Occidentul romanesc nr 37 by Occidentul Romanesc

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania Ziar

GRATUIT Anul IV - Nr. 37 / 24 pagini 1-31 martie 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

ZIUA MAMELOR

MAMA ŞI BUNICA, ICOANE VII ALE SUFLETULUI MEU

Consulat itinerant în Palma de Mallorca

„ Consulatul General al R o mâ n i e i l a B a rc e l o n a o rg a n i z e a z ă u n n o u consulat itinerant în Palma de Mallorca, în perioada 28-29 martie 2014...”

Pagina 04 Vavila Popovici: Demnitate şi curaj „Ne confruntăm în prezent cu

„Chipul mamei luminează sufletul oricărui copil care a avut parte de dragoste din partea acesteia, şi toată viaţa îi poartă în inimă cele mai alese sentimente. Aceste chipuri de mame sfinte sunt...”

orgolii personale şi orgolii d e p a r t i d . G u v e r n a re a ţării înseamnă o bună administrare şi ea trebuie să constituie prima preocupare a celor ce conduc destinul...”

Pagina 10 Dan Luca: Mesaj către tânărul european, în prag de alegeri europene „Ai aflat probabil că în luna mai sunt alegeri europene. Răspunzi că asta este, şi nu e relevant pentru tine subiectul...”

Pagina 12-13 Rom ân i a t reb u i e să cheltuiască în următorii doi ani circa 10 miliarde de euro „M i n i s t r u l F o n d u r i l o r Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că România trebuie să cheltuiască în...”

Pagina 15

Exp ozi ţ i e d e i coan e î n G u ad al aj ara „Icoana de vatră, o altă creaţie românească asupra căreia trecerea timpului şi-a lăsat puternic amprenta, fiind uitată de memoria celor mai mulţi dintre noi....”

Pagina 17

Pagina 16

Adrese şi informaţii utile

MARTIE 2014

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica. net. Site: http://madrid.mae.ro/ Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www.barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@ cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www. sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.

Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •Email: cgrumaniabilbao@telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Jurisdicţie: Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia. Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •Av. Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda 12006, Castellón de la Plana •Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net •(informatii consulare): info@consulatcastellon.e. telefonica.net • Program de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte) 15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primire acte) 12:00-13:00 (eliberare documente) Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica. net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie: Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)

O, mamă

Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@ viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:3017:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activi-

FONDATORI: Kasandra Kalmann-Năsăudean Florin Valentin Barbu MARKETING: Michael H. Cronkite (CA-USA) PUBLICITATE: Răzvan M. Ionescu (Spania) REDACTOR ŞEF: Kasandra Kalmann-Năsăudean REDACTOR MADRID: Oana Moşniagu MANAGER PROIECT: Eduard Rudolf Roth (Baleares)

tate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •Email: consuladomurcia@xplorasolutions.com. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

SENIOR EDITOR: Puşa Roth (Bucureşti) Dan Caragea (Portugalia) COLABORATORI: Andra M. Gutierréz (Benidorm) Andrei Bodea K. Varble (CA/USA) Dan Luca (Bruxelles) Elisabeta Iosif (Bucureşti) Gabriela C. Sonnenberg (Spania) Gerardo M. Bedoya (Spania) Irina G. Şova (CA/USA) Lucian Oprea (Colorado) Lorena G. Borrero (Spania) Marian Petruţa (Illinois/USA) Mircea Fluieraş (Malága) Sebastian Rus (Boston/USA) Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)

Timeea Opreanu (Cluj-Napoca) Tudor Petruţ (CA/USA) Vasile Mureşan (Illinois/USA) Zoe Stoleru (Valencia) Redactor investigaţii - Cristian Ioanovics Guitars (Barcelona) SPECIALIŞTI: Corina S. Hudgens – Medic terapeut Jeni Chiriac – Psiholog Marius Vili Sarbu – Avocat CONTACT: redactia@occidentul-romanesc.com publicitate@occidentul-romanesc.com www.occidentul-romanesc.com Tipărit la IMCODAVILA S.A. Depósito Legal: M-30588-2013 ISSN 2069 – 8801

Autor: Ileana Bucurenciu

O, mamă!...Candelă pe bolta senină, Cu dor semănat-ai iubire-n grădină Eşti a lunei lumină şi rază a soarelui Sămânţa de neam cu rodu’ pământului!

Mama este cuvântul de mii de ani pomenit, Ca aburul proaspăt de grâu când este înflorit, Mirul din sfeşnicul vechi luminând nesfârşit, Mama, cuvântul ce niciodat’ nu s-a învechit!

Eşti rai pământesc al fiului tău cel sfios Magia poveştii cu mere de aur şi făt-frumos, Izvor nesecat de viaţă, pe timp secetos Mană cerească prin care coboară Hristos!

Altarul iubirilor cu trandafiri înfloriţi în răzor Clepsidra zâmbetului dinspre trecut în viitor Leagănul doinelor vechi zălog pe limba din gură De mătase-i e poala când pământul pare de zgură!

Mama nu-şi pune dragostea ei pe cântare, Ea ştie-a-mpleti tristeţe, iubire, uitare Şi dacă soarele-i va apune-ntr-o primăvară Suferind din iubire, a făcut stelele să apară.

Când spui MAMA, se lipesc buzele ca de miere. Pieptul se-ncarcă cu dor şi prinzi o nouă putere Să-i mulţumim că ne-a adus în lumea cu nume, S-o preţuim că-i steaua ce niciodat’ nu apune!

Cuvânt înainte

Kasandra Kalmann-Năsăudean

- Redactor şef Occidentul Românesc Idealiştii Mediul politic este unul foarte atractiv pentru două categorii bine delimitate: idealiştii şi profitorii. Primii, speră cu naivitate că, bazându-se doar pe calităţile care i-au propulsat în cariera profesională, pot contribui la o acţiune politică mai responsabilă, diminuarea corupţiei şi sporirea încrederii cetăţenilor în reprezentanţii lor, în structurile de conducere. Sunt oneşti, dau dovadă de moralitate şi încearcă să aducă acel echilibru necesar într-o viaţă politică atât de agitată şi agresivă. Nu sunt mulţi şi, oricum, numărul lor e în scădere în toate partidele. Ceilalţi, mult mai numeroşi, încearcă să-şi ascundă nerealizările, frustrările şi complexele acumulate în viaţa privată sau socială, agitându-se continuu, dornici să atragă atenţia celor din jur asupra lor. Au arme redutabile: viclenia, răutatea şi prostia. De multe ori, se adevereşte ce spunea Napoleon: „În politică, prostia nu este un

handicap!”. Tot felul de nulităţi cu aere de oameni importanţi ajung să-şi dea cu părerea în probleme pe care de multe ori nici nu le înţeleg. Când nu izbutesc să-şi atingă scopurile, încearcă să arunce cu noroi în cei din jur. Calomnia, denigrarea, bârfa sunt elemente fără de care nu ar putea reuşi să-şi atingă scopurile. Suspiciunea şi neîncrederea în cei din jur şi tupeul, le asigură succesul. Când se întâmplă să eşueze devin răzbunători şi agresivi. Uneori, sunt ajutaţi de nişte pseudo-jurnalişti, nişte rataţi lipsiţi de orice rigoare profesională, care, pentru sume derizorii, publică în ziarele lor pângărite de atâta prostituţie, tot felul de lucruri mincinoase pentru a-şi servi stăpânii. Partidele ar trebui să-şi deschidă porţile celor care le împărtăşesc valorile. Care valori? Foarte puţini le cunosc. Ce relevanţă mai au? Contează câţi bani ai, ce funcţii ocupi sau poţi ocupa. Cine cunoaşte principiile socialdemocraţiei sau liberalismului? Puţini, mult prea puţini. Profitorii nu sunt interesaţi de aşa ceva. Ei ştiu doar să-i doboare pe cei din jurul lor, să înlăture concurenţa şi, umili cu şefii, şi aroganţi cu cei care nu fac parte din lumea lor, să obţină puterea. Se ajunge astfel la paradoxul democraţiei: oameni fără demnitate, ajung demnitari! Cei mai mulţi dintre cei care se implică în politică pornesc de la premisa mărturisită că, gradul lor de notorietate publică, oricum superior gradului de competenţă politică, le aduce voturi câştigătoare. Se înşeală amarnic. Modul acesta de a face politică este unul falimentar, este de fapt eşecul încrederii în valorile reale ale societăţii.

MARTIE 2014

Idealiştii, pe cale de dispariţie Demnitatea, în pericol Nu vreau să închei aceste consideraţii despre politică pe un ton pesimist. Trebuie să spun că am cunoscut şi oameni de calitate morală şi intelectuală, oameni importanţi cu care am avut privilegiul să stau de vorbă şi m-au impresionat prin viziunea politică. Corecţi cu ei înşişi şi cu cei din jurul lor, au o sarcină dificilă: aceea de a reda încrederea oamenilor în actul politic, promovând competenţele şi moralitatea. Idealiştii sunt pe cale de dispariţie, iar politica rămâne - din ce în ce mai mult -, la cheremul profitorilor. Implicarea în viaţa socială şi politică este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. Personal, sunt un amestec între idealism şi realism. Sau, mai bine spus, sunt un om tolerant, un om dispus să discute, de la egal la egal, un om care se ţine strâns de principiile logicii şi ale adevărului şi care nu ţine să aibă dreptate în afara lor. Accept critica atunci când e bazată pe o obiecţie raţională, adică, pe formularea unui argument. Înţeleg anumite pasiuni care conduc spre conflicte. Acolo unde există sentiment, există şi resentiment. Resping însă, campaniile denigratoare, calomnioase, în care injuria ia locul argumentului. Voi avea întotdeauna o replică fermă la adresa acelor personaje îndoielnice a căror menire pare să fie încercarea de discreditare a celor pe care îi invidiază. Demnitatea Dacă treptele demnităţii sunt numărate, acelea ale de-

gradării sunt fără de număr. Am verificat adevărul acestei afirmaţii recent, când a trebuit să asist la tristul spectacol oferit de un personaj hilar, o mediocritate ambiţioasă şi vicleană, cu destule pretenţii şi multe ifose. De fapt, o biată jivină care, târându-se, îşi închipuie că zboară. Face, evident, parte dintre cei pe care, oricât ai vrea să-i ridici, ei preferă să se coboare. Cunoşteam de mult timp josnicia individei, răutatea sa maladivă şi vorbăria sa sterilă. Aroganţa şi parvenitismul său îmi săreau adesea în ochi. O vulgaritate iremediabilă, o golănie totală ca atitudine sufletească şi stil de comportare. Ani la rând, s-a dovedit tot mai mult de o rară insolenţă şi agresivitate abia mascate. Şi-a închinat viaţa artei de a înşela, de a ameninţa, de a intriga, de a minţi, de a învrăjbi. Doar aşa poate izbândi! Nu îi lipsesc ipocrizia, îndrăzneala şi neruşinarea. I-a lipsit însă, totdeauna, acea lărgime a sufletului, care, îţi dă posibilitatea să trăieşti lăsând şi pe ceilalţi să trăiască. Individa, s-a născut cu venin în suflet. Modestia ei ascunde o bolnăvicioasă infatuare. Cinstea ei, lipsa prilejului de a fi altfel. Resemnarea ei, neputinţa revoltei. Orice succes al oricui, este o lovitură mortală în sufletul ei bolnav. Mărturisesc că, aş urâ-o mai mult dacă aş dispreţui-o mai puţin dar, nu mă pot coborî la un nivel atât de josnic, de aceea, sincer, o compătimesc...

Cine iese ultimul din ţară (Adrian Păunescu)

Libertate şi democraţie, Paşapoarte pentru fiecare, Dar de milă nimeni nu mai ştie Şi e vraişte pe la hotare.

Sărăcia noastră ne omoară, De atîta marş ne doare splina, Cine iese ultimul din ţară E rugat să stingă şi lumina.

Coridor european şi-atîta, Sub o licitaţie măruntă, Provocarea, patima si bîta Şi în curţi, şi-n pieţe se înfruntă.

Noi mereu le-am suportat pe toate, Ducă-se dezastrele de-a dura, Dar de ce, în plină libertate, Cea mai mare să devină ura?

Om la om nici nu mai vrea să creadă, Om pe om la zid fatal îl scoate, Singură se scoală o baladă Şi în zdrenţe circulă pe sate.

Pluralismul - tuturor ne place, Chiar dacă îl facem numai unii, Dar vedem, de-atîta timp încoace, Pluralismul cinic al minciunii.

Fînul necosit se-nvîrtoşează, Putrezeşte sus, pe crengi, caisa, În tăcerea-naltă de amiază Morţii îşi aud ei înşişi zisa.

Sfîntă-i opoziţia pe lume Şi organic preferăm răspărul, Dar de ce, în păcăleli şi glume, Nu se mai distinge adevărul?

Cale pietruită cu dezastre, Noapte-ntredeschisă pentru-o oră Grijulii cu soarta ţării noastre, Voievozii-a moarte ne imploră.

Mai contează, uneori, şi fapta, Nu se poate construi cu stînga, Nu există stînga fără dreapta, Nu există dreapta fără stînga.

N-avem nici o şansă de izbîndă, Vom rămîne bieţi orfani pe-aicea, Dacă, supăraţi pe cei la pîndă, Am trezit din moarte cicatricea.

Ne vor întreba copiii, mîine, Morţii vor sări să ne condamne, Dacă, pentr-un colţ mai bun de pîine, Ne vom vinde ţara noastră, Doamne.

C-un refren de muzică uşoară, Într-un fel, ne recunoaştem vina, Cine iese ultimul din ţară E rugat să stingă şi lumina.

De interes

MARTIE 2014

Ambasada României în Spania organizează concursul „Mărţişor” adresat copiilor români

Consulatul General al României la Barcelona organizează un nou consulat itinerant în Palma de Mallorca, în perioada 28-29 martie 2014. Activitatea cu publicul se va desfăşura la Casal del Inmigrantes, C/Eusebio Estada núm. 48, Palma, după următorul program: • 28.03.2014, între orele 10:00 18:00, se vor prelua cererile • 29.03.2014 între orele 11:00 14:00 se vor elibera documentele, făcând referire, în mod special, la actele notariale. ************************ Important! ************************ • Nu se preiau cereri pentru paşaport!

• Activitatea se va desfăşura numai pe bază de programare prealabilă, ceea ce presupune să vă adresaţi în mod direct consulatului până cel mai târziu la data de 23.03.2014, pentru a solicita o programare pentru serviciul consular dorit. Solicitarea o puteţi face fie la adresa de email a consulatului consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net, fie pe fax la numărul: 934 341 109. • Dacă utilizaţi faxul, este absolut necesar să ne comunicaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi dacă este necesar. În cazul în care este vorba de un act notarial cu un mandat complex sau de întindere, este absolut necesar

să aducă modelul în format electronic iar cei care doresc procuri pentru acte de identitate trebuie să fie deja în posesia fotografiilor necesare. • Nu se acceptă fotografiile care nu corespund criteriilor legale! • Cererile care nu respectă aceste condiţii nu vor fi luate în considerare! Consulatul atrage atenţia că, din motive organizatorice, nu se pot face niciun fel de excepţie de la regula programării. Pentru efectuarea serviciului consular dorit, este absolut necesar să deţineţi acte de identitate româneşti valabile şi să aveţi copii după absolut toate documentele.

Ambasada României la Madrid are plăcerea de a anunţa organizarea unui concurs adresat copiilor de origine română cu rezidenţă în Spania (cu vârste între 8-15 ani), menit a contribui la păstrarea şi promovarea tradiţiei Mărţişorului. În cadrul concursului vor fi premiate cele mai creative, originale şi interesante proiecte ale elevilor de origine română. Prezentăm în continuare condiţiile concursului: Categorii de vârstă: Concursul de proiecte se adresează tuturor copiilor de origine română, rezidenţi în Spania, cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani. Proiectele vor fi selectate pentru două categorii de vârstă: 8-11 ani şi 12-15 ani. Înscrierea la concurs se va face până la 28 februarie 2014 (inclusiv) prin transmiterea dosarului de candidatură la adresa de e-mail: martisor2014@ embajadaderumania.es Dosarul de candidatură va conţine descrierea proiectului (de max. 1 pagină, în care elevul va trebui să expună con-

ceptul proiectului său şi să demonstreze că poate promova această tradiţie pe o perioadă de 1-3 zile calendaristice în spaţii publice, cu vizibilitate, în cadrul comunităţii din care face parte (şcoală, Case de Cultură, Primării, galerii, sedii ale diverselor instituţii etc.). Elevul poate prezenta şi materiale vizuale – fotografii, filmuleţe, machete fotografiate, modele de mărţişoare (fotografiate) pentru a ilustra proiectul. Elevul va trebui să comunice şi următoarele date: numele şi prenumele, data naşterii, şcoala la care învaţă, oraşul, Comunitatea Autonomă şi o copie după un document în care să fie menţionat numele şi vârsta acestuia. După finalizarea termenului de înscriere la Concurs, elevul are la dispoziţie 8 zile calendaristice pentru a implementa proiectul şi a transmite rezultatele sale şi impactul creat la adresa martisor2014@ embajadaderumania.es, până la data de 8 martie 2014 (inclusiv).

Elevul va trebui să poată ilustra cât mai credibil rezultatele muncii sale pentru a putea confirma veridicitatea acestui proiect. Criterii de evaluare: Proiectele copiilor vor fi punctate şi evaluate în funcţie de următoarele criterii – originalitate, impact în cadrul comunităţii (române şi spaniole), autenticitate şi estetică, maniera de prezentare a tradiţiei româneşti, creativitate. Juriul va ţine cont atât de prezentarea proiectului, cât şi de rezultatele obţinute. Din juriu vor face parte membri ai Ambasadei României la Madrid, Institutului Limbii Române şi ai ICR Madrid. Nu se vor admite contestaţii. Premianţii vor fi anunţaţi până la data de 17 martie 2014. Premii: Vor fi acordate trei premii şi două menţiuni pentru fiecare categorie de vârstă – în total 10 premii. După jurizare, toate proiectele vor fi prezentate pe pagina de Facebook a Ambasadei României la Madrid.

Consulat itinerant în Palma de Mallorca

Răspundem solicitărilor dumneavoastră:

Consulatul României la Castellón de la Plana - Informaţii utile

Permise de conducere Începând cu data de 1 ianuarie 2007, preschimbarea permiselor de conducere pentru cetăţenii români rezidenţi în Spania nu mai este obligatorie. În cazul în care se doreşte totuşi preschimbarea permisului, cetăţenii români cu rezidenţă temporară sau permanentă se pot adresa la următoarele instituţii, în funcţie de provincia în care au rezidenţa: JEFATURA PROVINCIAL DE TRÁFICO DE ALZIRA Direcciones: WoCalle Riola

posesie şi autenticitate a permisului de conducere românesc, după efectuarea verificărilor aferente la autorităţile competente din România. Cetăţenii români nu pot deţine două sau mai multe permise de conducere naţionale eliberate de Statele Membre ale Uniunii Europene. Aşadar, nu pot deţine permis de conducere românesc şi spaniol. Consulatul poate autentifica, la cerere, procuri speciale prin care titularii de permise de conducere eliberate de autorităţile române pot împuternici o persoană aflată

6, 46600 Alzira/Valencia Teléfono: 962 456159, Fax: 962 456 160 JEFATURA PROVINCIAL DE TRÁFICO DE ALICANTE Direcciones: C/ Catedrático Ferré Vidiella 4, 03005 Alicante Teléfono: 965 125 355, Fax: 965 925 759 JEFATURA PROVINCIAL DE TRÁFICO DE ALICANTE Direcciones: Poligono Industrial Pla de la Vallonga, S/N, 03006 Alicante Teléfono: 965 11 75 26 JEFATURA PROVINCIAL DE TRÁFICO DE VALENCIA

Direcciones: C/ Mora de Rubielos 2, 46007 Valencia Teléfono: 963 172 000, Fax: 963417986 JEFATURA PROVINCIAL DE TRÁFICO DE CASTELLÓN Direcciones: C/ Galicia 6, 12004 Castellón de la Plana Teléfono: 964 210 822, Fax: 964 244 609 ATENŢIE! Consulatul nu are competenţa de a elibera permise de conducere româneşti în cazul în care acestea sunt pierdute sau furate pe teritoriul Spaniei. Consulatul poate elibera, la cerere, contra cost, atestate de

în România pentru a îndeplini formalităţile obţinerii/ preschimbării permisiului de conducere românesc. Pentru autentificarea procurii, titularul trebuie să se prezinte personal la Consulat cu paşaportul/cartea de identitate românească originale, valabile şi 4 fotografii tip buletin. (3/4 cm, fundal alb şi o bandă albă de minim 5 milimentri în jurul fotografiei). Solicitanţii vor da, în mod obligatoriu, o declaraţie în faţa consulului în care se menţionează faptul că nu posedă un alt permis de conducere eliberat de un Stat

Membru al uniunii Europene, în afară de România. Declaraţia va însoţi procura specială şi se vor prezenta de către mandatar la autorităţile române competente împreună cu restul documentaţiei prevăzute de legea română. Permisul de conducere se poate solicita numai la autoritatea locală de domiciliu. Aşadar, cetăţenii români domiciliaţi (empadronados) în Spania nu pot solicita eliberarea unui nou permis de conducere autorităţilor române, ci numai la autorităţile competente spaniole.

De interes

MARTIE 2014

Înscrierea

Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea, căsătoria sau decesul unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei demografice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor (art.1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă). Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de către autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă au fost transcrise/ înscrise în registrele de stare civilă române. Oficiile consulare de carieră ale României din Spania înregistrează actele şi faptele de stare civilă privind pe cetăţenii români, produse pe teritoriul spaniol şi eliberează

certifícate de stare civilă, în condiţiile prevăzute de legislaţia română în vigoare. În acest sens fiecare oficiu consular poate efectua înscrierea certificatelor de naştere spaniole în registrele de stare civilă româneşti şi eliberarea certificatului de naştere românesc pentru copiii născuţi în comunităţile/provinciile aflate în jurisdicţia lor. IMPORTANT! Pentru a solicita înscrierea certificatelor de stare civilă (de naştere, căsătorie sau deces) la consulat, puteţi prezenta CERTIFICADO PLURILINGÜE (se solicită gratuit la Registrul Civil spaniol unde a fost înregistrată naşterea, căsătoria sau decesul). Acest tip de certificat nu trebuie să poarte Apostila de la Haga şi nici nu trebuie tradus în limba română.

Certificate de naştere Documente necesare pen pentru ÎNSCRIEREA CERTIFICATULUI DE NAŞTERE SPANIOL şi obţinerea unui CERTIFICAT DE NAŞTERE ROMÂNESC: 1. Certificatul de naştere spaniol eliberat de Registrul Civil (certificado plurilingüe). Acest tip de certificat nu trebuie să poarte Apostila de la Haga şi nici nu trebuie tradus în limba română 2. Certificatele de naştere ale părinţilor în original 3. Certificatul de căsătorie românesc în original (pentru părinţii căsătoriţi) 4. Sentinţa de divorţ, definitivă şi irevocabilă (dacă este cazul) 5. Cărţile de identitate/ Paşapoartele părinţilor, valabile NOTĂ: Documentele sus menţionate vor fi prezentate atât în original cât şi în fotocopie. Documentele pot fi depuse de un singur părinte; în cazul în care unul dintre părinţi nu este cetăţean român, solicitarea va fi prezentată de părintele cetăţean român În cazul în care în loc de certificado plurilingüe prezentaţi certificación literal de nacimiento, acesta va trebui apostilat la Tribunalul Superior de Justiţie şi tradus în limba română, la Consulat.

dinÎn cazul în care unul din tre părinţi nu este cetăţean român, va trebui să prezinte certificatul de naştere original, eliberat de autorităţile statului de origine; certificatul de naştere al părintelui cetăţean străin va trebui tradus în limba română la Consulat, dacă este în limba spaniolă sau la traductor jurado şi legalizat. În cazul în care părinţii sunt căsătoriţi în Spania şi nu au certificat românesc de căsătorie, ei vor trebui, în prealabil sau concomitent, să transcrie acest certificat în registrele de acte de stare civilă româneşti la oficiul consular. În situaţia în care hotărârea de divorţ a fost pronunţată în străinătate, va trebui să prezentaţi şi hotărârea judecătorească de recunoaştere a acesteia în România Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la respingerea dosarului. Notă: În cazul înscrierii certificatului de naştere eliberat de către autorităţile spaniole pentru copiii născuţi înainte de data 01.01.2004, pentru care oficiul consular nu dispune de coduri numerice personale, părintele va solicita acordarea unui CNP, serviciul de procurare a acestuia fiind efectuat după încasarea taxei consulare aferente.

Documente necesare pentru ÎNSCRIEREA CERTIFICATULUI DE CĂSĂTORIE SPANIOL şi obţinerea unui CERTIFICAT DE CĂSĂTORIE ROMÂNESC: Certificatul de căsătorie spaniol eliberat de Registrul Civil (certificado plurilingüe). Acest tip de certificat nu trebuie să poarte Apostila de la Haga şi nici nu trebuie tradus în limba română. Certificatele de naştere ale soţilor. Cărţile de identitate/Paşapoartele soţilor, valabile. Sentinţa de divorţ definitivă şi irevocabilă, în

cazul în care unul dintre soţi este divorţat; în cazul în care hotărârea de divorţ a fost pronunţată în străinătate, va trebui să prezentaţi şi hotărârea judecătorească de recunoaştere a acesteia în România Certificatul de deces, în cazul în care unul dintre soţi este văduv NOTĂ: Documentele sus menţionate vor fi prezentate atât în original cât şi în fotocopie. Cererea de înscriere a certificatului de căsătorie în registrele de stare civilă româneşti se face de că-

Documente necesare pentru ÎNSCRIEREA CERTIFICATULUI DE DECES SPANIOL şi obţinerea unui CERTIFICAT DE DECES ROMÂNESC: Certificatul de deces spaniol eliberat de Registrul Civil (certificado plurilingüe). Acest tip de certificat nu trebuie să poarte Apostila de la Haga şi nici nu trebuie tradus în limba română. Certificatul de naştere al persoanei decedate;

Certificatul de căsătorie al persoanei decedate, dacă este cazul; Paşaportul românesc şi cartea de identitate ale persoanei decedate; Paşaportul sau cartea de identitate a solicitantului. NOTĂ: Documentele sus menţionate vor fi prezentate atât în original cât şi în fotocopie. În cazul în care în loc de certificado plurilingüe veţi prezenta certificación literal

Certificate de căsătorie tre ambii soţi, când aceştia sunt cetăţeni români sau de către soţul cetăţean român, în cazul căsătoriilor între cetăţean român şi cetăţean străin. În cazul în care în loc de certificado plurilingüe veţi prezenta certificación literal, acesta va trebui apostilat la Tribunal Superior de Justicia şi tradus în limba română, la Consulat. În cazul în care unul

Certificate de deces de defunción, acesta va trebui apostilat la Tribunal Superior de Justicia şi tradus în limba română, la Consulat. Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la respingerea dosarului. Înscrierea certificatelor de deces este scutită de la plata

Procurarea de acte din România La cererea persoanelor interesate, se pot procura din România următoarele

documente: 1) Duplicate ale certificatelor de stare civilă din

dintre soţi nu este cetăţean român, va trebui să prezinte certificatul de naştere original, eliberat de statul de origine; certificatul de naştere al soţului cetăţean străin va trebui tradus la Consulat, dacă actul este în limba spaniolă sau la traductor jurado, dacă este în altă limbă străină. Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la respingerea dosarului.

România (certificate de naştere, căsătorie, deces) 2) Certificatul de cazier

taxelor consulare. În situaţia în care solicitantul nu prezintă certificado plurilingüe, traducerea documentului va fi supusă taxelor consulare, potrivit prevederilor Legii nr. 198/2008 cu modificările şi completările ulterioare. judiciar Cu excepţia certificatelor de naştere şi ale celor de deces, nu pot fi cerute acte pentru alte persoane. Actele se eliberează numai pe baza unei cereri semnate de titulari. Înmânarea lor se face, de asemenea, numai titularilor sau împuterniciţilor acestora cu procură autentificată. Durata obţinerii duplicatelor certificatelor de stare civilă este de circa 3 luni, a cazierelor judiciare de circa 4 – 8 săptămâni, în funcţie de răspunsul autorităţilor competente din România. Prin intermediul oficiilor consulare ale României din Spania se poate obţine şi aplicarea apostilei în conformitate cu Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961 pe certificatele de stare civilă şi de cazier judiciar. În cazul în care se solicită apostilarea certificatelor procurate anterior, durata de aşteptare a documentelor apostilate este de 4-6 săptămâni.

Publicitate

MARTIE 2014

Spania

MARTIE MARTIE 2014 2014

A încetat din viaţă, chitaristul spaniol Paco de Lucia Chitaristul spaniol Paco de Lucia a murit în Mexic, la vârsta de 66 de ani, a anunţat primăria din Algeciras, oraşul natal al muzicianului, aflat în sudul Spaniei. Paco de Lucia, unul dintre cei mai renumiţi chitarişti flamenco, a murit în urma unei crize cardiace, a precizat serviciul de presă al primăriei din Algeciras. Decesul chitaristului reprezintă „o pierdere ireparabilă pentru lumea culturală, pentru Andaluzia”, a declarat primarul din Algeciras, Jose Ignacio Landaluce. Primăria din Algeciras a decretat ziua de miercuri drept zi de doliu oficial în memoria muzicianului. Paco de Lucia s-a născut pe 21 decembrie 1947, în acest oraş din Andaluzia, în apropiere de Cádiz, şi a devenit un chitarist cunoscut pe plan mondial, care a ştiut să modernizeze stilul

flamenco tradiţional, combinându-l cu jazz-ul, şi inspirându-se din diverse alte orizonturi muzicale. Paco de Lucia a devenit cunoscut pentru înregistrările sale cu cântăreţul de flamenco Camarón de la Isla, în anii 1970, alături de care a realizat 10 albume. Printre cele mai cunoscute albume ale sale se numără „Rio Ancho” (rearanjat orchestral ulterior în combinaţie cu albumul A”Mediterranean Sundance” al muzicianului Al Di Meola), „Entre dos aguas”, „La Barrosa”, „Impetu”, „Cepa Andaluza” şi „Gloria al Nino Ricardo”. Colaborările sale cu chitariştii John McLaughlin, Al Di Meola şi Larry Coryell de la ‚ sfârşitul anilor 70 l-au făcut cunoscut şi în afara Spaniei natale. De Lucia a înfiinţat Paco de Lucia Sextet în 1981, alături

Mariano Rajoy Mariano Rajoy p promite romite reduceri de taxe şi stimularea angajărilor Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a promis marţi, în discursul anual privind starea naţiunii, reduceri de taxe pentru 12 milioane de spanioli şi stimularea creării de locuri de muncă prin scăderea contribuţiilor sociale, pentru a semnala ieşirea din recesiune a ţării. „Am schimbat direcţia, am trecut de la contracţie la creştere economică, de la declin la recuperare şi de la pericol la

speranţă”, a spus Rajoy. Guvernul de la Madrid anticipează că economia Spaniei va avansa cu 1% în acest an şi cu 1,5% în 2015, îmbunătăţind uşor estimările anterioare. Rajoy a recunoscut că rata şomajului, de 26%, este inacceptabil de ridicată şi a spus că crearea de locuri de muncă este principalul obiectiv al guvernului său pentru restul mandatului.

de fraţii săi, cântăreţul Pepe de Lucia şi chitaristul Ramon de Algeciras, şi a colaborat cu pianistul de jazz Chick Corea pe albumul „Zyryab” din 1990. În 1983 a apărut în filmul lui Carlos Saura intitulat „Carmen”, pentru care Cea mai importantă măsură pe care guvernul vrea să o aplice este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la o sumă fixă de 100 de euro pe lună, pentru fiecare loc de muncă permanent nou creat, în primii doi ani de contract. Măsura urmează să fie aprobată în şedinţa de guvern de vineri şi va permite reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu până la 75%. În perspectiva alegerilor generale din 2015, Rajoy a arătat că reformele viitoare în domeniul fiscal vor conţine măsuri de reducere a poverii fiscale. „Acum, când sacrificiile făcute de toată societatea spaniolă încep să dea rezultate, a venit momentul să ridicăm o parte din povara pe care am fost nevoiţi să o impunem”, a adăugat premierul. Rajoy a mai arătat că guvernul aşteaptă încă raportul unei comisii de experţi în domeniul fiscal, care va fi prezentat luna viitoare, dar a spus clar că autorităţile de la Madrid sunt hotărâte să reducă fiscalitatea. O măsură imediată ar urma să fie în structura impozitului pe venit, în special în cazul veniturilor mici şi mijlocii. Din 2015, aproximativ 12 milioane de contributori vor simţi beneficiile acestei reforme, a arătat premierul, precizând că angajaţii care câştigă sub 12.000 de euro pe an nu vor plăti impozit pe venit.

a fost nominalizat la premiul BAFTA, la categoria „cea mai bună coloană sonoră”. În 1992, a cântat live la Expoziţia Mondială de la Sevilla, iar, un an mai târziu, la Plaza Mayor din Madrid. În 2004, a fost recompensat cu

premiul Prinţul Asturiei pentru Artă, iar, în 2010, a primit titlul onorific de doctor din partea Berklee College of Music din Boston. Din 2004 şi-a redus considerabil concertele cu public, a renunţat la turnee şi susţinea

doar câteva concerte pe an, de regulă în Spania, Germania şi la câteva festivaluri europene în lunile de vară. În 2005 a fost nominalizat la premiile Latin Grammy la categoria „producătorul anului”, pentru albumul „La Tana’s Tu, Ven a Mi”.

3,4 milioane 3,4 milioane de de locuinţe din S pania sunt nelocuite sunt nelocuite În prezent, în Europa, mai mult de 11 de milioane de locuinţe sunt nelocuite, potrivit The Guardian. Cele mai multe sunt în Spania, Italia şi Franţa. Numărul depăşeşte de aproape

trei ori nevoia reală (necomercială) de locuinţe în Europa. Ţările cu cele mai multe locuinţe nelocuite sunt Spania (3,4 milioane de locuinţe), Italia ( 2,7 milioane), Franţa (2,4 mili-

oane) şi Germania (1,8 milioane). Un număr mare de clădiri neocupate există, de asemenea, în Portugalia şi Marea Britanie (735.000, respectiv 700.000 de locuinţe).

En español

MARTIE 2014

A través del lanzamiento de su nuevo libro, Dan Lucas lanza una llamada al compromiso de los rumanos con el proyecto europeo

El Parlamento Europeo de Bruselas acogió el lanzamiento europeo del libro: „Unión Europea: Vistas desde Bruselas” escrito por Dan Luca. Presente en el lanzamiento, Hannes Swoboda, presidente de los social-demócratas en el Parlamento Europeo, se mostró encantado de firmar el prólogo de este libro. „Para las elecciones europeas de 2014, será importante que la información y comunicación sea en ambos sentidos, de los Estados Miembros hacia las Instituciones de la UE y desde Bruselas hacia Bucarest, Baia Mare, Timisoara y

Iasi. Por lo tanto, celebro el hecho de que Dan Lucas a través de esta colección de artículos, se proponga como objetivo reducir la brecha entre Europa y su país de origen, Rumania”, mencionó el líder europeo. La crisis que estamos viviendo nos hace más pragmáticos y nos hace apreciar con exactitud cuáles son las soluciones de las que disponemos. „Durante mis 17 años trabajando en el Bruselas europeo, sentí el deseo de comunicarme con los de Rumania y así estructuré los dos libros publicados en 2003 y 2009! A través de este nuevo libro en inglés, deseo enviar una señal aquí en la capital de Europa, de que Rumanía tiene ideas, a las que presenta a los socios europeos y accederá mucho más a proponer soluciones para el futuro” indicó el autor del libro. El material contenido en el libro „Unión Europea: Vistas desde Bruselas” es un reflejo de las ideas que se han

publicado en el blog (www. casaeuropei.blogspot.com), hasta la fecha, manteniendo el „perfume” de la época en que fueron escritos (2009-2013). El bloque de la crítica editorial se presenta cronológicamente, habiendo sin embargo, una segmentación en función de los temas tratados: la ciudadanía europea, la comunicación europea, el futuro de las Instituciones Europeas, la educación europea o Rumanía en la UE. La presentación del libro se llevó a cabo en tres lugares distintos: Bucarest – en la/ el SNSPA donde Dan Lucas es profesor asociado, ClujNapoca – en la Facultad de Estudios Europeos donde se doctoró y en Bruselas, en el Parlamento Europeo. Por esta vía, agradecemos a Qual Media Group por la publicación del libro y por el profesionalismo de su equipo. *** Traducción: Diana Rizea Corrección: Alejandro Villalante

Asociación De Los Rumanos De Córdoba: Leyendas de la campanilla Leyenda de la Campanilla (I) Cuando Dios creo todo lo que está en la tierra, lo coloreó muy bonito. Cuando hizo la nieve, le dijo: “Ya que tú vas por todas partes, buscate tu propio color, el que más te guste” La nieve se fue primero a hablar con la hierba: -Dame tu color verde, que es tan bonito, le dijo. Pero la hierba se negó a hacerlo. Entonces la nieve le pidió a la amapola que le diera su color rojo y al girasol su color amarillo, pero las flores no le escucharon. Triste, llegando a la campanilla, le contó su problema. - Nadie quiere darme su color. Todos me alejan y se burlan de mí. Conmovida por el destino de la nieve, la campanilla le dijo: - Si te gusta mi color blanco, lo comparto con mucho gusto contigo. La nieve recibió con alegría el regalo de la campanilla. Desde entonces, ella lleva manta blanca como la campanilla. En agradecimiento, la nieve deja que esta bonita flor sea la primera que salga, antes de empezar la primavera. Leyenda de la Campanilla (II) Erase una vez un rayo de sol, que era la hija menor y mimada del astro de luz. Y justo porque era la más pequeña y mimada, su padre le dejaba ir

donde quería su corazón. Un día, el rayo de sol decidió pasearse por un jardín que parecía el paraíso. Las flores, de vivos colores y perfumadas, se movían bajo la brisa suave del cálido viento de primavera. - ¿Y qué pasara si cogiera una linda flor para ponérmela en el pelo? preguntó el rayo de luz. Y rápido, como ella era, eligió una flor y se levantó de nuevo en el aire. Todas las flores del jardín miraron asombradas al cielo y empezarn a murmurar: - ¿Habeis visto? ¿Era hermosa? ¿Tenía vestido de oro? ¿Qué flor eligió la princesa? - Seguramente cogió una rosa, dijo una rosa grande, aterciopelada y roja, sobre la cual las gotas de rocio brillaban como diamantes. - Yo creo que eligió a uno de nosotros, contestó un tulipán amarillo. - ¡De eso nada! dijo un lirio orgulloso. Eligió a uno de mis hermanos. ¿No veís lo perfumados que somos? Incluso una pequeña violeta africana argumentó que el rayo de sol cogió a una de sus hermanas y no otro tipo de flor. Solo en un rincón, estaba llorando alguien. Era una pequeña y frágil campanilla, cuya cola había sido rota por el vestido de la princesa.

Como el rayo de luz no estaba lejos, la oyó y se arrepintió mucho, dejando caer sobre ella una lagrima como una perla que cayó sobre la cola rota de la campanilla, sanándola de inmediato. Pero no fue lo único que pasó. La princesa rayo se sentó al lado de la campanilla y le dijo: - Pobre frágil flor, ¡lo siento por haberte hecho sufrir! ¿Qué deseo te podría conceder para reparar mi error? - No deseo nada, contestó la campanilla, bajando su corola. - ¿No quieres la belleza de la rosa, el perfume del lirio o el brillo del tulipán? insistió el rayo de sol. - De acuerdo, asintió la campanilla. Si realmente me quiere ofrecer un regalo, permítame salir la primera debajo de la fría nieve, para que todo el mundo sepa y disfrute por la llegada de la primavera. Y asi es como paso. El rayo de sol beso a la campanilla y el hechizo se cumplió. Luego desapareció en el cielo, de donde bajó. Desde entonces, la campanilla es la primera flor que nos sonríe entre la nieve cada primavera y, gracias a ella, todo el mundo sabe que el tiempo gris se está acabando. *** Leyendas traducidas por Sandra y Pedro

Opinii

MARTIE 2014

Gelu Vlaşin - Coordonator Cluburile Liberale din Spania Privesc într-un mod foarte detaşat ultimele evenimente politice din România în primul rând pentru că toate mişcările mi se par previzibile şi în al doilea rând pentru că în ciuda senzaţiei de vânzoleală nebuloasă eu nu percep altceva decât o limpezire a apelor. Am asistat de-a lungul timpului la tot felul de încercări de-a discredita liberalismul şi de-a demola PNL-ul, tentative care au venit din partea diverşilor „stra-

Preşedintele meu are discurs, carismă, ironie devastatoare tegi” interesaţi, însă de fiecare dată liberalii s-au dovedit a fi de nezdruncinat. Ba chiar, mai mult, şi-au întărit credibilitatea, şi-au strâns rândurile şi au continuat drumul. Cazul cel mai elocvent - cu multe similitudini -, mi se pare cel petrecut atunci când Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan (foşti preşedinţi ai PNL) au trecut de partea puterii reprezentate de PD şi au format PD-L. Multă lume avea impresia atunci că s-a terminat

cu PNL. Iată însă că liberalii nu numai că s-au încăpăţânat să existe în continuare dar mai mult decât atât au devenit una dintre cele mai importante forţe de pe scena politicii româneşti actuale. Aceasta este încă o dovadă clară că un partid politic are forţă atunci când în spatele lui există un fundament solid, o istorie consistentă - PNL a fost înfiinţat în 24 mai 1875 -, dar şi atunci când este format din oameni politici de mare calibru

(de-a lungul istoriei din cele 87 de cabinete ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali). Pe Călin Popescu Tăriceanu l-am apreciat foarte mult pe vremea când a condus Guvernul României - deşi eram poate unul dintre puţinii oameni care i-au apreciat prestanţa şi mai puţin carisma. Pentru că îmi aduc aminte foarte clar cât de slab cotat era în sondaje la nivel de popularitate. Călin Popescu Tăriceanu este net dezavantajat de lipsa de empatie şi de un tip de discurs nepopular. Faptul că actualmente cochetează cu idea de a forma un nou partid liberal nu mă surprinde mai deloc - în 23 iulie 1990, când s-a creat o fractură în Partidul Naţional Liberal numită „PNL-AT”, din comitetul de iniţiativă făceau parte Călin Popescu Tăriceanu împreună cu Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Dinu Patriciu, etc. - deci experienţă pentru sciziune să zicem că ar avea (deşi în perioada respec-

Demnitate şi curaj Vavila Popovici - Carolina de Nord/USA

„Acolo tine-ţi căruţa, departe de apa care clocoteşte şi de vârtej” - Aristotel Cuvântul Demnitate, ne spune DEX’98 vine din limba latină, dignitas –atis (după demn), însemnând „Calitatea de a fi demn, atitudine demnă; autoritate morală, prestigiu; gravitate, măreţie”. Demnitatea este una dintre virtuţile cu care se naşte omul. Aristotel spunea despre această virtute morală că ea devine „o deprindere care rămâne sub formă de dispoziţie activă”. Ea nu trebuie lăsată să doarmă în fiinţa noastră, ci veşnic să fie trează, să existe acea insomnie a demnităţii în sufletul omului, în societatea în care trăim şi care trebuie să fie condusă de oameni demni şi curajoşi. Demnitatea este necesară oricărui om. Dar nu toţi oamenii sunt demni şi vorba, tot a lui

Aristotel, să ne ţinem departe de cei lipsiţi de demnitate, spre a nu fi luaţi în vârtejul lor şi a ajunge la fundul unei ape. Învăţătura creştină consideră demnitatea umană un dar divin, care indiferent de condiţiile în care trăieşte individul, are în faţă chipul lui Dumnezeu ca exemplu. Sau, cum frumos a spus Dan Puric într-o conferinţă a sa, ea - demnitatea , poate fi „a doua naştere – demnitate dobândită”. Demnitatea arată valoarea, moralitatea, gradul de preţuire pe care-l are o persoană în cadrul societăţii; o urcă pe o treaptă superioară. Ea este legată de sentimentul onoarei, a fi demn însemnând să-ţi respecţi propria persoană şi să respecţi pe cei din jurul tău; înseamnă să crezi în ceva şi să fii consecvent în principii şi atitudine. Se naşte o reciprocitate: Omul demn respectă oamenii educaţi şi oamenii educaţi, la rândul lor, respectă omul demn; ei preferă de multe ori să piardă decât să jignească, să-şi schimbe cartea de vizită a demnităţii. Această calitate se îmbracă uneori în haina strălucitoare a mândriei. Omul mândru nu se lasă călcat în picioare, fiindcă are şi curaj, nu dă niciodată semne de delăsare sau laşitate.

El perseverează, iar raţiunea, înţelepciunea îl fac şi prudent totodată, îi indică limitele. Când se depăşeşte raţiunea, acea limită a prudenţei, se trece în orgoliu şi acesta nu mai ţine cont de părerile celorlalţi, ci doar de ceea ce gândesc ceilalţi despre persoana sa; iubinduşi sinele, căută să-şi impună o imagine, o idee, chiar dacă ea este falsă, dăunătoare intereselor celor din jur. Şi când un conducător se iubeşte prea mult pe sine, istoria ne-a dovedit că el a devenit un călcător al Legilor. Cei needucaţi, sau prost educaţi, neînzestraţi intelectualiceşte, care beneficiază şi de un dram de prostie pe care şi-o ascund cu perfidie, sunt pradă uşoară a orgoliului, sunt cei ce gândesc că au meritul principal în realizări, sau că hotărârile lor sunt cele mai bune, considerându-se zei şi devenind tirani mai mici sau mai mari, sau sfârşind dând socoteală celor pe care i-au oprimat. Aşa se scrie istoria, are şi ea legile ei. Doar raţiunea şi bunul simţ pot ţine în frâu mândria, pentru a nu trece în aria orgoliului. O dată scăpată în această arie, acţiunile omului devin imprevizibile şi instabile. Omul se dovedeşte a fi infatuat, lipsit de înţelepciune, iar prostia ascunsă iese la suprafaţă.

Ne confruntăm în prezent cu orgolii personale şi orgolii de partid. Guvernarea ţării înseamnă o bună administrare şi ea trebuie să constituie prima preocuparea celor ce conduc destinul ţării. Întrebările lor principale ar trebui să fie: Tot ce facem este în interesul poporului? Va trăi omul mai bine în ţara asta? Nu vor profita cei din afară de aceste tensiuni interne? Mai prezentăm încredere în condiţiile acestor disensiuni care, din orgoliu merg până la ură viscerală? Dorinţele şi acţiunile oamenilor necumpătaţi sunt întotdeauna iraţionale şi nu duc la un scop înălţător. Toţi avem nevoie să credem în noi, dar e necesar să ţinem cont şi de cei din jurul nostru, adică să uzăm de bunul simţ şi de sinceritate, pentru a ajunge la adevăr. Seneca spunea că important este „să exprimăm ceea ce simţim, să simţim ceea ce exprimăm, vorba să semene cu fapta”. Şi după cum frumos sfătuia cineva, „să nu bem din fântâna tâlharilor, chiar dacă ne ard buzele!” Nevoia de a vorbi fără să spui cu adevărat ceea ce simţi, aflându-te doar „în vorbă” pentru a ieşi în evidenţă sau de a face câte ceva complet neadecvat vorbelor tale spuse

tivă, Tăriceanu a candidat la Primăria Capitalei pierzând lamentabil, sub sigla formaţiunii „Noul PNL”), însă modul în care a procedat acum, îl descalifică definitiv în ochii mei şi în ochii oricărui liberal adevărat: să ignori o decizie majoritară a partidului şi să mergi la negocieri cu premierul Victor Ponta fără să ai niciun fel de mandat din partea PNL. Iar ideea de a candida la prezidenţiale mi se pare din start sortită eşecului. Dacă, să zicem, în acestă clipă anumite sondaje i-ar acorda totuşi un procentaj minimal de încredere a populaţiei, în momentul în care Tăriceanu o să iasă în public şi-o să-şi lanseze discursul electoral, procentajele dânsului vor atinge cote derizorii, similare cotelor pe care le-a avut în vremea în care era primul ministru al României. Pentru că nu are empatie publică, nu are carisma necesară pentru o asemenea poziţie şi pentru că stilul dânsului este

unul care nu are deloc priză la populaţia României. Nu spun că domnul Crin Antonescu ar fi omul perfect însă dacă ar fi să aleg la vot între cei doi, îl voi alege fără să ezit pe Crin Antonescu. Are discurs, carismă, ironie devastatoare şi în plus nu poate fi atacat mai deloc: nu are afaceri, nu a fost securist, nu s-a lăsat corupt de nimeni şi a rezistat de-a lungul timpului tuturor atacurilor furibunde ale celor care îl doreau scos definitiv din joc. Eu sunt absolut convins că dacă intra în turul doi la prezidenţiale cu Traian Băsescu l-ar fi învins indiscutabil pe acesta (dealtfel într-o confruntare directă înainte de alegerile din 2009 Antonescu era singurul candidat care ar fi avut şanse reale să-l învingă pe Băsescu). Aşa că, eu continui să cred în sansele reale pe care actualul preşedinte PNL, Crin Antonescu le are pentru alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2014.

cândva, este o boală contagioasă a zilelor noastre, contactată de cei ieşiţi din găoacea comunismului. Nu ne mai dedublăm acum, dar minţim cu neruşinare. Răutatea şi lipsa de reţinere sunt defecte care nu pot sta alături de demnitate. Marcu Aureliu considera că demnitatea omului derivă din raţiune, din stăpânirea ei: „A ne abţine de la orice pripire în judecăţile noastre, a fi binevoitor faţă de oameni şi a asculta poruncile zeilor”. Descartes era de părere că „dacă facem întotdeauna ceea ce ne dictează raţiunea noastră, nu vom avea niciodată un subiect de remuşcare, chiar dacă evenimentele ne-ar arăta după aceea că ne-am înşelat, fiindcă nu a fost din greşeala noastră”.Este tot atât de adevărat că cine se lasă pradă acestei simţiri a orgoliului care-i furnică pielea, este pierdut. Un filtru al raţiunii trebuie să existe întotdeauna, care să atenţioneze în special pe conducători, fiindcă ei au în mâini soarta poporului. Kant spunea că „Virtutea poate fi dobândită… căci facultatea morală a omului nu ar fi virtute, dacă nu ar triumfa prin puterea principiului în lupta cu atât de puternicele înclinări contrare”. Curajul este înaintarea către ceva sau promovarea a ceva în pofida fricii. Dar nu un curaj prostesc, ci unul raţional. Mulţi şi-au pierdut curajul în zilele noastre. Mulţi tineri sunt bla-

zaţi. Nu se mai aude „corul” lor minunat, vorba cuiva privind diferenţa dintre cor şi turmă: „ unii cântă iar ceilalţi behăie”. Nu vrem să ajungem o turmă, mânată de unul – doi ciobani deveniţi păstori peste noapte! Lucian Blaga spunea: „Soarta este o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea”. Să ridicăm ochii spre cer, să prindem curaj! Conducătorii trebuie să beneficieze şi de această valoare umană a curajului. Nu poţi fi nici prudent, echilibrat, înţelept în hotărâri, dacă nu ai curaj. Curajul te face să-ţi duci „căruţa” acolo unde trebuie, în direcţie salvatoare. Curajul de a spune adevărul, indiferent de cum este el, a nu minţi, indiferent de consecinţe. În concluzie, dacă dorim să ne numim oameni integri avem nevoie de demnitate şi curaj. Sau mergem cu mintea învingând, sau stăm cu vitele la rând, am auzit spunându-se. Să ne întoarcem cu gândul în trecut, la rădăcinile „pomului” românesc şi vom găsi mulţi conducători demni şi plini de curaj, care au scos ţara dintr-un anotimp cu „intemperii defavorabile”, aducând-o într-o nouă primăvară, făcând să înflorească şi să rodească „pomul”. Nimic mai lămuritor pentru om decât sfatul Mântuitorului: „Îndrăzniţi, eu am biruit lumea”. El ne vrea învingători după exemplul Său, demn şi curajos.

Educaţie şi cultură

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

A cere/promite luna de pe cer Este o expresie care sugerează, în ambele variante, imposibilitatea. În multe situaţii, ni se cer lucruri pe care nu le putem oferi, tot aşa cum, din interes sau naivitate, mulţi ne promit ceea ce niciodată nu ne-ar putea oferi. În franceză, cele două expresii apar pe la mijlocul secolului al XIX-lea, deşi există variante, cu alte combinaţii verbale, încă de la Rabelais. În limba română, merită să subliniem formularea oarecum tautologică „luna de pe cer”, probabil din nevoia de a evita ambiguitatea cu „luna”calendaristică, dar şi din motive stilistice şi eufonice. Expresia românească conţine însă şi un sâmbure de nostalgie romantică. Este şi motivul pentru care imaginea apare în poezii sau cântece. Iată ce scrie, pe un blog, Ioana Revnic: „Mă

Puşa Roth - Bucureşti „Viaţa lui a fost o viaţă de luptă şi de martir; a luptat pe faţă, cu curaj, la lumina mare, pentru libertate în contra despotismului, pentru dreptate în contra abuzului şi năpăstuirii, păstrând totdeauna căldura şi devotamentul tinereţei. A luptat fără altă ambiţiune decât aceea de a fi folositor ţării sale. Condeiul său original şi plin de spirit şi graţie nu s-a inspirat decât de pulsaţiunile mari şi patriotice ale sufletului său.” - Ion Ghica, Amintiri despre Grigorie Alexandrescu, în Scrisori către V. Alecsandri, 1886. „Neînduplecat, duios şi măreţ, muşcător şi gânditor în aceeaşi vreme, aşa ni se arată în satire. Biciuitor în fabule, dânsul croieşte o lume nouă, lumea dobitoacelor ce vorbesc, a dobitoacelor ce vin din adâncul codrilor şi, fermecate de puterea vrăjitorului-poet, înjgheabă, subt ochii noştri o viaţă nouă, menită să ne îndrepte paşii să ni-i întoarcă dintr-un drum, trimiţându-i pe un altul.”- Emil Gârleanu, Prefaţă la Grigore M. Alexandrescu, Poezii, Bucureşti, 1907. „El a înţeles şi elasticitatea acestui gen care poate, rămâind fabulă, să adopte

simt o regină căreia i se îndeplinesc toatedorinţele, înainte ca ele să fie rostite. Îmi propun ca zilele ce vin să cer cu stăruinţă, măcar în gând, Luna de pe cer.” A face grevă „Grevă” este un cuvânt ce ne-a venit din franceză şi, deşi este legat de întreruperea voită a muncii în semn de protest, prezintă o evoluţie poate mai puţin cunoscută. Una din faimoasele pieţe ale Parisului se numea pe vremuri Place de Grève, iar numele îi venea de la faptul că piaţa era un teren nisipos (ceea francezii numesc „grève”), un chei în pantă, coborând lin spre Sena, şi unde se descărcau mărfurile transportate pe fluviu pentru locuitorii Parisului. Aceeaşi piaţă era cutremurătorul loc al execuţiilor sângeroase: „Les marchands de la rue SaintDenis sont allés en place de Grève assister au supplice du marquis de Courboyer”, scrie Mauriac. Datorită impunătoarei clădiri a Primăriei Parisului, piaţa şi-a schimbat, la 1830, numele în Piaţă Primăriei (Place de l’Hôtel de Ville). Înainte de această dată, „être en grève” formele cele mai deosebite, să urmărească scopurile cele mai divergente. [...] Alexandrescu n-are gluma uşoară, ci numai satira ascuţită sau ironia amară; el nu râde din toată inima, nici nu zâmbeşte cu nevinovăţie, nici nu face spirite de salon - ca Alecsandri -, ci are numai râsul batjocoritor sau tragic al celor ce cunosc prea mult viaţa.”- Nicolae Iorga, Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea, 1908. „Cu toate că multe fabule ale lui Grigore Alecsandrescu au un prototip străin, după un obicei admis în acest gen în care afabulaţia cade pe plan secundar, tematica ideologică apare originală şi limitată la preocupările poetului, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, de ordin politic şi social. Fabulistul vorbeşte despre prinţ, despre cârmuire şi dregători, despre privilegii şi nobleţe, despre demagogie şi falsul liberalism, despre soarta geniului şi a celui slab, făcând o mulţime de reflecţii, afabulate, asupra vieţii publice.” George Călinescu, Gr. M. A lecsandrescu, Bucureşti, 1962. Citind doar aceste rânduri dedicate de contemporanii săi dar şi de critici şi istorici literari de mai târziu, personalităţi care s-au aplecat asupra operei lui Grigore Alexandrescu, realizăm dimensiunea dar şi importanţa operei sale în contextul literaturii române, fiind, aşa cum s-a mai spus, primul poet român „la care actul de a scrie este resimţit ca vocaţie şi posibilă împlinire de sine”. Aplecându-se cu ochi

MARTIE 2014

Vorbe de duh şi de luare-aminte (XI)

însemna a nu avea de muncă. Astfel, şomerii se adunau în Place de Grève unde apăreau patronii în căutare de braţe de muncă. Sensul expresiei a evoluat, iar pe la începutul secolului al XIX-lea apare şi ideea de protest, de întrerupere voluntară a muncii, lucrătorii continuând să se adune în aceeaşi piaţă celebră. Iată ce scria, la noi, Anton Bacalbaşa: „În Franţa, desfiinţarea cultului în ateliere; în Germania, colosala reformă şcolară; în Belgia, votul Universal; în Anglia, uriaşa grevă a minerilor; toate astea fac lumea să fiarbă, toate astea sunt motive puternice pentru ca poporul să se agite, pentru ca Parlamentul să atragă toate privirile. Acolo, în adevăr, lumea are de ce se pasiona. (Calm) În Colegiul ţărănesc, acelaşi Bacalbaşa spune: „Ştiu că vor izbuti unii, ştiu că alegătorii săteni nu se vor pune-n grevă

dinaintea urnei!”. Din secolul al XIX-lea, când cuvântul pătrunde şi în română, expresia curentă era „a se pune în grevă”, ceea ce era un calc din franceză. A face tabula rasa Citim în Dicţionarul religios, din 1994: „TABULA RASA (lat.) tablă ştearsă - Anticii scriau pe table cerate, putând şterge, la nevoie, cele scrise. În concepţia lui J. Locke, care a pus în circulaţie această expresie, omul vine pe lume cu o minte tabula rasa (foaie nescrisă), pe care se imprimă apoi cunoştinţele căpătate prin educaţie şi prin viaţa în societate. A face tabula rasa, în sens curent, înseamnă a şterge cu buretele trecutul, a o lua de la început.” Astfel „tabula rasa” era o tablă de ceară pe care se putea scrie. Aristotel este cel dintâi care foloseşte această metaforă pentru a reprezenta sufletul la naştere, care vine pe lume fără nicio

critic asupra vieţii sociale şi politice din vremea sa, poetul a ales fabula ca modalitate de a critica, folosinduse de simboluri din lumea animalelor. Spre deosebire de ceilalţi poeţi, înaintaşi sau chiar contemporani, în poezia patriotică, Grigore Alexandrescu se relevă ca o conştiinţă, admirând eroismul inaintaşilor în contrast cu prezentul. Poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu s-a născut la data de 22 februarie1810, la Târgovişte, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului Mihai Alexandrescu şi al Mariei, născută Fusea, cu înaintaşi pomeniţi în documentele vremii lui Constantin Brâncoveanu. A copilărit la Târgovişte, iar cursurile le-a urmat la şcoala lui Mitilineu, în clasa dascălului Rafail, unde a învăţat greaca modernă, apoi „elinică”, împreună prietenul său, Vasile Cârlova, poet şi ofiţer român, socotit primul poet român modern, deşi a scris numai cinci poezii. Grigore Alexandrescu avea o memorie prodigioasă, putea reproduce scene din Sofocle şi Euripide, iar pe Anacreon îl ştia pe de rost. În anul 1827 viitorul poet rămâne orfan de ambii părinţi şi este luat de un unchi în Bucureşti. A devenit elev la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti, iar aici îl întâlneşte pe Ion Ghica. Între cei doi tineri se leagă o prietenie pe viaţă. În această perioadă citeşte pe Voltaire, Boileau, Montesquieu, Lamartine şi începe să scrie. La data de 6 martie 1832, Heliade-Rădulescu îi tipă-

rea, în „Curierul românesc” prima poezie, „Miezul nopţii”, prezentându-l ca pe „un alt Young ieşit din ruinurile Târgoviştii”, iar la sfârşitul anului, tot prin grija acestuia, îi apărea primul volum, „Eliezer şi Neftali”, cuprinzând traducerea poemului în proză cu acest titlu al lui Florian şi câteva poezii originale. În 1833, se numără printre membrii Societăţii Filarmonice, „soţietate literară pentru cultura limbii”, dar care avea şi un program politic. Neavând nici locuinţă, nici situaţie materială, poetul era găzduit când de Tache Ghica, tatăl lui Ion Ghica, când de Heliade, când de I. Câmpineanu. Din aceste motive intră în armata naţională cu gradul de cadet de cavalerie, apoi praporgic. O vreme va supraveghea, la Focşani, mişcarea vamală între cele două principate, Moldova şi Muntenia. Demisionează în anul 1837 şi se întoarce la Bucureşti, în casa prietenului său Ion Ghica. În 1838 îi apare un nou volum, „Poezii ale d. Gr. Alecsandrescu”. Grigore Alexandrescu este închis timp de trei luni, deşi nu participase la complotul din octombrie 1840, împotriva domnitorului Alexandru D. Ghica, dar poetul era o „voce” şi scrisese şi poemele „Anul 1840” şi „Lebăda şi puii corbului”. În timpul detenţiei lucrează la o versiune a tragediei „Meropa” a lui Voltaire, tipărită în anul 1847. Este eliberat datorită intervenţiei lui Ion Ghica. În 1842, cei doi vor vizita mănăstirile de pe valea Oltului, iar în urma acestui voiaj va scrie poeziile „Umbra

cunoaştere prealabilă. Expresia apare la Toma d’Aquino şi la scolastici, dar filozofia a reţinut teoria lui Locke, deşi ideea, aşa cum am spus, ne vine din Antichitate. Expresia pe care o folosim azi cu sensul de „a şterge saua elimina totul” sau de „a o lua de la început”este, din secolul a XIX-lea, prezentă în vorbirea cultivată curentă. În Observări polemice, Titu Maiorescu scria: „Căci românii nu mai sunt acea tabula rasa care erau la începutul secolului prezent, un câmp roditor şi nestricat pentru a primi seminţele culturii adevărate. De două generaţii încoace, direcţia lor s-a pronunţat, şi s-a pronunţat într-un mod primejdios pentru chiar existenţa poporului.”. Fir roşu Este, metaforic vorbind, firul conducător ce leagă anumite fapte istorice, povestiri care au, luate în ansamblu, o idee

centrală care le străbate sau le uneşte. Adesea poate fi un element ce se repetă, un reper într-o înlănţuire sau o asociere de idei. Nu se ştie care ar fi originea acestei expresii care apare şi în alte limbi. Cu toate acestea, lingviştii se referă la un pasaj din Afinităţile elective ale lui Goethe (1809). Iată ce spunea marele autor german: „Ni se vorbeşte despre o practică particulară in marina engleză. Toate cordajele flotei regale, de la cele mai groase pînă la cele mai subţiri, sînt astfel împletite incit un fir roşu trece de la un capăt la altul, fir ce nu poate fi scos fără a desface totul; prin aceasta se poate recunoaşte chiar şi la cele mai mici bucăţi că ele aparţin Coroanei.” (traducere: Eugen Filotti) La noi, expresia a pătruns probabil prin franceză. „De altfel, educaţia militară de la Mânăstirea mă va urmări toată viaţa. Ordinea, disciplina şi ierarhia turnate la o vârstă fragedă în sângele meu, alături de sentimentul demnităţii ostăşeşti, vor forma un fir roşu de-a lungul întregii mele activităţi viitoare.”, scria Corneliu Zelea Codreanu.

Amintiri despre Grigore Alexandrescu lui Mircea. La Cozia”, „Răsăritul lunii. La Tismana”, „Mormintele. La Drăgăşani” şi un „Memorial de călătorie”, singura sa scriere în proză. În anul 1842 apare la Iaşi, sub îngrijirea lui Alexandru Donici, volumul „Poezii”, ediţie completă. Domnitorul Gheorghe Bibescu, care ţinea să treacă drept un mecena al artelor, oferă poetului protecţie. E numit şef la „masa a doua a jelbilor”, la Postelnicie, adică Secretariatul Statului, apoi serdar şi, în 1846, paharnic. În tipografia lui C. A. Rosetti şi E. Winterhalder îi apare în 1847 volumul „Suvenire şi impresii, epistole şi fabule”. Un an mai târziu se numără printre redactorii gazetei revoluţionarilor munteni, „P oporul suveran”. Trezind suspiciuni, este scos din postul pe care îl ocupa la Secretariatul Statului. În 1850, Barbu D. Ştirbei, fratele lui Gheorghe Bibescu, îl numeşte director la Arhivele Statului. Între 1852 şi 1857, lucrează în Comisia Documentală. E înălţat la rangul de cluceriar, iar în anul 1854 devine director al Eforiei Spitalelor Civile. La invitaţia lui Ion Ghica, porneşte într-o călătorie prin Siria şi Palestina. În 1859, domnitorul Al. I. Cuza îl desemnează director şi apoi ministru ad-interim la Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. În anul 1860 este membru în Comisia Centrală de la Focşani. Aici se căsătoreşte cu Raluca, fiica spătarului Stamatin. În iunie 1860, poetul dă

semne de alienare mintală. Boala îl va chinui, cu intermitenţe, până la sfârşitul vieţii. Ediţia definitivă, alcătuită de autor în 1863, „Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule”, cuprindea şi „Memorial de călătorie”. Din cauza bolii, Grigore Alexandrescu se retrage din viaţa publică. În anul 1882 „Cimpoiul” îi tipărea traducerea primelor trei cânturi din „Ierusalimul eliberat” de Torquato Tasso. A murit sărac la Bucureşti în anul 1885. Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira. Influenţat de romantici, îndeosebi de Lamartine şi Byron, dezvoltă tema confesiunii lirice. Este, înainte de Eminescu, un poet al timpului şi al suferinţei de a fi. În fabulele sale sunt denunţate parvenitismul, demagogia, trădarea, ipocrizia, cameleonismul politic. El crează tipologii, şi, deşi personajele sale sunt animale au trăsături, defecte, apucături, perfect umane.

Interviu

MARTIE 2014

Dan Luca - Bruxelles Mulţi dintre noi, când se gândesc la Uniunea Europeană se gândesc la fondurile europene, şi trec apoi de la extaz la agonie gândindu-se la procesul birocratic şi la rata de absorbţie a lor, deşi aflată în creştere în ultimul an. Dar Bruxelles-ul înseamnă, dincolo de fonduri europene, şi de pol legislativ, şi o oportunitate de business. Ca orice oportunitate însă, nu se întinde singură în faţa oricui e interesat de un “tun rapid”, ci rămâne apanajul cunoscătorilor şi a celor cu viziune pe termen mediu şi lung. Într-adevăr, la Bruxelles sunt prezente toate interesele care contează în Europa, de la cele industriale la cele sindicale, de la cele internaţionale la cele locale, de la cele politice la cele de societate civilă. Iar în amalgamul politicolegislativ se găsesc mereu interese de business, căci business-ul este influenţat de calitatea legislaţiei şi e normal să fie preocupat într-un parcurs legislativ de succes. Pentru un asemenea parcurs, nu poţi reuşi de unul singur: asta înseamnă apelul la consultanţi cu experienţă în oraş, în afaceri publice, dar şi

Bani din afaceri europene, nu doar fonduri fonduri europene ca expertiză tehnică; practic, oameni care să poată traduce clar şi răspicat impactul unei decizii legislative asupra unei industrii şi implicit, prin locurile de muncă, efectele asupra oamenilor. Dar un parcurs de succes mai înseamnă şi o politică de alianţe. Ţinând cont de aceste pârghii aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale sau de alt fel, ar avea de câştigat. Fie prin apelul la consultanţă în afaceri europene pentru a-şi maximiza interesele (această consultanţă însemnând apelul la oameni cu contacte, cu reţea, în oraş) fie prin alianţe cu omologi, persoane juridice sau personalităţi. Alianţa dă naştere la solidaritate şi la maximizarea potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi business şi găseşti noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se ţine cu obraz, prin vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin sprijin în momente cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente; ochii care nu se văd se uită. În momentul în care majori-

tatea românilor cu interese comunitare vor înţelege că o prezenţă la Bruxelles, cu caracter de informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă provocărilor legislative şi presiunilor pieţei europene - şi internaţionale, România va fi făcut deja un mare pas înainte spre calitatea de membru adult al Uniunii Europene. E important să nu ne prindă încă “adolescenţi europeni” Preşedinţia română a Consiliului UE, în 2019. Să sperăm că până atunci vom depăşi şi frica de un proces democratic normal, de lobbyul european: e normal să îţi aperi interesele argumentat, nu e imoral. Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “RomâniaUE” Bruxelles. Are 42 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi Dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj.

în prag de alegeri europene Dragă tinere, Ai aflat probabil că în luna mai sunt alegeri europene. Răspunzi că asta este, şi nu e relevant pentru tine subiectul. Chiar alegerile din ţara ta le priveşti cu neîncredere, ce să mai vorbim de cele europene, departe de nevoile tale cotidiene. Şi dacă tot vorbim de Europa sau Uniunea Europeană ce e de înţeles din asta, zici tu? S-a rezolvat acum vreo 50 de ani şi mai bine cu pacea pe continent, aşa ai învăţat din cărţile de istorie, iar acum ceva birocraţi la Bruxelles impun legi şi reguli ţărilor membre pentru anumite chestiuni tehnice care chiar că nu te interesează. Dar să nu fim în totalitate negativi, ai auzit că anumite decizii de la Bruxelles au făcut ca preţul convorbirilor telefonice internaţionale să scadă mult, şi bine că s-a întâmplat aşa. Ai mai auzit iar de ceva burse europene, Erasmus parcă le zicea, prin care unii prieteni de-ai tăi studiază în alte ţări europene. Că şi-au făcut prieteni pe afară asta e bine, că poate acum reuşesc să găsească un job, e iar bine pentru ei. Dar parcă era doar pentru studenţi, deci iar nu vezi ce să faci tu cu chestia asta. Nu vrei nimic special de la viaţă, dar parcă prea e complicat totul. E globalizare şi astea sunt consecinţele. E tehnologia care ne impinge să fim mai pragmatici, poate prea pragmatici, cu noi şi în relaţiile interumane. Şi nu ţi se pare că UE rezolvă ceva. Nu îţi dă nimeni stagii remunerate să te formezi, nu

vrea nimeni să te angajeze că e criză. Încerci ceva afacere cu doi prieteni, dar parcă nu există bănci dispuse să îţi împrumute bani de un startup. Şi te gândeşti să pleci în Statele Unite ale Americii că acolo ai auzit că se pot face mult mai multe chestii interesante. Idei sunt, dar cine să ţi le asculte?! Îţi place totuşi Europa şi parcă te simţi acasă aici, deci la bază nu e rea ideea cu Uniunea Europeană. Şi, dacă e să fi puţin filosof, încerci să vezi de ce nu te captează cu adevărat proiectul european. E complex şi fără cap şi coadă, deci cu siguranţă trebuie schimbat ceva. Te simţi frustrat, pari mic şi neputincios, nimic nu poţi să schimbi. Un sistem în care tu, unul dintre cele 500 milioane de europeni, eşti pierdut fără speranţă. Iar pentru a nu cădea psihic, te izolezi în colţul tău refuzând interacţiunea cu mesaje la care nu le vezi utilitatea. Şi nu eşti singurul tânăr sau tânără din Europa care gândeşte la fel! Activiştii partidelor se vor activa din nou, ca de fiecare dată într-o confruntare electorală. Aceleaşi feţe, cu ceva nume noi poate, dacă ai noroc. Dar prea puţini de fapt cu un mesaj nou. Promisiuni, vorbe, chestii minore pe care nici ei nu le cred. Politica, asta e. Dar nu vezi şi nu auzi ceva concret. Nu găseşti răspunsuri la întrebările tale. Te întrebi, încotro se îndreptã acest colos european? Nu înţelege nimeni că birocratizând proiectul uităm chiar scopul în sine! Ţi se pare că

nimeni nu vorbeşte cu oamenii simpli, să audă ce vor ei de fapt de la Europa. Ridici vocea. “Trezirea, oameni buni! Vă rog coboraţi din elicopterele cunoaşterii până nu e târziu. Aveţi în mână un proiect cu potenţial fantastic şi vă bateţi joc de el”. Chiar crezi că se poate face ceva concret pentru tine, ca tânăr, mai mult decât trimiterea ta la un site web cu propagandă. Crezi cu adevărat că poţi să fi ajutat să ai un job şi să te integrezi plăcut în mediul în care trăieşti. Le spui să nu mai dea vina unii pe alţii. “Că nu e de competenţa Uniunii, că ţările membre decid, că acum nu ştiu ce partid e la putere în nu ştiu ce ţară, că priorităţile sunt altele”. Nu mai vrei scuze. Vrei lideri, nu propagandişti transformaţi în politicieni. Da, le simţi frica de populiştii care vin cu mesaje anti-sistem şi care e posibil să le ia locul. “Dar cine, doamnelor şi domnilor, le-a dat acestor populişti ocazia să se ridice, îi întrebi? Crezi ca Uniunea e scuturată din temelii, iar ei îşi pun ochelari de cal. Că nu au curajul să se înhame la noul proiect european real. Nu vezi adevaraţii lideri naţionali şi europeni să iasă public, să se expună, să abordeze şi subiectele delicate, grele, ce vin din realitatea pe care o trăim cu toţii. Şi atunci ei îţi cer votul în mai - şi strigi: “Faceţi-mă să simt că votul meu contează! Acum, şi peste 5 ani! Întotdeauna...” Dan Luca - Bruxelles

Interviu

Prin lansarea noii sale cărţi, Dan Luca face un apel la implicarea în proiectul european al românilor Parlamentul European de la Bruxelles a fost gazda lansării europene a cărţii „European Union: Views from Brussels”, scrisă de Dan Luca. Prezent la lansare, Hannes SWOBODA, preşedintele Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, s-a artat încântat să semneze prefaţa acestei cărţi. „Pentru alegerile europene din 2014, va fi important ca informarea şi comunicarea să funcţioneze în ambele sensuri, de la stat membru la instituţiile UE şi de la Bruxelles la Bucureşti, Baia Mare, Timişoara şi Iaşi. Prin urmare, salut faptul că Dan Luca, cu această colecţie de articole, îşi propune a reduce decalajul între Europa şi ţara sa de origine, România”,a

menţionat liderul european. Criza pe care o trăim ne face să fim mai pragmatici şi să calculăm cu exactitate ce soluţii avem. „De 17 ani, de când lucrez în Bruxellesul european, am simţit dorinţa să comunic cu cei din România şi astfel am structurat cele două cărţi publicate în 2003 şi 2009! Prin această nouă carte, în limba engleză, doresc să dau un semnal, aici în capitala Europei, că România are idei, le prezintă partenerilor europeni şi se va conecta mai mult în a propune soluţii pentru viitor˝, a precizat autorul cărţii. Materialul cuprins în cart e a „ E u ro p e a n U n i o n : Views from Brussels” este o reflectare a ideilor care au fost publicate pe blog (www. casaeuropei.blogspot.

com), la data respectivă, menţinând un „parfum” al perioadei în care acestea au fost scrise (2009-2013). Masa critică editorială este prezentată cronologic, existând totuşi o segmentare pe anumite teme abordate: cetăţenia europeană, comunicarea europeană, viitorul instituţiilor europene, educaţia europeană sau România în EU. Lansarea de carte a avut loc în trei locaţii distincte: Bucureşti - la SNSPA, unde Dan Luca este cadru didactic asociat, Cluj-Napoca - la Facultatea de Studii Europene unde şi-a finalizat doctoratul şi la Bruxelles, în Parlamentul European. Şi pe această cale, mulţumim Qual Media Group pentru publicarea cărţii şi pentru profesionalismul echipei.

MARTIE 2014

Internaţional

MARTIE 2014

Criza din Crimeea -

Premierul Ucrainei: Rusia a declarat “RĂZBOI”

Extremiştii ameninţă cu o ripostă

Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a de-

cis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse. Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de

Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP. Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol. Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

Republicanii din SUA îi cer lui Barack Obama să reacţioneze la intervenţia rusă în Ucraina Opoziţia republicană din Statele Unite îi cere preşedintelui Barack Obama să îşi articuleze poziţia faţă de Rusia şi să transmită clar care vor fi „costurile” intervenţiei militare în Ucraina. Senatorul republican John McCain a exprimat „profunda preocupare” în legătură cu intervenţia militară rusă în Crimeea, informează CNN. „Preşedintele Obama a afirmat că Rusia va avea de suportat «costuri» dacă va interveni militar în Ucraina. Este esenţial ca preşedintele să spună exact care vor fi acele costuri şi să ia măsuri urgente pentru a le aplica”, a cerut McCain. „De fiecare dată când Statele Unite şi aliaţii refuză să reacţioneze, Putin va primi semnalul că poate fi din ce în ce mai agresiv şi mai ambiţios în intervenţia militară din Ucraina”, a insistat McCain.

Canada a ameninţat că va boicota summitul G8 de la Soci şi l-a rechemat pe ambasadorul său din Rusia Premierul Canadei, Stephen Harper, a ameninţat sâmbătă că va boicota summitul G8 de la Soci, în Rusia, şi l-a rechemat pe ambasadorul său de la Moscova, după ce Parlamentul rus a aprobat o operaţiune militară în Ucraina. De asemenea, Franţa a propus suspendarea pregătirilor pentru organizarea summitului, ca măsură de retorsiune faţă de acţiunile Rusiei. Ulterior, Franţa şi Marea Britanie au anunţat că suspendă participarea la organizarea summitului G8. „Ne alăturăm aliaţilor noştri şi condamnăm cu cea mai mare fermitate intervenţia militară în Ucraina a preşedintelui (rus) Vladimir Putin”, a anunţat premierul canadian, citat într-un comunicat. „Aceste acţiuni reprezintă o încălcare clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, precum şi a „dreptului internaţional”, a adăugat el. Mai devreme, Casa Albă a anunţat că Statele Unite vor suspenda participarea lor la

întâlnirile de pregătire a summitului G8. „Statele Unite vor suspenda participarea lor la întâlnirile de pregătire a summitului G8”, prevăzut pentru iunie la Soci, în Rusia, a precizat Executivul american, confirmând o posibilitate evocată vineri de către un oficial de rang înalt de la Washington. Sâmbătă, Stephen Harper a purtat o discuţie la telefon cu preşedintele american, Barack Obama, în cadrul căreia cei doi lideri şi-au exprimat „profunda îngrijorare” în legătură cu o intervenţie rusă în Ucraina, potrivit administraţiei americane, citate de AFP. Parisul sugerează anularea summitului G8 din Rusia, din cauza ameninţărilor ruse asupra Ucrainei. Franţa propune suspendarea pregătirilor pentru organizarea summitului G8 la Soci, în iunie, ca măsură de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, afirmă şeful diplomaţiei franceze, Laurent

Fabius. „Condamnăm escaladarea militară rusă şi dorim un proces de mediere între ucraineni şi ruşi, sub egida ONU sau a OSCE”, a declarat Fabius. „Franţa doreşte suspendarea pregătirilor pentru summitul G8 de la Soci, programat în iunie”, adaugă Fabius. Franţa şi Marea Britanie au decis să suspende participarea la pregătirile în vederea organizării summitului G8 în staţiunea rusă Soci, în iunie, informează AFP. „Am suspendat participarea la reuniunile pregătitoare care vor avea loc în următoarele zile”, a declarat un oficial de la Ministerul francez de Externe.

Martin Schulz a fost ales candidatul socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene Germanul Martin Schulz a fost ales sâmbătă, 1 martie, la Roma, candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE). Actualul preşedinte ale Parlamentului European (PE) a fost desemnat cu o largă majoritate: 368 voturi din 404 (două împotrivă şi 34 de abţineri), la al X-lea Congres la partidului Socialist European (PSE), la care au participat 800 de delegaţi, transmite AFP. „Prima mea prioritate ca preşedinte al Comisiei vor fi locurile de muncă”, a declarat Schultz după scrutin. „Doresc să reduc prăpastia dintre bogaţi şi săraci, între ţările mari şi cele mici”, a adăugat el. „Ne-am pierdut optimismul în privinţa viitorului. Este timpul să acţionăm, să ne luptăm pentru o Europă socială şi democrată”, a mai spus el. Faţă de majoritatea de dreapta, care a dus la crearea, potrivit socialiştilor, a unei „Europe a fricii şi a austerităţii”, socialdemocraţii au adoptat un manifest pentru o Europă nouă, program în zece puncte pentru următorii cinci ani. Pe primul loc în acest program se află locurile de muncă şi relansarea economiei, lupta împotriva

dumpingului social, cu introducerea salariilor minime. Reuniţi la Roma, locul de naştere al Europei, „vrem să îi dăm continentului un viitor nou, pentru că Europa nu mai poate continua aşa. Proiectul european este în pericol”, a arătat premierul francez JeanMarc Ayrault. „Trebuie să schimbăm direcţia în Europa”, a spus şi premierul belgian Elio di Rupo. Social-democraţii sunt la putere doar în 11 din cele 28 de ţări ale UE, în unele cazuri în coaliţii de stânga şi dreapta, iar PSE numără 195 deputaţi în PE, faţă de 275 membri ai

Partidului Popular European (PPE). Însă, potrivit celor mai recente sondaje, socialiştii ar fi aproape la egalitate cu PPE sau chiar uşor în avans. Spre deosebire de adversarii lor din PPE, conducerea PSE şi-a ales de câteva luni candidatul în persoana lui Martin Schulz, învestit oficial sâmbătă. Martin Schulz, 58 de ani, „dinamic şi ofensiv”, potrivit eurodeputatei Sylvie Goulard, s-a luptat pentru a scoate din umbră şi a întări rolul Parlamentului European, singura instituţie a UE aleasă direct prin vot universal.

România

MARTIE 2014

Victor Ponta a fost primit la Palatul Apostolic din Vatican, de Sanctitatea Sa Papa Francisc Premierul Victor Ponta, aflat la Roma, a fost primit în audienţă, la Palatul Apostolic din Vatican, în biblioteca privată, de către Suveranul Pontif, Papa Francisc. El a avut şi o întrevedere cu Pietro Parolin, Cardinal Secretar de Stat al Vaticanului. „A fost un moment extrem de emoţionant, pentru orice om cred că este aşa. I-am spus

despre România ca despre o ţară în care nu doar că se respectă toate drepturile tuturor cultelor religioase, dar există realmente o capacitate de a trăi împreună. I-am transmis mesajul personal de prietenie al Preafericitului Patriarh, i-am mulţumit pentru faptul că, aici în Italia şi nu doar, comunitatea ortodoxă poate să folosească fără niciun fel

de problemă bisericile catolice pentru slijbele religioase şi toate celalte lucruri care ţin de religia ortodoxă şi l-am asigurat că România va fi în continuare o ţară în care toate drepturile şi standardele internaţionale sunt respectate”, a spus Ponta, la finalul întrevederii. El a confirmat că i-a dăruit Papei o icoană din partea

Patriarhului, un tricou semnat de fotbalistul Gheorghe Hagi, după modelul preşedintelui Braziliei, care i-a dăruit Papei un tricou al lui Pelé, dar şi un coş cu produse bio. La rândul său, Ponta a primit o medalie care să-i amintească de acest moment şi o icoană pentru fiul său, care îşi serbează, sâmbătă, ziua de naştere.

La Vatican, Ponta a fost însoţit de soţie, Daciana, de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, de ministrul Mediului, Rovana

Plumb, şi de europarlamentarul PSD Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European.

Ungureanu:

România trebuie să cheltuiască în următorii doi ani circa 10 miliarde de euro

M in is tr u l F o n duri l or Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că România trebuie să cheltuiască în 2014 şi 2015 fonduri europene în valoare totală de circa 10 miliarde de euro, sumă rămasă din alocările financiare ale exerciţiului financiar 2007-2013. „Anul acesta şi 2015 sunt doi ani în care trebuie să cheltuim ce a mai rămas din alocarea pentru actualul cadru financiar, aproximativ 10 miliarde de euro. Anul trecut noi am trimis Comisiei Europene peste 3,5 miliarde de euro facturi, o sumă extraordinar de mare. Anul acesta este cu o ţintă mai mare decât ce am avut anul trecut”, a precizat Eugen Teodorovici. Acesta a mai precizat că perioada 2009-2011 a fost una de stagnare din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene în România, nivelul actual fiind de 34%.

„Ar fi fost mult mai bine dacă banii europeni, principala sursă de finanţare pentru orice stat european astăzi, ar fi intrat în România mai devreme - 2009, 2010, 2011, perioadă în care România a stagnat, din păcate. Ştiţi foarte bine, de la opt şi ceva la sută, aproximativ, în mai 2012, azi e 34%, un nivel de absorbţie foarte ridicat faţă de trecut, departe de ceea ce ar fi trebui să fie şi de ceea ce ne dorim cu toţi să fie în România”, a precizat Eugen Teodorovici. Ministrul Fondurilor Europene a subliniat că 2014 este şi anul de început al următorului cadru financiar european, în care ţara noastră are o alocare de 43 de miliarde de euro, bani ce trebuie alocaţi pentru proiecte care oferă un avantaj competitiv faţă de ţările vecine.

Forţa Civică nu-l va vota niciodată pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale, nici în primul tur, nici în turul doi, a afirmat duminică, 2 martie preşedintele partidului, Mihai Răzvan-Ungureanu. „Asta nu înseamnă că nu putem lăsa membrilor noştri libertatea încotro îşi vor îndrepta votul. Câtă vreme partidul are propriul candidat nu avem cum susţine altul. Constat a mia oară că forţele politice de dreapta, cu excepţia Forţei Civice, sunt incapabile să gândească în termenii acţiunii politice unitare. Am vorbit de nenumărate ori până acum despre unirea dreptei, dar am vorbit la nişte urechi surde. Marea majoritate a

liderilor politici de dreapta sunt mărunţi, cu o gândire de debara, se uită doar la vârful picioarelor, nu se uită la drum. Lipsa de viziune este catastrofală în opoziţia românească. Nu-i nimic, o vom suplini noi’’, a spus Ungureanu într-o conferinţă de presă. În context, el a arătat că marţi, 4 martie, este ultima zi când se mai pot depune documentele pentru o alianţă electorală. „După cum se ştie toate partidele au anunţat că merg singure în alegerile europarlamentare. Asta este imaginea dreptei politice în România. Au anunţat că merg singure în alegeri PDL, PNŢCD, PMP. Toţi cei care au spus că vor

unitatea dreptei se comportă exact pe dos. Mă întreb care dintre aceste partide reprezintă o dizidenţă a PSD? În condiţiile acestea, opţiunea noastră rămâne unitatea dreptei pe termen mediu şi lung, dar mergem singuri în alegeri cu propria listă”, a adăugat Ungureanu. Pe de altă parte, referindu-se la votul pe care Parlamentul ar putea să-l dea săptămâna viitoare pentru formarea unui nou guvern, liderul FC a spus „fără UDMR şansele să treacă sunt de 5050, iar cu UDMR de 80-20’’. „Îi aştept pe cei de la PNL cu declaraţii despre nevasta care a fost până ieri. Dacă Guvernul nu trece intrăm întro criză politică majoră ceea ce nu ne trebuie într-un an electoral”, a mai spus Ungureanu. Preşedintele Partidului Forţa Civică a participat duminică la Braşov la şedinţa Biroului Politic Naţional al partidului şi la o întâlnire cu conducerile organizaţiilor partidului din zona centru. „Discutăm despre votul pe care trebuie să-l dăm pentru noua formulă guvernamentală, votul în situaţia în

care preşedintele Senatului, Crin Antonescu, va fi debarcat din funcţie, votul pentru opţiunea în care Guvernul Ponta 3 propus pentru susţinere în Parlament nu trece şi se deschid mai multe posibilităţi. De la alegeri anticipate, care ar fi grave pentru acest an, până la Guvern de uniune naţională. Gândim toate aceste scenarii”, a spus Ungureanu. El a mai arătat că în Biroul Politic Naţional se va discuta despre înţelegerile ‚’tehnice’’ pe care le poate avea FC cu filialele judeţene ale partidelor din opoziţie pentru securizarea votului, în aşa fel încât, în secţiile de vot unde există reprezentanţi ai partidului, ai PMP sau ai PDL să existe certitudinea că numărătoarea va fi corectă. Ungureanu a anunţat că va cere ministerului de Interne ca în toate secţiile de vot să fie montate camere de luat vederi. Totodată, el a arătat că la BPN se va discuta posibila colaborare cu PNL la nivel teritorial, pentru campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Apariţia unui conflict îngheţat în Crimeea accentuează instabilitatea regională Apariţia unui nou conflict îngheţat localizat în Crimeea este de natură a accentua instabilitatea regională şi implicit apariţia unor tensiuni ce pot duce inclusiv la conflicte armate, din acest punct de vedere România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe termen mediu şi lung, afirmă preşedintele Traian Băsescu.

„Situaţia din Ucraina nu este în acest moment o ameninţare directă şi imediată la securitatea României, la independenţa României şi la suveranitatea statului român asupra teritoriului naţional. În acelaşi timp, România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat localizat în Crimeea - după cele din Nagorno-Karabah, Abhazia,

Osetia şi Transnistria -, este de natură a accentua instabilitatea regională şi implicit apariţia unor tensiuni ce pot duce inclusiv la conflicte armate. Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe termen mediu şi lung”, a spus Băsescu, duminică, la Palatul Cotroceni.

El a explicat că, în momentul de faţă, evenimentele din Ucraina nu sunt o ameninţare la adresa României, în schimb, apariţia unui nou conflict îngheţat în Crimeea „întregeşte lanţul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre”, putând deveni pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre.

Spiritualitate

MARTIE 2014

Fereastră către cer Î n ce p â n d c u d a ta de 1 Decembrie 2013, de ziua naţională a României, în spaţiul public spaniol şi-a făcut din nou apariţia o prezenţă până nu demult intimă sufletului românesc: icoana pe sticlă. Este vorba de o expoziţie itinerantă, care cuprinde de data aceasta şi icoane de vatră, o altă creaţie românească, dar asupra căreia trecerea timpului şi-a lăsat puternic amprenta, fiind uitată de memoria celor mai mulţi dintre noi. Autorii acestei expoziţii, părintele Apahidean Lucian de la Parohia Leganés, Madrid (cu icoane de vatră)

şi doamna preoteasă Adela Apahidean (cu icoane pe sticlă), doresc să readucă în memorie, prin mijlocirea icoanei, modul românesc de înţelegere a legăturii dintre Dumnezeu şi om şi dintre om şi creaţia lui Dumnezeu. Icoana, în mod special cea realizată pe sticlă, este „fereastra către cer”, acea fereastră care îi permite omului să privească cu speranţă spre locul de unde îşi aşteaptă mântuirea, dar care totodată arată că cei de „dincolo” nu ne sunt străini. Ei, „cei din Împărăţia lui Dumnezeu” privesc spre noi şi se implică în vieţile noas-

tre nu doar prin ajutorul pe care ni-l dau, ci şi ca simplă prezenţă. Culorile frumoase alese de autorul popular, strălucirea dată de sticla specială pe care sunt pictate, bogăţia de flori cu care sunt ornate de obicei icoanele au făcut din acestea o prezenţă caldă. Pentru cei din vechime, icoanele erau socotite „podoabe ale caselor”. Aşezate în locul din „capul unghiului”, deasupra mesei, la grindă, simpla lor prezenţă binecuvânta întreaga familie a românului. Nu este de mirare astfel că, de-a lungul timpului, realizarea icoanelor pe sticlă a dus la dezvoltarea mai multor centre de producţie pe cuprinsul ţării noastre. Primul şi cel mai important este socotit a fi cel de la Nicula, din judeţul Cluj. În expoziţia părintelui Lucian şi a doamnei preotese Adela, izvoadele folosite provin din acest loc. Reprezentate mai puţin sunt şi icoanele de vatră, o categorie de icoane realizate de ţăranul român mai puţin celebră, dar cu o vechime şi o funcţie care se pierd în negura timpului. Se pare că originea lor este una dacică.

Vatra deţine în multe culturi populare un loc important, fiind locul de naştere a multora dintre comorile lor. Deasemenea, este şi singurul loc din casă care prin deschizătura hornului nu se poate închide, lăsând astfel casa expusă atacurilor duhurilor rele. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care dacii şi urmaşii lor creştini îşi puneau în vatră (care era, desigur, altfel concepută decât sobele de astăzi) câte o icoană, pentru protecţie şi binecuvântare a activităţilor

lor creatoare. Fiind aşezată într-un mediu ostil, expusă la fum, icoana de vatră era confecţionată cât mai simplu şi dintr-un material rezistent. Pe o bucată de lemn de stejar sau de fag era scrijelită cu un cui figura unuia sau a mai multor sfinţi, care erau consideraţi şi ocrotitorii spirituali ai casei. Aceste creaţii populare sunt cele două surse pe care autorii expoziţiei le readuc în memoria publicului român, dar şi spaniol. Până acum, expoziţia a fost pre-

zentă în Madrid, la sediul FEDROM - luna Decembrie, în Biserica parohiei din Parla - luna Ianuarie, iar în prezent, în luna Martie se află la Biserica parohiei din Guadalajara. În perioada care urmează (luna Aprilie) va ajunge şi în Leganés, în Biserica parohiei catolice Nuestra Señora de Zarzaquemada. Interesul pentru moştenirea artistică a românilor nu ne aparţine doar nouă ci şi spaniolilor, lucru care ne bucură şi ne aduce un plus de demnitate.

Frăţia Nepsis - loc de comuniune pentru tinerii din Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei Mai întâi, aş dori să specific că acest articol se doreşte a fi o deschidere spre dialog către toţi tinerii care ne vor citi. De aceea, aş dori să abordez o formă de dialog, având în vedere că, din ceea ce mi-au spus mulţi tineri, dialogul este forma cea mai agreată de ei. Aşadar aş dori mai întâi să ne cunoaştem.

Cine suntem? Suntem o organizaţie de tineret, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, care ne desfăşurăm activităţile cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop TIMOTEI, E pi sc op a l E pi scopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei. De ce Nepsis?

Nepsis (gr. ”trezvie”, ”trezire a minţii”), este termenul care ne duce cu mintea la necesitatea trezirii şi lipirii minţii noastre, de Cel care este izvorul a tot binele, Domnul nostru Iisus Hristos. Aşadar, toate activităţile propuse de Frăţia Nepsis, au ca şi scop, trezirea minţii şi apropierea ei de Dumnezeu, prin cunoaşterea Lui, aşa cum ne învaţă Sfânta noastră Biserică Ortodoxă. Ce facem? Anul acesta avem ca şi obiective organizarea de activităţi. La nivel parohial:Formarea echipei parohiale. Cu ajutorul preotului paroh, se organizează o întâlnire cu tinerii parohiei, la care se prezintă strategia de lucru cu tineretul Episcopiei. Urmează organizarea a 2-3 întâlniri tematice, la care vor participa tinerii parohiei, întâlniri coordonate de tinerii formatori ai Episcopiei. Aceste întâlniri se bazează pe jocuri de cunoaştere, jo-

curi de energizare, jocuri de rol, jocuri tematice, toate având rolul de a capacita interesul şi entuziasmul tinerilor. În urma acestor întâlniri, preotul paroh va recomanda persoanele din grup care ar putea deveni formatori la randul lor, şi care vor putea urma Cursul de Formare în coordonarea şi animaţia socio-educativă. Urmează cursul de formare, la sfârşitul cărora, tinerii vor fi capabili să organizeze şi să coordoneze activităţile de tineret a parohiei. Activităţile de tineret vor avea caracter cultural-educativ, catehetic, social-filatropic, recreativ, etc. La nivel eparhial Din echipele astfel formate la nivel parohial, se vor alege tineri care să facă parte din echipa de formatori a Episcopiei, echipă care se va ocupa de cursurile de formarea tinerilor coordonatori şi animatori socio-educativi, cât şi de organizarea eveni-

mentelor la nivel naţional şi internaţional. Congresul Naţional Nepsis, în perioada 2-4 mai 2014, la Bilbao. Congresul Internaţional Nepsis, 26-28 septembrie 2014, la Lisabona - Portugalia. Tabere organizate la Mânăstirea ”Sf. Cuv. Paraschiva” de la Vilaller. La aceste activităţi îi chemăm pe toţi cei care doresc să se alăture nouă, pentru a

spori bucuria comuniunii în Domnul Hristos. Pentru mai multe detalii puteţi apela: Raluca Paşcan, coordonator de tineret, telefon: 0034/642 608045, sau Facebook – Fratia Nepsis Spania Un material realizat de Raluca Păşcan - Formator şi Coordonator de tineret în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei

Părinţi şi copii Mama şi bunica, icoane vii ale sufletului meu Ziua Mamelor Nevoia omului modern de a fi sărbătorit îşi face vădită prezenţa în fiecare lună, în fiecare anotimp, cu diverse sărbători, mai mult sau mai puţin creştine. Primăvara debutează din acest punct de vedere cu o sărbătoare închinată femeii în a opta zi a lunii martie care s-a fixat în conştiinţa oamenilor fără ca aceştia să-şi pună întrebarea de ce tocmai ziua de 8 martie, ce s-a petrecut în această zi? Este o zi aleasă convenţional, dar aşezată nu întâmplător înaintea unui mare praznic creştinesc Buna Vestire. Politica regimului comunist era una vicleană, aceea de a umbri sărbătorile creştineşti prin aşezarea altor sărbători populare înaintea acestora şi încetul cu încetul să le şteargă din conştiinţa oamenilor. Această strategie a prins din păcate în societatea românească, care a rămas cu aceste „false sărbători” chiar şi după ce regimul comunist a căzut, ba mai mult, a mai importat un lot proaspăt de sărbători din occident care nu au nimic în comun cu spiritualitatea adânc creştină a poporului român: Ziua îndrăgostiţilor, Halloween etc. Chipul mamei luminează sufletul oricărui om care a avut parte de dragoste din partea acesteia şi toată viaţa îi poartă în inimă cele mai alese sentimente. Modelul de mamă este cel al Fecioarei Maria, în braţele căreia îşi găsesc alinare toţi cei oropsiţi şi împovăraţi. În ea se descoperă pentru fiecare femeie chipul original al feminităţii şi afecţiunii materne. Prin Sfânta Fecioară s-a reabilitat neamul omenesc, prin „Fie!” de la Buna Vestire s-a corectat refuzul de a asculta porunca divină rânduită în Eden, prin Fecioara Maria „noua Eva”

a fost ridicat blestemul căzut peste neamul omenesc, a fost reabilitată femeia. Multe femei din zilele noastre nu vor însă să-şi mai aducă aminte de această chemare la maternitate care le dă dreptul şi marele privilegiu de a fi „împreună lucrătoare cu Dumnezeu”. Toate femeile se serbează şi doresc a fi felicitate în ziua de 8 martie, de „ziua femeii” dar nu toate pot răspunde la întrebarea: Care este motivul sărbătoririi? Buna Vestire este adevărata zi a femeii, mai mult, este ziua mamelor, a tuturor mamelor care au adus pe lume viaţă şi care s-au ostenit să o ocrotească şi să o desăvârşească curat. Bunica, icoană vie Îmi aduc cu multă dragoste aminte de bunica mea dinspre mamă. A fost un model pentru mine, pentru mama şi mătuşile mele, pentru toţi cei din familia noastră. În toată viaţa ei a fost profund credincioasă. Sărbătorile le ţinea cu mare sfinţenie, chiar şi pe cele mai mici. Deşi nu avea multă carte, avea socotelile ei şi ştia din vreme şi fără greş toate sărbătorile, posturile şi pomenirile anuale ale celor răposaţi. Milostenia îi era grijă de căpetenie. Pe străini îi chema de pe drum, îi ospăta şi-i odihnea. Nici un sărac nu pleca cu mâna goală. Se spune că, bunicul o mai mustra uneori că-i prea cu mâna spartă. Pomenirile morţilor le ţinea cu mare sfinţenie şi în fiecare sâmbătă de dimineaţă dădea de pomană pentru cei adormiţi: un blid cu lapte sau cu mâncare, o cofă de apă dusă unei vecine. Era gospodină neîntrecută. Ea torcea, ea ţesea. Făcea singură toată îmbrăcămintea: cămăşi, sumane, precum şi ţoalele şi aş-

ternuturile din casă. Ea la vite, ea la ogor; până ce au crescut copiii mari, ea la toate. A avut de crescut opt copii, şase fete şi doi băieţi, şi i-a crescut cu frică de Dumnezeu, cu respect faţă de oameni şi cu cinste. Nu cruţa băţul când copiii nu erau în rânduială. Evlavia, credinţa, împlinirea datoriilor creştineşti tradiţionale îi erau fireşti, izvorau din toată fiinţa ei. Dragostea de Dumnezeu, mila, modestia, de asemenea. În anul în care ne-a părăsit, mama povesteşte că în Joia Mare a plecat de dimineaţă de acasă, iar când s-a întors mama şi bunicul au întrebat-o unde a fost. Au aflat cu mare surprindere că fusese la o vecină bolnavă, că îi dusese un dar şi-i spălase picioarele în amintirea smereniei Domnului de la Cină: ”Domnul Hristos să spele picioarele ucenicilor, iar eu să nu fac nimic pentru El! Am făcut şi eu măcar atâta, am spălat picioarele Mărioarei lui Gavril, care zace în pat, şi i-am tras o pereche de colţuni noi în picioare.” În Vinerea Mare, mama povesteşte că toată ziua a fost cu ochii înlăcrimaţi: „Când mă gândesc câte a îndurat Domnul Hristos pentru noi, îmi vine să plâng şi să răcnesc de durere.” Bătrână şi suferindă, nu lipsea niciodată de la sfânta biserică. Gospodinele mai tinere, aveau un obicei să sărute mâna bătrânelor şi a văduvelor şi să le strecoare câte un ban în mână: „Niciodată n-am cheltuit aceşti bani pentru mine, ci cumpăr cu ei lumânări şi le aprind la Maica Domnului, iar acasă fac câte zece mătănii de fiecare franc, pentru sănătatea cui mi i-a dat.” A trecut la cele veşnice după o suferinţă de câteva luni. Încă înainte de Postul Sfinţilor Apostoli a atras atenţia mamei

mele: „Să chemi pe părintele Ionică să mă spovedească şi să mă împărtăşească.”. A postit, s-a spovedit şi s-a împărtăşit. Sâmbătă s-a lăut după obicei şi, în timp ce se pieptăna, i-a zis mamei: „Adă fuga tulpanul să mă îmbrobodesc, că uite, vin pe cărare trei femei în alb.” „Unde-s ?” a întrebat-o mama, uitându-se pe fereastră şi nevăzând pe nimeni. „Lasă - îi zise ea -, că au treabă cu mine.” Apoi a devenit veselă cum nu era de obicei şi a început să cânte cântări auzite la biserică: Hristos a înviat, Câţi în Hristos v-aţi botezat, Naşterea Ta Hristoase, Troparul Rusaliilor şi altele. Şi se ruga mereu: “Doamne lisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătoasă, Doamne nu cu mânia ta să mă mustri, nici cu urgia Ta să mă cerţi.” Mama povestea că, în ultima zi, luni şi noaptea spre marţi n-a mai dormit deloc, ci s-a rugat mereu în şoaptă. Apoi i-a spus bunicului: „Să-mi faci pomenire frumoasă, cu colivă, cu prescuri, cu flori şi busuioc...” şi i-a şoptit: ”Iartă-mă!”. S-a întors pe o parte şi a adormit ca în somn. Sufletul îi zburase din vasul de lut atât de chinuit de dureri şi de necazuri. Bunicul îşi aminteşte că, faţa îi era liniştită cu un zâmbet încremenit pe buze. Mame sfinte Aceste chipuri de mame sfinte sunt podoabele cele mai scumpe care se pot aşeza în sufletul unui copil. Chipul bunicii poate fi iată, icoana cea mai gingaşă în care se descoperă Dumnezeu. La ţară, bătrânii puneau fotografiile părinţilor lor alături de icoane, nu pentru că-i îndumnezeiau, ci pentru că-i ştiau alături de sfinţii la care s-au închinat toată viaţa cu credinţă.

MARTIE 2014 Ce se cuvine deci să serbăm cu mare fast, „Ziua femeii” sau Bună Vestire „Ziua mamei”? Ca popor, cred că ar fi bine să ne întoarcem la tradiţiile noastre româneşti care au făcut să dureze această naţie până astăzi, şi să le sădim şi-n inimile cele curate ale urmaşilor noştri. Marele nostru geograf Simion

Mehedinţi spunea: „Un neam şi un popor atâta preţuieşte cât a învăţat din Evanghelie!” Parafrazându-l, am putea afirma că valoarea unui neam se vădeşte în numărul de mame creştine. Un material realizat de CodruţaBădescudinCraiova, rezident în Alicante/Spania

De ziua mamei (Ana Maria Istrate/Alicante)

Viaţa nu trece, ci se prelungeşte O ştiu şi eu, şi tu, de bună samă, Şi nimenea, iubind, nu-mbătrîneşte, Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă. Copiii, ştii, nu cresc, ci doar devin, La rîndul lor, părinţi şi se-nfăşoară Într-un surîs născut dintr-un suspin Ce se repetă, vai, a cîta oară. Îţi simt ades atingerea de mînă Cum buclele de prunc mi le destramă Şi văd în vis căluţi de plastelină Pe care mi-i făceai cu grijă, mamă. Azi părul meu de-acuma e cărunt Şi vîntul singuratec mi-l răsfiră, Dar am în piept o inimă de prunc Şi-ţi dăruiesc un crai cîntînd la liră. Viaţa nu trece, ci se prelungeşte! O ştii şi tu, şi eu, iubită mamă, Că nimenea, iubind, nu-mbătrîneşte, Ci ca o stea, spre ziuă, se destramă…

MARTIE 2014

Stil, frumuseţe, sănătate

5 Zoe Stoleru - Valencia Cine nu-şi doreşte un ten sănătos, perfect hidratat şi luminos? Din păcate, timpul reprezintă o problemă majoră pentru mulţi, aşa că cine nu are un program încărcat sau nu are bani să ajungă într-un salon de înfrumuseţare e bine să ştie: fie că poate opta pentru măştile naturiste, fie că există pe piaţă tot felul de produse care pot fi folosite la domiciliu. Cel puţin doi litri de apă pe zi! Orice bărbat sau femeie care vrea să atragă privirile celor din jur şi care îşi doreşte să fie sănătos/oasă trebuie să aibă mare grijă la alimentaţie. Indiferent pentru ce program sau metodă de înfrumuseţare optează, toată lumea trebuie să ştie că hidratarea are un rol esenţial, la fel ca nutriţia. Un ten nehidratat se observă imediat, astfel încât acest lucru nu trebuie făcut doar din interior - prin consumul zilnic a cel puţin doi litri de apă -, ci şi din exterior, cu creme şi seruri. E important ca ambele recomandări să fie respectate în egală măsură. Odată respectate cele două reguli, se poate trece la îngrijirea propriu-zisă. Botowhite, uşor de realizat În ultima perioadă au apărut pe piaţă tot felul de produ-

se care pot fi folosite atât de specialişti, în centrele de înfrumuseţare, cât şi în confortul propriei case. Uşor de realizat, acesta este recomandat pentru întindere/lifting atât persoanelor trecute de prima tinereţe, cât şi celor mai tinere. Apa, glicerina, fructoza, glucoza, rozmarinul, dioxidul de titan şi hidroxidul de potasiu pe care le conţine ajută la hidratarea tenului şi la refacerea rapidă a celulelor. Botowhite, din gama Renlive, se face în patru etape, din care: demachiere, fermitate, revitalizare şi energizare şi conţine produse pentru fiecare dintre acestea. Demachiantul Epi Peel se aplică şi se masează uşor pe zona de lucru, având rol de curăţare şi de calmare. Apoi urmează serul, care se administrează printr-un masaj de circa trei minute şi care are rolul de a lumina foarte bine tenul. Ca regulă generală, la aplicarea serului - care are textura lipicioasă -, mişcările se fac de jos în sus, prin desprinderea lentă a palmelor de pe faţă. Apoi se face revitalizarea - cu o fiolă ce conţine extract de neem, acid hialuronic, arnică şi muşeţel, iar la sfârşit se pune o mască pe bază de apă termală, cu efect de hidratare. Realizarea întregului pachet durează circa jumătate de oră, iar patru-cinci şedinţe, la salon sau acasă, sunt suficiente pentru a se vedea o îmbunătăţire majoră în aspectul tenului,

care va fi mai radios şi mai luminos. Trăim într-un mediu şi o perioadă în care imaginea are un impact major, aşa că recomand tuturor să aibă grijă de aspectul fizic. Sfătuiesc persoanele care nu renunţă la mersul la salon ca, înainte de a-şi face abonament pentru o anumită procedură, să o încerce, să vadă mai întâi dacă i se potriveşte şi să perceapă în mod real efectul tratamentului. Peelingul săptămânal este esenţial Cine nu reuşeşte să îşi ia un astfel de pachet facial trebuie să respecte cel puţin câteva reguli simple. E esenţial ca toată lumea să îşi facă săptămânal un peeling, pentru a curăţa impurităţile de la suprafaţa pielii. Doar după realizarea acestuia, fiecare va observa că pielea este mult mai fină dedesubt, sub impurităţile pe care le acumulează zilnic la suprafaţă, iar principiile active din cremele folosite pot pătrunde mai bine în piele. Uleiul de măsline cu zaţ de cafea sau direct în amestec cu cafeaua măcinată poate fi o soluţie bună. În schimb, demachierea trebuie făcută în fiecare seară cu un produs potrivit tipului de ten sau problemelor cu care fiecare se confruntă. Uleiul de argan e esenţial pentru piele, indiferent că vorbim despre ten sau despre corp, iar acidul hialuronic joacă, de asemenea, un rol în hidratarea, elasticitatea şi repararea ţesutului.

această operaţiune e nevoie de: ceară, un aplicator din lemn (spatulă), pudră de talc şi ulei sau chiar spirt, pentru a curăţa ceara rămasă. Optaţi pentru produsul de unică folosinţă Mai întâi trebuie aleasă ceara potrivită pentru tipul de piele al fiecăruia. Însă e bine să ştiţi că pe piaţă există mai multe tipuri: ceară sub formă de benzi, de unică folosinţă sau refolosibilă. Ceara de unică folosinţă este mai igienică, însă un pic mai costisitoare decât cea refolosibilă. De asemenea, multe persoane se tem de ceara fierbinte, de aceea ele e bine să ştie că există şi produse care pot fi folosite reci, mai ales în cazul în care pielea se irită. Foarte important este să se citească instrucţiunile de folosire, pentru a evita anumite riscuri, cum ar fi ceara lipită de piele sau arsuri provocate de nerespectarea acestor reguli. Ştergeţi bine pielea înainte de aplicare Pentru o epilare eficientă e nevoie ca zona respectivă din

corp să fie mai întâi curăţată şi exfoliată, pentru o mai bună „lipire” a produsului. Eventual, pielea poate fi dezinfectată cu gel antiseptic sau cu alcool. Apoi se poate trece la operaţiunea propriu-zisă: ceara trebuie încălzită până la temperatura de 40°C, se aplică pe piele uniform, în sensul de creştere a firului de păr, apoi se îndepărtează tot uşor, la un timp foarte scurt de la aplicare, dar în sensul opus al creşterii firului de păr. Urmează clătirea zonei epilate cu apă rece, pentru a domoli roşeaţa. Apoi se pot folosi creme hidratante bazate pe aloe vera, pentru a preveni iritaţiile. • Cine reuşeşte să se epileze cu ceară are garanţia că circa patru săptămâni nu va mai avea probleme cu pilozitatea, întrucât părul este îndepărtat cu tot cu rădăcină, nu rupt. Atenţie! Fiţi cu băgare de seamă la temperatura produsului! Vă puteţi da seama de acest lucru după starea de lichiditate sau testaţi prin atingere. În caz contrar, vă puteţi alege cu arsuri.

Epilarea cu ceară

Când vine vorba despre epilare, cele mai multe femei preferă să facă această operaţiune singure, acasă. Majoritatea motivează alegerea din cauza banilor, dar sunt şi persoane care fac acest lucru din lipsa timpului sau pur şi simplu de frică. Indiferent de motiv, persoanele care optează pentru ceară e bine să ţină cont de câteva sfaturi simple. Are efect de lungă durată Dacă epilatul cu lama de ras e o soluţie rapidă, dar de scurtă durată, persoanele care nu au un aparat de epilat pot opta pentru o soluţie aproape la fel de ieftină ca lama: ceara. Cine face asta e bine ca să ceară, cel puţin prima oară, ajutorul unei prietene mai experimentate sau să se documenteze foarte bine. În primul rând trebuie să acorde timp suficient acestei operaţiuni: pe puţin două ore. De preferat e ca ea să fie făcută în week-end sau într-o seară, pentru a nu fi presate de timp. Efectul e de lungă durată, iar durerea e pe măsură, adică destul de mare, din păcate. Pentru

obiceiuri care vă îmbătrânesc

Poate părea greu de crezut, dar, în loc să le facă frumoase şi delicate, multe dintre obiceiurile zilnice ale femeilor mai degrabă le îmbătrânesc. Iată care sunt cele mai importante dintre acestea, pentru a şti să le evitaţi pe viitor. Rimelarea genelor inferioare evidenţiază cearcănele Aplicarea rimelului pe genele inferioare pare a fi în fruntea listei cu greşeli comise de femeile avide de înfrumuseţare. De ce e greşit? Pentru că acest lucru scoate în evidenţă imperfecţiunile de sub ochi, cum ar fi ridurile sau cearcănele. În loc de asta, specialiştii recomandă rimelarea genelor cu mascara negru, cât mai intens şi mai aproape de rădăcini, iar cine doreşte să le „întoarcă” ar fi bine să onduleze doar vârfurile. Creionul corector pentru sprâncene O dată cu înaintarea în vârstă, sprâncenele se răresc şi ele, aşa că trebuie pensate cu mare grijă. Ideal e să nu le subţiaţi prea tare şi să le daţi o formă care să vă avantajeze. Cel mai bine e să facă asta cineva care se pricepe, apoi le puteţi pensa acasă, păstrând liniile de bază. Nu le subţiaţi prea tare, iar dacă e nevoie de retuşuri apelaţi la creionul co-

rector sau la machiaj. Sprâncenele bine definite schimbă radical aspectul întregului chip. Fondul de ten în exces măreşte liniile fine Din dorinţa de a acoperi mici riduri, multe doamne folosesc fondul de ten sau pudra în exces. Dacă rujul tinde să „migreze” în ridurile verticale ale buzei şi să le scoată în evidenţă, fondul de ten şi pudra se adună în liniile fine ale tenului, făcându-le să pară mai mari. Cine nu poate renunţa totuşi la aceste produse ar fi bine dacă le-ar folosi cel puţin în cantităţi mai mici şi ar opta pentru cele mai naturale, mai apropiate de culoarea tenului. Rujul strident vă face să arătaţi mai în vârstă Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, conturul buzelor se estompează, astfel că de la o vârstă nu se mai potrivesc rujurile de culoare intensă. Rujul roşu ce depăşeşte buzele (şi aşa lipsite de expresivitate) sau care se întinde pe dinţi nu vă face decât să arătaţi mult mai în vârstă. În plus, culorile stridente evidenţiază defectele, aşa că ideal e să optaţi pentru nuanţe mai calde, pentru culoarea rozalie sau cât mai naturală, eventual folosiţi şi un contur de buze. Deci spuneţi adio

nuanţelor închise sau maroului. Şi, evident, aveţi grijă la dantură. Dinţii îngălbeniţi sunt întotdeauna o bilă neagră, aşa că fie faceţi o vizită dentistului, pentru a opta pentru un tratament de albire, fie folosiţi mai des o pastă de dinţi specială, ceea ce e mult mai la îndemână. Bretonul pune ochii în evidenţă Uitaţi de coafurile învechite. Părul lung, drept, cu cărare pe mijloc poate era la modă în adolescenţă, dar acum nu se mai potriveşte. Există foarte multe lookuri care vă pot face să arătaţi incredibil. Cine are părul lung trebuie să renunţe la coadă sau coc şi să facă schimbări, iar dacă e scurt e bine să ştie că se poartă puţin răvăşit, dar nu chiar dezordonat. Specialiştii de pe totalbeauty.com spun că o tunsoare „cu breton”, de exemplu, va pune ochii în evidenţă şi va acoperi şi ridurile de pe frunte. • Chiar dacă în adolescenţă sau tinereţe foloseaţi blush-ul fără restricţii, obrajii nu şi-au păstrat fermitatea de altădată, aşa că ar fi bine să alegeţi nuanţe care să se potrivească însă cu restul culorilor folosite în machiaj. Apoi, aplicaţi blush-ul prin mişcări faţăspate în punctul cel mai înalt al obrajilor spre pomeţi.

Spania

Gabriela Căluţiu Sonnenberg - Spania

Răvăşită, Gloria înşfacă ditamai jambonul, ocheşte şi-i plasează soţului o lovitură cu sete, direct în moalele capului, trimiţându-l pe lumea cealaltă. Gospodina fierbe apoi arma crimei într-o ciorbă savuroasă, pe care o serveşte vrednicilor poliţişti, descinşi la faţa locului pentru a cerceta situaţia. Cazul se clasează, din lipsă de dovezi, pentru că arma crimei nu e de găsit. Aşa a înscenat celebrul regizor spaniol Pedro Almodóvar în anul 1984 jambonul din filmul ¿Que he hecho YO para merecer ésto? (Ce-am făcut EU ca să merit asta?). Rolul central pe carel joacă aici şoldul adorat de spanioli nu este deloc întâmplător. Într-un fel sau altul, el este protagonistul bucătăriei iberice încă din cele mai imemorabile timpuri, chiar dacă menirea ghioagelor monumentale, care atârnă deasupra fiecărei tejghele de bar ce se respectă, este, fireşte, una eminamente paşnică. Cât vezi cu ochii, deal după deal, rămăşiţele arhaicelor păduri de foiase mediteraneene, cu stejari răzleţi sau în pâlcuri, adevărat paradis pentru porcinele din rasa cerdo iberico! Porcii cei mai fericiţi din lume cresc în Spania (castilllano los cerdos), zburdă alături de oi merinos, vaci, iepuri şi mistreţi, într-un ecosistem neschimbat de mii de ani, liberi să se plimbe, autoservindu-se cu ghindă după placul inimii. De aceea, gustul şuncii de serrano aduce cumva cu gustul nucilor. Grăsunii de culoare cafenie grohăie şi guiţă alene

prin poienile înfloritoare, se odihnesc după efortul fizic, întinşi ca nişte pâini rotunde la umbra copacilor norduroşi, îşi scarmănă pielea, frecându-se de scoarţa pomilor de primprejur sau se scaldă în zilelele de vară toridă prin apa pâraielor şi iazurilor naturale. Lipsiţi de orice grijă, pentru că nici măcar instinctul reproducţiei nu le dă de furcă - toate exemplarele de porc iberic, indiferent de sex, fiind supuse operaţiei de sterilizare la scurt timp după naştere - nu fac decât să se lăfăie. Castrarea garantează gustul plăcut al cărnii, dar termenul de şuncă de femelă (jamón de hembra) folosit în comerţ induce în eroare. De fapt, se consideră femelă orice ... eunuc. Renumitele jamboane au denumirea de origine jamón iberico de bellota întregistrată şi patentată, ca marcă de sine stătătoare, protejată prin lege (în castillană, bellota este sinonimul ghindei). Carnea cu structură de marmură roz, traversată de o reţea fină de vinişoare albe atinge punctul optim al savorii când e servită în feliuţe extrem de subţiri, străvezii ca foaia de hârtie. Cine o însoţeşte cu mai mult decât o feliuţă de pâine albă şi o guriţă de vin roşu n-a înţeles nimic - sunt de părere specialiştii. Fiecare gospodărie spaniolă tradiţională are o cămară în care se păstrează un jamon serrano gata de consum, montat pe suportul său, jamonera, acoperit cu un ştergar curat. În afară de suport, instrumentarul clasic indispensabil porţionării artistice a şuncii iberice mai include un cuţit cu lamă lungă şi flexibilă, pentru feliere, unul scurt şi cu vârf ascuţit pentru separarea cărnii de pe os şi o pilă de ascuţit. Se spune despre porcii albi, din care se produce Jamón Serrano, că ar avea forma unei chitări. Rasa Iberico, în schimb, ar fi mai suplă şi mai graţioasă, ca o vioară. Mişcările largi cu care se execută felierea amintesc de mânuirea arcuşului pe corzile unui instrument muzical, drept pentru

care s-a încetăţenit în popor expresia tocar el violín (a cânta la vioară). Departe de a fi un simplu capriciu alimentar, şunca iberică a devenit o adevărată religie, un fenomen cultural cu implicaţii dintre cele mai diverse. Obsesia naţională ia forme neaşteptate: există cursuri şi concursuri speciale pentru degustători, ateliere practice în care se învaţă cum se mânuieşte corect cuţitul, cărţi dedicate proceselor de elaborare, temperaturii şi duratei optime de uscare a jamboanelor. Chiar dacă pare o exagerare isterică, cu cât se aprofundează mai mult ştiinţa jamonului, cu atât mai mult fenomenul acaparează şi fascinează, depăşind limitele unui simplu răsfăţ culinar şi devenind un capitol important în cultura tradiţională a Spaniei. Regiunile cele mai vestite pentru Ibérico de calitate sunt Salamanca, Andaluzia şi Extremadura iar localităţile cele mai apreciate sunt Teruel (Aragón) şi Trevélez (Granada). Simbioza speciilor şi raselor din ecosistem este aproape perfectă: ghinda este utilă pentru alimentarea animalelor, în timp ce scoarţa copacilor se foloseşte pentru producerea de dopuri pentru vestitele vinuri spaniole. Paradoxal, materia primă pentru dopurile tip plută folosite de industria viticolă spaniolă provine din Spania, dar prelucrarea ei se face în Portugalia, din motive economice greu de explicat. Cu alte cuvinte, drumul dopurilor este cu dus-întors. Noroc că varietatea de stejari spaniolă are capacitatea de a-şi regenera scoarţa periodic, la intervale de câţiva ani! Porcul din rasa iberică este de statură mai scundă şi de culoare mai închisă, are un rât ceva mai alungit şi picioare solide. Doar şase-şapte din purceii unei generaţii, adică jumătatate din total rămâne alături de mama lor până la înţărcare. Mai târziu pentru cinci săptămâni sunt transferaţi întrun staul aerisit, fiind aceasta singura perioadă din viaţa lor în care sunt privaţi de libertate,

MARTIE 2014

Jamon serrano

până când le creşte părul care-i protejează de frig şi de razele solare. Joselito este numele celui mai renumit jamón din lume şi provine din provincia Salamanca, dar nici şunca din sătucul Trevélez, cu doar 820 de locuitori, nu e de ici de colo. Povestea lui este deja legendară, amintind de un concurs de la 1862, patronat de regina Isabel a II-a, la care a obţinut medalia de aur. De atunci, numele localităţii a devenit marcă de calitate supremă. Pe scara calităţii, în jos, urmează Jamón de Recebo, alimentat doar săptămânile dinainte de sacrificare cu ghindă şi, în fine, Jamón de Cebo sau Pienso, de crescătorie, cu furajare standard. Puţini sunt cei care reuşesc să distingă diferenţele dintre gustul diferitelor tipuri de şuncă iberică şi doar puţini iniţiaţi îşi mai amintesc că vestita şuncă Pata Negra (laba neagră) a devenit celebră doar graţie unei campanii publicitare. Ea provine de la porcii care au ca semn distinctiv picioarele negre, ceea ce nu înseamnă că ar avea o car-

ne diferită de cea a celorlalţi porci. La fel ca şi taurul negru, emblema Spaniei, care iniţial a fost doar subiectul unei campanii publicitare pentru coniacul autohton, Pata Negra s-a fixat în memoria colectivă, devenind simbolul şuncii celei mai scumpe. Cu un consum anual de peste patru kilograme pe cap de locuitor, Spania se plasează în fruntea clasamentelor de consumatori de şuncă din lume. Cu menţiunea că tradiţionalul Jamón Serrano nu este nici afumat, nici fiert, ci uscat în aer liber, pe parcursul a cel puţin nouă luni, ideale fiind douăsprezece. Deosebirea majoră dintre jamonul spaniol şi, de exemplu, şunca de Parma sau San Daniele este umiditatea redusă, lucru care se reflectă într-un spor de aromă şi în textura mai fermă. Nici concurenţa din Germania, cu şunca afumată din Munţii Pădurea Neagră, sau cea din Franţa, a cunoscutului „Jambon de Bayonne”, nu intră în aceeaşi competiţie, pentru că sunt şunci fără os, cu calităţi

diferiorganoleptice complet diferi te. Iar produsele similare din propria ţară, cum ar fi Jamón Ibérico Español nu are aceleaşi standarde, pentru că provine de la altă rasă de porcine. Pentru ca un jambon să merite denumirea de Serrano, trebuie să îndeplinească două condiţii: să provină de la rasa de porc alb denumită sus scrofa domesticus şi să fie uscat în aer proaspăt, de munte – sierra – cuvânt de la care derivă extensia serrano. Fireşte că masificarea producţiei a condus la mutarea producţiei din zonele montane în fabrici specializate, dar, graţie tehnicii moderne care permite climatizarea optimă cu aer condiţionat, calitatea produsului final nu suferă schimbare. Pentru a rămâne la fantezie şi lirism, nu există încheiere mai potrivită decât cuvintele celui mai renumit poet al Spaniei, Lope de Vega (1562 - 1635), care a imortalizat pe vecie în două versuri succinte esenţa deliciosului jamón: Es cosa vil, donde falta un pernil. „Ce lucru anost, fără şuncă e totul fără rost!”

Tradiţii

MARTIE 2014

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Martie este prima lună a calendarului roman şi luna a treia conform calendarelor Iulian şi Gregorian. Această lună a fost dedicată lui Mars, zeul războiului, iar denumirile populare păstrează rădăcina cuvântului originar (Marta - Mărţişor - Marţ). O altă denumire a lunii şi anume Germinar, Germinariu ne duce automat cu gândul la speranţă, la viaţă, la încolţirea seminţei semănate, la toate aceste lucruri pe care începutul lunii martie ni le oferă. Această lună atât de frumoasă şi totodată atât de capricioasă este plină de mistere, învăluită într-o aură de magie şi cu legende, care mai de care mai frumoase, reuşeşte să ne surprindă şi să ne uimească. Căutăm de fiecare dată preamăreţii ghiocei, care, de ce să nu recunoştem, an de an ni se par mai frumoşi, căutăm de fiecare dată primele raze blânde ale soarelui care an de an ni se par mai strălucitoare, căutăm de fiecare dată toate aceste lucruri ce ne vestesc venirea primăverii. Prima zi a lunii echinocţiului de primăvară începe cu ziua Babei Dochia, despre care se spune că ar fi fost o soacră rea, care într-un an, de 1 Martie, şi-a trimis nora la munte după fragi. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de sărmana fată şi i-a oferit El micile fructe. Aceasta s-a întors acasă iar Dochia, văzând fragii şi crezând că a venit primăvara, şi-a pus cele nouă cojoace (în alte părţi se presupu-

ne că ar fi 12 cojoace, iar cifra magică 12 face referire la cele 12 luni ale anului) şi a pornit cu oile la munte. Aici vremea era însă foarte schimbătoare, ba ploaie, ba soare, iar Baba Dochia îşi lepăda căte un cojoc fie din cauza căldurii, fie din cauza ploii care îi uda cojocul şi îi îngreuna mersul. Şi când n-a mai avut cu ce se îmbrăca aceasta a îngheţat. În munţii Ceahlău se poate vedea statuia ei în piatră împreună cu oile sale. Intervalul 1 - 9 martie este cunoscut ca zilele Babelor. Unul dintre obiceiurile populare ale acestei luni este ca fiecare să-şi aleagă o Babă, pentru a-şi anticipa, în funcţie de starea vremii, norocul sau ghinionul din acel an. În această zi, a Dochiei, şi totodată în întâia zi de primăvară ca un obicei autohton se obişnuieşte ca fiecare fată sau femeie să primească câte un mărtişor. Bineînţeles şi mărţişorul are propria sa legendă. Se spune că în urmă cu foarte mulţi ani, soarele se întruchipa într-un tânăr frumos şi obişnuia să coboare pe pământ la fiecare început de primăvară, adică în jurul lunii martie, dar într-un an acesta n-a mai apărut deoarece un zmeu care era gelos pe frumuseţea lui l-a prins şi l-a aruncat în temniţa sa, şi din acest lucru începuse să fie jale mare printre pământeni. Însă cel mai curajos, un tânăr, dintre ei se hotărî să meargă să salveze soarele şi să readucă totodată pământenilor lumina. Călătoria sa a durat trei anotimpuri. În cele din urmă tânărul a reuşit să găsească castelul zmeului şi a început lupta cu el pentru eliberarea soarelui. Flăcăul a învins zmeul şi a readus speranţa tuturor celor care îşi puseseră nădejdea în el. De atunci se obişnuieşte să se împletească doi ciucuri, unul alb şi altul roşu, iar bărbaţii oferă acest talisman, numit mărţişor, după denumirea populară a lunii martie, femeilor pe care le iubesc.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE

„Primăvara e modul în care natura ne spune: să înceapă petrecerea!” (Robin Williams) Mărţişorul era oferit în dimineaţa zilei de 1 Martie înainte de răsăritul soarelui. De obicei de şnur se agăţa o monedă metalică, fiind apoi legat la mână, iar mai târziu la gât sau la piept. El era purtat până la înflorirea copacilor, iar apoi era legat de trunchiul acestora. Se considera că evoluţia omului în anul acela era precum cea a copacului. Se credea că purtătorii erau protejaţi de soare, de boli şi de blesteme. El face parte din categoria amuletelor aducătoare de noroc şi fericire. Firul alb semnifică iarna, iar firul roşu apariţia soarelui şi implicit metamorfozarea naturii. Fără îndoială din acest peisaj mirific nu pot lipsi ghioceii, cea mai îndrăgită floare a primăverii, care alături de mărţişor simbolizeză renaşterea naturii şi începutul unui nou ciclu anual. Chiar dacă nu este o sărbătoare tradiţională, trebuie să amintim că pe 8 Martie se sărbătoreşte Ziua Femeii. Totul a început prin dorinţa femeilor de a fi egale în drepturi cu bărbaţii, de a avea dreptul la vot şi condiţii mai bune de muncă. Astfel, apare pentru prima dată în 1910 ideea unei zile dedicate exclusiv femeii. Abia în anul 1977 ziua de 8 Martie este recunoscută oficial ca Ziua Internaţională a Femeii, fiind adoptată imediat de majoritatea ţărilor din întreaga lume. Unii spun că aceasta este o sărbătoare inventată de comunişti, dar indiferent de originile ei un lucru este cert: 8 Martie nu a căzut odată cu regimul comunist. „Femeie! Ce cuvânt măreţ! în ea se află puritatea

fecioarei, abnegţia prieteniei, vitejia mamei!” (Nicolai Alekseevici Nekrasov) Următoarea sărbătoare a lunii martie în ordine calendaristică este sărbătoarea celor 40 de Mucenici, numită popular Măcinicii. În această zi sunt celebraţi cei 40 de Sfinţi din Sevastia. Aceştia au refuzat să se mai închine idolilor şi au fost bătuţi cu pietre. Credinţa în Dumnezeu i-a întărit şi astfel păgânii nu au reuşit să-i ucidă. Atunci guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Dar, în noaptea aceea gheaţa s-a topit şi apa lacului s-a încălzit, iar din cer au coborât 40 de cununi asupra mucenicilor. Dimineaţa au fost scoşi vii din lac după care li s-au strivit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să moară în chinuri cumplite. Potrivit tradiţiei, în această zi femeile fac măcinici pe care îi numesc Sfinţişori. Aceştia sunt în formă de opturi şi după preparare sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi şi împărţiţi săracilor. Tradiţia populară susţine că este bine să bei în această zi 40 de pahare de vin reprezentând sângele mucenicilor vărsat pentru credinţa în Hristos. Tot în această lună, în ziua a 17-a, se sărbătoreşte Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu, numită popular Ziua Şarpelui. Legenda spune că Dumnezeu tocmai curăţase pământul de gângănii şi le pusese într-un cufăr. Alexie care a trecut pe acolo a primit sarcina de a arunca cufărul în mare. Dar, curiozitatea l-a impins pe acesta să deschidă cufărul şi toate gângăniile au ţâşnit şi s-au risipit pe pământ. Ca să-l pedepsească, Dumnezeu

l-a transformat în cocostârc pentru a le putea aduna mai bine. De Alexie oamenii încep să cureţe pomii. Fiind considerată şi Ziua Şarpelui i se acordă o atenţie sporită acestui animal. Şarpelui nu i se pronunţă numele de ziua lui pentru a-i putea fi câştigată bunăvoinţa pe timpul verii. În cazul în care rostea cineva din greşeală cuvântul şarpe acesta trebuia să spună neapărat un descântec. Pe 25 martie e sărbătoare mare: creştinii proslăvesc Buna Vestire. Această sărbătoare este foarte importantă, moment în care îngerul Gavril îi vesteşte Fecioarei Maria că-L va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea era dedicată fertilităţii şi consta în stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică. De Blagoveştenie se

poate ara pământul, dar nu şi semăna, pentru că se crede că păsările vor mânca boabele. Datorită faptului că sărbătoarea e situată în apropierea echinocţiului de primăvară, când cucul începe a cânta şi rândunelele sosesc mai este numită în popor şi Ziua Cucului. Acesta este şirul sărbătorilor importante din luna martie, o lună în care devenim mai generoşi, mai apropiaţi atât de cei dragi cât şi de natură. Luna mărtişorului oferă noi începuturi ce se ascund într-un abis de forţe mistice. Oricum, odată ce ai reuşit să pătrunzi în această mitologie, toate creaturiile fabuloase te atrag şi te poartă alături de ele întro lume cunoscută de puţini muritori...

Reţetele Anei

MARTIE 2014

Ciorbă de lobodă cu smântănâ Primăvara, merge foarte bine, atât rece cât şi caldă, cu o ceapă verde, proaspătă, alături. Ingrediente: • 3 legături mari de loodă • 1 ceapă mare sau o legătură de ceapă verde • 500 g cartofi • verdeaţă tocată, leuştean • 1 morcov, 1 rădăcină de pătrunjel • sare, piper • 300 ml de borş din tărâţe • 50 ml ulei • smântână proaspătă Mod de preparare: Cartofii se taie sferturi. Lo-

Pui la ceaun cu ciuperci Aşadar, pentru două porţii am pregătit 4 pulpe inferioare de pui, sărate şi piperate, pe care le-am pus la prăjit în ulei la ceaun, pe foc potrivit, adăugând şi alte condimente: coriandru, chimen, cimbru, boia dulce. După ce au prins a se rumeni, am adăugat ceapă tăiată peştişori şi nişte şuncă afumată şi am pus capacul pe ceaun. După vreo 10 minute, am adăugat câteva ciuperci champignon întregi şi am turnat 100 ml de ţuică şi am dat focul la mic şi am lăsat să fiarbă înăbuşit trei sferturi de oră. După aceea am adăugat 250 ml de vin vechi alb, 2 linguri de smântână şi am mai

lăsat să fiarbă încă 15 minute, amestecând din când în când. La urmă am presărat piper şi usturoi proaspăt şi am închis focul. Deşi iniţial nu speram să iasă

cine ştie ce, acest fel de mâncare a ieşit foarte, foarte gustos. Am mâncat cu piure de cartofi şi cu salată verde. Este o reţetă pe care o recomand oricui!

Papanaşi braşoveni din 1960

Ingrediente: • 500 g brânză dulce de vaci • 2 ouă, 1 pliculeţ praf de copt • 4-5 linguri făină • 2 linguri de zahăr tos • 1 jumătate linguriţă sare • 2 linguri zahăr pudră • 1 cană ulei • dulceaţă de fructe de pădure • smântână

Cum se prepară: Într-un vas pui brânza de vaci, ouăle, praful de copt, sarea, zahărul tos şi 3 linguri de făină proaspăt cernută. Frământaţi aluatul 4-5 minute. Presari făină pe o planşetă, tai aluatul bile mici şi formezi suluri groase cât un deget. Lipeşti capetele şi prăjeşti covri-

geii în ulei încins. Din acelaşi aluat, formezi 8 gogoşele pe care le prăjeşti ca pe covrigei. Scoţi papanaşii pe hârtie absorbantă, după care-i aşezi pe un platou. Îi presari cu zahărul pudră şi umpli golul covrigeilor cu gogoşele. Serveşti papanaşii calzi, cu smântână şi dulceaţă.

boda se curăţă de tulpinile mai groase şi se taie ca salata verde. Ceapa se taie mărunt, morcovul şi pătrunjelul se taie fideluţă sau se dau prin răzătoarea mare. Leuşteanul - cam 4-5 frunze -, se rupe cu mâna în bucăţi. Ceapa amestecată cu o linguriţă rasă de sare se căleşte în ulei pe foc moale, înăbuşit, ideal chiar în oala în care preparaţi ciorba. După 2 minute se adaugă morcovul şi pătrunjelul, apoi, după alte 2-3 minute se adaugă loboda. Se mai lasă să se căleas-

că maxim 3 minute, apoi se toarnă cam 2 litri de apă rece. Se adaugă şi cartofii. Se lasă la fiert pe foc potrivit 20 de minute. Cartofii ar trebui să fie fierţi acum. Se pune borşul (fiert sau crud) şi se mai fierbe încă 2-3 minute, apoi se potriveşte de sare şi piper, se adaugă verdeaţă tocată şi leuşteanul şi se poate închide focul. Se serveşte cu sau fără smântână, caz în care este o ciorbă de post. Oricum, este foarte gustoasă. Poftă bună!

Lapte de pasăre cu vanilie şi rom Ingrediente: • 1 litru lapte • 6 ouă • 200 grame zahăr • vanilie • 1 linguriţă făină • 1 lingură rom Mod de preparare: Se pune la foc într-o cratiţă potrivit de mare, laptele cu vanilia. Se bat într-un castron albuşurile la care se adaugă, după ce s-au făcut spumă, 100 grame de zahăr pisat, bătându-se din nou până se ţine albuşul tare. Când laptele începe să fiarbă, se trage cratiţă pe foc mai mic, astfel încât laptele abia să mai

dea în clocote. Cu o lingură mare de masă, se ia din albusul spumă, se netezeşte suprafaţă lăsând-o să fie puţin bombată, apoi se împinge albuşul din lingură în cratiţa cu lapte, cu ajutorul unei linguriţe. Se formează astfel 4-5 ouă din albuş, nu mai multe, că să aibă loc în cratiţă. Se ţin mai puţin de două minute pe o parte, se întorc pe cealaltă parte şi se ţin încă pe atâta. Se scot cu lingura cu găuri şi se aşază pe o sită, ca să se scurgă. Se continuă apoi în acelaşi fel până se fierbe tot albuşul.

Pentru ca albuşul să rămână frumos crescut, trebuie să se ţină seama de două lucruri: laptele să nu fiarbă în clocote mari când se pune albuşul şi acesta să nu stea prea mult la foc. Se freacă gălbenuşurile cu 100 grame zahăr şi o linguriţă de făină. Se toarnă cu încetul laptele strecurat, se dă cu totul pe foc moale, amestecând până când începe să se lege. Când crema s-a răcorit, se adaugă o lingură de rom, se toarnă în farfuria cu care va fi servită la masă, iar deasupra se aşază ouăle de albuş.

Terapia verde

MARTIE 2014

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/Anglia Foto: Dan Gherman

Urzica Medicii nutriţionişti recomandă la începutul primăverii să profităm de oferta verde a naturii, pentru a ne curăţa organismul de toxinele acumulate pe timpul iernii. Urzicile au acţiune purificatoare Urzicile conţin carotenoide (provitamine A) cu acţiune de regenerare a pielii şi mucoaselor, clorofilă, vitaminele B2, C, K, acid folic, acid pantotenic, amine (histamina, acetilcolina, serotonina), flavone şi taninuri cu efect cicatrizant, lectine cu efect antiinflamator, ulei volatil cu cetone, esteri, fenoli. Frunzele tinere, care nu conţin substanţe vezicante, au un bogat conţinut în minerale: acid silicic, săruri de fier, magneziu, mangan, sodiu, potasiu, fosfor, sulfaţi. Perii urzicători

substanconţin răşini şi o substan ţă vezicantă ce se distruge prin uscare. Beţi fiertură timp de patru săptămâni Cura de patru săptămâni cu ceai de urzici este una dintre cele mai eficiente metode pentru curăţarea corpului. Este bine ca plantele să fie cât mai proaspete. Într-un vas se pune o linguriţă cu vârf de plantă, se opăreşte cu un sfert de litru de apă în clocot şi se lasă să se infuzeze timp de două minute. Prima cană se bea dimineaţa, pe stomacul gol, înghiţitură cu înghiţitură, cu o jumătate de oră înainte de masă, iar alte două căni se beau în timpul zilei. Siropul reîntinereşte Siropul se prepară din frunzele proaspete de urzică, ce se toacă foarte fin, după care se pun într-un borcan, care se umple pe trei sferturi. Se completează cu miere de albine, amestecându-se încontinuu. Se închide borcanul şi se lasă la macerat timp de 30 de zile, după care se filtrează, obţinându-se un sirop verzui, cu efecte detoxificante şi de reîntinerire deosebite. Alungă anemia Consumate sub formă de aliment, de ceai sau infuzie, aceste plante au proprietăţi antianemice, energizante,

vitaminizante, mineralizante, depurative (în curăţarea sângelui de toxine), tonice, antirahitice. În afecţiunile digestive au efecte hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice, aperitive, antihelmintice. La nivelul aparatului respirator au proprietăţi expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronşitice, antiinflamatoare. Asigură sănătatea rinichilor prin acţiuni diuretice (datorită flavonoidelor) şi drenor al excesului de uree, creatinină şi acid uric. În afecţiunile cardiovasculare au rolul de activator al circulaţiei sângelui, vasoconstrictor şi fluidizant al sângelui. Lupta cu celulita Urzicile sunt recomandate diabeticilor, fiind un bun hipoglicemiant, iar la nivelul metabolismului general au efecte anticelulitice, antireumatismale, imunostimulatoare. Folosite la nivel extern prezintă acţiuni astringente, antiseptice, cicatrizante, epitelizante, hemostatice, revulsive, lubrefiante, antiseboreice, dezodorizante, insecticide. De asemenea, tincturile sau cremele pe bază de urzici au efecte eficiente în vindecarea rănilor supurânde, va-

Spanacul regenerează sângele

Profitaţi de verdeţurile de primăvară!

ricelor, ulcerelor varicoase, gangrenelor, urticariei, psoriazisului, eczemelor cronice, arsurilor, bătăturilor, un-

ghiilor friabile şi casante şi a alergiilor dermatice. • Urzicile se culeg numai din zonele nepoluate.

Cele de pe marginea drudru mului pot conţine plumb, care este toxic pentru organism.

Una dintre plantele ce regenerează şi dă forţă organismului tot anul, dar în special primăvara este spanacul. Conţinutul său de clorofilă, în combinaţie cu fierul, regenerează sângele şi creşte nivelul hemoglobinei, iar datorită acidului folic previne anomaliile sistemului nervos şi contribuie la buna funcţionare a creierului. Dieta cu spanac încetineşte evoluţia procesului de îmbătrânire, iar vitamina C şi betacarotenul care se găsesc în frunzele sale ajută în terapia cancerului de orice natură. Sucul este plin de antioxidanţi Originar din Persia, spanacul era foarte apreciat pentru valoarea sa curativă. Arabii îl utilizau în combaterea afecţiunilor gâtului, plămânilor şi pentru detoxificarea intestinelor, iar în China era destinat doar nobililor. În Europa se găsea, la început, mai ales în grădinile mănăstirilor. 100 g de spanac conţin 510 mg de sodiu, 375 mg potasiu, 49 mg calciu, câte 37 mg fosfor şi magneziu, 29 mg sulf şi 2-6 mg fier. De asemenea, sucul de spanac este bogat în vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6,

B12, C, K, E, PP şi are mai mulţi antioxidanţi vitali. Pentru a obţine sucul, se taie două legături de spanac fraged cât mai fin, peste care se toarnă 200 ml apă rece. Se amestecă bine cu o lingură de lemn, pentru ca frunzele să lase cât mai mult suc şi ca sucul să nu se oxideze. Se lasă la macerat, la temperatura camerei, timp de cinci ore, apoi se strecoară. Pentru mărirea efectului terapeutic se recomandă consumarea lui dimineaţa, pe stomacul gol. Pentru gust se poate combina cu zeamă de lămâie, suc de morcovi sau de mere. O porţie are la fel de multe proteine ca produsele animale Pe lângă numeroasele vitamine şi minerale, e bine de ştiut că o porţie de spanac conţine o cantitate de proteine similară cu aceea existentă în peşte, pui sau ouă. Atenţie însă! Prin fierbere, spanacul îşi pierde majoritatea principiilor sale active. De aceea, în scop terapeutic, se recomandă ca acesta să se consume proaspăt şi crud, în salate sau sub formă de suc. Leac anticancer: două pahare pe zi

Consumarea a 200 ml suc de spanac împreună cu 100 ml suc de urzică, înaintea meselor principale, este recomandată în cazul celor care suferă de anemie. Pentru afecţiuni ale oaselor, precum osteoporoza, trebuie consumat 200 ml suc, care este foarte bogat în vitamina K. Un pahar cu suc de 200 ml are efecte pozitive şi în cazul aterosclerozei, asteniei fizice sau nervoase, al cardiopatiei ischemice. O cură de 30 de zile, timp în care se consumă dimineaţa 500 ml suc de spanac, are efecte benefice în cazul diabetului zaharat. Sucul de spanac poate fi folosit ca adjuvant în cazul celor care suferă de cancer, datorită efectului său antioxidant. Se beau două pahare cu suc pe zi, primul dimineaţa pe stomacul gol, iar a doua porţie înaintea mesei de prânz. • Consumul unei căni cu spanac oferă aproape jumătate din necesarul zilnic de vitamina A şi 14% din cantitatea optimă de vitamina C.

Mica publicitate Important pentru cititori! • Vă rugăm să verificaţi textul anunţului şi numărul de telefon înainte de a fi trimis spre publicare redacţiei noastre! • Publicaţia Occidentul Românesc nu îşi asumă răspunderea pentru numerele de telefon greşite sau conţinutul anunţurilor de la mica publicitate! MUNCĂ - CERERI < Doamnă, 47 de ani, caut de muncă ca internă sau cu ora, în curăţenie, îngrijit copii sau persoane în vârstă, în comunitatea Madrid. Ofer recompensă. Telefon: 642 729 723. < Cetăţean român, 45 de ani, rezident în Spania, caut de muncă în provincia Alicante, ca şofer. Posed carnet categoria B şi am experienţă de peste 22 de ani. Telefon: 635 021 757. < Şofer profesionist, caut de muncă în toate zonele Spaniei. Posed toate categoriile + CAP + ADR. Cei interesaţi pot suna la telefon: 617 158 309. < Doamnă serioasă, cu experienţă şi recomandări în îngrijirea persoanelor în vârstă (a urmat cursuri de perfecţionare spaniole), caută de muncă în orice zonă a Spaniei. Mai multe informaţii la telefon: 642 963 592. < Tânără, 23 de ani, caut de muncă ca şi externă în comunitatea Madrid. Telefon: 687 227 067. < Tânăr, caut de muncă ca şofer profesionist în Spania. Deţin categoriile B, C, E. Telefon: 687 227 067. < Tânăr, 33 de ani, posed carnet de conducere categoria B, şi caut de muncă în orice domeniu. Cei care doresc să mă ajute să mă contacteze la telefon: 642 475 449. < Doamnă, 53 de ani, caut de muncă cu ora sau internă, pentru curăţenie, cumpărături, îngrijit persoane în vârstă. Poate fi familie spaniolă sau română. De preferinţă în Barcelona. Telefon: 603 385 168. < Caut de muncă ca şofer de tir internaţional. Posed permis de conducere spaniol B, C, E şi experienţă. Telefon: 656 636 426. < Doamnă serioasă, 54 de ani, fără obligaţii, caut de muncă în menaj, curăţenie, în Barcelona sau alte zone ale Spaniei. Tele-

fon: 610 834 416. < Domn responsabil, cu 35 de ani experienţă, caut de muncă în construcţii în comunitatea Madrid. Telefon: 603 202 334. < Tânără din comunitatea Madrid, caut de muncă în menaj. Telefon: 663 413 805. < Doamnă 44 de ani, caut de muncă între orele 13:30 – 20:00. Am experienţă în îngrijirea persoanelor în vârstă, copii şi curăţenie. Mai multe informaţii la telefon: 642 918 758. < Bărbat serios, responsabil, cu experienţă, caut de muncă în construcţii sau grădinărit în comunitatea Madrid. Telefon: 663 413 805. MUNCĂ - OFERTE < Angajăm internă, pentru a avea grijă de o domnă în vârstă, într-un apartament din zona Barcelona. Program: de luni - sâmbătă, 700 euro/lună. Mai multe informaţii la telefon: 661 062 126. < Căutăm persoană tânără, muncitoare, pentru treburi casnice, de luni până vineri, între orele 11:30 - 18:00, în Barcelona. Informaţii la telefon: 605 250 260. < Angajez internă, fără obligaţii familiale, pentru a avea grijă de o casă în Sevilla şi un minor. Telefon: 654 060 005. < Angajăm bonă, cu vârsta până în 30 de ani, serioasă, cu aspect plăcut, fără obligaţii familiale, cu rezidenţă în Marbella/Málaga. Detalii la: 717 117 852. < Caut persoană serioasă, vorbitoare de limba engleză (nu sunt necesare cunoştinţe de limba spaniolă), pentru a avea grijă de 2 copii minori, în zona Las Rozas/Madrid, de luni până vineri, între orele 08:00 - 20:00. Detalii suplimentare la telefon: 654 060 005. < Firmă de construcţii din Zaragoza, caută români cu experienţă demonstrabilă în rigips (pladurista) pentru a efectua lucrări în Germania. Mai multe informaţii la telefon: 642 996 505. ÎNCHIRIERI < Închiriez cameră în Vicalvaro pentru o fată, condiţii bune, economice, internet, aproape de tren şi metro. Telefon: 642 838 417. < Închiriez o cameră pentru 1 persoană sau matrimonio, foarte

aproape de staţia de metro La Rambla/Coslada, cu internet şi tv. incluse în preţul camerei. Telefon: 617 158 309. VÂNZĂRI CASE ŞI TERENURI < Vând casă în Cugir, zonă centrală, compusă din 2 apartamente: 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, 700 mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând casă de vacanţă în Predeal, zonă liniştită, cu toate documentele şi avizele de funcţionare finalizate şi în legalitate. Casa deţine demisol, parter, mansardă şi este dotată cu toate utilităţile: apă, curent electric, gaze. Are 6 camere, din care: 2 líving-room moderne cu şemine-uri şi bucătărie. Teren 400 mp, 75 m distanţă de la drumul naţional. Preţ negociabil: 120 mii euro. Mai multe informaţii la telefon: 0040/722 278 542, 0040/764 136 327. < Vând teren intravilan Slatina, cartier Cireaşov, 5.080 mp, parcelat în 7 parcele, cu cărţi funciare fiecare, utilităţi apă, gaze, canalizare, asfalt. Preţ 39.000 euro negociabil. Accept variante cu apartament. Telefon: 642 892 433. < Vând teren pentru construcţii, casă / vilă la ieşirea din oraşul Negreşti - Vaslui, spre Siliştea pe partea dreapta (DN 15), cu suprafaţa de 3.200 mp. Deschiderea la stradă este de 20 m. Preţ negociabil 7 euro/mp. Telefon: 642 960 470. < Vând 701 mp teren intravilan cu toate utilităţile, în Dumbrăviţa/ Timiş, strada Londra. Front stradal 19 m. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309. < Vând teren intravilan situat în cartierul Tuicani oraş Moreni judeţul Dâmboviţa. Terenul are o suprafaţă de 1400mp cu deschidere la şosea de 22 ml şi este prevăzut cu toate facilităţile (apă, gaz şi electricitate la poartă). Preţul este de 7 euro/mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/372 904 009. DIVERSE < Estudiante de SEGUNDO en la UCM de MATEMÁTICAS Y ESTADÍSTICA, da clases de matemáticas hasta nivel de bachillerato por un precio de 10 €/h.TLF: 679 400 453. < Maseur osteopat autori-

zat, efectuez masaje pentru afecţiuni ale coloanei, masaje descontracturante, anticelulită, circulatorii, în comunitatea Madrid. Preţ informativ, 20 euro/sesiune. Mai multe informaţii la telefon: 608 603 643, 918 585 371. MATRIMONIALE < Doamnă, 47 de ani, nefumătoare, 161/63, caut un domn prezentabil, serios, educat, înalt, 185/85, fără vicii, pentru o relaţie serioasă. Dacă nu corespundeţi cerinţelor, rog nu sunaţi inutil. Telefon: 642 637 949. < Bărbat, 58 de ani, 177/83, cu situaţie stabilă, doresc să cunosc o doamnă de aceeaşi vârstă şi condiţii, din comunitatea Madrid. Nu sunaţi! Doar SMS la telefon: 604 182 551. < Doamnă, 51 de ani, 175/75, doresc să cunosc un domn de etnie rromă din Benidorm, de vârstă apropiată, serios, credincios, educat, înţelept, cu simţul unorului, pentru prietenie/căsătorie. Dacă exişti, sună-mă! Telefon: 632 147 821. < Colonel în rezervă, 64 ani, doctor în economie, caut doamnă cu vârsta între 54-79 ani cu cetăţenie/rezidenţă occidentală, sau alte variante din România pentru o relaţie serioasă. Rog contact la: 0040/248 580 287, 0040/734 328 997, 0040/744 898 276, sau e-mail: mgc2013mgc@ yahoo.com. < Tânăr, 33 ani, fără vicii şi obligaţii, caut fată de vârstă apropiată pentru o relaţie stabilă. Mai multe la telefon 603 107 360 sau messenger: birdalone23@ yahoo.es < Doamnă, 54 de ani, 1,60 m, 60 kg, cu serviciu, doresc să cunosc un domn de vârstă apropiată, fără vicii, cu serviciu, din comunitatea Madrid. Rog seriozitate. Telefon: 662 928 856.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@ occidentul-romanesc.com Telefon: 637 998 036 - Vodafone 617 080 531 - Orange 642 298 948 - DIGI (de luni până vineri: 11:00–19:00)

MARTIE 2014

8 Martie - Ziua Femeii

De aproape un secol, pe 8 martie sărbătorim în fiecare an Ziua Femeii, şi totuşi tradiţia sa îndelungată în calendarul sărbătorilor româneşti este necunoscută. Sărbătoarea datează din timpul legendelor despre zeii Olimpului, când grecii au închinat zeiţei Cybele, zeiţa pământului şi mama tuturor zeilor, festivalul Hilaria desfăşurat de pe 15 până pe 18 martie. Legenda zeiţei Cybele a fost preluată şi în mitologia romană, iar cultul ei prin urmare sărbătorit în calendarul roman. Istoria Zilei Femeii începe însă undeva în jurul anilor 1600, când în Anglia se sărbătorea „Duminica maternităţii”. Cu această ocazie, oamenii aveau o zi liberă, când mergeai în vizită şi duceai mamelor prăjituri. Obiceiul primise numele „mersul la colindatul mamei” şi în acea zi fiecare mamă din Regat primea o prăjitură tradiţională, apoi mamele le dădeau copiilor binecuvântarea. Ziua femeii, manifest pentru egalitate Mai târziu, sărbătoarea este reluată în Statele Unite, reinventată însă mai puţin de dorinţa omagierii mamei, ci ca manifest împotriva inegalităţilor sociale şi a discriminării dintre sexe. Tot ei sunt primii care au „transformat” sărbătoarea

femeii într-una dedicată mamei, iar preşedintele George Washington (1732 - 1799) a contribuit în mod simbolic la această tradiţie, după ce a adresat mamei sale o declaraţie înduioşătoare în public. Probabil că sentimentele sale pentru propria mamă i-au inspirat profund pe americani, care au dedicat această zi în mod deosebit mamei. În Europa, sărbătoarea este preluată mult mai târziu Abia 50 de ani mai târziu, la Copenhaga apare pentru prima dată ideea unei sărbători oficiale dedicate femeii, astfel că în 1910, la Copenhaga, 8 martie este declarată „Ziua Femeii”, fiind adoptată apoi şi în Austria şi Elveţia. Şapte ani mai târziu se naşte şi ziua de 8 martie cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg. Ziua femeii a fost recunoscută ca sărbătoare internaţională în 1977, printr-o rezoluţie a Naţiunilor Unite, devenind apoi o tradiţie în majoritatea ţărilor din Europa şi în SUA. În ţara noastră, 8 martie se sărbătoreşte din perioada regimului comunist, mai exact după ce Lenin a închinat ziua pentru omagierea femeii militare, mai puţin militante ca în America, în URSS. Un material realizat de Andra Mateescu Gutierréz Benidorm/Spania