INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
TESUT ,
Ghid de meșteșuguri pentru copii Promovarea și învătarea tehnicilor traditionale de tesut, olărit și pictură pe lemn.
TESUT ,
Ghid elaborat în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Colectivul de elaborare a ghidului: Virginia Damian, instructor țesut Viorica-Paulina Rusu, coordonator proiect Livia-Maria Filip, responsabil beneficiari. Grafică: Laura Incze Tipărit la INLA Solutions SRL-D, com. Apahida, jud. Cluj Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Sediu social: Str. Viilor nr. 15, Dezmir, Jud. Cluj Atelierul de Meșteșuguri ASDR Str. Crișeni nr. 149 (în incinta școlii Dezmir – intrarea din spate) Tel.: 0744470723, 0757574774 asdr_dezmir@yahoo.com www.asdr.ro https://www.facebook.com/asdrDezmir/ https://www.facebook.com/Olarit-testut-si-pictura-pe-lemn-pentruelevi-1835797396675233/ https://www.facebook.com/groups/395566664142757/ Fotografiile din ghid surprind situaţii reale din timpul activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” sau din alte activități ale ASDR Dezmir.
TESUT ,
CUPRINS Introducere ........................................................................ 1 Despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR ............... 4 I. Despre meșteșugul țesutului .................................................. 5 II. Părțile componente ale războiului de țesut...............................9 III. Etapele obținerii unei țesături ..............................................11 A Pregătirea firelor de urzeală ................................................. 12 B Pregătirea războiului de țesut ............................................. 12 C Pregătirea firelor de bătătură ................................................ 12 D Operațiunea de țesere......................................................... 12 Concluzii.....................................................................27 Bibliografie.............................................................29 Echipa de proiect, ASDR Dezmir ...............................................30 Despre finanțator și parteneri ...................................................31
TESUT ,
Introducere Acest ghid, alături de alte două (ghid de olărit și ghid de pictură pe lemn), a fost realizat în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, implementat de Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR în anul 2017 și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, aria de finanțare Patrimoniu Cultural Imaterial, sesiunea I/2017. Asociați în proiect: Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Inspectoratul Școlar Județean Cluj. Prin proiect sunt promovate în rândul copiilor trei meșteșuguri tradiționale - țesut, olărit și pictură tradițională pe lemn, prin facilitarea transferului cunoștințelor legate de aceste meșteșuguri de la meșteri în vârstă, români și maghiari, la tânăra generație.
1
TESUT ,
Pentru implementarea proiectul, ASDR a colaborat cu 11 școli din sate din județul Cluj: 1.Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida 2.Școala Primară Dezmir, Com. Apahida 3.Școala Gimnazială Sânnicoara, Com. Apahida 4.Școala Gimnazială Borșa, Com. Borșa 5.Școala Gimnazială Ciurila, Com. Ciurila 6.Școala Gimnazială "Ștefan Micle" Feleacu, Com. Feleacu 7.Școala Gimnazială Gheorghieni, Com. Feleacu 8.Scoala Gimnazială "George Barițiu" Jucu de Sus, Com. Jucu 9.Școala Gimnazială "Tamas Gyula" Mera, Com. Baciu 10. Școala Gimnazială "Ioan Bujor" Petreștii de Jos, Com. Petreștii de Jos 11.Școala Gimnazială Ploscoș, Com. Ploscoș Înainte de a începe activitățile în aceste școli, ASDR a notificat Inspectoratul Școlar Județean Cluj. În aceste școli s-au desfășurat campanii de promovare legate de tradiții și meșteșuguri tradiționale urmate de ateliere practice de lucru la război, de modelat lut și de pictură pe lemn. În fiecare din cele 11 școli elevii au fost invitați să participe la concursul de eseuri ” Obicei tradițional din satul meu ” și să se înscrie la ateliere de lucru la atelierul ASDR. Deasemenea cadrele didactice au fost invitate să participe la ”șezătoarea” organizată la Atelierul ASDR Dezmir. Campaniile de promovare s-au desfășurat în perioada 3-31 mai 2017 și au participat 640 de elevi și alături de ei și cadre didactice. ”Șezătoarea” pentru cadrele didactice s-a desfășurat pe parcusul a două zile (19-20 iunie 2017), la atelierul ASDR și au participat 35 de profesori. Atelierele de lucru pentru elevi s-au oganizat la atelierul ASDR în perioada 21 – 30 iunie 2017 și au participat 32 elevi, însoțiți de cadre didactice de la școlile lor. 2
TESUT ,
Un număr de 15 elevi, care au participat cu lucrări la concursul ”Obicei tradițional din satul meu” au beneficiat de 5 zile de tabără la atelierul ASDR Dezmir, în perioada 10-14 iulie 2017. Elevii participanți la atelierele de lucru și la tabără au învățat, îndrumați de meșteri pricepuți, să modeleze lutul, să lucreze la roata olarului, să picteze farfurii de ceramică, să lucreze la război în toate fazele procesului de țesere, să pregătească lemnul și să-l picteze prin tehnici și folosind modele tradiționale. Pe parcursul activităților, elevii au pus întrebări, au sesizat ce e greu de făcut, ce este mai ușor, la care din cele trei ateliere le place foarte mult să lucreze, la care li se pare mai greu. Au aflat de la meșteri și povești legate de cele trei meșteșuguri și de satele din care sunt meșterii. În conceperea celor trei ghiduri (olărit, țesut, pictură pe lemn) sa pornit de la cunoștințele meșterilor, s-au consultat cărți și materiale disponibile on-line și s-au analizat materialele filmate și pozele făcute pe parcursul atelierelor de lucru și a taberei. Ghidul de față tratează meșteșugul legat de lucrul la războiul de țesut. În acest ghid sunt expuse pas cu pas fazele meșteșugului, fiecare explicație fiind însoțită de poze din activitățile copiilor participanți la proiect. Alături de explicații, sunt relatate povești și informații legate de meșteșugul țesutului. Mulțumim Inspectoratului Școlar Județean Cluj, conducerilor școlilor care s-au implicat în proiect, copiilor și cadrelor didactice care au participat la activitățile proiectului, specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei care ne-au sprijinit în evaluarea lucrărilor de concurs și în conceperea ghidurilor, Primăriei Comunei Apahida pentru asigurarea transportului elevilor la atelierele de lucru. Echipa de proiect, ASDR Dezmir. 3
TESUT ,
Despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Dezmir Sprijinim dezvoltarea rurală! prin proiecte menite să reînvie și să transmită copiilor tradițiile, obiceiurile și îndeletnicirile vechi ale satului. Încă de la înființare, din 2005, ASDR desfășoară activități menite să ducă la atingerea obiectivului principal al asociației: Reînvierea tradițiile satelor. Transmitrea tradițiilor, a obiceiurilor și a îndeletnicirilor vechi ale satului spre copii s-a făcut în forme diverse: Reînvierea unei vechi tradiții a satului Dezmir: reprezentația cu piesa religioasă „Viflaim”. Organizarea unor șezători în atelierul ASDR, la care au participat și copii. Organizarea unor concursuri legate de tradiții. ASDR a inițiat și a sprijinit înființarea unui ansamblu de dansuri populare la Dezmir. Școlari din Cluj-Napoca și din sate au desfășurat activități meșteșugărești (țesut, olărit, pictură, cusături manuale, lucru cu mărgele) în săptămâna ”Școala Altfel”. Ore opționale de lucru în atelierul de meșteșuguri pentru elevii de la școala Dezmir. Proiectul ”Tabere de creație meșteșugărească și de relaxare prin joc” (iunie-septembrie 2016) – proiect co-finanțat de Consiliul Județean Cluj și de Consiliul Local Apahida. Prin implementarea proiectlui ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” asociația ASDR a reușit să unească într-un proiect unitar mai multe tipuri de activități desfășurate de-a lungul timpului: ateliere de lucru, concursuri, tabere, șezători și să realizeze ghiduri pentru trei meșteșuguri: țesut, olărit și pictură tradițională pe lemn. 4
I. Despre meșteșugul țesutului
Aflați că... Războiul de țesut reprezintă una dintre cele mai vechi invenții ale omului. Primele războaie de țesut manuale au apărut în mileniul al VI-lea î.Hr. (https://ro.wikipedia .org) Covorul Pazyryk este considerat ca fiind cel mai vechi covor din lume (sec. V î.Hr). (www.wikipedia.org) Acest covor măsoară 2,83 metri lățime și 2 metri lungime.
Covorul Pazyryk
”Fibrele vegetale au servit la confecționarea primelor veșmine, iar păianjenii au dat îndepărtaților noștri strămoși primele lecții de țesut.” (R. Avermaete, scriitor belgian) ”Singurul război din care umanitatea a avut de câștigat rămâne războiul de țesut.”(aforism de Gabriel Petru Băețan)
În România, meșteșugul țesutului este foarte vechi și a fost practicat, îndeosebi de femei, încă din cele mai vechi timpuri, cu ajutorul războiului de țesut care era nelipsit din casele românilor. Ștergare, cuverturi, fețe de masă, pânză pentru cămăși, fețe de pernă, peretare (păretare), covoare, preșuri etc. toate au fost țesute acasă, pe războaiele de țesut manual. Iarna, când femeile de la sat nu mai aveau de lucru pe afară, „intrau în război” și se apucau de țesut și primăvara ieșeau la biserică îmbrăcate în haine noi, toate țesute în casă, cu modele frumoase.
Atelierul ASDR este amenajat ca o cameră din satul vechi Dezmir
5
Firele folosite la țesut erau obținute tot din gospodăriile oamenilor: de la animale (oi) sau din plante (cânepă, in). Lâna pe care o tundeau de la oi se spăla, se „scărmăna” adică se curăța de corpurile străine și se desfăceau ghemotoacele, apoi lâna se punea în furcă și femeile începeau să toarcă.
Costume vechi din Dezmir
Făceau fire mai groase sau mai subțiri în funcție de destinația țesăturii pe care urma să o facă la război.
Femei din Dezmir torcând la ”Șezătoarea” organizată de ASDR
6
Aflați că...
Pe câmp se cultivau cânepă și in, din fibrele acestor plante se obțineau fire care erau folosite la țesutul pânzelor pentru cămăși, ii, pantaloni de bărbați, ștergare, lenjerie de pat etc.
Patul era un element foarte important în casa tradițională din Dezmir. Se puneau multe cuverturi (”lepedeauă”) țesute la război, și cearceafuri cu dantelă (”cipcă”) făcută manual și perne (”perini”) foarte frumoase. Un astfel de pat se numea ”pat cu cort” sau ”pat cu herneu”, pentru că se putea dormi în pat ca într-un cort, fără a se strica aranjamentul patului.
Pat tradițional - Dezmir
Șezătoare la Atelierul ASDR - cânepa se trece peste o perie cu dinți metalici numită hecelă
Și bumbacul era cultivat în țara noastră dar pe suprafețe mai mici și din firele de bumbac se țesea pânză de diferite grosimi. După ce fibrele erau toarse și se obțineau fire, o parte din acestea erau vopsite cu coloranți naturali extrași din flori, frunze, rădăcini etc. În prezent mai sunt puține gospodării și ateliere de meșteșuguri în care femeile și fetele continuă să lucreze la războaiele de țesut realizând țesături cu care își împodobesc casele sau își confecționează obiecte de îmbrăcăminte. 7
În alelierul ASDR există machete din lemn pentru instrumentele folosite la prelucrarea cânepii. Aceste machete sunt facute de domnul Ștefan Țucudean, artist plastic, fiu al satului Dezmir. Copiii care vin în atelier au ocazia să vadă cu ajutorul acestor machete funcționale cum se prelucra cânepa în trecut.
Copiii și cadrele didactice care îi însoțesc sunt atenți la explicațiile legate de prelucrarea cânepii
Machetă meliță
Machetă pieptene cânepă
Machetă hecelă
Machetă rășchitor
8
TESUT ,
II. Părțile componente ale războiului de țesut
1
Tălpile războiului
2
Sulul din spate
3
Fuștei
4
Ițe cu corleți
5
Spata
6
Brâglă
7
Sulul din față
8
Slobozitor
9
Bărbăruș
10
Muierusca
11
Tălpici (Pedale)
6
10 9
5
4
2
7 11 1
3 2
9 8
11 10
9
TESUT ,
1. Tălpile războiului - sunt două, în stânga și în dreapta și au rolul de a susține războiul de țesut. 2. Sulul din spatele războiului este un cilindru din lemn pe care se monteză urzeala care a fost pregătită pe urzoi. 3. Fușteii – 2 vergele de lemn, lângă sulul de urzeală, care trec prin bucla făcută pe urzoi (ROSTUL). 4. Ițele – pot fi2, 4, 5 sau mai multe. Sunt niște cadre din lemn pe care sunt prinse sfori paralele numite CORLEȚI și prin ochiurile cărora trec firele de urzeală. Ițele au rolul de a conduce firele de urzeală pentru obținerea modelului de țesătură. 5. Spata – piesă asemănătoare cu un pieptene cu dinți din metal sau lemn prin care trec firele de urzeală. Are rolul de a da lățimea țesăturii și de a îndesa țesătura. 6. Brâglă – piesă mobilă care susține spata și care ajută la îndesarea firelor de țesătură. 7. Sulul din fața războiului de țesut. Pe acesta se înfășoară țesătura și împreună cu sulul din spate țin întinse firele de urzeală. 8. Slobozitorul – piesă din lemn care are rolul de a bloca sulul din spate și care din când în când, prin deblocare, permite alimentarea cu urzeală pentru executarea țesăturii. 9, 10. Bărbătuș și muierușcă – piese din lemn care au rolul de a bloca sulul din față, cu țesătura. Pe măsură ce se realizează țesătura, aceste piese se deblocheză, pentru a permite înfășurarea țesăturii pe sulul din față. 11. Tălpici (Pedale) –sunt în același număr ca și ițele (2,4,5 sau mai multe) cu rolul de a comanda ridicarea și coborârea ițelor, respectiv, formarea modelului în țesătură.
10
III. Etapele obținerii unei țesături
Aflați că... Echipa ASDR a reușit să amenajeze la Dezmir u n a t e l i e r meșteșugăresc în care funcționează 5 războaie de țesut mari și 2 mici. Cu ajutorul țesătoarelor Virginia Damian și Maria Pop din Dezmir s-au pus în funcție, începînd cu anul 2010 războaiele de țesut din atelirul ASDR și se pune în practică activitatea de țesut manual. În atelier lucrează și doamna Livia Filip, inginer textilist, cu experiență în organizarea muncii în atelier și o bună cunoaștere a tehnicilor de cusătură manuală tradițională.
Țesătura se obține în urma încrucișării, pe războiul de țesut, a două categorii de fire: de urzeală și de bătătură. Firele de urzeală sunt puse pe lungul războiului de țesut și cele de bătătură perpendicular pe cele de urzeală. Pentru ca să se obțină țesătura pe războiul de țesut, trebuie să fie urmate câteva etape și anume: A) Pregătirea firelor de urzeală: a) Depănarea firelor b) Urzirea firelor B) Pregătirea războiului de țesut: a) Învălitul războiului b) Neveditul (năvăditul) c) Legarea gurii țesăturii d) Legarea ițelor la tălpici (pedale) C) Pregătirea firelor de bătătură D) Țeserea
Atelierul ASDR - femei din Dezmir pregătite de ”război”
11
A) Pregătirea firelor de urzeală
Aflați că...
a) Depănarea firelor Din firele care sunt sub formă de scul se fac gheme. Acest lucru se face cu ajutorul VÂRTELNIȚEI. Vârtelnița este o unealtă confecționată din lemn, în partea de sus este sub formă de cruce în care sunt înfipte niște pene din lemn crestate pe care se fixează sculul de fire.
Vârtelnița folosită la atelierul ASDR
12
Pentru vopsitul lânii, în satul vechi se foloseau vopsele vegetale, obținute din plante. De exemplu, culoarea galbenă era obținută din pigmenți extrași din mai multe surse: coajă de nuc, flori de sunătoare, flori de sânzâiene, frunze de urzică, salcie. Culoarea roșie sau vișinie se obținea din fructe de afin sau fructe de soc. Pentru a fixa culoarea cât mai bine în lâna pusă la vopsit se folosea oțetul de mere și pere pădurețe. În colecția atelierului ASDR sunt cuverturi (”lepedeauă”), prosoape (”tindeauă”), perne, foarte vechi de circa 100 de ani și chiar mai vechi, dar care arată foarte bine.
Față de masă din 1904, aflată în colecția ASDR
În cadrul atelierelor de lucru și a taberei organizate în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” copiii au depănat lână pentru a fițesută în război.
Copiii se simt ca la ”șezătoare”
La depănat lână
13
b) Urzirea firelor Această operație se face cu ajutorul unui dispozitiv numit în zona Dezmirului URZOI. Mai întâi se stabilește numărul de fire care vor da lățimea țesăturii. Apoi, firul de pe ghem se așează pe urzoi în spirală iar când se ajunge în partea de jos se fac două bucle, în forma cifrei 8 pentru a obține ROSTUL. Rostul este foarte important deoarece determină ordinea firelor de urzeală. Urzeala astfel obținută se ia de pe urzoi pentru a se trece la etapa următoare și anume ÎNVĂLITUL (montarea urzelii pe război).
Aflați că...
Prosoape (tindeauă) vechi din colecția ASDR
Urzoi la atelierul ASDR
14
Perne vechi din Dezmir din colecția ASDR
Îndrumați de instructori, copiii participanți la atelierele de lucru au urzit
Copiii au încercat să facă rostul pe urzoi
Pe urzoi s-a montat rostul
S-a finalizat urzitul
15
B) Pregătirea războiului de țesut a) Învălitul războiului, adică montarea urzelii pe războiul de țesut trebuie făcut de două persoane. Urzeala obținută la urzoi se învârtește pe sulul din spate al războiului, se motează fușteii în rost pentru a nu se încurca firele. b) Urmeaza apoi neveditul (năvăditul). Este operația prin care firele de urzeală se trec, în ordine, prin corleții ițelor și prin spată. Prin nevedirea firelor în ițe se obține modelul de țesătură. La nevedit este nevoie să lucreze două persoane: una care dă firele în ordinea în care vin din fuștei (din rost) și una care le trece prin corleții ițelor și prin spată cu ajutorul unui cârlig.
Războiul este pregătit pentru nevedit
16
Aflați că... Doamnele din Dezmir își amintesc că în copilăria lor, în sat erau câteva femei foarte pricepute la neveditul războiului: Amalia, mama doamnei Catrina, Margareta,o mătușă a doamnei Sucuturdean și acestea erau plătite ca să nevedească.
Doamna Virginia Damian își amintește de alte femei din sat care erau foarte pricepute la nevedit: Otilia Oltean, Rozalia Naș, Domnița Naș, Maria Morar.
Aflați că... Doamnele Livia Mărginean, Naș Ecaterina (Cătrina) și Sucuturdean Maria din Dezmir își amintesc că în copilăria lor (acum peste 70 de ani) au participat la toate operațiunile care transformau cânepa în fire pregătite pentru țesut.
Doamnele de la atelierul ASDR încep neveditul
Copiii se inițiază în operațiunea de nevedit La povești cu dezmirence
Sunt foarte multe operațiuni: se prelucra pământul pentru a fi semănat cu semințe de cânepă, se întreținea cultura, se recoltau plantele de cânepă, se uscau, se duceau la topit (plantele se puneau 10-15 zile in apă – o baltă sau la marginea unei ape curgătoare).
Împreună cu instructoarea de la țesut se face cu atenție neveditul
17
După ce ies din ițe, firele se trec apoi prin dinții spetei. Și la această operație este nevoie de două persoane, una care dă firele care ies din ițe și alta care le trage prin spată cu ajutorul unui ac-cârlig.
După nevedit, copiii dau prin spată
18
Aflați că... După ce se termina faza de topire cânepa se punea la uscat la soare, apoi se melița (zdrobitul plantelor pe un intrument numit meliță, care separă partea lemnoasă a plantelor de fir), se pieptăna (cu ajutorul unui pieptene special se obținea firul lung numit fuior și firul scurt numit câlți), se peria cu hecela (în u r m a a c e s t e operațiuni se obținea caierul – un mănunchi de fire care era pus pe furca de tors), se torcea (transformarea în fir), se făceau jirebii (firele de pe fus se puneau sub formă de scul cu ajutorul unui instrument din lemn numit rășchitor), se înălbea firului (se trata cu leșie – cenușă opărită cu apă clocotită), se spălau firele, se băteau cu maiul (intrument făcut din lemn de esență tare) și se uscau.
Aflați că... Urma apoi pregătirea firelor pentru procesul de țesere la război. Toate aceste operațiuni se făceau aproape în fiecare gospodărie din satul vechi. Femeile din Dezmir povestesc că topirea se făcea la malul râului Someș, în satul vecin, și după ce se scotea cânepa de la topit se încărcau carele și se îndreptau s p r e c a s e l e dezmirenilor. Ziceau că se simțeau tare mândre când însoțeau aceste care. Uscarea se făcea în curte, se rezema cânepa de ”tărnaț” (veranda, terasa casei).
c) Legarea gurii țesăturii constă în înnodarea firelor de urzeală în fața spetei, în 4-6 mănunchiuri. Firele astfel înnodate se fixează pe sulul din față prin legare cu o sfoară rezistentă.
Legarea gurii
d) Legarea ițelor de tălpici (pedale) se face cu o sfoară, astfel: ița 1 se leagă la pedala 1, ița 2 se leagă la pedala 2 ș.a.m.d. Cu această etapă s-a încheiat procesul de pregătire a războiului pentru țesut.
Legarea ițelor de pedale
19
C) Pregătirea firelor de bătătură Firele de bătătură sunt firele care se introduc în rost pentru țesere. Firele de bătătură se pun pe niște tuburi numite țevi (făcute din lemn de soc) cu ajutorul unui dispozitiv numit SUCALĂ. Țevile se introduc în surcel și apoi în suveică.
Aflați că... Povestesc aceste femei că în satul vechi era greu, totul se făcea în gospodărie și aveau doar strictul necesar vieții, trăiau foarte simplu dar era frumos și sătenii se ajutau unii pe alții. Cumpărau de la oraș doar câteva produse, petrol pentru lampă și ”coște” (cuburi) de zahăr.
Sucala de la Atelierul ASDR
Doamna Virginia Damian din Dezmir își amintește că mama ei țesea la război pănură, care era dusă la piuă (împâslire) și apoi, din această stofă groasă, croitorul satului făcea haine de iarnă (pantaloni și jachete).
Copiii au pregătit la sucală țevile pentru suveică
20
Aflați că... Meșteșugul legat de lucru la război i-a inspirat și pe poeți Bunica (poezie de Șt.O. Iosif) Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus dupa fus. Din zori și pâna-n seara; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus În portu-i de la țară... Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui gând Din viața ei trecută. De câte ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc aminte Sfiala ce mă cuprindea, Asemuind-o-n mintea mea Duminicii preasfinte.
Copiii au pregătit la sucală țevile pentru suveică
Țevi și suveică
Țevi, surcel și suveică
21
D) Operațiunea de țesere Pas 1 – se apasă cu piciorul pe o tălpică (pedală) pentru a se realiza încrucișarea firelor Pas 2 – se introduce suveica cu firul de bătătură printre firele de urzeală (rost). Pas 3 – se bate firul de bătătură cu ajutorul brâglei în care este fixată speta. Și se reia de la pasul 1.
Copiii de la atelierele de lucru au țesut și la războaiele mari din Atelierul ASDR
Participanții la tabără au țesut la războiul pregătit de copiii participanți la atelierele de lucru
Când spațiul dintre sulul din față și spată se micșorează și nu se mai poate introduce suveica, se deblochează sulul din față cu ajutorul bărbătușului și sulul din spate cu ajutorul slobozitorului și se desfășoară urzeala de pe sulul din spate și se înfășoară țesătura pe sulul din față. 22
Aflați că...
La atelierele de lucru, copiii au aflat că din deșeuri textile se pot face covorașe (preșuri).
În satul vechi Dezmir fetele, ajutate de mamele și bunicile lor își pregăteau zestrea cu mult timp înainte de nuntă. Doamna Catrina povestește că ea a avut în lada de zestre multe articole țesute la război: 10 ”lepedeauă” (cuverturi din lână), 10 cearceafuri albe cu ”cipcă” (dantelă), 6 perne cu modele, multe ”tindeauă” (ștergare), 1 țol (cuvertură groasă din lână).
Deșeurile textile sunt tăiate fâșii
Lada de zestre era dusă cu carul la casa mirelui cu o zi înainte de nuntă, cu alai să vadă tot satul zestrea miresei. În ziua nunții, în curtea mirelui, era împodobit patul miresei (pat ”cu cort”), cu toate ”lepedeauăle”, cearceafurile, pernele și țolul. Copiii au lucrat la războiul mare pe care se țese cu deșeuri textile
23
Foarte solicitat a fost războiul mic pe care au lucrat copiii
La finalul atelierelor de lucru și a taberei, desfășurate în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, copiii au organizat expoziții cu lucrările lor, în care au expus și covorașele țesute de ei.
24
TESUT ,
Păstrate pâna în zilele noastre, multe dintre țesăturile și cusăturile vechi, tradiționale, sunt expuse la muzee și admirate de turiști, dar sunt și sursă de inspirație pentru creatorii de modă din țară și din străinătate.
h ps:/www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/
25
TESUT ,
În anul 2017, pe parcursul implementării unui proiect ASDR, un grup de 15 femei au beneficiat de un program integrat de instruire în domeniile: motive tradiționale, design vestimentar, cusătură manuală tradițională și instruire antreprenorială. Ca aplicație practică la instruire, sub îndrumarea unor instructori pricepuți, fiecare cursantă a proiectat o ținută vestimentară modernă, cu inserări de motive tradiționale sau ținute influențate de costumul popular.
26
TESUT ,
Concluzii Pe parcursul implementării proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” echipa ASDR a colaborat cu copii și cu cadre didactice din 11 școli din mediul rural, dintre care 2 școli cu predare în limba maghiară. Scopul proiectului a fost acela de a promova trei meșteșuguri tradiționale: țesut la război manual, olărit și pictură tradițională pe lemn. Atrași în diferite activități (prezentări și demonstrații practice în fiecare din cele 11 școli, ”șezătoare” pentru cadrele didactice, ateliere de lucru și tabără la Atelierul de Meșteșuguri ASDR, concurs lansat în fiecare din cele 11 școli), atât copiii cât și cadrele didactice s-au lăsat antrenați de echipa de proiect în lucru la războiul de țesut, modelat lutul la roata olarului, pictură pe obiecte din lemn. Participanții s-au bucurat că au reușit să-și facă, îndrumați de instructori pricepuți, diferite obiecte lucrate cu migală: farfurii, căni și coșulețe din lut, linguri și cutii din lemn pictate, bucăți de covoare țesute la război. Copiii și-au expus cu mândrie lucrările la expozițiile organizate la sfârșitul atelierelor de lucru și a taberei și și-au luat cu ei obiectele spre a fiarătate părinților și păstrate.
Expoziție participanți la atelierele de lucru
27
TESUT ,
Expoziție participanți la tabără
În conceperea ghidurilor pentru cele trei meșteșuguri (țesut, olărit, pictură tradițională pe lemn) s-a apelat la priceperea unor meșteri populari (doi meșteri români și un meșter maghiar), la amintirile legate de meșteșuguri ale unor săteni în vârstă (istorie orală) și s-a ținut cont de cerințele de a înțelege cât mai ușor cum se lucrează ale copiilor care au participat la atelierele de lucru și la tabără. S-au consultat și cărți din domeniu și ca o supervizare s-a apelat și la priceperea unor specialiști în etnografie. Considerăm că aceste ghiduri aduc în actualitate meșteșuguri vechi care, practicate în prezent, pot fiun mijloc deosebit de relaxare, de exprimare a talentului, de realizare a unor obiecte care pot înfrumuseța un colț al casei. Echipa de proiect, ASDR Dezmir. 28
TESUT ,
BIBLIOGRAFIE 1. Arta populară românească, Marina Marinescu, Editura Dacia, ClujNapoca, 1975. 2. Meșteșuguri țărănești tradiționale în spațiul românesc; Radu Octavian Maier, Editura. Etnologică, București 2009. 3. Din țara muzelor, Enciclopedia practică a copiilor, nr. 4; coord. Prof. Dr. Patița Silvestru; Editura Ion Creangă, București, 1982. Internet: https://ro.wikipedia.org/ http://www.ecomunitate.ro/
29
Echipa de proiect, ASDR Dezmir ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Coordonator proiect Viorica-Paulina Rusu
Responsabil beneficiari Livia-Maria Filip
Responsabil financiar Eugenia Lucia Pop
Specialist comunicare Cipriana Stan
Instructor olărit Ștefan Țucudean
Instructor țesut Virginia Damian
Instructor pictură pe lemn Ana Kelemen
Animator tabără Alexandra-Niculina Dobra
30
TESUT ,
Despre finanțator și parteneri Administrația Fondului Cultural Național Unul din obiectivele principale ale Administrației Fondului Cultural Național îl constituie finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, organizate în țară și/sau în străinătate. Pe baza resurselor existente în Fondul Cultural Național, Administrația lansează pe an două sesiuni de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, pe diferite arii tematice.
Despre parteneri:
Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România, înființat în 1923 pe baza unui program științific, la a cărui alcătuire au contribuit mari specialiști ai epocii. Instituția are două secții în Cluj-Napoca: cea pavilionară, în Palatul Reduta și cea în aer liber (Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”). Domnul Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei apreciază astfel ghidurile: ”Ghidurile realizate de Dvs. sunt foarte bune, textele sunt adecvate și instructive, fotografiile sunt relevante, iar grafica este de bună calitate. În calitate de parteneri suntem extrem de mulțumiți de rezultatele acestui proiect și vă asigurăm de întreaga noastră considerație.” INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
Inspectoratul Școlar Județean Cluj își desfășoară întreaga activitate pe baza prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011 și a actelor administrative cu caracter normativ ce decurg din executarea prevederilor legii sus-menționate, a ordinelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Educației Naționale. 31
TESUT ,
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut,olărit și pictură pe lemn Proiect implementat de Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR în perioada 23 ianuarie 2017 – 22 noiembrie 2017. Proiectul se adresează școlilor, oferind elevilor din clasele 1 – 8 și cadrelor didactice posibilitatea de a participa gratuit la ateliere de lucru, șezători și tabere - organizate la Atelierul de Meșteșuguri al Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Dezmir.
32
Sediu social: Str. Viilor nr. 15, Dezmir, Jud. Cluj Atelierul de Meșteșuguri ASDR: Str. Crișeni nr. 149 (în incinta școlii Dezmir – intrarea din spate) 0744470723/0757574774 www.asdr.ro asdr_dezmir@yahoo.com www.facebook.com/asdrDezmir
Material realizat de ASDR în septembrie2 017. Proiectul nu reprezintaı̆ n ̂ mod necesar poziti̦a Administrati̦ei Fondului Cultural Nati̦onal. AFCN nu este responsabilad ̆ e conti̦nutul proiectului sau de modul ın ̂ care rezultatele proiectului pot i folosite. Acestea sunt ın̂ ın̂ tregime responsabilitea bene iciarului inața̦r̆ii.
33