Legatul cărților

Seria D.

No. 27.

. Seria

S.TllHTA •

SUB DtllECTIYA

D.

APL,ICAT�

„

REDACJIONALĂ A O-LUI PROF. UNIVERSITAR I. SIMIONESCU ·

·

LE6ATUL CIRTILOR „

DE

I. CARAMALÂU

2541

Preţul Lei

8.-

I

•

·'

.

I

'

.

,,CUNOŞTI N TE FOLOS I T OA R ·E'' '

.... . . ..

-�··

.• „

·=

'

.-'ft: (;.'.„

>· ·� ,

„.

număruf; c�tetaUe

8 lei

fs

..

. ·. �

leJ .· \

·

.!

"

''

Seria

TIINŢA PENTRU TO fi". ,;Ş

A.

;

Nr.

Nr.

J

>�\

1. C u m era o m ul pri m it i v

·

i110NEscu.*

Viata o mu l ui prim itiv

a.

�

J.UO�îEScu.

"'

de I. S1-

de

I.

S1·

4. Al bi n e l e de '1'. A. BloĂRlu. 8. Fur nici l e de T. A. BXoĂRlu 9. Viata Pl a n t elor de I..· SauoNEsou• lu-11. P a sieu r de U. MoTAş.

1s. T e l e f o n ia firă fir de TR. LA.Licscu.

V. S.A 14. Porumbeii m e sa ger • de DOVEANU. 16 P l a n eta M arte de 1oN PAŞA. 16. D e l a O m er la E i n stei n de GENERAL �C. p AKAITESCU 11. C u m v e d e m de: DR. L GLXvAx. 18. R a z e l e X. de AL. CrşMAN. 1. S1· 19. O mul d ela C u cute n i de �UONF.SCU. o a r e l e de 1. LEPŞI. rotoz 20. P G. 21. F u l g erul şi tră s n eiu1 de C. BRĂDEŢEANU 12. Nebuloasele gaz o a s e de M. E. HEROVANU. Pu 15. Bact e r i i l e folo sito are de L Po 4

•

·

CÂMPEANU· l:l•. Scris ori cere sti (M ete orite ) de l. ·

SIMIO'SESCU • n i stori cul eJect rici tătii de �TEL i i5. D c. IONESCU. 26. M ercur şi Ven u s de C . .NEGOIŢĂ. !7. R e u m atis m şi a rterio scler osa de . . •

DR. M. CĂHĂ1n11scu. �8. O a m e n i d e iniţiativl de APos1·0L D. CuLEA 2 g, Henr i Ford de lNG N. G ARE.A..

de

ŞANu. s!. C!upercile I.de MuRE I . .PoPu·C1MPE.A.•u.

so. M u sca

s ... . C1freJ e de G. M. LĂzĂREscu 31. A n i m a l e d e d emuu de I. 34.

35.

3�.

87.

� n.no­

NEscu.

L l m u rirea potopul ui <le I. �111·0 NESCU Di n viata o a me n il or întreprin­ zători de APOSTOL D CuLEA. S ocietatea n afi u n ilor de ARTua: GoR<'.>YEr. Fica u şi bo a l eJe tui de Da. Af ·

� �

CA HANESC.U.

83. Electrochimia N. Bo•rEz

şi eJectroHza de

39. Notiuni de eJettricitate

N.

hia ..

de

/

CASE'l'TI. ,o. M . B e rth e lot de CXPlT M. �.A.P A-M 41. lz�� a re ach1aJe d e e n ergie d&

E. SEVERIN..

'�- Goethe ca n atura l i st

SIMIONESCU.

.

de PRor

L

41. Viata•n m u n ti de L S1MrosEscu 44. Prin cipii d e b io l o gi e de i. �nuo­ NEscu.

45 -4+l. F a u n a M ă ri i N egre de BlcEscu.

M. şi CĂRĂUŞU S."'

47. Vita m i n e l e de DR. N. liAVRILEscu•· 49. Petro l ul de I.· S1M10NEscu• , 50 Şobolani şi şoareci de PRoF. R.A.ou,.

·

.

VLĂDESCU.*

Viata la Ecuator def. S1MIONEscu� 52. Vi at• l a troptce de I. SrMIONEscu·· 53. E. Roux de P&or. Da G. MARIN:B:scu•

51.

Seria B. „SFATURI ·PENTRU GOSPODARÎ".

Nr.'

Nr.

pi sărilor

1. l n grijir e a

de .PRor.

Mo TAş.

D espre tovlrăşii de PREOT. DRON I. D espre scar�atin ă de D:a. 1.

'·

GHEORGHIU

·-t. Liv a d a d· i n s âmburi aHIU.

r

·

(.;.

O.

de G. G•&o•-

.

„

şi alte tegume de RozIADE 8-. S i.fi l i s u l de Dn. �- liHEo�oH1u.

7. M orcovul

·

p·

10. Votul obştesc de A GoR<>VEr. 11. C r eşterea P O l'.'Ci l o r de u O Eseu.

14. P elagra de PRoF. V. B.!B11:ş.

15. Alegerea seminte�or de c. L.A.ca1· ŢI.A.NU.

,._

1

'·

\

'.�

I

SERIA D.

•

No. 27

CUNOSTINTE FOLOSITOARE .

.

,

I

9

STIINTĂ APLICATĂ ,

„

)

LEGATUL .

�

CARŢILOR OE

I.

EDITURA 2541-934

«

CARAMALÂU

C A R TE A ROMANEASCĂ»

BUCUREŞT

\

Alta cărţulii din

CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE îndrumătoare către indeletniciri practice: I

DESPRE TOVARAŞll de Preot C. Dron Seria B. No. 2.

Lei 5 Se dau regul e le dup ă care se pot ne ar s c ă p a din criză

alcătui

tovarăşii, ·care

.

MEŞTEŞUGUL VAPSITULUI CU BURUENI de Art. Gorovei (S. B. No. 22) Lei 5 Se arată cum se pot scoate vopsele trainice şi blânde, din buruenile din jurui casei.

LUCRARI DIN PANUŞE DE PORUMB de T. G. Minea (Seria B. No. 55) Lei 5 Până şi pălării de vară să pot face din pănuşele asvârlite la. gunoi.· Cum ? Vezi c ar tea .

LUCRARI DIN PAE ŞI SORG de T. G. Minea (Seria Lei 8 . B. No. 58) O îndeletnic�re pe cât de plăcută pe atât de bănoasă.

FABRICAREA SAPUNULUI de A. Schorr (Seria D. No. 1) Lei 5 Te învaţă cum să faci săpun în casă.

·

FOTOGRAFIA de Căp. M. Zapan (Ser. D. J 9) Lei 5 Pentru începătorii fotografi că r ţulia este o minunată călăuză.

Toaţe aceste se găsesc la orice librărie; dacă lipsesc se pot comanda direct prin mandat poştal. ·

i

·

LAMURIRE '

Fiecare dintre ştiutorii de carte are două datorii faţă de cărţile ce-i alcătuesc hrana sufletească.

Una este acea de a. le citi, căpătând din ele atâtea cunoştinţ i frumoase şi folositoare în viaţă.

Cea de a doua este de a le îngriji cât mai bine.

Aceasta cu atât mai mult cu cât odată citite fac oarecum parte integrantă din persoana noastră, din care cauză li se cuvine aceaşi îngrijire ca şi noua 1nş1ne.

După cum avem grija să dăm . corpului nostru o haină curată şi bine lucrată, tot aşa şi faţă de cărţi avem datoria să le dăm o îmbrăcăminte, măcar spre a le păstra.

Acestă îmbrăcăminte în limbajul legătorului înseanmă „a lega şi cartona o carte''.

O bibliotecă, ori cât de puţine volume �r cu­ prinde, când este metodic orânduită iar cărţile sunt îngrijit îmbrăcate, face oricui impresie plăcută.

Această nouă îmbrăcăminte, de recomandat, costă mult, când o face un legător de cărţi; este cu mult mai bine a învăţa fiecare dintre noi meşteşu· gui , ,de a lega şi cartona", căci este uşor, plăcut şi cu· puţin ă cheltuiala.

V

(

A

•

I

36

4

Totodată facem şi o economie, cu care putem cumpăra alte cărţi, 1nărind biblioteca.

La prima încercare, desigur, se v a simţi o oare care stângăcie; cu puţină bunăvoinţă şi exerciţiu dispare după puţin timp. La urma urmei ajunge o ocupaţie plăcută.

Pentru ca munca noastră să nu fie înzadar, trebue să ţinem sea1nă de unele nor1ne; avem nevoe de unele unelte fără de cari nu putem lucra, precum şi de ceva material.

Broşura de faţă are tocmai scopul de a da indica­ ţii asupra a tot ce e nevoe, ca unelte şi material, precum şi a îndruma pe orcine spre meşteşugul legătoriei.

Ori-ce

material pentru

LEGAT

CĂRŢI

se . poate cumpăra la ,,CARTEA ROMÂNEASCĂ''·

I

'(

,..l

I

I .

UNEL TE NECESARE PENTRU LUCR U Din nu mărul ceva mai mare de unelte fo losite de legător am ales nu ma i pe acelea fără de care nu se poa te lucra.

Iată care sunt acestea: 1. O presă (fig . 1). In cazu l când nu o putem

Fig� 1. Presa.

face singuri, poate fi comanda tă la orice le mnar.

M.ărimea ei variază cu necesita tea fiecăruia. O da tă cu presa se m ai comandă 45 scândurele bi ne geluite, groase de câte un de ge t, de formă drep­ tunghiulară, cu m sunt acele din fi g . 1, inter-

6

38

calate între cărţi. Se folosesc tocmai Ia aceasta.

2. Un g�erghef (fig. 2), care poate fi făcut de orcine. E nevoe de o scândurică lată de 20-30 cm, lungă de 40-50 cm, care formează masa gher­ ghefului. ..

•

----

-�r-----.-.i i------

Fig.

2.

Ghergheful.

De o parte a lungimei, la distanţe egale de cele două capete se fixează în cue, două scândurele, late de 2 cm. şi înalte de 35-45 cm. La capetele

Fig.

3.

Un

falţ

· lor de sus se fixează, orizontal, o a 3-a scândurică de aceaş grosime.

- Ghergheful este unealta de _nelipsit; numai cu ajutorul lui se pot coase cărţile.

3) Un falţ ( 3) de obiceiu din os; se poate - face

\

)

} I 7 /

şi din lemn. Trebue însă lustruit bine, spre a nu înţepa, sgâria sau rupe pânza şi hârtia când îl vom întrebuinţa, după cum vom vedea mai depa_rte.

4. Un ferestrău (fig 4) scurt, cu dinţi mărunţi.

5. Un foarfece.

6. Un ac de cismărie.

7. O pensulă.

Acestea odată cumpărate ne pot servi pentru

Fi g 4. Ferestrău. .

I

'

totdauna cu o singură condiţiune : „să le păstrăm cum trebue".

Mai cumpărăm ori de câte ori avem nevoe : 8. Sfoară pentru cusut, de la orice magazin de pielărie, de preferinţă cât . mai subţire şi cât mai rezistentă.

9. Pânză specială pentru legat cărţi, necesară pentru cotor şi colţuri.

10. Hârtie marmorată .

In cazul cân4 îmbrăcăm toată cartea în pânză, calculăm în aşa fel, încât bucata de pânza cumpă­ rată să fie cu 5 cm. mai lată decât ar înveli cartea pe ambele feţe plus cotorul şi cu 4 cm mai lungă decât lungimea cărţii.

11. Hârtie pentru forjcţ. (*). (*) Dela cuvânt�l german: vorsetzen: „a pune înainte"

l

8

40 .

/

De preferinţă carton pentru scoarţe se C1:Jinpără dela legător când mergem cu cartea la tăiat; în cantitate mai mare se poate cumpăra de la «Cartea Românească» sau oricare altă librărie. . Pentru lipit se întreouinţează de obiceiu clei de tâmplărie ; cleiul . de făină de grâu nu e toc111ai de recomandat căci se face golomoţ şi nu se întinde · uniform.

Cleiul de tâmplărie se prepară astfel : Se sparge în bucăţi cât mai mici,. se pune într'un vas şi se acoperă complect c u apă. Se fierbe până ce tot cleiul s'a disolvat iar lichidul a deve· nit ceva vâscos. Se lasă puţin să se răcească şi se poate lipi cu el. Se are grije să ·OU fie niciodată prea gros sau să lipim cu el în cantitate prea mare deoar'ece prin uscare crapă.

Odată răcit i se adaogă puţină apă şi se fierbe din nou. ·

·

CARTEA este cel iTiai bun prieten al omului.

'

II DESFACEREA CĂRTH ÎN COALE DE TIPAR (FASCICOLE). '

.

Odată cele de mai sus procurate, ne putem aşeza la lucru. Totdeauna se lucrează la o masă.

Se ia cartea sortită legatului ; i se scot coper- . . tele, dacă eventual le mai are; se destace cartea, cu îngrijire, în grupurile de file din care este formată, în ceiace se numeşte fascicole" In cazul când fascicolele sunt cusute, se taie sfoara cu foarfecile, cu atenţie spre a nu rupe filele.

Dacă fascicolele sunt prinse în capse şi lipite cu clei, la partea ce se chiamă cotor", se desfac copertele şi se curăţă bine fiecare fascicolă de clei. ln cazul când filele s'au rupt sau erau rupte la cotor, se lipesc. astfel : Se taie făşii subţiri· de hârtie, de lungime egală cu lungimea filei, late de 1-2 cm .

Se ia o astfel de făşie, se unge cu clei pe o singură faţă.

Se alătură cele două file corespondente şi se lipeşte banda de hârtie pe partea dinăuntru' a filelor, în aşa fel în cât banda de hârtie să cuprindă în mod egal cele două fîle rupte. .

„

„

.

10

/

42

Ţot aşa se procedează dacă filele sunt rupte la colţuri sau spre margine.

Se r ep e tă lipirea tuturor filelor rupte, în acelaşi mod aşezându-se în fascicolă la locul ce-l ocupa inainte.

Fascicolele se aşează Ja rând după paginaţie. .

CARTEA este mângâiere in durere, ajutor la nev oe.

111

FA CEREA FORJEŢULUI Se taie o bucată de hârtie, din aceia cumpăratl pentru forjeţ, de o lăţime dublă de cât lăţimea cărţii plus 1 cm. iar în lungime, egală cu lungi. mea cărţii. Bunăoară : . cartea are 16 cm. lăţime, hârtia trebuie să aibă o lăţime de 3� cm.

Se îndoaie în două părţi egale, în direcţia lun­ gimii cu faţa ce prezintă desene în interior.

Se lipeşte pe o parte a îndoiturii o bucată de pânză lată de 4 cm. lungă cât hârtia, aceasta pentru o mai mare rezistenţă a forjeţului. .

- .

.

. ' .

•

-

„

-

- . . ·�· -

. . .......

-� -

.

.

.

.

(Eig. 5)

După acea se îndoaie hârtia lipită cu pânză cam jumătate centimetru în tot lungul filei, în aşa fel în cât pânza să fie în afară îndoiturii. ( fig. 5) Se dă cu pensula clei numai pe această latură de 1h cm. la prima fascicolă a cărţii, în aşa fel, î ncât cotorul fascicolei să vină exact în îndoitură.

12

44

Cele două file ce formează forjeţul vin la în­ ceputul fascicolei.

Utilizăm acelaşi procedeu şi pentru ultima fas­ cicolă a cărtii.

Am descris numai forjeţul primei fa s cicole s pre e fi mai uşor de înţeles, însă după oarecare obiş­ nuinţă se pot lucra ambele în acelaşi timp.

Se l asă să se usuce şi astfel forj eţul este gata.

In cazul că lucrăm mai multe cărţi deodată, facem acelaşi lucru şi la celelalte.

Când ceeace am lipit este complet uscat, asezăm fascicolele la rând, după paginaţie, le batem bine . de „masa pe care lucrăm� atât în lung cât şi în lat, spre a aşeza cât mai bine fascicolele la acelaş i nivel.

Această grijă se are mai ales pentru cotor care · trebue să fie peste tot totuna.

Se pune binişor cartea în presă, fără ca fasci­ colele să se fi de p lasat, în aşa fel, încât cotorul cărţii să iasă puţin în afară margen!ii presei.

După ce s'a strâns bine presa, aşa încât cartea. să nu joace, facem cu ferestrăul câte o tăetură, la o depărtare de două degete de capetele cărţii, în partea cotorului. . Spaţiul rămas între primele două tăieturi se îm­ parte în aşa fel încât facem alte două şanţuri la egală distanţă şi între ele şi de primele tăieturi (fig. 6) Operaţia se poate face deodată la cărţi de a aceieaşi mărime care s'ar lucra eventual în acelaş timp, cum ar fi bunioară mai multe broşuri din ,

,

.

I

'

;

45

13

Cunoştinţe folositoare

ori

Pagini alese,

editate de

Cartea Românească.

După ce se fac tăieturile se scoate cartea din presă şi începem cusutul.

Fig. 6

Aici vom avea două categorii, după cum lu­ crăm _o singură carte sau mai multe.

I. Când avem de cusut o carte.

Se iau 2 bucăţi de sfoară groasă, cât grosimea şanţurilor Şi cu 4--5 cm. mai lungi decât gro­ simea cărţii.

Se ia prima fascicolă şi se desface la jumătatea ci; cu partea pe care se află forje·tul se aşază pe marginea mesei la care l ucrăm, cu cotorul spre noi. Cu mâna stângă se ţine ·deschisă fascicola la jumătate iar cu dreapta se ia acul cu un fir de sfoară de o lungime, ce nu ne-ar împiedica la cu. sut, în ori ce caz mai lungă decât lungimea cărţii.

Se introduce acul cu mâna dreaptă prin prima .tăetură din dreapta. ·Se prinde cu mâna stângă , în interiorul fascicolei şi se scoate prin şanţul imediat alăturat.

Se ia un fir. de sfoară, din cele 2 scurte. si mai groase preparate mai dinainte şi se aşează în şanţ .

I

�

„

40

14

iar cu acul se ocoleşte sfoara cea groasă , intro­ ducându-se din afară în interiorul fascicolei , în· a şa fel încât sfoara cu care coasem să fi înconjurat sfoara din şanţ, fără ca acul să fi trecut prin ea.

Se scoate acul prin al doilea şanţ, în care am pus a 2-a sfoară groasă. Se ocoleşte sfoara groasă ca mai sus şi se introduce acul în acel aş şanţ, după care se scoate prin ultima tăietură, dela ma r gi n ea opusă (fig . 7, să geţi le indică drumul acului).

--

___„ _ ______

t fig. 7

Operaţia începe deci din a. Când am ajuns în b, se trage sfoara de cusut rămânând la capătul a, 2-3 cm. de sfoară liberă.

Se ia a p oi a 2-a fascicolă, se aşează peste prima se deschide tot la jumătate şi începem cusutul din b, spre a, operaţia fiind aceaşi.

Când am ajuns în dreptul tăeturii a, se strânge bine sfoara dela ambele fa scicole, spre a deveni. întinsă şi se înoadă, capătul de 2-3 cm, lăsat liber, cu firul cel lung.

Pentru ca fascicolele să fie cât mai apropiate '

\

I

15

între ele, se trage de cele 2 fire de sfoară, aşe­ zate în şanţuri, în jos şi în sus, cu îngrijire spre a nu le trage afară.

Se ia a 3-a fascicolă şi cusutul se repetă ca la prima dela a spre b. Când am . ajuns cu cusutul în b. se introduce acul prin sfoara cu care s'a cusut fascicolele imediat inferioare în · acest punct.

Aceasta pentru a uni fascicolele între ele. Lu- . cru se repetă cu toate fascicolele când se ajunge în punctul b, legându-le astfel de fascicolele cusute mai înainte.

I

Fig. 8

Apoi ori de câte ori ajungem în a legăm capul de sfoară cu cel lăsat liber, având acelaş scop de a lega cât mai bine fascicole între ele {Fig. 8).

II. Când avem de cusut mai multe cărti întrebuinţăm ghergheful (fig. 2). Se întind 2 fire de sfoară, de grosimea celor două şanţuri ale cărţilor, ' lungi cât este ghergheful de înalt; la partea su­ perioară se înfăşoară un surplus de sfoară de cele două cue. Distanţa între sfori va fi egală cu dis­ tanţa celor două şanţuri ale cărţilor, •

16

48

Aceste 2 sfori ţin locul sf o r il or scurte, ce le-an1 vârât în şanţurile că rţii de n1ai sus, spre a trece ata în jurul lor.

Cusutul f a scicol elor este acelas ca cel arătat 1nai înainte. Când terminăm de cusut prima carte conti nuăm cu a 2-a, a 3-a, s. a. in. d. cu deosebirea că după fiecare carte cusută se înnoadă sfoara de mai multe ori, a tâ t la ultima fascicolă a primei cărţii, cât şi la prima fascicolă a cărţii următoare.

După ce terminăm de cusut toate cărţil e le des­ . pă rţi m între ele astfel: Sfoara cu care am cusut fascicole l e o tăiem cu I

,

I Fig. 9 ,

foarfeca, între nodul ultilnei fascicole a primei .cărţi şi nodul primei· fascicole a cărţii următoare.

Sfoara ce trece prin şanţ, se trage din - rezerva ce o ave� la partea de sus a gherghefului şi se taie în aşa fel încât la fiecare carte să rămână în şanţuri sfoară cu câte 1„2 crn. · în afară de gro­ simea c ărţii (Fig. 9).

Odată scoase dela cusut, se ia fiecare carte, se bate cu p arte a cusută (c otor ul) de m asă pentru a fi fascicolele la acelaş nivel.

Se fixează cu partea opusă cotorului în presă, ,

_,

p .i

I

�

I

\

49

.

17

se aşează cotorul pe un corp tare, perfect plan ·iar cu un ciocan se bate, pentru ca fascicolele să se apropie cât mai bine între ele. S'a fixat în presă · ca să nu se deplaseze fascicolele din nivelul co­ torului, îq timp ce le batem.

După ce se s coate din presă, cele 4 capete ale „ ·sforilor în jurul cărora s'au cu s ut fascicolele, se desfac în firişoare cât maţ subţiri. Cu cleiul pre­ parat după cum am văzut, se lipesc capetele res· firate ale sforilor de pânză, ce am avut grij ă �-�ă

Fig. 10

o· adaog la forjeţ înainte de a · începe cusutul.

Se mai bate cu cot orul de masă ca nu cumva fascicolele să se fi d e p lasat se dă cu pensula cu clei în tot lungul cotorului şi se lasă să se usuce, fie liberă fie aşezată în pre s ă şi strânsă uşor.

După uscare se duce cartea la un legător spre a-i tăia marginele la maşină. Nu e numai de cât-să se săvârşască această operaţie.

Totodată spre a fi tăiate ·c ât inai exact şi cât mai drepte, se cumpără 2 cartoane (mucava) ma ,

l

18

50

lungi cu 6 mm. de cât lungimea cărţii, iar ca lă. ţime, lăţimea cărţii.

Aceaste cartoane vor constitui scoartele .

Odată cartea tăiată, se aşează pe masa de lucru, cu mâna stângă deasupra cărţi, în aşa fel, ca de­ getul cel mare să fie ţinut pe grosimea cărţii (fig. 10); cu mâna dreaptă, se bate cu ciocanul I

Fig. 1 1

\

, oblic pe cotor. Mâna stângă se mută pe suprafaţa cărţii, aşa ca să fie în dreptul locului unde se bate cotorul cu ciocanul, iar cu degetul mare se

Fig. 12

apasă înainte ; operaţia se repetă aşezând cartea când pe o faţă când pe cealeţltă.

Drept rezultat final cartea şi-a curbat cotorul.

Se ia o bucată de hârtie, de lungime egală cu a cărţii, iar de lăţime, ceva mai mi că decât Iă· ţimea cărţii. Se îndoaie în două, în direcţia Iun g1me1„ I

„

.

.

·

)

l 51

I

1Q

Se unge una din îndoituri cu clei şi se lipeşte la începutul cărţi aşa fel că îndoitura să fie la 3 mm . de marginea cotorului.

Am făcut aşa zisul „forjeţ mic".

Se dă apoi cu pensula de clei în tot lungul co­ . torului, se lipeşte cu cţei de partea liberă a for­ jeţului mic cele 2 cartoane, unul de o parte ce­ lălalt de cealaltă parte a cărţii.

Cartoanele se fixează chiar la îndoitura forjeţului mic, deci respectăm cei 3 mm, lăsaţi la lipirea forjeţului mic.

Se fixează cartea în preşă, aşa curbată cum este astfel ca cele 2 cartoane să nu iasă din nivelul presei, deşi cotorul iese cu cei 3 mm în afară.

Cu muchia unui ciocan . sei bat fascicolele de o· . parte şi de alta a cărţii, în aşa fel, încât muchia ciocanului să fie perpendiculară pe lungimea fascico1elor, Operaţia se continuă până ce cotorul s'a lăţit în tot lungul. lui, acoperind grosimea car­ tonului. . După aceasta se lipeşte de cotor o hârtie si se . Iasă să se usuce, iar după uscare se taie hârtia lipită, dacă ar ieşi din suprafaţa cotorului.

1 l

·

/

� .

I

IV CUM SE

FACE RICĂVUL (1)

Se scoate cartea din presă şi se măsoară exact grosimea cotorului şi lungimea cartoanelor lipite pe forjeţul mic.

Se tae o bucată de carton subţire de dimen­ siunile găsite care se curbează în lung în aşa fel spre a -lua forma cotorului.

Se ia· o hârtie de dimensiuni ceva mai mari, se unge cu clei, iar la jumătate se fixează fâşia de carton subţire. Se tae hârtia la capete exact cât lungimea cartonului.

Cu cleiul încă neuscat depe marginea hârtiei, se aşează făşia de carton strâns de cotorul cărţii,- · iar cele 2 părţi de hârtie se lipesc de o parte şi de alta a scoarţei lor, în. aşa fel, încât la capete făşia de carton să nu fi ieşit din nivelul scoarţelor ..

Cu ceace am numit falţ ( Fig 3) apăsăm, uşor, hârţia în spaţiul de 3 mm, rămas între ricăv şi scoarţe, atât de o parte cât şi de cealaltă a cărţii.

Se apasă uşor spre a nu se rupe hârtia.

Se formează 2 şanţuri în lungul cărţii, direcţia după care se vor deschide scoarţele când cartea va fi gata.

1) Dela cuv. g,erman: der Riicken=spatele, rezemătoarea.

�

53

.

,

2

Se aşează din nou cartea la presă între 2 scân durele şi se lasă să se usuce. ' In acest timp se ia o bucată de pânză cu 3 cn1 mai lungă, decât lungimea cărţii şi cu 6 cm. mai ată, decât grosimea cotorului.

O a 2-a bucată de pânză e de formă dreptun­ ghiulară şi de mărime ce v ari ază cu mărimea cărţii de legat. Se îndoeşte după latura cea mică în două pă r ţi egale ; i se tae două colţuri opuse şi apoi după diagonală, căpăt â n d astfel 2 trapeze .

,

„

�

-

I

/

.� „ -

---

-

-

.

,

)

, ./ l

,,. . - ....-�--/·I -.__.

Fig. 13

Du p ă ce cartea s'a uscat, se scoate dela presă lipin d ţt-i se colţurile astfel : Se ia un trapez, se aşează pe partea din afară a scoarţei, în aşa fel ca baza mică să iasă puţin din nivelul coltului.

Se aduce partea trapezului de jos, în interioru 1 scoarţei , unde se lipeşte cu clei (fig. 14 b), apoi cu falţul se apasă porţiunea y (fig 14 b) în jos, aducându-se şi partea de sus înă u n tru l scoarţei (fig. 14 c). Astfel s'a format un colţ, având for-

'

.

l

54

ma ca în fig. 14 c, în interiorul scoarţei, iar în afară, un triunghiu.

Procedeul este acelaş şi pentru celelalte colţuri.

Pânza pentru cotor se unge cu clei şi se lipeşte pe ricăv în aşa fel, încât să treacă, de o parte :. • . #

- '

-

_,.

/

„

�

„_

-

„

•

,,, ,,.

„

-

'

:

/ (

,

"

,

�

. . .

. ,

J·

. .

Fig. 14

a.

şi de alta a scoarţelor precum şi în sus şi în jos în părţi egale ; se întinde bine şi se lipeşte cu .

„

-

,

•

„

-

I

'

. ,

'

.

'

.

�

...

, „

•

, .

'

„

,

.

.

.

. ...

.

'

.,

,

-

.

„

„

.

.

,

'

.

.

-

Fig. 15

clei, utilizând acelaş procedeu ca la fixatului rică­ vului pe scoarţă. Se pun din nou în relief, cu falţul, şanţurile dintre cotor şi scoarţă, lipindu-se bine pânza. Părţile de pânză rămase libere din lungul cărţii se lasă libere, nelipite, în timp ce

I

23

cartea se pune la uscat, între � scând·urele în presă, în aşa fel încât marginea presei să vină în dreptul şanţurilor dintre ricăv şi scoarţe.

După uscare, se tae capetele pânzei rămase libere, rămânând numai câte un cm. mai mari de­ cât cartea; apoi se deschid ambele scoarţe, ţinând cu mâna filele ·cărţii în sus, tăem cu un foarfice câte un cm. din forjeţul mic, atât de o parte cât şi de alta, atât sus cât şi jos.

Se ung, capetele de pânză rămase libere cu clei şi se introduc pe unde am tăiat, lipind bine şi netezind cu falţul.

•,

..

:. . . ·�

. .

I

•

•

„

. .

•

'

•

,P' .

„ „

,

„.

/ '

...

.

.

Flg. 1 6

Se ia hârtia marmorată, din care se tae două bucăţi, cu 3 -4 cm mai lungi decât cartea şi late cât distanţa dintre cotor şi marginea scoarţelor.

La o ditsanţă de 2-5 cm de cotor, se aşează hârtia marmorată, ea să se petreacă hârtia peste pânză. Se taie colţurile ceva mai mici ca cele de pânză (fig. 15). Se unge cu clei şi se lipeşte, una din bucăţile de hârtie marmorată pe o scoar­ ţă, iar a doua pe cealaltă scoarţă (fig. 16).

Se întinde bine cu mâna , iar părţile rămase libere se îndoesc înăuntrul scoarţelor, unde se lip esc. Se · pune din nou cartea la uscat.

I I

i

l

l

24

56

După· us· c a re se l ipeşte pe partea dinăuntrul a scoarţelor, câte u n a din fil ele ce constituesc for• jeţul 1nare. Se aşează cartea între două scândurele şi se introduce în p resă s trâ ng ân du se uşor. Se lasă aici până se va u s ca bine.

Scoţând-o dela p resă o pe raţ ia e terminată.

De o b i ce i se lucrează cu mai multe cărţi de o ,

-

dată.

In cazul c â n d se lucrează scoarţele în întregitn e din pânză, operaţi a este aceaş, cu deosebirea că ndată ce am ajuns la îmbrăcatul sco a r ţelor nu se mai tae colţuri şi pânză separat pentru ricăv, ci se i a o bucată de pânză, ce este cu 3-4 cm· mai mare decât ar învel i ambele scoarţe şi c oto­ rul, iar în lungime cu 2 cm mai mare, lucrându­ se cu ea întreagă Se unge întreagă pânza cu clei, se a şează rică­ vul cărţii la jum ăt a tea pânzei, lăsându-se şi în s u s şi în jos păr ţi libere egale. Se lasă cartea cu o parte peste pân z ă , întinzând-o bine, aaucându-se şi partea opusă peste cealaltă parte a· cărţii. Se l i peşte întins p�nza atât pe ricăv, cât şi pe cele două scoarţe, netezind bine cu falţul. Colţurile se . lucrează după cum am văzut (fig. 14) cu deose­ birea că acun1 se lucrează din pân za întreagă. Păr­ ţile rămase libere de pânză, din l u ngul cărţii se îndoesc în interiorul sco ar ţel or un d e sc lipesc, i ar în dreptul ricăvului se procedează ca atunci când am lucrat cartea · în pânză şi h ârtie marmorată ( pag 22 ) după care se pune cartea la uscat în '

_

_

,

.

,

.

V

presa.

///j'

1

I I

25

57

1

l

.J

Metoda descrisă până acum se aplică la cărţile groase.

Cărţile ce sunt constituite din fascicole puţine se lucrează în modul următor : După ce s'au desfăcut fascicolele, s'au lipit, dacă erau rupte şi . s'a făcut forj eţul, după cum am arătat mai sus, nu se mai taie şanţul. · In locul sforilor, în jurul cărora se cos fasci. . .

•

•

.„11-r;!l:',„........1..

---llilt!'�

.

•

. .

„ "•

...

.

„

:

.

.._,......__�...,

·.

•

.

.

, •. '

'

.

.

•

'

;

.

.

„

.

•

'

.

.

•

I

..

.

•

'

'�

.

I

.

..

•

'

)

„

.

•

•.

. .

•

'

„

. . .

. �.

--...----..-. ·---r.:"" ------' , ·--·� .

. .

.

•

.

. .

•

•

,,,,

,•

.. . ..

. ..

•

.

'

„

.

Fig. 17

I

colele, se pun 2 bucăţi de pânză, late de 1- 1 .5 cm. Cusutul este .acelaş, ca cel văzut mai sus, după care se· ba't fascicolele Cl\ ciocanul spre a se apro­ pia între ele„ se potriJesc fascicolele la cotor , spre a fi la acelaş nivel, se lipesc capetele pânze­ lor ·de forjeţ, se dă cu clei la cotor şi se pune la presă. Operaţia e aceiaşi, descrisă pe larg la cărţi.

Deosebirea între lucratul cărţilor groase şi cele subţiri mai stă şi în următorul fapt:

.

,

l �

I

\

26

La cărţile subţiri scoarţele se lucrează separat şi iată cum : Pe bucata de pânză cumpărată pentru cotor se lipeşte bucata de carton subţire ce con­ sti tue ricăvul. La o distanţă de 3 mm, în dreapta şi în stânga ricăvului se lipesc cele 2 cartoane, ce formează scoarţe]e cărţii (fig. 17). Se întinde de pânză bine iar capetele rămase libere se lipesc. ·Colţurile şi hârtia marmorată se lucrează după cum am văzut. Se lasă astfel scoarţele să se usuce'.

După uscare se aşează cartea pe interiorul unei scoarţe� cu cotorul de partea ricăvului. Se potri­ veşte ca porţiunea mai mare a scoarţei decât car„ tea să se împartă în mod egal de jur împrejurul cărţii.

Se lipesc în acest mod scoarţele de forjeţul mic, apoi de forjeţul mare, atât de o parte cât şi de alta a cărţii. Se observă ca ricăvui să fie cât mai aproape de cotor.

Se dune la presă să se usuce şi astfel cu puţină bunăvoinţă şi atenţie lucru este dus la bun sfârşit.

Meşteşugul legatului nu se va putea niciodată învăţa dacă nu se va lucra pe măsură ce se citeşte fiecare capitol al acestei broşuri.

„

V. CUM SE

BROŞAZĂ

Scoarţele · cărţii se pot simplifica şi mai mult astfel, că în loc de a avea nevoe de carton, pânză, hârtie marmorată, avem nevoe de o singură bu­ cată de carton subţire sau hârtie ceva mai groasă, albă sau divers colorată.

Fig. 18

Operaţia broşatului se face în modul următor : După ce cartea s'a cusut, în jurul celor două bucăţi de pânză, s'a încleiat la cotor şi tăiat la legător, lucru exact văzut până acum, se fac scoar­ ţele astfel :

60

I

Se ia o bucată de carton subţire, de lungime cât lungitnea cărţii iar de lăţime, de două ori lă· ţimea cărţii mai inuit grosimea cartonului.

Se îndoae cartonul în lung, - după direcţiile ce des parte lăţimea . cărţii de grosimea cartonului, apoi se ia deoparte şi de alta a îndoiturilor câte o

.

\

1r------...- ·---_,, -�---

fig. 1 9

distanţă de 0. 5 cm, după care direcţie iar se în­ doae (fig. 1 8).

Se unge cu clei partea cartonului ce indică co· torul, precum şi cele două distanţe, de câte O , 5 şi se lipesc la carte, în aşa fel încât _ să - fie la a­ celaş nivel de j ur împrejurul cărţii.

Odată cartea uscată la presă, se vede că se des� chide după cele două îndoituri mai depărtate de cotor (fig. 1 9).

_

'

I

I

I

I

I

. ..

{

'

I

V I.

l}

INCADRATUL FOTOGRAFIILOR

«

.1

După cum s'a văzut, sunt atâtea intervale de timp în care cartea trebue pusă la uscat ; dacă nu avem altă ceva de lucru, stă1n ne odihnim.

Pentru a între buinţa şi acest scurt tirnp cu folos putem încadra diferite fotografii ori tablouri .

Pentru aceasta avem nevoe de : 1. Un geam de dimensiunile fo tog r� fiei .

2. O bucată de carton subţire de aceleaşi dimens 1un1 .

3. O bucată de· şnur (6 cm).

4. O bucată de pân ză lungă cât de 2 ori Iun gimea fotografiei, plus de două ori lăţimea foto grafiei, iar lată de 2 cm.

Această bucată de pânză se tae în 4 ; două bu­ căţi egale cu lungimea fotografiei iar două cu lă­ timea.

5. O bucată de hârtie cu -1 cm mai inică de cât fotografia atât în . l ungime cât şi în lăţime Odată acestea procurate se lucrează astfel : Se aşează pe faţa fotografi ei geam·ul , după ce a fost şters bine, iar pe dos bucata de carton. ,

.

.

-

I

·

�

,

30

62

Se ia una din bucăţile de pânză ce reprezintă · lungi mea fotografiei şi se lipeşte pe geam · cel mult 0.5 cm din lăţimea pânzei, restul lipindu-se pe dos, adică pe carton. In acelaş mod se lipeşte şi cea , de a 2-a bucată de aceaşi dimensiune cu prima.

Se lipesc întins şi exact cu nivelul fotografiei.

Bucăţile de pânză ce reprezintă lăţimea se lipesc în acelaş mod cu simpla deosebire că, pe partea •

•

•

•

•

·� •

'•

.

. . ,

. .

•

•

.

„

#

,

Fig. 20

geamului, la capete li se tae cu foarfecele câte un colţ şi apoi se lipesc (fig. 20).

Se aşează fotografia în poziţie normală Şi la jumătatea părţii superioare se aşează pe cartonul de pe dos, şnurul în fo'rmă de 8. Partea de sus a cifrei 8 să fie· n1ică, cam 1 cm din lungimea · şnu­ rului. Ac;eastă porţiune superioară iese din nivelul fotografiei pe când partea inferioară se lipeşte cu c l ei .

\ 31 -

Peste aceasta se lipeşte bucata de hârtie , 1 cm mai mică, ce va cuprind.e tot spatele tablouluL Cu falţul se întinde bine hârtia mai ales în jurul şnurului, care iese în evidenţă, făcut anume pentru ca să se anine tabloul în cui.

Tabloul este astfel gata încadrat.

CUPRIN SUL Pag.

Lămurire .

.

•

.

.

.

.

•

.

.

.

I. U n eltele neces are p entru lucru .

II.

. .

. . .

.

.

•

.

. .

.

3

.

. . .

5

.

9

. .

11

.

.

20

.

27

•

29

D esfacerea cărţii în coale d e tipar (fascicole) .

III. F acere a forj eţului

•

I V. Cum se. face ricăvul V. Cum s e b ro şază

.

.

.

.

.

•

.

.

VI . . I ncadratul fotografi ilor . .

.

.

.

.

.

.

.

.

...

.

. . . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

•

• •

S u fl e t u l - fi e c ă r u i a se oglindeşte în .

p ă s tra r e a c ă r f ilo .r

l I

,

j

�

I

1

U LTI M E L E

· A PA RIŢII

DI N

PA G I N I A L ES E (S

E

RI A N

Ed iţie in grijită de No.

I.

-

O U

Ă)

D-l I . P I LLAT

I. N ECULCE, Letopis eţul ţl ri i Mol.;. d ove i .

No.

2.

-

. VAS I L E ALECSAN D R I , Poez i i popul a re. �

No. 3.

No. 4.

No. 5.

-

M. COSTIN, Cron ica.

VAS I L E ALECSAN D R I , Paste l u r i .

ESO PEIA, D i n fa b u l e l e l u i Esop. ..

D e c u râ n d

No . 6.

-

a a p ă ru t :

CARTEA D O RULUla Cetind voi u m aşul acesta simţi o u şurare a sufletului, o înviorare, o s p e ran ţă · d e îndrum are p e o cale m ai sănătoasă.

A . Ooro vei

•

Fiecare cărţu lie de 48 pag i n i n u mai 1 2 lei.

·

·

. '

.

.

,,c �u ·N o ş r I N- . .Ţ . E

F O � O S I T · ©„ A R .E''

:;.___....;._;;.; . .... ....;. .;... . � �----------_;.-------------����..;____;;__�----�-------'.

�-

.

Creşterea p ă sirUor de P Ro:r. (;� . lilOTAŞ.

1 7 . Rătăciri b o l ş e v i s'e de M.uoR,. l.

iu

Nr

4 1 . B a n u � de A. G1uGLEA .

42. Sfaturi p r a ctice de l N G .

.

.

'

.MIHÂI

I o . R'i s'a d n ita şi p l a ntele

de V . S A D O V E A NU.

·

G 1 u G LE A

d i n răsa d

2 s . C u m orbim de D R. G. G LĂV..\N. 24. P i strarea că r n e i de p orcde G. GHEORG H I U.

� 7 . C u m treb u e s ă n . e hrăn i m · de

�.

S E VERIN · · B etla de DR. E MI L G HE O RGHIU. L ă m urii-ea · C o n stitutler de A'itTUR GoRo VEt. .

M a ma ş i copi l u l de P-:aor . M . MA.NI · C A TI D E • O m u l 'i s oci etatea de AL. G1uGLEA B u cătiri a s ltencii de MA RI A GEN. · •'

29.

10. as . &6.

17 .

de

• .

�

D u MITR.E s c u .

5, . 8-o a l e l e ·a n i m a l el o r · d e 1. · P o P U · CÂ �IPE A N U. f> j . Lucrări d i n p ă n u şi l e d e · p or u m·b de T1 T ps G . M n rn A 66 . Cartofu l de I.' Poi>u · C Â �t P E A x u .

5'1 . C u m să tră i m d e D R . �„ : G R u N F P: L I> 58. Lucriri d i n p a e ş 'i sorg. d e r i T n• 4 G MlXEA

q a ltl d'e D ii. T . D u )n·

'l' R E S C U .

•

Seria C. „DIN L U M EA Nr. ·•

NESC U

14 . R o m â n i i .d e p este N i stru HAREA* 1 5 . Litua n i a d e G . N .A s ·r A s E .

.1 7 . C â m p i a Tra n silva n i e i de

de

PoPu .

l

•

G ESCU

2 0 . J u d T u r d a A ri e ş de I . MuREŞE ANu 2 1 . Ţara H aţe g u l u i de G AVRIL T o o1c.& s 2 . Sp. c. H a ret d e I . S rM10NEs c u . ! 3 . D a n e m arca de M A G D A D . N i c o · ·

LAESCU.

'" · N. M i l' e s c u i n C h i n a

N E:scu

· de I .

S u.n o =

. 2 5 . tetăfil e m o l d o v e n e şti de p e · $tru de A Pos·r o L l J . C u LE A. 26, Rom ânii d i n B u l g aria · de H uc u 'f A ·.

. ,

LA RGĂ".

,.

„

RAGI .

Ni·

EK.

.

d i n B a n a t � J · J u g o sl a v de . P R. . B r z E :µ_ E A 32. C o a sta d e Azur d e i . S n1 1 0 .::-; E s c u 3 3 . ElveJia de TRAI AN U . Z A HA R I A ' 84 : M ar a � u r e ş u i de G u . V o 1r n r c u 55. Au stria d e r . SrMIO NESCU . S6. B e ! g i a d e T RAI A N U H . ZA H AR I A 37 .- Afg a n i sta n ul de I. 8nn o N E s c u .

38 , A n a st a s i a S a g u n a de D & : l . LuP.A.� · 39 . Bl aju l de A LEX. LuPEA N u - i\'I E L I N .

4 0 . M a r e a N e a g r ă de D it . · I . LEP ş r .

41 . P e u r m e l e l u i Rob i n s o n Cru s o e de l . S 1 M r o N E s c u .

4 2 . D i n Norve 3 i a d e L Co NEA 13. D i n vrem e a l u i Ştefa n c e J M a ra de B E s rr . Ros E T 'rI. • 4 4 . Ja p o n i a d e [ . 81 MION ESCU.· 45. ; O l a r u l S a v a nt de. { . s nn o � Es c u „ 46. l n tr•o m â n ăstire· d i n H i m a i a y a _ d e M r R C E A ELIADE . .,.

4'l D ă n i U i A po stol d e N. P . S w o c H nd • 3 1 . · R o m ân ii

„

_

V.

C.\ MPEANU .

18. M ol d ova d e I . S r M I O N Es cu 1 9. · R o m â n i i d i n U n g aria de 1 : G ico&•

•\

I

V a l e a J i u l u i d i n Ard e a 1 d e !-' H·o s s u · L o N G I N 2 8 . Ţara B â r s e i d e N. 0 1w �1 r n A x .

129 . Vech i u l J i n u i a l S u te v e � ct-e V .

CIU REA. s o . M acedo-Ro m â n i i d e 1'A c n s: P A P A.-

'(n a d â ncuJ mărilor de C. lVl O TAŞ· 1 1 -12 . A. Ş a g u n a de I. LuPA Ş .

1 8 . Către Everest d e P RO!!' l . · Snno�

.

'

27.

·

Vi ata

' )

.

Nr.

s. M u ntll A p u s e n i de M . DA.v1 0 .

B u covin a de I. Sn.noNEscu. • B a s a rabia · de G . N lsT ASE. D o b ro g e a de C . BnĂ'rEscu

6.

6.

'1 . lO.

'

5 1 . Practica a g ri coli de A . B E J E N A R i u .

5a . A p a d e b ă u t de DR� 'l . � Ă L T E A N U 58 . Tifo s u l E x a n t e m atic de TuDoR

D on aE s cu .

Sfecl a d e z a h ăr de a.

LA.CRI· . ŢEANU 19 . T n g rl şarea p ă m â ntu l u i de I. M .

D0nu.'Escu

·

·

88.

40 . F ri g uri

·

C o nj u ctivita g r a n u l o a s ă . d e D R . J .

G L Ă VA N .

4:5. B ur u e n i d e le ac de A. V oLAxs c H·I ·1 6. Sfatu'ri c a s n i ce de M AI C A RALUCA..

4 7 . Cultura to m a t e l or d e J . lsvox.ui 48. R eieQe p entru g o sp o d i n e · d e M A l C A RALU C A . .

4 � . L i n g oarea de D R . I. DuM r T R E s c u 5 0 . B l e n oragia sau s c u l a m e ntu l d e D n . N . t o AN. 44

!2. M e şteşug u l vopsitu l u i cu burueni de ART . uoRo vE1. .

1 5 . Ca1 u 1 d e prot. E U DRISCHI.

43. Lă m urire a

.

A . Sca o it R C al e n d a ru l u i d e A.

·

,,

�

·

„ .

)/ .

.

,;C U N.

O ŞTI

N.

ŢE

F

L.- O S J T O A

R E'' -

N�

Nr. 48 . G o � o r a ş i C ă l i m ă n eşti d e l . � nn o· N ESCU

0

.

'19. S g â r i e n o r i i N e w-Y o r k u I u

. P ETRU C o M A R� E s c u *

H icol a e B ă lcescu d e V . 8 As s u • 51 . Ţara visurilor îm p ietrite ( E giptul 1 d e M1RCEA HE1?.0VANU * n�. Gh. I . Don.ici d e GEN R R . RosE'rT1* :JU

de

t

.

.

.

„ŞTIINŢA APLICAT A".

Se1ia D.

N r.

Nr. . _1 .

O

'

� a b ricare a

S c HOR H .

săpunului

2 . M otoru l D i e s e l d e l N a . ·3 . I nd ustri a Parfu m u l u i

de

A

1 8 . I n d u stri a

m ateriil or de G. A. F LO RE A .

CASE'rTI.

20. I n d u stria

VE RIN .

4 . - o . Aerul lichid cte IL1E MATEI n . I n d u stria Azotul u i d e L. CAT o N .

7 -9. Locomotiva d e f N a . C A sE TT I .

10 . Aero p l a n u l de DR: V . ANA STA s1u. · 1 1 . B al o a n e şi dirij a b i l e de C . M i ·

2 1 . ş a s e m o ntaje · d e ra a t

.:\L Z A PA N .

2 2 . C i n e m atografia

2 3 . Auto m o b i l u l

1 2 . B eton u l armat d e J N G . N . G A N E A . ts. Glri şi tre n u ri de G. Ş1ADBEr. 1 5 . A parat d e R a d i ofo n i e d e C X P 'l' .

d e C Ă P . n· R

ele C A: P . M .

'.6 APAN.

2 4 . Fa brit:area sticl e i de G . A. t " LO REA. 2 5 . G azel e otrăvitoare d e C .A P DR. M ZAPAN. � 6 . l m p ă erea p ă s ăr i l or d e N . C. P .A·

Dn. l\'l . ZAP AN.

V. G HE O R G HIU.

BA·

de CĂPI T . DE AVI AŢ I E M. P A N T A Z I .

.

1 6 . Tiparul de v A S I L E R o M AN Escu.

1 7 . C e s e scoate din cărb u n i cte

z a h ă r u l u i de G . I

B O I A N' U ,

.

H ĂILESCU.

ZAPA.N

1 9. Fotog rafia d e ClP. DR. M .

d e E. � F> •

c o l o ra nte

C.

NESCU.

·

27. L e g at u l dirtil o r de I. C AR A U AL t u

RĂSPÂN DITI •

CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE __,,.

,

.

E c e a m a i fre b u i t o a re b i b l i o t e c ă. U n ic ă r i e t a t e a c u p ri n s u l u i,

p ri n efti n ă ta te,

p ri n

va ­

e s te l a în d e ­

m â n a o r i c u i. S 'a d ove d it o a d evă ra tă e n c i c l o p e d i e .

A d u c e _f o l o a s e s pe c i a l i st u l u i, d â n d u- i n o ţi u n i c l are d i n a lt e d o m e n i i ;

p ro c ură

c u n o ş ti n ţ e · f o l o s i t o a re

c e l u i c a re n u se re s trâ n ge n u m a i l a c a rte a d e şc o a l ă.

B i b l i o t e c a s e a d re s e a z ă tutu ro r, c ă c i ;

e

i n stru c ti vă

e d u c a tivă şi p ra c ti c ă.

.·

•

.