Revista Simpozionului Internațional "Terra - Frumoasa noastra planetă albastră", Iunie 2015 by Pirca Lidia Carmen

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SIBIU CASA CORPULUI DIDACTIC SIBIU COLEGIUL NAȚIONAL “OCTAVIAN GOGA” SIBIU

SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL TERRA - FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

EDIȚIA A II-A IUNIE 2015 SIBIU ROMÂNIA

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Volumul cuprinde lucrările prezentate în cadrul Simpozionului Internaţional “TerraFrumoasa noastră planetă albastră”, organizat de Colegiul Național “Octavian Goga” Sibiu în iunie 2015. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine integral autorilor care îşi asumă consecinţele de orice natură ale nerespectării drepturilor de autor. Coordonator proiect: prof. dr. Lidia Carmen PIRCĂ Coperta desen: Violeta MUJDAR, “Terra prin ochii mei” Școala Gimnazială “Ștefan Bozian”, Șeitin, Arad Coperta: Sergiu CĂRATĂ Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Sibiu Casa Corpului Didactic Sibiu

Echipa de proiect: Director, prof. Laura Florentina DUMITRU Prof. dr. Lidia Carmen PIRCĂ Prof. Felicia PĂTCAȘ Prof. Mădălina SIBIȘAN Prof. Rodica STĂNCULESCU Prof. Nicoleta CRĂCIUNAȘ Prof. Carmen MĂRCULESCU Ing. Mihaela POPA Bibliotecar, Ramona SCHIAU

ISSN 2360 – 3070 ISSN – L 2360 – 3070 EDITURA MAGISTER Casa Corpului Didactic Sibiu 550020 Sibiu Str. Turismului Nr. 15 Tel. 0269/230259, 0369/101230 Fax 0269/230259 www.ccdsibiu.ro edituramagister_ccdsibiu@yahoo.com

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

ARGUMENT

Prezentul proiect a fost dictat de diversitatea lumii contemporane care oferă spiritului uman o largă arie de manifestare. În acest context, educaţia instituţionalizată a tinerilor trebuie să aibă la bază viziunea trans/interdisciplinară asupra realităţii structurate pe niveluri multiple, coerente şi interdependente şi să pregătească viitori cetăţeni capabili să comunice într-o cultură mondializată. Pluralitatea culturală pune nu numai problema apărării diferenţelor şi a dialogului cultural, cât mai ales nevoia de a conserva ceea ce natura ne oferă cu atâta generozitate, în dorinţa de a lăsa şi următoarelor generaţii o PLANETĂ VIE, contribuind la îmbogăţirea experienţei umane printr-un efort universal pornit din particular. Natura este sanctuarul în care se formează identitatea fiecărei fiinţe umane, de aceea conceptul “problematica lumii contemporane” ne-a inspirat un imperativ bine definit: protecţia mediului în contextul dezvoltării durabile. Experienţa dobândită de-a lungul proiectului multilateral Comenius G.R.E.E.N, (GO RE-EDUCATE EARTH NOW, 12-PM-1185-SB-TR), desfăşurat în Colegiul nostru în perioada, 2012-2014, reprezintă un punct de reper important în concepţia acestei activități, având în vedere dubla sa dimensiune, ştiinţifică şi culturală. Valorificarea rezultatelor unui asemenea parteneriat internaţional reprezintă şi o punte de legătură între culturi şi civilizaţii diferite, oferind cadrul unei educaţii multiculturale, în spiritul noilor standarde şi politici educaţionale europene. Concursul internațional de creație literară și plastică, “Terra - Frumoasa noastră planetă albastră”, ediția a II-a 2015, (cuprins în CAEJ 2015, poziţia 19, avizat de M.E.N.) a reunit peste 90 de participanți, elevi de gimnaziu și de liceu din 18 județe din România și 13 profesori care au împărtășit experiențele dobândite pe parcursul derulării proiectelor internaționale. Prof. coordonator, dr. Lidia Carmen PIRCĂ

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ VIZITA ALTEȚEI SALE REGALE PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI Vizita Alteței Sale Regale principele Radu este un moment de încărcătură simbolică pentru Colegiul Național Octavian Goga Sibiu. Privind retrospectiv, s-au conturat câteva elemente de semnificație care pot fi sintetizate prin cuvintele: respect, tradiție, armonie, unitate în diversitate. Plantarea copacului în fața Colegiului este un gest care dă concretețe acestei întâlniri, dar stabilește și o analogie simbolică între destinele instituției regalității, cele ale școlii în general și natură, toate fiind subordonate unui model al timpului circular care impune conștiința valorizării trecutului, trăirea efectivă a prezentului și construirea viitorului. Director, Prof. Laura Dumitru

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ TERRA, FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ! MANOLACHE ANDREEA Coord. prof. UDROIU ADINA Școala Gimnazială "Prof. Dinu Mihail Dan", Tomșani Magula, Jud. Prahova Epitetul "planeta albastră'' este dat de aspectul Terrei, acesta fiind comparată cu o imensă sferă a cărei arie este de aproximativ 510 milioane de kilometri pătrați, din care ~ 70% este acoperită cu apă, restul fiind ocupat de cele 7 continente: America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, Australia, Europa și Antarctica. Pământul (Terra) este o planetă mai specială decât celelalte "surori" ale sale, deoarece pe Terra există viață: noi, oamenii, plantele, animalele, organisme microscopice, bacterii, insecte, etc. Terra este specială datorită existenței formelor de relief și a apelor, datorită aerului împărțit în mai multe stratosfere, datorită distinctivității ei fata de planetele aflate în Calea Lactee. Pământul s-a format în urmă cu zeci de milioane de ani, atunci când avea forma unei sfere cu un singur continent și un singur ocean. Pe tot parcusul trecerii anilor, acesta a suferit modificări, fie de natură proprie, fie datorate nouă, oamenilor. Există o mulțime de locuri mirifice pe toată suprafața pământului, locuri pe care le-am vizitat sau nu le vom vizita niciodată. În cele ce urmează voi prezenta o listă cu câteva areale spectaculoase ale minunatei nostre Planete Albastre: Hawaii Coast, Muntii Tatra Cehia, Delta Dunării, Muntii Carpați, Cape Town, Africa de Sud, Alpii Elvețieni, Noua Zeelanda, Noua Guinee, Muntele Roraima (sursa de inspirație pentru filmul "Avatar"), Machu Picchu, Cascada Langewin, Marele recif de Corali, Halong Bay, Munții Himalaya, Antarctica, Surinam, Marele Canion, Insulele Filipine, Cascada Angel și multe alte locuri minunate. În anul 2012 s-a realizat un reportaj cu titlul "10 locuri misterioase de pe Pământ", ce oferă informații despre acestea. Este vorba despre: Ochiul Saharei, Arhipelagul Socotra, Muntele Roraima, Raul Tinto, Gheizerul din Nevada, Aurorele boreale de la Polul Nord, Insula Rotoura, Valul de Piatră, Piscinele de la Cuzco și Lacul de Foc din Vulcanul Erta Ale, însă aceste zone trebuie protejate și nu distruse, deoarece frumusețea Pămăntului constă în ''construcții'' făurite de mama natură. Consider că, fiecare dintre noi este responsabil pentru existența acestei planete. Trăim într-o perioadă în care Terra este afectată serios de schimbări care țin în mare parte și de noi. Majoritatea locuitorilor Terrei sunt nepăsători în ceea ce privește existența acestei planete și, implicit viața noastră, a oamenilor. Nepăsarea sau poate inconștiența se reflectă într-o oarecare masură și în fenomenul care ia amploare de la an la an și anume: încălzirea globală, prin care calota glaciară se topește din ce în ce mai mult, generând astfel creșterea volumului Oceanului Planetar. Făcând cunoscut acest fenomen, putem contribui la menținerea bunastării Terrei prin acțiuni care să implice, spre exemplu: reducere emisiilor de CO2 sau reducerea utilizării petrolului și gazului. J.J.Turner, în lucarea The Environment, 1971, afirma: "Dintre minunile lumii, multe nu mai există astăzi. Ele au fost distruse nu numai de catastrofe naturale, ci și de nebunia oamenilor". Marea greşeală a omului a fost aceea că nu s-a adaptat la natura, ci a încercat în permanenţă să adapteze natura la nevoile sale, să o facă comodă pentru el, fără a ţine cont de modul în care aceasta este afectată, de cele mai multe ori pe termen lung. Intervenţia, de cele mai multe ori brutală a omului, a condus la alterarea ireversibilă a mediului prin poluarea produsă de toate activităţile umane. Pe măsura existenţei sale, umanintatea a înţeles că activitatea sa influenţează negativ natura. Deşi a înţeles că deteriorarea naturii, a mediului în care trăim, înseamnă, implicit şi dispariţia, într-un viitor relativ îndepărtat, a speciei umane, omul nu a încetat cu acțiunile sale nesăbuite. Aşa cum în ultimele secole au disparut câteva sute de specii de vieţuitoare, alte 1000 sunt pe cale de disparitie, şi specia umană este în pericol, astfel progresul umanităţii s-a transformat treptat într-un instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii. Așa cum Ștefan cel Mare afirma despre Moldova că este a generațiilor viitoare, tot așa și eu atrag atenția locuitorilor acestei planete, că noi trebuie să protejăm Planeta Albastră pentru supraviețuirea generațiilor viitoare.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ UN ALBASTRU INFINIT DRĂGHICI LEONARD Coord. prof. LEPĂDAT CAMELIA ROXANA Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște, Dâmbovița

S.O.S. PLANETA ALBASTRĂ! ROMAN ANDREEA Coord. prof. UDROIU ADINA Școala Gimnazială "Prof. Dinu Mihail Dan", Tomșani Magula, Prahova "Toate animalele, exceptând omul, știu principalul scop al vieții: să te bucuri"Albert Camus După cum toată lumea știe, Terra este "mama" celor șapte continente, fiecare continent având la rândul său "copilași" – statele acestora, deci, putem spune că Terra are o mulțime de "nepoței". Fiecare dintre copii și nepoții Terrei ascund câte o minunăție. De exemplu, cea mai mare fiică a Terrei – Asia – găzduiește cel mai înalt pisc din lume; este vorba despre vârful Everest din lanțul muntos Himalaya. Acest nume măreț a fost dat în onoarea tipografului britanic Sir George Everest. Tot pe continental galben, se găsește Marele Zid Chinezesc – o construcție strategică cu rol de apărare, care în anul 1999 a fost desemnat ca fiind cea de a șasea minune a lumii. Fiica de culoare a Terrei – Africa – deține monumente arhitecturale senzaționale: piramidele. Singura piramidă păstrată până în prezent în stare aproape intactă este cea a lui Keops. Italia, una dintre fiicele Europei, adăpostește Colosseum-ul din Roma. Acesta este un monument arhitectural vizitat de turiști de pe întregul mapamond. O altă fiică a Europei, Franța, deține o serie de monumente, detașându-se dintre acestea celebrul Turn Eiffel. America de Sud, fiica mai tânără a Terrei, posedă, pe lângă construcțiile remarcabile și o serie de monumente naturale. Dintre acestea pot menționa Cascada Iguacu din Brazilia. Această cascadă este de fapt o serie de cascade înghesuite în colțul sud-vestic al statului Panama. Geamăna sa, America de Nord se remarcă prin Marele Canion, rezultat al miliarde de ani de eroziuni. Antarctica, fiica de gheață, uscată și bântuită de vânturi a Terrei, este explorată intens de cercetători. Australia, mezina Terrei, pe lângă faptul că este a doisprezecea economie a lumii, a fost binecuvântată de mama natură cu zone mirifice și unice. Aș putea menționa aici: Marele Recif de Corali, Situl fosilifer cu mamifere de la Naracoorte etc. Toate acestea sunt o parte din minunățiile Terrei, de care noi azi avem ocazia de a ne bucura, dar oare copiii copiilor noștri vor avea prilejul de a se bucura de ele? Afirm acest lucru deoarece pe zi 7

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ce trece fiecare dintre noi contribuim, de cele mai multe ori voluntar, la distrugerea Terrei și nu conștientizăm că de fapt ne distrugem pe noi. Este trist și sumbru ce se întâmplă, însă va și mai trist și mai sumbru ce se va întâmpla cu viitorul copiilor noștri, dacă nu conștientizăm răul și nu încercăm să îl stopăm prin orice mijloc. Natura divină, încă ne mai suportă...dar oare cât? Din păcate, aceste lucruri, poate spuse sub o formă mai blândă, pe înțelesul copiilor noștrii, vor sensibiliza cât mai multă lume și pe orice căi, despre răul pe care ni-l facem singuri și răul pe care îl permitem altora să îl facă, acestei planete! Oare aude cineva strigătul de disperat al Terrei? Să deschidem larg ochii și să ascultam semnalele din ce în ce mai repetate ale acesteia, care ne indică un țipăt de ajutor! Salvați Planeta Albastră și veți fii salvați!

TERRA PRIN OCHII MEI MUJDAR VIOLETA Coord. prof. VERȘAN GABRIELA Școala Gimnazială „Ștefan Bozian”, Loc. Șeitin, Arad

AMALGAM AUTUMNAL – DECLIN SENTIMENTAL ZUGRAVU BIANCA Coord. prof.GEANINA OPREA Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Rm.Vâlcea Rugineşte şi inima-mi o dată cu natura... Mediul natural, din ce în ce mai static şi înrădăcinat în fluctuaţii melancolice, se suprapune cu mediul meu intim, insolit până în perioada aceasta a anului. Spiritul mi se detaşează de corp, o anomalie oare? Oasele se fărâmiţează precum ploaia asta rece de afară prin sita catapetesmei, gânduri mai bătrâne decât mine se comprimă în ţesuturile-mi anatomice. O plimbare va ajuta. Plec… Ca să vezi ce zi frumoasă de noiembrie! O altă zi în care mă voi plimba de colo până colo ca un şoarece într-un labirint căutând gustoasa brânză… cam amuzant! Cum poate mintea mea jalnică să poată pretinde că înţelege tot ce Atotştiutorul a lăsat fiinţei umane, care, de altfel, nu e suficient de pregătită să aprecieze şi păstreze minunăţiile acestea? Mare păcat! Privirea mea se contopeşte cu altele, necunoscuţi iau parte la chinul neştiinţei mele, priviri nevinovate ale unor simple vieţuitoare ce sunt 8

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ înzestrate cu minunatul dar al gândirii şi nu ştiu să-l folosească. Oameni mor, oameni se nasc, oameni se chinuie cu existenţa lor mediocră, doresc mântuire, dar nici măcar nu depun efortul curăţării. Mă simt ca nucleul într-un atom sunt în mijlocul problemei, dar nu reuşesc să o desluşesc. Fac ce am fost învăţat de mic să fac, filozofez ore întregi, mă cred inteligent, ţin aceeaşi piesă de teatru învechită zilnic, a devenit o rutină, mă complac în starea mea. Am fost condamnat să devin scriitor, să scriu, să scriu şi să scriu, un cuvânt spus şi se subînţeleg alte mii. Devorez subiecte, risipesc cerneala, umplu pagini pe care mai nimeni nu le citeşte, dar nu-mi pasă Dumnezeu ia parte la confesiunea mea şi mi-e de ajuns. Zburd, îmi găsesc ţelul, alerg să prind orizontul de un picior, în zadar, se dovedeşte prea rapid. Clipele se scurg ca nisipul în interiorul clepsidrei, momentele se comprimă, devin amintiri, închid ochii şi mă afund din nou în universul meu fictiv, limitele normalului sunt cu mult depăşite, prietenii mei imaginari mă întâmpină, eu îi tratez cu răceală, nu vreau ca nimeni să ia parte la farmecul creaţiei mele, misterul rămâne doar al meu… Mă trezesc brusc la realitate, surâsul îmi revine, ceva e ciudat… mă ciupesc, mă retrezesc. Acum totul prinde contur, a fost doar un alt vis cauzat de frustrările mele interioare, sunt în visul vieţii din care nu pot scăpa şi visez un altul! Mă afund, dar nu mă prăbuşesc. Mam decis, nu mai sunt vulnerabil! Azi scriu, azi citesc, azi las ispitele pentru alţii, azi mă bucur de viaţă, de natură, de frumos! Sunt precum un lup singuratic, nu mai umblu în haită! De ce aş mai face-o? Ceilalţi mă dezgustă, setea procurării sângelui dulce şi cald mă îngrozeşte! Azi ţin post, azi sunt doar eu şi mintea mea la aceeaşi masă, se dezbat subiecte tulburătoare! Pare-mi-se că port un monolog… De ce îmi faci asta? Fir- ar! Umilul meu trup nu merită şi el nişte răspunsuri? De ce nu îmi vorbeşti? Ridic privirea. O, vai! Irisul mi-e mângâiat de o picătură, ochiul schiţează o mişcare de vulnerabilitate şi trece în penumbra unei mici clipiri, doar o secundă. Riduri adânci se încreţesc pe fruntea cerului, se pare că furtuna din interior e conectată prin senzaţii telepatice cu cea din exterior, să prevăd o posibilă linişte după eventuala dezlănţuire ar constitui o greşeală? Siluete diferite stau în negura pătrunzătoare, câteva bufniţe fâlfâie în zadar, sunt prea obosite. Brusc, un miros de pin se iroseşte în zare abudent, doi ochi se întrevăd între un stufăriş. Cam sumbru, nu? Luminiţele dispar, oare creatura ascunsă şi-a alipit pleoapele? Se pare că nu, erau doar nişte licurici inofensivi. Mă plimb, îmi privesc paşii... Fiecare talpă se înfinge cu stupoare în pământul încă dând pe afară de prea multă apă, de parcă bolboroseşte un poem, tremurând la fiecare adiere rece a vântului, cu fiecare pas urmele existenţei mele sunt din ce în ce mai evidente. Înşelătoare idee, straturile prea umede de sol înghit toate matriţele piciorului meu firav. Încă o dată afirmaţia: "Faptul că exist eu dovedeşte că lumea n-are nici un sens." (Emil Cioran), planează prin cutia mea craniană. Sentimentul sfârşelii şi al topirii nu îmi dă pace, mă bate pe umăr la fiecare pas. Ah, senzaţie groznică atunci când simt că gesturile, reacţiile, gândurile mele zboară undeva şi se dezintegreză, fără a se păstra în memoria colectivă a umanităţii… o lichidare organică va avea loc! Simt natura ca fiind cel mai contagios bolnav, toamna mi-a transmis agonia ei, simt că mă prăbuşesc într-un nucleu energetic mult prea puternic pentru forţa mea. Sunt neputincios! O frunză mi se lipeşte de creştetul ud. O iau şi îi privesc ramificaţiile. Această bucată a Creaţiei a pierdut o luptă, lupta rezistenţei în faţa paradoxului - natura... te dezvolţi, iar o dată cu tine nutresc sentimente ce se lipesc de pereţii corpului tău, o presiune continuă se exercită asupra lor, până când nu mai poţi şi simţi că pici străfulgerat. Dar mai ai o şansă! În timp ce toată lumea te credea mort, tu te-ai adăpostit într-un cocon şi, ghemuit precum pruncul în pântecele mamei, te-ai remodelat, ai renăscut! Iau drumul spre casă, am prins încredere! Deşi plouă, nicio picătură nu se mai prelinge pe pielea mea, parcă mă strecor printre stropi, calculez intervalele dintre fiecare împunsătură umedă! Am plecat copil sfios, m-am întors şi mai prost! Nu orice prost, unul inteligent! Prost - inteligent? Nu există, ba uite că da! Dintr-o singură plimbare în natură am putut să formez ipoteze, să-mi formez o nouă personalitate, am observat mecanismul divin închis în lucrurile mărunte, în lucrurile cele mai complexe. Un bun observator, cu puţină înţelepciune îşi poate regăsi întreaga viaţă într-o frunză, constituent celest. Şi, totuşi, de ce prost? Deoarece am făcut un alt pas spre neant, fiecare clipă, fiecare moment nu este decât un vădit pas spre moarte. Deschid uşa de cireş vechi, cotesc la dreapta pe pardoseala scârţâindă, mă arunc ud în matca focului, iadul plin cu chinuri veşnice, patul. Gânduri se zbat fără ca eu să asist şi ca un naiv dorm în neştiinţa mea, iar sforile se trag şi eu rămân orbul becisnic. Mă cufund în nefiinţă şi adorm...

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ SEPTEMBRIE… BOGDANA CĂZĂNESCU Coord. prof. dr. GEANINA OPREA Colegiul Naţional ”Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea Septembrie târziu... Aerul de afară pare schimbat, falnicii copaci îmi par şi ei diferiţi, ceva se întâmplă în întreg universul naturii, dar oare ce ? Mai ieri, smaraldul păşunii se desfăşura în faţa ochilor mei, delectându-i cu sclipitoarele păduri verzi. Prin venele mândrilor codri curgea clorofila nestăvilită ce se juca, sticluţa cu otravă curgând neîncetat prin scoarţa lor arămie şi încă plină de vitalitate, păsărele, şi ele nelipsite din atmosfera dulce a verii, ne încântau cu suavul lor cântec ce ne îmbată cu dulceaţă, veveriţele sprintene vibrau în acest tablou calm şi viu, sărind din creangă în creangă fără grija proviziilor iernii, totul avea puls, totul emana mişcare. Acum însă… totul pare atât de fad şi şters, plopii, candelabre colorate cândva, acum sunt mici schelete dezbrăcate de furiosul şi agitatul vânt tomnatic. A venit din nou acel moment al anului în care ies în poieniţă şi stau pe bucăţica asta de lemn scârţâitoare şi bătrână de când lumea, holbându-mă la cer, o imensitate de acuarelă albastră, spulberată pe sfera gazoasă. Nici astrul zilei nu se mai descinde atât de maiestuos căci suliţele lui, altădată cascade de lumină, acum cad asemenea perdelelor palide peste covorul foşnitor. Totul mi se înfăţişează în paleta această arămie, nimfa Toamna îşi face şi ea simtiţă prezenţa. Corpul ei suplu, compus din frunze de aur şi aramă, păşeşte subtil pe duşumeaua naturii căci nu doreşte să deranjeze modelul de neînlocuit al acesteia, părul său lung si buclat cade uşor pe umerii goli şi albi, faţa îi e conturată frumos căci ochii îi ies în evidenţă, sunt de un negru intens parcă te cufunzi în ei. Astfel se plimbă încetul cu încetul şi aruncă în stânga şi dreapta licoarea toamnei, căci şi ultimele colţuri rămase neînmaronite, acum devin şi ele piese din puzzle-ul ei. Stau şi admir această minune! Toată natura îşi poate schimba minunata înfăţişare atât de radical, remarcabil! Am un sentiment de linişte şi siguranţă în mijlocul acestui peisaj ca urmare a faptului că sunt născută toamna. Îmi place această linişte gălăgioasă! Dintr-o dată aud un sunet ciudat ce pare a veni dinspre cer, parcă acesta doreşte să schiţeze un gest, un murmur încet de ploaie străfulgeră văzduhul, fruntea cerului se cutează grav şi se întunecă puternic. Plouă… foşnetul de mătase al fâlfâitului obosit de păsări se aude pe fundal în timp ce lacrimi de cristal se scurg pe chipu-mi, revigorându-l şi dându-i puritate şi prospeţime. Ochii îmi vibrează lăcrimat de plăcerea trezită din adâncul meu, admiraţia mea pentru acest peisaj nu are contur sau limite… aş putea să stau în mijlocul ei zile întregi fără să mă plictisesc fiindcă de la o zi la altă mă surprinde din ce în ce mai mult! Vreau să las ca râul de picături de ploaie să mi se scurgă încet pe trup, să mă umple cu sentimentul prospeţimii, să-mi dea încredere. Vin, fug, plec, revin, din nou plec şi sosesc aici, iar şi iar obosită, dar pregătită de aventură. Simţi şi tu? Îţi curge prin vene, îşi pulsează în întreg corpul… e atât de puternic sentimentul că timpul trece şi că tu rămâi nepăsător la ceea ce te înconjoară - minunăţia naturii! Ceva mă face să mă îndrept către un stufăriş, acolo între ramuri văd doi ochii ce sclipesc subtil sub unduirea razelor soarelui, e Toamna! Se îndreptă către mine, îmi ia uşor palma şi îmi dă o frunză. Un moment a durat să-mi cobor privirea spre palmă şi apoi să o ridic la loc şi deja dispăruse! Pe spatele frunzei scria “Precum natura trece de la stadiul primăverii, cel în care creşte, se dezvoltă vara, când e în floarea vârstei, toamna când deja e matură şi plină de seriozitate şi, nu în ultimul rând, când ajunge la apogeu, aşa şi omul trece prin multe etape care trebuie respectate şi trecute cu capul sus!” Natura rămâne o capodoperă unică şi nelimitată în creaţie şi artă...

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

COSMA TEODORA Coord. prof. PIRCĂ LIDIA Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Sibiu

UN VIS AUTUMNAL BOGDANA CĂZĂNESCU Coord. prof. dr. GEANINA OPREA Colegiul Naţional ”Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea S-a desprins de ramurile copacilor şi ultima frunză. Crengile dezgolite anunţă sosirea toamnei. Parcă, odată cu aceasta, s-a aşternut peste oraş un nor de fum ce alungă viaţa. Păşesc pe aleile parcului şi privesc în jur. O văd ? Nimic! Parcul este pustiu. Totul parcă strigă după ajutor! Nu înţeleg ce se întâmplă! Încerc să-mi amintesc aleile pline de copii ce zburdau veseli, nestingheriţi...Dar nu reuşesc! În mintea mea nu este decât imaginea sumbră a toamnei. Mă opresc în dreptul unei bănci pustii. Mă aşez şi încerc să desluşesc neliniştea din sufletul meu. Îmi dau seama că silabele nu au nici un ecou, iar durerea, încetul cu încetul, pune stăpânire pe fiinţa mea. Oare plâng după ce a fost frumos odată în lume sau doar încerc să înţeleg ce se întâmplă? Nu ştiu... totul îmi pare confuz. Aş vrea să ridic ochii spre cer şi să privesc albastrul infinit, dar ce zăresc? Bolta cerească este acoperită de o pătură cenuşie care a pus stăpânire pe lumea mea. În acest moment simt cum ceva în mine se sfâşie şi mintea este tulburată de mii de întrebări. Încerc să găsesc un răspuns la ce se întâmplă cu mine şi natura, dar îmi este imposibil! Nu înţeleg de ce păsările pleacă lăsând codrul pustiit, de ce frunzele părăsesc ramurile copacilor. Este oare cursul naturii sau le este frică să lupte cu toamna? Întreaga natură se cufundă într-un somn lung. Copacii goi îşi flutură ramurile luându-şi parcă la revedere de la viaţă. Ursul se retrage în bârlog, iar gâzele încearcă să se ascundă de frigul fulgerător al toamnei. Numai covorul ruginit de frunze îşi face simţită prezenţa sub paşii grei ce tulbură liniştea de mormânt ce ne înconjoară. Uneori o ciocănitoare ne vesteşte că pădurea este doar cufundată într-un somn adânc ce se va sfârşi odată cu apariţia primului ghiocel şi a primilor raze zglobii de soare. Deodată s-a întunecat, un strop de ploaie îmi mângâie obrazul. Ce se întâmplă? Plânge cerul? Mă ridic şi cu paşi grăbiţi mă îndrept spre casă. Aş vrea să pot privi toamna şi fără să simt cum mă cuprinde o mare tristeţe! Natura are cursul ei firesc, iar noi, oamenii, trebuie să luptăm pentru a merge mai departe. Cum ar fi viaţa fără tristeţe? O lume în care să zâmbim fericiţi înconjuraţi de flori? Lupta 11

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ aceasta pentru răspândirea tristeţii nu are nici un rost... Privind încă o dată în jur, sufletul meu se luminează de o oarecare mulţumire. Sunt mulţumită că frunzele ce cad rotindu-se, o dată ce ating firele de iarbă îngălbenită, îşi găsesc liniştea cufundându-se într-un somn adânc. Dar eu nu pot dormi... astfel sunt martora tuturor schimbărilor ce au loc în sufletul meu şi în lumea care odată îmi era dragă. Acum, o iubesc mult mai mult... pentru ceea ce a fost, dar şi pentru ceea ce este. Ce este?... lacrima ce se rostogoleşte pe obrazul meu şi zâmbetu-mi ce-mi umple sufletul de lumină! Dar de ce toamna are puterea să alunge fericirea? Totul în jurul ei este melancolic şi plin de lacrimi! O, ... dar nu ... o astfel de lume nu există! Dacă este adevărat trebuie să luptăm mai departe. Atunci când te simţi învins încerci să răzbaţi pentru a mai zări măcar o dată razele soarelui! Aşa se întâmplă şi cu păsările care părăsesc codrul lăsându-l pustiit şi se îndreaptă spre alte meleaguri. Sunt atâtea lucruri pe care nu le înţeleg! Aş vrea o viaţă simplă, în care să nu trebuiască să sufăr şi să plâng! Între timp am ajuns în dreptul blocului. Mai ridic o dată ochii spre cer şi intru în casă. Îmi las geaca şi mă apropii de fereastră. Zăresc cum stropii lovesc geamul, sperând parcă să ajungă la mine. Atunci privirea mea încearcă să descopere depărtările. Dar nu este cu putinţă! Ceaţa ce s-a lăsat peste natură acoperă zările. Aşa se ascunde şi tristeţea în inima mea … Aş vrea să pot deschide sufletul şi să alung miile de frământări! Dar nu pot! Acesta este încuiat cu un lacăt mare de aur şi cheia se află în mâinile toamnei. De aş putea ajunge până la cer să răscolesc norii, să întreb luna şi stelele dacă au văzut o fetiţă cu părul castaniu, cu o coroniţă din frunze arămii şi cu o rochie lungă, zdrenţuită, atunci aş reuşi să alung şi lacrimile din ochii mei! Dar sigur, crăiasa bună mi-ar lumina chipul arătându-mi calea spre lumea din care am venit. Astfel aş înţelege că această fată nu există! Încerc să înţeleg încă o dată ce este în sufletul meu şi nu reuşesc, nu pot desluşi tainele inimii. Dar ce se întâmplă? Din colţul ochiului mi se desprinde o lacrimă ce străluceşte ca un diamant. Să fie oare sfârşitul tristeţii? Acum că toamna s-a instalat la noi, nu-mi rămâne decât să aştept ca lumea să reînvie şi poate că odată cu ea nici sufletul meu nu va mai plânge! Trăim pentru a suferi şi suferim pentru a lupta. Aceste lucruri reprezintă viaţa noastră şi cu ajutorul lor reuşim să răzbatem. Ploaia reprezintă tristeţea, soarele fericirea şi norii trecerea timpului. Astfel, putem spune că viaţa noastră e precum un colţ de nor! Acum că s-a oprit ploaia, pot zări dealurile în depărtare. Au căpătat o altă culoare. Nu mai sunt precum viaţa, sunt argintii, lucru ce ne arată că încet natura se stinge, cufundându-se într-un somn adânc… DRAGOMIR DORIN Coord. prof. ZAHARIA ZOICA Şcoala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galaţi

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ÎNGERII TERREI DOLHA DAVID Coord. prof. RUS MARINELA Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița

PLANETA ALBASTRĂ PLÂNGE! MOVILĂ MIHAELA-ANDREEA Coord. prof. ONOFREI CRISTINA Şcoala Gimnazială ”Ieremia Irimescu”, Loc. Brusturi, Neamț Trăim într-o țară binecuvântată cu frumuseți cum rar întâlnești… Munți ale căror creste sfidează norii, dealuri line pe care privirea se oglindește sub imperiul atâtor culori, câmpii întinse, deschise ca sufletul celor care le locuiesc. Dar, din păcate, natura este din ce în ce mai afectată de activitățile omenești. Acestea au ca efect transformarea mediului natural care, uneori, merg până la degradarea sa. Despăduririle, poluarea aerului și a apelor, eroziunea solurilor, transformarea peisajelor, dispariția unor specii de plante și animale sunt câteva din problemele grave ale prezentului. Pădurile, aurul verde al țării noastre, contribuie la împrospătarea aerului, adăpostirea animalelor, limitează viteza vântului, iar lemnul lor este atât de util în diverse domenii. Însă, tăierea lor necontrolată duce la modificarea climei, la împuținarea unor animale sălbatice, la distrugerea echilibrului natural. Pădurea constituie o sursă de frumuseți și bogății pe care omul are datoria să le ocrotească. Avem o ţară frumoasă ca un cântec! Un buchet minunat de flori, strâns într-o panglică albastră, discret îmbibat în Marea Neagră. Aceasta este țara mea! Avem ape repezi, iuți, aprige – ca Oltul – sau liniștit curgătoare – ca fratele Mureș și lacuri – ochiuri albastre, senine ca cerul, sub care domnesc tăuri adânci, vrăjite. Avem stânci sculptate de vânt, vulcani nici pe departe periculoși precum Vezuviul, codri prietenoși și viețuitoare atât de variate, desprinse parcă din pagini de literatură. Cum să nu iubești aceste minunății? În zilele noastre, prin dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, rezultă unele substanțe care ajung în sol, aer, apă și care sunt toxice pentru viețuitoare, ducând, treptat, la dispariția speciilor rare, dar și la poluarea aerului, a solului și a apei. Apele, o altă bogăție naturală a țării noastre, devin și ele din ce în ce mai poluate, din cauza deșeurilor industriale aruncate fără chibzuință, a naufragiilor navelor petroliere ce declanșează adevărate catastrofe pentru viețuitoare. 13

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Fără oxigenul eliminat de plantele verzi, omul ar pieri. Deci, pe bună dreptate, pădurile sunt sufletul nostru! Și sufletul nostru este din ce în ce mai chinuit! Haideți să facem ceva! Să nu lăsăm natura să moară! Prieteni ai naturii, protejați mediul înconjurător! Pământul nostru suferă! Întindeți o mână de ajutor Planetei Albastre! Secolul care va veni va fi poate mai curat sau, poate, nu va fi deloc!

O FLOAREA A TERREI BADIU MIRELA ALESSANDRA Coord. prof. AXENTE MIHAELA Şcoala Gimnazială „Prof. M. Sîmbotin”, Loc. Cîrligele, Vrancea

DIMINEAŢĂ DE PRIMĂVARĂ BARBU ADA CRISTINA Coord. prof. BUICAN MARIANA Liceul Teoretic Piatra, Teleorman Primăvara este cea mai tânara fiica a bătrânului an. Ea este cea care o alungă pe sora ei mai mare, iarna, pentru a trezi natura la viaţă. Între cele doua surori are loc o lupta dârză. Fiecate aruncă în lupta armele sale... Bătrana iarnă aduce frigul, gerul, vântul şi ultimii fulgi de nea. Micuţa primavară firavă şi plăpândă dă putere soarelui, iar razele soarelui topesc ultimele pături de zăpadă. Orbiţi de lumina aceea puternică a soarelui, norii plumburii, frigul şi gerul îşi fac bagajele şi pleacă în ţinuturile de gheaţă. 14

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Cerul e senin acum, razele soarelui salută întreaga natură, care încet – încet, se trezeste la viaţă. Primavara aşterne pe câmp un covor multicolor de floricele. Peste tot vezi dealuri înverzite, coline încarcate cu podgorii plângatoare după tăierea rămurelelor viţei de vie. Pădurile sunt adevărate temple. În desişuri a albit florea ghiocelului şi un parfum uşor vine în adierea amurgului de la toporaşi. Crenguţele şi muguraşii timizi, dezmierdaţi de căldura binefacatoare a soarelui, au pleznit, dăruindu-ne livezi ninse cu flori. Toate vietuiţoarele se trezesc din hibernare şi o intâmpină cu drag pe Zâna Primavară. E soare,e cald, iar oamenii pregătesc pământul pentru arat. Este primăvară şi covorul argintiu de zăpada tocmai s-a topit. Acestea este primul semn al primăverii. Zilele s-au lungit şi noptile s-au scurtat. Superbul soarele stă toată ziua pe cer ca o faţă galbenă cu raze călduroase. Natura s-a trezit la viaţă şi totul în jur este verde şi inflorit. Aerul curat ne dă o stare de bine. Firul de iarbă mic şi plăpand a scos capul de sub un bulgare de zăpadă. Pentru el, pimăvara este un vis romantic: prima zi când a răsărit pe pământul încălzit de soare. Primăvara îşi aşterne covoarele multicolore, câmpurile şi dealurile sunt pline de flori, copacii înmuguresc. Totul este minunat! În păduri, muşchiul copacilor e moale ca perna de puf. Totul este învăluit în mantia de lumină a soarelui, care mângâie blând pământul şi toate vietăţile. Bolta albastră a cerului se oglindeşte în apele limpezi ale râurilor. Albinele zburdă în căutarea florilor, în timp ce gândăceii şi cărăbuşii dorm la soare dezgheţându-şi aripioarele şi picioruşele. Păsările călătoare par nişte vâslaşi în marea cerului albastru. Rândunica cea veselă, turturica, barza şi sturzul ciripesc în deschiderea marelui concert al primăverii. Pădurea s-a schimbat mult, chiar foarte mult. Râul şi-a păstrat limpezimea. Toată natura a întinerit. Iarba este proaspată, fluturii şi albinele zboară vesele în crâng unde totul freamătă de cântecul privighetorilor. Soarele străluceşte cu putere, iar razele lui parcă zâmbesc. Mirosul suav al florilor ne umple sufletul de linişte şi pace. Ciripitul dulce al păsărelelor se îngână cu vocile noastre. Pământul somnoros a început să se trezească la viaţă. Norii suri au căptuşit tolba posomorâtă a iernii, apoi şi-au luat zborul către tărâmurile îngheţate. Pe cerul limpede ca un cristal luminos, razele calde şi aurii ale soarelui poleite în culori de primăvară, încălzesc pomii golaşi. Primăvara, fiica cea mai tânără şi mai frumoasă a anului, trezeşte la viaţă întreaga natură. Peste tot este veselie şi agitaţie. La munte, baba Iarna încă nu şi-a adunat cojoacele. Lângă firicelele subţiri de apă, din pământul umed şi negru, se zăreşte o suavă floricică. Ghiocelul, cu gluga lui cea verde şi cu clopoţelul de argint priveşte împrejur la razele soarelui care dezmiardă muntele golaş şi pustiu. - Ghiocelule, de ce ai ieşit de sub zăpadă ? - întreabă bradul îmbrăcat în zăpada albă, dantelată şi cercelată. - Zâna Iarnă îmi este datoare pentru că i-am împrumutat culoarea şi în fiecare primăvară mă lasă să ies de sub zăpada poleită cu mărgăritar. - Ghiocelule, fii bucuros că ai stat toată iarna somnoros sub covorul gros de zăpadă al iernii! A fost o iarnă grea, dar frumoasă! Bine că ai plecat, Iarnă grea şi acum a venit Zâna Primăvară! Ghiocelul gingaş, subţirel la trup şi cu clopoţelul delicat a fost ales de către Zâna Primăvară să vestească întregii naturi că domnia zăpezii a luat sfârşit. Undeva, într-un tărâm ascuns, Zâna Iarnă îmbrăcată într-o rochie cusută cu ace de gheaţă şi împodobi- tă cu steluţe argintii, se pregăteşte să plece. Primăvara începe să coboare grăbită din caleaşca ei în culori de curcubeu. La revedere, dulce iarnă! Bine ai venit, dulce primăvară! Florile sunt uimitoare şi varietatea de culori ne binedispune. Ghioceii tocmai au apărut şi se încăpăţaneaza să rămană înfloriţi şi asta ne bucurş extraordinar. Uite!! Zambilele au apărut şi nuanţele lor ne invită să aflăm ce miros delicat şi frumos au. Toate florile danseaza cand razele de soare le mangaie uşor pe petalele catifelate şi superbe. E PRIMĂVARĂ!!! Albinele sunt cele mai bune prietene ale florilor şi nu le lasa niciodata singure. Daca florile nu ar exista, albinele ar fi triste şi nu ar mai produce mierea cea dulce si gustoasă. Albinele sunt ca nişte surori, nu se lasa la greu nici în cele mai grele momente. Albinele au ieşit la iveală, acum când se arată soarele. 15

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Ele sunt foarte harnice si ar trebui să le apreciem pentru că ele ne dau cea mai buna miere. Zumzăitul lor îţi mângâie auzul ca şi când albinele ar vorbi cu tine. Apicultura (creşterea albinelor) a fost practicată de multe popoare, înca din antichitate. Dintre toate insectele, albinele sunt singurele insecte despre care s-ar putea spune că au fost domesticite şi de pe urma cărora omul trage foloase însemnate. Ele sunt utile şi pentru plante, favorizand polenizarea florilor. E soare! E viata! E căldura! E bine! E PRIMĂVARĂ! MĂREŢIE ENI CRISTIAN Coord. prof. VIŞAN RAMONA Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Sibiu

NU DISTRUGEŢI PARADISUL! MIRON LARISA GEORGIANA Coord. prof. LORETA MAHALU Şcoala Gimnazială “Ion Creangă”, Iaşi Mulţi dintre noi, absorbiţi de lucruri mici şi fără importanţă, nu îşi dau seama de minunea ce îi înconjoară. Se întâmplă acest lucru straniu pentru că pe parcursul vieţii noastre părerea despre lumea în care trăim se schimbă în funcţie de experienţa de viaţă pe care o dobândim, de anumiţi factori cu care interacţionăm sau de anumite întâmplări care ne marchează evoluţia. Încă de mici copii, de când începem să conştientizăm propria existenţă, suntem educaţi să ne creăm o imagine despre ceea ce se află în jurul nostru. O imagine pe care de multe ori o comunicăm celor din jur folosindu-ne de voce, semne, atitudine sau de orice alte “accesorii” de care dispunem pentru a imprima în memoria semenilor noştri felul în care percepem ce ne dă Mama Natură, dar şi locul pe care îl ocupăm noi înşine în univers. La această vârstă, suntem sideraţi de fluturele care se îndreaptă către înalturi sau de curcubeul care îmbrăţişează întreaga zare după ploaie. Suntem neştiutori, dar sinceri, 16

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ nepricepuţi, dar încărcaţi de un sentiment de admiraţie care vibrează în întrega noastră fiinţă plăpândă şi delicată. Dar totusi ce este această lume despre care multă lume vorbeşte şi în care ne ducem traiul de zi cu zi? Acum, după experienţa pe care am trăit-o şi care mi-a deschis larg ochii către EA, sunt sigură că este o minune, pe care fiecare o percepe aşa cum ştie să rezoneze la tot ce i se oferă necondiţionat. O asemăn unui miracol, unei scene enorme de teatru în care nu şti niciodată ce piesă va fi jucată sau care va fi subiectul ori personajele. Veţi spune că tot păţitu-i priceput şi chiar aşa şi este, după cum veţi putea uşor concluziona din cele ce mi s-au întâmplat. Clopoţelul abia se stinsese, încheiasem cu bine semestrul, nu mă mai săturam de somn sau de calculator, mai ales că la noi în casă regulile sunt clare în ceea ce priveşte ocupaţia de bază în prima parte a vacanţei: relaxare totală, program de voie, prea puţine treburi gospodăreşti. La sfârşitul primei săptămâni, mama veni cu ideea de a merge să facem o vizită la Grădina Botanică în formaţie completă, adică părinţii şi noi, cele două surori. Vestea a fost întâmpinată cu chiote de bucurie de sora mea mai mică, pe când eu schimbam feţe-feţe, căutând un motiv plauzibil de a amâna - cel puţin - plimbarea. În gândul meu eram revoltată că mi se face un program ferm şi că trebuie să amân discuţiile pe facebook cu prietenii, mai ales că mai vizitasem şi în trecut acest obiectiv. Neavând încotro, m-am supus “invitaţiei”, deşi bănuiam că mă voi plictisi peste măsură. Am petrecut o dimineaţă agreabilă, trebuie să recunosc acest lucru, deşi nu am fost suficient de atentă la toate exponatele din sere sau de pe alei. Mă ardeau tălpile să ajung mai repede acasă ca să deschid calculatorul şi să reintru în programul prestabilit. După masă, brusc o moleşeală puse stăpânire pe întreaga mea fiinţă, ceea ce mă determină să caut intimitatea culcuşului adorat zilnic. Am alunecat pe nesimţite în braţele Moşului Ene care m-a condus în diferite locaţii, cunoscute de mine din experienţele anterioare: grădina bunicii, staţiunea Durău, câmpul de la marginea satului unde am copilărit şi, în fine, Grădina Botanică. Dar foarte curios, la fiecare dintre escale eram supusă unei pedepse pe care o simţeam dureros în sufletul meu sensibil. În grădina bunicii am văzut pomii cu ramuri gemând de roadele apetisante, dar nu m-am putut bucura de gustul şi parfumul lor îmbătător pentru că se făcea că nu am gust şi nici miros... Câmpul era acoperit de o iarbă catifelată, din care îşi ridicau silueta multicolore flori de sălbatice. Aş fi vrut să mângâi iarba aceea ademenitoare şi să miros florile, dar mi se luase simţul tactil şi cel olfactiv... La Grădina Botanică, am pierdut văzul, aşa încât am început să mă lovesc de lucruri şi să mă înţep în acele oţelite ale trandafirilor... Nu vă pot spune ce frică s-a cuibărit în inimioara mea când m-am simţit singură şi părăsită, neputincioasă şi urmărită de ghinion... Am deschis ochii cu bucurie pentru că vedeam din nou, auzeam, puteam pipăi sau gusta. După ce m-am dezmeticit de-a binelea, am înţeles că îngerul meu păzitor îmi predase o lecţie despre lumea în care trăiesc orbeşte... Parcă mi-ar fi şoptit că sunt înzestrată, slavă bunului Dumnezeu, cu toate simţurile, îndemnându-mă să profit de ele; să nu uit să rotesc privirea şi să aleg tot ce mi se oferă pentru a-mi sensibiliza sufletul: să am discernământul de a vedea ce este frumos, să îmi delectez auzul cu ceea ce este melodios, să îmi îmbăt nările cu ceea ce este parfumat, să mângăi insistent ceea ce e catifelat sau să degust ceea ce îmi trezeşte papilele gustative... A fost, vă jur cu mâna pe inimă, o lecţie mult mai concretă decât cele de la şcoală, din care am reţinut că tot ce primim fără efort, dar care ne ajută să ne demonstrăm nouă înşine că suntem oameni, merită respectat şi admirat. Oameni buni, nu dstrugeţi cu indiferenţa voastră paradisul care ne înconjoară!

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ÎMPREUNĂ PENTRU O PLANETĂ FRUMOASĂ ȘI CURATĂ - 2015 – DUMITRU DĂNUȚ Coord. prof. GHEORGHE GEORGETA Liceul Tehnologic Costești-Argeș

Imagine 1

Imagine 2

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ BOGAȚIA TERREI-IZVOR DE RESPONSABILITATE STÎNGĂ MARINELA VIORICA Coord. prof. NEAGOE LOREDANA Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova, Dolj Pădurea reprezintă „plămânul verde” al planetei, ne ajută să respirăm un aer mai curat şi să trăim într-un mediu mai sănătos, în care oamenii să se poată bucura de natură. Trebuie să ştim că pădurea este cel mai mare depoluant al atmosferei curăţând-o, ca un imens filtru, de praf şi alte impurităţi. Pentru a produce o tonă de lemn, arborii consumă 1,8 tone de dioxid de carbon, unul dintre cele mai poluante gaze pentru atmosferă, şi eliberează 1,3 tone de oxige Un hectar de pădure are capacitatea de a reţine şi înmagazina circa 10.000m3 de apă pe an. Pădurea are şi un aport considerabil în ameliorarea schimbărilor climatice. Această funcţie a pădurii se manifestă prin reflectarea şi absorbţia radiaţiilor de orice fel, atenuarea extremelor de temperatură, creşterea şi menţinerea umanităţii din atmosferă precum şi diminuarea intensităţii vânturilor. România a fost şi continuă să fie o ţară în care pădurile joacă un rol foarte important, de aceea responsabilitatea noastră este să preţuim şi să protejăm acest „aur verde” . Toţi putem contribui la refacerea plămânului verde al României prin plantarea de pomi în curtea şcolii sau în parcuri. Datorită formelor de relief diferite de pe teritoriul ţării noastre, în România avem încă mari suprafeţe împădurite în care fauna sălbatică este mult mai bogată decât în alte ţări europene. Protejarea fondului forestier este asigurată atât prin cadrul legislativ actual, cât şi prin modul concret de administrare şi gestionare a acestuia. Toate pădurile statului, administrate de MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR, prin Romsilva, sunt amenajate şi reamenajate cu periodicitatea prevăzută de lege. Volumul de lemne extras anual din păduri rezultă din aplicarea tăierilor de îngrijire şi de regenerare a arboretelor. omului asupra mediului înconjurător duce la distrugerea ecosistemelor. Din acest motiv, nu doar animalele, cât şi plantele sunt ameninţate. Deşi pădurile sunt considerate „aurul verde al planetei”, acestea încep să dispară datorită defrișării masive realizate de om. Pădurea a fost şi este vitală pentru conservarea vieţii, protejându-ne şi de alunecări de teren, secetă şi inundaţii. Pe lângă rolul benefic în absorbirea dioxidului de carbon şi eliberarea de oxigen, arborii scad încărcătură bacteriană a aerului în proporţie de 90%. Anumite plante sunt ocrotite prin lege tocmai datorită rarităţii lor şi pericolului dispariţiei. În România din categoria plantelor protejate de lege fac parte: Floarea de Colţ, Nufărul Alb, Garofiţa Pietrei Craiului, Bujorul de munte, Papucul doamnei, şi altele. Floarea de Colţ-Leontopodium alpinum-a fost declarată monument al naturii şi se află sub ocrotirea legii din 1933. Nu are miros, nici corolă strălucitoare, însă ea atrage prin fragilitatea şi prospeţimea ei. Mai este cunoscută şi sub denumirea germană EdelweiB. Nufărul Alb Nympharea albă L-acoperă luciul apei şi dă un farmec aparte lacurilor, creând un veşmânt deosebit. Este planta cu cele mai multe semnificaţii mitologice, simbolizând în acelaşi timp nemurirea, gloria sau pacea sufletească. Legendele egiptene spun că soarele a răsărit prima dată dintr-o floare de nufăr, iar indienii susţin că nufărul este cea mai frumoasă floare de pe Pământ. Nufărul nu este doar o plantă decorativă, ci şi una medicinală. Rădăcinile şi florile sale conţin glucoză, uleiuri eterice, amidon şi multe alte substanţe. Preparatele extrase din rădăcina sa au acţiuni antiinflamatorii şi calmante. Floarea de nufăr se deschide mai ales noaptea, au dimensiuni mari de aproximativ 30 cm, culoarea lor se schimbă în funcţie de momentul zilei: la început ele sunt de un alb pur, apoi treptat se preschimbă în mai multe nuanţe de roz, ca la sfârşit să devină roşu-violet. De o frumuseţe şi o elegantă greu de egalat, magnolia este o plantă cunoscută şi cultivată mai ales în Asia şi America, în China găsim circa 10 specii de magnolii, care se deosebesc între ele prin înălţime, perioada de înflorire, formă sau mărimea florilor. Magnolia este un arbust care îşi adună substanţele hrănitoare din stratul de pământ de la suprafaţă, aşa încât planta nu trebuie plantată. PET-este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei răşini, acesta a devenit un material foarte răspândit în industria alimentară-îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet, fiind uşor, rezistent la şocuri, reciclabil. Ambalajele PET nu sunt biodegradabile, persistând în locaţiile de depozitare. În plus nu trebuie omis caracterul inestetic al PET-urilor care 19

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ plutesc pe râuri sau lacuri, care strică aspectul spaţiilor naturale, şi care, prin volumul mare, agresează orice tip de peisaj. Acesta are o calitate-poate fi reciclat. Prezentă în toate structurile terestre,de la compoziţia celulei vegetale sau animale până în interiorul scoarţei, apa este „ combustibilul” care pune în mişcare majoritatea proceselor fizice, chimice şi biologice care au loc pe Terra. Poate că nici măcar unul dintre fenomenele naturale care se dezlănţuie şi afectează mediul înconjurător nu impresionează atât de mult ca acela care are loc atunci când apele mărilor şi oceanelor întâlnesc uscatul. Spargerea valurilor şi mişcarea dezordonată a materialului rezultat din izbirea falezelor sau a plajelor, transportul de pietricele şi de nisip de-a lungul ţărmului şi peste fundul mării,dezvoltarea de dune, revenarea pereţilor alcătuiţi din roci sedimentare, dar şi multe alte procese, se desfăşoară cu o asemenea forţă şi viteză încât observarea, măsurarea şi analiza dinamicii reliefului litoral devine o sarcină mult mai dificilă decât, să zicem, modelarea suprafeţelor alcătuite din roci dure. Omul trebuie să fie atent la felul cum gestionează resursele de apă „dulce”. Începând din anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 martie ca fiind Ziua Internaţională a Apei, pentru a atrage atenţia omului despre importanţă acestei resurse naturale, pe care acesta s-a obisnuit să o treacă cu vederea. Din toată apa prezenţă pe Pământ, doar 3% este „ dulce”, restul aflându-se în mări şi oceane. Din cei 3%, majoritatea (aproape70%) se află în formă îngheţată, în calotele polare şi în gheţari. Bibliografie: Prof. Universitar Dr. Docent Petre Gâştescu- „Când apa întâlneşte uscatul”- Terra Magazin Prof. Universitar Dr. Adrian Cioacă

COPACUL TIMPULUI ONIGHI NICOLETA Coord. prof. RUS MARINELA Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PĂDUREA DĂLHĂUŢI PRIMĂVARA ANGHELUŢĂ GEORGE Coord. prof. AXENTE MIHAELA Şcoala Gimnazială „Prof. M. Sîmbotin”, Loc.Cîrligele, Vrancea

FLORILE TERREI GRIGA ADELINA Coord. prof. RUS MARINELA Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ CÂNTECUL MĂRII… ENE MIHAELA Coord. prof. dr. GEANINA OPREA Colegiul Naţional ”Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea Razele soarelui biciuiesc nisipul aspru şi dulce la care visez şi eu, de la geamul autobuzului prăfuit şi mizerabil ce mă duce spre mare – paradis minunat ce mă descrie în imagini, sunete lente şi apusuri tânguioase care îşi imploră prelungiri pe cerul ce îmbrăţişează apa, făcând trecerea lentă dintre ziua veselă, colorată în auriul luminii şi noaptea cu reflexele romantice ale lunii pe adâncurile îmbătrânite, melancolice şi reci. Mă regăsesc, aşadar, în tot ceea ce înseamnă mare, văd lumea cu două perechi de ochi, atunci când visele mi se sfărâmă e ”noapte”- rece, tristă, fără chef, lăsând reflexiile altora să îi deseneze decorul, iar ”ziua”, cea mai lungă parte a vieţii este frumoasă, fericită, atunci e timpul pentru speranţă, zâmbete... Iubesc marea, ea nu judecă, ci cântă valsuri lente, corzile viorii din adâncuri fiind atinse de mâna valurilor însetate de artă, ce îşi arată eternitatea în şoaptele lor amare! Mă face să visez mai mult, chiar dacă eu visez mereu, poate prea mult uneori, îmi umple pagini goale, reci cu melancolie gravată în cerneală, îmi arată stelele pe care ochii mei sătui de blocuri gri uită cum să le mai privească, îmi pictează zâmbete atunci când lentilele mele transparente şi doritoare de alt decor descoperă o umbrelă colorată sau un castel de nisip desprins parcă dintr-o poveste, unde un prinţ se luptă pentru ceva, pentru orice şi nu se mulţumeşte cu mediocritatea oamenilor din prezent, sau poate şi prinţul stătea pe tron plictisit, urmărind viaţa ce îi desenează viitorul în gri, fără să vrea să îl coloreze cu pensula lui de aur, rămânând bufonul cu comoara vieţii, cu râsete, fără să lase pe alţii să îi ordone monotonia. Înţeleg acum că oamenii care trăiesc cu adevărat, care nu se mulţumesc cu orice le oferă viaţa, care luptă şi care nu uită arta zâmbitului sunt priviţi de ceilalţi, cei ce se scalda în nonculori, cu superioritate, fiind catalogaţi ca simpli copii. Mă încăpăţânez să nu cresc, muşc cu poftă din viaţă şi fac ceea ce vreau, fără să îmi pese de alte păreri, mă simt aici, pe nisipul prăjit de soare ce aşteaptă să fie răcit de vântul ce îmi biciuie obrazul, invincibilă, puternică! La Mare mă simt şi eu MARE, asta până când urmele paşilor mei proiectate cu grijă pe mal, sunt şterse de valuri, citesc atunci, în spuma lor, Viaţa, căci, oricât te străduieşti să laşi urme perfecte, ce merită să fie amintite, ele tot vor fi şterse de eternitate; tot ce faci este provizoriu, până vine ceva ce îţi şterge urmele, acestea rămânând doar amintiri vagi, dar eu apăs mai mult, urma e mai adâncă şi mai adâncă... Îmi doresc să descopăr porţiunea secretă care să o protejeze mereu, de orice val, de orice ploaie, de orice picior de om ce ar putea să îi schimbe forma. Ating Marea cu buzele- mi uscate ce caută infinitul ei, vrând parcă să îl înghită, dar în zadar, doar ea poate să deţină atâtea secrete, atâtea părţi de lume, atâtea zâmbete, strigate de fericire, poveşti de dragoste, lacrimi şi atâtea amintiri... Ea este prea mare ca să o înţeleg în totalitate cu mintea mea de copil ce vede totul altfel, ce nu vrea parcă să se maturizeze, ştiu însă că, deşi mioapă, o văd mai clar ca ceilalţi, o privesc ca pe ceva viu şi am dreptate, nu e doar un obiectiv turistic, e istorie, amintire, speranţă, prezent, trecut şi viitor, zâmbet şi nu va muri niciodată! Te face să te simţi important, dar în secunda următoare te vezi neînsemnat, mă face să îi admir măreţia, ca apoi să îmi doresc să i-o fur, chiar dacă nu am ce face cu ea, eu nu sunt mare, dar ea e şi îmi dă şi mie, care o văd cu ochii minţii, aromându-mi mintea cu parfumul ei sărat. Marea este eternă, e condimentată cu scoici, speranţă, fericire şi imaginaţie, te face să simţi viaţa prin briza dulce ce dansează lângă ea, îţi cântă liniştea interioară în gălăgia zilnică şi îţi aruncă în faţa ochilor culori vii...

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ VALEA FRUMOASEI – OAȘA IOANA ȘOFÎLCĂ Coord. prof. JINARIU CARMEN MIHAELA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

MINUNILE TERREI STOINA DENISA Coord. prof. RUSU ANCA Şcoala Gimnazială Nr. 20, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PÎRVAN DENISA MARIA Coord. prof. NEAGOE LOREDANA Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” Craiova, Dolj Poate că pentru fiecare om de pe planeta Pământ cuvântul "acasă" are un înţeles diferit şi poate că reprezintă un loc sau un spaţiu diferit însă un adevăr fundamental adesea ignorat este faptul că noi toţi cei aproximativ 7 miliarde de oameni trăim pe o singură planetă, într-o singură "casă". Din păcate, în ultimii ani, simultan cu dezvoltarea sindromului tehnologic, am început să adoptăm o oarecare atitudine de neglijenţă faţă de această casă a noastră a tuturor şi suntem pe cale să devenim un pericol major în tulburarea echilibrului ecologic al propriului nostru cămin uitând că viaţa noastră, calitatea aerului, apei şi a hranei vitale depind de felul în care noi avem grijă şi respectăm … Litosfera cuprinde pătura solidă (scoarţa) de la suprafaţa Terrei a cărei grosime este de 70-120 km. Structura internă a Pământului are următoarea constitutie : perisfera (1000 km) formată din magmă, mezosferă (1800 km) alcătuită din compuşi ai fierului şi centrosfera sau nucleul (3500 km) formată din metale grele. Pământul dispune de un magnetism propriu determinat de prezenţa nucleului metalic. Datorită unor condiţii favorabile specifice Terrei (învelişul gazos protector, prezenţa oxigenului în atmosferă, existenţa apei, temperaturi în limite moderate) a fost posibilă apariţia şi intretinerea vieţii. Învelişul viu al Pământului suferă cele mai îngrijoratoare si dramatice transformari. An de an , sute de specii de plante şi animale dispar pentru totdeauna de pe suprafaţa planetei . De aceea omul a amenajat rezervaţii naturale în care plantele şi animalele pe cale de dispariţie sunt protejate. În fiecare an se taie imense suprafeţe de pădure ceea ce ar putea distruge importante resurse necesare existenţei vieţii pe pământ. Scoarţa variază considerabil în grosime, fiind mai subţire sub oceane şi mai groasă sub continente. Miezul intern şi Scoarţa sunt solide. Miezul extern şi mantalele sunt plastice sau semi-fluide. Diferitele straturi sunt separate prin discontinuităţi care sunt evidente în datele seismice; cea mai cunoscută este discontinuitatea Mohorovicic, dintre scoarţa şi mantaua superioară Planeta se dezvolta, dar grija pentru mediu nu urmează aceeaşi cale. Conform unui studiu ONU, în iunie 2006 densitatea planetei de deşeuri era de 46.000 de bucăţi pe o suprafaţă de 2,5 kilometri pătraţi. Iar industria secolului XXI produce 60 miliarde tone de mase plastice pe an. Pentru o asemenea cantitate ar trebui să apară curând şi al doilea continent, dar unde?, se întreaba experţii ONU. Încă un exemplu despre egoismul şi lipsa de conştiinţă a omului modern. Aproape nimeni nu se gândeşte unde ajung tonele de gunoaie adunate zilnic din marile oraşe. Acum avem şi un raspuns. Ajung în rezervele de apă ale planetei noastre. Aproape nimeni nu se gândeşte că gunoaiele de azi vor fi duşmanii generaţiilor viitoare. Toţi se miră de schimbările dramatice ale climatului planetar care devin tot mai acute an de an, dar nimeni nu face nimic pentru a stopa sau macar a încetini cauzele acestor dereglări climatice. Suprapopularea cu deşeuri de tot felul a planetei este una din cauzele dramaticelor schimbări climatice. Fiecare ţară aruncă vina pe ţara vecină pentru gradul ridicat de poluare,dar nimeni nu încearcă să adopte măsuri eficiente la nivel regional măcar. SUA se fereşte de ani buni să semneze tratatul de la Kyoto deşi este printre cei mai mari poluatori ai planetei. Statele dezvoltate ale U.E au gasit un nou subterfugiu. Cumpără de la noile state membre ale U.E cotele lor de poluare admisă, mai ales de la cele cu deficite economice, în loc să ia măsuri pentru reducerea poluarii. Naşterea şi evoluţia planetei noastre a fost o consecinţă a unui şir neîntrerupt de dezastre. Începutul sistemului nostru solar şi implicit al Terrei a depins de moartea unei stele masive. Atunci când o stea de dimensiuni mari se stinge are loc o explozie colosală în urma căreia sunt aruncate în spaţiul cosmic cantităţi impresionante de materie. Materialul rămas în urma unei asemenea explozii se adună treptat sub efectul gravitaţiei pentru a forma noi stele şi planete. La fel s-a întâmplat şi în cazul sistemului nostru solar, apărând astfel Soarele şi un număr de aproximativ douăzeci de planete. Acum 4.5 miliarde de ani planeta noastră semăna cu o sferă imensă de foc. De-a lungul timpului însă, ea s-a răcit iar imaginea de iad s-a transformat încetul cu încetul în ceva mai familiar nouă. Pentru a înţelege mai bine cum s-a petrecut acest lucru, este util să fie cunoscute câteva noţiuni elementare despre structura Pământului. Acesta prezintă un miez format din fier a cărui temperatură o atinge pe cea de la suprafaţa Soarelui, adică 6000 de grade Celsius. Al doilea strat se numeşte manta, de asemenea lichid, iar cel deal treilea strat se numeşte crustă (scoarţă) care este deosebit de subţire în comparaţie cu celelalte două straturi. Practic tot ceea ce vedem în jurul nostru se sprijină pe o „coajă de nucă” groasă de numai câţiva 24

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ kilometri, restul fiind o sferă fierbinte de materie. Interiorul Pământului Miezul de fier are o importanţă deosebită în supravieţuirea planetei. El creează un câmp magnetic care înconjoară suprafaţa Pământului şi ne protejează împotriva radiaţiilor nocive şi a furtunilor care provin de la Soare. Pe măsură ce tânărul Pământ s-a răcit, cantităţi enorme de aburi au fost eliberate din adâncurile lui, aburi care s-au ridicat în atmosferă dând naştere norilor. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că atunci când precipitaţiile au început să cadă nu s-au oprit timp de câteva mii de ani, constituind astfel cea mai lungă perioadă de timp ploios din istoria planetei. Cealaltă jumătate din apa existentă pe Pământ vine din spaţiu. La intervale foarte scurte de timp (din punct de vedere geologic), planeta a fost bombardată de comete. Experimental s-a dovedit că în jur de 20% din compoziţia unei comete este apă. În urma coliziunii cometelor cu Pământul apa ţinută captivă a fost eliberată, contribuind astfel la întregirea mărilor şi oceanelor, adică la acumularea echivalentului a 394 de trilioane de bazine de înot! După răcirea scoarţei terestre singurele suprafeţe de uscat erau cele formate de activitatea vulcanilor. În zilele noastre pădurile acoperă aproximativ 30% din suprafaţa totală a uscatului planetei noastre. Din păcate în ultimii 50 ani s-au produs despăduriri masive doar pentru a se obţine profituri imediate, fără a se ţine cont de viitor. Recent , oamenii de ştiintă au tras un serios semnal de alarmă privind gravitatea subţierii păturii de ozon şi implicit modificărilor climatice pe care acesta le generează. Ani în şir pădurile erau considerate doar o sursă de lemn brut. Acum se ştie că ele reprezintă mult mai mult decât atât. Ele joacă un rol important în controlul condiţiilor meteorologice şi climatice prin adăugarea de oxigen în atmosferă şi absorbţia de dioxid de carbon care contribuie la încălzirea planetei prin aşa numitul efect de seră. Pentru a se compensa aceste dezechilibre se pune un accent din ce în ce mai mare pe realizarea de împăduriri masive şi pe conservarea şi protecţia speciilor deja existente. În marile aglomerări urbane unde poluarea atinge zilnic cote alarmante datorită creşterii numărului de autovehicule, de fabrici şi instalaţii tehnologice care nefiind prevăzute cu filtre speciale emană în mediul înconjurător cantităţi enorme de dioxid de carbon şi multe alte substanţe poluante (clor,sulf,fosfaţi,etc.) se impune luarea de măsuri imediate privind extinderea spaţiilor verzi, îngrijirea protecţia parcurilor deja existente. Cursurile apelor sau malurile lacurilor pot constitui nişte repere importante pentru crearea de noi oaze de vegetaţie. Bibliografie: www.wikipedia.ro www.jurnalul.ro – “Pădurile Terrei,în pericol”- Prof. Mihaela Aramă

MESAJUL PĂMÂNTULUI MOLDOVAN ANA Coord. prof. RUS MARINELA Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ LACRIMA PĂMÂNTULUI Ciontea Damaris Coord. prof. RUS MARINELA Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița

ŞOLDORFEAN VALENTINA Coord. prof. BLĂJAN IULIANA Şcoala Gimnazială „Marţian Negrea”, Loc.Valea Viilor, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ MIRACOLUL LUMII ABABEI DIANA GEORGIANA Coord. prof. LORETA MAHALU Şcoala Gimnazială “Ion Creangă”, Iaşi Era vară. Noaptea îşi întinse ultimele braţe de întuneric peste lunca abia adormită. Felinarele sclipitoare şi argintii s-au înălţat pe mantia nesfârşită de ceaţă, încă de cum se făcu seara, de la apus. Copacii, ca nişte stafii umbrite de lumina stelelor, privegheau străzile, colindate de adierile blânde ale vântului. În lacul cristalin se reflecta chipul mângâietor şi catifelat al Lunii. Era o noapte obişnuită: se făcu beznă absolută, iar oamenii se pregăteau de culcare. Deodată primele scânteieri ale soarelui şi-au crăpat carapacea întunecoasă, trezind la activitate toţi pământenii. Stăteam într-o corabie, împreună cu echipajul; ne pregăteam să parcurgem un drum blestemat pentru a găsi o comoară. Marea era destul de liniştită şi nu existau semne de furtună. Dar totuşi ceva tulbura apa, mai mult, din ce în ce mai nestăpânit, nu am mai putut controla cârma, aşa că nava a naufragiat după o luptă asiduă cu valurile. Am ajuns pe o insulă părăsită. Nu aveam nici mâncare, nici apă şi nici nu ne puteam întoarce acasă, fiind eşuaţi departe, în larg, pe un tărâm necunoscut, dar ademenitor. Am făcut o ultimă încercare, gândind că voi obţine totul sau nimic. Aşa că am inchis ochii şi m-am lăsat purtată de undele mării. Am ajuns după un interval pe care nu îl pot aproxima, într-o peştera, plină de mărgăritare şi aur. Urma să răsară soarele. Deodată se auzi un sunet staniu. M-am dus să mă uit. Nişte luminiţe scăpărătoare şi strălucitoare, sorbeau peisajul mirific, pictat de undele mării şi petele vii de culoare. Marea, îmbrăcată în aur, tresărea în splendoarea valurilor înalte şi purta pe genele sale umede căldura moleşitoare a stăpânitorului boltei cereşti. Razele timide atingeau ca nişte săgeţi arzătoare, pâlcul apei. Soarele reflectat în oglinda miraculoasă, cobora în peştera iluminată de nestemate. Era o lume ca de basm, un miracol tot ceea ce se întâmpla sub privirea mea… Atunci am deschis ochii. Era încă noapte, noaptea de dinaintea navigării. Îmi părea aşa de rău că tot ce-am văzut se afla în umbra visării… Mă uitam pe cerul înstelat, la marea llimpede, unde o lumină stranie îmi inunda vederea, iar în mână apăru, ca prin magie, un mărgaritar, semn că în acea seară am luat parte cu adevărat la un miracol al lumii, miracolul de zi cu zi pe care noi, pământenii, suntem prea ocupaţi să îl observăm… AUREOLĂ BARBU IOANA ALEXANDRA Coord. prof. LEPĂDAT CAMELIA ROXANA Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște, Dâmbovița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ O ULTIMĂ SCRISOARE DE LA POLUL NORD HERȚA CRISTIANA Coord. prof. drd. DRAGOȘ CURELEA Liceul Tehnologic ,,Avram Iancu”, Sibiu Cât de absurd şi plin de întristare pare că este această ultimă scrisoare, ce-i drept imaginară, primită de la un corespondent lunatic şi polar. Dar nu este deloc aşa. E timp şi mâine cred, de asemenea disonante constructive scrise cu cerneală peste o filă de hârtie. Exerciţiu al minţii, epistola devine în intimitate un lucru admirabil, transmiţând gânduri şi trăiri prin memora albelor hârtii. O facultate a construcţiilor ideatice ascunse în cuvinte. Este însă păcat, aceste exerciţii ale conştinţei dispar… ba nu ! S-au transformat, mă rog, substituit într-un mediu virtual pe paginile pline de electoni ale unui www globalizant şi deopotrivă globalizator, însă, oriceam spune exerciţiul epistolei în faţa calculatorului, nu mai este acelaşi lucru intim de odinioară, deşi ar spune unii pare la fel şi e acelaşi lucru. Nu este însă deloc aşa! Cea din urmă epistolă a propriilor gânduri am dat-o atunci în grija unui corespondent de-al meu de la Polul Nord. În această ultimă scrisoare pe care am reuşit să o transmit printr-un porumbel debusolat, eludând în acest fel cenzura poştei oficiale, fie ea şi electronică, îmi spunea ceva, nu ştiu exact ce, despre frig! Oricum este frig acolo! mi-am spus. Deşi spunea adevărul, porumbelul mi-a luat totuşi scrisoarea, dar nu mi-a promis s-o ducă până la destinatar. Epiostola avea adresă dar nu mai ştiu nimic despre porumbel, despre ce s-a petrecut cu el. Oricum este o întreagă discuţie în jurul acestei ultime scrisori. Realizarea sa petrecându-se alături de o străveche pendulă, recunoscută pentru renumele său, acela de a funcţiona mereu anapoda. Oare devine un gest anacronic trimiterea propriilor gânduri depuse într-o scrisoare … De multe ori am fost ispitită să trimit colet la polul nord acestă pendulă care merge după bunul său plac, conducându-ne fiinţa într-un timp imponderabil şi pe care nu mai reuşesc a-l înţelege. Gândurile… mă înconjor, desprinse fiind acum din alchimia unor durate… în care am mai odihnit mintea mea pe această filă scrisă cu cerneală printre zăpezile norvegiene din preajma cercului polar de nord. NOAPTE DE IARNĂ DOBRE NELIA-DUMITRELA Coord. prof. BUICAN MARIANA Liceul Teoretic Piatra, Loc.Piatra,Teleorman

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PLANETA ALBASTRĂ MOLDOVAN MIHAELA Coord. prof. FLOREA CORINA Liceul Teoretic Special Iris Timișoara Cu milioane de ani în urmă ,, locuitorii” Pământului erau dinozaurii. Nu se știe exact ce și cum a dus la dispariția acestora, dar noi, oamenii, locuitorii de acum ai Pământului trebuie să luptăm pentru a nu dispărea și noi. Ar fi păcat ca urmașii noștri să nu aibă orizonturi în care să-și piardă privirea, ape în care să facă baie și plante și flori care să îi îmbete cu mirosurile lor. Și toate acestea vor dispărea pentru că, noi, oamenii vom distruge frumoasa planetă. Problema a apărut de la primul copac doborât. În timp jumătate din pădurile Pământului au dispărut, iar acest lucru a avut efecte dezastruoase. Despăduririle masive au dus la dispariţia multor specii de animale şi plante, au produs dezgolirea munţilor şi dealurilor până la limite vecine cu calamitatea. În trecut soarele era primul izvor de viată, iar plantele îi captau energia pentru a creşte. Apoi, ele însele serveau drept hrană animalelor ierbivore, care la rândul lor erau mâncate de cele carnivore. Era un echilibru perfect protejat de păduri “plămânii verzi ai Pământului”. Industrializarea si poluarea, defrişările masive si deşeurile au produs ravagii, scăzând fertilitatea solului, poluând apa, solul şi aerul. Natura este leagănul plantelor, animalelor şi al oamenilor. Trebuie să luptăm împotriva poluării pentru că natura este leagănul nostru cel mai de preţ. Din nefericire, cu toate că planeta se găseşte la ora actuală într-o situaţie critică, oamenii cunosc prea puțin problemele cu care ea se confruntă şi asta datorită lipsei de informare, a neglijenţei sau a eforturilor susţinute de către marile companii şi corporaţii industriale mondiale care au tot interesul să facă acest lucru ele fiind un factor major de poluare. Suntem tineri, în fața noastră stau planuri și proiecte de viitor, vise pe care dorim să le realizăm, depinde de noi dacã vom mai avea "pãmânt sub picioare" sau deșeuri. Avem două opțiuni, să o alegem pe cea mai bună. Să încetăm a mai fi indiferenți, trebuie să luăm măsuri pentru a nu ne trezi într-o zi căutând o oază în deșert. Ce trebuie facut? E simplu. Începe de la o hârtie, o gumă de mestecat, un ambalaj folosit... Dacã vom fi conștienți că Pământul are nevoie de noi pentru a se putea regenera și că viitorul va fi așa cum ni-1 facem pe o planetă în care Hymalaia să nu se vadã de mormanele de gunoi sau pe o planetă curată, vom ști ce trebuie făcut. Să facem, deci, tot ce ne stă în putință pentru a ne bucura noi și generațiile viitoare de acesastă bijuterie care este Pământul. PLANETA SUPĂRATĂ" ANDREI FLORINA Coord. prof. FLOREA CORINA Liceul Teoretic Special Iris Timișoara

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ O LUME FĂRĂ POLUARE - SUNTEM DISPUȘI SĂ NE SCHIMBĂM? PORIME DENISA EMILIA Coord. prof. STĂNCULESCU RODICA Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu Trăim într-o lume a poluării, în care fiecare obiect produs, fiecare maşinărie construită are un impact mai mult sau mai puțin negativ asupra mediului înconjurător. Privim scârbiţi cum norii chimici se ridică deasupra fabricilor şi ne temem pentru viitor, dar mereu cumpărăm produsul pentru care s-a ridicat norul. Refuzăm să înțelegem că motivul pentru care se produce poluarea este chiar confortul nostru. Dacă nu vrem să trăim într-o lume poluată, trebuie să fim dispuşi să renunţăm la obiectele care ne fac viaţa mai uşoară, obiecte a căror producţie duce la poluare. Astfel, poluarea şi ipocrizia noastră lucrează împreună. Să ne imaginăm, totuşi, cum ar arăta o lume fără poluare, o lume în care aerul de pe stradă nu te face să tuşeşti ca un fumător în sala de sport, o lume considerată de mulți ideală, dar nu mai presus de confortul de zi cu zi. Propun să vizualizăm impactul acestei lumi asupra oamenilor, deoarece tabloul verde și curat este ușor de imaginat. Eu văd acest tablou ideal ca aducând o involuție tehnologică, lucru care nu ar fi neaparat rău. Tehnologia ne oferă confort, dar pe lângă faptul că ne face viața mai ușoară, ea ne transformă în sclavi. Devenim dependenți de fiecare moft, integrându-l în viața noastră ca element esențial. Pentru fiecare aparat produs fabricile au fost puse în mișcare și s-au ridicat nori toxici. Trebuie să înțelegem că natura e mai importantă decât un smartphone sau un televizor 3D. Acestea sunt efemere, în vreme ce lumea pe care o lăsăm urmașilor va continua să existe mult după ce noul iPhone 6 va fi doar o vechitură aruncată prin dulap. Tot ce construim, tot ce descoperim, tot ce cumpărăm consumă resurse și dăunează, într-un fel sau altul, mediului înconjurător. Doar renunțând la lucrurile inutile, dar plăcute, putem apăra natura. Asfel, o lume fără poluare ar fi o lume a abstinenței tehnologice, o lume cu o scară de valori în a cărei vârf stă omul ca protector al naturii, nu ca stăpân prin tehnologie. O lume fără poluare poate părea incomodă, dar o mare parte din comoditățile pe care ni le asumăm nu sunt necesare; putem trăi fără ele. Spre exemplu, eu vin din generația care în copilărie se juca cu jucării, ieșea afară cu ceilalți copii și citea cărți în timpul liber (obligați de părinți sau nu). Însă, copiii din prezent stau toată ziua pe tabletă și nici nu vor să audă de lectură sau de ieșit la joacă. Acești copii nu își pot imagina o lume fără acea tabletă, dar noi am trăit fără ea la vârsta lor și consider că am avut o copilărie mult mai frumoasă, lipsită de facebook si internet. Același pricipiu se aplică și adulților și tehnologiei în general. Nu cred că ar fi așa rău să înlocuim facebook-ul cu parcul sau când ieșim la o cafea să vorbim cu persoana de lângă noi, nu să stăm cu ochii fixați pe telefon. Acesta e un mic preț care trebuie plătit pentru o lume mai bună. Mulți vrem schimbare, dar puțini suntem dispuși să ne schimbăm... Acum, această viziune poate părea un țel de neîndeplinit într-o lume care, evident, se îndreaptă spre un viitor total opus. Companiile mari nu ar mai produce dacă nu s-ar cumpăra produsele lor și nu am mai duce lipsa copacilor, utilizați în nenumărate domenii, dacă în locul pădurilor defrișate ar avea loc noi plantații. Nu putem schimba lumea într-o singură zi, dar asta nu ar trebui să ne descurajeze; marile schimbări survin din pași mici cărora noi le dăm direcție.

POLUAREA APEI FULEA DENISA Coord. prof. STĂNCULESCU RODICA Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu Râul este un curs de apă care este alimentat de izvoare, ploi sau apele provenite din topirea gheţarilor. Lacul este o masă de apă strânsă într-o cavitate naturală a suprafeţei terestre. Din punct de vedere ecologic, râurile şi lacurile au o mare importanţă, fiind într-adevăr, habiate de neînlocuit pentru numeroase specii de plante sau animale.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Oceanele sunt esenţiale pentru viaţa întregii omeniri. Totuşi, oceanele lumii se gasesc într-o gravă criză din cauza poluării atât de origine terestră, cât şi marină, precum şi datorită pescuitului excesiv. Ecologiştii cred că planeta nu va mai rezista mult în acest ritm şi, la un moment dat, se va întoarce împotriva populaţiei.

Poluarea apei este ansamblul transformărilor de natură chimică, fizică, termică şi estetică a compoziţiei şi calităţii apei astfel încat nu mai poate fi folosită în stare naturală. Cauzele poluării apei: • Scurgerile accidentale de reziduuri; • Pesticidele si ierbicidele, care ajung în sol şi apoi în ape; • Deşeurile şi reziduurile menajere; • Depunerile de poluanţi din atmosferă; 31

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Cele mai toxice 5 ape de pe pământ: 5. Râul Citarum, Indonezia

A fost numit cel mai murdar râu al lumii. În jur de 5 milioane de oameni trăiesc lângă bazinul Citarum şi mulţi dintre ei îl folosesc ca sursă de apă. O mare bancă - Asian Development Bank - a acordat un împrumut pentru curăţarea apei. 4. Râul Yamuna, India

Cel mai mare afluent al Gangelui, trece prin oraşul Delhi - de unde şi aspectul. S-a estimat că 60% din gunoiul produs de oraş ajunge direct în Yamuna, ale cărui ape sunt folosite de milioane de indieni, atât pentru aruncarea gunoiului, cât şi pentru spălat, gătit şi băut. 3. Girul Nord-Pacific

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Puţini dintre noi ştiu că în zona de nord a Pacificului omul a reuşit să creeze o insulă artificială cu suprafaţa de aprox. 1,5 milioane kmp. Această insulă plutitoare a apărut datorită curenţilor oceanici,care au favorizat transportul gunoaielor . Cantitatea de deşeuri este de 70 milioane tone, majoritatea PET-uri şi alte tipuri de materiale plastice, care afectează grav viaţa animalelor marine. 2.Lacul Karaciai, Rusia

A fost folosit de Uniunea Sovietică drept groapa de gunoi pentru depozitarea deşeurilor radioactive, iar acum nivelul de radiaţii e atât de ridicat, încat un om neprotejat ar încasa o doză letală după numai o oră de expunere. 1.Bazinul Riachuelo, Argentina

Spui Riachuelo, spui poluare. De-a lungul acestui curs de apă, care trece şi de-a lungul marginii sudice a capitalei argentiniene, Buenos Aires, se înşiruie peste 3500 de fabrici de toate felurile, nenumarate conducte de canalizare, ilegal amplasate, care- şi deversează conţinutul în râu. În plus sunt 40 de gropi de gunoi deschise, fară niciun fel de protecţie. • • •

Măsuri împotriva poluării apei: Construirea de baraje; Construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi reziduurilor; Construirea unor staţii de epurare a apelor reziduale; 33

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ • • • •

Construirea unor zone de protecţie a apelor; Utilizarea raţională a apei; Reciclarea; Împăduriri;

Salvaţi apa !!! • • • • •

BIBLIOGRAFIE Marea carte a animalelor, editura Kreativ; Apa şi poluarea ,editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1979; http://perfecte.md; http://www.descopera.ro; http://www.catastrofe-naturale.ro;

PROTEJAŢI NATURA! CIOLAN DENISA Coord. prof. ZAHARIA ZOICA Şcoala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galaţi

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ UN ALTFEL DE COPIL CĂPRĂRESCU DANIELA Coord. prof. FLOREA CORINA Liceul Teoretic Special Iris Timișoara

BAROS RUXANDRA Coord. prof. RUSU ANCA Şcoala Gimnazială Nr. 20, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ MEDITERANA-PRIMĂVARA CĂPRĂRESCU DANIELA Coord. prof. FLOREA CORINA Liceul Teoretic Special Iris Timișoara

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ POLUAREA APEI COMAN DENISA și MARIN ANDRA Coord. prof. STĂNCULESCU RODICA Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).

Tipuri de poluare: • • • •

Poluarea apei Poluarea solului Poluarea aerului Poluare sonoră

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Poluarea aerului

 



    

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui. Poluarea atmosferei implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii, în atmosferă. Poluanţi precum oxizii de sulf şi azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, şi funinginea (carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea atmosferică. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani, este ameninţat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. Măsuri de prevenire: Dotarea marilor întreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care epureaza şi neutralizează substanţele poluante (exhaustoare cu filtre etc.); Amplasarea noilor obiective industriale în afara zonelor de locuit; Amplasarea în locuri speciale a rampelor de gunoi şi transportul acestuia cu autovehicule închise; Realizarea unei perdele vegetale de protectie, în jurul unor întreprinderi industriale, răspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;

Poluarea apei:



Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca rezultat al activităților umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin adecvată utilizărilor sale.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Poluarea apei poate fi categorisită după natura substanțelor poluante ca:

   

fizică (datorată apelor termice); chimică (ca rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților, pesticidelor, substanțelor cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii); biologică (rezultată de contaminarea cu bacterii patogene); radioactivă.

Măsuri de prevenire:

    

construirea de baraje; epurarea apelor reziduale; construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor si reziduurilor, pentru a împiedica deversarea directă a acestora in apele de suprafaţă; construcţia de zone de protecţie a apelor; execuţia lucrărilor de indiguire şi de construire a unor baraje; 39

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ



să nu se arunce şi să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile râurilor deşeuri de orice fel.

Poluarea solului Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorității plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă.

Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni sau materiale radioactive si metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor. Măsuri de prevenire:

   

construcţia unor zone de depozite a gunoaielor; diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor; folosirea judicioasă a îngrăşămintelor, pesticidelor, precum şi a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc; ridicarea nivelului de securitate nucleară;

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

 

controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele industriale; menţinerea suprafeţelor împădurite şi utilizarea lemnului pădurilor numai în limita aprobată prin lege;

Poluarea fonică Poluarea acustică, denumită şi poluare fonică sau poluare sonoră, este o componentă a poluării mediului, produsă de zgomote.

 

Zgomotul este definit ca un complex de sunete fără un caracter periodic, cu insurgenţă dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a altor organisme din natură. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trăsăturile sursei, de distanţă şi posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Ea se măsoară în decibeli sau foni.

Măsuri de prevenire:



În Uniunea Europeană, limita actuală a zgomotului ce provine din traficul rutier este de 74 de decibeli pentru cele mai multe dintre automobile, dar Comisia Europeană intenţionează să reducă această limită, în 2 etape, până la 68 de decibeli.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Poluarea solului in județul Sibiu Suprafaţa administrativă a Sibiului este 543,248 ha. Terenul principal este format din teren agricol şi vegetaţie forestieră. Sondajele recente care au fost întreprinse asupra poluării solului în Copşa Mică şi Mediaş arată gravitatea poluării de către metale grele şi efectele lor asupra terenurilor agricole şi forestiere şi efectul indirect asupra sistemelor biologice. Deşeurile urbane sunt o problemă de interes actual, luând în considerare atentarea asupra sănătăţii şi pericolul pentru mediul înconjurător.

Copșa Mică

 



Conform mai multor studii de mediu, Copşa Mică este nu numai cel mai poluat oraş din România, dar şi cel mai poluat din Europa. Copşa Mică este unul dintre siturile cu cel mai înalt grad de poluare cu metale grele din România, întreaga zonă fiind cunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru lipsa unui echilibru ecologic din cauza unei fabrici pentru topirea metalelor neferoase care utilizează tehnologii periculoase, şi anume, Sometra. Copşa Mică a fost unul dintre oraşele cele mai poluate din Europa în anii 1990. În spatele aceste poluări au stat două fabrici - Carbosin, care a produs negru de fum şi Sometra, o topitorie metalurgică neferoasă. Carbosin se închide în 1993, dar topitoria este încă operaţională.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ S.C. Sometra S.A

 

SOMETRA SA este o companie privată şi este specializată în producţia de zinc şi plumb, dar şi alte metale, precum cadmiu, bismut, antimoniu, cupru, aur şi argint. Fabrica ocupă în prezent o suprafaţă de peste 36 ha şi împreună cu groapa de zgură, aproximativ 55 ha.

Un studiu din 2007 relevă faptul că locuitorii din Copşa Mică, zona cea mai poluată din Europa, sunt îngrijoraţi de perspectiva şomajului, după ce uzina Sometra a anunţat că va concedia o mare parte din personal. "Este adevărat că uzina ne punea în pericol sănătatea, dar măcar oamenii aveau de lucru", a declarat Diana Roman, în vârstă de 22 de ani, rezumând părerea generală a locuitorilor. Anunţul privind disponibilizarea a 820 din cei circa 1.050 de angajaţi ai acestui combinat a bulversat complet viaţa locuitorilor.

Sometra este cel mai mare poluator din România și unul din cei mai importanți din Europa În anul 2007, a depășit de 125 de ori norma de emisii de dioxid de sulf în atmosferă. Societatea a obținut autorizația integrată de mediu în luna iunie 2006, după ce a negociat o perioadă de tranziție până în anul 2014 pentru reducerea emisiilor de poluanți precum dioxid de sulf și pulberi cu conținut de metale grele Statisticile oficiale arată că speranța de viață în oraș este cu nouă ani mai mică decat media națională. Doar în 2006, 80 de muncitori de la fabrică au fost tratați de intoxicare cu plumb. În raportul Agentiei pentru Protectia Mediului Sibiu din luna aprilie se arată că "zona Sibiu este considerată în continuare zona cu grad de poluare medie, încadrandu-se în limitele admise la factorii de mediu monitorizaţi, respectiv poluanţi gazoşi". În această perioadă, În zona Copsa Mica s-a înregistrat o frecventă a depăşirilor la plumb de 75 la sută şi de peste 92 procente la cadmiu din pulberi în suspensie. Pentru pulberile sedimentabile, frecvenţa depăşirilor la metale este de 100 la suta, atât la plumb, cât şi la cadmiu. În ceea ce priveşte Mediaşul, au fost înregistrate creşteri ale concentraţiilor maxime şi medii faţă de luna anterioara la toţi indicatorii monitorizaţi, cu excepţia pulberilor în suspensie şi a cadmiului din pulberi în suspensie. În aceasta perioada s-a înregistrat o frecvenţă a depăşirilor de aproximativ 23 la sută la plumb şi peste 46 procente la cadmiu din pulberi în suspensie şi de peste 66 procente, atât la plumb, cât şi la cadmiu din pulberi sedimentabile, se mai arata în raportul APM Sibiu din luna aprilie. Fluctuații între 1996-2000 Poluarea aerului cu metale grele nu este o noutate pentru cadrele APM Sibiu. În urma determinǎrii metalelor grele din pulberi în suspensie în zonele Copşa Mica şi Mediaş, autorităţile au concluzionat anul trecut că valorile maxime la plumb şi cadmiu depaşesc concentraţia maximă admisibilă. Au existat şi fluctuaţii între 1996-2000. Valorile medii anuale de SO2 s-au situat sub limita concentraţiei maxime admisibile, în toată perioada, valorile cele mai ridicate fiind înregistrate în anul 2000, urmate de o scădere în perioada 2001 – 2005. Frecvenţa depaşirilor la valorile medii lunare 43

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ au înregistrat maximul în 2000. Concentraţiile de plumb şi cadmiu din pulberile în suspensie s-au menţinut la cote ridicate care au depaşit limitele concentraţiei maxime admisibile la probele de 24 de ore. Valorile medii anuale cele mai ridicate sunt înregistrate în anul 2003, atât la conţinutul de Pb, cât şi la cel de Cd din pulberile în suspensie. Frecvenţa depaşirilor conţinutului de Pb, la valori maxime lunare a înregistrat maximul în 2003, la fel ca şi în cazul conţinutului de cadmiu.

Poluarea apei în județul Sibiu Consumul total anual de apă în sectorul public a crescut. Dacă în 2003, un locuitor al judeţului consuma aproximativ 113 metri cubi de apă, anul trecut statisticile au aratat că s-a înregistrat o creştere a consumului cu peste 30 de metri cubi. În raportul cadrelor APM Sibiu, cele mai multe surse de poluare a apelor sunt unităţile din domeniile gospodariei comunale, industriei metalurgice neferoase şi zootehniei. Din aceasta cauză, în 2006, valoarea penalităţilor pentru bazinul hidrografic Olt a fost de peste 2.763.438 RON pentru serviciile de gospodărirea apelor şi de aproximativ 43.576 RON în cazul a 10 societăţi comerciale.

Arderea frunzelor, plasticului-principala problemă în zonele rurale ale Sibiului

  

Arderea frunzelor duce la poluarea aerului, probleme de sănătate si incendii dezastroase. Ele emană monoxid de carbon, hidrocarburi care duc la boli respiratorii, alergii şi chiar moarte. Cei mai mulţi oameni din zonele rurale obişnuiesc să îşi cureţe grădiniile prin arderea frunzelor şi a reziduurilor din cauza faptului că nu există alte soluţii mai potrivite. Deşi în ţările civilizate a fost interzis, în România este un obicei care nu va fi oprit curând, mai ales în satele îndepărtate.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Poluare fonică în Sibiu



Maşinile sunt principala cauză a poluării fonice în Sibiu, mai ales că acestea sunt în număr din ce în ce mai mare. Cu ajutorul programului de monitorizare a acestei poluări, au fost efectuate măsurători la diferite ore şi perioade din cursul anului în zonele cele mai afectate ale oraşului. În toate acestea, limitele normale au fost depăşite.

Alte surse de poluare fonică, identificate în anul 2008, includ micile firme care se află în zonele rezidenţiale.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Bibliografie: • • • •

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare Surse de poluare şi agenţi poulanţi ai mediului - Gavrilescu Elena http://www.ziare.com/sibiu/articole/calitate+aer+poluare+sibiu http://ro.wikipedia.org/wiki/Sometra

IORGA ROBERT Coord. prof. ZAHARIA ZOICA Şcoala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galaţi

JALBĂ ALEXANDRA Coord. prof. ZAHARIA ZOICA Şcoala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galaţi

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PLANETA ALBASTRĂ... SĂNDICĂ ADRIANA Coord. prof. ROȘU CRISTINA CTAT"Dumitru Moțoc" Galați Although some young people fight to save our planet, there are even more who seem to enjoy harming cretures, plants, everything... It would be better to punish according to law people who neglect or disregard nature... Ca elev afli destule informații despre Pământ (a treia planetă de la Soare, a cincea ca mărime, supranumită Planeta Albastră datorită apelor, aparent singura pe care există viață...), participi la diverse proiecte tematice, la activități de ecologizare, dar realizezi că nu depinde doar de tine salvarea ei și că uneori eforturile tale vor fi zadarnice. Echipele de voluntari umplu zeci de saci menajeri cu gunoiul aruncat de alții, dar orașul nu pare mai curat... Nu sunt acțiuni izolate. Și ele par destinate parcă doar elevilor. Lumea continuă să umple aleile parcurilor cu mormane de coji de semințe, cu ambalaje de înghețată și alune, cu pungi și sticle de plastic. Dunărea albastră, acum mai mult maronie, aduce la mal scutece murdare, farfurii de plastic, sticle și multe altele. O priveliște dezolantă, condimentată de câte un petrecăreț cu o muzică asurzitoare. S-ar părea că problema este creată strict de adulți: pădurile nu se împuținează din cauza elevilor, apele nu sunt poluate de ei etc. În 2001, în revista "Dilema", Laura Vișan scria despre cei ce își caută fericirea pe "Argeș în jos", pentru a "perpeli multe și frumoase fleici de porc", fie lângă" o Prahovă murdară-murdară", unde vezi că "bărbatul în slip răcorește caltaboșii de pe grătar" în vecinătatea radiolui dat la maxim, respectând "ritualul spălării cu detergent a farfuriilor de plastic de unică folosință." Au trecut atâția ani și situația nu s-a ameliorat. Dimpotrivă. Orașe sufocate de gunoi din nepăsarea adulților, păduri tăiate pentru profitul adulților, plante și animale puse în pericol fie din neglijență, fie din răutate, apele poluate accidental... sau intenționat N-ar fi mai bine dacă ar fi mai multă vigilență în sancționarea celor care manifestă atâta dispreț pentru natură? Asta nu intră în atribuțiile tinerilor, nici ale copiilor, deși sunt destui care să copieze comportamentele nepotrivite ale adulților și să creadă că e inutilă deplasarea până la coșul de gunoi...

RICEAN MIRUNA Coord. prof. BLĂJAN IULIANA Şcoala Gimnazială „Marţian Negrea”, Loc.Valea Viilor, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PLOAIE CĂCIULĂ JENY GEORGIANA Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Slobozia, Teleorman Mă topeam ca un bulgăre de lut mergând alene. Străzile se ornau cu o splendoare necontrolată care spăla asfaltul de orice mască umană. Bătrâna și dezordonata ploaie se mișca prin aerul răcit deasupra felinarelor, trudindu-se să se infiltreze în pământul superficial al trotuarelor care se întindea încins. Căutând purificarea după alungarea fantoșelor de carne, primea ciupiturile ca pe o spovedanie cerească. Ploaia își turna răceala nefericirii peste jarul pămîntului. Ca o ființă artificială, mă distanțam de trupul care mă privea de la depărtare, în timp ce îl lăsam să se curețe de conștiință sub valurile lichide. Ploua venin cu infinit. Chiar și acum, ochii storceau lacrimi false, de ploaie. Pielea își lăsa porii deschiși pentru a fi penetrați de picături, în timp ce ea însăși era surescitată de temperaturi neobișnuite. Prin fiecare por ploaia scotea funinginea patimilor arse, iar fiecare picătură săpa o rană de căință. Venele mi se zbăteau spasmic în timp ce se inundau de un albastru tot mai stins. Oasele putrede se înmuiau sub apa rece, până când cedau, iar trupul se prăvălea înclinânduse umilit în băltoace de noroi. Eu îmi priveam restul stând la umbra uscată de înțelepciune a copacilor, în timp ce ploaia pieptăna atmosfera cu gânduri. Picăturile ce țineau prizonier câte un vis îmi alunecau printre degete și se zdrobeau de pământ. Fără pelerină, mă plimbam pe strada pustiită, lăsându-mi în urmă grămada de cenușă în timp ce dobândeam alt corp. Îmbrățișând pământul, ploaia mă îmbrățișa de la tâmple până la glezne. Primeam botezul ploii care mă înțepa cu răcoarea lucidității revărsate. Ploaia cădea în sufletul meu așa cum cădea peste oraș, făcând să danseze rădăcinile. Ca un melc, încercam umezeala binefăcătoare pentru a ieși din cochilia în care mă interiorizasem. Îmi lepădam refugiul pentru a mă târî prin singurătatea alunecoasă a străzii. Treceam nevăzut simțind căldura asfaltului evaporându-se la contactul cu apa, până când trupul meu de moluscă era strivit de pași, de urmele unui actor uman. Mergeam prin pustietatea străzii cenușii, privind acoperișuri roșcate strălucind sub ploaia intermitentă, clădiri jilave, trotuarul plat, gropi superficiale pline cu amestec de apă și pământ. Natura seacă a orașului se purifica după arșița pasiunilor ale anotimpului trecut, ploaia încercând ca o aghiasmă să stingă zadarnic văgăuna urbană a iadului. Toamna stăvilește desfătările deșarte ale verii, spală patimi, biciuiește până la însângerare frunzele semețe, pustiește parcurile ale căror sunete de săruturi le inhibau pe cele ale nopții. Aș putea să mă bucur ca un sălbatic de umilința naturii, de plângerea cerului, de îngenuncherea trupului, să-mi simt părul îmbibat de apă lipindu-se rece de șira spinării, să simt cum tânguirea cerului mă paralizează și să alerg împleticit cu stropii de ploaie, dar să mă sting de extaz ca picăturile în propria băltoacă. Ploaia spală urmele pașilor mei. Cerul plânge soarta cărnii de om, iar eu nu-mi aparțin. Apa înmoaie ritmic firul de nisip și apoi mă topește în noroiul îndoliat. FULEA ARIADNA Coord. prof. JINARIU CARMEN MIHAELA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ GRĂDINILE VIITORULUI ÎN SPAȚIUL URBAN CÂRSTEA EUGENIA Coord. prof. NICULINA CRĂCIUNAȘ, LIDIA PIRCĂ Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu  Ce sunt grădinile verticale? Grădinile verticale sunt niște spații verzi posibile datorită unui sistem ușor din cuiburi verticale care facilitează creșterea plantelor într-o manieră neobișnuită. Mai exact, grădinile verticale sunt formate din plante puse pe perete.  În ce constă proiectul? Proiectul ,,Grădinile viitorului în spațiul urban” este un proiect finanțat prin Fondul Științescu, gestionat de Fundația Comunitară Sibiu. Proiectul se desfașoară sub deviza ,,Gândește global, acționează local”! Coordonatorii proiectului și cei care se ocupa de reușita sa afirma că ,,prin acest proiect ne propunem realizarea si popularizarea de sisteme de grădini verticale urbane ce reprezintă un prim pas spre rezolvarea diferitelor probleme legate de mediu.” Proiectul cuprinde 6 pași:  Primul Pas constă în înscrierea echipelor în concurs și s-a desfășurat în perioada 4 mai23 mai.  Cel de-al doilea pas reprezintă montarea unei grădini verticale de interior cu ajutorul echipelor înscrise. In 25 mai , experții împreună cu echipele formate din liceul nostru, au montat în holul principal o grădina verticală de interior. Aceasta are 7 nivele și are în componență diferite plante.  În cel de-al treilea pas, se desfășoară trainingurile menite să-i învețe pe concurenți cum să-și ducă la bun sfârșit proiectele.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ În perioada 27-30 mai au avut loc 3 traininguri :

1. Training sisteme de irigare, fertirigare si retenție a apei pluviale 2. Training despre Hydrophonica și Vertical Farming 3. Training despre smart recycling constând în prezentarea diferitelor materiale ce se pot recicla și cum pot fi acestea folosite în realizarea grădinilor verticale 

Pasul 4 este pasul decisiv. În perioada 1-12 iunie echipele trebuie să-și finalizeze proiectele și să trimita schitele grădinilor verticale concepute, urmând ca în perioada 13-14 iunie să fie selectate proiectele care vor fi implementate. În selectarea proiectelor se ține cont de : fezabilitate, cost, design.  În pasul 5 (15-27 iunie) se pun la dispozitie materialele necesare realizării grădinilor verticale alese anterior în pasul 4. Grădinile verticale vor fi montate în curtea Muzeului de Vânătoare ,,Augst von Spiess” , unde vor fi expuse permanent.  Pasul 6 (28 iunie) constă în premierea celei mai bune grădini ținând cont de funcționalitate, inovație si design. Membrii echpei câștigătoare vor primi drept premiu tablete cu aplicații preinstalate.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PLANETA NOASTRĂ IUBITĂ RADU LAURENŢIU Coord. prof. GEANTĂ MIHAELA Şcoala Gimnazială „Sanda Movilă”, Albota, Argeş

PRIVIND SPRE VIITOR IAKOB IULIA Coord. prof. KISS VERONICA LIGIA Şcoala Gimnazială Nr. 20, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PLIMBARE PRIN NATURĂ COCEA NINA Coord. prof. MOISE DINA - MONICA Palatul Copiilor Timişoara, Judeţul Timiş Păduri. Verzi frunze de smarald Se mişc-alene-n vânt uşor Şi freamătă ca într-un cor Înălţător.

Câmpii. Lanuri galbene de grâu, Valuri de spice în adieri uşoare, Albăstrele şi maci în pete de culoare Râd în soare.

Lacuri. Hore de nuferi albi, Sălcii ce plâng cu crengi pe lac, Broscuţe ce-şi strigă partenerul oac Şi peşti ce tac.

Oameni. Vieţuitoare pe pământ. Care prin faptele lor Pot hotărî al naturii viitor Şi viaţa semenilor.

VIS DRĂGHICI LEONARD Coord. prof. LEPĂDAT CAMELIA ROXANA Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște, Dâmbovița

LUMEA NOASTRĂ SUMAN COSMINA – ELENA Coord. prof. ONOFREI CRISTINA Şcoala Gimnazială Drăgănești, Neamț Lumea noastră însemnată, Ca o ramură de pin, Se distruge, poluată Sub al fumului venin.

C-o urâtă aroganță Stricând flora Globului. Smogul cel vătămător Se despică între case, Și se-avântă-ncetișor De-ți trece frica prin oase.

Poluarea se înalță Pe deasupra soarelui 52

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ IMPLICĂ-TE ȘI TU SUMAN COSMINA-ELENA Coord. prof. ONOFREI CRISTINA Şcoala Gimnazială Drăgănești, Neamț Când ies astăzi la plimbare, În jur dau de poluare. Vezi doar pungi şi sticle goale, Călcate toate-n picioare.

Nimeni nu le dă la coș, Mai ușor este pe jos Chiar de vede cineva, Nu se-apleacă să le ia.

Peste tot prin parcuri vezi În loc de gărduțuri verzi Doar mormane de cutii Aruncate mii si mii.

Mi-am propus să le adun Un exemplu să expun Să mă vadă el sau ea Ce-am lăsat în urma mea.

PROTEJEAZĂ MEDIUL! GRINDEI FILIP Prof. coord. ZAHARIA ZOICA Şcoala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galaţi

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ZBOR CĂTRE ZENIT PELIN ALEXANDRA Cood.prof. OANA UNGUREANU Şcoala Gimnazială „ M. C. Epureanu”, Bârlad , Vaslui Dimineți tăcute și candide ... Soare cu ochi de jar ... Rouă cu sclipiri de cleştar ... Zâmbete timide...

Aripi bătute în ritm amețitor, Parfumuri ademenitoare, Murmur tânguitor de izvoare, Sete de zbor ...

Cer pictat în tonuri pastelate, Copaci stropiți cu verde, alb și roz, Petale diafane în dans grațios ... Priviri înflăcărate ...

Suflet copleșit ... Inefabil, tainic, Irezistibil , magic ... Zbor către zenit ...

ZBOR SPRE UNIVERS VINTILĂ ANA – MARIA Coord. prof. RUSU ANCA Şcoala Gimnazială Nr. 20, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ STELUŢA AURIE Într – o seară de mai, O copilă cu păr bălai Privea, fascinată, Bolta presărată De steluţe mii şi mii Cu sclipiri sidefii. I se păru că aude o chemare Venită din depărtare. O steluţă aurie, Gingaşă şi zglobie, Cu voce tremurândă, I se adresă timidă: Vrei să te joci cu mine Şi să fim prietene? Copila, emoţionată, Îi răspunse de îndată : -Cum ne-am putea noi juca, Tu, pe cer, fiind o stea, Eu, aici, în casa mea? -Vino în galaxia mea Şi-ai să fii şi tu o stea! -Oh! Asta nu se poate! Ce spui tu e doar în basme! -Scuze că te contrazic, Dar ascultă-mă un pic : Eu te rog să închizi ochii; Gata ? Acum deschide-i! Te afli lângă mine, vezi? Ooo! Şi ai sclipiri verzi!

Ei, acum mă crezi? -Oau! Este fantastic! Cel de-acolo, atât de mic E pământul de unde-am venit? -Exact! Iată că ai sosit În constelaţia mea Şi eşti prietena mea! Iar acum priveşte-ţi planeta: Vezi câţi copii sunt pe Terra? -O, da, dar acum toţi dorm Liniştiţi în pătucul lor. -Toţi? Sunt destul de mulţi Singuri, trişti şi amărâţi! -Ai dreptate! Vezi, pe-o străduţă, Într-un colţ, plânge-o fetiţă... Ce zici, hai s-o -nveselim, Să-i vorbim, să-i povestim... O rază de soare aurie Trezi copila bălaie Ce era foarte necăjită Şi tare dezamăgită Văzând că nu mai e o stea Şi că nu mai putea Să alunge tristeţea Acelei fetiţe, Să o aline, să-i dea o povaţă, Să-i aducă o rază de speranţă...

LUMINA ȘI ÎNTUNERICUL PĂMÂNTULUI BUTA LORENA Coord. prof. COTOC GAROFIȚA SIMONA Școala Gimnazială. ”Avram Iancu”, Bistrița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ LAUDĂ PĂMÂNTULUI ONIGHI NICOLETA Coord. prof. RUS MARINELA Școala Gimnazială”Avram Iancu” Bistrița, Bistriţa Năsăud În Universul nesfârșit, Pământul este-un corp pitic. Dar pentru-orice locuitor Pământu-i vast și primitor

Ai munți cu-ntinși codri de fagi Ce străjuiesc culmile dragi, Prin văi se-aud ecouri noi Spuse de turmele de oi.

Terra – planeta mea cu flori, Ești colț de rai strălucitor, Izvoare, râuri, fluvii multe Îți șiroiesc măreața-ți frunte

Terra – planeta cea albastrăNe ești pe lume sfânta casă, Cât pe pământ voi viețui, Cu dragoste te voi cinsti. PROTECŢIE POPESCU ANCA Prof. coord. OSTROVEANU CĂTĂLIN Şcoala Gimnazială „Nicolae Romanescu”, Craiova, Dolj

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ MAREA - ETERNA CHEMARE... ENE MIHAELA Coord. prof. dr. GEANINA OPREA Colegiul Naţional „MIRCEA CEL BĂTRÂN", RM. VÂLCEA Lumina soarelui se joacă prin valurile ce îşi cântă secretele în şoapte dulci, Zâmbesc la Mare atunci când apusul se desenează în culori triste pe cer, Umplu pagini cu cerneală, imaginţia- mi este înmuiată în apa sărată. Las Luna să îmi dicteze starea de spirit – melancolie... Ascult cântecul încet, etern, frumos al apei condimentată cu prea multe alge, Dansez lin pe malul mării... Eu, vântul, parcă aşteptăm sirenele să ne cânte. Vreau să văd adâncul Mării, să mă scald în comori nemaivăzute. Arunc scoici parfumate în apa ce se mişcă doar pentru o secundă, Descopăr măreţia ei. Stelele- mi dezvăluie calea fericirii în noapte, Le las şi altora drumul, desenând pe nisipul dulce şi rece harta paşilor mei. Caut lumina unui zâmbet în seara concertului Mării... MAREA NEAGRĂ MARIA CÎMPEAN Prof. coord. JINARIU CARMEN MIHAELA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

FULEA ARIADNA Prof. coord. JINARIU CARMEN MIHAELA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PLANETA PĂMÂNT BOBEICĂ VALERIA Școala Primară Soldănești, L/T „Alexei Mateevici" Bună dimineaţa dragă lume, Tu te-ai trezit din somnul infantil Ce visuri plănuieşti pe azi anume? Ce jocuri de copil, ce jocuri de copil?

Creşteţi semenii mei boboci de floare Cu raze de atom otrăvitor, Faceţi să crească pacea-ntre popoare, Şi nu dezastrul tot-distrugător.

Planeta astăzi deseori se-ntreabă Ca un micuţ în ceas de neştiinţă, La ce mai trebuieşte-atâta armă? Când zboară totul-tot în neştiinţă?

Mai sunt în Univers planete multe, Dar mândră ca a noastră nu mai sunt, Faceţi ca fericirea să inunde Planeta cea cu numele Pământ!

SĂ AVEM GRIJĂ DE EA… RADU ALEXANDRU Coord prof.. GEANTĂ MIHAELA Şcoala Gimnazială „Sanda Movilă”, Albota, Argeş

ÎNDEMN ŞELARU COSMIN Coord. prof. MÎNCILĂ MARIA Şcoala Gimnazială Nr. 3, Com. Pechea, Galaţi Terra este casa noastră, Cu toţi să o respectăm! Poluarea să dispară, Viaţa să o protejăm!

E speranţă, e lumină, Este-al nostru paradis. Haideţi toţi, şi mic, şi mare, Terra să o îngrijim! E planeta noastră dragă, Nu putem s-o părăsim!

Ea de bogăţii e plină. Este farmec, este vis. 58

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ MARIA CÎMPEAN Prof. coord. JINARIU CARMEN MIHAELA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

TĂRÂMUL OMENESC – TERRA DUMITRESCU ELENA-DAYANA Coord. prof. ARTENE DANIELA – CAMELIA Școala Gimnazială sat Bodești, Comuna Bărbătești, Vâlcea Terra, locul menit vieții, Plină de minuni și taine, Îmbrăcată în albastre haine, E luminată de soarele dimineții.

Razele soarelui scapă Pe unde peștii mișună tot anul. Lanuri de grâu, orez, secară Ca valuri se-ndoiesc ușor De adierea ce-i prin zbor, Ce nicicând nu o să piară!

Câmpii, dealuri și munți maiestuoși Poartă Terra printre ape Aici, lângă noi aproape, Făcându-ne cei mai glorioși!

Păduri nesfârșite și magnifice Șoptesc oricui le străbate, Glăsuiri blânde, minunate Îngânate de păsărele mirifice!

Fiecare fir de iarbă răsărit E o podoabă a Terrei Și lăsăm în grija ei Tot ce este potrivit!

Animăluțe de tot felul, Peste tot ne înconjoară, Ne fac viața mai ușoară, Urmându-și în taină țelul!

Florile de pe câmpii Văzduhul parfumează Pe noi ne îmbunează Iar stelele ard ca făclii!

Dar noi, toate aceste frumuseți Nu știm să le prețuim, Am uitat să mai privim La cei de la care poți să înveți!

Râul, marea și oceanul Sub mantia lor de apă,

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ LACUL OAȘA IOANA ȘOFÎLCĂ Prof. coord. JINARIU CARMEN MIHAELA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

AICI... NICOLAE REBECA Coord. prof. GHEORGHE GEORGETA Liceul Tehnologic Costești – Argeș Pe pământ e-atâta sete. Pe pământ e iubire - durere.

E cald. E soare. E bine. Pe pământ e mult albastru. Pe pământ e-atâta soare. Pe pământ e viață – speranță.

Aici avem și soare, și apă Speranță, iubire, viață, durere. Pământul e mare și bun: E albastru și pur, ocrotitor!

E apă. E ploaie. E bine. Pe pământ e multă apă. PE VALEA OLTULUI

ILINCA ANCA MIHAELA Coord. prof. LEPĂDAT CAMELIA ROXANA Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște, Dâmbovița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ UN PARADIS DISTRUS DUMITRESCU ELENA-DAYANA Coord. prof. ARTENE DANIELA – CAMELIA Școala Gimnazială sat Bodești, Comuna Bărbătești, Vâlcea Din întreg universul Aleșii noi am fost! Și ceea ce spune aici versul Nu este fără rost!

Le vedem pierzându-se Cu ceru-n mii de cete. Fiecare ființă Depune un efort Dar noi, fără credință, Am uitat de tot!

Dumnezeu ne-a dat Pământul, Nouă în stăpânire! Spre el să ne-ndreptăm gândul Cu drag și cu iubire!

Am uitat să ajutăm Măcar un pic natura Noi stăm mereu și așteptăm S-o facă altcineva!

Pământul sau Terra Cum i se spune acum Este cu adevărat averea, E lucrul cel mai bun!

Din Terra, planeta noastră-albastră, Fără să ne dăm seama, Am creat opera noastră Și-am distrus tot ce era!

Trăim într-o lume Plină de minuni Plină de lucruri bune Și nu spun minciuni!

Omul acum e înlocuit Cu multe mașinării, Tehnologia a devenit Prioritară fară să știi!

Animăluțe, păsări, plante Toate la un loc Noi să le-ndrăgim pe toate, Căci ele ne ajută-n tot.

Dar mașinăriile toate Doar poluează natura Deci nici Terra nu mai poate Cu toate a se confrunta!

Apele șiruindu-se Printre-atâtea pietre,

DĂRĂMUȘ MARA Coord. prof. PIRCĂ LIDIA Colegiul Național „Octavian Goga”, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ALBASTRU VERTICAL DOBRE CRISTINA Coord. prof. GHEORGHE GEORGETA Liceul Tehnologic Costești – Argeș Aripi de păsări se-aud fâlfâind, Lari protectori în zare râzând. Brațe de cer cuprind visuri Aduse de vânt pe pământ roditor... Sori de lumină, speranțe de dor Trec repede-n moarte, îngeri duioși, Rod al iubirii unui tărâm crud Unde zâmbete calde apar mereu doinind. BLUE SKY ILINCA ANCA MIHAELA Coord. prof. LEPĂDAT CAMELIA ROXANA Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște, Dâmbovița

RĂSĂRIT DE SOARE SICREA ŞTEFANIA Coord. prof. BLĂJAN IULIANA Şcoala Gimnazială „Marţian Negrea”, Loc.Valea Viilor, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ NU OMORÂŢI ALBINELE! SPETCU ELIZA Coord. prof. MOISE DINA - MONICA Palatul Copiilor Timişoara, Timiş E primăvară şi e luna mai Şi toţi bobocii dau în floare Iar printre flori: albine, fluturi şi bondari, Aleargă dezmierdaţi de razele de soare.

Ar trebui să ştii că ei sunt polenizatorii Ce duc polenul între flori în zbor. Că ei muncesc de când se-arată zorii Pentru a da pe Terra hrana tuturor.

Privind, tu crezi că zboară în zadar, Că este doar o joacă de insectă? O, nu! Ele-şi culeg polenul şi nectar Pentru o hrană dulce şi perfectă.

Şi-ar trebui să ştii că unii oameni Aruncă pesticide pe ogoare. În timp, lăsând fără de hrană a lor semeni, Căci omorând insectele polenizatoare Nu avem polenizare, nu avem a plantelor fructificare.

Dar oare doar acesta-i rostul lor, De a zbura mereu din floare-n floare, Jucându-se, plutind uşor în zbor Căutându-şi zilnic de mâncare? HĂRNICIE ÎN STUP

BARBU IOANA ALEXANDRA Coord. prof. LEPĂDAT CAMELIA ROXANA Liceul Teoretic „Petru Cercel”, Târgoviște, Dâmbovița

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ NISIP ȘI GUNOI ALINA HOZAT Coord. prof. PETRINA DOBROTĂ Liceul Teoretic ,,Constantin Noica” Sibiu Era o singură pensulă, un singur pictor. Din ea, trecută prin cerneală curgea o lacrimă pe un glob de sticlă, întunecat de neant, luminat de nimeni.

Umbrele de sus deveneau lumină proaspătă. Animalele perechi nu mai încăpeau în cutia lor, au devenit infinit.

Cerul, apă albastră a secat, creștea, pământ, uscat, aruncat, din groapa cu nisip unde se joacă copilul meu azi. A început să apară verde, mii de nuanțe, pășuni, păduri, gradini, paradis, din pensula udă de lacrimi au răsărit flori.

Globul Lui era curcubeu, păzit de doi oameni de sute, mii de oamenii, de mine, de copilul meu, de ani cât zile. Era fericit, dar curiozitatea noastră L-a făcut să plângă, lacrimi amare, acide. Terra se schimbă și copilul a crescut, și-a stricat toate jucariile. Ultimul ambalaj de bomboană aruncat, a rămas în groapa de nisip & gunoi.

Când vrea adesea să fie ca el, în chip de înger din plastelină creează oameni morți sau vii, îngropați, pierduți, deveniți mormânt, în groapa cu nisip. Plouă. Plânge un copil cu ochi lipiți de geamul rece, pelerina ruptă în cuier, nu-i era de folos. Animalele zăceau în groapa cu nisip, veghiate de El.

Globul e gri, devine vid, mâine scrum. Lacrimile vor spăla ultima pată gri, în ziua în care copilul își va repara jucăriile.

AŞA DA PENTRU MEDIUL DE LÂNGĂ NOI! TĂTUCU ANDREI Coord. prof. MOISE DINA - MONICA Palatul Copiilor, Timișoara, Timiș

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ POMIȘORUL RATEA LAURENŢIU Prof. coord. NEGUŢ ECATERINA CAMELIA Şcoala Gimnazială „Sanda Movilă”, Albota, Argeş

EARTH & LIFE DANIELA DORDEA Coord. prof. PETRINA DOBROTĂ Liceul Teoretic ,,Constantin Noica” Sibiu Terra. te-am sunat de atâtea ori încât s-au adunat pânze de păianjeni în jurul receptorului viermii apăreau și ei pe la colțurile camerei negre când ai nevoie de aer nu ai aer unghiile tale adâncite în carnea mea încep să mă ardă ești tăișul de care am nevoie ca oasele mele să se împrăștie te-am îmbrățișat țâșnea sângele din mine eu continuam să te strâng mă striveai. nu conta rănile se închid la un moment dat. cred văd că vrei să mă mesteci toată îmi iei creierul și-l sfărâmi ești așa plăcut(ă) încât mâinile se întind după tine vai. unde te-ai ascuns până acum? cum a putut să circule ceva în corpul meu fără tine? totul era mort, dar funcționam după toate acestea mă gândeam că vrei să facem schimb de inimi așa mai aprofundăm anestezia. mă înconjoară o furtună de albastru prea multă lume în jur. nu crezi? terenul tău e full de pitici umblători am citit pe net că nu-ți prea merge cu sănătatea dacă e adevărat spune-mi vreau să-ți aduc medicamente. ești cumva răcit(ă)? 65

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ dacă te sufoci să mă anunți înainte cu cinci minute fară introduceri. poate te pot salva ar fi o tragedie faină. mă gândeam cum să te invit la o cină cu morți pe lângă noi? ai spune nu. that's it & try again. hai că nu mai insist cu imaginația asta scoasă din dulapul unui mort chestia începe să devină penibilă nu vreau s-o dau în bară cu atâtea rețete și nu știu ce mi-a venit să te îmbălsămez în halul ăsta. ” UN ORAȘ ÎN NOAPTE”COSTIN RAREȘ Coord. prof . RUS MARINELA Școala Gimnazială. ”Avram Iancu”, Bistrița

MAGICA PLANETĂ DUMITRU CRISTINA Coord. prof. KISS VERONICA Şcoala Gimnazială nr. 20, Sibiu Mândră este Terra Chiar fără cuvânt De buna omenire crescută De veacuri pe pământ.

Ai luat fiinţă cu un scop S-aduci cu tine fericire Ai luat răutatea cu potop Ai redat oamenilor iubire!

O, magică planetă Creată pentru noi, Născută-n galaxie Cu soare, vând şi ploi!

Căci nicăieri nu-i mai frumos Decât la noi acasă, pe Pământ Iar de învăţăm, curat să păstrăm Vom trăi fericiţi, în veşnic avânt! 66

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ TERRA – CORP COSMIC CĂLDARE EMANUELA Coord. prof. RUS MARINELA Școala. Gimnazială ”Avram Iancu”, Bistrița

TERRA – FRUMOASĂ PLANETĂ ALBASTRĂ! OPRIŞA ALEXANDRU Coord. prof. RUSU ANCA NATAŞA Şcoala Gimnazială nr. 20, Sibiu Terra – frumoasă planetă albastră! Pământ, tu, sferă minunată! Greşim faţă de tine – te rog să ne ierţi!

Unii din suflet continuă să spere Că toţi vor pune capăt acestor probleme Distrugerii, poluării supreme...

Natura încântă pe oricare om, Şi totuşi, de veacuri eşti locuită – sleită Ca mii de sfere într-un vid univers,

Pe care le reziști cu mare putere Omenirea întreagă te respectă să ştii Pentru că continui cu greu să ne ţii!

Dar fiecare e unică-n parte Iar luna nu-i atât de departe, Pe tine ne plimbăm cu un lunatic mers...

Şi-a noastră casă în continuu ai fost Hai! mai stai cu noi înc-o zi Multi vrem pace şi nu vrem război!

O! pământ! mii de războaie au fost, Miliarde de oameni pierit-au acolo Şi toţi văzut-au lumina de dincolo. Dar tu continui să fii a nost' adăpost Deşi pe distrugeri te poţi răzbuna Tu reuşeşti etern să ne ierţi!

Dar omul devine din ce în ce mai rău Şi devine un tot mai mare nătărău Iar asta vrem să prevenim noi! Totuşi, nu putem singuri – ne trebuie ajutor Să reciclăm, să construim, să salvăm! Şi pace-n lume să fie, fără omor!!!

Noi îţi dăm mai puţin decât meriţi Prin fum, cenuşă, mizerii într-una Prin ură, venin... e totuna!

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PĂMÂNTUL STOINA DENISA Coord. prof. RUSU ANCA NATAŞA Şcoala Gimnazială nr. 20, Sibiu Pământ, tu preaiubit De când mă ştiu m-ai cucerit. Splendoare-n natură tu ai Bogăţii din pământ tu ne dai!

Tu te-ai născut din ea genune Cu ape limpezi, clare, de izvor, Cu munţi înalţi cu rosturi bune Cu suflet, viaţă, cu popor!

Ai povestit pământule, bătrâne Poveşti ce le ascunzi de carte Cu ale tale ape line Ne-ai zis legenda vieţii tale.

Pământ, pământ, din plămpădeală tare De râs, de plâns încă eşti luat Dar pentru mine, cum altfel oare, O să rămâi la fel de minunat! COPACUL VIEŢII SĂCĂDAT ALEXANDRA

Coord. prof. STOICA CRISTINA Palatul Copiilor Deva, Hunedoara

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ TERRA FRUMOASA NOASTRA PLANETA ALBASTRA DINU VANESSA GEORGIANA Coord prof. NEAGOE LOREDANA Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova, Dolj

PLANETA MEA ALBASTRĂ MAUR TEODORA Coord. prof. KISS VERONICA Şcoala Gimnazială nr. 20, Sibiu Planeta mea albastră E casa noastră mare! Se-nvârte-ncetinel În jurul axei sale!

Sunt pline de câmpii, Munţi şi pădurele Podişuri şi deşerturi Gheţari şi toate cele!

Se numeşte Terra E-a treia de la soare! I se spune-albastră Căci marea-i dă culoare!

E o planetă mică, Dar plină de căldură Iar soarele zâmbeşte Când vine după lună.

Dintr-un continent Şapte s-au format Şi pe planeta noastră Frumos s-au aşezat!

Păsările-s vesele Şi ciripesc voioase Iar oamenii se bucură De viaţă şi de şanse!

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ GAGEA ESTERA Coord. prof. NECHITA ADRIANA Școala Gimnazială Albești, Botoșani

PRIMĂVARA SECĂŞAN DARIA Coord. prof. RUSU ANCA NATAŞA Şcoala Gimnazială nr. 20, Sibiu

Mireasa Primăvară, cu rochia-i gătită, Îngrijorată sărăcuţa, la faţă albită Că mirele ei drag nu mai soseşte, Iar viitorul lor, şi-al nostru, uşor se sfârşeşte. Dar, peste minute, mirele apare, Pământul răsuflând cu mare uşurare. Jurămintele mirilor curg neîncetat, Iar apoi, Primăvara şi Vântul s-au sărutat! La petrecere, lumea întreagă dansează, Roze, lalele cu cârdul se visează,

Sub atenta privire soarelui rege, Care salvarea naturii o vrea, o înţelege. Au fost emoţii mari în Regatul Pământului, Căci Natura ascundea un mare secret: Oamenii răi distruseseră lumea Iar viitorul Naturii devenise incert! Acum Primăvara şi Vântul salvară Regatul, Odraslele lor împânziră pământul Şi muguri şi flori şi-animale veniră Să cânte, să spere la-a lor nemurire!

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ RĂSĂRIT DE SOARE COSMA TEODORA Prof. coord. LIDIA PIRCĂ Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Sibiu

TERRA CIUCLEA ŞTEFAN Coord. prof. VIȘAN RAMONA Colegiul Naţional „ Octavian Goga”, Sibiu

Se ia a treia planetă de la Soare, Se șlefuiește cu ardoare Și se turtește puțin la poli. Apoi, cu mare grijă, se rotunjesc obrajii goi, Se presară licoarea vieții Și se așteaptă câteva mii de ani. Apare primul rod și se îngrijește, Răsare al doilea și se cioplește, Cu razele Soarelui și tot așa… Până când planeta e gata. Toți mirați se întreabă: - De unde atâta bogăție?

În alte câteva mii de ani, Bogăţia se transformă în măreţie… Un înțelept întreabă: - Cum se va numi și cu ce ne va servi? - Pornind de la Soare, aceasta e a treia planetă, Găzduind viață, e o nouă eră, Ocrotită de raze, Ținându-ne-n brațe Și oferindu-ne alinare... Terra se va numi și pe veci o vom iubi!

TERRA, PLANETA ALBASTRĂ PUIU TUDOR Coord. prof. BERBECE LIDIA Colegiul Tehnic C. F. “Unirea”Pașcani, Iași Pe undeva într-un colț de infinit, Pe o planetă cu pământ și ape, Cu miere și lapte să se adape Trăia în pace, omul fericit.

Fără a ști de taxe de poluare, Ori căt va fi benzina, mâine în zori. Până într-o zi din ginta nu știu cui, Când peste deal privind, un oarecare, I se păru că iarba îi apare Mai verde decât cea din jurul lui....

Alaiuri de jivine, păsări, flori Sub cerul veșnic liber plin de soare, 71

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ CRÂMPEI DE PRIMĂVARĂ BICHIŞ DARIANA Coord. prof. RUSU ANCA Şcoala Gimnazială Nr. 20, Sibiu

TERRA, FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ANDRIEȘ CRISTINA Coord. prof. BERBECE LIDIA Colegiul Tehnic C. F. “Unirea”Pașcani, Iași Pe planeta cea din Cosmos Pare o mărgea albastră Nu e țară mai frumoasă Cum e România noastră.

Pe planeta unde toți Vrem să crească-n pace frații, Unde soarele ne arde Și ne luminează tare,

Pe planeta învăluită De lună și de soare, România de milenii Stă la margine de mare.

Țara noastră este mare, Iar noi de vom fi în stare S-o îngrijim ca atare Cum nimeni altcineva nu are. PALLO DOROTHEA Coord. prof. BLĂJAN IULIANA Şcoala Gimnazială „Marţian Negrea”, Loc.Valea Viilor, Sibiu

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ DRAGOMIR DARIAN Prof. coord. VIŞAN RAMONA Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Sibiu

RUGĂ PENTRU COPII LĂU ADINA Coord. prof. NECHITA ADRIANA Școala Gimnazială Albești, Botoșani Pământul, ne ține pe toți, În pămînt sunt vietăți. Plantele au rădăcină În pămăntul cu pricină.

Aveți grijă dragi copii, Pe pămînt căt veți trăi, Faceți numai ce e bine, Pământul pe toți ne ține!

Oamenii sunt Pământ, Ființă cu nume sfânt! Mintea omului gândește Și Pământu-l înflorește.

Noi suntem doar călători Pe Pământ ca niște flori, Dar, sub razele de soare Pământul nicând nu moare!

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ COLEGIUL NAȚIONAL “OCTAVIAN GOGA” SIBIU ȘI ETTY HILLESUM LYCEUM DEVENTER OLANDA MARIA BÂJA şi CORNELIA APOSTOL Colegiul Naţional „Octavian Goga" Sibiu The traditional partnership between “Octavian Goga” Theoretical High School, Sibiu and Etty Hillesum Lyceum, Deventer, Holland got carried forward another year by our freshman and sophomore messengers. We all had the opportunity, from March 3rd-to March10th, 2015, to enjoy a unique and memorable time together, in the beginning in their country and then, from April16th-23th in Romania. Through a busy, but very well organized timetable we were exposed to and taught about all emblematic aspects of their world. a great opportunity to learn about some representative Dutch socio-cultural facets as tulip industry, original home-made cheese specifics, traditional costumes and famous klomps, country music and dances. The whole week was an unforgettable discovery journey. Deventer, a centuries-old- Hanseatic city, with its beautiful old gothic churches, the Toy Museum. the Royal Palace “Het Loo” in Apeldoorn with the pivotal, impressive Peace Palace, Delft with its world famous Delft Blue hand–painted earthenware and Amsterdam where we had a guided Dutch “painting course”. In reply, our team put together the adventure of what we call “A taste of Romania”, or maybe more accurately, “A taste of Transylvania”, revealing the treasures of Romanian culture and traditions through unforgettable travel itineraries as Cluj-Napoca and The National Art Museum, Turda salt mines, Alba–Iulia medieval fortress, Bran and Peles Castles including Brasov city and Sibiu with its famous museums and old medieval charms and splendors. Parteneriatul școlar dintre Colegiul Național Octavian Goga Sibiu și Etty Hillesum Lyceum Deventer Olanda a continuat și în acest an, mesagerii școlii noastre fiind 15 elevi din clasele a IX-a și a Xa. În perioada 3 – 10 martie am avut plăcerea , împreună cu acești elevi, să petrecem momente care ne vor rămâne în amintire mult timp, alături de partenerii noștri. Sosiți pe aeroportul din Eindhoven, am fost întâmpinați de o ploaie rece și vânt, ceea ce nu ne-a știrbit cu nimic bucuria și dorința de a descoperi noi locuri, obiceiuri și tradiții ale unui popor prosper, o școală modernă, familii în care am fost primiți cu brațele deschise. Temperatura destul de scăzută pentru această perioadă nu i-a împiedicat pe elevii noștri să redescopere plăcerea mersului pe bicicletă, lucru care pentru partenerii olandezi este atât de firesc încât fiecare familie are la dispoziție cel puțin atâtea biciclete câte persoane compun familia respectivă.

Plimbare prin Deventer 74

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Organizatorii parteneriatului au avut grijă să realizeze un program încărcat, dar menit să ne facă cunoștință cu cât mai multe lucruri definitorii pentru țara lor. Astfel am vizitat școala parteneră – o școală renovată în urmă cu doi ani. Doamnele profesoare care s-au ocupat de parteneriat ne-au prezentat un film documentar despre Olanda și ne-au familiarizat cu câteva elemente definitorii pentru țara lor – lalelele, cașcavalul, morile de vânt, saboții de lemn. Am vizitat orașul gazdă Deventer și am văzul Muzeul păpușilor, catedrala, moara din Deventer, iar în zilele care au urmat am avut ocazia să vedem Palatul Regal din Apeldoorn, catedrala din Delft unde sunt înmormântați regii Olandei, Tribunalul Internațional din Haga.Ultima zi a fost dedicată capitalei Amsterdam, unde pe lângă faptul că am avut ocazia să admirăm un oraș deosebit de frumos cu canale și poduri, cu clădiri în stil specific olandez, am vizitat Muzeul Rembrant, Muzeul caselor pe apă, Muzeul Internațional și o biserică cu un părculeț plin de ghiocei și brândușe- o oază de liniște în mijlocul oașului agitat. La tot pasul ne îmbiau magazinele cu suveniruri, astfel că în ziua următoare ne-am întors în țară cu saboți, mori și case în miniatură , bomboane, napolitane și prăjiturele pentru familii și prieteni.

Școala parteneră În perioada 16 – 26 aprilie a avut loc vizita partenerilor olandezi în România, ocazie cu care ne-am străduit să le oferim și noi un program variat și bogat pentru a cunoaște cât mai multe lucruri despre cultura , obiceiurile și locurile pitorești din țara noastră. Ajunși seara pe aeroportul din Cluj, au fost cazați la o pensiune în apropiere de centrul orașului, având astfel posibilitatea să viziteze orașul. A doua zi i-am îmbarcat în autocar și, după ce am vizitat împreună Muzeul de Artă , am părăsit Clujul și ne-am îndreptat spre Sibiu cu escală la Turda unde am vizitat salina și la Alba-Iulia unde ne-am plimbat prin cetate.În Sibiu am vizitat împreună cu oaspeții noștri Muzeul Brukenthal și biserica evanghelică – din turnul acesteia au putut admira întregul oraș. Dimineața petrecută la Colegiul Național O. Goga le-a oferit olandezilor posibilitatea să viziteze școala și să urmărească un film documentar despre România și un frumos program artistic de folclor pregătit de un grup de elevi ai școlii noastre sub îndrumarea domnului profesor Turcu Ioan. Tot în spiritul tradițiilor și obiceiurilor a fost organizată și deplasarea la Sibiel, unde am vizitat Muzeul de icoane pe sticlă –unic înEuropa- și biserica din localitate și am servit o masă cu mâncare tradițională. În ultima zi de ședere în România le-am organizat o excursie la castelul Bran, castelul Peleș și Brașov, fiind profund impresionați de cele văzute în ciuda ninsorii care ne-a urmărit la Bran și la Peleș.Impresiile au fost cu atât mai puternice cu cât au putut admira crestele munților încărcate de zăpadă , ceea ce în Olanda nu se poate vedea. În dimineața celei de a zecea zi, când oaspeții s-au îmbarcat în microbuzul care urma să-i ducă la aeroportul din Cluj, lacrimile despărțirii au sugerat ceea ce nu mai trebuia exprimat prin cuvinte – s-au legat prietenii și, cine știe?, poate că unii dintre parteneri se vor mai vizita reciproc. 75

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Iar noi, în calitate de profesori îndrumători , suntem în măsură să afirmăm că și în acest an parteneriatul și-a atins scopul și obiectivele... Parteneriatul școlar dintre Colegiul Național Octavian Goga Sibiu și Etty Hillesum Lyceum Deventer Olanda a continuat și în acest an, mesagerii școlii noastre fiind 15 elevi din clasele a IX-a și a Xa. În perioada 3 – 10 martie am avut plăcerea , împreună cu acești elevi, să petrecem momente care ne vor rămâne în amintire mult timp, alături de partenerii noștri.

Cina festivă Sosiți pe aeroportul din Eindhoven, am fost întâmpinați de o ploaie rece și vânt, ceea ce nu ne-a știrbit cu nimic bucuria și dorința de a descoperi noi locuri, obiceiuri și tradiții ale unui popor prosper, o școală modernă, familii în care am fost primiți cu brațele deschise. Temperatura destul de scăzută pentru această perioadă nu i-a împiedicat pe elevii noștri să redescopere plăcerea mersului pe bicicletă, lucru care pentru partenerii olandezi este atât de firesc încât fiecare familie are la dispoziție cel puțin atâtea biciclete câte persoane compun familia respectivă. Organizatorii parteneriatului au avut grijă să realizeze un program încărcat, dar menit să ne facă cunoștință cu cât mai multe lucruri definitorii pentru țara lor. Astfel am vizitat școala parteneră – o școală renovată în urmă cu doi ani. Doamnele profesoare care s-au ocupat de parteneriat ne-au prezentat un film documentar despre Olanda și ne-au familiarizat cu câteva elemente definitorii pentru țara lor – lalelele, cașcavalul, morile de vânt, saboții de lemn. Am vizitat orașul gazdă Deventer și am văzul Muzeul păpușilor, catedrala, moara din Deventer, iar în zilele care au urmat am avut ocazia să vedem Palatul Regal din Apeldoorn, catedrala din Delft unde sunt înmormântați regii Olandei, Tribunalul Internațional din Haga.Ultima zi a fost dedicată capitalei Amsterdam, unde pe lângă faptul că am avut ocazia să admirăm un oraș deosebit de frumos cu canale și poduri, cu clădiri în stil specific olandez, am vizitat Muzeul Rembrant, Muzeul caselor pe apă, Muzeul Internațional și o biserică cu un părculeț plin de ghiocei și brândușe- o oază de liniște în mijlocul oașului agitat. La tot pasul ne îmbiau magazinele cu suveniruri, astfel că în ziua următoare ne-am întors în țară cu saboți, mori și case în miniatură , bomboane, napolitane și prăjiturele pentru familii și prieteni. În perioada 16 – 26 aprilie a avut loc vizita partenerilor olandezi în România, ocazie cu care ne-am străduit să le oferim și noi un program variat și bogat pentru a cunoaște cât mai multe lucruri despre cultura , obiceiurile și locurile pitorești din țara noastră. Ajunși seara pe aeroportul din Cluj, au fost cazați la o pensiune în apropiere de centrul orașului, având astfel posibilitatea să viziteze orașul. A doua zi i-am îmbarcat în autocar și, după ce am vizitat împreună Muzeul de Artă , am părăsit Clujul și ne-am îndreptat 76

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ spre Sibiu cu escală la Turda unde am vizitat salina și la Alba-Iulia unde ne-am plimbat prin cetate.În Sibiu am vizitat împreună cu oaspeții noștri Muzeul Brukenthal și biserica evanghelică – din turnul acesteia au putut admira întregul oraș. Dimineața petrecută la Colegiul Național O. Goga le-a oferit olandezilor posibilitatea să viziteze școala și să urmărească un film documentar despre România și un frumos program artistic de folclor pregătit de un grup de elevi ai școlii noastre sub îndrumarea domnului profesor Turcu Ioan. Tot în spiritul tradițiilor și obiceiurilor a fost organizată și deplasarea la Sibiel, unde am vizitat Muzeul de icoane pe sticlă –unic înEuropa- și biserica din localitate și am servit o masă cu mâncare tradițională. În ultima zi de ședere în România le-am organizat o excursie la castelul Bran, castelul Peleș și Brașov, fiind profund impresionați de cele văzute în ciuda ninsorii care ne-a urmărit la Bran și la Peleș.Impresiile au fost cu atât mai puternice cu cât au putut admira crestele munților încărcate de zăpadă , ceea ce în Olanda nu se poate vedea.

Excursia la Amsterdam În dimineața celei de a zecea zi, când oaspeții s-au îmbarcat în microbuzul care urma să-i ducă la aeroportul din Cluj, lacrimile despărțirii au sugerat ceea ce nu mai trebuia exprimat prin cuvinte – s-au legat prietenii și, cine știe?, poate că unii dintre parteneri se vor mai vizita reciproc. Iar noi, în calitate de profesori îndrumători , suntem în măsură să afirmăm că și în acest an parteneriatul și-a atins scopul și obiectivele... CURĂŢENIA DE PAŞTI Prof. CÎRSTIAN ANA ADRIANA Şcoala Gimnazială ,,Pamfil Georgian”, Comuna Gura Teghii, Judeţul Buzău Our project began in our schools from Gura Teghii in association with the NGO “Tainiţa Baştinei” which was aimed to promote environmental protection by ecological activities. This activity took place on April 9 and it was attended by 200 students and 20 teachers, members of the mayor and members of the forest district. We formed 10 teams. Each team had to clean a given area. During the activity students were encouraged with tickets that contained various prizes. They were placed among the piles of garbage and the students had to find them. The main objective of this project was to achieve greening in our village but also to shape students' abilities and civilized behavior. The result was exactly as we expected to be: students 77

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ have learned to work in teams, communicate and develop civic spirit. Piles of garbage were collected and students received awards. Noi dascălii, avem un rol decisiv în formarea copiilor ca oameni, şi mai ales ca oameni responsabili, cu o conduită morală bazată pe demnitate, onoare, principii de viaţă sănătoase, respect, dar şi cu spirit inovator. Dacă prin disciplinele şcolare educăm elevii mai mult din punct de vedere teoretic şi mai puţin practic, iată că în aşa numita ,,Scoală altfel” botezată mai nou, ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, elevii Şcolii gimnaziale ,,Pamfil Georgian” Gura Teghii din judeţul Buzău, au putut pune în practică una din învăţămintele şcolii, protejarea mediului înconjurător prin activităţi de ecologizare. Acţiunea a fost de mare amploare, participând aproape 200 de elevi şi 20 de cadre didactice şi a fost iniţiată de un ONG, recent înfiinţat în comuna Gura Teghii, judetul Buzău, ONG-ul ,,Tainiţa Baştinei”. Asociaţia social-culturală ,,Tainiţa Baştinei” are ca scop promovarea unei vieţi sociale şi culturale sănătoase, echilibrate, fără excese, la care s-au alăturat şi alţi decidenţi în protecţia şi conservarea mediului:Ocolul Silvic, Consiliul local, Jandarmeria Montană. Printre numeroasele activităţi derulate în perioda 6-10 aprilie 2015, pe data de 9 aprilie toţi elevii şcolii, ciclul primar şi cel gimnazial, alături de cadrele didactice, au început marea curăţenie, initulată generic şi ,,Curăţenia de Paşti” întrucât a avut loc chiar în Săptămâna Mare a Sfintelor Paşti. Elevii au primit din partea ONG-ului saci menajeri, mănuşi, dar şi un mic pacheţel pentru a-şi stăpâni foamea. Elevii au fost împărţiţi pe grupe, astfel că în fiecare sat pe o rază de 20 km, au ecologizat copiii din acel sat.

La nivelul comunei au ecologizat peste 10 echipe. Acţiunea a fost atractivă pentru elevi, deoarece preşedintele ONG-ului, Lect.univ.dr.ing. Petriceanu Constantin a avut nemaipomenita idee, ca din loc în loc, printre mormanele de gunoaie, să fie plasate bileţele, ce conţineau diferite premii. Sporul şi ambiţia elevilor au fost cu atât mai mari când au început să găsească acele bileţele prin care câştigau: dulciuri, cărţi, reviste de informare, tricouri verzi inscripiţionate cu sigla asociaţiei. Totodată înmânarea premiilor au fost făcute în mod centralizat pe şcoli, unde elevilor li s-au adresat în mod colectiv diverse întrebări despre comportamentul acestora faţă de mediu şi implicarea lor în astfel de activităţi.

Obiectivul principal al acestei activităţi a fost atât curăţirea comunei de mormanele de gunoaie adunate de-a lungul timpului, cât mai ales formarea unor deprinderi şi comportamente civilizate la elevi. Este mai important ca elevii să conştientizeze faptul că nu este bine să arunci, chiar şi o hârtiuţă, la întâmplare, pentru că astfel gunoiul se adună, se acumulează şi are efecte distrugătoare asupra mediului înconjurător. Elevul trebuie să înţeleagă faptul că un individ uman 78

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

nu poate trăi în afara mediului înconjurator, ci în mijlocul mediului înconjurător. Pentru a putea trăi într-un mediu mai curat, în primul rând trebuie conştientizată comunitatea locală, pornind de la conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea implicării fiecărui individ în protejarea mediului şi că efectele negative ale acţiunilor sale se vor răsfrânge mai târziu asupra lui însuşi.

Bilanţul activităţii a însemnat zeci de saci plini cu gunoi, dar şi diplome de participare pentru toţi elevii participanţi, pentru cadrele didactice, precum şi premiile aflate pe biletele câştigătoare. În urma acestei acţiuni elevii au învăţat să lucreze în echipă, să comunice şi şi-au dezvoltat spiritul civic. De asemenea, reacţiile din partea părinţilor nu au întârziat să apară fiind plăcut impresionaţi de schimbarea comportametului unora dintre elevi în cadrul familial. ,,Natura şi educaţia sunt asemănătoare, căci educaţia transformă pe om şi, prin această transformare, creează natura.” (Democrit) ŞI PRIN NOI NATURA EXISTĂ Prof. FLOREA CORINA DANIELA Liceul Teoretic Special Iris Timișoara Young people should know about the pollution of their environment. That’s why the teachers shoud work out the ecological education of the pupils when they are still very young. According to this idea I’ve worked out the project “NATURE EXISTS EVEN THROUH US”, in which pupils: -found out about the problems of the environment -were involved in the cleaning of the area they live in -collected selective the waste Thanks to these actions, younger children become receptive to the standards of behaviour in the middle of the nature and learn to respect their environment.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Educaţia pentru protecţia mediului a devenit o nouă dimensiune a curriculumului, cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine responsabilă faţă de mediu, de a-i face pe tineri să conştientizeze pericolele degradării accentuate a mediului. Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, în educaţia realizată în scoala trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă, în general, natura pentru ei. Educaţia ecologică în scoala se realizează mai ales la nivel afectiv, îndeosebi prin accentuarea aspectelor ce ţin de legăturile emoţionale, deoarece natura, prin frumuseţea ei, sensibilizează sufletul copiilor, înlătură oboseala, creează bună dispoziţie, ne ajută să ne cunoaştem mai bine.Acum se conturează sentimente ce se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenţia acordată de acesta mediului. Mijloacele şi formele de realizare a educaţiei ecologice în scoala sunt diverse şi multiple. E bine ca şi copiii să ştie, înainte de toate, că trebuie să protejeze natura – din care suntem parte integrantă – pentru că tot restul vieţii noastre depinde de asta. Pornind de la aceste idei am hotărât să realizez proiectul ,,Și prin noi natura există”. Prin realizarea acestui proiect la nivelul şcolii noastre se vor putea realiza următoarele: 1. Informarea elevilor privind problemele de mediu şi eforturile societăţii de protejare şi conservare a lui. 2. Implicarea activă a elevilor în activităţi de protejare a mediului printr-o abordare diversă: activităţi de creaţie tehnico-ştiinţifice şi aplicative, activităţi artistice, activităţi ce vizează înfrumuseţarea şcolii, a clasei şi zonei . 3. Formarea abilităţilor de colectare selectivă a deşeurilor de hârtie şi carton, PET-uri 4. Dezvoltarea dragostei şi respectului pentru natură, om şi societate, prin dezvoltarea respectului faţă de sine, faţă de mediul ambiant, prin reducerea deşeurilor şi înfrumuseţarea mediului şcolar. 5. Colaborarea cu comunitatea locală şi stabilirea unor parteneriate cu alte şcoli din România. 6. Obţinerea unor fonduri din reciclarea selectivă a deşeurilor, destinate premierii elevilor sau a dotării şcolii În cadrul proiectului se vor realiza panouri cu plante protejate prin lege, planşe si desene despre natura (flori,copaci,animale), planşe şi obiecte făcute din deşeuri ,expoziţie de deşeuri în şcoală precum şi activităţi de ecologizare a Parcului Adolescenţei. Toate activitățile derulate au avut ca obiective: - îmbunătăţirea calităţii mediului în şcoală şi în împrejurimile acesteia; - promovarea în rândul elevilor a dragostei şi respectului pentru natură, om şi societate prin dezvoltarea respectului faţă de sine şi mediul ambiant; - înţelegerea de către elevi a relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei dintre calitatea mediului forestier şi calitatea unei vieţi cu adevărat sănătoase (2/3 din oxigenul planetei consumat de lumea vie, de industrie, autovehicole este furnizat atmosferei de către arbori şi arbuşti); - însuşirea unor comportamente sociale adecvate; - conştientizarea elevilor că depinde şi de noi, de fiecare, ca viaţa pe pământ să rămână posibilă şi suportabilă. Rezultatele acestui proiect : - copiii îşi formează o concepţie corectă de protecţie a mediului înconjurător; - se iniţiază în diferite metode de investigare a mediului; - iau atitudine în anumite situaţii negative şi işi afirmă punctele de vedere cu hotărâre; - devin mai receptivi la normele de comportare în şi faţă de natură;

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ CONDUITĂ CIVICĂ MANIFESTATĂ ÎN INTERES PENTRU APĂ ȘI SOL Prof. DANIELA GAVRIL Şcoala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Galaţi The "Eco pentru apă şi sol" ("Eco for water and soil") project was designed to attract different kinds of people and to make us realize how important is everything that surrounds us including our houses, the city we live in and the country as well. The students were educated to care for the environment and the problems that may occur, to develop their analytical skills using water and soil samples and to process the results in order to help them increase their personal and cultural development. Education through ecology has only one main purpose - protect the nature and keep it as healthy as we can because our lives depend on it. We can still heal Mother Nature but we can't do that unless we take a step back and realize the importance of an ecological education among us all. Prezentul parteneriat Eco pentru apă și sol s-a desfășurat între Şcoala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Galaţi și Facultatea de Ştiinţe şi Mediu Galaţi cu un grup de 20 de elevi care au prezentat interes pentru probleme legate de mediu şi care au avut abilităţi de transmitere a informaţiilor în grupurile şi mediile din care provin, proiectul având drept coordonatori decan, prof. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, conf. dr. Cătălina Iticescu, prof. chimie Daniela Gavril. Proiectul a fost în așa fel conceput încât să genereze un proces menit să atragă categorii de oameni care să fie conştienţi şi preocupaţi de spaţiul care îi înconjoară, de casa în care locuiesc, de oraşul, judeţul şi ţara în care trăiesc. S-a urmărit formarea la elevi a unui nivel de conştiinţă şi atenţie faţă de mediul înconjurător şi a problemelor sale, dezvoltarea capacităţii de a observa şi a alege stimulii, de a analiza probe de apă şi sol, prelucra şi interpreta aceste rezultate, de a le folosi în dezvoltarea personală şi a comunităţii în care trăiesc. Evenimente înscrise în calendarul proiectului: - Activitatea nr. 1: “Colectăm, reciclăm şi recondiţionăm” - Campanie de colectare de maculatură şi pet-uri. Colectare de materiale reciclabile şi confecţionarea de diverse obiecte din ele

Activitatea nr. 2: “Determinarea alcalinităţii totale a apei” – lucrare de laborator

Alcalinitatea este datorată prezenţei în apă a hidroxizilor, carbonaţilor, boraţi, silicaţi, fosfaţi. Alcalinitatea permanentă este datorată hidroxizilor şi carbonaţilor iar alcalinitatea totală este datorată tuturor componenţilor menţionaţi.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Nr. probei

P (ml)

1 2 3 4 5

5,2 5 5,5 5,4 4,9

Alcalinitatea permanentă (mval/dm3) 5,2 5 5,5 5,4 4,9

T (ml)

Alcalinitatea totală (mval/dm3) 6,3 6,4 5,9 6 5,8

6,3 6,4 5,9 6 5,8

Tabel 1 – Alcalinitatea permanentă şi cea temporară în funcţie de volumul sol. de HCl folosit (valori îngrijorătoare !)

6 5 4 P (ml)

Alcalinitatea permanenta

2 1 0 Proba 1

Proba 2

Proba 3

Proba 4

Proba 5

Figura 1 – Alcalinitatea permanentă în funcţie de volumul soluţiei de acid clorhidric consumat la titrare în prezenţă de fenolftaleină 6,4 6,2 6 T (ml) 5,8

Alcalinitatea totala

5,6 5,4 Proba 1

Proba 2

Proba 3

Proba 4

Proba 5

Figura 2 – Alcalinitatea totală în funcţie de volumul soluţiei de acid clorhidric consumat la titrare în prezenţă de metiloranj

Activitatea nr. 3: “Determinarea durităţii apei” – lucrare de laborator la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu Galaţi

Duritatea apei este dată de prezenţa tuturor metalelor din apă, cu excepţia celor din prima coloană. Deoarece ionii de calciu şi magneziu se găsesc în cantităţi mult mai mari decât ceilalţi cationi, determinarea durităţii constă în determinarea concentraţiei acestor elemente. Duritatea apei este de două feluri: temporară şi permanentă. Duritatea temporară este dată de bicarbonaţii de calciu şi magneziu. Duritatea permanentă este dată de cloruri, sulfaţi de calciu şi magneziu. Duritatea totală a apei reprezintă suma durităţii temporare şi a durităţii permanente. 82

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Nr. probei 1 2 3 4 5

v (ml)

Dtemp (0G)

3,1 3,2 3 2,9 3,3

8,68 8,96 8,4 8,12 9,24

Tabel 2 – Duritatea temporară în funcţie de volumul soluţiei de HCl folosit la titrare (valori alarmante !)

10 8 6 v 4

D temp

2 0 Proba 1

Proba 2

Nr. probei 1 2 3 4 5

Proba 3

Proba 4

v (ml) 10 10,3 9,5 9,8 10,1

Proba 5

Dtotală (0G) 11,2 11,53 10,64 10,97 11,31

Tabel 3 - Duritatea totală în funcţie de volumul soluţiei de complexon III folosit la titrare (valori alarmante)

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

14 12 10 8 6 v

D totala

2 0 Proba 1

Proba 3

Proba 5

Figura 4 – Duritatea totală în funcţie de volumul soluţiei de complexon III folosit la titrare Diferenţa dintre duritatea totală şi duritatea temporară dă duritatea permanentă a apei.

Nr. probei 1 2 3 4 5

Dtemp (0G)

Dtotală (0G)

Dpermanentă(0G)

8,68 8,96 8,4 8,12 9,24

11,2 11,53 10,64 10,97 11,31

2,52 2,04 2,24 2,85 2,07

Tabel 4 – Duritatea temporară, duritatea totală şi duritatea permanentă -

Activitatea nr. 4: “Determinarea conţinutului de halogeni din apă” – lucrare de laborator la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu Galaţi

Nr. probei 1 2 3 4 5

Volumul de KMn04 folosit la titrare – V1 (ml) 9 8,7 8,9 9,2 9,1

CCO (mg KMnO4/dm3) 28,44 27,49 28,13 29,07 28,76

Tabel 5 - Conţinutul de halogeni în funcţie de volumul soluţiei de KMn04 folosit la titrare (limite acceptate!)

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

30 25 20

15 CCO

10 5 0 Proba 1

Proba 2

Proba 3

Proba 4

Proba 5

Figura 5 – Conţinutul de halogeni în funcţie de volumul soluţiei de KMn04 folosit la titrare

Activitatea nr. 5: “Determinarea pH-ului solului ” – lucrare de laborator la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu Galaţi PH-ul solului este influenţat de natura solului, de procesele biologice şi chimice care au loc în sol, de vegetaţie, acizii organici şi minerali, de CO2 care rezultă în sol prin respiraţia vegetaţiei, animalelor şi descompunerea substanţelor organice sub acţiunea microorganismelor. În timpul verii, pH-ul este mai mic, iar în anotimpurile mai reci şi bogate în precipitaţii pH-ul este mai ridicat. În cazul solurilor se deosebeşte o aciditate actuală (activă) şi o aciditate potenţială. Aciditatea actuală este dată de ionii de hidrogen aflaţi liberi în soluţia solului şi se determină prin punerea solului în contact cu apă distilată. -

Nr. probei 1 2 3 4 5 6 7

pH 6,4 6,8 6,2 6,5 6,7 6,3 6,6

Tabel 6 - pH-ul diferitelor probe de sol (limite normale

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

6,8 6,7 6,6 6,5 6,4 6,3 6,2 6,1 6 5,9

pH-ul

Proba 1

Proba 2

Proba 3

Proba 4

Proba 5

Proba 6

Proba 7

Figura 6 – pH-ul diferitelor probe de sol

- Activitatea nr. 6: “Determinarea calciului din sol prin metoda complexonometrică” – lucrare de laborator la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu Galaţi Ionii de calciu din sol sunt factori care determină în mare parte duritatea apelor subterane. Ei pot fi înlocuiţi în rocile carbonatice ale solului cu alţi atomi şi antrenaţi în straturile subterane acvifere.

Nr. probei 1 2 3 4 5 6

V – volumul soluţiei de complexon (ml) 3,6 3,2 3,5 3,4 3,1 3,3

Ca+2 (mg/Kg sol uscat la 105º C) 180 160 175 170 155 165

Tabel 7 – Conţinutul de Ca+2 în funcţie de volumul soluţiei de complexon III (limite depășite!)

Activitatea nr. 7: “Determinarea spectrofotometrică a ferului din sol” ” – lucrare de laborator

Conţinutul de fier se determină din curba de etalonare care se obţine prin prelucrarea unor probe etalon în conformitate cu schema următoare. 86

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

Conţinut de fier în probă, μg

100

Soluţie etalon de lucru, ml

0.5

1.5

Reactiv Morgan, ml

9.5

8.5

Clorhidrat de hidroxilamină, ml

0.5

0.135

1.154

2.000

0.185

o-fenantrolină, ml Absorbanţa, λ = 510 nm

Tabel 8 – Absorbanţa în funcţie de conţinutul de fier din proba de sol

Activitatea nr. 8: “Suntem Eco” – campanie de promovare a valorilor ecologice şi a concluziilor formulate după prelucrarea rezultatelor de laborator - Activitatea nr. 9: Evaluarea proiectului Probele de apă pentru analiză au fost luate din Dunăre la un interval de 2 zile iar cele de sol au fost ridicate în aceeași zi dar din zone diferite ale orașului Galați. Toate lucrările de laborator s-au realizat de către elevi ai Şcolii Gimnaziale ,,Mihail Sadoveanu” Galaţi la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu Galaţi care a asigurat aparatura, ustensilele și sticlăria necesară (baie de nisip, creuzet, balanță, sită metalică, pahare Berzelius, agitator mecanic, trepied, biurete pentru titrare, spectofotometru, mojar cu pistil, hârtie de filtru, pâlnie, pH-metru etc.). Din datele înregistrate în tabelele și graficele de mai sus, din mențiunile trecute sub acestea și din consultările parametrilor din literatura de specialitate se constată că există atât valori acceptabile (conținutul de halogeni din apă, pH-ul solului, conținutul de fier al solului) cât și îngrijorătoare (alcalinitatea apei, duritatea apei, conținutul de calciu din sol). Prin urmare s-a organizat un marș ecologic în oraș, elevii fiind îmbrăcați în costume ecologice confecționate de ei, în cadrul căruia s-au distribuit mesaje ecologice care au atras atenția populației asupra unor măsuri și soluții practice pentru remedierea problemelor apărute, ca de exemplu: evitarea poluării apei de Dunăre prin colectarea separată a uleiului uzat, folosirea pentru spălare numai a detergenților biodegradabili, evitarea poluării apei menajere cu combustibili iar principalilor agenți economici să respecte cerințele privind poluarea impuse de Ministerul Mediului. În concluzie, educaţia ecologică se poate realiza în mod deosebit, prin şcoală şi mass-media, având motivaţie logică. Educaţia ecologică se bazează pe conştientizarea care are acest unic ţel – acel de a proteja natura, de a o face să-şi păstreze sănătatea de care depinde în final, sănătatea noastră, a oamenilor. Vindecarea naturii de nocivităţile de tot felul existente în atmosferă, sol şi apă, nu se poate face fără conştientizare şi fără o pregătire ecologică efectivă a noastră, a tuturor. -

BIBLIOGRAFIE 1. Al., Ionescu, Ecologie şi societate, Editura Ceres, Bucureşti, 1991 2. C., Barnea, C. Papadopol, Poluarea şi protecţia mediului, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975 3. C., M., Cazan, R., Cherciu, M., Manda, Creează-ţi mediul! Dicţionar de termeni, Editura Fundaţia Concept, Bucureşti, 2004 4. C., Sima, ş.a. Ecologie şi protecţia mediului înconjurător, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2000

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ „VERDE FĂRĂ FRONTIERE” PROIECT TRANSFRONTALIER ÎN PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ROMÂNIA – SERBIA Prof. dr. MOISE DINA - MONICA Palatul Copiilor Timişoara Protecting the environment has become a problem whose solution can be achieved through education. This requires knowledge of the effects of inappropriate human actions on the environment, effects that can disrupt or even destroy the existing ecological balance. For this, a particularly important role carried back environmental education in schools. This requires an ecological training as early as complex and as adapted to reality, focusing on enriching the knowledge necessary scientific understanding of the different ecosystems more or less transformed by human presence, which can lead to the formation of critical thinking and assessing the consequences of thoughtless actions of people on the environment. Argument: Educaţia pentru mediu are un rol esenţial în activitatea şcolară şi extraşcolară prin cunoaşterea de către elevi a cât mai multe situaţii-problemă care pot deregla echilibrul bioecologic al florei şi faunei, în vederea formării de atitudini responsabile în rândul elevilor faţă de propria sănătate cât şi faţă de sănătatea mediului înconjurător şi găsirea unor metode cât mai eficiente de rezolvare a problemelor de mediu pentru viitor. Scop: Proiectul îşi propune iniţierea de activităţi extraşcolare din domeniul ecologiei, protecţiei mediului în strânsă legătură cu celelalte domenii tehnico-aplicative-ştiinţifice, care să reunească elevi din şcoli diferite. Formarea şi informarea educabililor se va face utilizând metode centrate pe elev, iar activităţile desfăşurate prin acest proiect vor oferi elevilor ocazia de a-şi îmbogăţi bagajul de cunoştinţe legate de ştiinţele naturii, ecologie, protecţia mediului şi educaţie pentru sănătate. Programul de parteneriat va fructifica relaţiile în cadrul grupurilor de elevi, le va forma deprinderile de a respecta regulile de convieţuire, de a fi cooperanţi, toleranţi, de a avea iniţiative şi de a-şi crea relaţii de prietenie, colaborare şi competiţie. Obiectiv general:  Realizarea unui schimb de experienţă transfrontalier prin activităţi extracurriculare şi extraşcolare între elevii cu preocupări în domeniile tehnico-aplicative-ştiinţifice pentru educaţie ecologică şi educaţie pentru sănătate. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:  Cunoaşterea particularităţilor bio-geografice ale zonelor naturale studiate;  Recunoaşterea principalelor specii de plante şi păsări din fiecare zonă;  Identificarea problemelor de mediu în fiecare zonă cercetată şi studiată;  Cunoaşterea beneficiilor unui mediu curat asupra sănătăţii oamenilor;  Dezvoltarea relaţiilor de prietenie, socializare între elevii şi cadrele didactice din Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Instituţii şcolare implicate în proiect: Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş Paalatul Copiilor Timişoara - România Colegiul de Chimie şi Sanitar din Vârşeţ – Serbia Beneficiari:  Direcţi:  Instituţiile şcolare din care fac parte elevii şi profesorii participanţi.  Indirecţi:  Cadre didactice de la instituţiile implicate în proiect  Familiile elevilor participanţi  Comunităţile locale. 88

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Rezultate aşteptate: Recunoaşterea rolului pe care îl au oamenii în menţinerea echilibrului biologic şi ecologic al globului  Conştientizarea îndatoririi de a proteja şi ameliora valorile naturale  Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe pe teme de ecologie şi educaţie pentru sănătate la 70% din beneficiari;  Creşterea gradului de implicare a elevilor în activităţi extraşcolare  Cooperare şi colaborare între participanţii la proiect.  Performanţă evidenţiată prin concursuri, activităţi tehnico-aplicative-demonstrative,  Schimb de experienţă, informare şi formare didactico-ştiinţifică prin simpozioane Monitorizarea: Permanent se va avea în vedere nivelul realizării acţiunilor pentru a se putea interveni în caz de dificultate cu schimbări de plan. În monitorizare se vor urmări:  Întâlniri de lucru şi discuţii pe tema derulării proiectului;  Analiza gradului de implicare efectivă a cadrelor didactice în activităţile extraşcolare;  Spiritul de echipă al coordonatorilor, realizatorilor, elevilor;  Soluţionarea problemelor, motivarea, flexibilitatea, interesul pentru proiect prin aplicarea unor chestionare. Evaluarea proiectului:  Evaluarea se va realiza prin colectarea, analiza şi utilizarea sistematică a informaţiilor şi rezultatelor (produse finite) ale proiectului.  Chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice pe parcursul proiectului  Fişe de lucru asupra fiecărei activităţi  Raport intermediar de lucru, raport final de lucru  Se va urmări relevanţa – corespondenţa obiectivelor proiectului cu problemele reale, nevoile şi priorităţile grupurilor ţintă cărora se adresează acest proiect. Activităţile de mediatizare şi de diseminare a informaţiilor: Formarea unei echipe de voluntari din rândul elevilor participanţi la proiect, care va disemina informaţia în comunitate, în alte unităţi de învăţământ cu ajutorul unor materiale de tip flyere, afişe, pliante. Se va face propagandă în mass - media prin comunicate de presă, se va promova proiectul în mediile online/web, utilizând aceste oportunităţi pentru stimularea şi implicarea în astfel de proiecte şi a altor unităţi şcolare. ACŢIUNI ŞI METODE DE ABORDARE A SITUAŢIILOR-PROBLEMĂ Marcând unele evenimente din calendarul ecologic, au fost desfăşurate cu elevii, în interesul acestora, mai multe activităţi extracurriculare şi extraşcolare pe teme ecologice care au marcat evenimente înscrise în calendarul ecologic: 

GRIJA PENTRU BIODIVERSITATEA ZONELOR UMEDE Activităţi derulate cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede în colaborare cu: Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş Scop: Formarea spiritului critic şi de evaluare a consecintelor acţiunilor necugetate ale oamenilor aupra ecosistelelor din zonele umede prin conştientizarea importanţei acestora în păstrarea unui echilibru bio-ecologic în mediul înconjurător. Obiective:  Stimularea interesului elevilor pentru cunoaştere prin transmiterea de informaţii ştiinţifice despre ecosistemele zonelor umede  Cunoaşterea modurilor de valorificare a zonelor umede şi a efectelor activităţilor umane în aceste zone  Conştientizarea importanţei acestor zone şi a necesităţii conservării lor. 89

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PĂDUREA – PLĂMÂNUL VERDE AL TERREI Acţiuni desfăşurate în „Luna pădurii” -15 martie-15 aprilie în colaborare cu Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva - Direcţia Silvică Timişoara Scop: Cunoaşterea principalelor funcţii ale pădurii constutuie o necesitate, o modalitate de a respecta şi a îndrăgi natura, de a forma şi educa spiritul de răspundere, precum şi preocuparea de a ocroti vegetaţia forestieră. Obiective specifice :  Formarea şi educarea spiritului de răspundere şi ocrotire a pădurilor.  Cunoaşterea funcţiilor materiale şi nemateriale ale pădurii.  Explicarea expresiei “Pădurea este plămânul verde al Terrei”.  Conştientizarea asupra efectelor negative apărute în mediu din cauza despăduririlor. APELE CURATE – IZVOR DE SĂNĂTATE Activităţi derulate cu ocazia Zilei mondiale a apei în colaborare cu: Agenţia Naţională ”Apele Române” – Direcţia Apelor Banat şi Aquatim S.A. Timişoara Scop: Formarea în rândul elevilor a unei conştiinţe ecologice prin conştientizarea rolului de necontestat al apei pentru viaţă şi a faptului că poluarea apei are efecte severe asupra sănătăţii vieţuitoarelor. Obiective specifice:  Modelarea comportamentelor relaţionale şi consolidarea atitudinilor pozitive pentru păstrarea calităţii apei şi a sănătăţii  Cunoaşterea importanţei apei pentru desfăşurarea normală a activităţilor şi a vieţii oamenilor  Explicarea necesităţii evitării poluării apei prin cunoaşterea implicaţiei acestui fenomen asupra mediului şi asupra omului CARTIERUL MEU ECOLOGIC Activităţi derulate cu ocazia Zilei Gărzii Naţionale de Mediu în colaborare cu Garda de Mediu Timiş. Scop: Informarea asupra faptului că nerespectarea prevederilor legale cu privire la protecţia mediului înconjurător constituie contravenţii şi se sancţionează corespunzător Obiective specifice:  Interzicerea abandonării deşeurilor pe spaţiile verzi  Depozitarea reziduurilor doar în locuri special amenajate  Păstrarea curăţeniei stradale, folosirea şi păstrarea coşurilor de gunoi  Protejarea florei din mediul urban SĂNĂTATEA PĂMÂNTULUI, SĂNĂTATEA NOASTRĂ Activităţi dedicate Săptămânii pământului. Scop: Cunoaşterea efectelor negative date de poluarea mediului înconjurător sub influenţa activităţilor umane. Obiective:  Cunoaşterea factorilor care determină încălzirea globală a pământului şi efectele determinate de schimbarea climei  Analizarea factorilor care determină diminuarea stratului de ozon şi a consecinţelor apărute în urma acestui fenomen  Descrierea factorilor care duc la apariţia ploilor acide şi efectele nocive ce apar secundar acestui fenomen .  Descrierea animalelor şi plantelor care au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie şi cauzele care determină aceste fenomene. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI VIAŢA PE TERRA Acţiune desfăşurată de Ziua Internatională de Acţiune pentru Climă în colaborare cu Centrul Meteorologic Regional „Banat- Crişana” Timişoara Scop: Conştientizarea de către elevi a importanţei cunoaşterii elementelor climatice datorită efectelor profunde pe care acestea le exercită asupra tuturor formelor de viaţă de pe Pământ. Obiective specifice: 90

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ   

Definirea termenului de climă şi precizarea diferenţei dintre „climă” şi „vreme”, Descrierea factorilor meteorologici care determină starea vremii – climei, Descrierea instrumentelor specifice de măsurare a variaţiilor factorilor meteorologici, cunoaşterea rolului staţiei climatologice de a observa şi determina tendinţele climatice, Precizarea cauzelor care determină modificări climatice periculoase, cu efecte profunde asupra vieţii pe Terra (poluarea). PĂSĂRI ŞI ARBORI Acţiuni desfăşurate de Ziua Păsărilor şi Arborilor în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş Scop: Conştientizarea de către elevi a importanţei evitării dispariţiei unor specii de păsărilor pentru menţinerea echilibrului ecologic al mediului înconjurător prin cunoşterea diferitelor specii de păsări şi a mediului lor de viaţă. Obiective specifice:  Cunoaşterea importanţei păsărilor pentru a menţine echilibrul în natură  Explicarea necesităţii protejării şi ocrotirii păsărilor, evitării dispariţiei unor specii de păsări prin cunoaşterea implicaţiei acestui fenomen asupra mediului şi asupra omului  Conştientizarea necesităţii evitării tăierii arborilor, fenomen prin care se distrug locurile de cuibărit pentru multe păsări  Creşterea nivelului de responsabilitate ecologică în rândul elevilor. CONCLUZII În urma implicării elevilor în desfăşurarea activităţilor cu caracter ecologic s-a observat faptul că acţiunile efectuate le-au stimulat creativitatea, originalitatea, colaborarea prin lucrul în echipă şi spiritul critic. Elevii au înţeles ce trebuie să urmărească în cazul temei propuse, şi-au argumentat părerile, şi-au dezvoltat limbajul şi capacitatea de comunicare. Din discuţiile purtate cu elevii precum şi din analiza modului lor de implicare în desfăşurarea proiectului se poate concluziona că acţiunile demarate au plăcut copiilor fiind totodată acţiuni relaxante dar şi activizante pentru ei.

TIMIȘ, RÂUL NOSTRU FRUMOS Prof. Petcu Loredana- Adriana Școala Gimnazială nr 13 Brașov My name is Loredana Petcu and I am a teacher for 31 kids. They are so curious and so happy to discover our world, so I am happy to learn with them everything. We live in Brașov, the most beautiful Romanian city and we just love to discover the nature. My very recent project is <Our beautiful river>, an interesting and fun eTwinning project. We are so excited to learn about the Flora and the Fauna, about the river s banks, about the clean water and to see the beautiful nature. Our river is a home for many tourists who lives the entire summer in tents. Our river is a fascinating place for barbecues, for trips and it is a home for many animals. We love our river and we would like to protect our river, because it is our home too! Mă numesc Loredana-Adriana Petcu, sunt institutor la Școala Gimnazială nr 13 Brașov și fac parte din colegii care au preluat în anul școlar 2012- 2013 prima generație de clasă pregătitoare indrodusă la școală. 91

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Cei 31 de elevi ai mei sunt curioși, dornici să cunoască lumea în care trăiesc și foarte deschiși la activități de tip outdoor, iubitori de natură și în general copii activi, sensibili. De-a lungul întregului an școlar am desfășurat o activitate în parteneriat etwinning în care am învățat lucruri interesante despre apele curgătoare din apropierea orașului. Proiectul s-a numit <Our beautiful river> (Râul nostru frumos) și a avut drept scop familiarizarea elevilor cu reciclarea, dar și educarea tinerilor în vederea protecției mediului. După prezentarea țărilor partenere și a râurilor din apropierea fiecărei școli, s-a purces la culegerea informațiilor: elevii mei au avut la dispoziție diverse surse de cercetare (lucrări de specialitate, motoare de căutare pe internet, imagini, filmulețe, prezentări ppt, dar si scurte ieșiri în natură alături de părinți). Fiecare a întocmit o listă cu observațiile făcute, cu informațiile culese de pe teren, dar și cu neclaritățile sau cu propunerile lor în vederea întocmirii unui proiect colectiv. Râul Timiș este gazda popasurilor de-a lungul întregii veri. De-a lungul lui se campează, iar oaspeții lasă în urma lor ambalaje, resturi menajere, bucăți de mobilier sau cauciucuri uzate, cutii din plastic ori metal, sticle goale și pet-uri. Degradarea mediului este evidentă, mulți copaci servind drept combustibil ori fiind scrijeliți, schingiuiți în scopuri egoiste. Elevii au observat toate aceste lucruri, dar au semnalat și bogăția faunei și a florei, au evidențiat calitatea aerului din apropierea pădurii, claritatea apei ori liniștea pădurii, pitorescul peisajului ori capacitatea de regenerare a naturii. Ca o activitate complementară în cadrul temei <Circuitul apei în natură>, elevii Școlii Gimnaziale nr 13 au vizitat râul Timiș în vederea culegerii de mostre de apă, analizării lor (sub microscop) și urmărirea cursului de apă. Dat fiind că elevii au vârstă mică (sunt în clasa a IIa), activitățile au fost adaptate nivelului de vârstă, dar și integrate în structura Curriculum=ului. Interesant este însă că elevii au venit cu propunerea ca în cadrul săptămânii <Să știi mai multe, să fii mai bun!> să curețe malurile râului, dar și să monteze plăcuțe prin care să atragă atenția celor care folosesc cursul râului nostru pentru deversarea gunoiului ori îl poluează spălându-și mașina, deversând uleiul sau chiar tăind copacii pentru a-și prepara grătarul. Proiectul a fost un succes, atât elevii, cât și părinții devenind mai conștienți de mediul în care trăim. Se dorește continuarea educației în vederea protejării naturii, iar proiectul privitor la frumosul Timiș se va îmbogăți anual cu informații, dar și cu acțiuni ecologice.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ CONSIDERAȚII SUCCINTE PRIVIND VULCANII NOROIOȘI DIN ESTUL ȘI CENTRUL DEPRESIUNII TRANSILVANIEI Prof. drd. Dragoş Curelea Liceul Tehnologic ,, Avram Iancu” Sibiu & Şcoala Gimnazială nr. 2 Cisnădie Prof. Daniela Curelea Colegiul Tehnic ,,Cibinium“ Sibiu The study, analysis and understanding of mud Volcanos Romanian space, starts at a whole series of geological, chemical and morphological characteristics carried out by specialists in the period centuries XIX-XX. In the period immediately following the imposition of Charles I as kng of Romania (1866 - 1914), French researcher Henri Cognand, between 1867-1869, when the first oil prospecting in Buzau area, highlight the existence and manifestation of the geological phenomenon of mud volcanoes, associating them with gas deposits deep underground. A few decades later, Romanian researcher, Gregory Cobălcescu, mud volcanoes in Buzau area described as a unique phenomenon and geologist Gregory Stefanescu gives them a special importance because in our literature specialist, they had not, catalog and study to those time. I believe that the presence of mud volcanoes in the Depression before all Transylvanian is facilitated by the presence of accumulations of gas and water reservoir, folded and faulted structure and not least the potential series sedimentary deposits that serve as a source for these mud volcanoes layer. In Transylvania were identified muddy volcanic events in 33 localities, of which studied until the moment of Atid, Homorod, Gorund, Crăciunel, Dârjiu, Geoagiu, Mihăileni, Sânpaul, Sângeorgiu de Pădure, Monor and Sanger. Building on mud volcanoes in the Transylvanian Depression height or the negative forms, or those with flat shapes or those with positive forms were identified 72 microforms of mud volcanoes, the actual number of remaining only approximate, because some of They may be derived or manifestations of a single mud volcano complex. Istoricul cercetărilor geografice privind problematica studierii vulcanilor noroioși din România Problematica studierii, a analizei și înțelegerii vulcanilor noroioși din spațiul românesc, pornește de la o serie întreagă de cercetări geologice, chimice și morfologice derulate de specialiști în perioada secolelor XIX-XX. În perioada imediat următoare instituirii ca domnitor a lui Carol I-ul (1866 – 1914), cercetătorul francez, Henri Cognand, între anii 1867-1869, cu ocazia primelor prospecțiuni petroliere din zona Buzăului, evidenția existența și manifestarea fenomenului geologic al vulcanilor noroioși, asociindu-i cu zăcămintele de gaze de la mare adâncime. Câteva decenii mai târziu, cercetătorul român, Grigore Cobălcescu, descria vulcanii noroioși din zona Buzăului ca pe un fenomen inedit, iar geologul Grigore Ștefănescu le conferă o importanță aparte, deoarece în literatura noastră de specialitate, aceștia nu fuseseră, catalogați și studiați până la acele moment1. În teza sa de doctorat susținută la Iași în 1905, chimistul român, Nicolae Costăchescu, analizează gazele cuprinse între zăcămintele saline și vulcanii noroioși din România. La finele perioadei interbelice, Ioan Prodan, publica în Buletinul Grădinii Botanice din Iași un articol despre oecologia plantelor halofite din România, făcând o serie de referiri la flora existentă în preajma vulcanilor noroioși. Prima sinteză de certă valoare privind vulcanii noroioși a apărut la noi în 1965, fiind realizată de profesorul Mircea Peahă. În perioada 1965 – 1970, alte studii se specialitate pe problematica vulcanilor noroioși au fost efectuate în orizontul de teren la Pâclele Mari, Pâclele Mici și Berca în lucrările monografice privind județul Buzău, realizate de profesorul de geografie Grigore Posea și colaboratorii acestuia2 în lucrarea intitulată: Monografia Județului Buzău.

1 2

Vicu Merlan, Vulcanii noroioși din România, EdituraPanfilius, Iași, 2011, p. 12-13. Grigore Posea, coord., Monografia Județului Buzău, Institutul Poligrafic Buzău, 1970, p. 38-39.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Apoi studiile de specialitate privind analiza și studierea vulcanilor noroioși se împulțesc și se diversifică, existând în acest sens referințe la: Emil Pop și Nicolae Sălăgean, la profesorul Vasile Sencu în lucrarea sa de doctorat: Vulcanii noroioși de la Berca. În perioada 1987 – 1989, vulcanii noroioși sunt studiați de Silviu Neguț, care în lucrarea Spectacolele Terrei, alocă un veritabil spațiu fenomenului geologic din zona Subcarpaților de Curbură, explicând în mod amănunțit geneza acestora și consecințele apariției lor într-un spațiu geografic dat. Vulcanii noroioși sunt studiați ca fenomen geologic și morfologic în articolele sale de către profesorul Grigore Posea care îi descrie în operele sale și în manualele alternative de geografie, menționând sumar și în treacăt că aceste fenomene geologice se întâlnesc și în alte locuri din România, nu numai în Subcarpații buzoieni. Recent, în anul 2006, cercetătorii Dan Bălteanu și Ioana Ștefănescu în volumul IV al Geografiei fizice a României, amintesc despre zona Berca- Arbănești în care se găsesc localizate platourile cu vulcanii noroioși de la Păclele Mari și Pâclele Mici (Bălteanu, Dan; Ștefănescu, Ioana, 1992, p. 301).3 Mai recent, cercetătorii, Ana Dicu și Victor Bortaș pornind de la bibliografiea deja existentă au realizat o carte-album în format colorat în care cei doi includ un studiu despre tipologia geologică a vulcanilor noroioși și o descriere amănunțită a acestora; studiu oferă date și despre extracția petrolului în această zonă. Cercetări amănunțite desfășurate anual în Podișul Moldovei după 1985 de către cercetătorii de la Institutul de Hidrologie din Iași au prevalat probe de noroi, clasificându-l în categoria unor gloduri cu deversări ocazionale.4 Anual, conform prof. dr. Vicu Merlan, vulvcanul noroios de pe valea Mosnișoarei, comuna Cozmești, județul Iași, a erupt în mod răzleț formând un con cu înălțimea de peste 1,5 m și ɸ de 17,5 m. Autorul de mai sus, efectuând studii monografiece în sectorul terminal al Câmpiei Jijiei și în microdepresiuneile Bohotin, Moșna, și Huși-Elan a descoperit o serie de alți vulcani noroioși, unii cu activitate actuală, alții aplatizați sau stinși. Pentru estul și centrul depresiunii Transilvaniei s-a ocupat de vulcanii noroioși cercetătorul doctorand Gal Andreea sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Virgil Surdeanu de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca – Facultatea de Geografie și Geologie. Cercetătoarea de mai sus în teza sa de doctorat susținută la Facultatea de Geografie din Cluj Napoca în anul 2010 după o trecere în revistă a factorilor care favorizează geneza și evoluția vulcanilor noroioși din estul și Centru Depresiunii Transilvaniei trece la un studiu de caz privind studierea și analiza vulcanilor noroioși de la: Morăreni, Mihăileni, Cobătești, Filiași, Băile Homorod, Băile Dungo, Sânpaul, Vălișoara și Cându.5 Pornind de la analiza materialului mineralogic și granulometric, cercetătoarea gal Andreea continuă cu o descriere a tipologiei și mecanismului de formare și evoluție a tipurilor morfologice de vulcani noroioși. Vulcanii noroioși sudiați, atât activi, cât și fosili au fost scoși în evidență de eroziunea laterală a acestora efectuată de apele unor pârâuri locale. Descoperiți de-a lungul unor văi, vulcanii noroioși activi apar, la contactul dintre albia majoră și prima terasă, iar cei fosili, în albia majoră și pe terasele pârâurilor. Formarea și alcătuirea vulcanilor noroioși Locul formării acestor vulcani noroioși este dat de cuverturile de roci sedimentare a căror grosime poate oscila între 2000 – 5000 m. Faliile din subsol, care separă mai multe blocuri masive de roci, denumite și blocuri tectonice, care au suferit de-a lungul epocilor geologice mișcări vertical diferențiate sau deplasări de tip orizontal, permite apropierea acestora, astfel încât porțiunea de scoarță dintre ele, poate ceda și atunci apar zonele de minimă rezistență, care favorizează ascensiunea apei și a gazelor de la mare adâncime către suprafață Părțile mai ridicate din lateral compun în tim abrupturi relative iar la temelie aflăm văi ale unor râuri sau pârâuri. Valvele de presiune prin care pământul respiră, au rolul de a menține echilibrul acestuia. Caracterul profund active al faliilor care separă blocurile tectonice este confirmat și de existența apelor minerale și a celor sulfuroase (Drânceni, Dolhești, Sărata, Bumbăta, Săceni, Homorod, Hașag și Scoreiu) și a altor gaze cu origine în adâncimea Pământului. Emanațiile de gaze aflate sub presiune, în drumul lor ascensional, întâlnesc apa din straturile acvifere pe care o antrenează sub presiune pe fisuri de grohotiș sau pe plane de falii. Împreună cu argila, 3

Vicu Merlan, op.cit., p. 12. Vicu Merlan, Vulcanii noroioși din România, EdituraPanfilius, Iași, 2011, p. 12-13. 5 Ibidem, p. 13. 4

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ apa sub presiune formează un noroi îmbibat cu sulf și gaze, care irumpe la suprafață pe traiectul unui canal central, revărsându-se în jurul unui punct pe o rază de ordinal centimetrilor.6 Prin urmare, rezultă în urma acestor revărsări forme de microrelief similare craterelor de vulcani. În literatura de specialitate aceste fenomene geologice sunt cunoscute sub denumirea de vulcani noroioși, ochiuri de sulf, gloduri, pâcle, fiebători sau bolboroase. Vulcanii noroioși sunt unele dintre cele mai dinamice și mai instabile fenomene din lume, deoarece, fiind foarte răspândiți atât pe suprafața terestră, cât și în domeniul subacvatic în diferite condiții ale mișcărilor tectonice. Mulți dintre acești vulcani noroioși, funcție de felul de revărsare, au forma unor bolboroase, noroiul fiind mai fluid, motiv pentru care nu se formează conuri, ci un fel de calote sferice, în care gazele aflate sub presiune, boborosesc în amestec cu apa și argila. Acolo unde pe fisurile scoarței terestre se emană numai gazul metan, în contact cu oxigenul de la suprafața Pământului, acesta se aprinde arzând încontinuu – se formează astfel așa numitele focuri vii. În Depresiunea central și estică a Transilvaniei s-au semnalat cel puțin 65 de vulcani noroioși în tot atâtea localități, localizarea lor exactă fiind anevoioasă, deoarece vulcanii aceștia se găsesc în perimetrul locuibil al orașelor. În ceea ce privește geneza lor, se ridică în mediul științific o serie de întrebări care nu sunt clarificate în totalitate până în present. Înainte de toate, se pune întrebarea dacă vulcanii noroioși sunt legați de zonele și procesele hidrotermale ? Conform mai multor cercetători citați în Etiope și Martinelli în 2009 7 vulcanii noroioși sunt rezultatul dinamicii fenomenelor geologice din ariile postvulcanice care emit și aruncă noroi ca un rezultat al dezagregării locale a rocilor și grohotișurilor de la mică adâncime sub acțiunea erodantă a apelor termale acide. Aceștia sunt vulcani hidrotermali sau postvulcanici, însă nu sunt deloc vulcani noroioși.8 Alți cercetători (Simonescu T și Horaicu C, în Geologie generală, 1992, Iași, Țărău Dorin, Marcel Luca, în Panoptic al comunelor bănățene din perspectivă pedologică, 2002, Timișoara, Uruioc Stela, în Vulcanii noroioși ai Banatului, în coord. Petrina Calabalic, Vulcanii noroioși ai Banatului bolborosesc neștiuți de ani de zile, 2004, Timișoara, Gal Andreea, Vulcanii noroioși din estul și centrul Depresiunii Transilvaniei, rezumat teză de doctorat, 2010, Cluj Napoca) disting cel puțin trei grupe fundamentale de vulcani noroioși din punct de vedere al genezei lor, astfel: I. PRIMA GRUPĂ

II.A DOUA GRUPĂ

III.A TREIA GRUPĂ

VULCANI NOROIOȘI Aceștia sunt legați în primul rând de acele depozite de hidrocarburi și sunt întotdeauna asociați cu complexele magmatice, adică cu procesele hidrotermale și postvulcanice, la care se adaugă vulcanii cu origine seismică VULCANI NOROIOȘI Aceștia se datorează erupției gazelor hidrocarburice, apărând în cele mai multe situații în zonele bogate în zăcăminte de hidrocarburi. Apar ca urmare a eliminării prin curgere sau erupție a unui material suprapresurizat compus din trei componente: apă, gaze, parte solidă (noroi sau brecie noroioasă) VULCANI NOROIOȘI Aceștia își fac apariția ca urmare directă a proceselor geodinamice fiind formați în structuri geologice, apărând la suprafață ca niște strate bombate sub forma unei cupole alungite, în aceste strate apar zăcăminte de petrol cu apă și gaze naturale TABEL NR. 1 – Grupele vulcanilor noroioși

Produsele erupției unui vulcan noroios din Depresiunea Transilvaniei sunt o serie de ape sărate (sărăturile) și ape minerale. Produsul erupției unui vulcan noroi 6

Ibidem, p. 28-29. Vicu Merlan, Vulcanii noroioși din România, EdituraPanfilius, Iași, 2011, p. 29. 8 Vasile Sencu, Vulcanii noroioși de la Berca, Editura Științifică, București, 1985, p. 40. 7

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ

PRODUSELE UNUI VULCAN NOROIOS 1-Partea vâscoasă (nămolul) 2-Partea lichidă (apa murdară 3-Gazele vulcanice surprinse ajunsă la suprafață modificată ca emanații vulcanice cu vapori termocaloric) de apă și sulf Toate aceste produse pot avea (de regulă au) forme mixte cu scurgeri și depuneri de parte vâscoasă, lichidă, gazoasă TABEL NR 2 – Produsele unui Vulcan noroios

Solul din preajma vulcanilor noroioși este sărăturos și sulfuros, peisajul fiind oarecum asemănător cu cel selenar, vegetația este extreme de săracă pe acest tip de sol, numai câteva specii de plante fiind adaptate acestui mediu nu tocmai prielnic vieții Din punct de vedere al alcătuirii sale spațiale, un vulcan noroios arată astfel: ALCĂTUIREA UNUI VULCAN NOROIOS II. CRATERUL

I. COȘUL ACESTA ESTE HORNUL PRIN CARE IESE ÎN AFARĂ NOROIUL VÂSCOS ÎN CAZUL UNEI ERUPȚII

ACESTA REPREZINTĂ ACEA PRELUNGIRE EXTERNĂ PRIN CARE SE TERMINĂ COȘUL ȘI ARE O FORMĂ SIMILARĂ UNEI PÂLNII

III. CONUL

ACESTA ESTE EDIFICIUL PROPRIU-ZIS, FORMAT DIN NOROIUL CARE SE REVARSĂ ȘI ALTE MATERIALE REZULTATE CA URMARE A DEVERSĂRILOR VULCANICE

TABEL NR. 3 – Alcătuirea unui Vulcan noroios

Din punctual de vedere al dinamismului și formei de manifestare se distinc:  Vulcani noroioși activi – aceștia fiind împărțiți în trei subgrupe după cum urmează: - Vulcanii noroioși cu erupții actuale – arată ca fiind bombați, cei cu erupții vâscoase și aplatizați, cei cu erupții semivâscoase, subcombați cei cu erupții lichide; - Vulcanii noroioși cu erupții recente – arată închegați, solidificați, parțial uscați; - Vulcanii noroioși cu erupții vechi – arată ca fiind estompați:  Vulcani noroioși fosili sau stinși – se prezintă în teren ca martori reziduali și estompați, deoarece sunt încontinuu subminați de agenții de eroziune interni și externi. Din punctual de vedere al grosimei pe care crusta acestor vulcani o are, distingem: ALCĂTUIREA UNUI VULCAN NOROIOS DUPĂ GROSIMEA PE CARE CRUSTA SA O ARE I. II. III. VULCAN CU LUCIU DE APĂ VULCAN CU PELICULĂ VULCAN CU PELICULĂ SUBȚIRE DE ALUVIUNI LUTOASĂ, FĂRĂ VEGETAȚIE IV V. VULCAN CU SCOARȚĂ GROASĂ, ÎNSĂ VULCAN CU CRUSTĂ SOLIDĂ PE MATERIALUL ALUVIONAR DE SUB ÎNTREGUL APARAT VULCANIC, ÎNSĂ CU ACEASTA ESTE VÂSCOS SAU SEMIVÂSCOS ERUPȚII LATERALE ÎN BAZĂ TABEL NR. 4 –Alcătuirea unui Vulcan noroios duă crusta sa

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Din perspectiva trăsăturlor specifice, vulcanii noroioși din central și estul Depresiunii Transilvaniei prin morfologia lor și prin structura microformelor se prezintă ca fiind separați în cel puțin patru categorii, după cum urmează: CATEGORIILE VULCANILOR NOROIOȘI I. II. III. IV. VULCANI CU VULCANI AVÂND VULCANI CU VULCAN-CU BAZINUL DE CONUL PUTERNIC DOMUL NOROIOS CALDERĂ SEDIMENTARE NOROIOS - VÂSCOS PUTERNIC PUTERNIC PUTERNIC NOROIOASĂ NOROIOS TABEL NR. 5 – Categoriile vulcanilor noroioși din România

a) vulcani cu bazinul puternic noroios; b) vulcani cu conul noroios-vâscos; c) vulcani cu dom noroios puternic și d) calderă puternic noroioasă.9 În categoria bazin noroios sunt incluse toate formele negative, plate, cele care au în incinta lor un con embrionar de maxim 10 cm., acesta având un caracter efemer. Aceste bazine noroioase apar în spațiul Depresiunii Transilvaniei, asemenea unor bălți în cadrul unor suprafețe de teren mlăștinoase. Materialul din bazinul noroios este lichid numai atunci când în acesta are loc o activitate intens-eruptivă, fiind mai dens și vâscos în cazul acelor bazine cu activitate eruptivă redusă sau a celora aflate în stare latent.10 Funcție de activitatea eruptivă a vulcanului noroios, materialul ce se găsește aici poate să fie acoperit de o crustă solidă și vegetație săracă. La pășire asupra sa, el se clatină sub picior, fără însă să bolborosească în mod vizibil, decât dup ce înlăturăm acel covor vegetal. În categoria con noroios sunt incluse toate formele vulcanice noroioase având forme positive, care rezultă din evacuarea și depunerea părții solide din apa noroioasă pe suprafața existent deja. Suprapunerea multiplelor curgeri noroioase radiale conduce la ridicarea conului noroios. Secționând transversal conul noroios se observă forma de triunghi a acestuia și versanții săi laterali fiind aproximativ drepți. bolborosirea gazelor aflate sub presiune este evident numai atunci când conul dispune de un crater bine conturat, în care se acumulează apa și rezidurile noroioase. Forma exterioară a domului noroios diferă în mod evident de forma conului noroios în primul rând prin structura sa bombată și prin inflexiunea care se regăsește pe cele două părți exterioare ale domului, comparative cu marginile-flancuri aproximativ drepte la conul noroios. Bolborosirea gazelor se poate observa doar atunci când domul are un crater bine definit în care să se acumuleze materialul lichid care urmează a se revărsa în exterior pe flancurile domului, la stânga și la dreapta vulcanului noroios. Interiorul domului noroios se individualizează prin lărgirea canalului de evacuare sub forma unor intruziuni noroioase. Craterul domului noroios oscilează în diametru între 2 și 60 cm.11 Termenul de calderă noroioasă este frecvent folosit în cazul acelor vulcani noroioși cu depresiunile formate în urma colapsului edificiului volcanic noroios sau ca rezultat al unei erupții imediate. Această grupă include acei vulcani noroioși care au cele mai ample cratere, cu o morfologie și o morfogeneză similare calederelor vulcanice. Ca dimensiune, calderele noroioase reprezintă cele mai mari structuri vulcanic-noroioase din Depresiunea Transilvaniei. Flancurile calderei noroioase se caracterizează printr-o ușoară inflexiune, iar partea superioară se prezintă sub forma unei suprafețe ușor aplatizate. Materialul noroios acumulat aici este mai dens și mai vâscos decât la celelalte grupe descrise mai sus-aceasta datorându-se îndeosebi suprafeței mari de evaporare (Gal Andreea, Vulcanii noroioși din estul și centrul Depresiunii Transilvaniei, rezumat teză doctorat, 2010, Cluj Napoca). Concluzionez prin a evidenția faptul că România pare a fi o țară prielnică vulcanilor noroioși. Aceștia deși nu pe deplin studiați, se constituie ca fenomene geologice care se produc frecvent în zona Vicu Merlan, Vulcanii noroioși din România, EdituraPanfilius, Iași, 2011, p. 35. Ibidem. 11 Ibidem, op. cit., p. 37. 9

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Subcarpaților de Curbură, în speță în zona Buzăului, însă au mai fost semnalate și în alte locuri, lângă Ocna Sibiului la Hașag, la Homorod, la Bazna lângă Mediaș, pe dealurile Transilvaniei, deopotrivă și în anumite zone colinare din Moldova, pe valea pârâului Sărata, între comunele Ivănești și Berezeni, între Mușata și Rânceni, dincolo de orașul Bârlad, valea pârâului Elan, între Peicani și Giutcani, Rai și Murgeni. Finalmente, consider că prezența vulcanilor noroioși în Depresiunea Trasnilvaniei este facilitată înainte de toate de prezența acumulărilor de gaze și a apelor de zăcământ, de structura cutată și faliată și nu în ultimul rând de seria depozitelor sedimentare potențiale care servesc ca strat sursă pentru acești vulcani noroioși. În Transilvania s-au identificat manifestări vulcanice noroioase în 33 localități, dintre care s-a studiat până în momentul actual cei din Atid, Băile Homorod, Gorund, Crăciunel, Dârjiu, Geoagiu, Mihăileni, Sânpaul, Sângeorgiu de Pădure, Monor și Sânger. Pornind de la baza înălțimii vulcanilor noroioși din Depresiunea Transilvaniei, fie cei cu forme negative, fie cei cu forme plate, fie cei cu forme positive s-au identificat 72 de microforme de vulcani noroioși, numărul acestora în actualitate rămânând doar aproximat, deoarece unii dintre aceștia pot să fie derivați sau manifestări ale unui singur Vulcan noroios mai complex. FORMELE VULCANILOR NOROIOȘI DIN DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI I. BOLBOROASE, PÂCLE, BĂLȚI III. DOMURI NOROIOASE

II. MOVILE ERUPTIVE IV. CONURI DE ÎMPRĂȘTIERE

TABEL NR. 6 – Formele vulcanilor noroioși din Depresiunea centrală și estică a Transilvaniei BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ORDONATĂ ALFABETIC Bălteanu, Dan; Ștefănescu, Ioana, Subcarpații Buzăului, în Lucian, Badea; Dragoș, Bugă, Geografia României, col. IV, Editura Academiei, București, 1992. Costăchescu, Nicolae, Gazurile cuprinse în sare și în vulcanii de glod, Teză de doctorat, manuscrisă, 189 p. Biblioteca Centrală Universitară din Iași, 1905. Dicu, Ana; Bortaș, Victor, Vulcanii noroioși, Editura Victor B. Victor, București, 2005. Gal, Andreea, Vulcanii noroioși din estul și centrul Depresiunii Transilvaniei, Reszumatul tezei de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, conducător științific, Prof. univ. dr. Virgil Surdeanu, Cluj Napoca, 2010. Merlan, Vicu, Vulcanii noroioși din România, Editura Pamfilius, Iași, 2011. Neguț, Silviu, Spectacolele Terrei, Editura Sport – Turism, București, 1989 Pop, Emil; Nicolae, Sălăgean, Monumente ale Natruii, Editura Meridiane, București, 1984. Posea, Grigore, Monografia Județului Buzău, Institutul Poligrafic Buzău, 1970. Sencu, Vasile, Vulcanii noroioși de la Berca, Institutul Poligrafic Buzău, 1985. Velcea, Valeria; Savu, Alexandru, Geografia Carpaților și a Subcarpaților românești, Editura Științifică, București, 1982.

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ELEVII DE LA “GHIBU” CONTINUĂ SCHIMBAREA! LOCAL FOOD, GLOBAL CHANGE Prof. PITARIU LAURA RITA, prof. PĂUN ELENA, prof. ARVUNESCU DANA Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu This multilateral KA2 project entitled "Local Food, Global Change" takes place in the field of secondary education. The general issues our project deals with are sustainable development, healthy lifestyles, agriculture and EU awareness. The main challenge our project will try to take up is to make local, organic and garden food more attractive and modern to "MacDonald's teenagers" who usually think that this type of food is old-fashioned and tasteless. This theme we will work on is perceptive on the European level but is also relevant on the international level with the UNESCO decision to define 2014 as the International Year of Family Farming. We want to strengthen the link between education and the economic/farming world that is specific to our school areas. Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Sibiu este partener în proiectul strategic KA2- Erasmus+ LOCAL FOOD, GLOBAL CHANGE, proiect confinanțat de Comisia Europeană, (2012-2016), aprobat prin ANPCDEFP România. Activităţile proiectului se desfăşoară pe o perioadă de 2 ani, 2014-2016, în parteneriat cu College du Carbet, Martinica și Liceo Camillo Golgi, Italia, având ca teme principale schimbarea mentalității adolescenților în ceea ce privește consumul de alimente locale, organice, în concordanță cu decizia UNESCO de a declara anul 2014 Anul Internațional al Fermelor de familie. TITLU: LOCAL FOOD, GLOBAL CHANGE PARTENERI College du Carbet, Martinica Liceo Camillo Golgi, Italia Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Sibiu. SCOPUL PROIECTULUI Schimbarea mentalității adolescenților în ceea ce privește consumul de alimente locale, organice. Concordanță cu decizia UNESCO de a declara anul 2014 Anul Internațional al Fermelor de familie. PERIOADA DE DESFĂȘURARE 2014 – 2016 ACTIVITĂȚI DE PROIECT Agriculture is fun!- Concurs de povestiri inspirate din gradinărit, scrise de elevi; Calendar 2016; Carte de rețete tradiționale; Realizarea Portofoliilor Europene Lingvistice (PEL)- 2014-2016; Broșură cu jocuri (quizzez, games, crosswords, etc) legate de temele proiectului; Concurs de grădinărit; Videoclipuri - 1-2 min- realizarea unor filmulețe de promovare a efectelor pozitive ale produselor locale și ale mâncării organice. În perioada 1-11 mai 2015, zece elevii ai școlii, însoțiți de șase profesori, s-au deplasat în Martinica la College de Carbet, într-o mobilitate de învățare în cadrul acestui proiect. Programul activităților propuse de partenerii din Martinica pentru această mobilitate de învățare a fost unul foarte interesant pentru toți participanții, oferind elevilor și profesorilor posibiliatea de se familiariza cu modul de viață al locuitorilor unei insule din Arhipelagul Caraibelor, cu sistemul de educație, care nu este diferit de cel din Franța, Martinica fiind un departament de peste mări al Franței și, nu în ultimul rând, cu consumul de alimente locale, cu bucătăria creolă, total diferită de cea europeană continentală. 99

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Activitățile de învățare în care elevii au fost implicați au fost diverse, individuale sau în grupuri și au constat în documentarea înaintea vizitelor pe plantații de ananas, trestie de zahăr, bananieri, cocotieri, în piața de pește - preparatul de bază în bucataria creolă -, la o distilerie cunoscută care produce rom, băutura tradițională, la o fabrică de înghețată care folosește doar fructe exotice locale pentru a produce înghețata, apoi în realizarea produselor finale ale activităților desfășurate-chestionare aplicate colegilor si o broșură care conține informațiile obținute în urma documentării, analiza și interpretarea chestionarelor. Au fost propuse și excursii extrem de intresante în fosta capitală a insulei Saint-Pierre, distrusă în anul 1902 de erupția vulcanică a muntelui Pelee, în actuala capitală, Fort de France, un oraș modern, cu o arhitectură interesntă și cu o bibliotecă publică foarte mare, la grădina botanică Balata, impresionantă prin vegetația tropicală și prin diferitele specii de flori. Elevilor și profesorilor li s-a oferit posibilitatea de a practica sporturi nautice, asistați de personal calificat. În ultima zi de proiect au fost evaluate activitățile desfășurate, au fost trase concluzii și s-au stabilit prioritățile următoarei întâlniri care va avea loc în luna decembrie 2015, în Italia. Prof. Ana Avram, director al Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu”, a participat la mobilitatea de învățare din Martinica și ne-a precizat că activităţile acestui proiect, precum şi implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în alte proiecte europene, confirmă dimensiunea europeană a liceului, fapt certificat şi prin acordarea pentru a patra oară a titlului de „Şcoală Europeană” de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

VERDE FĂRĂ FRONTIERE PROIECT TRANSFRONTALIER ÎN PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ROMÂNIA – SERBIA Prof. dr. MOISE DINA - MONICA Palatul Copiilor Timişoara Protecting the environment has become a problem whose solution can be achieved through education. This requires knowledge of the effects of inappropriate human actions on the environment, effects that can disrupt or even destroy the existing ecological balance. For this, a particularly important role carried back environmental education in schools. This requires an ecological training as early as complex and as adapted to reality, focusing on enriching the knowledge necessary scientific understanding of the different ecosystems more or less transformed by human presence, which can lead to the formation of critical thinking and assessing the consequences of thoughtless actions of people on the environment. 100

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ Argument: Educaţia pentru mediu are un rol esenţial în activitatea şcolară şi extraşcolară prin cunoaşterea de către elevi a cât mai multe situaţii-problemă care pot deregla echilibrul bioecologic al florei şi faunei, în vederea formării de atitudini responsabile în rândul elevilor faţă de propria sănătate cât şi faţă de sănătatea mediului înconjurător şi găsirea unor metode cât mai eficiente de rezolvare a problemelor de mediu pentru viitor. Scop: Proiectul îşi propune iniţierea de activităţi extraşcolare din domeniul ecologiei, protecţiei mediului în strânsă legătură cu celelalte domenii tehnico-aplicative-ştiinţifice, care să reunească elevi din şcoli diferite. Formarea şi informarea educabililor se va face utilizând metode centrate pe elev, iar activităţile desfăşurate prin acest proiect vor oferi elevilor ocazia de a-şi îmbogăţi bagajul de cunoştinţe legate de ştiinţele naturii, ecologie, protecţia mediului şi educaţie pentru sănătate. Programul de parteneriat va fructifica relaţiile în cadrul grupurilor de elevi, le va forma deprinderile de a respecta regulile de convieţuire, de a fi cooperanţi, toleranţi, de a avea iniţiative şi de a-şi crea relaţii de prietenie, colaborare şi competiţie. Obiectiv general: Realizarea unui schimb de experienţă transfrontalier prin activităţi extracurriculare şi extraşcolare între elevii cu preocupări în domeniile tehnico-aplicative-ştiinţifice pentru educaţie ecologică şi educaţie pentru sănătate. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: Cunoaşterea particularităţilor bio-geografice ale zonelor naturale studiate; Recunoaşterea principalelor specii de plante şi păsări din fiecare zonă; Identificarea problemelor de mediu în fiecare zonă cercetată şi studiată; Cunoaşterea beneficiilor unui mediu curat asupra sănătăţii oamenilor; Dezvoltarea relaţiilor de prietenie, socializare între elevii şi cadrele didactice din Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Instituţii şcolare implicate în proiect: Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş Palatul Copiilor Timişoara - România Colegiul de Chimie şi Sanitar din Vârşeţ – Serbia Beneficiari: Direcţi: Instituţiile şcolare din care fac parte elevii şi profesorii participanţi. Indirecţi: Cadre didactice de la instituţiile implicate în proiect Familiile elevilor participanţi Comunităţile locale. Rezultate aşteptate: Recunoaşterea rolului pe care îl au oamenii în menţinerea echilibrului biologic şi ecologic al globului Conştientizarea îndatoririi de a proteja şi ameliora valorile naturale Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe pe teme de ecologie şi educaţie pentru sănătate la 70% din beneficiari; Creşterea gradului de implicare a elevilor în activităţi extraşcolare Cooperare şi colaborare între participanţii la proiect. Performanţă evidenţiată prin concursuri, activităţi tehnico-aplicative-demonstrative, Schimb de experienţă, informare şi formare didactico-ştiinţifică prin simpozioane Monitorizarea: Permanent se va avea în vedere nivelul realizării acţiunilor pentru a se putea interveni în caz de dificultate cu schimbări de plan.

101

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ În monitorizare se vor urmări: Întâlniri de lucru şi discuţii pe tema derulării proiectului; Analiza gradului de implicare efectivă a cadrelor didactice în activităţile extraşcolare; Spiritul de echipă al coordonatorilor, realizatorilor, elevilor; Soluţionarea problemelor, motivarea, flexibilitatea, interesul pentru proiect prin aplicarea unor chestionare. Evaluarea proiectului: Evaluarea se va realiza prin colectarea, analiza şi utilizarea sistematică a informaţiilor şi rezultatelor (produse finite) ale proiectului. Chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice pe parcursul proiectului Fişe de lucru asupra fiecărei activităţi Raport intermediar de lucru, raport final de lucru Se va urmări relevanţa – corespondenţa obiectivelor proiectului cu problemele reale, nevoile şi priorităţile grupurilor ţintă cărora se adresează acest proiect. Activităţile de mediatizare şi de diseminare a informaţiilor: Formarea unei echipe de voluntari din rândul elevilor participanţi la proiect, care va disemina informaţia în comunitate, în alte unităţi de învăţământ cu ajutorul unor materiale de tip flyere, afişe, pliante. Se va face propagandă în mass - media prin comunicate de presă, se va promova proiectul în mediile online/web, utilizând aceste oportunităţi pentru stimularea şi implicarea în astfel de proiecte şi a altor unităţi şcolare. ACŢIUNI ŞI METODE DE ABORDARE A SITUAŢIILOR-PROBLEMĂ Marcând unele evenimente din calendarul ecologic, au fost desfăşurate cu elevii, în interesul acestora, mai multe activităţi extracurriculare şi extraşcolare pe teme ecologice care au marcat evenimente înscrise în calendarul ecologic: GRIJA PENTRU BIODIVERSITATEA ZONELOR UMEDE Activităţi derulate cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede în colaborare cu: Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş Scop: Formarea spiritului critic şi de evaluare a consecintelor acţiunilor necugetate ale oamenilor aupra ecosistelelor din zonele umede prin conştientizarea importanţei acestora în păstrarea unui echilibru bio-ecologic în mediul înconjurător. Obiective: Stimularea interesului elevilor pentru cunoaştere prin transmiterea de informaţii ştiinţifice despre ecosistemele zonelor umede Cunoaşterea modurilor de valorificare a zonelor umede şi a efectelor activităţilor umane în aceste zone Conştientizarea importanţei acestor zone şi a necesităţii conservării lor. PĂDUREA – PLĂMÂNUL VERDE AL TERREI Acţiuni desfăşurate în „Luna pădurii” -15 martie-15 aprilie în colaborare cu Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva - Direcţia Silvică Timişoara Scop: Cunoaşterea principalelor funcţii ale pădurii constutuie o necesitate, o modalitate de a respecta şi a îndrăgi natura, de a forma şi educa spiritul de răspundere, precum şi preocuparea de a ocroti vegetaţia forestieră. Obiective specifice : Formarea şi educarea spiritului de răspundere şi ocrotire a pădurilor. Cunoaşterea funcţiilor materiale şi nemateriale ale pădurii. Explicarea expresiei “Pădurea este plămânul verde al Terrei”. Conştientizarea asupra efectelor negative apărute în mediu din cauza despăduririlor.

102

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ APELE CURATE – IZVOR DE SĂNĂTATE Activităţi derulate cu ocazia Zilei mondiale a apei în colaborare cu: Agenţia Naţională ”Apele Române” – Direcţia Apelor Banat şi Aquatim S.A. Timişoara Scop: Formarea în rândul elevilor a unei conştiinţe ecologice prin conştientizarea rolului de necontestat al apei pentru viaţă şi a faptului că poluarea apei are efecte severe asupra sănătăţii vieţuitoarelor. Obiective specifice: Modelarea comportamentelor relaţionale şi consolidarea atitudinilor pozitive pentru păstrarea calităţii apei şi a sănătăţii Cunoaşterea importanţei apei pentru desfăşurarea normală a activităţilor şi a vieţii oamenilor Explicarea necesităţii evitării poluării apei prin cunoaşterea implicaţiei acestui fenomen asupra mediului şi asupra omului CARTIERUL MEU ECOLOGIC Activităţi derulate cu ocazia Zilei Gărzii Naţionale de Mediu în colaborare cu Garda de Mediu Timiş. Scop: Informarea asupra faptului că nerespectarea prevederilor legale cu privire la protecţia mediului înconjurător constituie contravenţii şi se sancţionează corespunzător Obiective specifice: Interzicerea abandonării deşeurilor pe spaţiile verzi Depozitarea reziduurilor doar în locuri special amenajate Păstrarea curăţeniei stradale, folosirea şi păstrarea coşurilor de gunoi Protejarea florei din mediul urban SĂNĂTATEA PĂMÂNTULUI, SĂNĂTATEA NOASTRĂ Activităţi dedicate Săptămânii pământului. Scop: Cunoaşterea efectelor negative date de poluarea mediului înconjurător sub influenţa activităţilor umane. Obiective: Cunoaşterea factorilor care determină încălzirea globală a pământului şi efectele determinate de schimbarea climei Analizarea factorilor care determină diminuarea stratului de ozon şi a consecinţelor apărute în urma acestui fenomen Descrierea factorilor care duc la apariţia ploilor acide şi efectele nocive ce apar secundar acestui fenomen . Descrierea animalelor şi plantelor care au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie şi cauzele care determină aceste fenomene. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI VIAŢA PE TERRA Acţiune desfăşurată de Ziua Internatională de Acţiune pentru Climă în colaborare cu Centrul Meteorologic Regional „Banat- Crişana” Timişoara Scop: Conştientizarea de către elevi a importanţei cunoaşterii elementelor climatice datorită efectelor profunde pe care acestea le exercită asupra tuturor formelor de viaţă de pe Pământ. Obiective specifice: Definirea termenului de climă şi precizarea diferenţei dintre „climă” şi „vreme”, Descrierea factorilor meteorologici care determină starea vremii – climei, Descrierea instrumentelor specifice de măsurare a variaţiilor factorilor meteorologici, cunoaşterea rolului staţiei climatologice de a observa şi determina tendinţele climatice, Precizarea cauzelor care determină modificări climatice periculoase, cu efecte profunde asupra vieţii pe Terra (poluarea).

103

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ PĂSĂRI ŞI ARBORI Acţiuni desfăşurate de Ziua Păsărilor şi Arborilor în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş Scop: Conştientizarea de către elevi a importanţei evitării dispariţiei unor specii de păsărilor pentru menţinerea echilibrului ecologic al mediului înconjurător prin cunoşterea diferitelor specii de păsări şi a mediului lor de viaţă. Obiective specifice: Cunoaşterea importanţei păsărilor pentru a menţine echilibrul în natură Explicarea necesităţii protejării şi ocrotirii păsărilor, evitării dispariţiei unor specii de păsări prin cunoaşterea implicaţiei acestui fenomen asupra mediului şi asupra omului Conştientizarea necesităţii evitării tăierii arborilor, fenomen prin care se distrug locurile de cuibărit pentru multe păsări Creşterea nivelului de responsabilitate ecologică în rândul elevilor. CONCLUZII În urma implicării elevilor în desfăşurarea activităţilor cu caracter ecologic s-a observat faptul că acţiunile efectuate le-au stimulat creativitatea, originalitatea, colaborarea prin lucrul în echipă şi spiritul critic. Elevii au înţeles ce trebuie să urmărească în cazul temei propuse, şi-au argumentat părerile, şi-au dezvoltat limbajul şi capacitatea de comunicare. Din discuţiile purtate cu elevii precum şi din analiza modului lor de implicare în desfăşurarea proiectului se poate concluziona că acţiunile demarate au plăcut copiilor fiind totodată acţiuni relaxante dar şi activizante pentru ei.

104

TERRA – FRUMOASA NOASTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ