Ghid pentru pictura pe lemn by Cipriana Stan

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Ghid de meșteșuguri pentru copii Promovarea și învătarea tehnicilor traditionale de tesut, olărit și pictură pe lemn.

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Ghid elaborat în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, coﬁnanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Colectivul de elaborare a ghidului: Kelemen Ana, instructor pictură pe lemn Viorica-Paulina Rusu, coordonator proiect Livia-Maria Filip, responsabil beneﬁciari. Graﬁcă: Laura Incze Tipărit la INLA Solutions SRL-D, com. Apahida, jud. Cluj Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Sediu social: Str. Viilor nr. 15, Dezmir, Jud. Cluj Atelierul de Meșteșuguri ASDR Str. Crișeni nr. 149 (în incinta școlii Dezmir – intrarea din spate) Tel.: 0744470723, 0757574774 asdr_dezmir@yahoo.com www.asdr.ro https://www.facebook.com/asdrDezmir/ https://www.facebook.com/Olarit-testut-si-pictura-pe-lemnpentru-elevi-1835797396675233/ https://www.facebook.com/groups/395566664142757/

Fotograﬁile din ghid surprind situații reale din timpul activităților desfășurate în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” sau din alte activități ale ASDR Dezmir. Deasemenea sunt și fotograﬁi cu obiecte din colecția familiei doamnei Kelemen Ana (doamna Nuși).

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

CUPRINS Introducere ........................................................................ 1 Despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR ............... 4 I. Despre meșteșugul picturii pe lemn ........................................ 5 II. Etapele picturii pe lemn ...................................................... 14 a) b) c) d) e) f)

Alegerea lemnului ..................................................................14 Pregătirea lemnului pentru pictat ............................................. 15 Schițele desenelor care se vor picta ............................................ 16 Pregătirea vopselelor............................................................... 18 Pictura pe lemn .....................................................................20 Tratarea lemnului pictat cu ulei de in ...........................................22

Concluzii.....................................................................23 Bibliograﬁe.............................................................25 Echipa de proiect, ASDR Dezmir ...............................................26 Despre ﬁnanțator și parteneri ..................................................30

Introducere Acest ghid, alături de alte două (ghid de țesut și ghid de olărit), a fost realizat în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, implementat de Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR în anul 2017 și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, aria de finanțare Patrimoniu Cultural Imaterial, sesiunea I/2017. Asociați în proiect: Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Inspectoratul Școlar Județean Cluj. Prin proiect sunt promovate în rândul copiilor trei meșteșuguri tradiționale - țesut, olărit și pictură tradițională pe lemn, prin facilitarea transferului cunoștințelor legate de aceste meșteșuguri de la meșteri în vârstă, români și maghiari, la tânăra generație.

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Pentru implementarea proiectul, ASDR a colaborat cu 11 școli din sate din județul Cluj: 1. Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida 2. Școala Primară Dezmir, Com. Apahida 3. Școala Gimnazială Sânnicoara, Com. Apahida 4. Școala Gimnazială Borșa, Com. Borșa 5. Școala Gimnazială Ciurila, Com. Ciurila 6. Școala Gimnazială "Ștefan Micle" Feleacu, Com. Feleacu 7. Școala Gimnazială Gheorghieni, Com. Feleacu 8. Scoala Gimnazială "George Barițiu" Jucu de Sus, Com. Jucu 9. Școala Gimnazială "Tamas Gyula" Mera, Com. Baciu 10. Școala Gimnazială "Ioan Bujor" Petreștii de Jos, Com. Petreștii de Jos 11. Școala Gimnazială Ploscoș, Com. Ploscoș Înainte de a începe activitățile în aceste școli, ASDR a notiﬁcat Inspectoratul Școlar Județean Cluj. În aceste școli s-au desfășurat campanii de promovare legate de tradiții și meșteșuguri tradiționale urmate de ateliere practice de lucru la război, de modelat lut și de pictură pe lemn. În ﬁecare din cele 11 școli elevii au fost invitați să participe la concursul de eseuri ”Obicei tradițional din satul meu” și să se înscrie la ateliere de lucru la atelierul ASDR. Deasemenea cadrele didactice au fost invitate să participe la ”șezătoarea” organizată la Atelierul ASDR Dezmir. Campaniile de promovare s-au desfășurat în perioada 3-31 mai 2017 și au participat 640 de elevi și alături de ei și cadre didactice. ”Șezătoarea” pentru cadrele didactice s-a desfășurat pe parcusul a două zile (19-20 iunie 2017), la atelierul ASDR și au participat 35 de profesori. Atelierele de lucru pentru elevi s-au oganizat la atelierul ASDR în perioada 21 – 30 iunie 2017 și au participat 32 elevi, însoțiți de cadre didactice de la școlile lor. 2

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Un număr de 15 elevi, care au participat cu lucrări la concursul ”Obicei tradițional din satul meu” au beneficiat de 5 zile de tabără la atelierul ASDR Dezmir, în perioada 10-14 iulie 2017. Elevii participanți la atelierele de lucru și la tabără au învățat, îndrumați de meșteri pricepuți, să modeleze lutul, să lucreze la roata olarului, să picteze farfurii de ceramică, să lucreze la război în toate fazele procesului de țesere, să pregătească lemnul și să-l picteze prin tehnici și folosind modele tradiționale. Pe parcursul activităților, elevii au pus întrebări, au sesizat ce e greu de făcut, ce este mai ușor, la care din cele trei ateliere le place foarte mult să lucreze, la care li se pare mai greu. Au aflat de la meșteri și povești legate de cele trei meșteșuguri și de satele din care sunt meșterii. În conceperea celor trei ghiduri (olărit, țesut, pictură pe lemn) s-a pornit de la cunoștințele meșterilor, s-au consultat cărți și materiale disponibile on-line și s-au analizat materialele filmate și pozele făcute pe parcursul atelierelor de lucru și a taberei. Ghidul de față tratează meșteșugul picturii tradiționale pe lemn, specifică maghiarilor din zona Călata, jud. Cluj. În acest ghid sunt expuse pas cu pas fazele meșteșugului, fiecare explicație fiind însoțită de poze din activitățile copiilor participanți la proiect. Alături de explicații, sunt relatate povești și informații legate de meșteșugul picturii pe lemn. Mulțumim Inspectoratului Școlar Județean Cluj, conducerilor școlilor care s-au implicat în proiect, copiilor și cadrelor didactice care au participat la activitățile proiectului, specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei care ne-au sprijinit în evaluarea lucrărilor de concurs și în conceperea ghidurilor, Primăriei Comunei Apahida pentru asigurarea transportului elevilor la atelierele de lucru. Echipa de proiect, ASDR Dezmir. 3

Despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Dezmir Sprijinim dezvoltarea rurală! prin proiecte menite să reînvie și să transmită copiilor tradițiile, obiceiurile și îndeletnicirile vechi ale satului. Încă de la înființare, din 2005, ASDR desfășoară activități menite să ducă la atingerea obiectivului principal al asociației: Reînvierea tradițiile satelor. Transmitrea tradițiilor, a obiceiurilor și a îndeletnicirilor vechi ale satului spre copii s-a făcut în forme diverse: Reînvierea unei vechi tradiții a satului Dezmir: reprezentația cu piesa religioasă „Viflaim”. Organizarea unor șezători în atelierul ASDR, la care au participat și copii. Organizarea unor concursuri legate de tradiții. ASDR a inițiat și a sprijinit înființarea unui ansamblu de dansuri populare la Dezmir. Școlari din Cluj-Napoca și din sate au desfășurat activități meșteșugărești (țesut, olărit, pictură, cusături manuale, lucru cu mărgele) în săptămâna ”Școala Altfel”. Ore opționale de lucru în atelierul de meșteșuguri pentru elevii de la școala Dezmir. Proiectul ”Tabere de creație meșteșugărească și de relaxare prin joc” (iunie-septembrie 2016) – proiect co-finanțat de Consiliul Județean Cluj și de Consiliul Local Apahida. Prin implementarea proiectlui ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” asociația ASDR a reușit să unească într-un proiect unitar mai multe tipuri de activități desfășurate de-a lungul timpului: ateliere de lucru, concursuri, tabere, șezători și să realizeze ghiduri pentru trei meșteșuguri: țesut, olărit și pictură tradițională pe lemn. 4

Aflați că... Doamna Ana Kelemen (doamna Nuși), meșter popular din Mera, povestește că încă din copilărie a fost preocupată de desen și pictură și de la bătrânele satului a aflat metodele, simbolurile, culorile folosite la pictura pe lemn. Își amintește că în satul Mera, în trecut, familiile cu fete începeau pregătirea mobilierului pentru zestre încă de la nașterea fetelor. La căsătorie, în zestrea fetelor trebuia să fie cel puțin: 1 masă, 2 scaune, 1 ladă, 1 pat ”cu etaj” și un pat obișnuit. Băiatul cu care se căsătoreau trebuia să aibă casa. Fetele mai bogate își completau mobilierul și cu 1 dulap de haine și un dulap cu vitrină.

I. Despre meșteșugul picturii pe lemn ”Artiștii nu fac decât să oglindească sentimentele mediului lor, ei sorb din plin din patrimoniul comun adunat de tradiție, dar ei și sporesc această comoară”. (Auguste Rodin) ”Pictorii de mare talent își dau seama că atunci când amestecă pe paletă o culoare cu altă culoare, ei amestecă de fapt o culoare cu o doză de suﬂet”. (Lucian Blaga)

Lemnul este materia din care oamenii și-au făcut primele unelte dar și primele lucrări artistice - scrijelind, crestând sau pictând lemnul. În fiecare gospodărie țărănească din satul vechi existau obiecte din lemn lucrate cu măiestrie, de la obiecte mici cum ar fi linguri, rame pentru fotografii până la obiecte mari de mobilier. Pictura pe mobilier a apărut probabil și din nevoia de a înfrumuseța o piesă de mobilier nu prea frumoasă sau făcută dintr-un lemn de calitate scăzută. Mobilierul pictat se întâlnește din vechime în multe țări din Europa: Germania, Elveția, Anglia, Franța (îndeosebi în Alsacia și Normandia), Austria, Polonia, Ungaria, Rusia ș.a. În țara noastră ”moda” mobilierului pictat a fost adusă în Transilvania de către sași, în sec. al XVI-lea, mai întâi în biserici apoi și în casele oamenilor.

Acest ghid a fost realizat cu sprijinul doamnei Kelemen Ana (tanti Nuși), meșter popular maghiar din satul Mera, care a fost instructorul cu care copiii implicați în p r o i e c tu l ” Pro m o v a re a ș i î n v ă ț a re a tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” au lucrat la atelierul de pictură pe lemn. Satul Mera, com. Baciu, jud. Cluj este un sat cu populație majoritar maghiară și face parte din așa numita zona Călatei. Această zonă se întinde, pe de o parte între ClujNapoca și Huedin și pe de altă parte din Apusenii din jud. Cluj până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt cam 40 de sate: românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare. În aceste sate se păstrează o arhitectură specifică, tradiții comune, și, în comunitățile maghiare, un port și un dans caracteristice. De exemplu, în satul Mera sunt în prezent 26 de gospodării cu porți din lemn sculptate tradițional și cel puțin 25 de familii au în locuință mobilier pictat. Una din tradițiile specifice comunităților maghiare din zona Călatei este pictura tradițională pe lemn, mai ales pe mobilier. Principalele obiecte de mobilier care se pictau și în unele sate se mai pictează și în prezent sunt: lada de zeste, patul, scaunele, masa, blidar (suport pentru farfurii), colțar, dulap cu vitrină, leagăn pentru copii. Se pictează și obiecte mai mici din lemn cum ar fi: rame de fotografii, linguri din lemn, cutiuțe, suport de șervețele ș.a.

Aﬂați că... Mobilierul era făcut, vopsit și pictat în satul vecin, Viștea, unde era o familie cu meșteri tâmplari și cu pictori pe lemn. Zestrea miresei (mobilierul și hainele) era dusă cu căruțele la casa mirelui cu o săptămână înainte de nuntă și o vedea tot satul. Zice tanti Nuși că aceste piese de mobilier era scumpe și poate de aceea familiile din sat aveau puțini copii (1 sau 2), la gândul că nu-și vor permite să facă zestrea fetei sau casa băiatului. Soacra doamnei Nuși are și în prezent în locuință mobilierul primit când sa măritat (1958). Lada de zestre, moștenită din familia ei are peste 100 de ani.

Aﬂați că... Legat de laleaua pictată pe mobilier, doamna Nuși povestește că dacă fata care se mărita era foarte tânără laleau pictată era boboc iar dacă fata era mai ”bătrână” laleaua era pictată ca foarte înﬂorită. Soacra ei (de 74 ani) s-a măritat la 15 ani, așa că pe lada de zestre are pictați boboci de lalea. Deasemenea laleaua pictată în Mera și Viștea diferă de laleaua pictată în alte sate din zona Călata (Macău, Inucu, Băgara) atât ca mărime cât și ca și culori folosite.

În satele maghiare la pictură pe lemn sunt folosite mai ales modele florare, predominând laleaua. Alte motive folosite: lăcrămioare, trandafirul, frunze, rodia, pasărea. Florile apar în mai multe faze: boboci, parțial înflorite sau foarte înflorite. Un motiv combinat, flori si frunze, este numit ”pomul vieții”. În satele Mera și Viștea culoarea de fond cea mai folosită la pictura pe lemn este albastru. Culorile folosite pentru flori: verde, roșu, galben, alb. Povestește doamna Nuși că fiecare pictură tradițională pe lemn spune o poveste prin florile și simbolurile folosite. Doamna Nuși, instructor de pictură pe lemn în cadrul proiectului, a pictat pe pânză modele specifice obiectelor de mobilier vechi, care respectă și culorile și le-a explicat pe fiecare. Alături sunt 6 din modelele pictate de doamna Nuși.

Aﬂați că... Motiv pictat pe lada de zestre care se cumpara din târg (pe lateralele lăzii)

Motiv maghiar pictat pe lada de baticuri

Motiv maghiar pictat pe toate tipurile de mobilier

Motiv pictat de meșteri pe lada de zestre (la romani si la maghiari)

Motiv maghiar pictat pe mobilier- Mera, Viștea (jud. Cluj)

Motiv pictat pe lada de zestre pe capac și pe partea din față (la români și la maghiari)

Doamna Nuși explică forma lalelelor în satele Viștea (sus) și în Macău (jos)

Aﬂați că... Lada de zestre era cel mai important element din mobilier. Cei care nu-și permiteau să comande lada la meșterii din Viștea își cumpărau lada din târg, unde se găseau lăzi mai ieftine, cu pictura ”standardizată”, avea doar un careu în care se picta, i se zicea lada cu ”oglindă” (acel careu pictat se numea oglindă).

În trecut, piesele de mobilier (ladă de zestre, masă, scaune, pat), erau pictate, la comandă, mai ales pentru sătenii bogați, care iși permiteau să plătească pictorii. Cei mai săraci vopseau doar într-o culoare mobilierul sau foloseau tehnica ”ciorapului” - se înmuia un ciorap vechi, strâns sub forma unei mingi, în vopsea și se făceau diferite modele (ca o ștampilă). Cu trecerea timpul, meșterii au început să picteze și dulapuri cu vitrină, colțare, suporturile de farfurii ormanentale și alte obiecte din lemn folosite în gospodărie.

Ladă de zestre veche de aprox. 100 de ani ”vasaros lada” (ladă cumpărată din târg) (din colecția familiei doamnei Nuși)

Lada pictată prin tehnica ”ciorapului”, aﬂată în atelierul ASDR (donată de doamna Terezia Mureșan)

Obiecte din lemn care se pictează în satele maghiare și care se găsesc în colecția doamnei Nuși: Masă Scaune Pat ”cu etaj” (în care dormeau tinerii căsătoriți) și care era împodobit cu cearceafuri și cuverturi multe Pat obișnuit, la care se pictau lateralele Leagănul pentru copil (lîngă pat) Lada de zestre: o ladă elegantă, cu capac, în care se păstrau hainele Podlada (o ladă lungă, care se poate transforma și în pat) Banchetă: scaun lung cu spătar Blidar: un raft fără uși, de dimensiuni mici, în care se puneau farfurii Colțar: un raft cu două uși, de formă unei piramide triunghiulare ce se așeza într-un colț al camerei Ladă pentru baticuri: o ladă mai mica, elegantă, în care se păstrau baticurile Dulap pentru haine Bufet cu vitrină: un dulap mai mic, cu uși cu sticlă Suport de tacâmuri și căni.

Podlada pictată (la comandă) în anul 1958 de Gergely János în satul Viștea (din colecția familiei doamnei Nuși)

Povestește doamna Nuși că în această ladă erau depozitate cearceafurile de cânepă, sacii pentru grâu - făină, traistele, (ranițe,desagi–átalvet) ștergare, fețe de masă, toate din cânepă.

Aﬂați că... Tot la târg se găseau și lăzi pictate prin tehnica ”ciorapului” (un fel de imitație de furnir: se înmuia un ciorap vechi, strâns sub forma unei mingi, în vopsea și se făceau diferite modele). Fetele din familiile cele mai sărace aveau mobilier simplu, nevopsit, sau vopsit doar într-o culoare, fără pictură.

Bufet cu vitrină (din colecția familiei doamnei Nuși)

Scaun (din colecția familiei doamnei Nuși)

Suport tacâmuri pictat in 1962 de Gergely János, din satul Viștea (din zestrea doamnei Kelemen Katalin Tónyi)

Ladă de zestre de aprox, 100 de ani, re-pictată de doamna Nuși (din colecția familiei doamnei Nuși)

Aﬂați că... Doamna Aurora Indolean, din Dezmir are o ladă de zestre veche, din 1914, de la bunica ei, pictată, la comandă, cu motive maghiare și pe care scrie în maghiară. Pat cu etaj (din colecția familiei doamnei Nuși)

Ladă pentru baticuri, Keszkenős láda (din colecția familiei doamnei Nuși)

În această ladă erau păstrate baticurile, mărgelele, accesoriile pentru pieptar și alte accesorii purtate de femei. Spune doamna Nuși că motivele pictate semniﬁcă belșugul, fertilitatea și semniﬁcația culorilor este: alb - puritate, galben – lumină, verde – natura, albastru – apa, roșu – iubirea. 12

Detaliu ladă de zestre din 1914 (proprietatea doamnei Aurora Indolean – Dezmir)

Aﬂați că... Doamnele Livia Mărginean, Naș Ecaterina (Cătrina) și Sucuturdean Maria, din Dezmir (sat românesc) își amintesc că lada lor de zestre era cumpărată de la târg, din Gherla sau din Huedin. În Dezmir exista în trecut un tâmplar, Marina Todor, care făcea mobilier, inclusiv lăzi de zestre, dar nu picta mobilierul.

Ladă mică pentru baticuri, cu sertar (din colecția familiei doamnei Nuși)

Explică doamna Nuși că pe această ladă lalelele sunt pictate în 2 culori, semniﬁcând viața și moartea și că este pictat ca motiv și ”pomul vieții” care reprezintă ordinea în natură.

Povestește doamna Livia Mărginean că în copilăria ei, în casa lor, era mobilier foarte simplu, nepictat, făcut de tatăl ei.

Podladă parțial pictată (din colecția familiei doamnei Nuși)

Doamna Nuși povestește că la pictura de pe această podladă lucrează în prezent. Florile sunt pictate prima dată în galben, apoi sunt colorate cu altă culoare. Sunt pictate și 2 motive ”pomul vieții” care se termină cu câte o lalea mare. La povești cu dezmirence

Suport deasupra dulapului pictat în anii 1961-1962 de Gergely János, din satul Viștea. A fost ultima mobilă pictată de dânsul înainte să moară (din colecția familiei doamnei Nuși)

Spune doamna Nuși că acest suport este pus deasupra dulapului și ce se vede în spate (de culoare verde) este suport pentru perdea pictat de dânsa. Șipca albă din spate este un suport pentru farfurii ornamentale. În general, piesele puse deasupra dulapului nu trebuie să fie simetrice. Deasemenea zice dânsa că numărul trei reprezintă credință, speranță, iubire și că, pe fiecare dintre cele trei piese sunt câte 7 flori, reprezintând plinătatea.

II. Etapele picturii pe lemn a) Alegerea lemnului Se poate picta pe lemn moale (de brad) sau pe lemn mai tare. Doamna Nuși pictează mai ales pe lemn moale (de brad). Lemnul trebuie să fie fin, să nu aibă noduri și neapărat să fie foarte uscat. Doamna Nuși zice că mult mai bine lucrează pe o mobilă veche pentru ca lemnul este sigur uscat. Meșterii vechi care făceau mobilier din lemn povestesc ca lemnul tăiat toamna sau iarna era potrivit de pregătit pentru mobilier. 14

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

b) Pregătirea lemnului pentru pictat b1. Tratarea lemnului cu soluții pentru pregătire care au rolul de a astupa porii din lemn. Doamna Nuși știe mai multe rețete pentru soluția cu care se tratează lemnul înainte de a fi pictat: 1. 1 l apa, 70 grame de clei de oase, praf de cretă cât să fie de consistența unei smântâni. Pasta obținută se fierbe 5 minute. După ce s-a răcit se dă pe lemn cu o pensulă groasă. Se lasă 2 zile la uscat, în loc umbrit, în curent de aer. 2. 1 parte humă, 1 parte aracet, 1 parte ghips – se amestecă și se dă pe lemn. Se lasă 2 zile la uscat. 3. 3 părți brânză din lapte de bivoliță (sau brâză grasă de vaci), 1 parte var stins (cu o zi înainte). Se amestecă cu apă 10-15 minute, cât să fie ca o smântână groasă, se strecoară și se dă cu pensula pe lemn. Se lasă cel puțin 24 ore la uscat. 4. Lapte de iapă – se dă cu o pensulă pe lemn. Se lasă la uscat cel puțin o zi. Se pretează numai pentru lemn de esență tare. Notă: cu pensula se dă, foarte repede, pe două direcții (orizontal și vertical).

Doamna Nuși prepară împreună cu copiii rețeta 3, pentru tratarea lemnului

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

b2. Șlefuirea lemnului cu hârtie abrazivă (șmirgel). Inițial se folosește o hartie abrazivă mai dură apoi una ﬁnă.

Copiii șlefuiesc linguri și cutii din lemn

NOTĂ! Dacă după șlefuire se observă că lemnul mai are pori deschiși se mai repetă b1 și b2 până ce lemnul devine foarte ﬁn. c) Schițele desenelor care se vor picta Se face o schiță pe hârtie cu modelele care se vor picta pe lemn.

Copiii și-au făcut pe hârtie schițe cu modelele pe care le vor picta pe linguri din lemn

Aﬂați că... În colecția Muzeului Mitropoliei Clujului se aﬂă o icoană pe lemn cu Fecioara Maria, din sec. al XVI-lea care a aparținut bisericii din Dezmir.

Copiii și-au făcut pe hârtie schițe cu modelele pe care le vor picta pe cutii din lemn

Schiță făcută de doamna Nuși

Icoana Hodighitria (”Îndrumătoarea”, „arătătoarea căii”) de la Dezmir, sec. al XVI-lea

Fotograﬁe preluată din: ” F e c i o a r e l e înlăcrimate ale Transilvaniei”, Ana Dumitran, Hegedűs Enikő, Vasile Rus.

Pentru detalii se pot folosi și șabloane din carton, pentru a se respecta cât mai bine modelul tradițional, mai ales la modelele repetitive.

Șabloane folosite de doamna Nuși

Modelul de pe schiță se poate trece pe obiectul pictat cu creionul. Se poate desena tot modelul, înainte de a se picta. 17

d) Pregătirea vopselelor Doamna Nuși folosește două metode: d1) Vopseaua naturală, care se poate obține astfel: Se iau diferite tipuri de soluri: roșu, verde, galben. Jumătate se ard în cuptor aprox. ½ oră, după aceea se amestecă cu partea nearsă, se mărunțește și apoi se cerne printr-o sită (se obțin de fapt oxizii). Ce rezultă se amestecă cu apă până se obține o soluție de consistența unei smântâni groase și se pune și aracet (în părți egale). În soluția obținută se pot pune și pigmenți pentru a obține ce culori dorim. Pigmenții se pot obține din organe de la animale sau păsări sacriﬁcate în gospodărie pentru consum sau din plante. De exemplu, spune doamna Nuși, pentru a obține un verde cât mai frumos se poate folosi ﬁerea de la cocoș sau vacă.

Doamna Nuși a găsit bucăți de pământ de diferite culori pe dealul ”Copaci” din Dezmir

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

d2) Oxizi cumpărați din magazinele de proﬁl și aracet (părți egale). Pentru obținerea culorii dorite se pot adăuga și pigmenți cumpărați tot din magazinele de proﬁl.

Oxizi folosiți în atelierul ASDR

Doamna Nuși explică copiilor cum se prepară vopselele

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Vopseaua astfel pregătită se strecoară pentru a fi cât mai fină. În trecut ca pigmenți se foloseau produse naturale: de exemplu pentru negru se folosea funinginea de la sobă, coaja de nucă verde pentru maro (se usucă și se zdrobește), din floarea de sunătoare se scoate culoarea roșu închis, din bobițele de la soc culoarea roșu bordo. În vopseaua astfel pregătită doamna Nuși pune vin alb natural (în loc de apă) pentru a fluidiza vopseaua și gălbenuș de ou pentru fixarea culorii. Și strecoară prin sită soluția astfel obținută. Cantitatea de vopsea pregătită trebuie să asigure maxim 2-3 zile de lucru, pentru că, după un timp mai lung, își pierde din calități. e) Pictura pe lemn Doamna Nuși zice că trebuie parcurse, în ordine, următoarele etape: - Se pictează prima dată fondul în zonele în care se folosește culoarea albastru închis pentru fond. În trecut pentru fondul albastru se folosea ultramarin (un colorant mineral). Aceeași substanță se folosea și la vopsitul caselor. Pentru culoare de fond, lemnul se vopsește, dacă se observă că e nevoie, de două ori. - Apoi se vopsesc zonele în care fondul este de o altă culoare. - Se lasă o zi la uscat în loc umbros și aerisit. - Se ia fiecare zonă și se pictează mai întâi modelul de pe schiță în mare (nu în detaliu). - Se lasă minim 5 ore la uscat. - Se pictează detaliile pe rând cu câte o culoare, în toate zonele ș.a.m.d. până se termină desenul propus pe schiță. La detalii vopseaua trebuie să fie mai fluidă ca la fond. - Se lasă la uscat 2-3 zile 20

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Copiii pictează fondul pe lingurile de lemn

Detaliile pictate pe linguri și pe cutii cer multă atenție!

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

f) Tratarea lemnului pictat cu ulei de in Uleiul de in se poate cumpăra de la magazinele de profil (ulei special pentru pictura pe lemn). Trebuie ca acest ulei să nu conțină alte substanțe. În trecut se folosea ceara de albine ca ultim strat. La finalul atelierelor de lucru și a taberei, organizate în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, copiii au organizat expoziții cu lucrările lor în care și-au expus și lingurile și cutiile de lemn pictate cu răbdare sub îndrumarea doamnei Nuși. În prezent, piesele de mobilier pictat sunt din nou ”la modă”. Designerii, artiștii plastici și creatorii contemporani de mobilier se inspiră tot mai mult din creația tradițională. Piesele de mobilier pictat pot da o notă de personalitate locuințelor, având de cele mai multe ori valoare de unicat, dar, pe lângă rolul decorativ, pot avea și utilitate. Astfel, de exemplu, o ladă de zestre pictată poate fi folosită ca dulap de haine.

Concluzii Pe parcursul implementării proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” echipa ASDR a colaborat cu copii și cu cadre didactice din 11 școli din mediul rural, dintre care 2 școli cu predare în limba maghiară. Scopul proiectului a fost acela de a promova trei meșteșuguri tradiționale: țesut la război manual, olărit și pictură tradițională pe lemn. Atrași în diferite activități (prezentări și demonstrații practice în fiecare din cele 11 școli, ”șezătoare” pentru cadrele didactice, ateliere de lucru și tabără la Atelierul de Meșteșuguri ASDR, concurs lansat în fiecare din cele 11 școli), atât copiii cât și cadrele didactice s-au lăsat antrenați de echipa de proiect în lucru la războiul de țesut, modelat lutul la roata olarului, pictură pe obiecte din lemn. Participanții s-au bucurat că au reușit să-și facă, îndrumați de instructori pricepuți, diferite obiecte lucrate cu migală: farfurii, căni și coșulețe din lut, linguri și cutii din lemn pictate, bucăți de covoare țesute la război. Copiii și-au expus cu mândrie lucrările la expozițiile organizate la sfârșitul atelierelor de lucru și a taberei și și-au luat cu ei obiectele spre a fi arătate părinților și păstrate.

Expoziție participanți la atelierele de lucru

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Expoziție participanți la tabără

În conceperea ghidurilor pentru cele trei meșteșuguri (țesut, olărit, pictură tradițională pe lemn) s-a apelat la priceperea unor meșteri populari (doi meșteri români și un meșter maghiar), la amintirile legate de meșteșuguri ale unor săteni în vârstă (istorie orală) și s-a ținut cont de cerințele de a înțelege cât mai ușor cum se lucrează ale copiilor care au participat la atelierele de lucru și la tabără. S-au consultat și cărți din domeniu și ca o supervizare s-a apelat și la priceperea unor specialiști în etnograﬁe. Considerăm că aceste ghiduri aduc în actualitate meșteșuguri vechi care, practicate în prezent, pot ﬁ un mijloc deosebit de relaxare, de exprimare a talentului, de realizare a unor obiecte care pot înfrumuseța un colț al casei. Echipa de proiect, ASDR Dezmir. 24

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

BIBLIOGRAFIE 1. Din țara muzelor, Enciclopedia practică a copiilor, nr. 4; coord. Prof. Dr. Patița Silvestru; Editura Ion Creangă, București, 1982. 2. Meșteșuguri țărănești tradiționale în spațiul românesc; Radu Octavian Maier, Editura. Etnologică, București 2009. 3. Micul meu manual de artă plastică; Editura Arthur, 2008 (traducere din limba franceză). Internet: http://www.observatorul.com http://www.ornamentica.ro http://revistasinteza.ro http://www.revista-astra.ro

Echipa de proiect, ASDR Dezmir ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, proiect co-ﬁnanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Coordonator proiect Viorica-Paulina Rusu

Responsabil beneﬁciari Livia-Maria Filip

Responsabil ﬁnanciar Eugenia Lucia Pop

Specialist comunicare Cipriana Stan

Instructor olărit Ștefan Țucudean

Instructor țesut Virginia Damian

Instructor pictură pe lemn Ana Kelemen

Animator tabără Alexandra-Niculina Dobra

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

Despre finanțator și parteneri Administrația Fondului Cultural Național Unul din obiectivele principale ale Administrației Fondului Cultural Național îl constituie finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, organizate în țară și/sau în străinătate. Pe baza resurselor existente în Fondul Cultural Național, Administrația lansează pe an două sesiuni de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, pe diferite arii tematice.

Despre parteneri:

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România, înființat în 1923 pe baza unui program științific, la a cărui alcătuire au contribuit mari specialiști ai epocii. Instituția are două secții în Cluj-Napoca: cea pavilionară, în Palatul Reduta și cea în aer liber (Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”). Domnul Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei apreciază astfel ghidurile: ”Ghidurile realizate de Dvs. sunt foarte bune, textele sunt adecvate și instructive, fotografiile sunt relevante, iar grafica este de bună calitate. În calitate de parteneri suntem extrem de mulțumiți de rezultatele acestui proiect și vă asigurăm de întreaga noastră considerație.” INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

Inspectoratul Școlar Județean Cluj își desfășoară întreaga activitate pe baza prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011 și a actelor administrative cu caracter normativ ce decurg din executarea prevederilor legii sus-menționate, a ordinelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Educației Naționale.

PICTURA P ICTURA LEMN PE LEM N

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut,olărit și pictură pe lemn Proiect implementat de Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR în perioada 23 ianuarie 2017 – 22 noiembrie 2017. Proiectul se adresează școlilor, oferind elevilor din clasele 1 – 8 și cadrelor didactice posibilitatea de a participa gratuit la ateliere de lucru, șezători și tabere - organizate la Atelierul de Meșteșuguri al Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Dezmir.

Sediu social: Str. Viilor nr. 15, Dezmir, Jud. Cluj Atelierul de Meșteșuguri ASDR: Str. Crișeni nr. 149 (în incinta școlii Dezmir – intrarea din spate) 0744470723/0757574774 www.asdr.ro asdr_dezmir@yahoo.com www.facebook.com/asdrDezmir

Material realizat de ASDR în septembrie 2017. Proiectul nu reprezintă ın ̂ mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul ın ̂ care rezultatele proiectului pot i folosite. Acestea sunt ın ̂ ın ̂ tregime responsabilitea bene iciarului inațării.