ANCHETE SOCIALE STUDIU DE FUNDAMENTARE
CUPRINS 1
PREAMBUL ............................................................................................................................................ 2
2
CADRUL GENERAL ................................................................................................................................. 3
3
1.1
Context .......................................................................................................................................... 3
1.2
Obiectivele studiului ...................................................................................................................... 3
1.3
Metodologie de lucru .................................................................................................................... 3
REZULTATE ............................................................................................................................................ 5 1.4
Condiții actuale privind spațiul locativ (zgomot și miros) ............................................................. 5
1.5
Siguranța privind gospodăria și localitatea ................................................................................. 15
1.6
Curățenia privind gospodăria și localitatea ................................................................................. 16
1.7
Serviciile de utilități din localitate ............................................................................................... 19
1.8
Activitatea online a Primariei/Consiliului Local ........................................................................... 27
1.9
Percepțiile localnicilor privind facilitățile oferite de localitate ................................................... 27
1.10
Aprecieri globale ale localnicilor privind localitatea ................................................................... 43
1.11
Mijloace de transport folosite ..................................................................................................... 64
1.12
Viaţa de familie și bunăstarea subiectivă .................................................................................... 71
1.13
Imprejurimile localitați și timp liber .......................................................................................... 800
1.14
Probleme ale localitații din perspectiva localnicilor.................................................................... 89
1.15
Puncte tari – puncte slabe ale localitații din perspectiva localnicilor ....................................... 933
1.16
Aspecte socio-demografice ......................................................................................................... 98
4
CONCLUZII – DISFUNCȚIONALITĂȚI/PROBLEME IDENTIFICATE ........................................................ 123
5
LISTĂ FIGURI ȘI TABELE ..................................................................................................................... 125
1
PREAMBUL Politica de Dezvoltare Rurală (PDR) a Uniunii Europene (UE) a evoluat în mod continuu pentru a integra toate provocările aferentele zonelor rurale. Obiectivele PDR pentru perioada 2014-2020 sunt: Consolidarea inovării și a transferului de cunoștințe în agricultură și silvicultură prin sprijinirea formării prin învățarea pe tot parcursul vieții și consolidarea relațiilor dintre aceste sectoare și cercetare și inovare Creșterea competitivității agriculturii Sprijinirea producătorilor primari și lanțul alimentar Consolidarea și conservarea ecosistemelor în agricultură și silvicultură Utilizarea eficientă a resurselor, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, reducerea emisiilor de carbon și adaptarea la schimbările climatice în agricultură și silvicultură Dezvoltarea economică, reducerea sărăciei și incluziunea socială prin crearea și dezvoltarea afacerilor, crearea de locuri de muncă și creșterea accesibilității la informație și tehnologie. Pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a propus alocarea de fonduri în valoare de 281,8 miliarde de euro pentru primul pilon al politicii agricole și 89,9 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. În acest sens, țările membre UE se înscriu în această traiectorie și au posibilitatea de a-și dezvolta teme locale care se înscriu în orbiectivele PDR. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) al României pentru perioada 2014 – 2020, aprobată în anul 2015, se înscrie în traiectoria politicii europene și vizează următoarele direcții:
restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice prin diferite acțiuni, susținerea activităţilor economice și facilitarea funcționării acestora, crearea unor locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale.
Având la bază aceste direcții de dezvoltare națională și europeană, comuna Ghiroda evaluează calitatea vieții pentru a dezvolta noi direcții de acțiuni și strategii care contribuie la îmbunătățirea vieții. Revitalizarea unor zone defavorizate, a infrastructurii de transport local, crearea de noi zone de agrement și spații verzi pentru petrecerea timpului liber, dezvoltarea unor oportunități pentru tinerii antreprenori, îmbunătățirea energetică la nivelul clădirilor instituționale și rezidențiale, atragerea populației tinere, responsabilitatea socială asumată prin dezvoltarea unor proiecte și programe de incluziune socială și dezvoltare de infrastructuri sociale, vor transforma comuna Ghiroda într-o comună dinamică, viabil și sigur pentru cetățeni. Totodată va deveni un centru puternic pentru segmentul economic. Obiectivele comunei se aliniază priorităților PNDR şi concordă cu Strategia Europa 2020, punându-se accent pe creșterea competitivității și diversificarea locurilor de muncă în rural. Nu în ultimul rând, autoriotatea locală își propune să crească calitatea vieții prin susținerea unui aer curat și reducerea generării de gaze cu efect de seră (GES). Astfel, spațiile verzi, eficientizarea energetică și a transportului sunt câteva direcții care contribuie la atingerea acestui obiectiv.
2
CADRUL GENERAL 1.1
Context
În contextul global, al dezvoltării competitivității rurale, comuna Ghiroda identifică nevoile și dorințele cetățenilor pentru a îmbunătăți calitatea vieții. În acest sens s-a dezvoltat o acțiune de cercetare a nevoilor locuitorilor comunei în perioada 09 ianuarie 2017 - 30 ianuarie 2017. Această acțiune de cercetare este susținută de autoritatea locală, fiind percepută pozitiv de locuitorii comunei. Creșterea competitivității comunei nu înseamnă doar creșterea economică, ci și creșterea calității vieții tuturor locuitorilor prin dezvoltarea unor locuri de relaxare, realizarea unor evenimente culturale, îmbunătățirea calității aerului și alte elemente ce se înscriu în această traiectorie.
1.2
Obiectivele studiului
Având la bază contextul global, obiectivul general al prezentului raport este identificarea potențialului de dezvoltare a comunei și nevoile/dorințele cetățenilor comunei. Obiectivele specifice aferente studiului contribuie la dezvoltarea comunei Ghiroda și se înscriu în traiectoria națională. Acestea sunt: Dezvoltarea unei imagini tip diagnoză asupra calităţii vieţii populaţiei, comunei Ghiroda, luându-se în considerare diferitele componente: condiţiile materiale, spațiu locativ și împrejurări; gospodăria și viaţa de familie, bunăstarea subiectivă; sănătatea și educaţia; serviciile publice și sociale; Identificarea grupurilor sociale vulnerabile şi caracterizarea calităţii vieţii acestora Realizarea corelațiilor între diferite variabile ale componentelor vieţii în scopul înţelegerii modului în care acestea se articulează şi contribuie la o viaţă de calitate.
1.3
Metodologie de lucru
Acest studiu privind evaluarea calității vieții la nivelul comunei a fost realizat prin utilizarea anchetei prin chestionar. Chestionarul este structurat pe următoarele direcții de analiză: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Condiții actuale privind spațiul locativ (zgomot și miros) Siguranța privind gospodăria și localitatea Curățenia privind gospodăria și localitatea Serviciile de utilități din localitate Activitatea online a Primariei/Consiliului Local Percepțiile localnicilor privind facilitățile oferite de localitate Aspecte privind localitatea în general Mijloace de transport folosite Viaţa de familie și bunăstarea subiectivă Imprejurimile localitați și timp liber Probleme ale localității din perspectiva localnicilor Puncte tari – puncte slabe ale localitații Aspecte demografice
3
Etapele parcurse în realizarea studiului: a. Identificarea eșantionului reprezentativ la nivelul comunei Ghiroda (Ghiroda și Giarmata Vii) b. Conceperea instrucțiunilor pentru aplicarea online a chestionarului dezvoltat c. Desfășurarea anchetei în perioada 09 ianuarie 2017 - 30 ianuarie 2017 utilizând platforma Google (https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSc4G4KNSgaityCIqaM_sqLH3_6otHI2p5HJZJOQ8TFGMly3g/viewform) d. Verificarea periodică a bazei de date din platforma Google e. Colectarea chestionarelor din baza de date f. Introducerea chestionarelor prin utilizarea programului SPSS g. Simularea și interpretarea datelor obținute h. Realizarea unui raport grafic care cuprinde rezultatele întrebărilor din chestionar i. Realizarea unui raport descriptiv care cuprinde interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării online.
Primăria comunei Ghiroda
În cadrul dezvoltării acestui studiu s-au realizat o serie de sesiuni de lucru unde au fost făcute prezentări pe temele specifice fiecărei întâlniri, grupuri de lucru interactive și dezbateri ale rezultatelor grupurilor de lucru.
Companii din mediul de afaceri Companii locale de furnizare a serviciilor Consultant extern
Com unita tea local ă
Experți în domeniu
Figura 0. Părțile implicate în evaluarea calității vieții populației comunei Ghiroda Au luat parte și actori cheie / parteneri din sectoare economice și sociale relevante pentru a valida rezultatele obținute în ședințele anterioare. Recomandările și sugestiile făcute în cadrul sesiunilor au fost colectate și integrate în rapoarte dezbătute de către experți. Pe parcursul sesiunilor de lucru, aportul participanților, contribuțiile și sugestiile au fost colectate în documente care au fost folosite, în final, pentru a defini propunerea raportului grafic și a raportului descriptiv. Raportul grafic și cel descriptiv cuprinde toate dimensiunile chestionarului aplicat pe eșantionul stabilit.
4
REZULTATE 1.4
Condiții actuale privind spațiul locativ (zgomot și miros)
Un prim set de întrebări vizează calitatea vieții locuitorilor Comunei, asociată cu aspecte ce privesc spațiul locativ. În ceea ce privește, Q001: Zgomotul produs de vecini în general (muzica, copii, lucrări de construcție), respondenții au afirmat următoarele (Figura 1): Zgomotul produs de vecini în general (muzica, copii, lucrari de constructie)
6%
Nu îl aud niciodată
27%
22%
Îl aud dar nu mă deranjează Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură Îl aud şi mă deranjează foarte tare
45%
Figura 1. Percepția asupra zgomotului produs de vecini Se observă faptul că marea majoritate a locuitorilor nu sunt deranjați de zgomot, în timp ce 28% din aceștia sunt afectați negativ într-o oarecare măsură (22%) sau într-o foarte mare măsură (6%). Acest rezultat este influențat de poziționarea Comunei Ghiroda în apropierea Aeroportului Internațional Traian Vuia, dar și în apropierea căilor ferate. Figura 1a realizează o comparție a felului în care locuitorii Comunei percep zgomotul, în funcție de localitățile aparținătoare Comunei în care locuiesc: Ghiroda și Giarmata Vii. Zgomotul produs de vecini în general (muzica, copii, lucrari de constructie) Il aud şi mă deranjează foarte tare Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
9,70% 0,00% 21,00% 23,70% 35,50%
Îl aud dar nu mă deranjează Nu îl aud niciodată
15,80%
60,50%
33,80%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 1a. Percepția asupra zgomotului produs de vecini (per localitate)
5
Având în vedere faptul că Giarmata Vii este localizată în apropierea aerorportului și a centurii de ocolire a orașului Timișoara, este de așteptat ca locuitorii acestei localități să fie mai expuși zgomotului. Însă după cum se observă în Figura 1a, deși aceștia aud zogomotul, nu pare să-i deranjeze foarte tare. Neașteptat, 9,70% din locuitorii Ghirodei sunt foarte deranjați de zgomot, iar acest rezultat necesită investigații suplimentare cu privire la sursa zgomotului ce afectează negativ calitatea vieții lucuitorilor Comunei Ghiroda. În ceea ce privește, Q002: Zgomotul provenind de la centura de ocolire a Timisoarei, respondenții au afirmat următoarele: Zgomot provenind de la centura de ocolire a Timisoarei
8% Nu îl aud niciodată
12%
Îl aud dar nu mă deranjează
22%
58%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură Îl aud şi mă deranjează foarte tare
Figura 2. Percepția asupra zgomotului provenind de la centura de ocolire a Timisoarei Rezulatul reflectat în Figura 2 arată că nu centura de ocolire a orașului este principala sursă de zgomot care deranjează. În timp ce 58% din respondenți nu aud acest zgomot niciodată, 22% îl aud dar nu sunt deranjați. Doar 8% din respondenți se declară foarte afectați de zgomotul produs pe centura ocolitoare, ceea ce arată că devierea traficului în afara localităților respective reprezintă o soluție potențială pentru decongestionarea traficului dar și pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Figura 2a realizează o comparație pe localități în ceea ce privește percepția zgomotului ce provine de la centura ocolitoare a Timișoarei. Așa cum era de așteptat, cei foarte deranjați de acest zgomot provin cu preponderență din Giarmata Vii (unde 10,5% din respondenți sunt direct afectați de zgomotul ce provine de la automobile). Doar 6,5% din locuitorii localității Ghiroda sunt foarte afectați de zgomotul de pe centura ocolitoare, în timp ce 79% din ei nu-l aud deloc.
6
Zgomot provenind de la centura de ocolire a Timisoarei
6,5% 10,50%
Il aud şi mă deranjează foarte tare
6,5%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
21,10% 8,0%
Îl aud dar nu mă deranjează
44,70% 79,0%
Nu îl aud niciodată
23,70% 0%
10%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
Giarmata Vii
Figura 2a. Percepția asupra zgomotului provenind de la centura de ocolire a Timisoarei (per localitate) În ceea ce privește, Q003: Zgomotul traficului de maşini din localitate, respondenții au afirmat următoarele: Zgomotul traficului de masini
4% 20%
Nu îl aud niciodată
21% Îl aud dar nu mă deranjează Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
55%
Îl aud şi mă deranjează foarte tare
Figura 3. Percepția asupra zgomotului produs de traficul de maşini din localitate
In Figura 3 se observă că zgomotul generat de traficul din localitate este perceput de un număr mai ridicat de cetățeni. Însă spre deosebire de zgomotul asociat centurii ocolitoare, acesta nu deranjează foarte tare, doar 4% din respondenți declarându-se foarte afectați de zgomotul produs de traficul din localitate. Foarte tare sunt deranjați mai ales locuitorii localității Ghiroda, dar în același timp, în funcție de poziționarea locuințelor, 24,20% dintre ei nu aud deloc acest zgomot (Figura 3a). 7
Zgomotul traficului de masini
4,80% 2,50%
Il aud şi mă deranjează foarte tare
21,00% 21,10%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
50,00%
Îl aud dar nu mă deranjează
63,20% 24,20%
Nu îl aud niciodată
13,20% 0%
10%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
Giarmata Vii
Figura 3a. Percepția asupra zgomotului produs de traficul de maşini din localitate (per localitate)
În ceea ce privește, Q004: Zgomot provenind de la aeroport, respondenții au afirmat următoarele: Zgomot provenind de la aeroport
8% 18%
Nu îl aud niciodată
37%
Îl aud dar nu mă deranjează Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
37%
Îl aud şi mă deranjează foarte tare
Figura 4. Percepția asupra zgomotului provenind de la aeroport Figura 4 arată faptul că 55% din respondenți la nivelul Comunei aud zgomotul ce provine de la aeroport, dar nu sunt cu adevărat derenjați de acesta. Doar 8% declară că sunt foarte deranjați, în timp ce 37% nu îl aud niciodată. Din nou, avaând în vedere poziționarea localității Giarmata Vii, este de așteptat ca locuitorii acestei localități să fie mai afectați de zgomotul de la aeroport. Figura 4a confirmă această presupunere, arătând că 13,2% din cetățenii localității Giarmata Vii sunt foarte afectați de zgomotul de la aeroport, acest procent depășindu-l pe cel al locuitorilor afectați de centura ocolitoare. La polul opus se află locuitorii localității Ghiroda, care în mare parte nu percep deloc acest zgomot (56,5%).
8
Zgomot provenind de la aeroport
4,80% 13,20%
Il aud şi mă deranjează foarte tare
11,30%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
28,90%
27,40%
Îl aud dar nu mă deranjează
52,60%
56,50%
Nu îl aud niciodată
5,30% 0%
10%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
Giarmata Vii
Figura 4a. Percepția asupra zgomotului provenind de la aeroport (per localitate)
În ceea ce privește, Q005: Zgomot provenind de la calea ferată, respondenții au afirmat următoarele: Zgomot provenind de la calea ferata
6% 23%
13%
Nu îl aud niciodată Îl aud dar nu mă deranjează Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
58%
Îl aud şi mă deranjează foarte tare
Figura 5. Percepția asupra zgomotului provenind de la calea ferată
Percepția zgomotului provenind de la calea ferată este asemănătoare celei aferente zgomotului produs de mașinile care tranzitează localitățile. Doar 19% din respondenți sunt deranjați de acest zgomot, iar 6%
9
se declară a fi foarte deranjați. Comparația între localități arată că sunt mai degrabă locuitorii Ghirodei deranjați de zgomotul produs de calea ferată. Zgomot provenind de la calea ferata
6,50% 5,30%
Il aud şi mă deranjează foarte tare
17,70%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
5,30% 54,80% 63,20%
Îl aud dar nu mă deranjează
21,00% 26,20%
Nu îl aud niciodată
0%
10%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
Giarmata Vii
Figura 5a. Percepția asupra zgomotului provenind de la calea ferată (per localitate)
În ceea ce privește, Q006: Zgomot provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor, respondenții au afirmat următoarele: Zgomot provenind de la animalele din gospodariile vecinilor
5% 22%
Nu îl aud niciodată Îl aud dar nu mă deranjează
32%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
41%
Îl aud şi mă deranjează foarte tare
Figura 6. Percepția asupra zgomotului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor Figura 6 arată că la nivelul Comunei Ghiroda, o parte însemnată a locuitorilor se declară deranjați de zgomotul provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor. 5% din aceștia se declară foarte deranjați de acest zgomot, ceea ce rivalizează cu zgomotul produs de aeroportul internațional. Totuși, 22% nu aud 10
un astfel de zgomot în timp ce 41% nu se declară deranjați, deși îl aud. Comparația între localități arată o diferență evidentă între acestea, Ghiroda remarcându-se printr-un contrast între cei deranjați de zgomot (42%) și cei care nu-l percep niciodată (25,8%). Pe de altă parte, majoritatea locuitorilor din Giarmata Vii aud acest zgomot dar nu sunt deranjați, acest lucru fiind declarat de 55,3% din respondenți. Zgomot provenind de la animalele din gospodariile vecinilor
6,50% 2,60%
Il aud şi mă deranjează foarte tare
35,50% 26,30%
Îl aud şi mă deranjează într-o oarecare măsură
32,20%
Îl aud dar nu mă deranjează
55,30%
25,80% 15,80%
Nu îl aud niciodată
0%
10%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
Giarmata Vii
Figura 6a. Percepția asupra zgomotului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor (per localitate) Dacă percepția zgomotului provenit de la animalele din gospodăriile vecinilor este comparabilă cu percepția altor tipuri de zgomot, mult mai mulți locuitori se declară a fi deranjați de mirosul ce provine de la de la animalele din gospodariile vecinilor. În ceea ce privește, Q007: Mirosul provenind de la animalele din gospodariile vecinilor, respondenții au afirmat ca sunt deranjați în proporție de 39% (Figura 7). Totuși, 48% declară că nu simt niciodată un astfel de miros. În acest caz, există o corelație puternică între perceperea mirosului și gradul de disconfort pe care-l provoacă acest lucru. Comparația între localități nu relevă diferențieri evidente, asemănătoare celor înregistrate în cazul percepției zgomotului (Figura 7a). Totuși, este interesant de văzut dacă există o corespondență între procentajul posesorilor de animale și ponderea celor care nu sunt deranjați de mirosul produs de animalele vecinilor. Se presupune că posesorii de animale sunt obișnuiți cu zgomotul și mirosul produs de acestea, și nu se declară deranjați de aceste aspecte dacă vecinii lor se află într-o situație asemănătoare.
11
Mirosul provenind de la animalele din gospodariile vecinilor
14%
Nu îl simt niciodată Îl simt dar nu mă deranjează
48% 25%
Îl simt şi mă deranjează într-o oarecare măsură Îl simt şi mă deranjează foarte tare
13%
Figura 7. Percepția asupra mirosului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor
Mirosul provenind de la animalele din gospodariile vecinilor
14,50% 13,10%
Il simt şi mă deranjează foarte tare
27,40% 21,10%
Îl simt şi mă deranjează într-o oarecare măsură
8,10%
Îl simt dar nu mă deranjează
21,10%
50,00% 44,70%
Nu îl simt niciodată
0%
10%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90% 100%
Giarmata Vii
Figura 7a. Percepția asupra mirosului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor (per localitate) În ceea ce privește, Q008: Aveti animale in gospodarie?, respondenții au afirmat în proporție de 32% că nu sunt posesori de animale, ceea ce este foarte aproape de procentul de 39% care se declară deranjați de mirosul provenit de la aceste animale (Figura 8). Comparația între localități arată faptul că mai ales locuitorii satului Giarmata Vii sunt posesori de animale (Figura 8a).
12
Aveti animale in gospodarie
32% da nu
68%
Figura 8. Deținerea de animale in gospodarie
Aveti animale in gospodarie
62,90% da 76,30%
0%
10%
20%
30%
40%
Ghiroda
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Giarmata Vii
Figura 8a. Deținerea de animale in gospodarie (per localitate)
În vederea identificării categoriilor de animale deținute cu preponderență în Comună, s-a apelat la o întrebare deschisă. Pentru întrebarea deschisă Q009: Dacă da, ce animale aveți?, s-au realizat următoarele codificări:
Animale domestice de companie (câini, pisici) Mamifere domestice mici (iepuri, oi, capre etc.) Mamifere domestice mari (porci, vaci, cai etc.) Păsări domestice (găini, rațe, gâște, curci, bibilici, porumbei etc.)
13
Categorii de animale in gospodarie
Păsări domestice
33,8
Mamifere domestice mari
5,9
Mamifere domestice mici
10,3
Animale domestice de companie
82,4 0%
20% da
40%
60%
80%
100%
nu
Figura 9. Categorii de animale in gospodarie Figura 9 arată că majoritatea animalelor deținute sunt animale de companie. Comparația între localități nu evidențiază diferențe semnificative între categoriile de animale identificate. O excepție apare în cazul mamiferelor domestice mari, care sunt deținute în proporție de 7,7% de respondenții din Ghiroda, și de doar 3,4% din respondenții din Giarmata Vii. Daca da, ce animale aveti?
35,90% 31,00%
Păsări domestice
7,70% 3,40%
Mamifere domestice mari
10,30% 10,30%
Mamifere domestice mici
82,10% 82,80%
Animale domestice de companie
0%
10%
20%
30%
Ghiroda
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Giarmata Vii
Figura 9a. Categorii de animale in gospodarie (per localitate) Concluzionând, toate categoriile de zgomot afectează negativ calitatea vieții locuitorilor Comunei, dar mai puțin de 10% dintre aceștia se declară foarte deranjați. În timp ce locuitorii satului Giarmata Vii se declară deranjați în mode particular de zgomotul produs de șoseaua de centură și de aeroport, locuitorii 14
din Ghiroda sunt mai degrabă afectați de zgomotul generat de traficul de mașini prin localitate și de cel generat de calea ferată. Mirosul are un impact negativ mai puternic decât zgomotul, însă ponderea celor care se declară deranjați corespunde ponderii celor care nu dețin animale în gospodărie.
1.5
Siguranța privind gospodăria și localitatea
Al doilea set de întrebări vizează percepția cu privire la nivelul de siguranță din localitate. Doar 2% din respondenți afirmă că probabilitatea să fie jefuiți este inexistentă, în timp ce 14% din aceștia o consideră a fi foarte ridicată. Cum acest procent depășește cu mult ponderea persoanelor efectiv jefuite în Comună ca procent în total, se observă o situație de lipsă de încredere în serviciile publice ce au ca sarcină asigurarea securității cetățenilor. Marea majoritate a respondenților declară însă ca probabilitatea unui jaf este scăzută sau moderată (Figura 10 - Q010: Probabilitatea ca cineva să intre în casa mea şi să ma jefuiască): Probabilitatea ca cineva să intre în casa mea şi să ma jefuiască mi se pare
14% 0%
42%
10%
20% 30% Foarte ridicata
42% 40% 50% Moderata
60% Scazuta
2%
70% 80% Inexistenta
90%
100%
Figura 10. Percepție asupra siguranței gospodăriei
Probabilitatea ca cineva să intre în casa mea şi să ma jefuiască mi se pare 0%
10%
Ghiroda
14,50%
Giarmata Vii
13,20%
20%
30%
40%
50%
60%
33,90%
70%
90%
48,40% 55,30%
Foarte ridicata
80%
Moderata
100%
3,20% 31,50%
Scazuta
Inexistenta
Figura 10a. Percepție asupra siguranței gospodăriei (per localitate) Figura 10a realizează o comparație pe localități. Raspunsurile date de locuitorii satului Ghiroda arată că aceștia percep probabilitatea unui jaf ca fiind mai scăzută comparativ cu percepția înregistrată în Giarmata Vii, unde 55,3% declară că probabilitatea să fie jefuiți în locuință este una moderată. În ceea ce privește percepția siguranței pe străzi, aceasta este în mod ciudat mai ridicată decât siguranța oferită de propriile locuințe (Figura 11). La întrebarea Q011: Probabilitatea de a fi atacat(ă) pe străzile localitatii mi se pare, respondenții au afirmat următoarele:
15
Probabilitatea de a fi atacat(ă) pe străzile localitatii mi se pare
5%
26%
0%
10%
51%
20%
30%
40%
Foarte ridicata
50%
18%
60%
Moderata
Scazuta
70%
80%
90%
100%
Inexistenta
Figura 11. Percepție asupra siguranței localității Comparația realizată pe localități arată aici că locuitorii au o percepție relativ asemănătoare cu privire la siguranța pe străzi. O diferența seminficativă se remarcă doar în cazul celor care percep ca fiind foarte ridicat riscul de a fi atacați în Ghiroda (6,5%), comparativ cu cei din Giarmata Vii (2,60%). Probabilitatea de a fi atacat(ă) pe străzile localitatii mi se pare 0%
10%
Ghiroda
6,50%
Giarmata Vii
2,60%
20%
30%
40%
50%
24,20%
28,90% Foarte ridicata
Moderata
60%
70%
80%
90%
100%
51,60%
17,70%
50,10%
18,40%
Scazuta
Inexistenta
Figura 11a. Percepție asupra siguranței localității (per localitate)
1.6
Curățenia privind gospodăria și localitatea
Prezentul set de întrebări face referire tot la calitatea vieții din perspectiva gradului de curățenie ce caracterizează localitatea lor.În ceea ce privește, Q012: Praful sau murdăria din aerul localității mele, respondenții au afirmat următoarele: Praful sau murdăria din aerul localitatii mele
45% 0%
10%
20%
38% 30%
Ma deranjeaza mult
40%
50%
60%
Ma deranjeaza putin
17% 70%
80%
90%
100%
Nu ma deranjeaza
Figura 12. Percepție asupra prafului sau murdăria din aer
16
În Figura 12 este evidențiat clar procentul ridicat a celor deranjați de praf (45%). De altfel, întrega zona se confruntă cu această problemă din cauza lipsei unor perdele verzi care să împiedice răspândirea prafului de pe terenul agricol în localități. Figura 12a arată că nu există diferențe semnificative între cele două localități, din acest punct de vedere. Praful sau murdăria din aerul localitatii mele 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
41,90%
Ghiroda
80%
41,90%
50,00%
Giarmata Vii
70%
Ma deranjeaza putin
100%
16,20%
31,60%
Ma deranjeaza mult
90%
18,40%
Nu ma deranjeaza
Figura 12a. Percepție asupra prafului sau murdăria din aer (per localitate)
În ceea ce privește, Q013: În ceea ce priveşte curațenia de pe stradă, respondenții au afirmat următoarele: În ceea ce priveşte curatenia de pe stradă, mă simt
5% 0%
24% 10%
20%
Foarte satisfacut(a)
32% 30%
40%
Destul de satisfacut(a)
39% 50%
60%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 13. Percepție asupra curațeniei de pe stradă Figura 13 arată că serviciile de curățenie de pe raza Comunei lasă de dorit. Doar 5% din respondenți sunt foarte satisfăcuți de acestea, în timp ce 39% sunt complet nesatisfăcuți. Procentul celor care se declară foarte satisfăcuți este mai mare în Ghiroda comparativ cu Giarmata Vii și implicit, cei care se declară complet nesatisfăcuți provind din Giarmata Vii (47,4%).
17
În ceea ce priveşte curatenia de pe stradă, mă simt
0%
10%
20%
6,50%
Ghiroda
30%
40%
24,10%
Foarte satisfacut(a)
60%
70%
80%
35,50%
2,60% 23,70%
Giarmata Vii
50%
100%
33,90%
26,30%
Destul de satisfacut(a)
90%
47,40%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
Figura 13a. Percepție asupra curațeniei de pe stradă (per localitate)
În ceea ce privește, Q014: În ceea ce priveşte preluarea gunoiului menajer, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte preluarea gunoiului menajer, mă simt
18% 0%
10%
55% 20%
Foarte satisfacut(a)
30%
18%
40%
50%
Destul de satisfacut(a)
60%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
9% 90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 14. Percepție asupra preluarea gunoiului menajer Figura 14 arată că nu preluarea defectuoasă a gunoiului menajer e principala cauză a insatisfacției. In ceea ce priveşte preluarea gunoiului menajer, mă simt 0% Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
12,90%
50%
60%
70%
80%
64,50%
26,30%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
39,50%
90%
12,90%
26,30%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
100%
9,70%
7,90%
Deloc satisfacut(a)
Figura 14a. Percepție asupra preluarea gunoiului menajer (per localitate)
18
Aici 73% din cetățeni se declară a fi foarte satisfăcuți sau destul de satisfăcuți. Se presupune deci că serviciile de curățenie a străzilor trebuie îmbunătățite. Figura 14a arată o situație diferită față de Figura 13a. În ceea ce privește preluarea gunoiului respondenții din Giarmata Vii se declară a fi mai muțumiți comparativ cu cei din Ghiroda. 26,3% se declară a fi chiar foarte satisfăcuți de acest serviciu. În ceea ce privește, Q015: În ceea ce priveste adunarea selectiva a gunoiului (reciclare), respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveste adunarea selectiva a gunoiului (reciclare), ma simt
14% 0%
29%
10%
20%
Foarte satisfacut(a)
30%
22% 40%
50%
Destul de satisfacut(a)
35% 60%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 15. Percepție asupra adunarea selectiva a gunoiului (reciclare)
Se observă însă că serviciile de preluare selectivă a gunoiului sunt insuficiente. În acest caz, 35% din respondenți se declară a fi complet nemulțumiți. La polul opus, 14% dintre ei afirmă că sunt complet satisfăcuți. La fel ca în cazul serviciului general de preluare a gunoiului, și în cazul reciclării procentul celor care se declară foarte satisfăcuți este mai mare în Giarmata Vii (23,7% comparativ cu 8,1%) (Figura 15a). In ceea ce priveste adunarea selectiva a gunoiului (reciclare) 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
8,10%
20%
30%
40%
25,80%
23,70%
Foarte satisfacut(a)
50%
60%
70%
22,60%
34,10%
Destul de satisfacut(a)
80%
90%
100%
43,50%
21,10%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
21,10%
Deloc satisfacut(a)
Figura 15a. Percepție asupra adunarea selectiva a gunoiului (reciclare) – (per localitate)
1.7
Serviciile de utilități din localitate
Secțiunea 3.4. a studiului descrie gradul de satisfacție cu privire la serviciile de utilități din zonă, precum alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu gaz, serviciile de apă și canalizare.
19
În ceea ce privește, Q016: În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică în localitate, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică în localitate, mă simt
23%
0%
10%
33%
20%
Foarte satisfacut(a)
30%
24%
40%
50%
Destul de satisfacut(a)
60%
20%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 16. Percepție asupra alimentării cu energie electrica în localitate Figura 16 arată că unul din cinci respondenți este complet nesatisfăcut de serviciul de alimentare cu energie electrică, în ciuda faptului că de acest serviciu ar trebui să fie furnizat tuturor locuitorilor Comunei. Aproximativ acelați procent se declară foarte satisfăcuți. Gradul de satisfacție aici ar putea fi influențat fie de fluctuațiile de tensiune în rețea, fie de prețul ridicat al energiei electrice. Comparația efectuată pe localități arată în general că locuitorii Ghirodei sunt mai satisfăcuți de calitatea acestui serviciu, în comparații cu cei din Giarmata Vii (Figura 16a). In ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrica in localitate, mă simt 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
27,40%
15,80%
Foarte satisfacut(a)
50%
60%
35,50%
28,90%
Destul de satisfacut(a)
70%
80%
22,60%
26,40%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
14,50%
28,90%
Deloc satisfacut(a)
Figura 16a. Percepție asupra alimentării cu energie electrica în localitate (per localitate) Gradul de satisfacție în ceea ce privește alimentarea cu gaz este puțin mai ridicat, însă în acest caz gradul de satisfacție a fost exprimat doar de cei conectați efectiv la gaz (Figura 17). 16% din respondenți nu sunt încă conectați la rețeaua de gaz. Figura 17a arată faptul că în cazul comparației realizate pe localități, nu se remarcă diferențe semnificative între cele două localități. Gradul ridicat de satisfacție este declarat de 35% din respondenți în Ghiroda și de 42% din aceștia ăn Giarmata Vii. 20
În ceea ce privește, Q017: În ceea ce priveşte alimentarea cu gaz în localitate, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte alimentarea cu gaz in localitate, mă simt
38%
0%
10%
20%
39%
30%
40%
50%
6% 1%
60%
70%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
80%
16%
90%
100%
Nu sunt racordat la gaz
Figura 17. Percepție asupra alimentării cu gaz în localitate
In ceea ce priveşte alimentarea cu gaz in localitate, mă simt 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1,60% Ghiroda
Giarmata Vii
35,50% 42,10%
38,70% 39,50%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
8,10%
16,10%
2,60% 15,80%
Nu sunt racordat la gaz
Figura 17a. Percepție asupra alimentării cu gaz în localitate (per localitate)
Analiza gradului de satisfacție cu privire la serviciul de canalizare este și mai scăzut comparativ cu cel de alimentare cu gaz (Figura 18). Foarte mulți respondenți nu sunt conectați la rețeaua de canalizare, acest rezultat punând în discuție strategia de sistematizare a Comunei. Dintre cei conectați la rețeaua de canalizare majoritatea se declară satisfăcuți în general. Comparația realizată în acest caz între localități scoate la iveală cea mai importantă diferență înregistrată până acum. În localitatea Giarmata Vii 65% din respondenți au declarat că nu sunt contectați la rețeaua de canalizare, ceea ce face din extinderea acestei rețele o prioritate. În general locuitorii satului Ghiroda se declară mult mai satisfăcuți de acest serviciu comparativ cu cei din Giarmata Vii (Figura 18a). 21
În ceea ce privește, Q018 În ceea ce priveşte situatia canalizarii in sistem centralizat în localitate, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte situatia canalizarii in sistem centralizat in localitate, mă simt
20%
0%
10%
25%
20%
14%
30%
40%
50%
11%
60%
30%
70%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
80%
90%
100%
Nu sunt conectat la sistemul de canalizare
Figura 18. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare
In ceea ce priveşte situatia canalizarii in sistem centralizat in localitate, mă simt 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
24,20%
40%
33,90%
50%
60%
70%
19,30%
80%
11,30%
90%
100%
11,30%
5,30% Giarmata Vii
13,20%
10,50%
10,50%
60,50%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
Nu sunt conectat la sistemul de canalizare
Figura 18a. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare (per localitate)
Deficiențele sistemului de canalizare se remarcă și în cazul colectării apelor pluviale. Din Figura 19 se remarcă faptul că aproape jumătate din respondenți declară că sunt complet nesatisfăcuți de acest serviciu. Foarte satisfăcuți declară a fi doar 12% din aceștia.
22
În ceea ce privește, Q019 În ceea ce priveşte canalizarea pluvială din localitate, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte canalizarea pluviala din localitate, mă simt
12% 0%
20%
10%
20%
Foarte satisfacut(a)
20% 30%
48%
40%
50%
Destul de satisfacut(a)
60%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 19. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare pluvială Cum era de așteptat în urma rezultatelor înregistrate la întrebarea Q018, și în cazul colectării apelor pluviale gradul cel mai ridicat de insatisfacție este înregistrat în satul Giarmata Vii (60,5%). Foarte puțini din respondenții din această localitate se declară foarte satisfăcuți de acest serviciu (Figura 19a).
In ceea ce priveşte canalizarea pluviala din localitate, mă simt 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
14,50%
20%
40%
21,00%
7,90% 18,40%
Foarte satisfacut(a)
30%
13,20%
Destul de satisfacut(a)
50%
60%
70%
24,20%
80%
90%
100%
40,30%
60,50%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
Figura 19a. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare pluvială (per localitate) Gradul de satisfacție cu privire la serviciul de alimentare cu apă este puțin mai ridicat (Figura 20). La nivelul întregii Comune, 23% din respondenți nu sunt conectați la acest serviciu, comparativ cu 30% în cazul canalizării. Peste 50% din respondenți se declară satisfăcuți de acest serviciu. Comaparția pe localități scoate în evidență faptul că gradul de satisfacție privind alimentarea cu apă este similar între Ghiroda și Giarmata Vii (Figura 20a). Diferența constă însă în procentul celor care nu sunt racordați la rețeaua de apă (34,2% în Giarmata Vii comparativ cu 16,2% în Ghiroda).
23
În ceea ce privește, Q020 În ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apa a localitatii, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apa a localitatii, mă simt
19%
0%
10%
34%
20%
30%
15%
40%
50%
9%
60%
23%
70%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
80%
90%
100%
Nu sunt conectat la sistemul de alimentare cu apa
Figura 20. Percepție asupra sistemului de alimentare cu apa In ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apa a localitatii, mă simt 0%
Ghiroda
10%
17,70%
20%
30%
40%
35,50%
50%
60%
70%
17,70%
80%
12,90%
90%
100%
16,20%
2,60% Giarmata Vii
21,10%
31,60%
10,50%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
34,20%
Nu sunt conectat la sistemul de alimentare cu apa
Figura 20a. Percepție asupra sistemului de alimentare cu apa (per localitate) Percepția asupra serviciul public de Poștă din localitate este evidențiată în Figura 21. Aproape jumătate din respondenți se declară nesatisfăcuți. Însă ponderea celor care se declară satisfăcuți complet sau parțial de acest serviciu este cel mai probabil mai mare comparativ cu media națională. În ceea ce privește, Q021 În ceea ce priveşte serviciile de Posta din localitate, respondenții au afirmat următoarele:
24
In ceea ce priveşte serviciile de Posta din localitate, mă simt
13%
0%
30%
10%
20%
Foarte satisfacut(a)
30%
10%
40%
47%
50%
Destul de satisfacut(a)
60%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 21. Percepție asupra serviciile de Posta din localitate Comaparația realizată între localități scoate în evidență o diferențiere clară în ceea ce privește gradul de satisfacție. Figura 21a arată că o pondere covârșitoare a celor care se declară deloc satisfăcuți este reprezentată de respondenții din Giarmata Vii. Rezultatul poate fi influențat de absența unui serviciu care să funcționeze permanent, pe raza acesti localiăți. În Ghiroda, doar 22,6% din respondenți se declară complet nesatisfăcuți, în timp ce 19,4% susțin că sunt foarte satisfăcuți de acest serviciu. In ceea ce priveşte serviciile de Posta din localitate, mă simt 0%
10%
19,40%
Ghiroda
20%
30%
40%
50%
60%
43,50%
70%
14,50%
80%
90%
100%
22,60%
2,70% Giarmata Vii
7,90%
86,80%
2,60% Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
Figura 21a. Percepție asupra serviciile de Posta din localitate (per localitate) Un alt serviciu evaluat este accesul la internet (Figura 22). La nivelul Comunei, doar 7% din respondenți nu au conexiune la internet, ceea ce corespunde populației vârstnice din eșantionul analizat. În general gradul de satifacție privind acest serviciu este unul ridicat. De altfel, România are unul dintre cele mai bune servicii de internet la nivel european. Astfel, peste 60% din respondenți se declară destul de satisfăcuți de acest serviciu.
25
În ceea ce privește, Q022 În ceea ce priveşte conexiunea la internet, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte conexiunea la internet, mă simt
23%
0%
10%
39%
20%
30%
40%
19%
50%
60%
70%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
12%
80%
7%
90%
100%
Nu sunt conectat la internet
Figura 22. Percepție asupra conexiunii la internet În general, locuitorii satului Ghiroda se declară a fi mai satisfăcuți de acest serviciu comparativ cu cei din Giarmata Vii (Figura 22a). Pe lângă faptul că în Giarmata Vii peste 10% din respondenți nu sunt conectați, 26,3% declară că nu sunt deloc satisfăcuți de acest serviciu. Gradul de satisfacție este mult mai ridicat în Ghiroda (aproximativ 90%). In ceea ce priveşte conexiunea la internet, mă simt 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
24,20%
40%
50%
60%
70%
48,40%
80%
19,40%
90%
100%
4,80% 3,20%
Giarmata Vii
21,10%
23,70%
18,40%
Foarte satisfacut(a)
Destul de satisfacut(a)
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
Deloc satisfacut(a)
26,30%
10,50%
Nu sunt conectat la internet
Figura 22a. Percepție asupra conexiunii la internet (per localitate)
26
1.8
Activitatea online a Primariei/Consiliului Local
Această secțiune vizează evaluarea calității serviciului de informare a cetățenilor. Este astfel analizată percepția cu privire la activitatea online a Primăriei comunei Ghiroda. În ceea ce privește, Q023 În In ceea ce priveşte activitatea online a Primariei/Consiliului Local, respondenții au afirmat următoarele: In ceea ce priveşte activitatea online a Primariei/Consiliului Local
14%
0%
31%
10%
20%
Foarte satisfacut(a)
29%
30%
40%
50%
Destul de satisfacut(a)
26%
60%
70%
80%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
90%
100%
Deloc satisfacut(a)
Figura 23. Percepție asupra activității online a Primariei/Consiliului Local Răspunsurile date (Figura 23) sunt destul de echilibrate. În general gradul de satisfacție este unul bun, însă 26% din respondenți susțin că sunt complet nesatisfăcuți de acest serviciu. Totuși, 14% sunt foarte satisfăcuți iar 31% se declară destul de satisfăcuți de acest serviciu. In ceea ce priveşte serviciile de Posta din localitate, mă simt 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
16,10%
10,50%
Foarte satisfacut(a)
20%
30%
40%
32,30%
28,90%
Destul de satisfacut(a)
50%
60%
70%
25,80%
34,30%
Satisfacut(a) intr-o oarecare masura
80%
90%
100%
25,80%
26,30%
Deloc satisfacut(a)
Figura 23a. Percepție asupra activității online a Primariei/Consiliului Local (per localitate) Comparația între localități arată, așa cum era de așteptat, că nu sunt diferențe semnificative (Figura 23a). Locuitorii Ghirodei par a fi ușor mai satisfăcuți de acest serviciu comparativ cu cei din Giarmata Vii, însă acest rezultat ar putea fi influențat de un acces mai bun la internet.
1.9
Percepțiile localnicilor privind facilitățile oferite de localitate
Următorul set de întrebări are menirea de a evalua percepția cetățenilor cu privire la alte facilități oferite de localitate, inclusiv aspecte ce țin de calitatea mediului înconjurător. 27
Pentru Q024 Un aspect curat, fără dezordine, a localitatii, mi se pare un aspect, respondenții au afirmat următoarele: Un aspect curat, fără dezordine, a localitatii, mi se pare un aspect
94%
0%
10%
20%
30%
Foarte important
40%
4%
50%
Oarecum important
60%
70%
Destul de important
80%
90%
100%
Deloc important
Figura 24. Percepție asupra menținerii curățeniei în localitate (valori mai mici de 2% nu sunt reprezentate în grafic) Figura 24 arată că un aspect curat al localităților este foarte important pentru calitatea vieții. Însă așa cum am observat în Figura 13, mai puțin de 30% din respondenți se declară destul de satisfăcuți de nivelul de curățenie, din perspectiva curățeniei străzilor. Mai puțin de 2% din respondenți nu consideră important acest aspect. Rezultatele analizei comparative nu arată diferențe semnificative în ceea ce privește răspunsurile date de locuitorii celor două localități (Figura 24a).
Un aspect curat, fără dezordine, a localitatii, mi se pare un aspect 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Ghiroda
93,50%
4,80%
Giarmata Vii
94,70%
2,60% 2,70%
Foarte important
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 24a. Percepție asupra menținerii curățeniei în localitate (valori mai mici de 2% nu sunt reprezentate în grafic) - (per localitate)
28
Pentru Q025 - Existenţa unei cantităţi minime de poluare a aerului în localitate mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unei cantităţi minime de poluare a aerului în localitate mi se pare
86%
0%
10%
20%
30%
Foarte important
40%
5% 6% 3%
50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 25. Percepție asupra menținerii unei cantităţi minime de poluare a aerului în localitate Figura 25 arată că nivelul de poluare din Comună este considerat a afecta negativ calitatea vieții de către majoritatea respondenților. 86% din aceștia declară că efectele poluării sunt foarte importante. Acest procent este totuși inferior celor care acordă o foarte mare importanță gradului de curățenie a localității. Comparația între localități arată o diferență clară doar în ceea ce-i privește pe respondenții care nu consideră aspectul poluării ca fiind important (Figura 25a). Astfel, în cazul respondenților din Ghiroda, 4,8% din aceștia consideră gradul de poluare din localitatea ca fiind total neimportant.
Existenţa unei cantităţi minime de poluare a aerului în localitate mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
83,90%
Ghiroda
80%
90%
6,50%
100%
4,80%
4,80%
89,50%
Giarmata Vii
7,90% 2,60%
Foarte important
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 25a. Percepție asupra menținerii unei cantităţi minime de poluare a aerului (per localitate)
Pentru Q026 A avea linişte în zona în care locuiesc mi se pare, respondenții au afirmat următoarele:
29
A avea linişte în zona în care locuiesc mi se pare
80%
0%
10%
20%
30%
Foarte important
40%
13%
50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
5% 2%
90%
100%
Deloc important
Figura 26. Percepție asupra nivelului de zgomot din zona locuită Din perspectiva nivelului de zgomot din zona locuită, se poate observa că 80% dintre locuitorii comunei apreciază acest factor ca fiind foarte important. Doar 13% îl consideră oarecum important, iar restul locuitorilor îl apreciază ca având o importanță sub medie. La nivelul localităților, se observă că majoritatea locuitorilor acordă calificativul foarte important pentru liniștea în zona în care locuiesc. Ca procentaj, 83,90% din locuitorii Ghirodei și 89,50% din cei ai Giarmatei Vii apreciază acest nivel al importanței. Liniștea existentă la nivelul localității este un factor important pentru nivelul de trai al locuitorilor. Având în vedere că această localitate este o comună în care traficul și nivelul de zgomot nu înregistrează creșteri substanțiale este susținut faptul că majoritatea locuitorilor regăsesc acest confort în zona în care locuiesc. A avea linişte în zona în care locuiesc mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
83,90%
Ghiroda
80%
90%
100%
6,50%4,80% 4,80%
89,50%
Giarmata Vii
7,90% 2,60%
Foarte important
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 26a. Percepție asupra nivelului de zgomot din zona locuită (per localitate)
30
Pentru Q027 Existenţa unor peisaje agreabile în zona în care locuiesc mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unor peisaje agreabile în zona în care locuiesc mi se pare
84%
0%
10%
20%
30%
Foarte important
8%
40%
50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
7% 1%
90%
100%
Deloc important
Figura 27. Percepție asupra existenţei unor peisaje agreabile în zona locuită Existența unor peisaje agreabile contribuie la bunăstarea locuitorilor, astfel încât acest factor devine unul apreciat de populație. Analizând rezultatele obținute se poate observa că 84% dintre locuitorii comunei Ghiroda apreciază că este foarte important să existe peisaje agreabile în localitatea de domiciliu. Restul locuitorilor consideră aceste peisaje oarecum importante. Aprecierea pozitivă a existenței unor peisaje agreabile la nivelul localităților este prezentă în ambele localități, înregistrându-se un procentaj de peste 80%. Doar 1,5% din locuitorii Ghirodei consideră acest factor ca fiind lipsit de importanță. Existenţa unor peisaje agreabile în zona în care locuiesc mi se pare 0%
10%
20%
Ghiroda
30%
40%
50%
60%
70%
85,50%
80%
90%
100%
6,50% 6,50% 1,50%
Giarmata Vii
81,60%
Foarte important
Oarecum important
10,50% 7,90%
Destul de important
Deloc important
Figura 27a. Percepție asupra existenţei unor peisaje agreabile în zona locuită (per localitate)
31
Pentru Q028 A locui aproape de locul de muncă mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: A locui aproape de locul de muncă mi se pare
36%
0%
10%
32%
20%
30%
Foarte important
40%
18%
50%
60%
Oarecum important
70%
14%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 28. Percepție asupra proximității locului de muncă Din perspectiva distanței parcurse până la locul de muncă se observă că există o distribuție a calificativelor oferite de respondeții comunei. Aproximativ, o treime, apreciază această oportunitate ca fiind foarte importantă și 32% ca fiind oarecum importantă. Se poate observa că pentru 68% dintre locuitori, a locui apoape de locul de muncă constituie un factor important. La nivelul localităților (Figura 28a), se păstrează aceeași traiectorie, cu micile diferențe ale comunei Ghiroda. Dintre respondenți, aproximativ 76% apreciază ca având importanță amplasarea locului de muncă în apropierea locuinței. În Giarmata Vii, doar 55,10% apreciază acest fapt. Având în vedere că marea majoritate a respondenților dețin autoturism și o bună parte dintre aceștia se deplasează și în alte direcții din împrejurimi, acest fapt poate fi considerat ca având o importanță moderată. A locui aproape de locul de muncă mi se pare 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
50%
37,10%
34,20%
Foarte important
60%
70%
38,70%
21,10%
Oarecum important
80%
90%
12,90%
26,30%
Destul de important
100%
11,30%
18,40%
Deloc important
Figura 28a. Percepție asupra proximității locului de muncă (per localitate)
32
Pentru Q029 Ca prietenii şi rudele să locuiască aproape de casa mea mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Ca prietenii şi rudele să locuiască aproape de casa mea mi se pare
15% 0%
47%
10%
20%
30%
Foarte important
17%
40%
50%
Oarecum important
60%
21%
70%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 29. Percepție asupra proximității fața de prieteni și rude Din perspectiva dezvoltării unor grupuri de prieteni se observă, în Figura 29, că 47% dintre respondenți consideră că este oarecum important ca prietenii şi rudele să locuiască aproape de casa lor, iar 21% ca fiind deloc important. Analizând rezultatele obținute la nivelul celor două localități, Ghiroda și Giarmata Vii, se poate observa că este menținută aceeași poziție a percepției asupra proximității față de prieteni și rude. Aproximativ 47% din ambele localități consideră această proximitate ca fiind oarecum importantă. La nivelul localității Giarmata Vii, 18,30% consideră că nu este important să locuiască aproape de prieteni sau rude. Această concluzie este adevărată luând în considerare că majoritatea locuitorilor dețin vehicule și dimensiunea (ca întindere) localităților nu este mare. Ca prietenii şi rudele să locuiască aproape de casa mea mi se pare 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
16,10%
13,20%
Foarte important
30%
40%
46,80%
47,40%
Oarecum important
50%
60%
70%
80%
14,50%
21,10%
Destul de important
90%
100%
22,60%
18,30%
Deloc important
Figura 29a. Percepție asupra proximității fața de prieteni și rude (per localitate) Pentru Q030 A avea locuri de divertisment (cluburi, pub-uri, cafenele, baruri, restaurante, cinematograf etc.) situate aproape de casa mea mi se pare, respondenții au afirmat următoarele:
33
A avea locuri de divertisment situate aproape de casa mea mi se pare
36% 0%
10%
25%
20%
30%
Foarte important
40%
16%
50%
Oarecum important
60%
23%
70%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 30. Percepție asupra proximității locurilor de divertisment Importanța locurilor de divertisment este foarte importantă (36%) și oarecum importantă (25%) pentru jumătate dintre respondenți. Mai mult, 23% dintre aceștia consideră aceste cluburi, pub-uri, cafenele, baruri, restaurante, cinematograf, ca fiind neimportante. Analizând rezultatele obținute la nivelul fiecărei localități (Figura 30a), se observă că nu se înregistrează altă traiectorie cu excepția celor 31,60% din Giarmata Vii care consideră ca fiind lipsită de importanță proximitatea locurilor de divertisment. Un procentaj de 38,70% din Ghiroda și 31,60% din Giarmata Vii consideră ca fiind foarte importantă existența acestor locuri de divertisment în localitate. O serie din respondenți care au apreciat această facilitate ca fiind lipsită de importanță au la bază distanța relativ mică dintre localitate și orașul Timișoara.
A avea locuri de divertismet situate aproape de casa mea mi se pare 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
38,70%
31,60%
Foarte important
50%
60%
70%
27,40%
21,10%
Oarecum important
15,80%
Destul de important
80%
16,10%
90%
100%
17,70%
31,60%
Deloc important
Figura 30a. Percepție asupra proximității locurilor de divertisment (per localitate)
34
Pentru Q031 A locui în Centrul localitatii mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: A locui în Centrul localitatii mi se pare
4% 0%
13% 10%
10%
73%
20%
30%
Foarte important
40%
50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 31. Percepție asupra proximității fața de centul localității Evaluând rezultatele obținute la nivelul comunei, Figura 31, se observă că doar 4% consideră că este foarte important să locuiască în centrul localității. Dintre respondenți, 73% consideră că este lipsit de importanță să locuiască într-o zonă centrală. Aceeași concluzie este reliefată de rezultatele obținute la nivel de localitate (Figura 31a), adică 66,10% dintre locuitorii Ghirodei și 84,20% din respondenții cu domiciliul în Giarmata Vii consideră ca fiind neimportant să locuiască în centrul localității de domiciliu. Doar aproximativ 7% consideră ca fiind foarte importantă această poziție centrală a locuinței. Dimensiunea redusă a localității contribuie la această apreciere a locuitorilor.
A locui în Centrul localitatii mi se pare 0%
10%
Ghiroda 6,50%
Giarmata Vii
20%
16,10%
30%
40%
60%
11,30%
7,90% 7,90%
Foarte important
50%
70%
80%
90%
100%
66,10%
84,20%
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 31a. Percepție asupra proximității fața de centul localității (per localitate) Pentru Q032 A avea o şcoală/grădinită situată aproape de casă mi se pare, respondenții au afirmat următoarele:
35
A avea o şcoală/ grădinită situată aproape de casă mi se pare
56% 0%
10%
20%
18%
30%
Foarte important
40%
50%
Oarecum important
20%
60%
70%
6%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 32. Percepție asupra proximității fața de o şcoală/grădinită Facilitatea de a avea o școală/grădiniță aproape de casă este considerată, la nivel de comună, ca fiind foarte importantă de 56% dintre respondenți. Dintre aceștia 18% apreciază ca fiind oarecum importantă și 6% deloc importantă. La nivelul celor două localități, Figura 32a, se înregistrează aproximativ aceeași evoluție a răspunsurilor, adică 57,90% dintre respondenții din Giarmata Vii și 54,80% dintre respondenții din Ghiroda consideră ca fiind foarte importantă această amplasare. Evaluând vârsta și numărul de membri din familie, se observă că familiile cu copii consideră această facilitate ca fiind foarte importantă.
A avea o şcoală/ grădinită situată aproape de casă mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
54,80%
Ghiroda
Foarte important
80%
22,60%
57,90%
Giarmata Vii
70%
16,10%
10,50%
Oarecum important
Destul de important
90%
26,30%
100%
6,50%
5,30%
Deloc important
Figura 32a. Percepție asupra proximității fața de o şcoală/grădinită (per localitate) Pentru Q033 Existenţa unor condiţii propice plimbării în localitate mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unor condiţii propice plimbării în localitate mi se pare
81% 0%
10%
20% Foarte important
30%
40%
12% 50%
Oarecum important
60%
70%
Destul de important
80%
90%
6% 1% 100%
Deloc important
Figura 33. Percepție asupra condiţiilor propice plimbării în localitate 36
Activitățile în aer liber și plimbările reprezintă o necesitate pentru locuitorii comunei Ghiroda. Se observă că 81% dintre respondenți apreciază existenţa unor condiţii propice plimbării în localitate ca fiind foarte importantă. Locuitorii își doresc trotuare și locuri amenajate pentru plimbări. Aceste facilități contribuie la creșterea gradului de satisfacție al locuitorilor. La nivelul localităților, Figura 33a, se înregistrează aceeași evoluție a răspunsurilor, adică o treime dintre respondenți își doresc să aibă parte de această facilitate. Doar 1,60% dintre respondenții localității Ghiroda consideră ca fiind neimportantă această oportunitate.
Existenţa unor condiţii propice plimbării în localitate mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
83,90%
Ghiroda
90%
100%
9,70% 4,80% 1,60%
76,30%
Giarmata Vii
Foarte important
15,80%
Oarecum important
Destul de important
7,90%
Deloc important
Figura 33a. Percepție asupra condiţiilor propice plimbării în localitate (per localitate) Pentru Q034 O staţie de autobuz sau de taxi situată aproape de casă mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unei staţii de autobuz sau de taxi situată aproape de casă mi se pare
66% 0%
10%
20% Foarte important
30%
18% 40%
50%
Oarecum important
60%
70%
Destul de important
13% 80%
90%
3% 100%
Deloc important
Figura 34. Percepție asupra proximității fața de o staţie de autobuz sau de taxi La nivelul localității, Figura 34, existența unei staţii de autobuz sau de taxi situată aproape de casă este foarte importantă pentru 66% dintre respondenții comunei. Dintre aceștia, 18% consideră această ipoteză ca fiind oarecum importantă și 3% ca fiind deloc importantă. Nu se înregistrează mari diferențe la nivelul localităților (Figura 34a). Dintre respondenții domiciliați în Ghiroda, 69,40% consideră la fiind foarte important să existe o staţie de autobuz sau de taxi situată aproape de casă și 3,10% ca fiind deloc importantă. Pentru localitatea Giarmata Vii, aprecierile respondenților se înscriu în aceeași traiectorie, astfel încât 60,50% apreciază ca fiind foarte important și 2,60% ca fiind deloc important. 37
Existenţa unei staţii de autobuz sau de taxi situată aproape de casă mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
69,40%
Ghiroda
80%
90%
19,40%
100%
8,10% 3,10%
60,50%
Giarmata Vii
15,80%
21,10% 2,60%
Foarte important
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 34a. Percepție asupra proximității fața de o staţie de autobuz sau de taxi (per localitate)
Pentru Q035 Un cabinet medical in localitate, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unui cabinet medical in localitate este
88%
0%
10%
20% Foarte important
30%
40%
7% 3%2%
50%
Oarecum important
60%
70%
Destul de important
80%
90%
100%
Deloc important
Figura 35. Percepție asupra existenței unui cabinet medical în localitate Existența unui cabinet medical în localitate este foarte importantă pentru 88% dintre respondenții comunei (Figura 35). Se observă că o pondere importantă apreciază calitatea serviciilor și își doresc astfel de servicii în localitatea de domiciliu. La nivelul localităților se menține aceeași concluzie și nu se înregistrează diferențe (Figura 35a). Existența unui cabinet medical este important deoarece distanța și traficul ce trebuie parcurs până în orașul învecinat pot fi factori cheie în cazul unei urgențe medicale.
38
Existenţa unui cabinet medical in localitate este 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1,60% 90,30%
Ghiroda
8,10% 2,60%
84,20%
Giarmata Vii
Foarte important
Oarecum important
5,30%7,90%
Destul de important
Deloc important
Figura 35a. Percepție asupra existenței unui cabinet medical (per localitate) Pentru Q036 Existența unei farmacii in localitate este, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unei farmacii in localitate este
90% 0%
10%
20%
30%
Foarte important
40%
7% 2% 1% 50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
90%
100%
Deloc important
Figura 36. Percepție asupra existenței unei farmacii în localitate Corelând necesitatea existenței unui cabinet medical în localitate cu dorința existenței unei farmacii în comună se observă că 90% dintre respondenți au apreciat ca fiind foarte important (Figura 36). La nivelul localităților, (Figura 36a), majoritatea respondenților își doresc o farmacie în localitatea de domiciliu.
Existenţa unei farmacii in localitate este 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1,60% 87,10%
Ghiroda
9,70% 1,60%
94,70%
Giarmata Vii
2,60% 2,70%
Foarte important
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 36a. Percepție asupra existenței unei farmacii în localitate (per localitate)
39
Pentru Q037 Existenţa arborilor şi parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii în localitate mi se pare un aspect, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa arborilor şi parcurilor/locurilor de joacă pentru copii în localitate mi se pare un aspect
92% 0%
10%
20%
30%
Foarte important
40%
6% 1% 1% 50%
60%
Oarecum important
70%
Destul de important
80%
90%
100%
Deloc important
Figura 37. Percepție asupra existenței arborilor şi parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii în localitate La nivelul comun ei, existența arborilor şi a parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii în localitate este apreciată ca fiind foarte importantă de 92% dintre respondenți (Figura 37). Dintre respondenții localității Ghiroda, 93,50% apreciază ca fiind foarte important să existe arbori, parcuri și locuri de joacă pentru copii. La nivelul localității Giarmata Vii, un procentaj de 89,50% consideră ca fiind foarte importante aceste facilități. Existenţa arborilor şi parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii în localitate mi se pare un aspect 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
93,50%
Ghiroda
100%
4,90% 1,60%
89,50%
Giarmata Vii
7,90% 2,60%
Foarte important
Oarecum important
Destul de important
Deloc important
Figura 37a. Percepție asupra existenței arborilor şi parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii (per localitate)
40
Pentru Q038 Existenţa unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative, în localitate mi se pare un aspect, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative în localitate mi se pare
74% 0%
10%
20%
30%
Foarte important
17%
40%
50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
7% 2% 90%
100%
Deloc important
Figura 38. Percepție asupra existenței unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative în localitate Existența unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative în comună sunt facilități foarte importante pentru 74% dintre respondenți (Figura 38). Doar 2% le consideră ca fiind lipsite de importanță. La nivelul celor două localități, 68,40% dintre respondenții domiciliați în Giarmata Vii și 77,40% dintre cei domiciliați în Ghiroda consideră existența unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative ca fiind foarte importante. Se observă că se înregistrează aceeași traiectorie ca la nivelul comunei.
Existenţa unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative, în localitate, mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
77,40%
Ghiroda
80%
90%
100%
11,30% 8,10% 3,20%
68,40%
Giarmata Vii
Foarte important
Oarecum important
26,30%
Destul de important
5,30%
Deloc important
Figura 38a. Percepție asupra existenței unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative (per localitate)
41
Pentru Q039 Existenţa unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive în localitate mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Existenţa unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive în localitate mi se pare
79%
0%
10%
20%
30%
Foarte important
13%
40%
50%
Oarecum important
60%
70%
80%
Destul de important
5% 3%
90%
100%
Deloc important
Figura 39. Percepție asupra existenței unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive în localitate Din perspectivă sportivă, existenţa unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive în comună este foarte importantă pentru 79% dintre respondenți și pentru 3% este lipsită de importanță (Figura 39). La nivelul localităților nu se înregistrează diferențe (Figura 39a). Peste 80% dintre respondenții fiecărei localității apreciază aceste facilități ca fiind semnificative. Crearea unor astfel de oportunități sportive contribuie la îmbunățățirea sănătății locuitorilor și a nivelului de trai.
Existenţa unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive în localitate mi se pare 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
79,10%
Ghiroda
80%
90%
100%
11,30% 4,80% 4,80%
78,90%
Giarmata Vii
Foarte important
Oarecum important
15,80%
Destul de important
5,30%
Deloc important
Figura 39a. Percepție asupra existenței unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive (per localitate)
42
1.10
Aprecieri globale ale localnicilor privind localitatea
În cadrul acestei sețiuni sunt prezentate aprecierile globale ale localnicilor în funcție de răspunsurile la chestionarul aplicat. Se pune accent pe evaluarea localităților și a comunei în anasamblul ei și pe diferite facilitățile pe care localitățile le oferă sau le-ar putea oferi. Pentru Q040 Localitatea în care locuiesc mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Localitatea în care locuiesc mi se pare ca este/are ingrijita (1) - neingrijita (7): 4%
13%
20%
bine planificata (1) - fara planificare (7): 4%
14%
18%
plina de culoare - stearsa (7): atractiva (1) - deloc atractiva (7): case frumoase (1) - urate (7):
7%
7% 19%
9%
23%
7%
11%
Apreciere favorabila (1)
<<
<
16%
25% >
>>
14%
9%
22% 16%
12%
21% 21%
24%
15% 20%
21% 25%
Neutru (4)
11%
14%
28%
11%
strazi frumoase (1) - urate (7):
25%
14%
9%
7%
8%
7%
20% 16%
2% 11%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 40. Percepție asupra aspectul localitații în general Aspectul comunei Ghiroda (Figura 40) este perceput ca fiind mediu ca îngrijire, având mai puțină culoare, atractiv și cu case frumoase. Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de planificarea comunei și de aspectul străzilor. În restul există o distribuție aproximativ uniformă pentru cei doi poli (satisfăcut și nesatisfăcut). Analizând situația existență la nivelul localităților se înregistrează mici diferențe. Localitatea Ghiroda este atractivă pentru locuitori fiind considerată în proporție de 22,60% destul de atractivă, 19,40% atractivă și 12,90% foarte atractivă. Pentru localitatea Giarmata Vii se observă că primează frumusețea localității înregistrându-se un procentaj pozitiv de 63,20% și unul neutru de 23,70%. Pentru ambele localități planificarea și străzile existente reprezintă dificultăți considerabile.
43
ingrijita neingrijita:
bine planificata - fara planificare:
plina de culoare stearsa:
atractiva - case frumoase - strazi frumoase deloc atractiva: urate: - urate:
Localitatea în care locuiesc mi se pare ca este/are
Ghiroda
9,7%
Giarmata Vii 2,6% Ghiroda
Giarmata Vii
7,9% 4,8%
Giarmata Vii 2,5% Ghiroda
6,5%
Giarmata Vii0,0%
25,8%
9,7% 18,3%
12,9% 13,2%
7,9%
15,7%
13,2%
21,1%
<<
<
Neutru (4)
13,2% 14,5%
5,3%
>
5,3%
>>
15,8%
2,6% 0,0% 4,8%
10,5%
7,9%
4,8% 10,5%
24,2%
27,4%
15,8%
9,7%
9,7%
15,8%
17,7%
22,6%
Apreciere favorabila (1)
21,1%
18,4%
21,0%
21,1%
9,6%
24,2%
31,6%
1,6% 0,0% 10,5%
21,0%
22,6%
7,9% 9,7%
25,8% 23,7%
28,9% 25,7%
6,5%
18,4%
21,0%
22,6%
18,4%
17,7%
13,2%
21,1%
19,4%
6,5%
11,3%
18,4%
34,2%
7,9% 6,5%
10,5%
16,1%
12,9%
Giarmata Vii
19,4%
21,1%
7,9%
Ghiroda
Ghiroda
27,3%
15,8% 9,7%
Giarmata Vii
Ghiroda
8,1%
9,7% 21,1% 14,5%
4,8%
23,7%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 40a. Percepție asupra aspectul localitații în general (per localitate)
44
Pentru Q041 Vecinii mei sunt, respondenții au afirmat următoarele: Vecinii mei sunt fericiti (1) - nefericiti (7) interesanti (1) - plictisitori (7)
10%
22%
21%
19%
saritori (1) - deloc saritori (7)
21% 33%
prietenosi (1) - conflictuali (7)
17%
Apreciere favorabila (1)
<<
13%
21%
38%
Neutru (4)
>
16%
>>
12% 17%
14%
18%
<
9%
19%
18%
35%
agreabili (1) - dezagreabili (7)
26%
14% 13%
6%
6%
5%
7%
13%
1%5%
7%
5% 4%
9% 2%4%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 41. Percepție asupra vecinilor în general Locuitorii comunei Ghiroda afirmă că vecinii sunt fericiți (53%), interesanți (57%), săritori (64%), prietenoși (70%) și agreabili (72%). Restul respondenților au o poziție neutră sau o apreciere defavorabilă (Figura 41). Pentru atributul „agreabil” s-au înregistrat cele mai multe răspunsuri pozitive astfel: 16% destul de agreabili, 18% agreabili și 38% foarte agreabili. La nivelul localității Giarmata Vii s-au înregistrat pentru atributele cercetate ale vecinilor următoarele valori pozitive: fericiți (57,8%), interesanți (60,60%), săritori (65,80%), prietenoși (68,40%) și agreabili (71%). Majoritatea valorilor pozitive înregistrate se situează peste limita înregistrată la nivelul comunei (Figura 41a). Se menține același atribut, „agreabil” ca înregistrând cele mai multe răspunsuri pozitive. La nivelul localității Ghiroda s-au înregistrat pentru atributele cercetate ale vecinilor următoarele valori pozitive: fericiți (50%), interesanți (54,80%), săritori (62,90%), prietenoși (70,80%) și agreabili (72,6%). Majoritatea valorilor pozitive înregistrate se situează sub limita înregistrată la nivelul comunei cu câteva procente (Figura 41a). Atributele „prietenoși” și „agreabili” înregistrează valori mai mari decât cele înregistrate la nivelul localității Giarmata Vii.
45
fericiti nefericiti
interesanti - saritori - deloc prietenosi plictisitori saritori conflictuali
greabili dezagreabili
Vecinii mei sunt
Ghiroda
35,50%
Giarmata Vii
42,10%
Ghiroda
Giarmata Vii
Giarmata Vii
21,00%
16,10%
17,70%
11,30% 7,90%
26,30% 16,10%
22,60%
31,50% Apreciere favorabila (1)
10,50%
<<
<
Neutru (4)
>
7,90% 2,60%
18,40%
1,60% 4,80% 7,90%0,00% 5,30%
14,50%
6,50% 4,80%
7,90% 2,60% 11,30%
23,70% >>
5,30%
21,10%
27,40% 18,40%
8,10% 3,20%4,80%
16,10%
19,40%
1,60% 3,20%
5,30%2,60%5,30%
15,80%
7,90%
21,00%
23,80%
15,80%
14,50%
13,20%
11,30%
12,90%
7,90%
16,10%
44,70%
Giarmata Vii Ghiroda
17,70% 18,40%
25,80%
11,30%
10,50%
22,60% 42,10%
Ghiroda
19,40% 18,40%
30,50%
Giarmata Vii
Ghiroda
17,70%
5,30%
10,50%
4,80% 6,50% 7,90%
5,30%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 41a. PercepČ&#x203A;ie asupra vecinilor ĂŽn general (per localitate)
46
Pentru Q042 În general vorbind, localitatea mea este, respondenții au afirmat următoarele: In general vorbind, localitatea mea este 17%
20%
26%
Una dintre cele mai bune din Jud. Timis (1)
<<
<
21%
Neutru (4)
>
>>
7%
5% 4%
Una din cele mai rele din Jud. Timis (7)
Figura 42. Percepție asupra localității în general Analizând gradul de percepție al locuitorilor comunei Ghiroda se poate observa în Figura 42 că 26% apreciază localitatea ca fiind bună, 20% ca fiind foarte bună și 17% ca fiind una dintre cele mai bune din județul Timiș. Dintre respondenți 21% au o poziție neutră față de acest aspect și restul nu o consideră atractivă. Sistematizând rezultatele obținute, se observă că 63% apreciază pozitiv comuna Ghiroda. Prin evaluarea rezultatelor obținute la nivelul celor două localități (Figura 42a), se observă că 55,20% privesc localitatea Giarmata Vii ca fiind atractivă și bună, 21,10 % au o poziție neutră și restul apreciază defavorabil. La nivelul localității Ghiroda, 67,80% au o poziție pozitivă, 21,00% neutră și 11,20% negativă. Așadar, respondenții comunei Ghiroda își apreciază localitatea într-o pondere ușor crescută comparativ cu Giarmata Vii.
In general vorbind, localitatea mea este
Ghiroda
Giarmata Vii
16,2%
18,4%
24,2%
27,4%
13,1%
Una dintre cele mai bune din Jud. Timis (1)
21,0%
23,7%
<<
<
Neutru (4)
21,1%
>
>>
13,1%
3,2%4,8%3,2%
5,3% 5,3%
Una dintre cele mai rele din Jud. Timis (7)
Figura 42a. Percepție asupra localității în general (per localitate)
Pentru Q043 Locuind în aceasta localitate mă simt, respondenții au afirmat următoarele:
47
Locuind în aceasta localitate mă simt
in siguranta (1) - nesiguranta (7)
multumit (1) - nemultumit (7)
mândru (1) - stânjenit (7)
avand companie (1) - singur (7)
fericit (1) - nefericit (7)
Apreciere favorabila (1)
16%
29%
18%
22%
27%
16%
20%
26%
25%
23%
<<
<
22%
24%
25%
22%
>
6%
20%
5% 5% 5%
22%
22%
Neutru (4)
17%
>>
7% 3%
7% 4% 3%
16%
21%
8% 4%1%
7% 2%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 43. Percepții intrinseci privind locuirea în Ghiroda/Giarmata Vii Din perspectiva percepției intrinseci privind locuirea (Figura 43) în comună respondenții au o poziție pozitivă, simțindu-se: în siguranță (67%), mulțumiți (65%), mândri (64%), având companie (71%) și fericiți (70%). Aproximativ 20% dintre respondenți au o atitudine neutră față de această percepție. La nivelul localităților (Figura 43a) este menținută traiectoria existentă la nivelul comunei. Astfel, în localitatea Ghiroda percepția intrinsecă privind locuirea este apreciată pozitiv de majoritatea respondenților, simțindu-se: în siguranță (71%), mulțumiți (67,70%), mândri (66,10%), având companie (79,40%) și fericiți (71%). Se observă o ușoară creștere a aprecierii pozitive. În localitatea Giarmata Vii percepția intrinsecă privind locuirea este apreciată pozitiv de majoritatea respondenților, simțindu-se: în siguranță (60,60%), mulțumiți (60,70%), mândri (60,50%), având companie (73,70%) și fericiți (68,40%). Se observă o ușoară scădere a aprecierii comparativ cu rezultatele obținute în localitatea Ghiroda.
48
siguranta nesiguranta
multumit nemultumit
mândru stânjenit
avand companie singur
fericit nefericit
Locuind în aceasta localitate mă simt
Ghiroda
22,6%
Giarmata Vii
23,7%
Ghiroda
24,2%
Giarmata Vii Ghiroda Giarmata Vii Ghiroda Giarmata Vii Ghiroda Giarmata Vii
24,2% 26,3%
28,9%
21,1% 17,7% 13,3%
13,2%
29,1%
<<
18,4% <
21,1%
Neutru (4)
>
>>
5,3% 2,6%
1,6% 6,5% 10,5%
16,1% 18,4%
2,6% 0,0%
1,7% 3,2%3,2% 15,8%
19,4%
24,2%
28,9% Apreciere favorabila (1)
15,8%
24,2% 26,3%
13,2%
25,8%
13,2%
27,4%
4,8% 4,8%1,6%
10,5%
27,4%
18,4%
10,5% 0,0% 2,7%
19,4% 23,7%
24,2%
4,8% 0,0% 1,6%
18,4%
24,2%
23,7%
16,1%
22,6%
18,4%
21,0%
26,3% 14,5%
24,2%
4,8%
2,5% 5,3%
3,2% 6,5% 3,2% 10,5%
7,9%
2,6%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 43a. Percepții intrinseci privind locuirea în Ghiroda/Giarmata Vii (per localitate)
49
Pentru Q044 Centrul/Nucleul localității mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Centrul/Nucleul localitatii
mare (1) - mic (7) important (1) - deloc important (7)
10%
39%
13%
19%
interesant (1) - plictisitor (7) 4% 10% ingrijit (1) - neingrijit (7)
5%
24%
14%
30% 26%
20%
atractiv (1) - neatractiv (7) 4% 10%
Neutru (4)
26%
7%
19%
12%
24%
>
12%
13%
27%
24%
<
19%
22%
18%
plin de culoare (1) - sters (7) 4% 9%
<<
15%
12%
aratos (1) - modest (7) 4% 10%
Apreciere favorabila (1)
17%
>>
14% 10%
12% 7%
13% 19%
6%
11%
12%
17%
10% 10%
16% 18%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 44. Percepție asupa Centrului/Nucleului localității În urma evaluării rezultatelor obținute referitoare la percepția locuitorilor asupra centrului localității se poate observa în Figura 44 că respondenții nu manifestă un grad ridicat al satisfacției considerând nucleul localității ca fiind îngrijit, important (47%), atractiv (38%), arătos (32%), interesant (26%) și destul de mic. Activitățile de îmbunătățire și dezvoltare sunt importante pentru creșterea gradului de satisfacție al locuitorilor. Aceeași traiectorie este menținută și la nivelul celor două localități (Figura 44a). Atributul „îngrijit”este cel care înregistrează cele mai multe răsunsuri pozitive. Activitățile de îmbunătățire sunt o necesitate la nivelul fiecărei localități.
50
important interesant deloc mare - mic important plictisitor
ingrijit neingrijit
aratos modest
plin de culoare sters
atractiv neatractiv
Centrul/Nucleul localitatii mi se pare Ghiroda 3,2% Giarmata Vii
5,3%
Ghiroda
4,8%
Giarmata Vii 2,6% Ghiroda
9,7% 10,5%
4,8%
Giarmata Vii
5,3%
Ghiroda 3,2% Giarmata Vii
12,9%
Ghiroda
12,9%
Giarmata Vii
13,1%
21,1%
13,2% 17,7% 21,1%
Ghiroda 1,6% 0,0%6,5%
13,2%
16,2%
Apreciere favorabila (1)
34,2%
<<
<
Neutru (4)
10,5%
>
>>
6,5%
14,5% 26,2%
6,5% 3,2% 7,9%
21,0%
15,8%
4,8% 18,3%
13,2%
21,1%
41,8%
23,6%
11,3%
29,0%
13,1%
12,9%
7,9%
22,6%
18,4%
12,9%
14,5% 7,9%
27,4%
11,3% 23,7%
10,5% 22,6%
23,7% 11,3%
10,5%
21,1%
11,3%
7,9% 8,1%
33,9%
15,8%
14,5% 23,7%
14,5% 13,2%
15,8%
8,1%
13,2%
32,3%
13,2%
9,7%
10,5%
26,3%
21,0%
13,2%
9,7%
27,4%
15,8%
8,1%
5,3%
Giarmata Vii0,0%5,3%
23,7%
22,6%
10,5%
Giarmata Vii 2,6%
24,2%
13,2%
8,1%
4,7%
Ghiroda
30,6%
13,2%
14,5% 10,5%
21,0%
15,8%
8,1%
18,4%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 44a. Percepție asupa Centrului/Nucleului localității (per localitate)
51
Pentru Q045 Străzile din localitatea mea mi se par, respondenții au afirmat următoarele: Străzile din localitatea mea mi se par suficiente (1) - nesuficiente (7)
7%
sigure (1) - nesigure (7)
7%
fara zgomot (1) - zgomotoase (7)
5%
22%
24% 18%
ingrijite (1) - neingrijite (7)
11%
bine proiectate (1) - prost proiectate (7)
12%
pline de culoare (1) - sterse (7)
7%
atractive (1) - neatractive (7)
9%
Apreciere favorabila (1)
18%
<<
18%
13% 18% 18% Neutru (4)
11%
21%
22% 23% 21%
17%
23%
13% >>
13%
7%
19%
11%
21% 24%
14% 14%
10%
6% 7%
13%
19%
22% >
11%
10%
13%
23%
19%
<
19%
17% 23%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 45. Percepție asupa străzilor localității Corelând această întrebare cu o necesitate identificată anterior, se susțin nevoia locuitorilor de a avea o rețea mai mare de străși și trotuare. Din perspectiva străzilor (Figura 45), respondenții apreciază că acestea nu sunt bine proiectate (52%), nu au culoare (50%), nu sunt atractive (50%), dar sunt destul de sigure (49%) și cu un nivel al zgomotului acceptabil (45%). Aproximativ 21-23% dintre respondenți și-au menținut o poziție negativă vizavi de această apreciere. La nivelul localităților (Figura 45a) se înregistrează o situație asemănătoare. În localitatea Ghiroda, respondenții apreciază că străzile: sunt bine proiectate (66,11%), au culoare (48,40%), sunt atractive (46,70%), dar sunt destul de sigure (49,90%) și cu un nivel al zgomotului acceptabil (51,60%). Aproximativ 17,7%-24% dintre respondenți și-au menținut o poziție negativă vizavi de această apreciere. Atributele „atractivitate” și „zgomotul” înregistrează o situație diferită de comună fiind în defavoarea locuitorilor. În localitatea Giarmata Vii, respondenții apreciază că străzile: nu sunt bine proiectate (21,11%), au culoare (23,60%), sunt atractive (23,60%), dar sunt destul de sigure (34,30%) și cu un nivel al zgomotului acceptabil (24,20%). Aproximativ 21,1%-26,3% dintre respondenți și-au menținut o poziție negativă vizavi de această apreciere. Se înregistrează o deficiență majoră în proiectarea străzilor și în aspectul acestora.
52
bine fara zgomot proiectate - pline de suficiente - sigure ingrijite culoare - atractive prost insuficiente nesigure zgomotoase neingrijite proiectate sterse neatractive
Străzile din localitatea mea mi se par Ghiroda0,0%
11,3%
21,0%
Giarmata Vii 2,6% 5,3% Ghiroda 1,6%
13,2%
9,7%
Giarmata Vii 2,6%
Ghiroda 3,2%
Ghiroda
22,6%
15,8%
13,2%
6,5%
Giarmata Vii Ghiroda Giarmata Vii
13,1% Apreciere favorabila (1)
Neutru (4)
16,1%
15,7% 17,7%
21,1% <
>
16,1% 28,9% 1,6%
10,5% >>
9,7%
13,2%
21,0%
24,1%
<<
12,9%
23,7%
21,1%
18,4%
19,4% 31,6%
21,0%
24,1%
21,0%
11,3%
13,2%
26,3%
7,9%
21,1%
12,9% 7,8%
25,8%
8,1% 5,3%
21,1%
14,5%
21,1%
24,2%
13,2%
21,1%
9,7%
10,5%
27,4%
18,4%
26,3%
17,7% 15,8%
17,7%
8,1% 5,3%
17,7%
26,3%
8,1%
Giarmata Vii 2,6% Ghiroda
7,9%
21,0%
18,4%
10,5%
16,1%
11,3%
24,2%
23,7%
14,5%
Giarmata Vii0,0%
10,5% 22,6%
18,4%
Giarmata Vii0,0% 7,9%
14,4%
23,7% 17,7%
2,6%
Ghiroda 3,3%
21,0%
11,3% 13,2% 11,3% 15,8%
2,6%
3,2% 6,5% 15,7%
6,5%
11,3% 15,8%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 45a. Percepție asupa străzilor (per localitate)
53
Pentru Q046 Parcurile din localitatea mea mi se par, respondenții au afirmat următoarele: Parcurile din localitatea mea mi se par
suficiente (1) - insuficiente (7)
mari (1) - mici (7)
8%
6%
8%
3% 12%
sigure (1) - nesigure (7)
7%
fara zgomot (1) - zgomotoase (7)
6%
11%
14%
curate (1) - murdare (7)
bine planificate (1) - prost planificate (7)
atractive (1) - neatractive (7)
Apreciere favorabila (1)
18%
19%
13%
14%
51%
16%
18%
importante (1) - deloc importante (7)
interesante (1) - plictisitoare (7)
66%
14%
35%
55%
5% 6%
7%
15%
12%
5% 5%
5% 4%
<<
16%
<
14%
15%
14%
12%
12%
>
8%
7% 4%
20%
8% 5%
11%
44%
12%
17%
11%
Neutru (4)
15%
13%
13%
12%
10%
41%
48%
52%
>>
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 46. Percepție asupa parcurilor localității (*valorile mai mici de 3% nu sunt prezentate în grafic) Evaluând rezultatele obținute relative la percepție respondenților asupa parcurilor comunei se poate observa, Figura 46, că acestea sunt destul de mici, cu o siguranță medie, foarte importante, mai puțin interesante, cu un nivel mediu al zgomotului, mai puțin îngrijite, fără planificare și neatractive. La nivelul localităților se înregistrează aceeași traiectorie aceea a necesității dezvoltării unor parcuri îngrijite, planificate, pline de culoare și atractive. În localitatea Ghiroda, 53,% dintre respondenți apreciază că este foarte important să existe parcuri agreabile în localitate. În localitatea Giarmata Vii, 57,90% apreciază că parcurile sunt foarte importante pentru comunitatea locală (Figura 46a).
54
fara important interesant bine suficiente zgomot - e - deloc eplanificate atractive sigure - zgomotoas important plictisitoar curate insuficient - prost neatractiv mari - mici nesigure e e e murdare planificate e e
Parcurile din localitatea mea mi se par
Ghiroda0,0% 4,8% 3,2% Giarmata Vii0,0%5,3%
19,4%
5,3%
10,5%
Ghiroda 1,6% 3,2% 6,5% Giarmata Vii0,0% 7,9%
Giarmata Vii 2,7% Ghiroda0,0% 4,8%
5,3%
10,5%
Giarmata Vii 2,6% 5,3%
10,5%
7,9%
13,2%
Ghiroda Giarmata Vii
7,9%
9,7%
17,7% 7,9%
38,7%
15,8%
44,7%
14,5%
40,3%
15,8%
50,0%
53,3%
Giarmata Vii
Giarmata Vii
60,5% 17,7%
16,1%
5,3%
40,3%
13,2%
Ghiroda
Ghiroda
19,4%
16,1%
6,5%
46,8% 60,5%
12,9%
10,5%
12,9%
11,3%
13,2%
16,1%
2,6% 5,3%
Ghiroda0,0% 4,9%
14,5%
14,5%
57,9% 6,5%
16,1%
5,3%
5,3%
Ghiroda 3,2% 0,0% 1,6%
13,2%
16,1% 5,3%
Ghiroda0,0% 1,6% 6,5% Giarmata Vii0,0% 10,5%
12,9% 15,7%
6,5%
17,7% 13,2%
14,5% 13,2%
21,0%
8,1%
7,9%
3,2% 4,8% 5,3% 17,7%
23,6% 45,2%
60,5%
12,9%
61,2%
7,9%
Apreciere favorabila (1)
5,3% 2,6%
15,8%
13,2%
13,2%
11,3%
5,3% 2,6%
18,4%
14,5%
18,3%
10,5%
12,9%
12,9%
31,5%
19,4%
5,3%
4,8% 3,2% 1,6%
37,1%
15,8%
8,1%
Giarmata Vii0,0%5,3%
10,5%
19,4%
7,9%
9,7%
73,7%
<<
<
Neutru (4)
>
>>
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 46a. Percepție asupa parcurilor localității (per localitate) 55
Pentru Q047 Serviciile şi magazinele în general din localitatea mea mi se par, respondenții au afirmat următoarele: Serviciile şi magazinele în general din localitatea mea mi se par suficiente (1) - insuficiente (7)
10%
17%
importante (1) - deloc importante (7) curate (1) - murdare (7)
16%
12%
46% 12%
bine planificate (1) - prost planificate (7)
8%
atractive (1) - neatractive (7)
9%
Apreciere favorabila (1)
12%
<<
25%
21% 9% 13% <
31% 25%
21%
21% Neutru (4)
30% >
>>
13% 10%
20% 7% 5% 5%
21%
7% 5% 3%
24%
8% 5%
9%
9%
9%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 47. Percepție asupa serviciilor şi magazinelor localității (*valorile mai mici de 3% nu sunt prezentate în grafic) Din perspectiva serviciilor și magazinelor existente în localitate, 81% dintre respondenți apreciază că este foarte important să existe astfel de facilități în comună. Aceste servicii și magazine sunt considerate curate (63%) cu o atractivitate medie și o planificare sub medie (Figura 47). Aceeași direcție este menținută și la nivelul localităților. Este susținută în ambele localități dorința locuitorilor de a avea servicii și magazine bine planificate, atractive, suficiente și curate (Figura 47a).
56
importante suficiente deloc insuficiente importante
curate murdare
bine planificate prost planificate
atractive neatractive
Serviciile şi magazinele în general din localitatea mea mi se par Ghiroda 1,6%
14,5%
Giarmata Vii
22,6%
21,1%
10,5%
Ghiroda0,0% 11,3%
Giarmata Vii
21,1%
5,2%
21,1%
13,2%
23,7%
21,1%
13,2%
19,4%
14,4%
13,2%
Apreciere favorabila (1)
7,9% <<
<
19,4% 10,5%
Neutru (4)
15,8% >
>>
4,8% 4,8% 4,8%
21,0%
30,6%
11,3% 15,9%
7,9%
9,7%
12,9%
13,2%
6,5% 5,2%2,6%
21,0%
57,9% 8,1%
10,5% 2,6% 9,7%
21,1%
38,7%
12,9%
15,8%
41,9%
Giarmata Vii
8,1%
24,1%
21,1%
28,9%
Ghiroda
4,8%
21,0%
21,0%
Giarmata Vii
Giarmata Vii
18,4%
27,4%
Ghiroda 1,7%
Ghiroda
35,5%
10,5%
5,3% 0,0%
8,2%
3,2% 4,8%3,2%
5,2%
7,9%
5,2% 0,0%
16,1% 26,2%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 47a. Percepție asupa serviciilor şi magazinelor localității (per localitate)
57
Pentru Q048 Locurile de petrecerea timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative, ale localitatii în care locuiesc mi se par, respondenții au afirmat următoarele: Locurile de petrecerea timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative, ale localitatii în care locuiesc mi se par
suficiente (1) - insuficiente (7) 3%3%4% interesante (1) - plictisitoare (7)
5%
11%
curate (1) - murdare (7)
4%
12%
atractive (1) - neatractive (7) 3% 9%
Apreciere favorabila (1)
18%
8%
6%
17%
14%
14% 8%
<<
24%
<
21%
32%
11%
11%
Neutru (4)
26% 20%
19%
>
40%
>>
6%
12%
39%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 48. Percepție asupa locurilor de petrecere a timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative ale localității Locurile de petrecere a timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative ale localității nu sunt atractive (69%), mai puțin curate,plictisitoare (61%) și insuficiente (72%) (Figura 48). Evaluând rezultatele obținute pe cele două localități se poate observa aceeași direcție a aprecierii respondenților. În Ghiroda, locurile de petrecere a timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative sunt percepute ca având o atractivitate sub medie (71%), lipsite de facilități, plictisitoare (58%) și insuficiente (80%) (Figura 48a). În Giarmata Vii, aceste oportunități de petrecere a timpului liber sunt percepute ca având o atractivitate sub medie (65,8%), lipsite de facilități, plictisitoare (65,7%) și insuficiente (78,9%) (Figura 48a).
58
suficiente insuficiente
interesante plictisitoare
curate murdare
atractive neatractive
Locurile de petrecerea timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative, ale localitatii în care locuiesc mi se par Ghiroda 3,1% 8,1%
6,5%
Giarmata Vii 2,7% 10,5%
11,3%
10,5%
Ghiroda 3,2% 11,3% Giarmata Vii
5,3%
Ghiroda 4,8% Giarmata Vii
5,3%
10,5%
21,0%
7,9%
13,2%
10,5%
19,4%
24,2%
Apreciere favorabila (1)
10,5% <
7,9%
9,7%
15,8% 27,4%
18,3%
23,7%
24,2%
37,1%
23,7% Neutru (4)
4,8%
22,5%
23,7% 6,5%
<<
18,4%
8,1%
13,2%
5,3%2,6%5,3% 7,9%
21,0%
28,9%
6,5% 5,3%
42,1%
33,9%
10,5%
11,3%
37,1%
15,8%
16,1%
Ghiroda 1,6% 3,2% 3,2% Giarmata Vii
12,9%
44,7% >
>>
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 48a. Percepție asupa locurilor de petrecere a timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative ale localitatii (per localitate) Pentru Q049 Terenurile de sport, ale localitatii în care locuiesc, mi se par, respondenții au afirmat următoarele: Terenurile de sport, ale localitatii în care locuiesc, mi se par
suficiente (1) - insuficiente (7)
4% 7%
curate (1) - murdare (7)
atractive (1) - neatractive (7)
8%
12%
16%
7%
Apreciere favorabila (1)
16%
18%
12%
<<
7%
16%
<
Neutru (4)
46%
31%
20%
>
10%
9%
>>
13%
6%
17%
23%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 49. Percepție asupa terenurilor de sport ale localitatii (*valorile mai mici de 3% nu sunt prezentate în grafic) Evaluând rezultatele obținute în Figura 49 se poate observa că terenurile de sport sunt insuficiente (69%), mai puțin atractive (45%) și având un nivel mediu al curățeniei. Aceleași nemulțumiri sunt 59
înregistrate și la nivelul fiecărei localități. Se observă o diferențiere la nivelul curățeniei în localitatea Ghiroda, care înregistrează o apreciere favorabilă pentru aproximativ 45% dintre respondenți.
suficiente insuficiente
curate - murdare
atractive neatractive
Terenurile de sport, ale localitatii în care locuiesc, mi se par Ghiroda
6,5%
12,9%
Giarmata Vii
7,9%
10,5%
Ghiroda 1,6%
Ghiroda 3,2% 9,7%
22,5%
18,5%
19,3%
9,7%
15,8%
7,9%
19,3%
Giarmata Vii 2,6% 10,5%
Giarmata Vii
14,5%
5,3%2,6% 7,9%
Apreciere favorabila (1)
28,9%
14,5%
7,9% 2,6% <<
8,1%
Neutru (4)
6,5%
5,3%
16,1%
12,9%
23,7%
38,7%
15,8% <
28,9%
13,2%
9,7%
19,4%
10,5%
32,3%
15,8%
8,1%
14,5%
57,9% >
>>
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 49a. Percepție asupa terenurilor de sport (per localitate)
Pentru Q050 Exista cabinete medicale în localitatea mea?, respondenții au afirmat următoarele: Exista cabinete medicale in localitatea mea?
76%
da
nu, dar ar trebui sa existe
5%
nu stiu daca exista
19%
nu
Figura 50. Percepție asupa existenței cabinetelor medicale în localitate După cum afirmă 76% dintre respondenții există cabinete medicale în localitate. Dintre aceștia 5% spun că nu există, dar ar trebui și 19% nu știu dacă există (Figura 50). Aproximativ aceeași proporționalitate este menținută și la nivelul localităților. La nivelul comunei Ghiroda, 79% știu că există, un procent de 3,3%doresc să existe și 17,70% nu știu de existența acestora. În localitatea Giarmata Vii, respondenții spun în proporție de 71,10% că există și 21% nu știu dacă există.
60
Exista cabinete medicale in localitatea mea?
Ghiroda
79,00%
Giarmata Vii
3,30%
71,10%
da
nu, dar ar trebui sa existe
7,90%
nu stiu daca exista
17,70%
21,00%
nu
Figura 50a. Percepție asupa existenței cabinetelor medicale (per localitate)
Pentru Q051 Exista servicii de medicină generală în localitatea mea?, respondenții au afirmat următoarele: Exista servicii de medicina generala medicale in localitatea mea?
61%
da
nu, dar ar trebui sa existe
15%
nu stiu daca exista
22%
2%
nu
Figura 51. Percepție asupa existenței serviciilor de medicină generală în localitate Cu privire la percepția locuitorilor asupra existenței unităților medicale pe raza localității, Figura 51 ne arată că 65 % dintre cetățeni apreciază favorabil existenta acestora în timp ce 22% nu utilizează aceste facilități medicale considerând oportun apelarea la ajutor medical în Timișoara. 15% din cetățenii intervievați se declară pentru înființarea unor unități de medicină generală pe raza localității lor. Distanța mai mare, în cazul localității Giarmata Vii, față de Timișoara, îi determină pe respondenții acestei localități să resimtă mai puternic nevoia existenței unităților medicale 21% considerând oportun înființarea de astfel de unități medicale.
61
Exista servicii de medicina generala medicale in localitatea mea?
Ghiroda
69,40%
Giarmata Vii
47,40%
da
nu, dar ar trebui sa existe
11,20%
21,10%
nu stiu daca exista
19,40%
26,30%
5,20%
nu
Figura 51a. Percepție asupa existenței serviciilor de medicină generală în localitate (per localitate)
Pentru Q051 Exista urgențe medicale în localitatea mea?, respondenții au afirmat următoarele: Exista urgente medicale in localitatea mea?
12%
42%
da
nu, dar ar trebui sa existe
25%
nu stiu daca exista
21%
nu
Figura 51.1. Percepție asupa existenței serviciilor de urgențe medicale în localitate În cazul unităților medicale de primiri urgență, figura 51a relevă nevoia stringentă de servicii medicale de urgență lucru evidențiat de 42% dintre respondenți. Un procent de 46% de respondenți nu resimt lipsa unităților de urgență fiind deserviți de Serviciul de Ambulanță Timișoara.
62
Exista urgente medicale in localitatea mea?
Ghiroda
Giarmata Vii
16,10%
33,90%
5,30%
30,60%
55,30%
da
19,40%
15,70%
nu, dar ar trebui sa existe
nu stiu daca exista
23,70%
nu
Figura 51.1a. Percepție asupa existenței serviciilor de urgențe medicale în localitate (per localitate) Aceeași poziționare față de Timișoara, îi determină pe respondeții Giarmatei să constate în procent de 55% nevoia existentei unor servicii medicale de urgență.
Pentru Q052 Exista farmacie în localitatea mea?, respondenții au afirmat următoarele: Exista farmacie in localitatea mea?
90%
da
nu, dar ar trebui sa existe
3%
nu stiu daca exista
7%
nu
Figura 52. Percepție asupa existenței farmaciilor în localitatea La fel ca și în cazul municipiului Timișoara, prezența farmaciilor în localitățile vizate de studiul nostru nu reprezintă o problemă după cum constată și 90% dintre respondenți.
63
Exista farmacie in localitatea mea? 4,80% Ghiroda
85,50%
Giarmata Vii
9,70%
97,40%
da
nu, dar ar trebui sa existe
2,60%
nu stiu daca exista
nu
Figura 52a. Percepție asupa existenței farmaciilor (per localitate) Farmaciile existente in cele două localități sunt suficente pentru a satisfasce cerințele locuitorilor care, îmtr-un procent majoritar, respectiv 85% în Ghiroda și 97% în Giarmata Vii, se declară mulțumiți de serviciile farmaceutice curente.
1.11
Mijloace de transport folosite
Pentru Q053 Transportul public din localitatea mea mi se pare, respondenții au afirmat următoarele: Transportul public din localitatea mea mi se pare
suficiente (1) - insuficiente (7)
curate (1) - murdare (7)
agreabil (1) - dezagreabil (7)
8%
15%
10%
12%
21%
9%
Apreciere favorabila (1)
7%
<<
8%
14%
20%
19%
16%
<
Neutru (4)
36%
30%
24%
>
>>
11%
8%
7%
5% 3%
17%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 53. Percepție asupa transportului public din localitate În ceea ce privește transportul în comun un procent de aproximativ 30% dintre participanții la studiu consideră că această facilitate publică se ridică la standardele europene cu privire la curățenie frecvență și agreabilitate. În jur 25-30% nu-și pot exprima o opinie cu privire la agreabilitatea si curățenia mijloacelor de transport. Nu putem neglija aspectul priving regularitatea cu care aceste mijloace de transport public circulă pe raza celor două localități deoarece aproximativ 50% dintre respondenti se declară nemulțumiți semnalând, o parte dintre ei si probleme de curățenie si agreabilitate. Trebuie 64
mentionat totuși că o parte din problemele ridicate de răspunsurile la întrebarea 53 țin și de disponibilitatea și deschiderea Regiei Autonome de Transport Timișoara de a le soluționa
suficient - insuficient
curat - murdar
agreabil - dezagreabil
Transportul public din localitatea mea mi se pare
Ghiroda 3,20% 12,90%
Giarmata Vii
18,40%
Ghiroda 4,80%
Giarmata Vii
21,00%
28,90%
17,70%
9,70%
7,90%
16,10%
15,80%
18,40%
Apreciere favorabila (1)
<<
5,30% 2,70%7,90%
13,20%
11,30%
14,50%
26,30%
14,50%
Neutru (4)
>
>>
3,20% 3,20%
5,30% 7,90% 2,60%
37,10%
10,50% 5,30% 2,60% 13,20%
<
22,50%
32,30%
26,30%
4,90%
9,70%
28,90%
24,30%
18,40%
Ghiroda 3,20% 12,90%
Giarmata Vii
21,00%
34,20%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 53a. Percepție asupa transportului public din localitate (per localitate) Pentru Q054 Stațiile de transport public din localitatea mea mi se par, respondenții au afirmat următoarele: Statiile de transport public din localitatea mea mi se par
suficiente (1) - insuficiente (7)
11%
curate (1) - murdare (7) 4%
agreabile (1) - dezagreabile (7) 4%
Apreciere favorabila (1)
18%
19%
12%
16%
<<
13%
13%
<
Neutru (4)
16%
18%
13%
20%
23%
>
9%
12%
>>
20%
13%
12%
14%
20%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 54. Percepție asupa stațiilor de transport public din localitate 65
Cu privire la amplasarea și întreținerea stațiilor de transport în comun, 42% consideră că sunt suficiente, 35% le consideră bine întreținute și agreabile într-o anumită măsură. Din persoanele intervievate 44% consideră insuficiente stațiile de autobuz, 47% neapreciind starea fizică în care acestea se află. Un procent de aproximativ 18% din respondenți nu au o opinie cu privire la amplasarea și întreținerea stațiilor de transport în comun.
Statiile de transport public din localitatea mea mi se par agreabil dezagreabil
1,60% Ghiroda
Giarmata Vii
14,50%
7,90%
14,50%
18,40%
17,70%
9,80%
10,50%
14,50%
31,60%
27,40%
15,80%
7,90% 7,90%
suficient insuficient
curat - murdar
3,30% Ghiroda
17,70%
Giarmata Vii 5,30%
Ghiroda
21,10%
9,70%
Giarmata Vii
17,70%
2,50%
16,10%
13,10%
<<
5,30% <
21,00%
21,10%
18,40%
17,70%
21,10%
Apreciere favorabila (1)
16,10%
16,10%
15,80%
Neutru (4)
>
13,20%
6,60%
13,10% >>
12,90%
11,30%
18,40%
16,10%
17,70%
7,90%
23,70%
Apreciere nefavorabila (7)
Figura 54a. Percepție asupa stațiilor de transport public (per localitate) Pentru Q055 Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a va deplasa în localitate, respondenții au afirmat următoarele: Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a va deplasa in localitate? Transport public
20%
80%
Masina
78%
Bicicleta
22%
33%
Pe jos
67% 42%
0%
10%
20%
58% 30%
40% da
50%
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 55. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în localitate 66
Se poate observa din răspunsurile oferite la întrebarea 55 faptul că masina reprezintă principala modalitate de deplasare 78% dintre intervievati apelând zilnic la acest mijloc de transport. Nemulțumirea cetățenilor cu privire la frecvența cu care autobuzele regiei de transport circulă îi determină pe 80 % dintre aceștia să nu folosească transportul public. Deși la nivel european modalitatea de deplasare folosind bicicletele este în creștere, respondenții studiului nostru se declară adepți ai acestui mijloc de transport in proporție de 33% , o problemă in acest sens putând fi lipsa infrastructurii pe care acest mijloc de locomoție o impune. Cănd nu folosesc nici unul dintre mijloacele de transport enumerate anterior 42% din cetățeni se deplasează pe jos. Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a va deplasa in localitate? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
80%
90%
100%
46,8%
Pe jos
34,2%
32,3% 34,2%
Bicicleta
79,0% 76,3%
Masina
Transport public
70%
19,4% 21,1%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 55a. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în localitate (per localitate) Pentru Q056 Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a va deplasa la locul de munca, respondenții au afirmat următoarele:
67
Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a va deplasa la locul de munca?
Transport public
31%
69%
Masina
88%
Bicicleta Pe jos
12%
9%
91%
4% 0%
96% 10%
20%
30%
40% da
50%
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 56. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea la locul de muncă Când vine vorba de transportul folosit de obicei pentru a se deplasa la locul de munca, respondenții se bazează în proporție de 88% pe autoturisme. Transportul în comun este utilizat de 31% dintre cei ce se deplasează la și de la locul de muncă. Nici pentru deplasarea la muncă bicicleta nu constituie o alternativă pentru mai mult de 9% dintre respondenți și cu atât mai puțin cand vine vorba despre mersul pe jos. Doar 4% din cetățeni merg pe jos spre locul de muncă.
Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a va deplasa la locul de munca? 0%
Pe jos
Bicicleta
10%
20%
30%
40%
50%
60%
80%
90%
100%
6,5% 0,0%
9,7% 7,9%
88,7% 86,8%
Masina
Transport public
70%
29,0% 34,2%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 56a. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea la locul de munca (per localitate)
68
Pentru Q057 Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a ajunge în Timișoara, respondenții au afirmat următoarele: Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a ajunge in Timisoara?
Tren
99%
Autobus
37%
63%
Masina
89%
Bicicleta
11%
11% 0%
89% 10%
20%
30%
40%
50% da
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 57. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în Timișoara Pentru a ajunge în Timișoara 89% din respondenți folosesc mașina în timp ce 37% utilizează transportul în comun. Bicicleta este următoarea modalitate de transport în topul preferințelor fiind folosită de aproximativ 11% din respondenți. Varianta utilizării trenului este practic inexistentă. Ce mijloc de transport folositi de obicei pentru a ajunge in Timisoara? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
80%
90%
100%
12,9%
Bicicleta
7,9%
88,7% 89,5%
Masina
35,5% 39,5%
Autobus
Tren
70%
0,0% 2,6%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 57a. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în Timișoara (per localitate)
69
Pentru Q058 Cu ce mijloc de transport ați dori să ajungeți în oras, respondenții au afirmat următoarele: Cu ce mijloc de transport ati dori sa ajungeti in oras? Tren
8%
92%
Autobus
54%
Masina
46%
59%
Bicicleta
41%
33% 0%
10%
67%
20%
30%
40%
50% da
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 58. Mijloace de transport de dorit pentru deplasarea în oraș Persoanele participante la studiul nostru își doresc modalități de deplasare ecologice, 54% fiind dispusi să folosească transportul public. Bicicleta reprezintă o alternativă viabilă pentru 33% dintre cetățeni. Putem observa ca un procent ridicat de respondenți ar fi dispuși să renunțe la confortul oferit de propriul autoturism dacă li s-ar oferi alternative viabile de deplasare. Un număr de 8% dintre respondenți au reiterat ideea unei linii de tren metropolitane care să conecteze localitățile periurbane de gările de tren ale Timișoarei. Cu ce mijloc de transport ati dori sa ajungeti in oras? 0%
10%
20%
30%
40%
60%
70%
80%
90%
100%
40,30%
Bicicleta
21,10% 54,80%
Masina
65,80% 51,60% 57,90%
Autobus
Tren
50%
1,60% 18,40%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 58a. Mijloace de transport de dorit pentru deplasarea în oraș (per localitate)
70
1.12
Viaţa de familie și bunăstarea subiectivă
Pentru Q059 În general, mă simt satisfăcut locuind în aceasta localitate, respondenții au afirmat următoarele: În general, mă simt satisfăcut locuind în aceasta localitate
2% 20%
17%
absolut de acord de acord nu sunt de acord nu sunt deloc de acord
61%
Figura 59. Percepție asupra satisfacției locuirii în comuna Ghiroda Încadrându-se în trendul regional ce plasează Timișul și Zona de Vest în polii dezvoltării si bunăstării din România, participanții la studiul nostru din comuna Ghiroda si satul Giarmata Vii se consideră satisfăcuți locuind aici. Doar 19 procente nu sunt multumiți în aceste locații.
În general, mă simt satisfăcut locuind în aceasta localitate 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
21,0%
40%
50%
60%
58,1%
70%
80%
90%
100%
17,7% 3,2%
Giarmata Vii
18,4%
absolut de acord
65,8%
de acord
nu sunt de acord
15,8%
nu sunt deloc de acord
Figura 59a. Percepție asupra satisfacției locuirii în comuna Ghiroda (per localitate)
71
Pentru Q060 În general, mă simt satisfăcut locuind în aceasta casa, respondenții au afirmat următoarele: În general, mă simt satisfăcut locuind în aceasta casa
2% 5% absolut de acord de acord nu sunt de acord
52%
41%
nu sunt deloc de acord
Figura 60. Percepție asupra satisfacției locuirii în actuala gospodărie
Putem afirma cu fermitate că 93% dintre locuitorii celor două localități sunt satisfăcuți de locuința lor lucru observat si în starea fizică a imobilelor de pe raza celor două localități. Doar 7% dintre respondenți nu sunt de acord cu starea în care se află locuințele lor. În general, mă simt satisfăcut locuind în aceasta casa 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
40%
50%
60%
43,5%
70%
80%
46,8%
90%
100%
6,5% 3,2%
65,8%
Giarmata Vii
31,6% 2,6%
absolut de acord
de acord
nu sunt de acord
nu sunt deloc de acord
Figura 60a. Percepție asupra satisfacției locuirii în actuala gospodărie (per localitate)
72
Pentru Q061 În general, mă simt satisfăcut de vecinii mei, respondenții au afirmat următoarele: În general, mă simt satisfăcut de vecinii mei
2% 14%
24% absolut de acord de acord nu sunt de acord nu sunt deloc de acord
60%
Figura 61. Percepție asupra satisfacției fața de vecini Și în relațiile interumane între locuitorii respondenți se observă o stare generală favorabilă, 84% declarându-se multumiți de vecini, din care 24% sunt extrem de mulțumiți, conviețuind în armonie cu vecinii. Din păcate 16% nu sunt în relații tocmai favorabile cu vecinii și nu se simt satisfăcuții de aceștia.
În general, mă simt satisfăcut de vecinii mei 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
22,6%
40%
50%
60%
70%
80%
61,3%
90%
100%
12,9% 3,2%
Giarmata Vii
26,3%
absolut de acord
57,9%
de acord
nu sunt de acord
15,8%
nu sunt deloc de acord
Figura 61a. Percepție asupra satisfacției fața de vecini (per localitate)
73
Pentru Q062 În general, mă simt satisfăcut de toate: de oraşul mama, de localitate, de casa mea şi de vecinii mei, adică locuind unde locuiesc acum, respondenții au afirmat următoarele: În general, mă simt satisfăcut de toate: de oraşul mama, de localitate, de casa mea şi de vecinii mei, adică locuind unde locuiesc acum
2% 8% 24% absolut de acord de acord nu sunt de acord nu sunt deloc de acord
66%
Figura 62. Percepție asupra satisfacției fața de comună în general Este de notorietate fidelitatea și mândria bănățenilor față de locul în care viețuiesc, fapt confirmat și de respondenții noștri care, în proporție de 90% sunt mulțumiți de de oraşul mamă, de localitate, de casa şi vecinii lor. Un procent de 10 % dintre respondenți nu sunt de acord în totalitate cu alegerea făcută.
În general, mă simt satisfăcut de toate: de oraşul mama, de localitate, de casa mea şi de vecinii mei, adică locuind unde locuiesc acum 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
21,0%
40%
50%
60%
70%
80%
69,4%
90%
100%
8,1% 1,5%
Giarmata Vii
28,9%
60,5%
7,9% 2,6%
absolut de acord
de acord
nu sunt de acord
nu sunt deloc de acord
Figura 62a. Percepție asupra satisfacției fața de comună în general
74
Pentru Q063 Dacă aş putea, m-aş muta în oraş, respondenții au afirmat următoarele: Dacă aş putea, m-aş muta în oraş: Valid Percent
12%
da nu
88%
Figura 63. Dorința locuitorilor de a se muta în oraș
Avantajul apropierii comunei Ghiroda și a localității Giarmata Vii de o metropolă importantă ca Timișoara îi determină pe 88% din respondenți să nu considere alegerea făcută ca fiind una negativă și în concluzie nu sunt dispuși să se relocheze în Timișoara sau în alte localități. Această statistică este susținută și de indicatorii demografici și economici într-o continuuă creștere precum și de extinderea intravilanului comunei.
Dacă aş putea, m-aş muta în oraş: 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
50%
16,1%
60%
70%
80%
90%
100%
83,9%
5,3%
94,7%
da
nu
Figura 63a. Dorința locuitorilor de a se muta în oraș (per localitate)
75
Pentru Q064 Daca da (mutare în oraş), de ce?, s-au identificat următoarele motive în rândul respondenților:
distante mari parcurse la locul de munca sau cumparatur si mult timp pierdut accesul la mijloacele de transport în comun posibilitati de recreere pentru copii mai multe opțiuni de petrecere a timpului liber pentru adulți nivelul superior al infrastructurii de utilități
Pentru Q065 Mi-ar părea rău dacă ar trebui să mă mut în alta localitate, respondenții au afirmat următoarele: Mi-ar părea rău dacă ar trebui să ma mut în alta localitate
39%
0%
10%
20%
42%
30%
absolut de acord
40%
50%
de acord
13%
60%
70%
nu sunt de acord
80%
6%
90%
100%
nu sunt deloc de acord
Figura 65. Percepția mutării în altă localitate Nivelul de trai ridicat și percepția favorabilă pe cere respondenții noștri o au față de localitatea lor i-ar determina să regrete o eventuală relocare. Cei afectați negativ de o eventuală decizie de a părăsi localitatea sunt în proporție de 80%. Mi-ar părea rău dacă ar trebui să ma mut în alta localitate 0%
10%
20%
Ghiroda
38,7%
Giarmata Vii
39,5%
absolut de acord
30%
40%
50%
60%
70%
80%
40,3%
90%
14,5%
44,7%
de acord
nu sunt de acord
100%
6,5%
10,5% 5,3%
nu sunt deloc de acord
Figura 65a. Percepția mutării în altă localitate (per localitate)
76
Pentru Q066 Mi-ar părea rău dacă persoanele pe care le apreciez în aceasta localitate s-ar muta în alta localitate, respondenții au afirmat următoarele: Mi-ar părea rău dacă persoanele pe care le apreciez în aceasta localitate s-ar muta în alta localitate
29%
0%
10%
51%
20%
30%
absolut de acord
40%
50%
de acord
17%
60%
70%
nu sunt de acord
80%
3%
90%
100%
nu sunt deloc de acord
Figura 66. Percepția mutării apropiaților într-o altă localitate Istoria bogată a regiunii Banat si varietatea etnică si culturală a locuitorilor acestei regiuni a fost de secole motiv de conviețuire exemplară, locuitorii celor două localități vizate de studiul nostru nefăcând notă discordantă de la aceaste tradiții seculare. Prin urmare 80% dintre respondenți s-au declarat afectați de mutarea in alte locații a vecinilor cu care se înțeleg foarte bine. Din totalul respondenților 20% nu ar fi afectați daca ar avea alti vecinii in locul celor actuali.
Mi-ar părea rău dacă persoanele pe care le apreciez în aceasta localitate s-ar muta în alta localitate 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
30,7%
50%
60%
50,0%
26,3%
absolut de acord
40%
70%
80%
90%
14,5%
52,6%
de acord
nu sunt de acord
100%
4,8%
21,1%
nu sunt deloc de acord
Figura 66a. Percepția mutării apropiaților într-o altă localitate (per localitate)
77
Pentru Q067 Sunt mandru/ă să fiu din Ghiroda/Giarmata Vii, respondenții au afirmat următoarele: Sunt mandru/ă să fiu din Ghiroda/Giarmata Vii
33% 0%
10%
49%
20%
30%
absolut de acord
40%
50%
de acord
60%
70%
nu sunt de acord
16%
2%
90%
100%
80%
nu sunt deloc de acord
Figura 67. Percepția asupra apartenenței la comună Nivelul de satisfactie resimțit de fiecare individ cu privire la comunitatea si localitatea din care fac parte se vede din aprecierea respondenților. Astef, 88% sunt mândri că fac parte din cele două comunități respectiv Ghiroda/Giarmata Vii. Din totalul respondenților 18% nu se simt atrași în mod special de comunitatea din care fac parte în prezent. Sunt mandru/ă să fiu din Ghiroda/Giarmata Vii 0%
10%
20%
30%
40%
50%
30,6%
Ghiroda
70%
80%
51,6%
36,8%
Giarmata Vii
60%
14,5%
44,7%
absolut de acord
de acord
nu sunt de acord
90%
100%
3,2%
18,4% nu sunt deloc de acord
Figura 67a. Percepția asupra apartenenței la comună (per localitate)
Pentru Q068 Sunt mandru/ă de cum arată localitate mea, respondenții au afirmat următoarele: Sunt mandru/ă de cum arată localitate mea
4% 0%
35% 10%
20%
50% 30%
absolut de acord
40% de acord
50%
60%
nu sunt de acord
11% 70%
80%
90%
100%
nu sunt deloc de acord
Figura 68. Percepția asupra apectului general al comunei
78
Deși sunt mâmdri de localitatea lor, respondenții nu sunt pe deplin mulțumiți de condițiile oferite de aceasta. Doar 39% apreciază pozitiv imaginea localității. Problemele semnalate pe tot parcursul chstionarulu de către respondenții noștri îi determină pe aceștia să aprecieze negativ în proporție de 61% imaginea localității lor.
Sunt mandru/ă de cum arată localitate mea 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
4,8%
30%
40%
50%
60%
32,3%
2,6%
80%
90%
51,6%
39,5%
absolut de acord
70%
11,3%
47,4%
de acord
nu sunt de acord
100%
10,5%
nu sunt deloc de acord
Figura 68a. Percepția asupra apectului general al comunei (per localitate)
Pentru Q069 Simt că aparţin de Ghiroda/Giarmata Vii, mai mult decat de Timisoara, respondenții au afirmat următoarele: Simt că aparţin de Ghiroda/Giarmata Vii, mai mult decat de Timisoara
25% 0%
10%
40% 20%
30%
absolut de acord
40% de acord
29% 50%
60%
nu sunt de acord
70%
80%
6% 90%
100%
nu sunt deloc de acord
Figura 69. Percepția asupra apartenenței la comună Ghiroda/Giarmata Vii vs. Timișoara Ideea apartenenței la o comunitate mai restrînsă dar puternică și nu la un oraș mare cum este Timișoara îi determină pe respondenții noșttri să se identifice în proporție de 65% cu localitatea Ghiroda respectiv Giarmata Vii și nu cu arealul metropolitan al Timișoarei în care sunt incluse cele două localități. Această modalitate de identificare cu o comunitate restrânsă nu este împărtășită de 35% dintre respondenți.
79
Simt că aparţin de Ghiroda/Giarmata Vii, mai mult decat de Timisoara 0% Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
30,6%
60%
30,6%
15,7% absolut de acord
50%
70%
80%
32,3%
55,3% de acord
nu sunt de acord
90%
100%
6,5%
23,7%
5,3%
nu sunt deloc de acord
Figura 69a. Percepția asupra apartenenței la comună Ghiroda/Giarmata Vii vs. Timisoara (per localitate)
1.13
Imprejurimile localitați și timp liber
Pentru Q070 În opinia dumneavoastră, este Padurea Verde pusă in valoare suficient?, respondenții au afirmat următoarele: In opinia dumneavoastră, este Padurea Verde pusă in valoare suficient?
3%
da nu
97%
Figura 70. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Verde Locuitorii celor două localități evidențiază într-o proporție covîrșitoare potențialul imens dar totodată nevalorificat al obiectivelor turistice din arealul lor. Astef 97% din respondenți consideră că Pădurea Verde nu este pusă în valoare suficient si exploatată turistic în beneficiul comunei.
80
In opinia dumneavoastră, este Padurea Verde pusă in valoare suficient? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
Ghiroda
3,2%
96,8%
Giarmata Vii
2,6%
97,4%
da
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 70a. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Verde (per localitate)
Pentru Q071 În opinia dumneavoastră, este Padurea Bistra pusă in valoare suficient?, respondenții au afirmat următoarele: In opinia dumneavoastră, este Padurea Bistra pusă in valoare suficient?
3%
da nu
97%
Figura 71. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Bistra La fel ca si în cazul Pădurii Verzi, Padurea Bistra nu este pusă in valoare suficient, cetățenii inervievați fiind conștienți de potențialul ridicat de petrecere a timpului liber si de capitalul oferit de natura îconjurătoare a comunei. 97% nu sunt multumiti de valorificarea acesteia dorind o infrastructură pe măsura bogățiilor naturale oferite de arealul comunei lor.
81
In opinia dumneavoastră, este Padurea Bistra pusă in valoare suficient? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
Ghiroda 1,6%
Giarmata Vii
60%
70%
80%
90%
100%
98,4%
5,3%
94,7%
da
nu
Figura 71a. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Bistra (per localitate)
Pentru Q072 În opinia dumneavoastră, este Canalul Bega pus in valoare suficient?, respondenții au afirmat următoarele: In opinia dumneavoastră, este Canalul Bega pus in valoare suficient?
7%
da nu
93%
Figura 72. Opinie privind punerea în valoare a Canalului Bega Potențialul turistic și economic al Canalului Bega ar putea fi pus în valoare mai bine, sunt de părere 93% dintre respondenți.
82
In opinia dumneavoastră, este Canalul Bega pus in valoare suficient? 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
50%
4,8%
60%
70%
80%
90%
100%
95,2%
10,5%
89,5%
da
nu
Figura 72a. Opinie privind punerea în valoare a Canalului Bega (per localitate)
Pentru Q073 Daca aţi răspuns cu NU la întrebarile anterioare, puteţi să vă gândiţi la cateva lucruri care sar putea face, în opinia dumneavoastră, pentru a o valorifica mai bine Padurea Verde/Padurea Bistra/Canalul Bega, s-au înregistrat 60 de afirmații ale localnicilor. Acestea au fost centralizate pe localitățile comunei și se regăsesc în Tabelul 1. Tabelul 1 Opinii privind valorificarea zonelor Pădurea Verde/Pădurea Bistra/Canalul Bega Ghiroda – 38 de afirmații Piste biciclete, parcuri agrement, plaja amenajata Piste/trasee pt biciclete, plimbat pe jos etc Investitii prin fonduri nerambursabile Loc pentru inot, plaja, gratar etc In padurea bistra , zone de camping , râul bega , sa fie mai ingrijit , referindu-ma la curatarea plantelor care cresc in fiacare an tot mai multe! Pe canalul Bega s-ar putea face un loc de agrement ( plaja, locuri de făcut grătare, foișoare, o terasa eventual) Padurea Verde - alei pt plimbare, curatenie in primul rand, spatii de recreere, etc Canal - curatare maluri, valorificare mal, pontoane, eventual mici cafenele, pista bicicleta etc. Padurea verde este plina da gunoie si de hoituri de animale. Politia locala ma mintit ca se va ocupa de problema si ca va monta camere (strada Bobalna). La padurea Bistra este greu accesul, piatra extrem de mare, distrugi masina. Canalul Bega este neingrijit si plin de baliga pe mal. Pietonala/pista biciclete/iluminat stradal de a lungul canalului(in zonele amenajate) Pietonala/pista biciclete/iluminat stradal pana la
Giarmata Vii – 22 de afirmații Trasee de bicicleta, amenajare locuri grill Acces mai facil, piste de biciclete, trasee de drumetii Trasee, spatii agrement. Piste pt biciclisti in padure, amenajare zone pt picnic In padurea verde si pe langa ea ar fi buna o pista de bicicletă sigura in padure alei curate si poenite curate pentru picnic si alte activitati recreative! Padurea verde ca sa fie atractiva trebuie in primul rand curatata ,ingrijita.acum e lasata in paragina.se pot face lucruri frumoase daca ar exista aceasta oportunitate de a o curata si ingriji. Canal Bega navigabil da nu ca în acest moment când vaporeto sta doar , mai curat mai multe pontoane.....La Pădurea Verde amenajat un parc de distractie ceva gen ,, Jocuri Cu Robin Hood , Căsuțe etc. , gradina zoologica mărită și mai multe animale Curat in padure, poteci suficiente de plimbat cu bicicleta si pe jos, curatate canalele din padure, poate navigabile cu o barcuta cu vasle sau hidrobicicleta, poteci care sa faca leg cu Giarmata Vii, Dumbravita lac, etc Pista de biciclete, zona de agrement
83
Padurea Verde si Padurea Bistra iar Padurea Bistra ar putea fi un punct de atractie precum Parcul Dendrologic de la Bazos, deoarece aerul curat, linistea sunt foarte importante pentru noi. Amenajare loc.joaca copii/gratare/ Curatenie, un parc pentru copii in apropiere, piste ciclabile Înființarea unor locuri de agrement moderne în jurul acestor obiective. Parcuri în ambele păduri și navigatie de agrement pe Bega Mai curate și drumuri către paduri Ar trebui sa devina zone recreationale. Creare de alei, banchete, mici spatii de joaca, cosuri de gunoi...in masura in care acestea nu deterioreaza cadrul natural. In paduri amenajate locuri de agrement si camping, Bega sa fie navigabila atat in oras cat si de-alungul intregului sau parcurs, malurile si digurile sa fie frumos amenajate, sa mai existe un drum de acces in Timisoara de pe malul stang pentru evitarea aglomeratiei la intrarile de pe Dorobanti; amenajarea sub forma de loc de agrement a celor doua "balti" din Ghiroda, etc. Un loc de agrement, o pizzerie, o piata de legume, fructe, atc. Curățate si amenajate! Si descos ceva atractiv in jurul lor Se pot face locuri special amenajate gen, cabanute, grătar în aer liber, pe dig se poate amenaja pista de biciclete și de alergat, locuri de pescuit, trasee turistice prin păduri. Piste Biciclete, Trasee Biciclete, Pontoane, Locuri de plaja, Navigare cu barci/hidrobiciclete, Loc amenajat pentru picnic/gratare, Loc amenajat pentru pescuit Piste bicicleta Parcuri, ștrand, loc pentru sport in aer liber, grădină botanică, camping Locuri de picnic parc tematic Piste de biciclete, alei sigure pentru plimbari, locuri amenajate pentru gratare, foisoare, banci, terase unde sa poti bea ceva rece sau manca o inghetata poteci prin paduri chiar si doar batatorite, curatarea padurilor de crengute, mici bancute de odihna, popularea cu animalute (veverite). Parcuri si o gradina zoo mai buna Pentru mine, investiția cea mai importanta ar fi o baza de agrement(gen Herneacova, poate chiar mai interesanta), situata lângă Pădurea Bistra. Circuite pt pietoni, spatii de recreere si agrement, picnic etc. Sa poate fi folosite barcile de la lacul muzeul satului.
Rute de plimbare cu biciclete, spatii de agrement Curatenie, ingrijire, piste de biciclete, asimilarea lor cu parcuri (naturale) Curatare, crearea unor puncte de acces, amenajarare specifica Amenajări interioare Drumuri de acces către acestea Curatenie Zona de promenada, trasee de biciclete, zona de jocuri in aer liber pt copii Asigurarea accesului pentru plimbari pe aleile din padure,care a devenit imposibil datorita lastarisului necuratat si mormanelor de gunoaie aruncate la liziera dar si in padure,plasarea de mese cu banci si apa de fantana din loc in loc in padure pentru odihna ,sah,table,socializare, picnicuri,cosuri de gunoi pentru resturi,panouri cu harti ale padurii si plantele si arborii existenti. Padurea mai curata cu alei si poenite curate Piste de biciclete, mici popasuri Piste de biciclete, zone de alergare amenajate, peste canalul bega ar trebui facute mai multe poduri si legate drumurile de cele din oras Sunt extrem de deranjante gunoaiele si faptul ca nu mai sunt alei
84
Piste pe care se poate alerga sau merge cu rolele Infrastructura ptr agrement (piste biciclete ) Trasee pentru bicicletă (velo turism), amenajare (păstrare curățenie) promovare, activități sportive și culturale (pescuit, maraton, curse bicicletă, festivaluri etc.) Canalul si malurile begai ar putea fi curatate si amenajate pentru plimbari Padurea Verde este plina de gunoaie si nimeni nu ia atitudine prin montare de camere si anunturi de amenzi. Se poate face curat in interiorul ei si se poate face alei pietonale si de biciclisti in Sibiu. Identic Padurea Bistra si Canalul Bega. Nu exista nici macar trotuare! 1. Padurea Bistra - Amenajarea unor trasee de biciclete, banci, alei de plimbat. Interzicerea totala a campari cu gratare, foc. 2. Canalul Bega - curatarea digului si amenajarea unui trotuar + pista de biciclete, plantarea de pomi pe margine, amplasarea de banci si cosuri de gunoi. Accesarea unor fonduri pentru curatatea canalului si amenajarea in zona podului a unui ponton de acces pentru plimbarea cu barca sau hidrobicicleta. Se poate solicita sprijin din partea Timisoarei in acest proiect. 3. Padurea verde - protejarea ei, curatarea ei, amenajarea de alei pentru plimbare. Canalul Bega ar putea fii amenajat pentru plimbari si mers cu bicicleta. Ar trebui in general zona eliberata de caini fara stapan si lumea educata sa respecte animalele. Nu poti sa iesi la plimbare cu cainele pentru ca toti caini din curti intra in sevraj, lucru datorat faptului ca nu sunt educati si nu sunt plimbati. Padurea Bistra pare o aventura mai degraba decat un loc atractiv de vizitat din cauza cainilor fara stapan sau cei de la stanele de prin jurul Timisoara. Padurea Verde - zona Hotel 2000 este neamenajata si inconjurata de gard dar cu siguranta ar putea fii valorificata cu o pista de alergare, cu locuri de catarat pentru copiii si cu locuri de socializare. Nu știu să fie ceva amenajat în Pădurea Verde pe raza comunei. De Pădurea Bistra nici nu am auzit, deci presupun că nici acolo nu este ceva amenajat. Pe de altă parte cam toți locuitorii locuiesc la casă și majoritatea pot face 'ieșiri' în curte, așa că de eventuale amenajări ar beneficia mai mult cei din Timișoara, deci nu consider necesare pentru Ghiroda.
85
Pentru Q074 Dacă v-aţi propune să faceţi o excursie de o zi, unde v-aţi duce?, respondenții au afirmat următoarele:
Dacă v-aţi propune să faceţi o excursie de o zi, unde v-aţi duce?
Alt loc/Nu stiu Alte locatii din afara tarii
5,60% 4,20%
Ungaria
11,10%
Alte locatii din in tara
11,10%
Radna/Lipova
2,80%
In natura (padure/munte) Banatul de munte
22,20% 8,30%
Banatul de pusta
16,70%
Balta cu nuferi
1,40%
Balta 2 (Pescarie)
1,40%
Canalul Bega
1,40%
Padurea Verde Padurea Bistra
8,30% 5,60%
Figura 74. Dorința locuitorilor pentru excursii de o zi Observație: Cele două categorii prezente în Figura 74 și 74a sub denumirea de „Banatul de pustă” și „Banatul de munte” au fost create ca urmare a grupării răspunsurilor obținute și fac referire la următoarele localități:
Banatul de pusta: Buziaș, Bazos, Buzad, Charlottenburg, Giroc, Herneacova; Banatul de munte: Surduc, Poiana Marului, Valiug, Semenic, Herculane.
86
Dacă v-aţi propune să faceţi o excursie de o zi, unde v-aţi duce? 0%
5%
10%
4,3%
Padurea Bistra
0,0%
Balta 2 (Pescarie)
0,0%
Balta cu nuferi
0,0%
2,1%
4,0% 21,3%
8,0% 12,8%
0,0%
21,3%
In natura (padure/munte) 2,1%
6,4%
Ungaria
24,0%
4,0%
Alte locatii din in tara
Alt loc/Nu stiu
30%
4,0%
Banatul de pusta
Alte locatii din afara tarii
25%
8,5% 8,0%
Canalul Bega
Radna/Lipova
20%
8,0%
Padurea Verde
Banatul de munte
15%
20,0% 14,9%
4,0% 2,1%
8,0% 4,3%
8,0%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 74a. Dorința locuitorilor pentru excursii de o zi (per localitate)
Atât la nivel de comună, cât și în analiza per localitați se observă o dorința a respondenților de a petrece o zi liberă în natură: 21,3% din Ghiroda, respectiv 24% din Giarmata Vii. De asemenea se observă și o dorința de a petrece timpul în pădurile din apropiere (Pădurea Verde și Pădurea Bistra).Un alt interes al localnicilor se regăsește asupra petrecerii timpului liber în localitațile din categoria „Banatul de pustă” (Buziaș, Bazos, Buzad, Charlottenburg, Giroc, Herneacova), rezultat influența pe de-o parte de apropierea fața de comuna Ghiroda, iar pe de altă parte de facilitățile de agrement sau peisaje oferite de acestea.
87
Pentru Q075 În ultimul an, de cate ori aţi ieşit în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra?, respondenții au afirmat următoarele:
In opinia dumneavoastră, este Padurea Bistra pusă in valoare suficient?
2%
9% 29%
4% saptămânal o dată la două săptămâni
10%
o dată pe lună de câteva ori pe an niciodată nu stiu
46%
Figura 75. Număr de ieşiri în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra
În ultimul an, de cate ori aţi ieşit în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra? 0%
10%
o dată pe lună
30%
50%
60%
6,5%
0,0% 3,2%
21,1%
de câteva ori pe an
34,2%
53,2%
29,0% 28,9%
niciodată
nu stiu
40%
8,1% 10,5%
saptămânal
o dată la două săptămâni
20%
0,0%
5,3%
Ghiroda
Giarmata Vii
Figura 75a. Număr de ieşiri în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra? (per localitate)
88
Potențialul turistic și economic neexploatat al îmrejurimilor îi determină pe cetățenii celor două localități componente ale comunei Ghiroda să nu considere aceste obiective ca o alternativă a petreceri timpului liber. Se observă din figura 75 că 31% din respondenți nu au ieşit în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra. 46% au iesit în la sfârșitul săptămânii de cateva ori pe an în locațiile indicate anterior.
1.14
Probleme ale localitații din perspectiva localnicilor
Pentru Q077 Care credeti ca sunt primele 3 probleme majore ale localitatii?, s-au înregistrat 78 de afirmații ale localnicilor. Acestea au fost centralizate pe localitățile comunei și se regăsesc în Tabelul 2. Tabelul 2. Afirmații privind primele 3 probleme ale localitații Nr. crt. 1 2 3 4
5
6 7 8 9
10
11
12
Ghiroda - 48 afirmații Comunicarea și planificarea lucrurilor Colectare ape pluviale, combaterea ambroziei, dezvoltarea zonelor de agrement in aer liber Alimentarea cu energie electrica Lipsa spatiilor verzi Lipsa asfalt pe strazile secundare, lipsa pista biciclete si cateodata mirosul de la Continental Lipsa unor reglementări privind construcția caselor sau nerespectarea celor existente, care oferă un aspect mai degrabă "pestriț" localității. Insuficienta spatiilor verzi si cu caracter sportiv. Proasta organizare a transportului în comun. Infrastructura, parcurile și terenurile de sport Asfaltarea, locuri de agrement inexistente(parcuri, restaurante, piste ciclabile), tantarii si insectele vara Curatenia, mijloc de transport, rautatea oamenilor Parcurile(și baza de agrement)/sistemul de supraveghere video/mijlocul de transport în comun Transportul (daca ar fi trafic intens si rapid si eficient as renunta la masina pt. transport in comun), aspectul neingrijit al strazilor si al locuintelor, lipsa parcurilor si a spatiilor de agrement precum si lipsa magazinelor si a unei pieti alimentare. Lipsa locurilor de joaca pentru copii, curatenia, lipsa unei pietonale/pista biciclete care sa lege Timisoara de Ghiroda. Infrastructura, dezvoltarea neuniforma, lipsa facilitati adecvate (vezi Dumbravita: centru alimentar, sali sport, etc.)
Nr. crt. 1 2
Giarmata VII - 30 de afirmații Drumurile, canalizarea si parcurile pt copii Drumurile, galagia de pe centura si de la aeroport, posta
3
Lipsa asfalt, lipsa santuri, mai multa verdeata
4
Infrastructura, lipsa zone verzi/parcuri, lipsa zonelor unde se poate face sport
5
Alimentarea cu energie pe strazile noi, Asfaltarea strazilor care nu sunt asfaltate, Amenajarea civilizata a statiilor de autobuz.
6 7 8
Drumurile,parcurile si micsorarea cultului. Străzi neasfaltate , trotuare nepavate, un Aqualend care ar aduce atât beneficii comunei cât și un loc de relaxare pt comunitate Faptul ca nu exista toate utilitatile,curatenia si strazile distruse
9
Punerea in functiune a canalizarii, continuarea asfaltarii strazilor,piste de bicicleta
10
1.Spatii recreative insuficiente 2. Asistenta medicala inexistenta 3. Banda suplimentara destinata circulatiei cu bicicleta, role inexistenta
11
12
Asfaltarea tuturor strazilor,amenajajarea parcurilor si asigurarea utilitatilor pe toate strazilor Canalizarea Asfaltul Latimea strazilor asfaltate prea mică
89
13
13
Canalizare, transport,posta
14
Canalizarea ,asfaltarea, siguranta populatiei
15
17
Trotuarele, lipsa pistei pt biciclete, canalizarea Trotuarele , locurile recreative pentru tineri, nesponzorizarea ansamblului folcloric Infrastructura utilitati lipsa spatiilor de socializare Nu sunt locuri publice pentru copii( foisor , parcuri! Transportul public , intarzieri majore ! Drumurile, utilitățile, aspectul general
18
Canalizarea at când ploua.nu sunt parcuri pt copii.
18
Strazile, canalizarea si locurile de joaca pt copii Racordarea la apa-canal, Asfaltarea străzilor, Ambrozia Racordarea la apa,canal,gaz,internet Infrastructura deficitara, sistemul de educatie si lipsa locurilor de agrement Infrastructura, neexistenta parcurilor pentru copii tuneret si oameni in varsta, un centru de permanenta in Giarmata-Vii.
14 15 16
19
20
21 22 23 24 25 26
27 28 29
30
31 32 33
Zgomotul produs de concertele de la Pădurea Verde/Muzeul satului, lipsa parcurilor si un plan urbanistic serios. 1)-Modernizarea și extinderea Infrastructuriu rutiere. 2)-Îmbunătățirea transportului în comun spre și din Timișoara. 3)-Implemenarea urgentă a platformei de Plăți Online pt Taxele și Impozitele datorate de cetățeni Primăriei Ghiroda. Nu sunt piste de biciclete, nu sunt spatii de joaca in apropierea casei, trotuarele sunt impracticabile in unele zone Aspectul întregii comune Alimentarea cu apa (pe timpul verii nu este presiune), transportul in comun si trotuarele. Transport, curatenie, locuri de agrement pt adulti si copii Nu sunt drumuri asfaltate in cartierul de dupa pod Transportul public, Asfaltarea celorlalte strazi, Foarte multe spatii neamenajate, Nu exista bancomat. Putine optiuni la companiile de telecomunicatii. Nu e umbra pe trotuare/strazi vara e prea cald sa mergi pe jos, mai multi pomi(sunt semne de circulatie sterse de soare!) Transport, aspect, curățenie. Camere de supraveghere functionale, transport in comun mai rapid spre Timisoara, parcuri Lipsa totala a trotuarelor in zona, educatie oamenilor din localitate - am mers de multe ori pe drumurile din Ghiroda pe jos si am fost atacati/latrati de caini din curti sau iesiti afara si stapanii in loc sa isi bage cainii in curti se ratoiau la noi ca nu avem ce sa cautam acolo, lipsa de optiuni pentru a face activitati cu copiii. Transport, sistematizare, parcuri Nu exista locuri de joaca pentru copii, strazi fara trotuar, mizerie pe strazi Canalele. Gazul. Vecinii
16 17
19
20
Starea drumurilor (+ lipsa pistelor de biciclete), Lipsa infrastructurii de calitate, Lipsa unor puncte de atractie de interes general.
22
Asfaltarea străzilor Utilitățile Transportul în comun Posta,canalizare, infrastructura
23
Infrastructura, Parcurile, Serviciile HORECA
24
Prima problema majora este asfaltarea straziilor
21
25 26
27 28 29
30
Gălăgia și poluarea de la centura și aeroport, strada neasfaltata Lipsa infrastructurii, Lipsa dezvoltarii urbanistice unitare Drumuri de pamant, Lucrari ce dureaza foarte mult, Zgomot foarte mare de la centura, Trotuare impracticabile pe alocuri Strazi, trotuare, centura aproape Apa,canal, inscrierea drumurilor la cadastru pentru ca locuitorii sa poate accesa la curent, apa, canalizare, gaz Drumurile prost proiectate si executate (fara piste de biciclete, trotuare si fara rigole de scurgere a apei ) Canalele de scurgere a apei de pe camp infundate sau astupate de constructii Reteaua de curent electric veche si subdimensionata
90
34 35 36 37 38 39
40
41 42 43 44
45
46 47
48
Ambrozia, gunoaie, politia comunitara Canalizarea, lipsa organizarii, lipsa spatilor verzi amenajate Trotuarele, parcurile si pista de biciclete! Cultura si activitatile culturale Lipsa trotuare, piste biciclete, parcuri ptr copii. Curățenia, spații verzi și transportul public 1. Excedentul de buget (care am înțeles că există dacă sunt informat corect asupra acestui lucru). 2. Lucrările aiurea cum ar fi: canale pluviale de 1 m adâncime și 1 m lățime, crucea din sensul giratoriu - chici, șosele asfaltate de aprox. 4 m lățime, capete de podețe cu colțuri periculoase pentru roțile mașinilor, etc. 3. Lipsa trotuarelor sau trotuare de proastă calitate, chiar și lipsa pistelor pentru biciclete pe Strada Dunărea. Asfaltare in Ghiroda Noua, trotuare, ingrijirea Padurilor si canalului Bega, constructia de parcuri in Ghiroda Noua Activitatea Primăriei în general Organizare proasta la primarie Nerespectarea prioritatilor comunei Proasta gestionare a fondurior Lipsa asfaltului, trotuar, piste biciclete. 1. Lipsa totala a investitiilor majore in folosul comunitatii, accesibile din fonduri europene. 2. Lipsa cailor de acces in localitate si a dezvoltari infrastructurii perimetrale a localitatii Ghiroda 3. Lipsa oricarei forme de agrement in localitate (parcuri, sali de sport, terenuri de sport sau de joaca, piste de biciclete, sala de cinema) Numarul mic de parcuri de joaca, centru pietonal pavat si cu banci si statuie, lipsa supermarket. Lipsa unui supermarket in zona, lipsa unei sali de sport, lipsa unor spatii de recreere: cofetarie, pizzerie, biblioteca, cafenea Urmatoarele probleme nu le consider majore, ci doar probleme care trebuie avute in vedere (si rezolvate) de catre autoritatile locale, chiar si cu sprijinul cetatenilor: fluctuatiile de tensiune de pe reteaua electrica (care ne-au defectat de ex. centrala termica), santurile mult prea adanci de pe marginea drumurilor pe unele strazi mai noi din localitate (foarte periculoase pentru copii si adulti deopotriva) ar trebui acoperite cu rigole, pompele care golesc santurile de apele pluviale se intampla cateodata sa nu functioneze corespunzator. As mentiona si o a patra problema care mi se pare importanta: curatarea strazilor laterale de zapada, atunci cand ninge abundent.
91
Pentru identificarea primelor 3 probleme majore din perspectiva localnicilor comunei Ghiroda, s-a analizat fiecare afirmație în parte (din Tabelul 2), rezultând astfel un top 3 probleme per localitate:
Ghiroda: 1. Pe primul loc se stiuează nemulțumirile localnicilor asupra infrastructurii rutiere și pietonale actuale (lipsa străzilor asfaltate, a trotuarelor, a pistelor de biciclete etc.); 2. Pe locul al doilea s-au identificat nemulțumiri privind infrastructura de canalizare și colectare a apei pluviale; 3. Pe locul al treilea se regăsesc nemulțumirile privind numărul parcurilor/spațiilor verzi și lipsa zonelor de agrement/ locuri de joacă pentru copii. Observație: S-au identificat și nemulțumiri privind accesul la transportul public din localitate.
Giarmata Vii: 1. Pe primul loc s-au identificat nemulțumiri privind infrastrtuctura rutieră, cu precădere asupra existentței unui număr mare de străzi neasfaltate; 2. Pe locul al doilea se situează nemulțumirile privind infrastructurii de utilități, în special canalizare și curent electric; 3. Pe locul al treile se regăsesc nemulțumiri privind parcurile și spațiile verzi. Observație: S-au identificat și nemulțumiri privind zgomotul provenind de la centura de ocolire a Timisoarei.
92
1.15
Puncte tari – puncte slabe ale localitații din perspectiva localnicilor
Pentru Q078 - Care credeti ca sunt punctele tari/atuurile Localitatii?, s-au 70 de afirmații ale localnicilor. Acestea au fost centralizate pe localitățile comunei și se regăsesc în Tabelul 3.
Tabelul 3. Afirmații privind punctele tari/atuurile localitații Nr. crt. 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Ghiroda – 43 de afirmații Apropierea de oras Este situata foarte aproape de Timisoara, aeroport, autostrada; taxele si impozitele sunt mai mici decat in Timisoara; Se pot achizitiona produse agricole proaspete; Aeroport/firme contribuabili la buget/vecinatatea cu Timisoara Zona linistita si trafic redus. Se ajunge foarte rapid in centru. Apropierea fata de oras. Comunitate relativ bine închegată, cel putin în partea veche a localității. Facilități si utilități existente, dar pot fi îmbunătățite. Asezarea in plan geografic cat si beneficile zonelor care inconjoara Apropierea de aeroport Totusi mediu rural, aeroport Amplasarea fata de oras, padurile inconjuratoare si existenta canalului Bega. Distanta mica pana in oras, iesirea rapida pe centura si autostrada, oamenii dedicati din Primarie, deschiderea spre cetateni pt a afla nevoile acestora cjm este acest sondaj (sper sa nu ramana doar un sondaj). Pozitia fata de Timisoara, venituri substantiale de la intreprinderile de pe calea Lugojului si apropieri, canalul Bega si pozitia fata de aeroport. Canal Bega, Proximitate aeroport, centru, Noua conducere si faptul ca e aproape de oras Retelele de apa, gaz, canalizare, cablu, Spatiul relativ scurt dintre localitate si oras si aeroport Aproape de oras, buget mare Pozitionarea geografica. Poziționarea localității față de Timișoara, aeroportul, spațiile verzi(pădurile), firmele de pe str. Lugojului, Raul Bega Liniște și relativ curat Locuitorii (majoritatea, nu chiar toți), Proximitatea față de Municipiul Timișoara și privilegiul de a avea un primar atât de tânăr și ambițios. Banii necheltuiti
Nr. crt. 1
Giarmata Vii – 27 de afirmații Liniste vs apropierea de oras
2
Linistea, Spatiile relativ largi, Izolarea de traficul intens
3
Apropierea de Timisoara
4
curatenia, locatia
5 6 7 8 9
10
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Trebuie inca se se dezvolte pe mai multe planuri e inca departe de ceea ce ar trebui sa fie Este un sat destul de linistit, e bine amplasat si cu oameni in general faini Aprope de Timisoara Apropierea de Timisoara Terenul de fotbal este,momentan,singurul loc frumos din sat. Aproape de Timisoara, nu e suprapopulata, are padure in apropiere, se poate ajunge cu mijloace de transport in comun, masina, bicicleta Infrastructura, sistemul de educatie si locurile de agrement (vezi Giroc & Dumbravita!) Aproape de oras Este foarte aproape de Timisoara. Este foarte aproape de oras si locuita oameni buni Locatia Apropierea de Timisoara, Bugetul Localizarea fata de Timisoara, existenta industriilor mici, aeroportului, drumului national etc Pozitionarea aproape atat aproape de oras cat si de padure 1. Pozitionarea geografica 2. Conducerea liberala Retrasa
93
21 22
23
24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42
43
Locul unde este situată! Aproape de oras, Localitate linistita, Canalul Bega, Padurea Bistra Pozitia fata de drumul national TM-Lg, fata de autostrada A1, protectia impotriva vanturilor puternice si a poluatii excesive venite din zonele industriale ale Tm adusa de Padurea Neagra, situarea pe malul canalului Bega, de care ar trebui sa profitam mai mult. Apropiere de Timisoara Aproape de oras Apropierea de Timișoara, Aeroportul „Traian Vuia”, peisajul natural (Pădurea Bistra, Bega, bălțile etc.) Apropierea de Timisoara, linistea, vecinii amabili Apropierea fata de Timisoara, fata de aeroport Este aproape de Timisoara, are un buget mare Aproape de oras. Strazi fara gropi. Mijloace de transport in comun si cam tot ce ai nevoie se poate gasi aici. Aplasarea Poziția geografica (aproape de Timisoara) și banii disponibili. Aproape de oras. Trafic redus de masini Pozitia geografică Apropierea de oras Dezvoltarea, linistea si siguranța, Activitatea culturală Liniștea Dinamica, apropierea de Timisoara Canalul Bega, Padurea Bistra Traficul normal, access rapid la centura/autostrada Distanta mica pana in Timișoara Apropierea de Timișoara Situarea fata de Timisoara (acces facil in oras), respectiv fata de Calea Lugojului (se evita traficul), strazile largi si nu foarte aglomerate (deocamdata!), prezenta in numar mare a bastinasilor, aerul rural si civilizat care creeaza o stare de confort si relaxare
21 22
23
24 25 26 27
Putere financiara Proximitatea fata de Timișoara, Pădurea Verde
Poziția apropiata de oraș Zona liniștită
Apropierea de Timisoara Distanta fata de Timisoara Apropierea de Timisoara lipsa poluarii Locatia
Pentru identificarea puntelor tari sau a atuurilor comunei Ghiroda din perspectiva localnicilor, s-au analizat afirmațiile acestora (din Tabelul 3), identificându-se pentru ambele localități următorul top 5: 1. Pe primul loc se situează proximitatea față de Timișoara și accesul facil/rapid la centura orașului Timișoara, Aeroportul Tranian Vuia și Autostrada A1; 2. Pe locul al II-lea, nivelul redus de zogmot și poluare în comparție cu Municipiul Timișoara; 94
3. Pe locul al III-lea, s-a identificat proximitatea față de pădurile din apropiere (Pădurea verde și Pădurea Bistra), precum și de Canalul Bega. 4. Pe locul al IV-lea, potențialul de dezvoltare atât economic, cât și urbanistic din prisma proximității față de Timișoara. 5. Pe locul al V-lea, accesul relativ facil la rețelele de utilități publice. Observație: S-au înregistrat afirmații pozitivie considerate puncte tari de către localnici, asupa actualului primar și a actualei echipe de consilieri locali.
Pentru Q079 Care credeti ca sunt punctele slabe ale localitatii?, s-au 67 de afirmații ale localnicilor. Acestea au fost centralizate pe localitățile comunei și se regăsesc în Tabelul 4.
Tabelul 4. Afirmații privind punctele slabe ale localitații Nr. crt. 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16 17
Ghiroda – 39 de afirmații Conducerea e foarte slaba Dezvoltarea anumitor strazi haotic fara un plan clar(inguste, fara santuri etc); Cand bate vantul dinspre Nord se simte mirosul de cauciuc de la Continental Alimentarea cu energie electrica/lipsa spatiilor verzi Infrastructura Neingrijita suficient si cu putine locuri de atractie. Nefololosirea banilor publici excedentari pentru nevoile reale ale comunitatii O conducere proasta in trecut de prea mult timp. Infrastructura Aspectul, lipsa activitatilor culturale si de agrement, transportul in comun, lipsa magazinelor. Cele enumerate la intrebarea ref la probleme, mix urban-rural, lipsa de modernizare etc. Oamenii Plan urbanistic deficitar Lipsa utilităților si a strazilor Drumurile in cartierele noi, infrastructura in cartierele noi Infrastructura rutieră și transportul în comun spre și din Timișoara Primarii de pana acum, care nu au facut nimic. Lipsa trotuarelor, lipsa parcurilor si a zonelor de agrement
Nr. crt. 1
Giarmata Vii – 28 de afirmații Transportul în comun
2
Accesul
3
Transportul catre aeroport si Timisoara
4
Drumurile , canalizarea si parcurile
5
E dezorganizata
6
Lipsa pistei de biciclete Giarmata vii -Timisoara
7
Implicarea autoritatilor
8
11 12 13
Strada Teilor nu e asfaltata. Gălăgia și poluarea de la centura, gălăgia de la aeroport, străzi neasfaltate și fără iluminat stradal Lipsa unei insituții proprii de administrare (primăria), drumurile, lipsa parcurilor și a posibilității de a face sport. Aspectul Asfaltarea Infrastructura
14
Inexistenta unei dezvoltari unitare sustinuta
9
10
16
Favoritismul sustinut de membrii cu diferite functii in cadrul comunitatii Canalizarea și infrastructura la pamant
17
Sunt multe si cred ca le stiti si dvs
15
95
18
19 20 21 22 23 24 25 26
27
28
29
30
31 32
33 34 35
Nu există o agenda culturala (sau daca exista eu nu o cunosc), nu sunt cluburi sau asociatii ptr petrecerea timpului liber, nu sunt organizate activitati ptr cei mici, nu sunt circuite ptr biciclisti, centrul localitatii nu este atractiv, magazinele sunt "bătrânești "(desi prefer un magazin local, de familie în locul unuia de tip Profi) Ar trebui sa existe un hipermarket, parcuri si locuri de joaca amenajate corespunzator. Cred ca in momentul de fata este haos in primarie. Nimeni nu se pune de accord cu altul. Nu e pusa in valoare. Locuitorii care nu sunt uniți. Străzile neasfaltate Conducerea Conducerea. Lipsa politiei locale. Aspectul localității, partea culturala nedezvoltata, partea sportiva, școală cu nivel scăzut (profesori, educație, dotări), puține locuri de petrecere a timpului liber. Magazin Non-Stop, Multe spatii neamenajate, Plata electronica a contributiilor, Baza Sportiva N-as privi urmatorul aspect ca pe un punct slab al localitatii, ci ca pe o problema care trebuie solutionata: prezenta cainilor comunitari, in special in zonele marginale, care reprezinta pericol atat pentru oameni, cat si pentru animalele domestice. De asemenea, as sugera (prin intermediul Dvs.) celor care poseda caini periculosi, sa-i plimbe in lesa pe strazile localitatii si sa fie atenti atunci cand deschid portile curtilor. Sunt periculosi atat pentru adulti, dar mai ales pentru copii care se joaca pe strada. Lipsa de interes pt ancorarea la cerințele locuitorilor. Zona centrala pavata pietonala, zonă dedicată spatii inchiriate firmelor, forma comunei pe lung în loc de cerc sau patrat, dar se poate dezvolta în sensul ăsta pentru un centru agrabil benefic comunității. Nu sunt toate străzile asfaltate, impozite auto/firme mari. Asfaltarea, infrastructura, creșe, parcuri, trotuare, piste bicicleta. Locuitorii și lipsa lor de educatie(viziune) și fostul primar care a bătut pasul pe loc. Actualul sigur are alte idei/viziuni pentru comuna noastră. Administratie proasta Lipsa de interes civic a localnicilor
18
19
Lipsa interesului primariei pentru crearea facilitatilor de dezvoltare pentru terenurile intravilane din afara localitatii Gearmata Vii racordarea imobilelor deja ridicate si a celor in curs, la facilitati:canal,gaz,apa,internet,asfaltara strazilor cedate primariei,conditii obligatorii ca zona sa se dezvolte si sa devina dezirabila.(vezi exemplul comunei Dumbravita) Lipsa operatorilor de cablu si internet Reteaua electrica veche
20
Lipsa utilităților
21 22 23 24 25
Drumurile Stazile Străzi neasfaltate și mocirla Proastra administrare din ultimii 8 ani Utilitatile
26
Infrastructura
27
Drumuri neasfaltate,lipsa parcului pentru copii.
28
Puțin dezorganizată
96
36 37 38
39
Infrastructura, amenajarea, promovarea Apropierea de Timisoara (lipsa de implicare a cetatenilor pt ca muncesc in alta parte) Lipsa cailor de acces in oras si nepasarea primariei in a valorifica potentialul si pozitia localitatii 1. Alimentarea cu curent electric (întreruperi și fluctuații dese) 2. Lipsa unei rute alternative către Timișoara (drumul care acum nu este asfaltat către Plopi) 3. Terenurile virane pline de ambrozie
Pentru identificarea punctelor slabe ale comunei Ghiroda din perspectiva localnicilor, s s-au analizat afirmațiile acestora (din Tabelul 4), rezultând astfel un top 3 puncte slabe per localitate: Ghiroda: 1. Pe primul loc, localnicii consideră un punct slab infrastructura actuală (lipsa străzilor și a trotuarelor asfaltate, accesul la utilități publice etc.), ca urmare a unei dezvoltări a comunei întrun un ritm foarte rapid și neunitar. 2. Pe locul al doilea, localnicii consideră că lipsa de comunicare din anii anteriori între cetățeni și Primărie, are repercursiuni și în prezent. Dar există și păreri privind lipsa spiritului civic în localitate, consecință a faptului că o mare parte dintre localnici lucrează în Timișoara. 3. Un al treilea punct slab, identificat în afirmațiile respondenților, face referire la lipsa locurilor de petrecere a timpului liber/agrement, precum si nepromovarea activitaților culturale și sportive din localitate. Giarmata Vii: 1. Pe primul loc, localnicii consideră un punct slab, infrastructura rutieră (drumuri neasfaltate) 2. Pe locul al doilea, localnicii consideră un puct slab, infrastructura de utilități (canalizare și curent electric); 3. Un al treilea punct slab, identificat în afirmațiile respondenților, face referire la neimplicarea autorităților în rezolvarea diferitelor probleme, precum și lipsa unui organism administrativ la nivel de localitate.
97
1.16
Aspecte socio-demografice
Ultimul set de întrebări vizează aspecte socio-demografice ale respondenților: gradul de utilizare a locuinței, numărul și componența membrilor din gospodărie, poziționarea gospodărie, dreptul de proprietate, nivel de educție, locul de muncă, venit și percepții asupra nivelului de trai, naționalitate, vârstă și gen. Astfel, pentru Q076 Locuinţa mea este, respondenții au afirmat următoarele: Numar de familii
74%
0%
10%
20%
30%
26%
40%
50%
Casa pentru o singură familie
60%
70%
80%
90%
100%
Casa pentru mai multe familii
Figura 76. Utilizarea locuinței La nivel de comună (Figura 76) se observă că 74% dintre localnici locuiesc într-o casă pentru o singură familie, iar 26% în case destinate pentru mai multe familii.
Numar de familii 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
72,6% 27,4%
76,3% 23,7%
Casa pentru o singură familie
Casa pentru mai multe familii
Figura 76a. Utilizarea locuinței (per localitate) În ceea ce privește utilizarea locuinței la nivel de localitate (Figura 76a) se observă aceeași majoritatea respondenților, adică 72,6% din Ghiroda, respectiv 76,3% din Giarmata Vii, afirmă că locuiesc în case pentru o singură familie.
98
La nivel de comună 61% dintre localnici dețin case situate pe o stradă cu trafic de mașini redus, 29% dețin o casă situată pe o stradă cu trafic intens, iar 10% au o locuință situată în fața unui peisj natural (Figura 77). Strada-Trafic-Locatie
29% 0%
10%
61% 20%
30%
40%
50%
Este situată pe o stradă cu trafic intens de maşini
10%
60%
70%
80%
90%
100%
Este situată pe o strada cu trafic redus de masini
Este situată în faţa unui peisaj natural
Figura 77. Poziționarea locuinței
În ceea ce privește poziționarea locuinței față de stradă/trafic, majoritatea respondenților 66,1% din Ghiroda, respectiv 52,6% din Giarmata Vii dețin o locuință situată pe o stradă cu trafic redus de mașini. 24,2% respondenți din Giroda, respectiv 36,8% din Giarmata Vii dețin o casa situată pe o stradă cu trafic intens. Proporțiile se mențin și în ceea ce privește amplasarea locuinței în apropierea unui peisaj natural 9,7% din Ghiroda, respectiv 10,5% din Giarmata Vii (Figura 77a).
Strada-Trafic-Locatie 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
24,2% Ghiroda
66,1% 9,7%
36,8% Giarmata Vii
52,6% 10,5%
Este situată pe o stradă cu trafic intens de maşini
Este situată pe o strada cu trafic redus de masini
Este situată în faţa unui peisaj natural
Figura 77a. Poziționarea locuinței (per localitate)
99
La nivel de comună 71% dintre localnici dețin dreptul de proprietate asupra locuinței, iar 28% au afirmat ca locuința aparține unui alt membru din familie, nespecificându-se gradul de rudenie (Figura 78).
Drept de proprietate
71%
0%
10%
20%
30%
1%
40%
îmi aparţine (sunt proprietar)
50%
60%
este închiriată
70%
28%
80%
90%
100%
aparţine unui alt membru al familiei mele
Figura 78. Dreptul de proprietate asupra locuinței
În ceea ce privește dreptul de proprietate, în ambele localitați (Figura 78a), proporții mari de localnici dețin dreptul de proprietate asupra gospodăriei: mai mult de jumătate (64,5%) din Ghiroda, respectiv mai mult de trei sfert (81,6%) din Giarmata Vii. Pe când 33,9% din Giroda, respectiv 18,4% din Giarmata Vii au afirmat că locuința aparține unui alt membru al familiei, nespecificându-se gradul de rudenie.
Drept de proprietate 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
64,5% Ghiroda
1,6% 33,9%
81,6% Giarmata Vii
0,0% 18,4%
îmi aparţine (sunt proprietar)
este închiriată
aparţine unui alt membru al familiei mele
Figura 78a. Dreptul de proprietate asupra locuinței (per localitate)
În ceea ce privește Q080 Stare civilă starea civilă la nivel de comună (Figura 80), 76% dintre respondenți sunt căsătoriți, 13% necăsătoriți, iar 8% locuisec cu partenerul. Proporții foarte mici arată că respondenții sunt divorțați/separați (2%), respectiv altă situație (1%). 100
Starea civila
2%
1%
8% Căsătorit(ă)
13%
Necăsătorit(ă) Locuiesc cu partenerul Divorţat(ă) sau separat(ă) Alta
76%
Figura 80. Starea civilă La nivelul localității Ghiroda se observă că mai mult de jumătate (67,7%) dintre resondenți sunt căsătoriți, 16,1% sunt necăsătoriți, respectiv 11,3% locuiesc cu partenerul. În ceea ce privește localitatea Giarmata Vii se observă că marea majoritate (89,5%) dintre respondenți sunt căsătoriți, 7,9% necăsătoriți, iar 2,6% au afirmat că locuiesc cu partenerul (Figura 80a). Stare civilă 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
67,7% 16,1% 11,3%
Ghiroda 3,2% 1,6%
89,5% 7,9% Giarmata Vii
2,6% 0,0% 0,0%
Căsătorit(ă)
Necăsătorit(ă)
Locuiesc cu partenerul
Divorţat(ă) sau separat(ă)
Alta
Figura 80a. Starea civilă (per localitate)
Pentru Q081 În acest moment, aveţi un loc de muncă (cu sau fără carte de muncă)?, la nivel de comună (Figura 81), majoritatea respondenților (75%) au afirmat că au un loc de muncă de 30 ore pe săptămână, iar 6% un loc de muncă cu mai puțin 30 ore pe săptămână. Totuși un procent destul de mare dintre
101
respondenți (19%) au afirmat că se află într-o altă situație privind un loc de muncă (cu sau fară carte de muncă). Loc de muncă (cu sau fara carte de munca)
Tot timpul (30 ore pe săptămână sau mai mult)
19%
O parte din timp (mai puţin de 30 de ore pe săptămână)
6% 75%
Alta situatie
Figura 81. Statutul de angajat Analiza pe localități (Figura 81a), arată că proporții apropiate de respondenți 72,5% din Ghiroda, respectiv 78,9% din Giarmata Vii au un loc de muncă de 30 ore pe săptămână. Doar 8,1% din Ghiroda, respectiv 2,7% din Giramata Vii au afirmat că au un loc de muncă cu mai puțin 30 ore pe săptămână. Proporții aproximativ egale de respondenți 19,4% Ghiroda, respectiv 18,4% Giarmata Vii, au afirmat că se află într-o altă situație privind un loc de muncă (cu sau fară carte de muncă). În acest moment, aveţi un loc de muncă (cu sau fără carte de muncă)? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
72,5% Ghiroda
8,1% 19,4% 78,9%
Giarmata Vii
2,7% 18,4%
Tot timpul (30 ore pe săptămână sau mai mult) O parte din timp (mai puţin de 30 de ore pe săptămână) Alta situatie
Figura 81a. Statutul de angajat (per localitate)
Pentru Q082 la nivel de comună (Figura 82), respondenții care nu au un loc de muncă, au următorul statut: 29% elevi/studenți, 14% pensionari, 7% casnice, respectiv 50% respondenți care au un alt statut decât categoriile de răspuns menționate anterior.
102
Satutul celor fară loc de muncă
14% Pensionar
7%
Casnică
50%
Elev/Student Altceva
29%
Figura 82. Statutul celor fără loc de muncă
Respondenții din Ghiroda care nu au un loc de muncă, au menționat următorul statut: 30% elevi/studenți, 10% pensionari, respectiv 60% respondenți care au un alt statut decât categoriile de răspuns menționate anterior. În rândurile respondenților din Giarmata Vii se regăsesc proporții egale (25%) pentru fiecare categorie de răspuns (Figura 82a) Satutul celor fară loc de muncă 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
10% Ghiroda
0% 30% 60%
Giarmata Vii
25% 25% 25% 25%
Pensionar
Casnică
Elev/Student
Altceva
Figura 82a. Statutul celor fără loc de muncă (per localitate)
Pentru Q083 întrebarea referitoare la ocupaţia/poziţia, majoritatea respondenților 55% sunt salariați cu studii superioare, 15% dețin o firmă cu 10 sau mai mulți angajați, 6% salariați fără studii superioare, 5% muncitori calificați, 1% membrii în forțele armate, personal de pază și securitate, iar 18% au în prezent o altă ocupație/post, decât cel menționat în categoriile anterioare (Figura 83).
103
Ocupaţie și poziţie Patron/manager într-o firmă cu 10 angajaţi sau mai mult
18%
15%
1%
Salariaţi cu studii superioare: jurist, contabil, cadru didactic etc. Salariat fara studii superioare
5% Muncitor calificat
6%
55%
Membru în forţele armate, personal de pază şi securitate Alta
Figura 83. Ocupație/Job intervievati
La nivelul celor două localități (Figura 83a), majoritatea respondenților 56,5% din Ghiroda, respectiv 52,6% din Giarmata Vii sunt salariați cu studii superioare. Respondenții din Ghiroda (17,7%), respectiv din Giarmata Vii (10,5%) au afirmat că dețin o firmă cu 10 sau mai mulți angajați. 4,8% dintre respondenții Ghirodei, repectiv 7,9% din Giarmata Vii au afirmat că sunt salariați fără studii superioare. Ponderi apropiate, 4,8% din Ghiroda, respectiv 5,3% din Giarmata, au afirmat că sunt muncitori calificați. Iar 2,6% din Giarmata Vii sunt membrii în forțele armate, personal de pază și securitate (pentru Ghiroda neînregistându-se răspunsuri). 16,2% respondenți din Ghiroda, respectiv 21,1% din Giarmata Vii au în prezent alte ocupații/posturi, decât cele menționate în categoriile anterioare.
104
Ocupaţie şi poziţie 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
17,7% 56,5% 4,8%
Ghiroda
4,8% 0,0% 16,2%
10,5% 52,6% 7,9%
Giarmata Vii
5,3% 2,6% 21,1%
Patron/manager într-o firmă cu 10 angajaţi sau mai mult Salariaţi cu studii superioare: jurist, contabil, cadru didactic etc. Salariat fara studii superioare Muncitor calificat Membru în forţele armate, personal de pază şi securitate Alta
Figura 83a. Ocupație/Job intervievati (per localitate)
În ceea ce priveşte Q084 Lucrati in Localitate- Ghiroda/Giarmata Vii?, doar 18% dintre localnici au afirmat că lucrează într-una din localitățile comunei Giroda (Figura 80). Acest rezultat este influenţat de poziţionarea comunei Ghiroda în zona periurbană a Municipiului Timişoara. Lucrati in Localitate - Ghiroda/Giarmata Vii
18% 0%
10%
82% 20%
30%
40%
50% da
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 84. Localnici care lucrează în localitate
105
La nivelul localităților (Figura 84a) se observă că doar 21% dintre respondenții comunei Ghiroda, lucrează în localitate, pe când cei din Giarmata Vii doar 13,2% au confirmat acest lucru. Acestă diferenţă moderată este influenţată de accesul mult facil din comuna Ghiroda în Municipiul Timişoara, decât din Giarmata Vii. Lucrati in Localitate - Ghiroda/Giarmata Vii? 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
50%
21,0%
60%
70%
80%
90%
100%
79,0%
13,2%
86,8%
da
nu
Figura 84a. Localnici care lucrează în localitate (per localitate)
Dintre respondenții care nu lucrează în localitate, 86% lucrează în Timișoara, 8% în alte localități, iar 6% nu au un loc de muncă (Figura 85). Daca nu lucrati in localitate, unde lucrati?
6% 8% Timisoara alte localitati Nu lucrez
86%
Figura 85. Localnici care lucrează în afara localității
Dintre respondenții care nu au un loc de muncă în comună, în analiza per localităţi (Figura 85a) se observă o distribuţie asemănătoare: 86,5% respondenţi din Ghiroda și 85,2% din Giarmata Vii au afirmat 106
că lucrează în Timișoara. Iar 8,1% din Ghiroda, respectiv 7,4% din Giarmata Vii au afirmat că lucrează în alte localitați. Daca nu lucrati in localitate, unde lucrati? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
86,5% Ghiroda
8,1% 5,4%
85,2% Giarmata Vii
7,4% 7,4%
Timisoara
alte localitati
Nu lucrez
Figura 85a. Localnici care lucrează în afara localității (per localitate)
Pentru Q086, privind nivelul de educaţie al respondenţilor (Figura 86), majoritatea acestora au afirmat că au studii superioare finalizate: 47% au finalizat studiile de licență, iar 28% master/doctorat. 8% dintre cei intervievați au studiile de liceu finalizate, iar 11% sunt în curs de a finaliza studiile de licență. Nivel de educaţie
1%
3% 8%
1%
şcoală primară terminată şcoală profesională
28%
liceu terminat
11% 1%
şcoală postliceală facultate neterminată facultate – subingineri sau colegiu facultate complet
47%
masterat, doctorat
Figura 86. Nivelul de educație respondent Distribuţia per localităţi, în ceea ce privește nivelul de studii al respondenților (Figura 86a), observăm că 48,4% respondenţi din Ghiroda, respectiv 44,7% din Giarmata Vii au studii de licența finalizate, iar 32,3% din Ghiroda și 22,1% din Giarmata Vii studii aprofundate de master și/sau doctorat.
107
4,8% respondenți din Ghiroda, respectiv 13,1% din Giarmata Vii studiile de liceu finalizate, iar 9,7% din Ghiroda și 13,2% din Giarmata Vii sunt în curs de a finaliza studiile de licență.
Care este cel mai înalt nivel de educaţie atins de dvs.? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1,6% 1,6% 4,8% Ghiroda
0,0% 9,7% 1,6% 48,4% 32,3%
0,0% 5,3% 13,1% Giarmata Vii
2,6% 13,2% 0,0% 44,7% 21,1%
şcoală primară terminată
şcoală profesională
liceu terminat
şcoală postliceală
facultate neterminată
facultate – subingineri sau colegiu
facultate complet
masterat, doctorat
Figura 86a. Nivelul de educație respondent (per localitate)
Pentru Q087, privind numărul de membri din gospodărie, la nivel de comună 53% au afirmat că în gospodăria lor se află mai puțin de 4 membri, 42% între 4 -6 membri și doar 5% au o gospodărie formată din mai mulți de 6 membrii.
108
Membri in gospodarie
5%
< 4 membri 4 - 6 membri
42%
53%
> 6 membri
Figura 87. Numarul de membri în gospodarie
La nivel de localitate, 46,8% din Ghiroda, respectiv 63,2% din Giarmata Vii au afirmat că locuiesc într-o gospodărie cu mai puține de 4 membri, iar în gospodăriile a 50% de respondenți din Ghiroda, față de 28,9% din Giarmata Vii locuiesc între 4 - 6 membri. Pentru gospodăriile formate din mai mult de 6 membri s-au înregistrat 3,2% respondenți din Ghiroda, respectiv 7,9% din Giarmata Vii. Din câţi membri este alcătuită gospodăria dvs.? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
46,8% 50,0%
Ghiroda 3,2%
63,2% Giarmata Vii
28,9% 7,9%
< 4 membri
4 - 6 membri
> 6 membri
Figura 87a. Numarul de membri în gospodarie (per localitate) În ceea ce priveşte Q088 Din câţi membri minori este alcătuită gospodăria dvs.?, se observă faptul că în marea majoritate a gospodăriilor (44%) nu există minori. 30% au afirmat ca există un minor, 22% doi minori, iar 2% trei minori. În cazul a doar 2% dintre respondenți se află în gospodărie un număr mai mare de 3 minori (Figura 88).
109
Membri minori in gospodarie
2% 2% nu există minori
22%
1 minor
44%
2 minori 3 minori
30%
> 3 minori
Figura 88. Numarul de membri minori în gospodarie
Analizând răspunsurile per localitate (Figura 88a) se observă câteva diferenţe: în 38,7% din gospodăriile Girodei, respectiv 52,6% din Giarmata Vii nu există minori. 38,7% dintre respondenții Girodei, față de 15,8% din Giarmata Vii au afirmat că în familia lor există un membru minor, iar 17,8% din Giroda, față de 28,9 din Giarmata Vii au afirmat că în familia lor se află câte doi minori. Printre respondenții în a căror familii au 3 minori, întălnim 1,6% din Giroda, respectiv 2,7% din Giarmata Vii. Familiile mai numeroase, cu mai mult de 3 minori se regăsesc printre respondenții din Ghiroda 3,2% (pentru Giarmata Vii neînregistrându-se răspunsuri). Din câţi membri minori este alcătuită gospodăria dvs.? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
38,7% 38,7%
Ghiroda
17,8% 1,6% 3,2% 52,6% 15,8%
Giarmata Vii
28,9% 2,7% 0,0% nu există minori
1 minor
2 minori
3 minori
> 3 minori
Figura 88a. Numarul de membri minori în gospodarie (per localitate) Pentru Q089 Copiii dvoastra merg la cresa/gradinita/scoala in localitate?, se observă un procent relativ mic de respondenți (18%) care afirmă că au copiii înscriși la creșa/grădinița/școala din localitate.
110
Copiii dvoastra merg la cresa/gradinita/scoala in localitate?
18%
0%
82%
20%
40%
60% da
80%
100%
nu
Figura 89. Procentul copiilor care merg la creșa/grădiniță/școală în localitate
În ceea ce priveşte analiza per localităţi, proporţiile oarecum se menţin, astfel un procent relativ mic de respondenți din ambele localități, 19,4% din Ghiroda, respectiv 15,8% din Giarmata Vii au afirmat ca și-au înscris copiii la creșa/grădinița/școala din localitate. Rezultatul fiind înfluenţat şi de faptul că mulţi dintre respondenţi au locuri de muncă în Timişoara.
Copiii dvoastra merg la cresa/gradinita/scoala in localitate? 0%
Ghiroda
Giarmata Vii
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
19,4% 80,6%
15,8% 84,2%
da
nu
Figura 89a. Procentul copiilor care merg la creșa/grădiniță/școală în localitate (per localitate)
111
Pentru Q090 Daca nu (merg la creșa/grădiniță/școală în localitate), de ce?, s-au înregistrat 32 de afirmații ale localnicilor. Acestea au fost centralizate pe localitățile comunei și se regăsesc în Tabelul 5. Tabelul 5 Motive pentru care respondenții nu și-au înscris copii la creșa/grădinița/școala din localitate Ghiroda – 21 de afirmații Oricum merg in oras la servici Wendy Kids tehnic apartine de Timișoara... Scoala si gradinita din localitate nu prezinta interesa pentru educatia pe care doresc sa o dau copiilor mei-nivel scazut Gradinita lasa de dorit atat ca spatiu cat si in privinta educatoarelor. Scoala este mult sun nivelul mediu Am dorit o gradinita mai buna, cu educatori mai buni. Calitate scoala Are 2 ani, din toamna va merge la gradinita Cand ne-am mutat in localitate frecventa deja o scoale din Timisoara. Nivelul scazut al pregatirii Nu exista cresa din cate stiu Calitate scazuta Cadre prea putin pregatite si ramase in urma cu educatia! Pe vremea comunista unele Lipsa cadrelor didactice profesioniste si cu studii in domeniu Are un an baietelul meu Nu im confera incredere Nu am gasit o varianta acceptabila Nu avem cresa in localitate Este licean Nivelul cadrelor didactice este foarte scazut Scoala din oras este mai buna. Cea de stat nu este bună, cele private sunt scumpe
Giarmata Vii – 11 afirmații Merg la gradinita de limba germana din oras Merg in Timisoara Doresc sa urmeze o scoala generala care are si liceu Pregatire cadre precara, lipsa program prelungit. Care scoala? Personal slab pregatit Merge la scoala in Timisoara Nu este program prelungit. Nivelul scazut Nivelul gradinitei Nu am copii Din cauza calitatii slabe a invatamantului prescolar.
112
În ceea ce priveşte percepţia privind stabilirea copiilor în localitate, majoritatea respondenţilor (59%) au această au afirmat pozitiv (Figura 91). Credeti ca copiii dvoastra vor ramane sa locuiasca in localitate?
59% 0%
10%
20%
30%
41% 40%
50% da
60%
70%
80%
90%
100%
nu
Figura 91. Percepția privind stabilirea copiilor în localitate
Analizând răspunsurile per localitate (Figura 91a), percepţia pozitivă asupra copiilor care se vor stabili în viitor într-una din localitaţile comunei, este mai mare pentru respondenţii din Ghiroda (62,9%), în comparaţie cu Giarmata Vii (52,6%). Rezultatul fiind posibil influenţa de diferenţa de facilităţi oferite de cele două localitaţi. Credeti ca copiii dvoastra vor ramane sa locuiasca in localitate? 0%
Ghiroda
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
62,9% 37,1%
52,6%
Giarmata Vii
47,4%
da
nu
Figura 91a. Percepția privind stabilirea copiilor în localitate (per localitate) În răspunsurile locuitorilor referitoare la percepţia asupra nivelului de trai (pentru Q092), se observă o majoritate în zona percepție neutre (52%), dar care tinde spre o apreciere tot mai pozitivă (Figura 92a).
113
Unii oameni se consideră săraci, alţii se consideră bogaţi. Dvs. unde consideraţi că vă aflaţi?
11%
52%
Mai curand sarac (1)
<<
17%
<
Neutru (4)
>
>>
17%
3%
Mai curand bogat (7)
Figura 92. Percepția asupra nivelului de trai
Nu s-au înregistrat diferenţe majore, în cazul analizei per localități, prin urmare răspunsurile localnicilor arată o percepție neutră asupra niveluli de trai (53,2% din Giroda, respectiv 50% din Giarmata Vii), dar care tinde, de asemenea în ambele cazuri, spre o apreciere pozitivă a actualului nivel de trai (Figura 92a).
Unii oameni se consideră săraci, alţii se consideră bogaţi. Dvs. unde consideraţi că vă aflaţi?
Ghiroda
Giarmata Vii
9,7%
53,2%
13,2%
16,1%
50,0%
Mai curand sarac (1)
<<
<
Neutru (4)
18,4%
>
>>
17,7%
15,8%
3,2%
2,6%
Mai curand bogat (7)
Figura 92a. Percepția asupra nivelului de trai (per localitate)
Figura 93 arată faptul că majoritatea respondenților au menținut confidențialitatea totalului de venituri din gospodărie, iar cele mai multe răspunsuri (20%) au fost înregistrate în a II-a categorie de venit per gospodărie (4001 – 6000 lei). 114
Veniturile totale per gospodărie
9%
2000 - 4000 lei 4001 - 6000 lei
20%
6001 - 8000 lei 8001 - 10000 lei
54%
8%
> 10000 lei confidential
4%
5%
Figura 93. Venituri totale ale gospodarie
Figura 93a prezintă analiza per localitaţi privind veniturile totale lunare, în care se observă grupa majoritară de respondenţi, din ambele localități, care au menținut confidențialitatea veniturilor din gospodărie. Veniturile gospodăriei 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
12,9% 21,0% Ghiroda
8,1% 4,8% 4,8% 48,4% 2,6% 18,4%
Giarmata Vii
7,9% 5,3% 2,6% 63,2%
2000 - 4000 lei
4001 - 6000 lei
6001 - 8000 lei
8001 - 10000 lei
> 10000 lei
confidential
Figura 93a. Venituri totale ale gospodarie (per localitate) În ceea ce privește categoria I de venit per gospodărie (2000 – 4000 lei), există o diferență relativ mare între Ghiroda (12,9%) și Giarmata Vii (2,6%). Cele mai multe răspunsuri (21% din Ghiroda, respectiv 18,4% din Giarmata Vii) au fost înregistrate în a II-a categorie de venit per gospodărie (4001 – 6000 lei).
115
Ponderi apropiate întâlnim în categoria a III-a (6001 – 8000 lei): 8,1% din Ghiroda, respectiv 7,9% din Giarmata Vii, dar și pentru a IV-a categorie (8001 – 10.000 lei): 4,8% din Ghiroda, respectiv 5,3% din Giarmata Vii. Pentru Q094 Care este naţionalitatea dvs.?, se observă că marea majoritate a respondenţilor (82%) sunt români, 3% au origini maghiare, iar un procent destul de ridicat 15% au altă naționalitate sau nu și-au declarat-o (Figura 94). Care este naţionalitatea dvs.?
3%
15% Română Maghiară alta/nedeclarat
82%
Figura 94. Naționalitatea localnicilor
Care este naţionalitatea dvs.? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
80,6% Ghiroda
4,9% 14,5% 84,2%
Giarmata Vii
0,0% 15,8%
Română
Maghiară
alta/nedeclarat
Figura 94a. Naționalitatea localnicilor (per localitate) În ambele localități (Figura 94a), majoritatea respondenților sunt de naționalitate română (80,6% Ghiroda, respectiv 84,2% Giarmata Vii). Procente apropiate de respondenți (14,5% Ghiroda, respectiv 15,8% Giarmata Vii) sunt de altă sau nu și-au declarat-o. Respondenți cu origini maghiare s-au înregistrat doar în Ghiroda (4,9%).
116
Figura 95 prezintă distribuţia răspunsurilor din perspectiva intervalului de perioade de când respondenţii locuiesc într-una din localităţile comunei Ghiroda.
De cat timp locuiţi în Ghiroda/Giarmata Vii?
11,5%
< 5 ani
28,5%
9,5%
5 - 9 ani 10 - 14 ani 15 - 19 ani
11,5%
20 - 24 ani 25 - 29 ani 30 - 35 ani
9,5%
22,0%
> 35 ani
5,5% 2,0%
Figura 95. Ani cu domiciliul în Ghiroda/Giarmata Vii
Pentru Q095 De cat timp locuiţi în Ghiroda/Giarmata Vii?, se observă printre respondenţi o majoritate de localnici noi, cu perioade mai mici de 5 ani (28,5%) şi între 5-9 ani (22%). Printre respondenţii cu perioade din zona medie se regăsesc 5,5% între 10-14 ani, 2% între 15-19 ani şi 9,5% între 20-24 ani. Pentru perioade mai mari de 24 de ani, se observă o distribuţie de respondenţi apropiată pe ultimele trei categorii: 11,5% între 25-29 ani, 9,5% între 30-35 ani şi 11,5% mai mult de 35 ani. Putem considera că distribuţia pe aceste intervale poate concide cu perioadele de migraţie de după 1990 spre oraş şi viceversa în perioada bumului imobiliar din Timiş de după 2005, iar ulterior după redresarea economică din România începută cu anul 2012.
117
De cat timp locuiţi în Ghiroda/Giarmata Vii? 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
28,8% 16,9% 6,8% Ghiroda
1,7% 11,9% 16,9% 8,5% 8,5%
27,8% 30,6% 2,8% Giarmata Vii
2,8% 5,6% 2,8% 11,1% 16,7%
< 5 ani
5 - 9 ani
10 - 14 ani
15 - 19 ani
20 - 24 ani
25 - 29 ani
30 - 35 ani
> 35 ani
Figura 95a. Ani cu domiciliul în Ghiroda/Giarmata Vii (per localitate) În ceea ce priveşte distribuţia pe localităţi (Figura 95a), trebuie observat faptul că majoritate de localnici noi se menţine, diferenţe notabile înregistrându-se pentru intervalul 5-9 ani: 16,9% în Ghiroda, faţă de apropae dublu 28,8% în Giarmata Vii. Printre respondenţii cu perioade din zona medie, apar distribuţii total diferite faţă de media per comună:
între 10-14 ani: 6,8% Ghiroda, triplu faţă de 2,8% Giarmata Vii între 15-19 ani: 1,7% Ghiroda, faţă de 2,8 Giarmata Vii între 20-24 ani: 11,9% Ghiroda, dublu faţă de 5,6% Giarmata Vii
Proporţiile precedente se menţin aproximativ în ambele localităţi ale comunei şi pentru perioadele mai mari de 24 de ani. În concluzie distribuţiile răspunsurilor sunt foarte probabil influenţate de oportunităţile de dezvoltare urbană din perioada bumului imobiliar din Timiş de după 2005, iar ulterior după redresarea economică începută cu anul 2012.
118
Pentru Q096 Care a fost prima generaţie care s-a stabilit in localitate, se observă influenţa răspunsurilor îngregistrate pentru întrebarea anterioară, astfel 48% dintre respondenţi afirmând că generaţia lor fiind prima care s-a stabilit în localitate. Prima generaţie care s-a stabilit in localitate
6,0%
generaţia mea
9,0%
generaţia părinţilor mei
48,0%
20,0%
generaţia bunicilor mei generaţia străbunicilor mei
17,0% de mai multe generaţii (decât străbunicii)
Figura 96. Prima generaţie care s-a stabilit in localitate Figura 96a prezintă distribuţia per localităţi a răspunsurilor pentru Q096, observându-se aceeaşi influenţă a răspunsurilor îngregistrate de la „localnicii noi”. De observat că în analiza per localităţi există diferenţe semnificative între respondenţii care au afirmat că generaţia părinţilor a prima stabilită în localitate: 11,3% Ghiroda, faţă de mai mult de dublu 26,3% din Giarmata Vii, precum şi de cei care au afirmat că generaţia bunicilor a prima stabilită în localitate: 27,4% Ghiroda, faţă de 7,9% Giarmata Vii. Care a fost prima generaţie care s-a stabilit in localitat 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
41,9% 11,3% Ghiroda
27,4% 9,7% 9,7% 57,9% 26,3%
Giarmata Vii
7,9% 7,9% 0,0%
generaţia mea
generaţia părinţilor mei
generaţia bunicilor mei
generaţia străbunicilor mei
de mai multe generaţii (decât străbunicii)
Figura 96a. Prima generaţie care s-a stabilit in localitate (per localitate)
119
În ceea ce priveşte genul respondentului (Q097), se observă o distribuţie uniformă, la nivel de comună (Figura 97): 51% gen feminin, iar 49% gen masculin.
Genul respondentului
51%
0%
49%
20%
40%
60%
Feminin
80%
100%
Masculin
Figura 97. Genul respondentului
Distribuţia uniformă se observă şi în cazul analizei per localitate (Figura 97a). Genul respondentului 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
48,4% Ghiroda 51,6%
55,3% Giarmata Vii 44,7%
Feminin
Masculin
Figura 97a. Genul respondentului (per localitate)
120
Figura 97 prezintă distribuţia respondenţilor pe grupe de vârstă, observându-se o majoritate formată din gouă categorii: 41% între 25-34 ani, respectiv 37% între 35-44 de ani. Vârsta respondentului
3,0% 8,0%
11,0%
< 25 ani 25 - 34 ani 35 - 44 ani
41,0%
37,0%
45 - 54 ani 55 - 65 ani
Figura 98. Vârsta respondentului În ceea ce priveşte distribuţia per localităţi a grupelor de vărstă se observă aceeaşi majoritate a celor două categorii menţionate anterior, dar în proporţii diferite:
între 25-34 ani: 46,8% Ghiroda, respectiv 31,6% Giarmata Vii între 35-44 ani: 30,6% Ghiroda, respectiv 47,4% Giarmata Vii Vârsta respondentului 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
11,3% 46,8% Ghiroda
30,6% 9,7% 1,6%
2,6% 31,6% Giarmata Vii
47,4% 13,2% 5,3%
< 25 ani
25 - 34 ani
35 - 44 ani
45 - 54 ani
55 - 65 ani
Figura 98a. Vârsta respondentului (per localitate)
121
Pentru Q098, întrebare referitoare la domiciliul respondentului se observă o distribuţie relativ proporţională (Figura 98) cu marime localităţilor, astfel 62% dintre respondenţi au domiciliul în Ghiroda, respectiv 38% în Giarmata Vii. Domiciliul respondentului
62%
0%
20%
38%
40% Ghiroda
60%
80%
100%
Giarmata Vii
Figura 99. Domiciliul respondentului
122
CONCLUZII – DISFUNCȚIONALITĂȚI/PROBLEME IDENTIFICATE În urma achetei prin chestionar desfășurată la nivelul celor două localități, Ghiroda și Giarmata Vii, se pot sistematiza o serie de disfuncționalități care vor fi prezentate pe cele 11 direcții analizate, astfel: Condiții actuale privind spațiul locativ (zgomot și miros) o Din perspectiva zgomotului, locuitorii comunei sunt parțial nemulțumiți. La nivelul localității Giarmata Vii se înregistrează un grad mai ridicat al nemulțumirilor. Siguranța privind gospodăria și localitatea o Siguranța în localități este percepută la un nivel mediu, fapt care contribuie la nemulțumirea populației. Curățenia privind gospodăria și localitatea o Un procentaj de 45% dintre respondeți sunt nemulțumiți de existența prafului la nivelul comunei ca urmare a lipsei unor perdele verzi care să împiedice răspândirea prafului de pe terenul agricol în localități. Aceeași traiectorie a percepției se înregistrează și la nivelul fiecărei localități. o Curățenia de pe străzile comunei trebuie îmbunătățită. Respondenții din Ghiroda înregistrează un procentaj mai mare al celor nesatisfăcuți. o Serviciile de preluare selectivă a gunoiului sunt insuficiente. În Ghiroda procentajul care susține această nevoie este mai mare (aproximativ 43,50%), în timp ce în Giarmata Vii este de 21,10%. Serviciile de utilități din localitate o Procentajul ridicat al respondenților care nu sunt mulțumiți de situația canalizării în sistemul centralizat reprezintă o problematică importantă. Acestă deficiență este întâlnită cu prioritate în Giarmata Vii, unde 60,50% dintre respondeți nu sunt conectați la sistemul de canalizare. o Deficiențele înregistrate la sistemului centralizat de canalizare pluvială. Acestă deficiență se înregistrează, în special, în Giarmata Vii. o Starea actuală a sistemul de alimentare cu apă a localității. Deficiențe considerabile se înregistrează în Giarmata Vii. o Percepția respondenților asupra serviciile de Poștă din localitatea Giarmata Vii este una negativă, înregistrându-se un procentaj de 86,80% a celor deloc satisfăcuți. Activitatea online a Primăriei/Consiliului Local o Deficiențe minore, un procentaj de aproximativ 25% se înregistrează în ambele localități atunci când locuitorii apreciază serviciile online ale Primăriei. Percepțiile localnicilor privind facilitățile oferite de localitate o Locuitorii își doresc peisaje agreabile, arborii, parcuri, locuri de divertisment, locuri de joacă pentru copii și alte elemente care contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai. o Totodată trebuie îmbunătățite serviciile medicale existente și deschiderea unor farmacii. o Intensificarea activității Casei de Cultură și a bibliotecii prin oferirea unor oportunități aliniate avansului tehnologic. o Existența unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive este obligatorie. Aprecieri globale ale localnicilor privind localitatea o Aspectul comunei Ghiroda este perceput la un nivel mediu de locuitori. Ghiroda este foarte atractivă doar în proporție de 12,90%. Pentru localitatea Giarmata Vii se observă 123
că nu este foarte îngriită, iar străzile trebuie renovate. Pentru ambele localități planificarea și străzile existente reprezintă dificultăți considerabile. o Evaluând centrul localității, respondenții nu manifestă un grad ridicat al satisfacției considerând nucleul ca fiind îngrijit, important (47%), atractiv (38%), arătos (32%), interesant (26%) și destul de mic. Activitățile de îmbunătățire sunt o necesitate la nivelul fiecărei localități. o Dezvoltarea rețelei de străși și trotuare la nivelul ambelor localități. o Diversificarea serviciilor și a magazinelor în localități se înscrie printre dorințele locuitorilor. o Dezvoltarea unui grupuri de prieteni care își pot petrece timpul împreună în localitate, în spații agreabile și care inspiră încredere. Mijloace de transport folosite o Îmbunătățirea reței de transport în comun este o necesitate pentru locuitori. o Stațiile pentru transportul în comun se doresc a fi curățate și agreabile în ambele localități. Viaţa de familie și bunăstarea subiectivă o Aspectul comunei îi face pe respondenți rsă nu fie pe deplin mulțumiți de condițiile oferite de aceasta. Împrejurimile localității și timp liber o Absența valorificării obiectivelor turistice din zonă: Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Canalul Bega. o Lipsa unor facilități pentru petrecere unui sfârși de săptămână în această zonă. Probleme ale localității din perspectiva localnicilor o Problemele prezentate anterior reprezintă idei solide care contribuie la scăderea gradului de satisfacție pentru populația celor două localități.
124
LISTĂ FIGURI ȘI TABELE INDEX FIGURI Figura 0. Părțile implicate în evaluarea calității vieții populației comunei Ghiroda ..................................... 4 Figura 1. Percepția asupra zgomotului produs de vecini .............................................................................. 5 Figura 1a. Percepția asupra zgomotului produs de vecini (per localitate).................................................... 5 Figura 2. Percepția asupra zgomotului provenind de la centura de ocolire a Timisoarei............................. 6 Figura 2a. Percepția asupra zgomotului provenind de la centura de ocolire a Timisoarei (per localitate) .. 7 Figura 3. Percepția asupra zgomotului produs de traficul de maşini din localitate ...................................... 7 Figura 3a. Percepția asupra zgomotului produs de traficul de maşini din localitate (per localitate) ........... 8 Figura 4. Percepția asupra zgomotului provenind de la aeroport ................................................................ 8 Figura 4a. Percepția asupra zgomotului provenind de la aeroport (per localitate) ...................................... 9 Figura 5. Percepția asupra zgomotului provenind de la calea ferată............................................................ 9 Figura 5a. Percepția asupra zgomotului provenind de la calea ferată (per localitate) ............................... 10 Figura 6. Percepția asupra zgomotului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor ................... 10 Figura 6a. Percepția asupra zgomotului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor (per localitate)..................................................................................................................................................... 11 Figura 7. Percepția asupra mirosului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor ...................... 12 Figura 7a. Percepția asupra mirosului provenind de la animalele din gospodăriile vecinilor (per localitate) ..................................................................................................................................................................... 12 Figura 8. Deținerea de animale in gospodarie ............................................................................................ 13 Figura 8a. Deținerea de animale in gospodarie (per localitate) .................................................................. 13 Figura 9. Categorii de animale in gospodarie .............................................................................................. 14 Figura 9a. Categorii de animale in gospodarie (per localitate) ................................................................... 14 Figura 10. Percepție asupra siguranței gospodăriei .................................................................................... 15 Figura 10a. Percepție asupra siguranței gospodăriei (per localitate) ......................................................... 15 Figura 11. Percepție asupra siguranței localității ........................................................................................ 16 Figura 11a. Percepție asupra siguranței localității (per localitate) ............................................................. 16 Figura 12. Percepție asupra prafului sau murdăria din aer ......................................................................... 16 Figura 12a. Percepție asupra prafului sau murdăria din aer (per localitate) .............................................. 17 Figura 13. Percepție asupra curațeniei de pe stradă .................................................................................. 17 Figura 13a. Percepție asupra curațeniei de pe stradă (per localitate) ........................................................ 18 Figura 14. Percepție asupra preluarea gunoiului menajer .......................................................................... 18 Figura 14a. Percepție asupra preluarea gunoiului menajer (per localitate) ............................................... 18 Figura 15. Percepție asupra adunarea selectiva a gunoiului (reciclare) ..................................................... 19 Figura 15a. Percepție asupra adunarea selectiva a gunoiului (reciclare) – (per localitate) ........................ 19 Figura 16. Percepție asupra alimentării cu energie electrica în localitate .................................................. 20 Figura 16a. Percepție asupra alimentării cu energie electrica în localitate (per localitate) ....................... 20 Figura 17. Percepție asupra alimentării cu gaz în localitate........................................................................ 21 Figura 17a. Percepție asupra alimentării cu gaz în localitate (per localitate) ............................................. 21 Figura 18. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare ............................................................... 22 Figura 18a. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare (per localitate)..................................... 22 Figura 19. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare pluvială .................................................. 23 Figura 19a. Percepție asupra sistemului centralizat de canalizare pluvială (per localitate) ....................... 23 125
Figura 20. Percepție asupra sistemului de alimentare cu apa .................................................................... 24 Figura 20a. Percepție asupra sistemului de alimentare cu apa (per localitate) .......................................... 24 Figura 21. Percepție asupra serviciile de Posta din localitate ..................................................................... 25 Figura 21a. Percepție asupra serviciile de Posta din localitate (per localitate) .......................................... 25 Figura 22. Percepție asupra conexiunii la internet...................................................................................... 26 Figura 22a. Percepție asupra conexiunii la internet (per localitate) ........................................................... 26 Figura 23. Percepție asupra activității online a Primariei/Consiliului Local ................................................ 27 Figura 23a. Percepție asupra activității online a Primariei/Consiliului Local (per localitate) ..................... 27 Figura 24. Percepție asupra menținerii curățeniei în localitate (valori mai mici de 2% nu sunt reprezentate în grafic) ....................................................................................................................................................... 28 Figura 24a. Percepție asupra menținerii curățeniei în localitate (valori mai mici de 2% nu sunt reprezentate în grafic) - (per localitate) ...................................................................................................... 28 Figura 25. Percepție asupra menținerii unei cantităţi minime de poluare a aerului în localitate .............. 29 Figura 25a. Percepție asupra menținerii unei cantităţi minime de poluare a aerului (per localitate)........ 29 Figura 26. Percepție asupra nivelului de zgomot din zona locuită.............................................................. 30 Figura 26a. Percepție asupra nivelului de zgomot din zona locuită (per localitate) ................................... 30 Figura 27. Percepție asupra existenţei unor peisaje agreabile în zona locuită ........................................... 31 Figura 27a. Percepție asupra existenţei unor peisaje agreabile în zona locuită (per localitate) ................ 31 Figura 28. Percepție asupra proximității locului de muncă......................................................................... 32 Figura 28a. Percepție asupra proximității locului de muncă (per localitate) .............................................. 32 Figura 29. Percepție asupra proximității fața de prieteni și rude ............................................................... 33 Figura 29a. Percepție asupra proximității fața de prieteni și rude (per localitate) ..................................... 33 Figura 30. Percepție asupra proximității locurilor de divertisment ............................................................ 34 Figura 30a. Percepție asupra proximității locurilor de divertisment (per localitate) .................................. 34 Figura 31. Percepție asupra proximității fața de centul localității .............................................................. 35 Figura 31a. Percepție asupra proximității fața de centul localității (per localitate) ................................... 35 Figura 32. Percepție asupra proximității fața de o şcoală/grădinită ........................................................... 36 Figura 32a. Percepție asupra proximității fața de o şcoală/grădinită (per localitate) ................................ 36 Figura 33. Percepție asupra condiţiilor propice plimbării în localitate ....................................................... 36 Figura 33a. Percepție asupra condiţiilor propice plimbării în localitate (per localitate)............................. 37 Figura 34. Percepție asupra proximității fața de o staţie de autobuz sau de taxi....................................... 37 Figura 34a. Percepție asupra proximității fața de o staţie de autobuz sau de taxi (per localitate) ............ 38 Figura 35. Percepție asupra existenței unui cabinet medical în localitate.................................................. 38 Figura 35a. Percepție asupra existenței unui cabinet medical (per localitate) ........................................... 39 Figura 36. Percepție asupra existenței unei farmacii în localitate .............................................................. 39 Figura 36a. Percepție asupra existenței unei farmacii în localitate (per localitate).................................... 39 Figura 37. Percepție asupra existenței arborilor şi parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii în localitate ..................................................................................................................................................................... 40 Figura 37a. Percepție asupra existenței arborilor şi parcurilor/ locurilor de joacă pentru copii (per localitate)..................................................................................................................................................... 40 Figura 38. Percepție asupra existenței unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative în localitate .................................................................................................................. 41 Figura 38a. Percepție asupra existenței unei case de cultură, a unei biblioteci sau a unui centru de activităţi recreative (per localitate) ............................................................................................................. 41 Figura 39. Percepție asupra existenței unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive în localitate ...................................................................................................................................................... 42 Figura 39a. Percepție asupra existenței unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive (per localitate)................................................................................................................................................... 422 126
Figura 40. Percepție asupra aspectul localitații în general........................................................................ 433 Figura 40a. Percepție asupra aspectul localitații în general (per localitate) ............................................. 444 Figura 41. Percepție asupra vecinilor în general ......................................................................................... 45 Figura 41a. Percepție asupra vecinilor în general (per localitate) .............................................................. 46 Figura 42. Percepție asupra localității în general ........................................................................................ 47 Figura 42a. Percepție asupra localității în general (per localitate) ............................................................. 47 Figura 43. Percepții intrinseci privind locuirea în Ghiroda/Giarmata Vii .................................................... 48 Figura 43a. Percepții intrinseci privind locuirea în Ghiroda/Giarmata Vii (per localitate) .......................... 49 Figura 44. Percepție asupa Centrului/Nucleului localității .......................................................................... 50 Figura 44a. Percepție asupa Centrului/Nucleului localității (per localitate) ............................................... 51 Figura 45. Percepție asupa străzilor localității ............................................................................................ 52 Figura 45a. Percepție asupa străzilor (per localitate) ................................................................................. 53 Figura 46. Percepție asupa parcurilor localității (*valorile mai mici de 3% nu sunt prezentate în grafic).. 54 Figura 46a. Percepție asupa parcurilor localității (per localitate) ............................................................... 55 Figura 47. Percepție asupa serviciilor şi magazinelor localității (*valorile mai mici de 3% nu sunt prezentate în grafic) .................................................................................................................................... 56 Figura 47a. Percepție asupa serviciilor şi magazinelor localității (per localitate) ....................................... 57 Figura 48. Percepție asupa locurilor de petrecere a timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative ale localității ............................................................................................................................... 58 Figura 48a. Percepție asupa locurilor de petrecere a timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative ale localitatii (per localitate) ...................................................................................................... 59 Figura 49. Percepție asupa terenurilor de sport ale localitatii (*valorile mai mici de 3% nu sunt prezentate în grafic) ....................................................................................................................................................... 59 Figura 49a. Percepție asupa terenurilor de sport (per localitate) ............................................................... 60 Figura 50. Percepție asupa existenței cabinetelor medicale în localitate ................................................. 600 Figura 50a. Percepție asupa existenței cabinetelor medicale (per localitate) .......................................... 611 Figura 51. Percepție asupa existenței serviciilor de medicină generală în localitate ................................. 61 Figura 51a. Percepție asupa existenței serviciilor de medicină generală în localitate (per localitate) ....... 62 Figura 51.1. Percepție asupa existenței serviciilor de urgențe medicale în localitate ................................ 62 Figura 51.1a. Percepție asupa existenței serviciilor de urgențe medicale în localitate (per localitate) ..... 63 Figura 52. Percepție asupa existenței farmaciilor în localitatea ................................................................. 63 Figura 52a. Percepție asupa existenței farmaciilor (per localitate) .......................................................... 644 Figura 53. Percepție asupa transportului public din localitate ................................................................. 644 Figura 53a. Percepție asupa transportului public din localitate (per localitate) ....................................... 655 Figura 54. Percepție asupa stațiilor de transport public din localitate ....................................................... 65 Figura 54a. Percepție asupa stațiilor de transport public (per localitate) .................................................. 66 Figura 55. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în localitate .................................................. 66 Figura 55a. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în localitate (per localitate) ....................... 67 Figura 56. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea la locul de muncă ........................................ 68 Figura 56a. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea la locul de munca (per localitate).............. 68 Figura 57. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în Timișoara ................................................. 69 Figura 57a. Mijloace de transport folosite pentru deplasarea în Timișoara (per localitate) ...................... 69 Figura 58. Mijloace de transport de dorit pentru deplasarea în oraș ......................................................... 70 Figura 58a. Mijloace de transport de dorit pentru deplasarea în oraș (per localitate) .............................. 70 Figura 59. Percepție asupra satisfacției locuirii în comuna Ghiroda ........................................................... 71 Figura 59a. Percepție asupra satisfacției locuirii în comuna Ghiroda (per localitate) ................................ 71 Figura 60. Percepție asupra satisfacției locuirii în actuala gospodărie ....................................................... 72 Figura 60a. Percepție asupra satisfacției locuirii în actuala gospodărie (per localitate) ............................. 72 127
Figura 61. Percepție asupra satisfacției fața de vecini .............................................................................. 733 Figura 61a. Percepție asupra satisfacției fața de vecini (per localitate) ..................................................... 73 Figura 62. Percepție asupra satisfacției fața de comună în general ........................................................... 74 Figura 62a. Percepție asupra satisfacției fața de comună în general ......................................................... 74 Figura 63. Dorința locuitorilor de a se muta în oraș.................................................................................... 75 Figura 63a. Dorința locuitorilor de a se muta în oraș (per localitate) ......................................................... 75 Figura 65. Percepția mutării în altă localitate ............................................................................................. 76 Figura 65a. Percepția mutării în altă localitate (per localitate)................................................................... 76 Figura 66. Percepția mutării apropiaților într-o altă localitate ................................................................... 77 Figura 66a. Percepția mutării apropiaților într-o altă localitate (per localitate)......................................... 77 Figura 67. Percepția asupra apartenenței la comună ................................................................................. 78 Figura 67a. Percepția asupra apartenenței la comună (per localitate)....................................................... 78 Figura 68. Percepția asupra apectului general al comunei ......................................................................... 78 Figura 68a. Percepția asupra apectului general al comunei (per localitate) .............................................. 79 Figura 69. Percepția asupra apartenenței la comună Ghiroda/Giarmata Vii vs. Timișoara........................ 79 Figura 69a. Percepția asupra apartenenței la comună Ghiroda/Giarmata Vii vs. Timisoara (per localitate) ..................................................................................................................................................................... 80 Figura 70. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Verde .................................................................... 80 Figura 70a. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Verde (per localitate).......................................... 81 Figura 71. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Bistra..................................................................... 81 Figura 71a. Opinie privind punerea în valoare a Pădurii Bistra (per localitate) .......................................... 82 Figura 72. Opinie privind punerea în valoare a Canalului Bega .................................................................. 82 Figura 72a. Opinie privind punerea în valoare a Canalului Bega (per localitate) ........................................ 83 Figura 74. Dorința locuitorilor pentru excursii de o zi................................................................................. 86 Figura 74a. Dorința locuitorilor pentru excursii de o zi (per localitate) ...................................................... 87 Figura 75. Număr de ieşiri în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra ............ 88 Figura 75a. Număr de ieşiri în weekend pe malul Begheiului/in Padurea Verde/in Padurea Bistra? (per localitate)..................................................................................................................................................... 88 Figura 76. Utilizarea locuinței...................................................................................................................... 98 Figura 76a. Utilizarea locuinței (per localitate) ........................................................................................... 98 Figura 77. Poziționarea locuinței ................................................................................................................. 99 Figura 77a. Poziționarea locuinței (per localitate) ...................................................................................... 99 Figura 78. Dreptul de proprietate asupra locuinței .................................................................................. 100 Figura 78a. Dreptul de proprietate asupra locuinței (per localitate) ........................................................ 100 Figura 80. Starea civilă............................................................................................................................... 101 Figura 80a. Starea civilă (per localitate) .................................................................................................... 101 Figura 81. Statutul de angajat ................................................................................................................... 102 Figura 81a. Statutul de angajat (per localitate) ......................................................................................... 102 Figura 82. Statutul celor fără loc de muncă .............................................................................................. 103 Figura 82a. Statutul celor fără loc de muncă (per localitate) .................................................................... 103 Figura 83. Ocupație/Job intervievati ......................................................................................................... 104 Figura 83a. Ocupație/Job intervievati (per localitate) .............................................................................. 105 Figura 84. Localnici care lucrează în localitate .......................................................................................... 106 Figura 84a. Localnici care lucrează în localitate (per localitate) ............................................................... 106 Figura 85. Localnici care lucrează în afara localității ................................................................................. 106 Figura 85a. Localnici care lucrează în afara localității (per localitate) ...................................................... 107 Figura 86. Nivelul de educație respondent ............................................................................................... 108 Figura 86a. Nivelul de educație respondent (per localitate)..................................................................... 108 128
Figura 87. Numarul de membri în gospodarie .......................................................................................... 109 Figura 87a. Numarul de membri în gospodarie (per localitate) ................................................................ 109 Figura 88. Numarul de membri minori în gospodarie ............................................................................... 110 Figura 88a. Numarul de membri minori în gospodarie (per localitate) .................................................... 110 Figura 89. Procentul copiilor care merg la creșa/grădiniță/școală în localitate........................................ 111 Figura 89a. Procentul copiilor care merg la creșa/grădiniță/școală în localitate (per localitate) ............. 111 Figura 91. Percepția privind stabilirea copiilor în localitate ...................................................................... 113 Figura 91a. Percepția privind stabilirea copiilor în localitate (per localitate) ........................................... 113 Figura 92. Percepția asupra nivelului de trai ............................................................................................. 114 Figura 92a. Percepția asupra nivelului de trai (per localitate) .................................................................. 114 Figura 93. Venituri totale ale gospodarie .................................................................................................. 115 Figura 93a. Venituri totale ale gospodarie (per localitate) ....................................................................... 115 Figura 94. Naționalitatea localnicilor ........................................................................................................ 116 Figura 94a. Naționalitatea localnicilor (per localitate) .............................................................................. 116 Figura 95. Ani cu domiciliul în Ghiroda/Giarmata Vii ................................................................................ 117 Figura 95a. Ani cu domiciliul în Ghiroda/Giarmata Vii (per localitate) ..................................................... 118 Figura 96. Prima generaţie care s-a stabilit in localitate ........................................................................... 119 Figura 96a. Prima generaţie care s-a stabilit in localitate (per localitate) ................................................ 119 Figura 97. Genul respondentului ............................................................................................................... 120 Figura 97a. Genul respondentului (per localitate) .................................................................................... 120 Figura 98. Vârsta respondentului .............................................................................................................. 121 Figura 98a. Vârsta respondentului (per localitate) ................................................................................... 121 Figura 99. Domiciliul respondentului ........................................................................................................ 122
INDEX TABELE Tabelul 1 Opinii privind valorificarea zonelor Pădurea Verde/Pădurea Bistra/Canalul Bega ..................... 83 Tabelul 2. Afirmații privind primele 3 probleme ale localitații ................................................................... 89 Tabelul 3. Afirmații privind punctele tari/atuurile localitații ...................................................................... 93 Tabelul 4. Afirmații privind punctele slabe ale localitații ............................................................................ 95 Tabelul 5 Motive pentru care respondenții nu și-au înscris copii la creșa/grădinița/școala din localitate ................................................................................................................................................................... 112
129