrat în casă o dată cu moartea fratelui meu, pentru care cheltuiesc la Paris bani,

nu glumă... mă costă ochii din cap! şi nu mai ies la capăt.” (Eugénie Grandet), iar traducerea românească este fidelă. Spaniolii spun: „costar un ojo de la cara”; portughezi, „custar os olhos da cara”; italieni, „costare un occhio della testa”; austrieci: „Es kostet das Weisse aus den Augen” ş.a.m.d. Pe Internet găsim destule atestări: „firmele româneşti nu vor câştiga nimic, iar reparaţiile vor costa ca ochii din cap…” Tot în româneşte spunem că iubim sau ţinem la cineva „ca la ochii de cap”, ceea ce, evident, însemnă „foarte mult”. Astfel „ochii din cap” se combină cu verbe care exprimă sentimentul sau valoarea, în mod comparativ: „Caimacamul îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap, e şi bogat şi darnic.” (Caragiale, Kir Ianulea); „Vornicul o iubea ca ochii din cap şi nu voise să-i facă silă, fiind mulţămit s-o ţie vreme cât mai îndelungată pe lângă dânsul.” (Radu Rosetti, Necredinţă silită); „Acuma a-nceput viaţa bună şi sfântă pentru însurăţeii tineri: el o iubea pe ea ca pe ochiidincap, ea îl iubea pe el ca luminile ochilor.” (Caragiale, Smărăndiţă).

VASILE CÂRLOVA Ruinurile Târgoviştei

„O, ziduri întristate! O, monument slăvit! În ce mărime naltă şi voi aţi strălucit, Pă când un soare dulce şi mult mai fericit Îşi răvărsa lumina p-acest pământ robit! Dar în sfârşit Saturnu, cum i s-a dat de sus, În negura uitării îndată v-a supus. Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a pierit! Subt osândirea soartei de tot aţi înnegrit! Din slava strămoşască nimic nu v-a rămas. Oriunde nu se vede nici urma unui pas. Ş-în vreme ce odată oricare muritor Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-aţintător, Acum de spaimă multă se trage înapoi Îndată ce privirea îi cade drept pe voi... Dar încă, ziduri triste, aveţi un ce plăcut, Când ochiul vă priveşte în liniştit minut: De milă îl pătrundeţi, de gânduri îl uimiţi. Voi încă în fiinţă drept pildă ne slujiţi Cum cele mai slăvite şi cu temei de fier A omenirei fapte din faţa lumei pier; Cum toate se răpune ca urma îndărăt, Pe aripile vremii de nu se mai arăt; Cum omul, când să fie în toate săvârşit, Pe negândite, cade sau piere în sfârşit. Eu unul, în credinţă, mai mult mă mulţumesc A voastră dărămare pe gânduri să privesc, Decât zidire naltă, decât palat frumos, Cu strălucire multă, dar fără un folos, Ş-întocmai cum păstorul ce umblă pre câmpii, La adăpost aleargă când vede vijălii, Aşa şi eu acuma, în viscol de dureri, La voi spre uşurinţă cu triste viu păreri. Nici muzelor cântare, nici milă voi din cer, O Patrie a plânge cu multă jale cer. La voi, la voi nădejde eu am de ajutor; Voi sunteţi de cuvinte şi de idei izvor. Când zgomotul de ziuă înceată preste tot, Când noaptea atmosfera întunecă de tot, Când omul de necazuri, de trude ostenit În liniştirea nopţii se află adormit, Eu nici atunci de gânduri odihnă neavând, La voi fără sfială viu singur lăcrămând Şi de vederea voastră cea tristă însuflat A noastră neagră soartă descoper nencetat. Mă văz lângă mormânt al slavei strămoşeşti Şi simţ o tânguire de lucruri omeneşti; Şi mi se pare încă c-auz un jalnic glas Zicând aceste vorbe: „Ce, vai! a mai rămas, Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut, Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut. ... Acest trist glas, ruinuri, pă mine m-au pătruns Şi a huli viaţa în stare m-au adus. ... Deci priimiţi, ruinuri, cât voi vedea pământ, Să viu spre mângâiere, să plâng pe-acest mormânt, Unde tiranul încă un pas n-a cutezat, Căci la vederea voastră se simte spăimântat!”

Interviu

FEBRUARIE 2014

KKN: Sunteţi de 17 ani la Bruxelles. Cum vedeţi oraşul după această perioadă petrecută în Belgia şi ce a însemnat pentru dumneavoastră în decursul acestor ani? Dan Luca: Am ajuns în anul 1997 la Bruxelles, pe o nişă nonguvernamentală, am fost primul român ales într-o structură a Asociaţiei Studenţilor Europeni de la Bruxelles, un Birou Executiv format din nouă persoane, în care practic coordonam activitatea celor 250 de centre universitare din 42 de ţări din Europa. A fost o experienţă unică, între 1997 şi 1999, prin care am fost implicat în foarte multe proiecte la nivel european, întâlnindu-mă cu mulţi prim-miniştri, preşedinţi, regi, regine, făcând lobby pentru studenţii europeni şi pentru tineret, în general. De atunci îmi defăşor activitatea în Bruxelles-ul european, în prezent fiind directorul general al unei firme de consultanţă pe care am înfiinţat-o în 2004, o companie axată pe servicii de comunicare europeană.

Bruxelles-ul a devenit treptat casa mea, însă, România e ţara mea! KKN: Cunoaşteţi mulţi români din Belgia şi din Bruxelles? Cum sunt văzuţi aceştia de către străini? Dan Luca: Românilor din Bruxelles le pasă de ţara noastră, chiar mai mult decât credem. Ne interesează ce imagine are România, oriunde neam afla. Nu suntem indiferenţi la criticile adresate nouă, românilor, şi urmărim cu mare interes performanţele liderilor aleşi pentru a conduce destinele plaiurilor mioritice. Suntem în Uniunea Europeană dar simţim că nu este suficient. Se pare că ne scapă ceva şi „poza” nu iese perfect. Şi e păcat! Putem face mult mai multe! KKN: Cum aţi descrie dumneavoastră comunitatea românilor din Belgia? Care este legătura între aceştia şi România? Dan Luca: Mă cunosc bine cu compatrioţii noştri care lucrează în construcţii sau în prestări servicii. Majoritatea românilor din Belgia sunt oameni extraordinari, cu responsabilităţi complexe, pe care viaţa i-a învăţat că vorbele goale nu sunt suficiente pentru a reuşi. România are nevoie de toţi românii. Dacă unii dintre noi am ales drumul Diasporei aceasta nu înseamnă că nu mai suntem români sau că nu ne mai pasă de România, ci dimpotrivă. În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nive-

lul oamenilor. Bruxelles-ul este poate singurul loc din afara României unde avem două “diaspore româneşti”, total distincte, bine coagulate, care au atins deja masa critică de reprezentare. Pe lângă românul „emigrant” avem şi pe acei pe care putem să-i numim „expaţi ai afacerilor europene”. Reţeaua românească la Bruxelles merită consolidată. Avem nevoie de cât mai mulţi români conştienţi de interesul naţional şi de perspectiva europeană, şi mai avem nevoie de un dialog cât mai structurat între Bucureşti şi Bruxelles. KKN: Dar cum pot ajuta efectiv românii din Bruxelles ţara? Dan Luca: Dacă este să mă refer la românii din Bruxelles-ul european aceştia sunt o mină de „aur albastru” pentru România. Această colaborare poate ﬁ la nivel de industrii, la nivel de brand-sectorial de exemplu (IT-ul românesc şi energia românească sunt deja prezente în oraş), dar şi îmbunătăţit interinstituţional: depăşirea barierelor de comunicare dintre interesele româneşti e un pas important înainte, căci lucrurile sunt mai simple decât par în jocul european: ne ridicăm împreună rapid, sau mult mai greu separat. Racordarea unei ţări de peste 20 de milioane de locuitori la o structură de 500 de milioane, precum Uniunea Europeană, nu este un lucru uşor. În prezent avem doar 2.500 români care lucrează în mediul european de la Bruxelles, foarte mulţi dintre aceştia derulându-şi activitatea în cadrul Comisiei Europene.

Iar aceşti 2.500 de români din Bruxelles trebuie puşi în valoare în avantajul reciproc. Să nu uităm că ei sunt acolo pentru că România este membră a UE, chiar dacă în prezent nu reprezintă direct România. Construirea unei punţi de legătură între funcţionarii europeni de la Bruxelles şi Guvernul României este o prioritate europeană pentru România şi eu am semnalat-o de câţiva ani. KKN: Odată cu eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii, de la 1 ianuarie 2014, au apărut reacţii împotriva românilor, mediatizate intens şi în presa internaţională. Ce ne puteţi spune despre acest fenomen în Belgia? Dan Luca: Personal consider că performanţele României în Uniunea Europeană au fost perturbate de prelungirea restricţiilor tranzitorii impuse de Belgia cetăţenilor români pentru 7 ani. Lipsa românilor la Bruxelles se face simţită în principal în sectorul privat al afacerilor europene. Aproximativ 100.000 de oameni îşi desfăşoară activitatea în Bruxelles, în domeniul afacerilor europene, din care 50% lucrează în instituţiile europene şi 50% în sectorul privat. Românii au pregătirea necesară pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene şi, chiar în ciuda restricţiilor impuse, aproximativ 500 dintre compatrioţi desfăşoară deja o astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii, asociaţii, media, companii de lobby şi think tank-uri. Majoritatea însă au fost umiliţi în faţa colegilor, având în ﬁecare an

Dan Luca de întocmit un dosar pentru a-l prezenta autorităţilor belgiene în speranţa obţinerii permisului de muncă pentru anul respectiv. KKN: Cum putem repara imaginea negativă pe care încă o avem, din păcate, domnule Luca? Dan Luca: România a pierdut enorm prin acest blocaj şi este datoria noastră de a semnala acest moment prielnic pentru români şi România. Conform analizelor, pentru racordarea României la UE avem nevoie de 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.500 la Bruxelles şi maxim 10.000 în Bucureşti, în special în sectorul public. Vă puteţi imagina impactul României dacă am avea 5.000 de români în Bruxelles! KKN: Unde greşeşt e Rom âni a? Dan Luca: Cea mai mare problemă este că România nu-şi joacă suﬁcient de structurat oportunităţile. Cred că nu vedem încă avantajele acestui „club” care este Uniunea Europeană. Şi nu vorbesc doar de cele ﬁnanciare, ci şi de cele

de poziţionare, de a activa întro piaţă. Încă avem trac. Nu participăm în jocul globalizării şi aceasta e marea oportunitate pe care o pierdem. În loc să ne certăm pe plaiurile noastre dâmboviţene, am putea deschide nişte linii spre Bruxelles şi Washington. S-ar întâmpla lucruri minunate. KKN: Să înţeleg că nu profităm suficient de statutul de stat membru al Uniunii Europene. Nu ştim să jucăm european? Dan Luca: Subliniam că România joacă în Uniunea Europeană, dar e o prezenţă fizică, iar eu vreau să jucăm mult mai bine. În primul rând, cred că ne trebuie o articulare mult mai bună a lobby-ului naţional. Trebuie dezvoltate aceste filtre naţionale, pentru că Bruxelles e un oraş european, dar mic, iar noi trebuie să dezvoltăm un mecanism de ţară în care să fim eficienţi, pentru că altfel pierdem la influenţă şi la fonduri europene. KKN: Cum am putea să fim mai eficienţi prin activitatea celor care ne reprezintă la Bruxelles?

Interviu Dan Luca: Ca mentalitate, suntem „români şi europeni”. Europeni suntem şi noi. E problema unor eurodeputaţi care au un discurs proeuropean, iar când vin în ţară se disociază. Deja se creează o problemă. Cine sunt „ăia de la Bruxelles”? Nu putem fi naivi să credem că nu există poluri de putere naţională; vedem polul german de putere foarte puternic, care impune. Aceasta e realitatea politică. Mai sunt poli de putere şi la Paris, şi la Londra. Noi însă ne supărăm ca văcarul pe sat. Haideţi să ne jucăm şansa! Haideţi să punem malaxorul instituţional şi privat în structura europeană! Cât timp noi nu jucăm ca lumea, nu putem spune că suntem discriminaţi. Există o matrice în care trebuie să fii activ, să ştii cum să absorbi ceea ce ştiu specialiştii români de la Uniunea Europeană. Când vom face acest lucru ne vom da seama că nu e chiar aşa, că ne stigmatizăm prea mult. Am putea face multe lucruri structurat. Să terminăm cu filosofia şi poezia românească. Chiar credeţi că avea cineva ceva la Bruxelles cu micul românesc? Nimeni nu a afirmat că îl vor interzice. Dar probabil că la nivelul industriei cărnii din Europa a fost o dezbatere despre care poate noi nici n-am ştiut. KKN: Ne despart doar câteva luni până la alegerile europarlamentare programate pentru luna mai a acestui an. Care este impactul acestora asupra românului, asupra României? Dan Luca: Cred că nu este rău să explicăm românilor ce se întâmplă până pe data de 25 mai 2014 din punct de vedere

al alegerilor europene. Juridic, cu cel puţin două luni înainte de această dată, deci maxim până pe 25 martie 2014, partidele politice româneşti trebuie să depună la Biroul Electoral Central lista oficială. Această listă conţine 32 de nume, întro ordine foarte clară. Pe 25 mai 2014 cetăţenii români vor veni la vot şi vor alege lista preferată. Nu există vot uninominal la alegerile europene. Practic, este o alegere între listele naţionale, româneşti, propuse de partidele politice din România. Aceasta înseamnă că, - să dăm un exemplu -, la sfârşitul zilei de 25 mai PSD-ul (care va participa singur la alegeri) va obţine 35% din voturi, va avea 35% din cele 32 de locuri, deci 11 eurodeputaţi. Cine sunt aceştia? Primii 11 de pe lista PSD depusă la BEC cu două luni înainte de alegeri. Avem practic o situaţie în care contează foarte mult poziţionarea candidaţilor pe lista oficială, decisă de conducerea naţională, în relaţionare cu liderii locali ai partidului. Alegerile sunt de fapt „Jocurile Olimpice” pentru UE. Putem să ratăm acest moment? Fără să surprindem, putem afirma că pentru a avea o competiţie de succes, „urmărită” de publicul larg (cetăţeni care votează), e nevoie de „atleţi capabili să joace european” (candidaţii pe poziţii eligibile pe listele electorale), dar şi de „antrenori cu ambiţie” (conducerile partidelor politice). KKN: Ce calităţi credeţi că recomandă candidatul la funcţia de eurodeputat? Dan Luca: Cred mult în cam-

pania electorală şi dezbaterile deschise despre proﬁlele candidaţilor. Dar depinde enorm de ce fel de campanie avem în România în funcţie de numele candidaţilor. Dacă avem pe primele 10 locuri (considerate eligibile) profile care inspiră comunicarea, oameni care stăpânesc cu adevărat problematica europeană, dar cunosc perfect şi interesele României, vom avea o şansă ca dezbaterea electorală să ﬁe plină de sens. Dacă însă ne vom complace în a propune persoane care nu înţeleg mecanismul comunitar, vom asista la o dezbatere seacă, plictisitoare, plină de slogane, ancorate de multe ori într-un naţionalism ascuns, în care vor pierde cetăţenii, partidele politice şi cu siguranţă Parlamentul European. Nu e rea voinţă, însă cred că eurodeputatul ar trebui să se implice mai mult în „europenizare”, avem nevoie de a învăţa ce înseamnă toleranţa europeană, ritmul de muncă european şi aşa mai departe, iar campania candidaţilor trebuie să se axeze pe chestiuni europene, nu doar pe problemele interne. KKN: Aţi mai vorbit de acea componentă tehnică de care are nevoie România. Despre ce este vorba concret ? Dan Luca: E foarte important ca România să aibă o poziţionare structurată şi sectorială la Bruxelles. Există 3.000 de federaţii industriale care sunt prezente în Bruxelles-ul european. Structurile naţionale româneşti sunt membre ale acestor federaţii europene în majoritatea cazuri-

lor, dar nu sunt active. Activitatea şi relaţionarea cu structura europeană trebuie făcută în mod constant şi sustenabil. Trebuie ca aceste federaţii să urmărească agenda publică europeană, să se implice, să aibă o opinie, să culeagă informaţia din teritoriu, din România, pentru a o transmite în mod coagulat la Bruxelles. Lipsa specialiştilor de politici sectoriale în domeniul european, lipsa unei prezenţe industriale româneşti integrate în federaţiile europene şi statulul de nou membru UE pentru România fac ca nici un român să nu ocupe o astfel de poziţie de vârf în Bruxelles-ul european. KKN: Pe ce domenii ar putea România să ﬁe mai activă în plan european? Dan Luca: Este important să organizăm România pentru următorul mandat al Comisiei Europene, şi al Parlamentului European. Să vedem care sunt portofoliile cruciale pentru ţară. Am avut multilingvismul, un dosar mai puţin strategic, acum agricultura. Domnul Dacian Cioloş face o treabă extraordinară. Este un tehnician care ştie să ducă la capăt un proiect foarte complex, cel al reformei agricole, însă e puţin probabil ca o ţară să deţină aceleaşi portofolii două mandate consecutiv. La cum se poziţionează România, nu ar ﬁ rău să ne orientăm spre energie. Cota de 2.000 de funcţionari europeni pentru România a fost epuizată, cu toate acestea, cine vrea să „intre” în afacerile europene o poate face. Este important

FEBRUARIE 2014 să avem români şi în cabinetele de Comisari. Dacă nu vom obţine Energia, măcar şeful de cabinet al viitorului comisar să fie român. Aceste lucruri ţin de capacitatea de negociere şi, astfel, România ar trebui să joace la un nivel ridicat pentru viitoarele posturi din Comisia Europeană. KKN: Ce oportunităţi vedeţi în poziţionarea viitoare a României? Dan Luca: Spre deosebire de strategiile naţionale româneşti, unde se fac cu greu planuri pe un an, la Bruxelles se gândeşte pe termen cel puţin mediu. Din 2007 am reuşit să promovăm anumite subiecte dragi, precum Marea Neagră şi Dunărea, pe agenda UE, am trecut de la un portofoliu de comisar european mai puţin important (multilingvismul) la unul major (agricultura). Mai sunt încă multe de făcut. E bine să fim ambiţioşi, comparându-ne cu ţări intrate în 2004 în UE, precum Polonia, înţelegând totodată că sunt mai mature cu 3 ani ca noi la jocul european, reuşind şi o preşedinţie UE de succes. KKN: Luând în discuţie Europa şi Uniunea Europeană în general, care sunt direcţiile viitoare, aşa cum le vedeţi dumneavoastră de la Bruxelles? Dan Luca: Se vorbeşte de un pericol manifestat de partidele populiste, de extremă dreaptă care câştigă tot mai mult teren în anumite ţări membre. Acest pericol îl putem afla în seara zilei de 25 mai, când vom trage linie şi vom vedea cum s-a votat în fiecare ţară. Atunci vom putea avea surprize neplăcute să ve-

dem că 20-25% din deputaţii aleşi au un mandat radical antieuropean, unii chiar declarativ: „Suntem în Parlamentul European pentru a distruge construcţia europeană”. Probabil se vor şi asocia într-un grup politic, care, cu siguranţă, nu va ajuta această construcţie europeană. Şi veţi spune „Ce se poate face?”. Încă se mai pot face multe lucruri, în special din partea partidelor politice tradiţionale. Acum e momentul pentru a da un mesaj fără şovăială: UE e un proiect reuşit, putem să îl schimbăm pe parcurs, putem să îl îmbunătăţim, dar să-i lăsăm pe alţii să vorbească şi să iasă rău e o greşeală. Acum e momentul adevăraţilor lideri naţionali şi europeni să iasă public, să se expună, să abordeze şi subiectele delicate. Dacă nu, aceste subiecte vor fi trecute cu vederea şi extremiştii vor câştiga. *** Dan Luca este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „RomâniaUE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi d i n B r u x e l l e s , G o r i z i a ( Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român: PSD Bruxelles.

România

FEBRUARIE 2014

Românii cu credite reeşalonate ar putea beneficia de reduceri de rate de 4 miliarde lei Guvernul estimează că schema de reduceri fiscale pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ar putea duce la reeşalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014, susţine premierul Victor Ponta. Anunţul premierului confirmă informaţiile privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

El a precizat că măsura este agreată cu Fondul Monetar Internaţional şi va fi adoptată prin ordonanţă, urmând să fie aplicată tuturor creditelor contractate de persoane fizice, salariaţi sau pensionari. „Condiţia este ca aceste persoane să aibă un venit lunar mai mic sau cel mult egal cu salariul mediu net, de 1.610 lei, şi să nu aibă restanţe mai vechi de 90 zile la creditele bancare. Este vorba de înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani, dar nu mai mult de 500 lei pe lună. Este un credit ﬁscal acordat de stat pentru a acoperi creşterea dobânzii

Statul român va plăti ﬁrmelor care creează minimum 20 locuri de muncă, jumătate din cheltuiala salarială aferentă Statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru ﬁrmele care creează minimum 20 locuri de muncă. „Pentru companiile care creează minim 20 de locuri de muncă, statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielii salariale. Deci, nu e vorba de o scădere a

impozitului sau a contribuţiilor sociale, e vorba de jumătate din cheltuiala salarială, din tot ce în limbajul comun înseamnă salariul pe care îl plăteşte angajatorul privat”, a spus premierul Ponta. Schema de ajutor de stat a fost convenită de Fondul Monetar Internaţional.

pentru cei doi ani de scădere a ratei (...) Practic, jumătate din rata pe care o plătesc va fi amânată - cei care au 800 lei rată vor plăti doar 400 lei, restul de 400 lei se amână pe doi ani, iar statul va suporta, pe baza unui credit fiscal, din impozitul pe venit diferenţa după ce se termină cei doi ani”, a spus Ponta, precizând că măsura presupune ca numai în acest an să fie disponibilizate aproape 4 miliarde lei din partea băncilor pentru persoanele fizice. Şeful Guvernului a apreciat că această măsură va permite „o creştere moderată, dar importantă” a consumului.

Poate STS să fraudeze alegerile? Orice suspiciune privitoare la o eventuală activitate ilegală sau partizană a STS şi, în general, a serviciilor speciale ar trebui să fie rezolvată în comisiile parlamentare dar mecanismele de control asupra serviciilor de informaţii ale acestora nu au funcţionat niciodată. Membrii comisiilor parlamentare nu au nici autoritatea politică, nici viziunea, nici forţa morală de a cere serviciilor să dea cu mai multă acurateţe socoteală de ceea ce fac. STS se află în aceeaşi situaţie. Potrivit legii sale de funcţionare, adoptate de regimul Iliescu în vara anului 1996, STS funcţionează în subordinea CSAT, dar activitatea este, teoretic, controlată de Parlamentul României, prin comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Dar în realitate activitatea STS nu este cu adevărat controlată de Parlament, căci dacă ar fi aşa, liderii USL nu ar fi propus trecerea serviciului la Ministerul de Interne. Orice suspiciune privitoare la o eventuală activitate ilegală sau partizană a STS ar fi putut fi rezolvată în comisiile parlamentare acolo unde PSD şi PNL deţin majoritatea. Faptul că STS a devenit o miză politică arată că mecanismele parlamentare de control nu au nicio eficacitate. E relevant iarăşi că serviciile de informaţii au devenit subiect de dispută politică numai în perioadele de coabitare. În legislatura 2004-2008, după ruptura dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu, s-a desfăşurat o polemică aprinsă pe tema legii

Comunităţilor de informaţii, iar acum asistăm la disputa pe tema STS. Acestea sunt simple observaţii exterioare care nu incriminează şi nici nu absolvă serviciile secrete. Din această perspectivă a organizării formale este de asemenea greu de decis dacă e bine ca STS să rămână în subordinea preşedintelui sau ar ﬁ mai bine să treacă la Interne. În alte ţări europene serviciile de informaţii sunt subordonate unor ministere şi nu ţine decât de speciﬁcul organizării constituţionale româneşti că a fost creat un CSAŢ cu statut ambiguu şi cu toate consecinţele care decurg de aici. De aceea cei care se străduiesc să argumenteze că trecerea STS la interne este o catastrofă nu au niciun temei solid ca şi aceia care ar dori să argumenteze contrariul. Directorul STS, Marcel Opriş, a argumentat public în mai multe ocazii că STS nu are atribuţii legale cât priveşte procesul

electoral, dar, mai important, că nu are nici posibilitatea practică de a inﬂuenţa într-un fel sau altul rezultatul. El răspundea unor suspiciuni similare cu cele pe care le formulează Răzvan Mihai Ungureanu, dar cu semn inversat. Or, ceea ce spune acum fostul director al SIE este că STS are, dacă îşi propune, posibilitatea de a frauda alegerile. Este adevărat? Poate că ar trebui ca un politician care a deţinut funcţia de ministru de Externe şi de director al unui important serviciu de informaţii să dea mai multe lămuriri în această privinţă. A fost doar un mod de a vorbi, aşa cum vorbesc mai toţi politicienii din România, fără grija pentru adevăr, cu unicul scop de a-şi discredita adversarii? Sau e mai mult decât atât? În orice caz această problemă nu ar exista dacă mecanismele de control parlamentar ar funcţiona cu adevărat. Sursa: http://www.dw.de/

România

FEBRUARIE 2014

După 8 ani lucraţi în Spania, pensie de 500 de euro. După 30 de ani în România, 800 de lei

Peste 2.700 de bistriţeni primesc pensii şi din străinătate, directorul Casei Judeţene de Pensii Bistriţa-Năsăud, Ioan Fechete, dând exemplul unui angajat care, după opt ani lucraţi în Spania, primeşte 500 de euro pensie, în timp ce în România pensia este de 800 de lei după 30 de ani de muncă. Directorul Casei Judeţene de Pensii (CJP) BistriţaNăsăud, Ioan Fechete, a declarat, marţi, în cadrul Colegiului prefectural, că peste 2.700 de persoane din judeţ primesc pensii şi din străinătate, cuantumul acestora ﬁind diferit în funcţie de perioada lucrată. „Din informaţiile mele, pentru 30 de ani lucraţi în ţară o persoană primeşte, în medie,

o pensie de 700 sau 800 de lei, în timp ce pentru opt ani lucraţi în Spania ajunge să ia 400-500 de euro”, a spus Ioan Fechete. Directorul CJP BistriţaNăsăud, Ioan Fechete, a spus că în evidenţele instituţiei pe care o conduce sunt 2.739 de dosare ale unor cetăţeni care au lucrat în Uniunea Europeană şi care primesc pensii atât în ţară, cât şi în străinătate. Numai în 2013 au fost întocmite peste trei sute de dosare noi de pensie pentru această categorie. „Cei care lucrează şi în România, şi în state europene, îşi pot primi drepturile de pensionari în oricare stat european în care doresc sau îşi stabilesc domiciliul. Pentru aceasta se face transport de drept lu-

crat dintr-o ţară în altă. Celor care vin la noi le trimitem documentaţia unde spun ei, în Germania, în Spania, în măsura în care putem aﬂa ce au lucrat ei aici. În mod normal, ar trebui să aibă carte de muncă, dar înainte de 1989, cei care plecau nu primeau cartea de muncă, le era reţinută de stat. Acum, ei vin şi noi încercăm să-i ajutăm prin găsirea în arhiva unităţii în care au lucrat a documentelor doveditoare”, a spus Fechete. El a declarat că, dacă o persoană a lucrat în Spania, de exemplu, şi vine în România să-şi deschidă dosar de pensie, CJP Bistriţa-Năsăud îi calculează drepturile ţinând cont şi de perioada lucrată în România.

„Ce a lucrat în Spania îi luăm numai ca perioadă lucrată pentru a avea perioada totală pentru dreptul de deschidere la pensie. Dacă a lucrat 30 de ani în România şi cinci în Spania, noi nu îi dăm dreptul pentru ce a lucrat în Spania. Acolo face invers: transferă ce a lucrat la noi şi primeşte dreptul acolo. Deci, aceşti oameni primesc pensii în două părţi”, a spus Ioan Fechete. Directorul CJP BistriţaNăsăud a precizat că cea mai mare pensie din judeţ este de 5.200 de lei şi aparţine unui fost magistrat. De asemenea, sunt 24 de pensii mai mari de 3.000 de lei, în timp ce 40 la sută dintre pensii sunt minime, de 350 de lei.

Aproape 20% din angajaţii din România nu câştigă suficient pentru a-şi acoperi cheltuielile Aproape 20% dintre angajaţii din România nu câştigă un salariu suficient pentru a-şi asigura traiul, cel mai ridicat procentaj din Uniunea Europeană, cauzat în principal de deficienţe structurale care persistă dinainte de criză, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE). România (19%), Grecia (15%), Italia şi Spania (câte 12%) înregistrează cele mai ridicate procentaje de adulţi care au un loc de muncă, dar trăiesc

la limita sărăciei, faţă de 9% la nivelul UE, potrivit raportului pregătit de Directoratul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune din cadrul CE. În timp ce în Italia şi Spania situaţia s-a agravat în special în urma crizei financiare globale din 2008 şi a crizei datoriilor de stat, în România şi Grecia fenomenul are natură structurală, numărul angajaţilor care câştigă insuficient fiind

relativ ridicat şi înaintea turbulenţelor economice care au măturat Europa. Astfel, în România, ponderea celor cu venituri insuﬁciente în numărul total de angajaţi a crescut cu două puncte procentuale în perioada 2008-2012, în timp ce Italia a înregistrat o creştere de trei puncte procentuale. Printre factorii care generează această situaţie se numără oferta scăzută de locuri de muncă, care determină multe

persoane să accepte contracte part-time, salariile scăzute sau structura familială. Ponderea angajaţilor cu jumătate de normă (part-time) este mai mare în rândul celor cu venituri insuﬁciente decât în restul bazei de angajaţi. Persoanele care câştigă sub necesităţi lucrează de asemenea, în medie, mai puţine ore. Productivitatea şi costul forţei de muncă pentru angajator inﬂuenţează şi ele angajările şi nivelul salariilor.

Familia studentei decedate în urma accidentului aviatic din Apuseni va da în judecată statul dacă va considera că raportul anchetei efectuate de procurori nu va stabili vinovaţii pentru tragedia în care şi-au pierdut viaţa Aurelia Ion şi pilotul Adrian Iovan. La 11 zile de la accidentul aviatic produs în Munţii Apuseni, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, în urma căruia şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion, familia acesteia din urmă aşteaptă răspunsul la câteva întrebări. „Nu vrem demisii, ci condamnări, identificarea instituţiilor vinovate”, spune Mariana Ciucă, sora Aurei, potrivit gandul.info, citat de mediafax.ro Într-un interviu exclusiv acordat Gândul Live, ea a vorbit despre deciziile luate în familie în urma decesului tinerei de 23 de ani. „Părinţii mei au aflat de moartea Aurei de la televizor, până la ora 2 dimineaţa, când le-a venit cineva de la Poliţie la uşă, ei nu au ştiut nimic, au stat în tensiune sperând din tot sufletul să nu fie vorba despre Aura. Ei ştiau că ea participa la acel zbor, dar nu ştiau cine face parte din echipă, dacă sunt medici, asistente sau studente femei în avion”, a mai spus Mariana Ciucă. Potrivit acesteia, singurul sprijin pe care familia Aurei l-a primit după accident a venit din partea unei asociaţii, a Camarazilor. Întrebată dacă familia ei merge în prezent la psiholog, Mariana Ciucă a răspuns afirmativ. Referitor la opiniile, inclusiv cea a medicului Radu Zamfir, potrivit cărora Adrian Iovan a fost un erou, sora studentei a răspuns că ea şi familia sa îi poartă pilotului „tot respectul” şi nu îl pot învinovăţi. „Noi apreciem faptul că a reuşit cu dibăcie să aterizeze, iar toţi şapte au supravieţuit. Impactul, din câte am înţeles, a fost frontal, ceea ce înseamnă că şi-a asumat un mare risc. Nu putem decât să-i spunem că

îi purtăm tot respectul, pentru că sora noastră a fost în viaţă preţ de multe ore, opt ore, ceea ce înseamnă că el a salvat acele vieţi. Condiţiile meteo sunt imprevizibile. (...) Suntem alături de familia dânsului. Nu ne putem asuma această dorinţă de învinuire a unei persoane, nu putem face acest lucru când ştim că, de fapt, motivul pentru care sora noastră a decedat este în altă parte”, a spus Mariana Ciucă. Sora studentei a fost solicitată să comenteze şi opinia potrivit căreia studenta nu avea ce să caute în avion, în condiţiile în care ea era voluntar, Mariana Ciucă afirmând că Aurelia „s-a urcat cu acordul doctorilor şi al coordonatorilor, şi nu de capul ei, pe furiş”. „Nu ştiu exact care sunt reglementările în această privinţă, dar ea se afla acolo pentru că i-a permis şi, ca student, dorea cu ardoare să fie acolo şi să participe şi să înveţe din acea expediţie”, a mai declarat sora studentei. Aura Ion, studentă în anul V la Medicină Militară, şi pilotul Adrian Iovan şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic produs în Apuseni la 20 ianuarie, în urma căruia au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Părinţi şi copii

FEBRUARIE 2014

Legătură profundă şi suport

Lipsa afecţiunii poate duce la vicii Ataşamentul reprezintă abilitatea omului de a căuta compania semenilor săi şi de a crea legături, relaţii cu un număr mic de indivizi. Comportamentul de ataşament este un răspuns biologic prin care se intră într-o relaţie de apropiere. Este normal să ﬁm mai apropiaţi de cel puţin o persoană atunci când avem o problemă sau când suntem stresaţi. În cazul în care mediul în care trăieşte nu permite copilului să se ataşeze de o persoană, atunci el va renunţa treptat la această nevoie, apelând în timp la vicii sau adicţie, compensând astfel lipsa afecţiunii. Ataşamentul se referă la ceea ce căutăm şi sperăm să primim. Psihologul David Wallin spunea: „Ataşamentul nu este o dependenţă copilărească pe care trebuie să o depăşim maturizându-ne, ci trebuie să rămână o nevoie permanentă pe tot parcursul vieţii, ce trebuie să o dezvoltăm”. Fiinţa preferată o reprezintă acea persoană de care copilul este legat profund şi care îi oferă suportul, înţelegerea necesară, dragostea necondiţionată, securitatea,

Din ce în ce mai mulţi părinţi preferă să ignore sau să trateze „după ureche” aşa-zisa răceală a copilului. Motivele sunt variate şi diferă de la o familie la alta. Unii părinţi spun că s-au săturat de atâtea vizite la medic şi că timpul nu le mai permite să se ducă, alţii cred că sunt destul de bine informaţi în domeniul medical şi hotărăsc ei ce medicamente trebuie să ia cel mic, în vreme ce anumiţi adulţi consideră că cel mic a luat deja prea multe medicamente şi că viroza va trece de la sine. Din păcate, puţine sunt cazurile în care infecţiile respiratorii trec singure, fără tratament. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul tratamentelor neavizate medi-

cal. În aceste cazuri pot apărea complicaţii grave, care duc şi la spitalizarea copilului bolnav. Diferenţele bruşte de temperatură, umezeala şi frecventarea şcolii sau a grădiniţei sunt doar câteva motive pentru apariţia infecţiilor respiratorii la copii. O bronşită acută infecţioasă poate ﬁ virală, adică produsă de virusuri gripale, sau bacteriană. Aceasta din urmă apare în evoluţia unei bronşite acute virale care se suprainfectează. La formele virale nu este nevoie ca tratamentul să conţină antibiotice, însă în cazul celor bacteriene, acest lucru se impune. Dacă boala durează mai mult de o săptămână, înseamnă că s-a cronicizat şi urmează intensiﬁcarea puseelor de tuse şi

de expectoraţie muco-purulentă. Nu ezitaţi să mergeţi la medicul de familie sau la medicul specialist pentru diagnosticare şi pentru recomandarea unui tratament corespunzător. Gripa poate fi prevenită prin imunizare Răceala şi gripa sunt două afecţiuni total diferite. În vreme ce pentru gripă există un vaccin, pentru răceală este imposibil de realizat o imunizare eficientă, din pricina diversităţii virusurilor ce o cauzează. Vaccinul antigripal este creat în fiecare an, în funcţie de cele mai frecvente tulpini de virusuri existente, şi realizează o imunizare eficientă numai împotriva acestora. Perioada optimă recomandată pentru

vaccinare este până la sfârşitul lunii noiembrie. Se recomandă statul acasă Virusurile ce cauzează răceala şi gripa se transmit pe calea aerului, prin tuse şi strănut. Cel mai repede se răspândesc în colectivităţi, de aceea se recomandă să izolaţi copilul acasă pentru cinci-şapte zile dacă este la şcoală sau la grădiniţă. În urma prezentării la medicul de familie, acesta poate recomanda un tratament bazat pe antitermice şi antitusive. De asemenea, utilizarea serveţelelor de unică folosinţă în locul batistelor este mai sigură pentru a nu facilita răspândirea virusurilor. Sfat! Consultaţi medicul pentru un diagnostic corect şi pentru un tratament potrivit!

bibliotecile sau zona centrală a oraşului. Orice plimbare vă dă ocazia să ieşiţi din casă, din cartierul în care locuiţi, să vă deplasaţi cu mijloacele de transport în comun, să vedeţi oamenii de pe străzi şi să vă amestecaţi printre ei. Cu această ocazie puteţi intra şi într-o librărie sau în magazinele pe care le întâlniţi în drumul dumneavoastră „să vă clătiţi ochii”, nu să cumpăraţi neapărat, dar este o activitate diferită de cea pe care sunteţi obişnuit să o faceţi. Fiecare loc are povestea lui Orice oraş, sat sau comună are locuri interesante de explorat, are poveştile lui din trecut şi

locuri istorice. La oraş sunt mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber, dar trebuie valoriﬁcate. Sunt copii care nu au ieşit niciodată din cartierul în care locuiesc, care se tem să se deplaseze prin oraş sau care nu ştiu să folosească mijloacele de transport în comun. Ei se simt pierduţi în momentul în care ies din casă sau din zona cu care sunt familiarizaţi şi nu ştiu cum să reacţioneze. Trebuie să aveţi încredere în voi şi, dacă nu cunoaşteţi locurile, pe stradă puteţi întreba oamenii din jur, care vă pot ajuta, direcţiona, şi este imposibil să nu vă descurcaţi. Tuturor copiilor le doresc

să încerce să descopere alături de părinţi valorile şi curiozităţile zonei în care locuiesc.

Prof. Irina Georgescu Şova - Hayward/California

disponibilitatea. Fiecare dintre noi are sau ar trebui să aibă o astfel de persoană în viaţă şi să fim noi înşine o persoană iubită pentru cei din jur. Pentru unii, figura de ataşament ar putea fi mama sau tata, pentru alţii pot fi prietenii sau, în anumite cazuri, poate lipsi cu desăvârşire. Părinţii, persoanele cele mai dragi în viaţa celui mic Cel mai des întâlnit este ataşamentul copiilor faţă de părinţii lor, prin care cei mici primesc de la mama şi de la tata tot ceea ce au nevoie în prima parte a copilăriei, şi anume: sensibilitate, afecţiune şi sprijin. Cei care au parte de acest tip de ataşament cresc convinşi că pot fi iubiţi, acceptaţi şi se pot autoalina, spre deosebire de ceilalţi, cărora le lipseşte această bază de siguranţă şi compensează. Am cunoscut tineri cărora le lipsea figura de ataşament, ei fiind singurele persoane de care se simţeau ataşate, pentru că nu primiseră ceea ce aveau nevoie în prima parte a copilăriei. Este foarte important să fim conştienţi de ceea ce le oferim copiilor noştri încă din primele clipe de viaţă şi până la stadiul de adult.

Vacanţe Scriu acest articol cu gândul la o familie cunoscută, care, din cauza veniturilor foarte mici şi a datoriilor foarte mari, nu-şi poate permite să ofere copiilor o vacanţă aşa cum ar trebui sau aşa cum şi-ar dori aceştia. Din păcate, sunt multe familii în aceeaşi situaţie, care nu-şi permit să plece în concediu, să-şi trimită copiii în tabere sau să le plătească participarea la diverse cursuri sau activităţi sportive, şi atunci trebuie să

Nicio viroză nu trebuie ignorată

recurgă la alte mijloace pentru a ocupa timpul copiilor în mod constructiv. Prezentaţi copiilor oraşul în care locuiesc Cu puţină imaginaţie puteţi oferi copiilor o vacanţă plăcută dacă există bunăvoinţă şi disponibilitate. În afară de consacratul timp petrecut la calculator jucându-se sau urmărind tot felul de ﬁlme, aceştia îşi pot petrece câteva ore prin oraş vizitând parcurile acestuia, muzeele, bisericile,

Imigranţii

FEBRUARIE 2014

ROMÂNII NU-ŞI DORESC A SE ÎNTOARCE ACASĂ „Vreme de 20 de ani, Ulise nu se gândea la altceva decât la momentul când va ajunge înapoi acasă. Dar odată ajuns, şi-a dat seama că viaţa lui, esenţa întregii lui existenţe, nu se afla în Itaca ci în cei 20 de ani de peregrinări.” (Milan Kundera) Iluzia reîntoarcerii imigranţilor români din cauza crizei mondiale este la fel de amăgitoare ca şi declaraţiile oficialilor făcute în perioada de maximă creştere economică, referitoare la atractivitatea locurilor de muncă din România pentru cei plecaţi să lucreze în străinătate. În realitate, cel mai probabil scenariu este cel al revenirii imigranţilor necalificaţi. „Imigranţii români calificaţi sunt bine integraţi în ţara de adopţie. O reîntoarcere nu este bazată numai pe argumentul venitului salarial din România, uneori comparabil cu cel din ţările vestice. Cei care au plecat din România iau în considerare calitatea sistemului de sănătate, de învăţământ şi a administraţiei publice (siguranţa juridică, corupţia etc.)”, este de părere Andrei Morar, country manager la o firmă străină de consultanţă din Alicante. Astfel de aprecieri par justificate dacă ne uităm la ţările de destinaţie: Canada, Marea Britanie şi SUA, unde mai mult de jumătate din totalul imigranţilor români au studii superioare. În Spania şi Italia, procentajul este cu mult mai scăzut. La nivel mondial, ţările-sursă care au avut cele mai mari creşteri ale fenomenului migraţionist, începând cu anul 2000, au fost Bolivia, Polonia şi România. Alături de Bulgaria, ţara noastră înregistrează cel mai ridicat nivel de emigrare din cadrul UE. Emil Tufan, consultant financiar tehnic (software), în cadrul unei companii americane în Spania, a declarat în exclusivitate pentru publicaţia noastră: „Am plecat din România în august 2003, găsind, prin intermediul unui prieten stabilit în Barcelona, un job de programator în industria bursieră, la o firmă americană în Spania. După şapte ani, dorind să evoluez puţin mai rapid, atât profesional, în finanţe, cât şi tehnic, în programare, am găsit un job de consultant tehnic la o firmă din investment banking, aparţinând aceleaşi companii americane în Spania. Iubesc în continuare România, unde îmi fac concediul în fiecare an. Din păcate, în momentul de faţă, nu poate să-mi ofere

continuitate în carieră dacă m-aş hotărî să mă întorc. În afară de asta, m-am obişnuit aici cu un nivel de trai care în România nu ar fi posibil. Mă refer şi la infrastructură, sistem de sănătate, educaţie etc. Pentru că am doi copii născuţi aici, m-am gândit la un moment dat că sistemul de învăţământ din România ar fi fost un motiv bun pentru a mă întoarce, însă reformele din ultimii ani tind să-l aducă la nivelul celui de aici. Birocraţia - este destulă şi în Spania, dar mai transparentă şi organizată -, şi corupţia sunt alte motive puternice să nu doresc să revin în România. Toate acestea sunt lucruri care mă fac să mă gândesc unde ar putea avea copiii mei şanse să aibă un nivel de trai cât mai ridicat.” Femeile reprezintă aproape jumătate din numărul de migranţi la nivel global. Profilul femeii migrante de astăzi s-a schimbat, numărul de femei independente care îşi părăsesc ţara fiind din ce în ce mai mare, ceea ce a condus la o puternică tendinţă de feminizare a migraţiei. Pentru multe femei, emigrarea este o cale de a face faţă sărăciei şi discriminării. „Principalele provocări cărora femeile emigrante trebuie să le facă faţă sunt: pierderea locurilor de muncă, numărul sporit de slujbe cu caracter informal, scăderea salariilor, precum şi disproporţia crescîndă dintre responsabilităţile ce le revin, pe de o parte, şi reducerea oportunităţilor de dezvoltare personală şi a gradului de siguranţă şi de autonomie, pe de altă parte”, a declarat întrun interviu Andra Mateescu Gutiérrez - Benidorm. În fenomenul migraţiei, diferenţa de gen este un factor semnificativ. Se poate vorbi de modalităţi şi căi de emigrare specifice femeilor, sau modalităţi şi căi de emigrare specifice bărbaţilor, de interese şi motivaţii aparte, precum şi de diferenţe vizibile în cazul transferului bagajului socio-cultural şi de bunuri fizice către ţările de origine. La nivel european, România este recunoscută drept o ţară de destinaţie pentru emigranţi. Cu toate acestea, contextul economic şi social ne

arată că România rămâne totodată o ţară din care continuă să emigreze un număr tot mai mare de persoane. Spania este ţara mea de adopţie Am dorit să aflăm dacă românii imigranţi din Spania au de gând să rămână, sau să revină în România. În acest sens, am realizat un sondaj de opinie printre românii din regiunea Madrid, Barcelona şi Valencia, zone cu cel mai mare număr de imigranţi români. Se pare că nu există o regulă şi nici o majoritate. Sunt mulţi români care s-au săturat de România şi preferă orice altceva, alţii vor să stea doar o perioadă în străinătate să câştige nişte bani, există fireşte şi categoria nehotărâţilor, mai sunt şi studenţii care s-au obişnuit în afara graniţelor şi le-ar fi greu să se întoarcă, aşa că este greu de stabilit un tipar. Valeria Dolete lucrează de trei ani în Madrid, are 32 de ani şi locuieşte în aceeaşi casă cu încă patru persoane. „Nu m-am hotărât dacă voi rămâne în Spania. Dacă rămân, visul de a avea casa mea este prea departe. Mă chinui să fiu pe picioarele mele, simt că după trei ani aici nu am realizat mare lucru. Mi-am ajutat părinţii ce-i drept, am pus ceva bani deoparte pentru zile negre şi cred că ar trebui să încep să mă gândesc la viitor. Toate relaţiile mele cu spaniolii au eşuat, aşa că am renunţat să mai încerc. Cred că mereu va fi sentimentul acela că de fapt sunt interesată de a obţine ceva drepturi în plus, eu fiind o imigrantă. Ei se simt folosiţi şi eu mă simt la rândul meu, privită de sus. Ca să reuşesc să-mi iau casă ar trebui să fiu cu cineva care are acelaşi scop în viaţă ca mine: familie, casă, copii. Şi, în Spania nu cred că o să reuşesc”. Ilie Neguţu are 26 de ani, trăieşte în Barcelona şi a ajuns în Spania pentru a câştiga mai mult decât acasă. „Iubesc Spania. Este ţara care m-a adoptat şi nu mă gândesc să mă întorc în România prea curând. Am prins gustul libertăţii. Aici se câştigă cel mai bine în profesia mea. Ca alpinist utilitar

trebuie să lucrezi de foarte tânăr. Chiar dacă nu am o facultate sunt perfect pentru această meserie, unde la 3235 de ani eşti deja bătrân să o mai practici. În România nu aş fi câştigat niciodată 35-40 de mii de euro pe an. Peste 5 – 6 ani mă voi retrage. Îmi doresc o casă şi să-mi întemeiez o familie. Aici, în Barcelona. Visez să am copii pe care să-i educ la cele mai bune şcoli. Aici există toate posibilităţile. În România nu am nicio şansă, din păcate, nu-mi pot făuri un viitor mie şi familiei mele.” Ioana Nistor, trăieşte de peste 11 ani în Valencia. Are 43 de ani şi doi băieţi studenţi. Lucrează cu soţul ei, Titi, la o fermă aproape de Mediterană. După doar trei luni de muncă, proprietarul fermei le-a făcut contracte de muncă şi le-a oferit casă şi masă în semn de preţuire pentru seriozitatea, cinstea şi munca lor de calitate. Au trecut de atunci mai bine de opt ani. „În România am fost educatoare. Titi lucra la o fabrică în Reşiţa. A rămas şomer, copii erau mici, salarul meu insuficient iar datoriile se acumulau. Am decis să plecăm în lumea largă. Ferma, noi o administrăm de ani buni. Proprietarii au alte afaceri şi locuiesc la 60 de km. Au mare încredere în noi şi ne respectă. Suntem fericiţi şi-I mulţumim lui Dumnezeu că am avut norocul să întâlnim astfel de oameni care ne-au ajutat să depăşim o mare cumpănă din viaţa noastră. Îi iubim şi le purtăm un mare respect. În România am construit o casă iar pe băieţi i-am dat la şcoală în Valencia. Cel mare va fi medic iar mezinul inginer chimist. Ce ne-am putea dori mai mult de la viaţă? Doar sănătate că-n rest avem tot ce ne trebuie. Din ţară am venit săraci, vai de mama noastră şi plini de datorii. Gândul să ne întoarcem în România nu ne bate. Poate la pensie. Iubim Valencia, marea, oamenii acestei ţări. Cu tristeţe recunosc că, aici e casa noastră, fericirea şi bucuria vieţii de zi cu zi.” Alecu Oancea are 52 de ani şi fabrica unde lucrează de peste 12 ani, e locul unde se simte apreciat şi respec-

tat. Zilele trecute a sărbătorit cu soţia nunta de argint şi 15 ani de când trăiesc în Spania. „Suntem de mulţi ani în Madrid şi nici nu ne mai imaginăm viaţa altfel. Nu am studii superioare, nici soţia nu are, suntem simpli muncitori. Cu toate astea am reuşit anul acesta să ne luăm casă cu banii jos. Nu spun că în România nu am fi reuşit să ne luăm o casă, dar am fi fost de zece ori mai stresaţi de bănci şi nu am fi avut siguranţa zilei de mâine. În fabrica unde lucrăm amândoi suntem respectaţi, am fost promovaţi şi ne putem gândi unde să plecăm în concediu la vară. Anul trecut am fost în Insulele Canare. În România ne-am fi gândit ce punem mâine pe masă”. Nicu Stanimir e nevoit să se întoarcă în România după 9 ani de muncă în Spania. Are 38 de ani, probleme de sănătate şi datorii. „Nu avem ce face. De 4 ani eu nu mai am de muncă, soţia e în şomaj şi avem o fetiţă de nici 2 ani. În urmă cu 7 ani eram încrezuţi şi nu voiam să mai auzim de România. Am luat credite pentru casă şi maşină. Ca mulţi alţi nesăbuiţi de români din zona Madridului. Când am rămas fără muncă, nu am mai putut achita datoriile la bancă. Au fost înţelegători, foarte amabili cu noi şi neau ajutat reeşalonându-ne ratele dar nici aşa nu facem faţă. După 6 ani în construcţii, sunt o epavă. Soţia se tra-

tează la psiholog. Am dat-o în bară rău de tot. Trebuie să ne întoarcem acasă. Altă şansă nu avem. Ne întoarcem săraci şi bolnavi. Cine e de vină? Sistemul nenorocit care ne-a alungat în întuneric. Dacă ţara ne-ar fi oferit condiţii civilizate de viaţă nu eram nevoiţi să slugărim printre străini. Mă doare sufletul de copilă. Nu am ce să-i ofer nici acum, nici în viitor. Trăim o dramă şi nu ştiu dacă vom mai ieşi vreodată la lumină din intunericul în care ne zbatem. Şi ca noi, sunt destui prin Spania”. Motivele pentru care mulţi români nu se întorc în ţară se împart în două categorii: profesionale şi personale. Din punct de vedere profesional, aceştia au prea puţine oferte de a-şi exercita profesia la acelaşi nivel, sau măcar la un nivel comparativ: salariile sunt mult mai mici, dotările, echipamentele, instrumentele puse la dispoziţie sunt insuficiente sau învechite, mediul de lucru insuficient organizat, sistemul guvernamental şi legislativ este mai greoi şi de multe ori mai ineficient, infrastructura deficitară, etc. În plan personal, aceştia sunt deja integraţi şi obişnuiţi cu sistemele sociale şi cu nivelul de trai din occident. Pentru cei mai mulţi dintre ei este greu de acceptat să renunţe la beneficiile unei societăţi bine puse la punct, în care cetăţeanul este respectat, protejat, în care sistemele de guvernământ funcţionează în parametri cel puţin normali, asigurând toate condiţiile unei vieţi fericite şi lipsite de griji. *** Fragment dintr-un amplu reportaj realizat pentru Jett Media Group şi publicat în exclusivitate de Occidentul Românesc. Reporteri şi editori: Zoe Stoleru, Mircea Fluieraş, Kasandra K. Năsăudean şi Cristian I. Guitars

Descoperă România

FEBRUARIE 2014

Prof. Tiberiu Grădişteanu - Lugoj/Timiş

Va s t u l ţ i n u t i s t o r i c a l Maramureşului, este considerat una din cele mai bine păstrate zone ale Europei din perspectiva antropologiei culturale şi a etnografiei. Încă mai există vechi tradiţii datorită munţilor înalţi care adăpostesc lunga depresiune din toate părţile. Moroşenii, aşa cum se auto-intitulează oamenii din Maramureş, sunt ospitalieri, le plac compania şi discuţia. Maramureş este una din puţinele zone în care costumul tradiţional a fost păstrat aproape nealterat de către influenţele urbane. Şi chiar dacă poate fi admirat doar duminica, atunci când moroşenii merg la biserică, sau cu ocazia sărbătorilor, fiecare moroşan, fără nici o excepţie, deţine un costum tradiţi-

onal. Nu doar bătrânii îmbracă acest costum, ci şi „coconii” (copiii preşcolari), fapt prin care se explică această continuitate. Oricine ajunge în Maramureş din est, prin Pasul Prislop, care separă munţii Maramureşului de munţii Rodnei, poate observa imediat caracterul definitoriu al aşezărilor maramureşene. Satele sunt mari, adesea destul de compacte, iar casele sunt aliniate la drumul care urmează valea râului. De obicei, sunt două sau trei case aliniate în strâmtul şi lungul petec de pământ deţinut de familia în chestiune. Acest fel de altar construit este un indiciu al vechimii locului, cu din ce în ce mai puţin spaţiu pentru fiecare generaţie următoare. O casă ţărănească tradiţională în Maramureş include mai multe clădiri. Casa principală este aşezată fie în partea opusă porţii de la intrare, fie perpendicular cu ea, dar în aşa fel încât faţada principală să fie la sud ori la est. Cea mai mare clădire din curte este grajdul, unde stau caii şi vacile. Una sau chiar mai multe clădiri mici se găsesc adeseori lângă gardul casei pentru a adăposti animalele mai mici, precum porcii sau păsările.

Atât costumul femeii, cât şi cel al bărbatului includ o geantă făcută din lână împletită, cel mai adesea cu modelul în carouri. Acesta poate fi bogat din punct de vedere cromatic sau poate fi doar în alb şi negru, înfrumuseţat adesea cu motive geometrice, rombul fiind cel mai frecvent. O bretea întoarsă, făcută din lână, leagă geanta astfel încât să poată fi purtată pe umăr. Interesant este că acest accesoriu din costumul tradiţional a fost adoptat şi de către cei care poartă haine obişnuite: blugi, tricou, haină din piele şi o geantă pe umăr, este un mod obişnuit de a se îmbrăca. Costumul tradiţional al femeii din Lăpuş are un tricou, în jurul gâtului cu un mic guler şi cu mâneci care au la sfârşit volănaşe cu dantelă. În sezonul rece se poartă o vestă fără mâneci. În secolul al XIX-lea, era de obicei albă, dar în secolul al XX-lea, negrul a devenit preferat. Broderiile florale sunt făcute cu mătase roşie, portocalie, verde şi violet. Fetele şi femeile nemăritate poartă părul împletit şi acoperit cu o eşarfă. De sărbători, cosiţele sunt decorate cu panglici şi flori. O femeie măritată îşi prinde părul în sus şi îl acoperă cu o eşarfă. Costumul bărbătesc nu diferă

Pe Valea Vişeului Situaţi la est de râul Vişeu şi în partea nord-estică a Ţării Maramureşului, Munţii Maramureşului fac parte din Munţii Carpaţi şi sunt formaţi doar dintr-un şir principal, care merge dinspre nord-vest spre sud-est. Aceştia formează o barieră naturală între Maramureş şi Bucovina, la est, şi se extind departe, în Ucraina. Au aproape 100 km lungime, cu o suprafaţă totală de aproape 1.500 km pătraţi. Cel mai înalt vârf este Vârful Farcău (1.957 m). Există o multitudine de râuri şi pâraie. Două râuri, Vaser şi Ruscova, împart şirul în trei

părţi principale. Aceste râuri formează două din cele mai impresionante văi din regiune, cu pante riscante spectaculoase. Vaser, cel mai important afluent al Vişeului, este de aproape 60 km lungime. Valea este considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase din Carpaţii Orientali oferind o succesiune de peisaje minunate şi unice. Două lacuri glaciale pot fi descoperite în această zonă: Lacul Vinderel, cel mai mare lac glacial din Carpaţii de Est, situat la o înălţime de 1.684 m, şi Lacul Băiţa. Mai multe specii de plante unice în regiune au

supravieţuit în zona din imediata vecinătate. Râul Vişeu este unul din principalele două râuri care trec Depresiunea Maramureş de la sud-est la nord-vest. La est se aﬂă Munţii Maramureş, care sunt colţuroşi şi la care este foarte greu de ajuns, iar la vest sunt văile prietenoase şi luxuriante, cu faimoasele sate şi bisericile lor din lemn. Ruscova este primul sat de la separarea de drumul naţional DN 18 pe valea râului Vişeu, spre valea râului Ruscova, pe drumul judeţean DJ 187. Este la cam 50 km de Sighetu Marmaţiei şi la 30 km de

Maramureşul istoric

foarte mult de cel al femeilor. Relaţiile interumane, în general, dar mai ales cele dintre membrii comunităţilor diferite, au dus la bun sfârşit o practi-

că arhaică ce ţine de comerţ, foarte atractivă chiar şi în zilele noastre: bâlciul. La drept vorbind, bâlciul este o piaţă în care oameni din sate foarte bine

deﬁnite vin să cumpere sau să vândă diferite bunuri. Când se face o înţelegere, se bea adălmaşul, un pahar de horincă, simbol al înţelegerii reciproce.

Vişeu de Sus. Alături de învecinatele Repedea şi Poienile de sub Munte, Ruscova este una din cele mai mari comunităţi de huţuli ucraineni din Maramureş: din cei 4.700 de locuitori, 4.500 sunt huţuli. Pe partea stângă a Vişeului, se află satul Petrova. Este la 36 de km de Sighetu Marmaţiei şi la 24 km de Vişeu de Sus, ajungându-se uşor, fie cu maşina, pe drumul DN 18 sau cu trenul, având în vedere că în sat există o staţie de tren. Deşi sunt descoperiri arheologice din Epoca de bronz, prima atestare scrisă datează din 1411. Ca majoritatea satelor din Maramureş, şi Petrova obişnuia să aibă o biserică din lemn. A fost construită în 1670 şi distrusă într-un incendiu în 1856. Două decenii mai târziu, biserica din piatră de la Susani a fost construită, iar apoi cu foarte puţin timp în urmă, a fost începută construcţia noii biserici Josani. Leordina, cu cei 3.000 de locuitori, este doar la 5 km mai sus pe valea Vişeu, de la Petrova, pe DN 18. Aici există şi o staţie de tren, cea mai apropiată de satele din valea râului Ruscova. Numele satului provine de la cuvântul leurdă, plantă denumită şi usturoiul ursului. Repedea este următorul sat de pe valea râului Ruscova, la 11 km de Ruscova şi la confluenţa râurilor Ruscova şi Repedea. Repedea a fost fondată de Ivan Krevan, în 1350, iar numele său în ucraineană, până

în zilele noastre, este Krevei. Majoritatea din cei 4.800 de locuitori o constituie rusinii, a căror principală ocupaţie este creşterea oilor, a vitelor şi agricultura. Satul este cunoscut pentru poiana unică de narcise, cea mai mare din zonă, în aria protejată de la Tomnatec-Sehleanu. În fiecare an în mai, când narcisele înfloresc, locuitorii celebrează Sărbătoarea Narciselor. Poienile de sub Munte este un sat atractiv, ultimul din valea Ruscovei, la câţiva km în sus de Repedea. După acest sat, sunt Munţii Maramureş şi peisaje încântătoare: dealuri înverzite, tăiate de râuri mici şi repezi, şi pajişti acoperite de flori multicolore. Poienile de sub Munte este cea mai mare aşezare de rusini din România şi, astfel, un centru

viu de obiceiuri specifice şi de tradiţii. Vişeu de Sus este un orăşel situat în inima Ţării istorice a Maramureşului, la 65 km de Sighetu Marmaţiei. Existenţa oraşului este atestată din 1365. Vişeu de Sus obişnuia să fie numit “Între Râuri”, fiind situat la confluenţa dintre râurile Vişeu şi Vaser. Populaţia, întinsă pe un vast teritoriu, este concentrată în centrul oraşului şi în văile râurilor din apropiere, care înainte de 1956 formau sate separate: Valea Vaserului, Valea Vinului, Valea Peştilor, Valea Scradei şi Valea Botoaia. Faima oraşului este datorată mai ales staţiei de tren, de unde în fiecare dimineaţă trenul cu locomotive pe aburi, mocăniţa urcă Valea Vaser şi se întoarce după-amiaza târziu.

Spania

Gabriela Căluţiu Sonnenberg - Spania

„Aici zac Rodrigo Diaz, C ampeadorul, decedat în Valencia la 1099, şi soţia sa Jimena, fiica contelui Diego de Oviedo, de nobilă stirpe. Peste toţi se oglindeşte onoarea celui care în oră binecuvântată s-a născut” sunt cuvintele legendare înscrise pe mormântul Cidului, în Catedrala Gotică din Burgos. Oră norocoasă sau moment oportun? Lăsând la o parte incontestabilele calităţi de negociatorşi luptător viteaz, pe care de bună seamă eroul naţional al Reconquisteile-a avut, nu e nici un secret faptul că apariţia sa în istorie nici că se putea să se producă într-un context mai nimerit. De parcă talentul său de viitor bun strateg s-ar fi manifestat încă din pântecele mamei,şi-a alesclipa cea mai propice pentru a vedea lumina zilei, intrând pe poarta triumfală în conştiinţa conaţionalilor săi şi devenind liderul incontestabil, viteazul cel mai iubit de spanioli şi de sudamericani. De ce? - se-ntreabă mulţi până astăzi, conştienţi că personajul istoric real a fost cu totul altfel decât legenda care, încetul cu încetul, s-a ţesut în jurul său. Nu puţine sunt vocile care susţin, bazându-se pe incontestabile izvoare istorice, că Cidul a fost un mercenar ca mulţi alţii, un gentilom cu statut social mediu, crud şi deloc perfect, care a luptat atât de partea maurilor, cât şi de cea a creştinilor, în funcţie de ce se impunea pe moment. Asupra unui singur amănunt suntînsă cu toţii de aceeaşi părere, anume că niciodată n-a prădat explicit pentru bani, ci şi-a luat numai cele trebuincioase întreţinerii trupelor, lucru care nu l-a împiedicat să acumuleze averi considerabile. De departe, povestea Cidului aduce cu legendele altor cavaleri vestiţi ai Europei, precum Richard Inimă de Leu, Regele Artur sau - de ce nu? – Vlad Ţepeş. Deosebirea majoră dintre Cid şi Dracula constă în faptul că, în cazul lui Ţepeş, legenda a deviat spre violenţă, rezultând mai sângeroasă decât realitatea, în timp de eroul naţional spaniol a dobândit trăsături îndulcite, pe alocuri chiar cu fler romantic. Spre deosebire de celălalt idol spaniol, vestit mai mult pentru duhul blândeţii, Don Quijote, personajcare nu a existat decât în imaginaţia genialului Cervantes, Cidul a fost un om în carne şi oase, care a trăit

într-o perioadă istorică extrem de bulversată, de importanţă capitală pentru formarea Spaniei în forma ei actuală. Erau vremurile în care majoritatea ţinuturilor peninsulei se aflau sub stăpânire maură iar populaţia autohtonă trăia într-o neîntreruptă asuprire, prădată la intervale regulate de hoardele de musulmani, nădăjduind în zadar într-o eliberare miraculoasă şi în unirea sub un stindard unic. Chiar dacă Cidul nu afost chiar conducătorul predestinat prin naştere pentru misiunea eliberării şi fondării statului de drept, originea sa „obişnuită”, dintr-o familie „normală”, de mici nobili, dintr-un orăşel fără mari pretenţii calificându-l cel mult pentru simpatia concetăţenilor, menirea de lider eliberator şi-a asumat-o ca rol istoric, poate tocmai pentru că poporul larecunoscut ca fiind unul dintre fii săi direcţi. Un motiv în plus pentru care legenda s-a menţinut până astăzi, făcând ca ochii fiecărui spaniol de rând să scapere plini de mândrie la auzul numelui Campeadorului. Pentru cuvântul Campeador, care-nseamnă deopotrivă luptător şi învingător, nu există o traducere exactă, dar cea mai potrivită accepţiune modernă ar putea fi poate cuvântul campion. Este evident că personajul întruchipează năzuinţele cele mai intime ale fiecărui patriot, ideea salvării de sub jugul musulman, recunoştinţa pentru redarea demnităţii poporului şi pentruîntregirea teritoriilor dezbinate de mauri, admiraţia pentru curajul şi vitejia neînfricată, şi, nu în ultimul rând, respectul necondiţionat faţă de legi şi faţă de autoritatea suzeranului unic. Să nu uităm că spaniolii, prin definiţie, au fost şi rămân un popor fidel ideii de monarhie, aşa cum şi Cidul, la vremea sa, s-a subordonat fără crâncnire regelui, chiar şi în momente de cumpănă, când era conştient că greşeşte. Nu se cade să judecăm vremurile de acum o mie de ani după preceptele morale din zilele noastre. Erau vremuri sângeroase, pe atunci nu se făceau ostatici. Excepţie de la regula aceasta a făcut doar Cidul, care şi-a permis să-i elibereze pe prizonierii mauri, surprinzându-şi contemporanii. Cruţările practicate de el au fost luate în derâdere de mulţi care au încercat să-l denigreze, pretextând că ar fi prea milostiv, dar avantajele nu au întârziat să apară.Foştii duşmani islamici s-au transformat treptat în parteneri de tratativeşi vecini paşnici, respectând şi recunoscând graniţele impuse de Campeador. Creştinismul nu era nici pe departe aşa de răspândit pe teritoriul provinciilor iberice precum era religia musulmanilor, considerată ca fiind mai avansată şi mai civilizatoare decât manierele brutale ale neciopliţilor conducători din tabăra cu cruce pe scut. Cea mai cunoscută operă care descrie faptele de vitejie ale Cidului este epopeea El cantar

del Mio Cid, scrisă de un autor necunoscut care. Este una din cele mai reprezentative mostre de literatură medievală spaniolă, conţinând, cel puţin din punct de vedere cantitativ, mai mult de jumătate din totalul epicii eroice a acestui popor. Lungă proza, lungă şi istoria îndelungatei, anevoioasei Reconquiste; lungi sunt şi feţele bieţilor elevi obligaţi prin programa şcolară s-o parcurgă, ca lectură obligatorie. Pentru a cultiva interesul copiilor, dar şi al adulţilor contemporani, au fost editate cărţi cu versiuni prescurtate,în pas cu vremurile, unele cu ilustraţii deosebit de frumoase. Ba chiar nu demult, în anul 2003 a fost lansat şi un interesant film de animaţie, El Cid - La Leyenda. Generaţia tânără de astăzi s-a familiarizat însă cu Cidul mai ales prin intermediul răspânditului joc pe calculator Age of Empires II. Demnă de menţionat este şi admirabila povestire a scriitorului român Alexandru Mitru, din ciclul „Din Marile Legende ale Lumii”. Printre cele mai cunoscute prelucrări şi adaptări se numără însă tragicomedia Le Cid, scrisă de clasicul francez Pierre Corneille. Expresia „La valeurnáttendpas le nombre des années” (valoarea nu aşteaptă numărul anilor) se bucură de popularitate enormă, dar puţini ştiu că provine din această piesă de teatru. Neuitat este şi filmul monumental, cu starurile de cinema Charlton Heston şi Sofia Loren în rolurile principale, pe muzica vestitului veteran hollywoodian Miklos Rozsa. Indiferent că sunt de natură literară, muzicală sau cinematografică, mai toate operele dedicate Cidului îl reprezintă ca întruchiparea idealului nobilului cavaler precursor al cruciaţilor. Aceasta explică de ce sunt trecute elegant sub tăcere serviciile pe care le-a prestat diverşilor sultani mauri, subliniate fiind cu precădere calităţile sale de apărător al creştinismului şi învingător al cotropitorilor musulmani. Numele adevărat al eroului a fost Rodrigo Díaz de Vivar; s-a născut în anul 1043 în localitatea Vivar (după scrierea de pe atunci, Bivar), nu departe de oraşul Burgos şi a murit pe 10 iulie 1099 în Valencia. Supranumele El Cid, derivat din cuvântul arab as-sayyd, sinonim cu răspânditul sîdî, care înseamnă stăpân, conducător, i-a fost atribuit pe baza renumelui dobândit în perioada în care a fost conducătorul trupelor de mercenari care operau în zona Levante a Spaniei de astăzi, prin părţile din jurul Valenciei. Potrivit cronicarilor, după moartea tatălui său, Rodrigo a crescut la curtea regelui Ferdinand al Castiliei şi Leonului, fiind educat împreună cu fiul moştenitor Sancho. Odată cu decesul suveranului, la 1065, teritoriile regale au fost distribuite între cei trei fii ai să, Rodrigo rămânând alături de Sancho. În calitate de purtător

FEBRUARIE 2014

El Cid – campion pe stilul vechi de stindard, tânărul Rodrigo se face remarcat prin faptele sale de vitejie, fiind supranumit încă depe atunci el Campeador sau campi doctor, nume derivat din latinescul campio (duelist, luptător corp la corp). În urma uciderii mişeleşti a regelui Sancho în lupta de la Zamora (1072), urcă pe tronul Leonului şi Castiliei fratele şi oponentul său, Alfonso al VI-lea. Potrivit legendei, Campeadorul l-ar fi somat să jure că nu ar avea nimic de-a face cu asasinatul fratelui său, jurământ pe care Alfonso îl face cu oarecare greutate, păstrând din acel moment o poziţie circumspectă faţă de noul său vasal. Campeadorul îi jură credinţă, dar nu se mai bucură de aceleaşi privilegii la curtea regală ca şi înainte. Noul purtător de stindard al regelui, nobilul García Ordoñez devine adversarul său politic cel mai aprig, reuşind mai târziu, prin intrigi şi tertipuri necurate, să obţină alungarea sa de la curtea regală şi trimiterea lui în exil. Încep aici complicatele aventuri de arme ale carismaticului Cid, care brăzdează ţara-n lung şi-n lat, însoţit de tot mai mulţi luptători, care i se alătură din pură admiraţie şi proprie convingere. Practic, întreaga epopee Cantar del mio Cid este dedicată descrierii acestor aventuri, a localităţilor pe care le eliberează treptat de sub dominaţia maură, a incursiunilor neaşteptate, a mişcărilor abile de trupe şi pacturilor înţelepte pe care le încheie cu alţi conducători de oşti. În paralel cu bătălia se derulează povestea romantică a Cidului frământat de dorul fierbinte de soţia sa, Jimena, care-l aşteaptă cu credinţă, într-o mânăstrire din patrie. Dorul de casă pare a fi totuşi sensibil inferior dorinţei aprige de luptă cu orice preţ, cât mai mult şi în cât mai multe locuri. Acest amănunt al omniprezenţei mai mult sau mai puţin inventate a Cidului, despre care se spune că ar fi călătorit practic pe tot teritoriul Iberiei levantine, este de mare avantaj pentru unii turoperatori moderni, care exploatează popularitatea eroului, oferind excursii pe urmele sale, prin cele mai neaşteptate locuri. Se spune, de exemplu că Cidul ar fi sărbătorit Crăciunul în parcul Elche, cel mai mare crâng de palmieri din Europa, inclus în patrimoniul cultural universal al UNESCO, pâlc care astăzi are peste 600.000 de palmieri, dar pe vremea Campeadorului ar fi avut chiar două milioane. Traseul turistic se întinde pe o lungime de 2000 de kilometri, între Burgos şi Alicante iar nu mai puţin de opt provincii ale Spaniei îşi sărbătoresc an de an Cidul lor personal, organizând târguri, turniruri, reprezentaţii de stradă şi manifestări culturale publice.

Circumstanţele neobişnuite care preced căsătoria lui Rodrigo Díaz de Bivar cu nobila Jimena Díaz- Cidul fiind nevoit din motive de onoare să-l omoare în duel pe viitorul său socru-, nu fac decât să intensifice atracţia irezistibilă pe care o simţim faţă de eroul controversat. Elemente de detaliu precum barba hiperbolică pe care şi-o lasă să crească în perioada „haiduciei”, jurându-şi să nu se despartă de ea decât dacă ar fi fost iertat de rege, sabia sa legendară, cu numele de Coladaşi bidiviul arab Babieca, intrat în legendă în rând cu cei mai vestiţi cai din istoria lumii, completează legenda, conferindu-i acea tuşă finală, indispensabilă oricărei legende cu adevărat indimenticabile. Nu sunt de ignorat nici incidentele neobişnuite, precum momentul în care Cidul îmblânzeşte un leu scăpat din captivitate, uzând doar de vocea sa puternică şi de privirea pătrunzătoare, sau episodul în care, pelerin fiind, oferă unui cerşetor lepros apă de băut din propria sa butelcuţă. Întrun cuvânt, povestea dispune de toate elementele necesare unui mit care se respectă. Dintre toate imaginile de neşters din memoria colectivă, cea mai impresionantă rămâne însă, indiscutabil, viziunea fantasmagorică a Cidului călare în luptă, deşi era deja mort. Campeadorul, urcat în şa şi sprijinit prin proptele ascunse pe sub veştmânt şi armură, este purtat spre victorie de armăsarul său credincios, reuşind prin acest tertip post mortem să-şi impulsioneze oştile şi alungând hoardele de atacanţi îngroziţi, care cred că ar fi înviat din morţi. Înainte de moartea sa relativ timpurie, la o vârstă totuşi destul de înaintată pentru acele vremuri (56 de ani), Cidul se stabileşte la Valencia şi împreună cu soţia sa Jimena domneşte în calitate de judecător şi stăpân (Señor) asupra regatului său, care era subordonat formal curţii regale. Ca un adevărat „warlord”, cavalerul războinic judecă şi conduce cu mână fermă, dovedind adesea cruzime şi duritate aproape neomenească, favorizează intrigile, uneltirile şi spionajul şi ordonă pedepse deosebit de inumane, cu tortura, pentru cei care îndrăznesc să se ridice împotriva sa. Izvoarele documentare cele mai vechi în care este menţio-

nat Cidul, rămase din secolul al XI-leaşi al XII-lea, de la cronicarii Împărăţiei Al Andaluz a Almoravizilor, îl descriu în termeni extrem de peiorativi, folosind apelative precum tagiya („tiran”, „trădător”), la’in („blestemat”) sau kalb ala’du („câine inamic”). Fără-ndoială, calităţile sale belice sunt admirate, dar istoriografia arabă îl încondeiază definitiv drept „câine galez”, „de Dumnezeu blestemat”, lucru pentru care Cidul mai mult ca probabil că l-a interpretat drept compliment. Cidul activează şi în calitate de justiţiar la Curtea lui Alfonso, implicându-se în proceduri de mediere a litigiilor dintre nobili. Cu ajutorul comunităţii evreieşti din Valencia, instaurează un regim împăciuitor, tolerant cu toate religiile practicate de către supuşii săi, dar favorizează pe faţă creştinismul, atrăgând intenţionat misionari catolici, fondând şi sponsorizând biserici în localităţile populate până la acea oră de mozarabi. Talentul său politic se manifestă şi în alianţele pe care le iniţiază căsătorindu-şi fiicele cu nobili de spiţă regală, moştenitori ai tronurilor Navarrei şi Aragonului. Sub aspect genealogic, regele actual al Spaniei se înrudeşte cu însuşi Cidul Campeador. Legenda spune însă că, înainte de mariajele acestea, fiicele Campeadorului ar fi fost căsătorite iniţial cu doi nobili favorizaţi de regele Alfonso, stăpânul Cidului.Aceştia s-ar fi comportat scandalos, tratândule ca pe nişte scalve. Cidul s-ar fi răzbunat pe infatuaţii infanţi, salvându-şi copilele în ultima clipă. Cel puţin aşa spune legenda... În decursul a 500 de ani istorie, un cavaler castilian din secolul al XI-lea s-a transformat în eroul pe care nu l-a fost. Indiferent de inadvertenţe, a reuşit să imprime o amprentă fermă în memoria colectivă a Omenirii, exercitând o fascinaţie nemaiîntâlnită. Furnizând spaniolilor şi popoarelor sud americane acel ideal de care cu toţii avem nevoie pentru a ne orienta în viaţă, profilul său de erou exemplar contribuie la consolidarea încrederii fiecăruia dintre noi într-o lume în care viaţa să merite să fie trăită, fără compromisuri dar şi fără dreptul de a atenta la demnitatea celor cu care convieţuim.

Tradiţii

FEBRUARIE 2014

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Sfântul Trifon (1 februarie) Se spune că Maica Domnului dupa 40 de zile, a plecat cu Fiul Sfânt să-l ducă la biserică şi pe drum s-a întâlnit cu un om pe nume Trifon. Acesta s-a grăbit să ajungă înaintea Maicii Precista şi i-a călcat pe rochie şi i-a sfâşiat-o. Atunci Maica a spus: Du-te înainte, nebunule, du-te! De atunci i se spune Trif nebunul. Sfântul Trifon stăpâneşte omizile şi în general insectele. În ziua de 1 februarie se cheamă preotul să facă aghiasmă, apoi se stropesc pomii din livezi, viile, holdele, să fie ocrotite de insecte (omizi, lăcuste, viermi, gândaci) tot anul. În Oltenia se mai practică obiceiul de a tăia corzile de viţă în această zi şi de a aprinde focuri la marginea viei sau afumarea ei pentru a o feri de insectele dăunătoare. Se dau mese bogate, stropite cu mult vin, iar primele picături sunt vărsate pe pământ şi închinate sfântului. În această zi nu se lucrează, pentru ca via să nu fie afectată de grindină şi pentru ca lupii să nu mănânce vitele. Oamenii sărbătoresc ziua lui Trif şi de frică să nu înnebunească, să nu devină săraci sau pur şi simplu pentru a-i comemora patimile. Se spune că Trif i-a păzit pe Maria şi pe Iisus de câinii Sfântului Petru, care, fiind ocupat cu păşunatul vitelor, nu era atent la aceştia. Ca rasplată, Sfânta Fecioară l-a făcut pe Trif stăpân peste omizi, gândaci şi insecte în general. Femeile lipesc cu pământ crăpăturile de prin casă, inclusiv vatra sau gura cuptorului, pentru ca să se lipească ochii şi gura păsărilor, viermilor sau insectelor dăunătoare. Tot acum se dă de pomană o strachină cu mălai, pentru ca lăcustele să nu mănânce porumbul vara următoare. În Bucovina se spune că dacă este zapadă în această zi, atunci vremea va deveni frumoasă, iar dacă nu e zapadă, atunci va ninge. Un obicei interesant al zilei de 1 februarie poartă numele de Gurbanu Viilor. Dimineaţa, bărbaţii pornesc la vie, iar înainte de a părăsi satul strigă: “Hai să mergem la Gurbanu!”. Ajunşi la vie, taie corzi din care îşi fac cununi şi

cingători şi dezgroapă sticla îngropată încă din toamnă. Apoi, în jurul unui foc aprins pe un loc mai înalt, începe petrecerea: mănâncă, bea, joacă, sar peste foc şi se stropesc cu vin. Când vine seara, se întorc pe la casele lor, purtând făclii aprinse şi continuă petrecerea în familie. Întâmpinarea Domnului – Stretenia (2 februarie) La 40 zile după Crăciun, la 2 februarie, când se sărbătoreşte Intâmpinarea Domnului, spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Ăl Mare sau Martin. Pentru a câştiga bunăvoinţa animalului sălbatic, ei aşezau pe potecile pe unde obişnuia să treacă acesta, bucăţi de carne sau vase cu miere de albine. Se considera că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceştia se ungeau cu grasime de urs. Bolnavii de “sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs. Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind astfel prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnourat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii. Această zi era respectată, în special, de crescătorii de animale, pentru ca fiarele sălbatice (urşii şi lupii), să nu le atace gospodăria. În unele locuri, aceasta era ziua boilor, când erau hrăniţi direct din mâinile oamenilor, nu cu furca, semn al respectului faţă de animale. Se credea că dacă boii beau apă din urmele lăsate de picioarele lor, anul va fi unul mănos. Stretenia sau Stratenia era considerată o femeie rea, periculoasă şi schimătoare, asemănătoare, într-o oarecare măsură cu Baba Dochia. Ofensată de Trifon, îl pedepseşte pe acesta: turmele lui sunt mâncate de lupi. Firea ei capricioasă este observată şi în vremea din această perioadă. Dacă apa este dezgheţată, Stretenia o îngheaţă; şi invers. Dacă este deja zăpadă, din această zi, se va încălzi. Dacă de Stretenie este cald, vara va fi una călduroasă şi îmbelşugată, iar de va fi frig, vara nu va aduce rod. Înainte, oamenii nu lucrau în ziua Strateniei gheţii, de teamă să nu îngheţe. Se crede că, Stretenia ne apă-

ră de lupi, înec şi foc. Tot în această zi are loc „Târcolitul viilor”, un ritual de ocol, îndeplinit de viticultori. În unele zone, bărbaţii merg la vie, să o taie şi să o lege. Din bucăţile tăiate îşi împodobesc brâiele, pălăriile şi fac un praznic la care dezgroapă o sticlă de vin din anul trecut. Martinii de iarnă (1-3 februarie) Martinii de iarnă, în număr de trei, sunt sărbătoriţi în perioada 1-3 februarie, ziua de 2 februarie fiind dedicată Martinului Mare. Aceştia sunt cei care opresc lupii să mănânce vitele. Tot în acest scop, gunoiul nu va fi dat afară din casă. Se spune că nu trebuie să se arunce cărbunii în curte, pentru că lupoaicele îi caută şi îi mănâncă, ei asigurândule fertilitatea. În Banat, oile nu sunt scoase la păşunat, iar de 1 februarie se ţine post şi se practică ritualuri menite să protejeze turmele. Sfântul Haralambie (10 Februarie) Sfântul Haralambie este cel care are putere asupra ciumei, holerei şi a morţii, de aceea este bine ca sărbătoarea să fie ţinută. Icoanele îl înfăţişează pe acest sfânt ţinând ciuma în lanţ. După unele legende, Sfântul Haralambie ar fi fost un păstor, de aceea el protejează vitele. Alte legende arată că, spre sfârşitul vieţii, Sfântul umbla prin lume şi vindeca bolnavii. Tot călătorind, a ajuns în ţara păgânilor. Acolo, împăratul l-a chemat şi l-a întrebat de unde are puterea de a tămădui oamenii. Sfântul Haralambie i-a spus că el este trimisul lui Dumnezeu. Împăratul l-a crezut vrăjitor şi i-a poruncit să renunţe la Dumnezeu şi să devină păgân. Cum Sfântul a refuzat, împăratul a poruncit să fie legat în lanţuri şi să îi fie jupuită pielea. Fata sa l-a întrebat dacă nu îi este milă de el, căci îl chinuie mai rău decât a fost chinuit Iisus. Auzind acestea, împăratul şi-a alungat fiica. Ea a plecat în munţi şi a devenit sfântă. Zece mii de ostaşi au primit poruncă să îl scoată din închisoare pe Sfântul Haralambie şi să îl taie bucăţele. După ce acestea au fost înfăptuite, în timpul nopţii, împăratul a trimis o sută de oşteni să vadă ce s-a întâmplat. Deasupra grămezii de carne era o lumină mare şi îngerii luau bucăţelele şi le puneau la loc, refăcând trupul Sfântului. Acesta a fost ridicat la cer şi Dumnezeu l-a întrebat ce vrea pentru suferinţele sale. Sfântul Haralambie a dorit ca bolile să nu se apropie de oamenii care postesc de ziua sa. O legendă din Bucovina spune că Sfântul Haralambie a suferit foarte mult în timpul vieţii. De aceea, înainte să

TRADIŢII ROMÂNEŞTI ÎN LUNA FEBRUARIE

moară, Dumnezeu i-a spus să îşi aleagă o răsplată. Sfântul i-a întrebat pe oameni ce ar trebui să ceară şi ei l-au rugat să ceară ciuma, care făcea pe atunci multe victime. Dumnezeu i-a dăruit atunci ciuma, iar Sfântul Haralambie a legat-o cu un lanţ şi tot aşa o ţine şi astăzi. Iar când oamenii uită să îl sărbătorească, îi mai dă drumul pe pământ şi ciuma, care are aripi şi ţine în mână o sabie lată, se duce la acei oameni şi îi omoară. În altă variantă se spune că în timpurile în care Dumnezeu împărţea sarcinile sfinţilor, Sfântul Haralambie ar fi ajuns târziu, iar Domnul, ca să îi dea totuşi ceva, i-a dăruit o caţea legată cu un lanţ de aur. Se crede ca dacă plouă în această zi, atunci ploaia va continua timp de 40 de zile. În unele regiuni ale ţării, femeile coc un colăcel şi îl rup în patru părţi, pe care le aruncă spre cele patru puncte cardinale. În această zi se face pomană pentru cei care nu au murit de moarte bună, iar coliva făcută se păstrează pentru a fi dată în timpul anului la păsări, dacă se îmbolnăvesc. Pentru că este o sărbătoare, nu se lucrează, însă cine vrea cu tot dinadinsul să o facă poate să scarmene lâna. Sfântul Vlasie (11 februarie) De Sfântul Vlasie este ziua când se deschide gura păsărilor, iar păsările migratoare se întorc din ţările calde. Cine va lucra la câmp în această zi, îşi va împărţi recolta cu păsările. Această sărbătoare este ţinută şi pentru ca femeile însărcinate să nască copii sănătoşi, fără malformaţii, lucru valabil şi pentru animalele din gospodărie. Când se nasc pui cu mai multe capete, picioare etc., se crede că diavolul s-a corcit

cu animalul respectiv şi a pus stăpânire pe ogradă. O credinţă din Moldova spune că cine respectă această zi nu rămâne niciodată fără bani. Se crede şi că cine a pierdut ceva trebuie să se roage Sfântului Vlasie pentru a regăsi acel lucru. Dragobete - Sărbătoarea Îndrăgostiţilor (24 februarie) Dragobete este fiul Dochiei, identificat cu Cupidon în mitologia romană şi Eros în mitologia greacă. În unele zone, Dragobetele poartă numele de Năvalnicul, flăcău care ia minţile fetelor şi tinerelor femei. El a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume. Se spune că cine nu sărbătoreşte Dragobetele, nu va avea parte de dragoste în timpul anului, iar cel care o face va fi îndrăgostit tot anul. În această zi se formează perechile, atât în rândul oamenilor, cât şi în cel al păsărilor. Fetele

şi femeile tinere folosesc zăpada rămasă netopită până la Dragobete, pentru a se spăla în anumite zile ale anului. Tradiţia spune că bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, întrucît vor avea necazuri. Tinerii fac hore în câmp şi, dacă vremea este frumoasă, merg să culeagă ghiocei. Păsările adună materiale pentru a-şi face cuib. Se spune că dacă o pasăre nu s-a împerecheat în aceasta zi, acest lucru nu va mai ﬁ posibil şi va umbla ciripind din loc în loc până când va muri. În alte variante, pasărea va rămâne fără pui până în ziua de Dragobete a anului următor. Orice lucru pentru casă început în această zi va merge bine. Sunt scuturate şi aşezate covoarele şi celelalte ţesături, pentru ca belşugul să se întoarcă. Nu se lucrează însă, decât în casă, pentru a ﬁ ferit de boli.

Reţetele Anei

Pui cu lămâie şi cuşcuş O mâncare cu puţine grăsimi şi un gust proaspăt care se face în mai puţin de jumătate de oră! Ingrediente • 4 piepţi de pui dezosaţi, fără piele • zeamă de la 2 lămâi • 2 linguri ulei de măsline • 1 linguriţă fulgi de ardei iute • 3 căţei de usturoi, zdrobiţi Pentru cuşcuş • 200g de cuşcuş • 85g de staﬁde • 250ml supă ﬁerbinte de pui • 85g de măsline verzi fără sâmburi • 400g de năut din conservă, scurs • 2 linguri de pătrunjel tocat Mod de preparare • Aplatizează piepţii de pui tăindu-i orizontal până aproape de capătul mai gros şi deschizându-i ca pe o carte. Amestecă zeama de lămâie, uleiul de măsline, fulgii de ardei iute şi usturoiul. Pune jumă-

tate peste pui şi marinează 15 minute. • Între timp, pune cuşcuşul şi staﬁdele într-un bol şi toarnă peste, supa ﬁerbinte. Acoperă bolul cu folie alimentară şi lasă-l 5 minute. • Încinge tigaia-grill sau o tigaie nonaderentă. Scoate pu-

iul din marinată şi frige-l câte 4 minute pe ﬁecare parte până e auriu şi făcut. • Amestecă cuşcuşul cu o furculiţă şi adaugă măslinele, năutul, pătrunjelul şi restul de marinată (nu cea în care a fost carnea). Asezonează şi serveşte lângă pui.

Clătite la cuptor cu brânză şi roşii

Prăjitură rapidă Ingrediente: • un pachet mare de pişcoturi de şampanie Crema: • un pachet de unt • 400 ml smântână grasă • 200 ml frişcă lichidă • 3 linguri de zahăr pudră • ciocolată amăruie • 5 linguri de lapte Siropul: • 500 ml cafea tare şi dulce • 100 ml rom Se topeşte ciocolata în lapte şi în 50 g de unt, pe foc mic sau la bain-marie. Se lasă să se răcorească bine.

Între timp, restul de unt - la temperatura camerei -, se mixează spumă cu zahărul pudră, apoi se adaugă frişca lichidă, se mai mixează până când devine totul o cremă spumoasă, iar la urmă se adaugă smântana şi se continuă mixatul încă un minut, până când se simte crema că se întăreşte în mod vizibil. Se opreşte mixerul şi se adaugă ciocolata topită, încorporând-o ori cu mixerul la viteză mică, ori cu lingura, amestecând uşor.

Se aşează un strat de pişcoturi, se înmoaie bine cu jumătate din cantitatea de sirop, se pune jumătate din cremă, al doilea strat de pişcoturi (pentru un aspect deosebit le puteţi aşeza oblic), se toarnă şi restul de sirop, apoi se nivelează restul de cremă cu dosul lingurii. Pe deasupra se ornează cu ce are fiecare la îndemână: pudră de ness, de cacao, ciocolată rasă, etc. Se ţine o oră sau două la frigider şi apoi se poate servi.

FEBRUARIE 2014

Salată cu porumb, brânză feta şi nuci

Salata cu porumb, brânză feta şi nuci este un preparat gustos, dar mai ales sănătos. Aceasta se prepară în maxim 10 minute, cu ingrediente minime. Ingredientele: • miezul de la 6 nuci • 1 cutie mică cu porumb • 20 cubuleţe de brânză feta • 2 linguri de suc de lămâie • 2 linguri de ulei de măsline • sare şi piper Cum se prepară: Miezul de nucă se aşează pe o tavă de copt şi se bagă în cuptorul încins pentru 6 – 8 minute. Într-un bol se amestecă porumbul, sucul de lămâie, uleiul de măsline şi cubuleţele de brânză feta. Se condimentează cu sare şi piper. Salata cu porumb, feta şi nuci se serveşte ca atare, imediat după preparare. Ingrediente aluat: • 125 g făină • 1 praf de sare • 2 ouă • 125 ml lapte • 125 ml apă • 15 g unt topit Pentru sosul de tomate: • 3 linguri cu ulei de măsline • 1 ceapă curăţată şi tăiată în felii subţiri • 4 căţei de usturoi pisaţi • sare şi piper, 1/2 linguriţă cu zahăr • 3 linguri cu busuioc (de preferinţă proaspăt) • 500 g de roşii proaspete, curăţate de coajă şi tăiate ﬁn Pentru umplutură: • 300 g mozzarella • 100 g ricotta şi 25 g parmezan ras Mod de preparare: Puneţi făina şi sarea într-un bol, făcând o gaură în centru, unde veţi sparge ouăle.

Adăugaţi treptat laptele şi apa, amestecând continuu, până când aluatul devine fin şi omogen. Adăugaţi untul topit, amestecaţi şi introduceţi apoi aluatul la frigider pentru 24 de ore. Pentru sos: puneţi uleiul de măsline într-o tigaie, adăugaţi ceapa şi usturoiul, presăraţi sarea şi piperul, acoperiţi şi coaceţi la foc mic până când ceapa e complet moale. Adăugaţi roşiile şi jumătate din busuioc, lăsaţi descoperit şi daţi la foc circa 20 de minute, până când sosul se îngroaşă. Puneţi restul de busuioc şi zahărul. Gustaţi ca să vedeţi dacă mai e nevoie de sare sau de piper. E timpul să preparaţi clătitele. Încălziţi bine tigaia unsă în prealabil cu ulei, apoi turnaţi aluatul în strat subţire şi

coaceţi la foc puternic, câte 30 de secunde-maximum un minut, pe fiecare parte (clătita trebuie să fie auriumaronie). Când aţi preparat toate clătitele preîncălziţi cuptorul la 180°C. Pentru umplutură, amestecaţi brânzeturile într-un bol şi opriţi puţin parmezan ras. Într-un vas termorezistent, pentru cuptor, aşezaţi clătită, lângă clătită, umplute cu pasta obţinută din brânzeturi. Continuaţi să alternaţi rânduri de clătite cu brânză, până la ultima, iar deasupra se va turna sosul de roşii, lăsând să se împrăştie pe marginile clătitelor şi în vasul de copt. Presăraţi parmezan ras. Introduceţi în cuptor, coaceţi timp de 30-40 minute până când sosul începe să fiarbă, scoateţi apoi, tăiaţi felii şi serviţi cu salată verde.

Terapia verde

FEBRUARIE 2014

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/Anglia Foto: Dan Gherman

Vezicula biliară, cunoscută ca şi colecist sau fiere, este un organ legat de ficat, lung de circa zece centimetri, a cărui funcţie este aceea de a secreta bila. Aceasta conţine săruri biliare, colesterol, lecitină şi alte substanţe ce contribuie la digestia alimentelor. În momentul în care vezica biliară se îmbolnăveşte sau nu îşi mai îndeplineşte funcţia, apar oboseala, durerile persistente de cap şi stările de rău cauzate în principal de ingestia alimentelor. Medicii recomandă tratamentul chirurgical, însă în cele ce urmează vă vom pune la dispoziţie câteva remedii naturiste care vă pot ţine departe de bisturiu. Rozmarinul favorizează „procesarea” grăsimilor Florile de rozmarin sunt renumite pentru efectul lor energizant, dar şi pentru proprietatea de a tonifia organismul, eliminând atât surmenajul fizic, cât şi pe cel intelectual. Substanţele active conţinute de această plantă stimulează

secreţiile biliare, favorizând digestia lipidelor şi, mai mult, activează sistemul nervos. Tinctura de rozmarin uşurează contracţia şi golirea vezicii biliare, ajutând procesele digestive. Se realizează din 50 g plantă mărunţită în 250 ml alcool alimentar, se ţine 15 zile agitând des, după care se strecoară. Se va lua de trei ori pe zi câte o linguriţă cu tinctură diluată cu puţină apă, înainte de mese cu 15 minute. Grepfrut, bun depurativ Bogat în vitamine, zaharuri şi acid citric, sucul proaspăt de grepfrut drenează vezica biliară şi ficatul, stimulează funcţia digestivă şi depurativă, fereşte de infecţii şi energizează. Industria farmaceutică îi foloseşte proprietăţile în special în insuficienţă biliară şi fragilitate vasculară. Sucul de orz susţine ficatul Sucul de orz este considerat, pe bună dreptate, inamicul toxinelor. Un pahar cu acest preparat, consumat timp de trei săptămâni, cu o jumătate de oră înainte de mesele principale, va drena ficatul şi bila, va stimula sistemul digestiv, va reda tonusul psihic, va feri de alergii, boli de piele şi de dereglări digestive. Măceşul are efect laxativ Extrem de bogat în vitamina C şi recomandat atât copiilor, pentru efectul său laxativ, cât şi adulţilor şi vârstnicilor, pentru cele calmante, drenante, stimulante ale sistemului imunitar şi circulator, măce-

şul acţionează cu succes şi în cazul afecţiunilor biliare şi hepatice. Rădăcina acestuia, tăiată în bucăţele mici, se prepară sub formă de decoct. Se fierb, timp de 15 minute, două linguriţe cu rădăcină în 500 ml apă. Sub această formă, măceşul are efect asupra pietrelor la vezica biliară şi la rinichi. Acelaşi rezultat îl puteţi obţine şi prin combinarea fructelor de măceş măcinate, cu iaurt, supă sau ceai şi prin consumarea amestecului, câte trei linguriţe pe zi. Cum să eliminaţi calculii biliari peste noapte O reţetă miraculoasă circulă printre amatorii de terapii naturiste. Despre aceasta se spune că, deşi durează doar o zi, vă poate ajuta să eliminaţi, peste noapte, pietrele la fiere. Iată ce aveţi de făcut: dimineaţa consumaţi mere verzi, organice, nu beţi altceva pe parcursul zilei, decât apă şi ceai de plante. Seara, înainte de culcare, amestecaţi două treimi dintr-o ceşcuţă cu ulei de măsline cu o treime de suc de lămâie proaspăt stors. Culcaţi-vă imediat, dormind numai pe partea dreaptă. Cei care au testat-o spun că surpriza o veţi avea chiar în dimineaţa următoare, când pietrele vor fi eliminate prin scaun. • Grepfrutul este contraindicat persoanelor hipotensive aflate sub tratament. Feriţi-vă de carnea grasă! În cazul în care aţi fost dia-

Ce se întâmplă dacă mănânci mămăligă Sigur nu ştiai asta! Mămăliga considerată de mulţi mâncarea săracilor, ne ajută foarte mult să ne menţinem sănătatea. Iată ce efecte beneﬁce pentru organism are acest aliment. Protejează stomacul Specialiştii în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Köln au descoperit recent

prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbânduse în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%

Detoxifică ficatul Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile care consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o

Soluţii naturale pentru detoxiﬁcare

gnosticaţi cu litiază biliară, cel mai bun remediu pentru a ţine sub control neplăcutele crize este regimul alimentar. Deşi este destul de permisiv, în sensul că nu veţi suferi de foame, trebuie să trataţi cu mare seriozitate alimentaţia. Salatele cu maioneză, sarmalele, friptura de porc şi micii, prăjiturile cu cremă, alunele, alcoolul sunt deosebit de periculoase pentru colecist în general, cu atât mai

mult pentru o persoană care are calculi. Cele mai inofensive alimente sunt legumele precum morcovii, cartoﬁi, dovleceii, spanacul, salata verde, tomatele, fasolea verde şi fructele precum merele, perele, prunele, piersicile, strugurii şi pepenii. Se mai recomandă consumul moderat de carne slabă de pasăre sau viţel şi peştele slab, dar şi unele produse lactate, în special iaurtul, laptele bătut

şi brânza nefermentată. Lista alimentelor nepermise include preparatele despre care spunem că ne cad greu la stomac şi care pot declanşa crize biliare severe. Aşadar, este bine să evitaţi: alimentele prăjite, carnea grasă, mezelurile, salamurile, toba, şunca de porc, brânzeturile fermentate, produsele lactate grase, produsele de patiserie şi cofetărie, condimentele şi mai ales alcoolul.

dezvoltare mai bună. Gastrita şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având efect de reducere a acidităţii şi de calmare, sedative. Creşte durata de viaţă Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Dezvoltă musculatura Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, întâmplător, că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia au o bogată alimentaţie în „terciuri de porumb”. Pe baza acestei observaţii, el a iniţiat un amplu program de cercetare în medicina sportivă, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalităţii de acţiune a hormo-

nilor tiroidieni. Nu îngraşă Preparatul din porumb este util şi celor care suferă de obezitate deoarece oferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă (datorită ﬁbrelor alimentare din compoziţia să). Între făina albă, pâinea albă şi mămăliga, avantajul ar merge spre mămăligă, pentru că valoarea calorică a acestui produs este mult mai redusă decât la pâine. Mălaiul poate ﬁ folosit şi

pentru prepararea unor dulciuri care se spune că sunt mai sănătoase prin faptul că se absorb mai lent. De asemenea, Rodriguez aﬁrmă că „Porumbul înseamnă glucide lente, adică glucide din care corpul nostru face energie şi care nu se transformă în grăsime, aşa cum o face zahărul. Deci, glucidele sunt baza alimentaţiei noastre. Avem nevoie de glucide la ﬁecare masă”.

Mica publicitate Important pentru cititori! • Vă rugăm să verificaţi textul anunţului şi numărul de telefon înainte de a fi trimis spre publicare redacţiei noastre! • Publicaţia Occidentul Românesc nu îşi asumă răspunderea pentru numerele de telefon greşite sau conţinutul anunţurilor de la mica publicitate! MUNCĂ - CERERI  Şofer profesionist, caut de muncă în toate zonele Spaniei. Posed toate categoriile + CAP + ADR. Cei interesaţi pot suna la telefon: 617 158 309.  Doamnă serioasă, cu experienţă şi recomandări în îngrijirea persoanelor în vârstă (a urmat cursuri de perfecţionare spaniole), caută de muncă în orice zonă a Spaniei. Mai multe informaţii la telefon: 642 963 592.  Tânără, 23 de ani, caut de muncă ca şi externă în comunitatea Madrid. Telefon: 687 227 067.  Tânăr, caut de muncă ca şofer profesionist în Spania. Deţin categoriile B, C, E. Telefon: 687 227 067.  Tânăr, 33 de ani, posed carnet de conducere categoria B, şi caut de muncă în orice domeniu. Cei care doresc să mă ajute să mă contacteze la telefon: 642 475 449.  Doamnă, 53 de ani, caut de muncă cu ora sau internă, pentru curăţenie, cumpărături, îngrijit persoane în vârstă. Poate fi familie spaniolă sau română. De preferinţă în Barcelona. Telefon: 603 385 168.  Caut de muncă ca şofer de tir internaţional. Posed permis de conducere spaniol B, C, E şi experienţă. Telefon: 656 636 426.  Doamnă serioasă, 54 de ani, fără obligaţii, caut de muncă în menaj, curăţenie, în Barcelona sau alte zone ale Spaniei. Telefon: 610 834 416.  Domn responsabil, cu 35 de ani experienţă, caut de muncă în construcţii în comunitatea Madrid. Telefon: 603 202 334.  Tânără din comunitatea Madrid, caut de muncă în menaj. Telefon: 663 413 805.  Doamnă 44 de ani, caut de muncă între orele 13:30 – 20:00. Am experienţă în îngrijirea persoanelor în vârstă, copii şi cu-

răţenie. Mai multe informaţii la telefon: 642 918 758.  Bărbat serios, responsabil, cu experienţă, caut de muncă în construcţii sau grădinărit în comunitatea Madrid. Telefon: 663 413 805.  Specialist, cu multă experienţă în toate tipurile de zugrăveli în interior - exterior, gresie - faianţă, ipsos, caut de muncă în Spania. De asemenea, am experienţă şi studii omologate în horticultură şi potenţial pentru grădinărit. Telefon: 635 999 648, 674 680 117.  Doamnă, 40 de ani, caut de muncă în comunitatea Madrid, în curăţenie, îngrijit copii sau persoane în vârstă. Am experienţă, sunt serioasă şi responsabilă şi realizez muncă de calitate. Mai multe informaţii la telefon: 642 805 264.  Domn serios, responsabil, 45 de ani, caut de muncă în comunitatea Madrid, ca şofer. Posed permis de conducere categoria: B, C, E, şi BTP. Telefon: 687 321 754.  Doamnă, caut de muncă în curăţenie sau îngrijit copii, în Ciudad Real. Telefon: 642 885 606.  Caut de muncă ca ajutor de mecanic auto, zugrav în construcţii, în comunitatea Madrid. Am experienţă, sunt serios şi responsabil. Telefon: 698 522 009.  Doamnă, caut de muncă în curăţenie, îngrijit copii sau bătrâni în comunitatea Madrid. Telefon: 698 522 009. MUNCĂ - OFERTE  Consultoria Global de Patrimonios SL Barcelona: Precisamos administrador/a de ﬁncas especializado en: administración de comunidades en propiedad vertical y horizontal; negociación y contratación de presupuestos; gestión de pagos y cobros; convocatoria y asistencia a las juntas de propietarios; cobro de provisiones y control de la morosidad; contratos de alquiler, reserva, proveedores. persona dinámica, con capacidad de gestión, buenas habilidades de negociación y autonomía en la interacción con clientes internos y externos. catalán y castellano, hablado y escrito, vehículo propio.Teléfono: 902 293 294, 606 651 717.  Angajăm secretară cu experienţă şi cunoştinţe de limba engleză şi germană, în Málaga.

Telefon: 656 907 099.  Birou de avocatură din Benidorm, angajează secretară cu experienţă. Mai multe detalii la telefon: 965 853 877.  Angajăm secretară pentru un birou de consultanţă în Barcelona. Condiţii: 30 – 35 de ani, limba engreză scris şi citit, carnet de conducere. Telefon: 934 153 615.  Căutăm persoană cu experienţă şi cunoştinţe în servicii notariale, pentru o ﬁrmă de specialitate din Alcalá de Henares/Madrid. Telefon: 918 835 032.  Angajăm persoană serioasă, cu experienţă şi cunoştinţe demonstrative în word, excel, limba engleză scris şi citit, nivel înalt, în Las Palmas de Gran Canaria/Las Palmas. Nu sunaţi inutil. Doar cei care se încadrează în cerinţele de mai sus: 609 614 488, 928 463 453.  Angajăm contabil în Arrecife/ Las Palmas. Telefon: 610 769 334, 928 815 155.  Firmă specializată în servicii sociale selectează personal pentru curăţenie şi călcat în San Martin de la Vega/Madrid. Condiţii: experienţă de cel puţin 2 ani în domeniu, recomandări şi demonstraţie. Mai multe informaţii la telefon: 912 750 555.  Căutăm personă cu experienţă şi cunoştinţe de limbă engleză, nivel înal, pentru a avea grijă de 1 copil şi de casă în Madrid. Telefon: 606 113 171, 620 869 998.  Angajăm persoane cu experienţă demonstrabilă pentru călcat, în Zaragoza. Telefon: 620 764 441.  Angajăm internă cu experienţă pentru a avea grijă de o persoană în vârstă, singură, în Madrid. Pentru detalii sunaţi la: 685 526 155.  Angajăm persoană cu experienţă şi cunoştinţe de limbă engleză, nivel înalt, pentru a avea grijă de 2 copii de 2 şi 4 ani, în Las Rozas. Telefon: 677 995 450.  Angajăm internă cu experienţă, pentru a avea grijă de o persoană în vârstă, în San Fernando de Cádiz/Cádiz. Pentru informaţii suplimentare puteţi suna la: 616 144 969, 677 770 380 Inma.  Căutăm persoană serioasă şi cu experienţă pentru curăţenie în Marbella/Málaga. Condiţii: carnet de conducere şi domiciliul în zonă. Mai multe informaţii la

telefon: 649 148 303. ÎNCHIRIERI  Închiriez o cameră pentru 1 persoană sau matrimonio, foarte aproape de staţia de metro La Rambla/Coslada, cu internet şi tv. incluse în preţul camerei. Telefon: 617 158 309. VÂNZĂRI CASE ŞI TERENURI  Vând 701 mp teren intravilan cu toate utilităţile, în Dumbrăviţa/ Timiş, strada Londra. Front stradal 19 m. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309.  Vând teren intravilan situat în cartierul Tuicani oraş Moreni judeţul Dâmboviţa. Terenul are o suprafaţă de 1400mp cu deschidere la şosea de 22 ml şi este prevăzut cu toate facilităţile (apă, gaz şi electricitate la poartă). Preţul este de 7 euro/mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/372 904 009. DIVERSE  Estudiante de SEGUNDO en la UCM de MATEMÁTICAS Y ESTADÍSTICA, da clases de matemáticas hasta nivel de bachillerato por un precio de 10 €/h.TLF: 679 400 453.  Maseur osteopat autorizat, efectuez masaje pentru afecţiuni ale coloanei, masaje descontracturante, anticelulită, circulatorii, în comunitatea Madrid. Preţ informativ, 20 euro/sesiune. Mai multe informaţii la telefon: 608 603 643, 918 585 371. MATRIMONIALE  Tânăr, 33 ani, fără vicii şi obligaţii, caut fată de vârstă apropiată pentru o relaţie stabilă. Mai multe la telefon 603 107 360 sau messenger: birdalone23@ yahoo.es  Doamnă, 54 de ani, 1,60 m, 60 kg, cu serviciu, doresc să cunosc un domn de vârstă apropiată, fără vicii, cu serviciu, din comunitatea Madrid. Rog seriozitate. Telefon: 662 928 856.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@ occidentul-romanesc.com Telefon: 637 998 036 - Vodafone 617 080 531 - Orange 642 298 948 - DIGI (de luni până vineri: 11:00–19:00)

FEBRUARIE 2014

Într-o relaţie adevărată ambii parteneri încearcă să ofere tot ce au ei mai de preţ şi chiar ajung să dea mai mult decât au. Nu este vorba despre merite şi, cu atât mai puţin, despre obligaţie. Ceea ce contează este să încerci să îţi faci partenerul cât mai fericit pentru că fericirea lui se adaugă la fericirea ta. Totul stă în mâinile tale, tot ce ai de dat, tot ce ai de primit. - Amy Bloom

Maria, îţi transmit acest mesaj prin intermediul revistei Occidentul Românesc, alături de toată dragostea mea, cu ocazia zilei de Valentine’s Day. Adrian I. (Benidorm)

Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist, pentru că nu se ştie cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău. - Gabriel José García Márquez

De Valentine’s Day, dorim tuturor cititorilor noştri multă iubire, pace şi înţelegere, respect unii faţă de alţii, sănătate şi noroc, putere de muncă şi multe împliniri. Redacţia Occidentul Românesc