INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
OLĂRIT
Ghid de meșteșuguri pentru copii Promovarea și învătarea tehnicilor traditionale de tesut, olărit și pictură pe lemn.
OLĂRIT
Ghid elaborat în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Colectivul de elaborare a ghidului: Ștefan Țucudean, instructor olărit Viorica-Paulina Rusu, coordonator proiect Livia-Maria Filip, responsabil beneficiari. Grafică: Laura Incze Tipărit la INLA Solutions SRL-D, com. Apahida, jud. Cluj Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Sediu social: Str. Viilor nr. 15, Dezmir, Jud. Cluj Atelierul de Meșteșuguri ASDR Str. Crișeni nr. 149 (în incinta școlii Dezmir – intrarea din spate) Tel.: 0744470723, 0757574774 asdr_dezmir@yahoo.com www.asdr.ro https://www.facebook.com/asdrDezmir/ https://www.facebook.com/Olarit-testut-si-pictura-pe-lemn-pentruelevi-1835797396675233/ https://www.facebook.com/groups/395566664142757/ Fotografiile din ghid surprind situaţii reale din timpul activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” sau din alte activități ale ASDR Dezmir.
OLĂRIT
CUPRINS Introducere ........................................................................ 1 Despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR ............... 4 LUTUL ............................................................................... 5 A. Unde se găsește lutul (argila)?................................................. 6 B. Cum se curăță lutul? ........................................................... 8 C. Cum se pregătește lutul pentru modelaj? .................................. 11 D. Cum se modelează lutul? ..................................................... 13 1. Modelarea cu mâna prin metoda columbinilor ............................. 13 2. Formarea cu ajutorul întipăririi ............................................. 15 3 Modelarea cu roata olarului ................................... 16 4 Turnarea ....................................................................... 21 E. Cum se usucă obiectele modelate din lut? ................................. 22 F. Cum se decorează obiectele din lut? ........................................ 22 G. Cum se ard (coc) obiectele din lut ? ......................................... 24 Instrumentele olarului .......................................................... 26 Concluzii.....................................................................27 Bibliografie.............................................................29 Echipa de proiect, ASDR Dezmir ...............................................30 Despre finanțator și parteneri ..................................................31
Introducere Acest ghid, alături de alte două (ghid de țesut și ghid de pictură pe lemn), a fost realizat în cadrul proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, implementat de Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR în anul 2017 și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, aria de finanțare Patrimoniu Cultural Imaterial, sesiunea I/2017. Asociați în proiect: Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Inspectoratul Școlar Județean Cluj. Prin proiect sunt promovate în rândul copiilor trei meșteșuguri tradiționale - țesut, olărit și pictură tradițională pe lemn, prin facilitarea transferului cunoștințelor legate de aceste meșteșuguri de la meșteri în vârstă, români și maghiari, la tânăra generație.
1
OLĂRIT
Pentru implementarea proiectul, ASDR a colaborat cu 11 școli din sate din județul Cluj: 1. Liceul Tehnologic "Ștefan Pascu" Apahida 2. Școala Primară Dezmir, Com. Apahida 3. Școala Gimnazială Sânnicoara, Com. Apahida 4. Școala Gimnazială Borșa, Com. Borșa 5. Școala Gimnazială Ciurila, Com. Ciurila 6. Școala Gimnazială "Ștefan Micle" Feleacu, Com. Feleacu 7. Școala Gimnazială Gheorghieni, Com. Feleacu 8. Scoala Gimnazială "George Barițiu" Jucu de Sus, Com. Jucu 9. Școala Gimnazială "Tamas Gyula" Mera, Com. Baciu 10. Școala Gimnazială "Ioan Bujor" Petreștii de Jos, Com. Petreștii de Jos 11. Școala Gimnazială Ploscoș, Com. Ploscoș Înainte de a începe activitățile în aceste școli, ASDR a notificat Inspectoratul Școlar Județean Cluj. În aceste școli s-au desfășurat campanii de promovare legate de tradiții și meșteșuguri tradiționale urmate de ateliere practice de lucru la război, de modelat lut și de pictură pe lemn. În fiecare din cele 11 școli elevii au fost invitați să participe la concursul de eseuri ”Obicei tradițional din satul meu” și să se înscrie la ateliere de lucru la atelierul ASDR. Deasemenea cadrele didactice au fost invitate să participe la ”șezătoarea” organizată la Atelierul ASDR Dezmir. Campaniile de promovare s-au desfășurat în perioada 3-31 mai 2017 și au participat 640 de elevi și alături de ei și cadre didactice. ”Șezătoarea” pentru cadrele didactice s-a desfășurat pe parcusul a două zile (19-20 iunie 2017), la atelierul ASDR și au participat 35 de profesori. Atelierele de lucru pentru elevi s-au oganizat la atelierul ASDR în perioada 21 – 30 iunie 2017 și au participat 32 elevi, însoțiți de cadre didactice de la școlile lor. 2
OLĂRIT
Un număr de 15 elevi, care au participat cu lucrări la concursul ”Obicei tradițional din satul meu” au beneficiat de 5 zile de tabără la atelierul ASDR Dezmir, în perioada 10-14 iulie 2017. Elevii participanți la atelierele de lucru și la tabără au învățat, îndrumați de meșteri pricepuți, să modeleze lutul, să lucreze la roata olarului, să picteze farfurii de ceramică, să lucreze la război în toate fazele procesului de țesere, să pregătească lemnul și să-l picteze prin tehnici și folosind modele tradiționale. Pe parcursul activităților, elevii au pus întrebări, au sesizat ce e greu de făcut, ce este mai ușor, la care din cele trei ateliere le place foarte mult să lucreze, la care li se pare mai greu. Au aflat de la meșteri și povești legate de cele trei meșteșuguri și de satele din care sunt meșterii. În conceperea celor trei ghiduri (olărit, țesut, pictură pe lemn) s-a pornit de la cunoștințele meșterilor, s-au consultat cărți și materiale disponibile on-line și s-au analizat materialele filmate și pozele făcute pe parcursul atelierelor de lucru și a taberei. În acest ghid sunt expuse pas cu pas fazele meșteșugului care folosește lutul ca material de bază, fiecare explicație fiind însoțită de poze din activitățile copiilor participanți la proiect. Alături de explicații sunt relatate povești și informații legate de meșteșug. Mulțumim Inspectoratului Școlar Județean Cluj, conducerilor școlilor care s-au implicat în proiect, copiilor și cadrelor didactice care au participat la activitățile proiectului, specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei care ne-au sprijinit în evaluarea lucrărilor de concurs și în conceperea ghidurilor, Primăriei Comunei Apahida pentru asigurarea transportului elevilor la atelierele de lucru. Echipa de proiect, ASDR Dezmir.
3
Despre Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Dezmir Sprijinim dezvoltarea rurală! prin proiecte menite să reînvie și să transmită copiilor tradițiile, obiceiurile și îndeletnicirile vechi ale satului. Încă de la înființare, din 2005, ASDR desfășoară activități menite să ducă la atingerea obiectivului principal al asociației: Reînvierea tradițiile satelor. Transmitrea tradițiilor, a obiceiurilor și a îndeletnicirilor vechi ale satului spre copii s-a făcut în forme diverse: Reînvierea unei vechi tradiții a satului Dezmir: reprezentația cu piesa religioasă „Viflaim”. Organizarea unor șezători în atelierul ASDR, la care au participat și copii. Organizarea unor concursuri legate de tradiții. ASDR a inițiat și a sprijinit înființarea unui ansamblu de dansuri populare la Dezmir. Școlari din Cluj-Napoca și din sate au desfășurat activități meșteșugărești (țesut, olărit, pictură, cusături manuale, lucru cu mărgele) în săptămâna ”Școala Altfel”. Ore opționale de lucru în atelierul de meșteșuguri pentru elevii de la școala Dezmir. Proiectul ”Tabere de creație meșteșugărească și de relaxare prin joc” (iunie-septembrie 2016) – proiect co-finanțat de Consiliul Județean Cluj și de Consiliul Local Apahida. Prin implementarea proiectlui ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” asociația ASDR a reușit să unească într-un proiect unitar mai multe tipuri de activități desfășurate de-a lungul timpului: ateliere de lucru, concursuri, tabere, șezători și să realizeze ghiduri pentru trei meșteșuguri: țesut, olărit și pictură tradițională pe lemn. 4
Aflați că... Lutul este o rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărit,în construcții și în sculptură. La lut i se mai spune și argilă. Arta prelucrării lutului este foarte veche. Într-o peșteră din China, au fost descoperite piese de ceramică cu o vechime estimată la 17.500 18.300 de ani. Ceramica pictată de Cucuteni este foarte veche, din anii 4.0003000 î.Hr. și a fost descoperită în anul 1884. Cultura Cucuteni este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, numele acestei civilizații s-a dat după numele unui sat de lângă Iași.
LUTUL ”Prezentul se aseamănă cu bulgărele de lut, trecutul, cu pulberea, iar viitorul, cu ulciorul” (Nagarjuna – călugăr budist)
Tot ce se tratează în acest ghid are ca element principal LUTUL, acest material ușor de găsit și ușor de transformat în obiecte frumoase și folositoare. Dacă obiectele din lut se întăresc, prin ardere într-un cuptor se obține CERAMICA. Prin lucrări de arheologie au fost descoperite multe obiecte care arată vechimea prelucrării lutului. De multe ori aceste obiecte sunt singurele dovezi ale trecerii oamenilor prin anumite locuri. Cele mai vechi produse din ceramică cunoscute la noi datează de aproximativ 3000 de ani î. Hr. Denumirea de „ceramică” are originea în cuvântul grec „keramos” care cuprinde noțiunea de coacere și totodată caracterul de plasticitate al argilei. Lutul (argila) este un material ușor de modelat cu mâinile și dă posibilitatea executării de obiecte frumoase și utile. Din lut se pot face obiecte de uz caznic, folositoare în casă cum ar fi: solnițe, suporturi pentru șervețele, suporturi pentru scobitori, farfurii, vaze, ghivece, căni, coșulețe etc. Argilele au de obicei un aspect gălbui sau cenușiu. Cea mai răspândită argilă în olărie este lutul galben. După ardere majoritatea argilelor devin roșiatice datorită oxizilor de fier care se găsesc în compoziția lor. 5
Aflați că...
Copiii fac o excursie în satul Dezmir pentru a descoperi dealurile in care vor gasi lut.
A. Unde se găsește lutul (argila)? Lutul (argila) s-a format prin sedimentare și se găsește pe dealuri sau în râpe. Gropile de lut se afla în apropierea satelor. Oamenii sapă gropi în dealuri sau maluri de apă de unde extrag lutul. Pentru a scoate argila cât mai curată se sapă gropi până la 2-3 m adâncime. Uneori în argilă se pot găsi corpuri străine: scoici, rădăcini, piatră de calcar care e foarte periculoasă, pentru că prin ardere se transformă în var și poate exploda distrugând vasul. Argila poate fi uneori prea grasă, de la adancime mare, sau prea slabă, de la suprafață. Argila prea grasă sau prea slabă, transformată în pastă, se rupe. Pentru a nu se rupe, argila prea slabă se amestecă cu argila mai grasă, iar cea grasă se amestecă cu nisip. 6
Și în satul Dezmir s-au găsit urme ale civilizației stăvechi, astfel în Lista monumentelor istorice din județul Cluj apar trecute mai multe locații din sat î n c a r e s - a u descoperit urme de obiecte din ceramică din sec. II-III î. Hr.
În Dezmir gropile de lut se află în apropierea satului pe dealul Mâncel, pe dealul Vie (Jie), pe dealul Copaci și pe alte dealuri din jurul satului.
Straturi de lut pe dealul ”Copaci” Dezmir
Aflați că... În satul Dezmir lutului i se mai zicea și pământ. Doamnele Livia Mărginean, Naș Ecaterina și Sucuturdean Maria din Dezmir își amintesc că acum 70-80 de ani în locuințe, pe jos, era pământ și la această ”dușumea” sătenii îi ziceau ”fața căsii”. Sâmbăta, când se făcea curățenie mare, pentru a se împrospăta această ”dușumea” se înmuia lut cu bălegar și se lipea pe jos, apoi se presăra deasupra nisip fin.
În depărtare se vede groapa cu lut de pe dealul ”Copaci” din Dezmir .
La Dezmir copiii participanți la atelierele de lucru au fost cu dl. Ștefan Țucudean, instructor olărit, pe dealul numit ”Copaci” și au luat lut uscat. Au avut grijă ca lutul să fie curat, fără pietre sau plante uscate. Au avut cu ei o lopată, o găleată și un sac în care au pus lutul.
Copiii participanți la atelierele de lucru de la ASDR găsesc lut în Dezmir!
7
B. Cum se curăță lutul? Se cunosc mai multe feluri de a curăța lutul:
1. Curățarea uscată a lutului Lutul adus de la groapa de lut se usucă într-un loc acoperit (șopron) apoi se zdrobește cu un ciocan de lemn numit mai. Se curăța cu mâna de scoici, pietre, rădăcini și apoi se trece printr-o sită numită ciur. După ce au ajuns la atelier, copiii, îndrumați de dl. Ștefan, au mai curățat și mărunțit lutul și l-au cernut.
Copiii curăță lutul adus de pe dealul ”Copaci”
Cu un ciocan din lemn (numit mai), copiii zdrobesc cât mai mărunt lutul
8
Aflați că... Se făceau din lut și un fel de cărămizi dintrun amestec de lut, paie și bălegar de cal, care se uscau la soare și erau folosite la construcția caselor. Acest material se numește chirpici. În Dezmir acestor cărămizi li se zicea vaioaje. În trecut, în sate, foarte multe case erau făcute din chirpici. Și în Dezmir, povestește Dl. Ștefan, prin anii 1955-1956 pe pășunea unde se adăpau animalele, „La răzoare”, o familie de cărămidari venită din Gherla a fabricat cărămizi din argila extrasă din deal pentru construcția casei unui sătean.
2.
Aflați că... În satul Apoș, de lîngă Sibiu în anul 2015 a fost inaugurată de către însuși Prințul Charles o țiglărie în care se fac cărămizi și țigle din lut, prin metoda tradiționlă.
Curățarea umedă a lutului
Lutul se pune la macerat într-un vas cu apă unde se ține câteva zile. Se agită periodic și când ajunge la consistența unei smântâni se trece printr-o sită fină. Pentru a scurge apa, se pune lutul într-un sac de pânză sau într-o cochilă de ghips care absoarbe apa. Când a ajuns moale ca o plastelină se învelește într-o cârpă udă pentru păstrare îndelungată.
După ce au curățat lutul, copiii de la atelier l-au înmuiat cu apă obținând o pastă pe care au cernut-o și apoi au pus-o într-o formă de ipsos, care are rolul de a sustrage surplusul de apă. Apoi au scos lutul din vas pentru a-l modela.
Apoș - placa pusă la inaugurarea țiglăriei
Copiii pregătesc lutul prin înmuiere cu apă
9
Pasta obținută se strecoară printr-o sită
Pasta strecurată se pune într-o cochilă de ghips care absoarbe apa.
Lutul se scoate din vas când se desprinde ușor.
Și după câteva zile pasta de lut s-a transformat în lut pentru modelaj.
10
C. Cum se pregătește lutul
Aflați că...
pentru modelaj?
1. Dospirea lutului În Apoș lutul este luat de lângă sat. Amestecul de lut cu apă este pus în forme pentru cărămizi și pentru țigle, acestea sunt puse la uscat și apoi sunt arse în cuptorul cu lemne.
Dospirea lutului se face fie înainte de curățare, fie după curățare, pus într-o grămadă sub formă de mușuroi sau în lăzi de lemn (troacă). Dospirea durează de la câteva zile, pentru ceramica neagră, la câteva luni, un an sau mai mult, pentru ceramica de Horezu. Lutul lăsat la dospit se udă pentru a pătrunde apa în el, iarna îngheață și se sfărâmă, devenind mai plastic, putând fi întins ușor în timpul formării la roată. 2. Framântarea lutului Frământarea se face cu maiul sau cu picioarele sau se frământa pe masă ca aluatul. Pasta de lut devine mai compactă și se elimină golurile de aer.
Apoș - formă pentru cărămida de lut
Ultimul frământat se face înainte de modelare. Se ia un calup cât se poate ține în mână, se udă degetele de la mâna liberă și se rup bucăți care se pun unele peste altele, operația se reia de câteva ori până ce calupul s-a omogenizat. 11
Din fiecare bucată de lut frământat se va face câte o sferă care se va pune pe roată sau se va prelucra prin alte metode.
Dl. Ștefan împreună cu copiii frământă lutul înainte de a fi modelat.
NOTĂ! Nu e neapărat nevoie să se treacă prin fazele de mai sus (căutarea lutului, curățarea și pregătirea pentru modelaj) pentru că în magazinele de profil se găsește lut gata pregătit pentru modelare.
12
D. Cum se modelează lutul?
Aflați că...
La modelare, mâinile trebuie să fie mereu umede, pentru că mâna sustrage apa din lut și prin frământare bulgărele de lut care se modelează poate crăpa. Modelarea obiectelor de lut se poate face prin mai multe feluri: 1. Modelarea cu mâna prin metoda columbinilor 2. Formarea cu ajutorul întipăririi 3. Modelarea cu roata olarului 4. Turnarea
Apoș - cărămizi din lut puse la uscat.
1. Modelarea directă cu mâna prin metoda columbinilor Se presează o bucată de lut cu mâna în formă de placă după care se pune pe masă pentru a uniformiza grosimea cu
ajutorul unui sucitor.
Apoș - cuptor ardere cărămizi și țigle Copiii de la atelier pregătesc suportul vasului
13
Cu ajutorul unui cuțit din lemn se decupează fundul vasului din acea turtiță în forma pe care o dorim: rotundă, pătrată, ovală etc. Se pregătesc apoi mai multe suluri (rulouri) de lut, numite columbini, de aceeași grosime și se construiesc pereții vasului. Acești columbini se fac între palme și placa de pe masă apoi se așează pe marginea fundului vasului unul peste altul.
Copiii fac suluri din lut pentru a realiza diferite obiecte
Coșulețele sunt aproape gata de modelare
Sulurile se vor lipi bine unul peste altul după care lipitura se va netezi pentru a scoate aerul dintre columbini. Dacă rămâne aer, la ardere aerul se dilată și vasul se poate sparge.
Copiii pun la uscat coșulețele realizate prin metoda columbinilor
14
Aflați că... Lupa Capitolina, denumită și Lupa romana, este o statuie de bronz etruscă, din secolul a l V - l e a î . H r. Originalul este păstrat la Roma. Și în Cluj-Napoca este o statuie Lupa Capitolina dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma orașului Cluj, ca simbol al legăturii de latinitate între Italia și România.
”Lupa Capitolina” din Cluj-Napoca
2. Formarea obiectelor de lut cu ajutorul întipăririi Pentru formarea unei căni sau a unei farfurii, se ia un bulgăre pregătit omogen și se pune în forma concavă (negativul farfuriei sau cănii) apăsându-se de la centru spre periferie astfel încât lutul să se modeleze pe peretele interior al formei, creându-se cu ajutorul degetelor concavitatea vaselor.
Copiii au modelat prin această metodă o broscuță
Au modelat șă lupoaica din istoria Romei
15
OLĂRIT
3. Modelarea la roata olarului Roata olarului este alcătuită din două discuri, unul mic în partea de sus și unul mare jos, legate între ele cu un ax care e fixat de masă cu un colier, iar jos pe o piesă în care se rotește capătul axului. Discul mare de jos este greu pentru a avea inerție să rotească roata timp mai îndelungat.
Roata de la atelierul ASDR Dezmir
Discul de sus al roții
Discul mare se rotește cu piciorul iar pe discul mic se modelează lutul cu mâinile.
Discul de jos al roții
Lângă roată este o bancă pe care stă olarul și masa de care e fixat axul roții. Pe masă se pune un vas cu apă pentru udat mâinile în timpul lucrului, o sârmă subțire pentru tăiat vasele de pe roată, o bucățică de piele pentru rotunjit marginile vasului pe roată și diferite piese de lemn care ajută la formarea vaselor. 16
Lucrul la roată
Aflați că... OLĂRITUL este tehnica prin care se confecționează oale și alte obiecte din lut ars (argilă arsă). OLARUL este meșteșugarul care face oale și alte obiecte din lut ars.
Bulgărele (calupul) de lut de forma unei sfere, corespunzătoare vasului ce se va executa, se fixează pe discul mic al roții prin trântire cât mai în centrul discului. Calupul trântit pe roată ia forma de semisferă. Se rotește discul mare cu piciorul și prin udarea mâinilor calupul se va ridica și coborî de mai multe ori pentru omogenizare pe roată.
Pr i m a d o v a d ă a existenței roții olarului datează din Mesopotamia anului 3500 î.Hr. Roata olarului e introdusă la noi in jurul anului 300 î.Hr. de celți.
Lutul este trântit pe roata mică
La ridicarea sferei din lut, mâinile se strâng în jurul calupului, stânga peste dreapta și se ridică încet în sus. La coborâre, axa calupului va trece între degetul mare și palma dreaptă, se apasă și calupul scade din înalțime. Roata se învârtește la turație mare la aceste operații. Când se pune mâna pe lut, mâna trebuie să fie udă. 17
OLĂRIT
Dl. Ștefan arată cum trebuie folosite mâinile
Se incepe găurirea calupului cu degetul arătător sau degetul mijlociu de la mâna dreaptă prin apăsare în centrul calupului. Dacă se apasă cu degetul arătător de la mâna dreaptă, degetul arătător de la mâna stângă îl va sprijini pentru a sta cât mai fix.
Dl. Ștefan arată cum trebuie folosite mâinile
18
OLĂRIT
Copiii lucrează ghidați de domnul Ștefan
Pentru uniformizarea pereților vasului se introduce degetul mijlociu sau arătător de la mâna stângă în vas și cel de la mâna dreaptă afară la aceeași înalțime și se ridică împreună, grosimea vasului rămânând egală. În cazul în care avem o farfurie, aceleași degete se ridică încet de la fund, mai repede degetul interior pentru a se forma deschiderea farfuriei.
Copiii lucrează ghidați de domnul Ștefan
19
Aflați că... Frumusețea vaselor de lut a inspirat și pe poeți.
Ulciorul poezie de Lucian Blaga
Vasul se taie cu sârmă subțire sub fund și cu degetele de la ambele mâini se pune pe o placă.
Cu mare grijă se ia vasul de pe roată.
După ce se ia de pe roată, vasul se duce cu grijă la locul unde se va pune la uscat.
20
Pe masa îmi stă, durat din argilă, ulciorul. În rostul ceramic așez uneori, cu rouă pe ele, iubitele flori. Prefer trandafiriul de purpură. Tainic, urmând un sacru canon, dimineața, de o rază cerească atins, trandafiriul își las-o petală pe masă, dorind în lumină să stea fără mască. Se face că torn, alte dăți, în ulcior tomnaticul soare prin teascuri trecut, curgător aur crud, vin de piatră, soi cald de Aiud. Mai apoi câteodată păstrez în ulcior și-un lucru mai scump și mai rar: grămada de boabe de chihlimbar, lacrimi pe care o pădure le-a plâns, când ultimul alb unicorn s-a stins.
OLĂRIT
4. Turnarea O altă metodă de a modela lutul este turnarea, care se face în forme (negativul piesei) de ghips. Se amestecă lutul cu apă astfel încât să conțină cel putin 40% apă. Această pastă se va turna în negativul de ghips care va absorbi apa și pe suprafața negativului lutul se va întări și va forma grosimea vasului iar pasta lichidă rămasă în vas se va goli.
Turnarea în vas de ghips (ipsos)
Copiii pregătesc lutul pentru turnare
Pasta lichidă rămasă în vas se golește
După câteva zile negativul de ghips a absorbit apa din lut
S-a turnat o cană
Și cana e gata de pus la uscat
21
E. Cum se usucă obiectele modelate din lut? Uscarea obiectelor modelate din lut se face la umbră. După uscare, vasul este destul de solid pentru a putea fi transportat și decorat. La ASDR uscarea se face pe o măsuță și pe un raft.
F. Cum se decorează obiectele din lut? Vasul care urmează a fi decorat se colorează în totalitate cu angobă albă (humă cu apă) pentru a pune în valoare culorile și a astupa porii mai mari sau unele mici imperfecțiuni. Angoba (engoba) este o pastă care servește la acoperirea obiectelor modelate din lut, pentru a ascunde culoarea naturală a lutului. La noi în țară angoba se găsește la Miercurea Ciuc, Medgidia și în Bihor.
Farfuria este dată cu angobă
Vasele mai mari nu se dau in angobă sau se angobează numai unele părți. Angoba (huma) se amestecă cu oxizi pentru a obține diverși coloranți: Oxid roșu pentru culoarea roșie Oxid de mangan pentru brun Oxid de cobalt pentru albastru Oxid de cupru pentru verde Oxid de plumb pentru galben 22
Aflați că... Decorul predominant folosit pe ceramica Cucuteni este spirala și culorile folosite au fost roșu, alb și negru. Cele mai cunoscute centre de ceramică din România sunt: Horezu - în Oltenia, Marginea (ceramică neagră) – în Moldova, Corund (ceramică smălțuită, bogat ornamentată) – în Harghita, Săcel (ceramică roșie), Lăpuș - Maramureș.
Copiii de la atelier decorează cu pensula vasele modelate din lut
Desenul pe vas se face cu pensula sau cornul.
Vase decorate de copiii participanți la ateliere și la tabără
23
G. Cum se ard (coc) obiectele din lut ?
Aflați că...
După decorare, vasele sunt arse în cuptor la 900 grade Celsius. Cuptoarele pentru ars pot fi cu lemne, cu gaz sau electrice.
Domnul Ștefan, în atelierul lui personal, are un cuptor pentru ars lut cu lemne.
Cuptorul cu lemne al domnului Ștefan
La atelierul ASDR avem un cuptor electric pentru arderea obiectelor din lut.
Cuptorul electric pentru arderea obiectelor din lut din Atelierul ASDR Dezmir
24
Dacă lutul se modelează sub forma a diferite obiecte, pe care le uscăm și apoi le ardem în cuptor obținem ceramica. Cuptoarele închise, care asigurau în evul mediu o ardere la 800-900 grade Celsius au apărut prin anul 3000 î.Hr. în Siria. Atelierul ASDR Dezmir a fost dotat cu roata olarului și cuptor de ardere în 2014, de către Primăria Comunei Apahida printr-un proiect co-finanțat de GAL Someș Transilvan.
Aflați că... În satul Dezmir nu erau olari și domnul Ștefan Țucudean își amintește că în sat veneau ”mocani” (din zona Munților Apuseni) cu căruțe cu coviltir și aduceau în sat vase de lut și obiecte din lemn n e c e s a r e î n gospodărie. Se făcea troc, satenii dădeau cereale pentru m a r f a d e l a ”mocani”. Doamnele Livia Mărginean, Naș Ecaterina și Sucuturdean Maria din Dezmir își amintesc că acum 70-80 de ani când mergeau la lucru la câmp mâncarea și apa erau duse în vase de lut, cel pentru mâncare se numea ”hârb”, cel pentru apă se numea ”uăl”.
După prima ardere vasele pot fi date cu glazură (smalț) și arse a doua oară în cuptor pentru a întări suprafața și a da strălucire culorilor în cazul în care glazura este transparentă.
Domnul Ștefan dă cu glazură o cană pentru a fi arsă a doua oară
Dacă nu se smalțuiesc, vasele se ard numai o dată. Problema esențială a cuptoarelor de ars este obținerea unei repartiții uniforme a căldurii pentru a cuprinde în mod egal toate vasele.
Obiectele sunt gata pentru a fi folosite
25
Instrumentele olarului Principalele instrumente cu care olarul lucrează sunt: Maiul este un ciocan de lemn cu care se bate pământul pentru frământare. Troaca este o ladă de lemn din scânduri pentru păstrarea argilei la dospit. Cuțitoaia este un instrument asemănător cu un cuțit mai mare pentru tăiat pământul în felii. Șabloane din lemn sau os sunt folosite pentru netezirea suprafețelor sau pentru executarea anumitor profile. Sârmă pentru taiat. Instrumente pentru modelaj. Ac. Cornul de vita este folosit pentru pictatul pe obiectele de ceramică. În locul cornului pot fi folosite pensule. Instumente aflate în atelierul ASDR-Dezmir 3
6
1
4
7 8
2
9
5
1
Mai
4 5
Instrumente pentru modelaj
2
Sârma pentru tăiat
6
3
Ac
8 9
Șabloane pentru uniformizarea suprafețelor
26
7
Concluzii Pe parcursul implementării proiectului ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn” echipa ASDR a colaborat cu copii și cu cadre didactice din 11 școli din mediul rural, dintre care 2 școli cu predare în limba maghiară. Scopul proiectului a fost acela de a promova trei meșteșuguri tradiționale: țesut la război manual, olărit și pictură tradițională pe lemn. Atrași în diferite activități, (prezentări și demonstrații practice în fiecare din cele 11 școli, ”șezătoare” pentru cadrele didactice, ateliere de lucru și tabără la Atelierul de Meșteșuguri ASDR, concurs lansat în fiecare din cele 11 școli), atât copiii cât și cadrele didactice s-au lăsat antrenați de echipa de proiect în lucru la războiul de țesut, modelat lutul la roata olarului, pictură pe obiecte din lemn. Participanții s-au bucurat că au reușit să-și facă, îndrumați de instructori pricepuți, diferite obiecte lucrate cu migală: farfurii, căni și coșulețe din lut, linguri și cutii din lemn pictate, bucăți de covoare țesute la război. Copiii și-au expus cu mândrie lucrările la expozițiile organizate la sfârșitul atelierelor de lucru și a taberei și și-au luat cu ei obiectele spre a fi arătate părinților și păstrate.
Expoziție participanți la atelierele de lucru
27
OLĂRIT
Expoziție participanți la tabără
În conceperea ghidurilor pentru cele trei meșteșuguri (țesut, olărit, pictură tradițională pe lemn) s-a apelat la priceperea unor meșteri populari (doi meșteri români și un meșter maghiar), la amintirile legate de meșteșuguri ale unor săteni în vârstă (istorie orală) și s-a ținut cont de cerințele de a înțelege cât mai ușor cum se lucrează ale copiilor care au participat la atelierele de lucru și la tabără. S-au consultat și cărți din domeniu și ca o supervizare s-a apelat și la priceperea unor specialiști în etnografie. Considerăm că aceste ghiduri aduc în actualitate meșteșuguri vechi care, practicate în prezent, pot fi un mijloc deosebit de relaxare, de exprimare a talentului, de realizare a unor obiecte care pot înfrumuseța un colț al casei. Echipa de proiect, ASDR Dezmir. 28
OLĂRIT
BIBLIOGRAFIE 1. Arta populară în Republica Populară Română Ceramica; Barbu Slătineanu, Paul H. Stahl, Paul Petrescu; Editura de stat pentru literatură și artă 1958. 2. La ceramique; Ioan Godea; Editura de vest 1995. 3. Prima mea carte despre lut; Adriana Scripcariu; 2008. 4. Ceramica neagră lustruită de la Marginea; Florea B. Florescu; Editura de stat pentru literatură și artă 1958. 5. Ceramica din Hurez; Paul Petrescu, Paul H. Stahl; Editura de stat pentru literatură și artă. 6. Din țara muzelor, Enciclopedia practică a copiilor, nr. 4; coord. Prof. Dr. Patița Silvestru; Editura Ion Creangă, București, 1982. 7. Meșteșuguri țărănești tradiționale în spațiul românesc; Radu Octavian Maier, Editura. Etnologică, București 2009. 8. Micul meu manual de artă plastică; Editura Arthur, 2008 (traducere din limba franceză). 9. Apahida orașul de mâine; Vladimir Cinezan; Editura Grinta, ClujNapoca, 2008. Internet: https://ro.wikipedia.org https://istoriiregasite.wordpress.com https://www.historia.ro 29
Echipa de proiect, ASDR Dezmir ”Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut, olărit și pictură pe lemn”, proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Coordonator proiect Viorica-Paulina Rusu
Responsabil beneficiari Livia-Maria Filip
Responsabil financiar Eugenia Lucia Pop
Specialist comunicare Cipriana Stan
Instructor olărit Ștefan Țucudean
Instructor țesut Virginia Damian
Instructor pictură pe lemn Ana Kelemen
Animator tabără Alexandra-Niculina Dobra
30
OLĂRIT
Despre finanțator și parteneri Administrația Fondului Cultural Național Unul din obiectivele principale ale Administrației Fondului Cultural Național îl constituie finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, organizate în țară și/sau în străinătate. Pe baza resurselor existente în Fondul Cultural Național, Administrația lansează pe an două sesiuni de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, pe diferite arii tematice.
Despre parteneri:
Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România, înființat în 1923 pe baza unui program științific, la a cărui alcătuire au contribuit mari specialiști ai epocii. Instituția are două secții în Cluj-Napoca: cea pavilionară, în Palatul Reduta și cea în aer liber (Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”). Domnul Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei apreciază astfel ghidurile: ”Ghidurile realizate de Dvs. sunt foarte bune, textele sunt adecvate și instructive, fotografiile sunt relevante, iar grafica este de bună calitate. În calitate de parteneri suntem extrem de mulțumiți de rezultatele acestui proiect și vă asigurăm de întreaga noastră considerație.” INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
Inspectoratul Școlar Județean Cluj își desfășoară întreaga activitate pe baza prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011 și a actelor administrative cu caracter normativ ce decurg din executarea prevederilor legii sus-menționate, a ordinelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Educației Naționale. 31
OLĂRIT
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ
Promovarea și învățarea tehnicilor tradiționale de țesut,olărit și pictură pe lemn Proiect implementat de Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR în perioada 23 ianuarie 2017 – 22 noiembrie 2017. Proiectul se adresează școlilor, oferind elevilor din clasele 1 – 8 și cadrelor didactice posibilitatea de a participa gratuit la ateliere de lucru, șezători și tabere - organizate la Atelierul de Meșteșuguri al Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale – ASDR Dezmir.
32
Sediu social: Str. Viilor nr. 15, Dezmir, Jud. Cluj Atelierul de Meșteșuguri ASDR: Str. Crișeni nr. 149 (în incinta școlii Dezmir – intrarea din spate) 0744470723/0757574774 www.asdr.ro asdr_dezmir@yahoo.com www.facebook.com/asdrDezmir
Material realizat de ASDR în septembrie 2017. Proiectul nu reprezintă ın ̂ mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul ın ̂ care rezultatele proiectului pot i folosite. Acestea sunt ın ̂ ın ̂ tregime responsabilitea bene iciarului inațării.
33