CUPRINS 1
SUMAR EXECUTIV ..................................................................................................................... 1
2. CADRUL GENERAL ...................................................................................................................... 2
3.
2.1
Context .............................................................................................................................. 2
2.2
Obiectiv .............................................................................................................................. 3
2.3
Metodologie de lucru ........................................................................................................ 3
SECTORUL SOCIO-DEMOGRAFIC............................................................................................... 3 2.4
2.4.1
Structura demografică (varste, sexe, etc) .................................................................. 4
2.4.2
Evoluția populației (varste, sexe, etc) ........................................................................ 6
2.4.3.
Perspective ................................................................................................................. 9
2.5.
Repere cultural-sportive............................................................................................. 9
2.5.2.
Echipare teritoriu ..................................................................................................... 11
2.5.3
Educație și sănătate ................................................................................................. 14
2.5.4..
Spații locative ........................................................................................................... 17
2.5.5.
Șomaj ........................................................................................................................ 18
Disfuncționalități/Probleme ............................................................................................ 19
SECTORUL ECONOMIC ............................................................................................................ 21 2.7
Context teritorial curent .................................................................................................. 21
2.8
Sectoare de activitate – prezentare și evoluții ................................................................ 27
2.8.1.
Domenii de activitate ............................................................................................... 27
2.8.2.
Număr de firme ........................................................................................................ 28
2.8.3.
Numărul de angajați/locuri de muncă ..................................................................... 30
2.8.4.
Cifra de afaceri ......................................................................................................... 32
2.9. 5.
Aspecte sociale .................................................................................................................. 9
2.5.1.
2.6. 4.
Aspecte demografice ......................................................................................................... 4
Disfuncționalități/probleme ............................................................................................ 34 BIBLIOGRAFIE 36
1
LISTA FIGURILOR Figura 1. Variația populației comunei pe grupe de vârstă în perioada 2010-2016 ......................... 5 Figura 2. Piramida vârstelor locuitorilor comunei Ghiroda la nivelul anului 2016 (Sursă INSSE) .... 6 Figura 3. Evoluția populației comunei Ghiroda în perioada 2010-2016 (Sursă INSSE) .................... 7 Figura 4. (a) Numărul nou născuților; (b) Decedați.......................................................................... 7 Figura 5. Mișcarea migratorie a populației la nivelul comunei Ghiroda .......................................... 8 Figura 6. Stabiliri și plecări cu domiciliul .......................................................................................... 8 Figura 7. Numărul volumelor existente în biblioteci ..................................................................... 10 Figura 8. Volumele de cărți eliberate și cititorii activi.................................................................... 11 Figura 9. Poziționarea în teritoriu a comunei Ghiroda (Sursă: Google Maps) ............................... 12 Figura 10. Suprafața fondului funciar după modul de folosință ................................................... 12 Figura 11. Lungimea totală a reţelei (kilometri)............................................................................. 13 Figura 12. Distribuția apei potabile în comuna Ghiroda (mii mc) .................................................. 13 Figura 13. Gaze naturale (mii metri cub) ....................................................................................... 14 Figura 14. Populația preșcolară ...................................................................................................... 15 Figura 15. Personalul didactic pe niveluri de educație .................................................................. 16 Figura 16. Infrastructura învățământului din comuna Ghiroda ..................................................... 16 Figura 17. Numărul de PC-uri existente ......................................................................................... 17 Figura 18. Situația proprietăților private în comuna Ghiroda........................................................ 17 Figura 19. (a) Suprafața locuită pe forme de proprietate (mp); (b) Suprafața distribuită pe locuitor (mp/locuitor)..................................................................................................................... 18 Figura 20. Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2010 – octombrie 2016 ............................ 19 Figura 21. Ponderea șomerilor înregistrați în perioada 2010 - octombrie 2016 ........................... 19 Figura 22. Evolutia numărului de angajați în industria automotive în județul Timiș ..................... 22 Figura 23. Numărul de angajați in Ghiroda ca procent în total angajați în industria automotive în Timiș ........................................................................................................................ 23 Figura 24. Evoluția numărului de angajați în industria automotive în Comuna Ghiroda ............. 23 Figura 25. Evoluția cifrei de afaceri în industria automotive în județul Timiș (mii EUR) ............... 24 Figura 26. Cifra de afaceri din Ghiroda ca procent in total cifra de afaceri a industriei automotive in Timiș ........................................................................................................................ 25 Figura 27. Evolutia cifrei de afaceri in industria automotive in Comuna Ghiroda (mii EUR) ......... 25 Figura 28. Rata de creștere a investițiilor din industria automotive în județul Timiș.................... 26 Figura 29. Dinamica investițiilor în industria automotive în Comuna Ghiroda ............................. 27 Figura 30. Evoluția numărului de firme pe sectoare de activitate în Comuna Ghiroda ................ 28 Figura 31. Evoluția totală și rata de creștere a numărului de firme de pe raza Comunei Ghiroda ........................................................................................................................................... 29 Figura 32. Ponderea firmelor din principalele sectoare de activitate de pe raza Comunei Ghiroda ........................................................................................................................................... 29 Figura 33. Evoluția numărului de firme pe sectoare de activitate în satele Ghiroda și Giarmata-Vii ................................................................................................................................... 30 Figura 34. Evoluția numărului de angajați pe sectoare de activitate în Comuna Ghiroda ........... 31 Figura 35. Evoluția totală și rata de creștere a numărului de angajați de pe raza Comunei Ghiroda ........................................................................................................................................... 32
2
Figura 36. Ponderea numărului de angajați din principalele sectoare de activitate din Comuna Ghiroda ............................................................................................................................ 32 Figura 37. Evoluția cifrei de afaceri pe sectoare de activitate în Comuna Ghiroda (mii RON) ...... 33 Cifra de afaceri a firmelor localizate în Comuna Ghiroda are o dinamică remarcabilă (Figura 38). Cu excepția anului 2013, când cifra de afaceri s-a situat la nivelul de 2% în ciuda reluării creșterii economice la nivel național, în restul perioadei analizate rata de creștere a cifrei de afaceri a fost de aproximativ 20% pe an. ....................................................................................... 33 Figura 39. Evoluția și rata de creștere a cifrei de afaceri a firmelor de pe raza Comunei Ghiroda ........................................................................................................................................... 34 Figura 40. Ponderea cifrei de afaceri din principalele sectoare de activitate din Comuna Ghiroda, în total cifră de afaceri .................................................................................................... 34
3
LISTA TABELELOR Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul Tabelul
1. Variația populației pe grupe de vârstă ........................................................................... 5 2. Rata nou născuților și a celor decedați........................................................................... 7 3. Emigranții și imigranții comunei Ghiroda ....................................................................... 8 4. Unitățile școlare pe niveluri de educație ...................................................................... 15 5. Populația școlară pe niveluri de educație .................................................................... 15
1
1. SUMAR EXECUTIV Comuna Ghiroda a cunoscut evoluții marcante din mai multe perspective odată cu trecerea la economia de piață. Potențialul agricol al localității a început treptat să-și piardă din importanță în primul rând datorită: conectivității respectiv proximității orașului Timișoara, dar în același timp și poziționării pe principala rută de transport dinspre/înspre București, precum și în apropierea Aeroportului Internațional Timișoara. Astfel, localitatea a devenit un “actor” tot mai important pentru existența și dezvoltarea binomului oraș – spațiu limitrof, cu implicații semnificative pentru existența și dezvoltarea acestuia pe mai multe direcții. În primul rând domeniul imobiliar, datorită faptului că un număr tot mai mare din persoanele care lucrează în Timișoara a migrat pentru a locui spre comunele periurbane, dezvoltându-se zone rezidențiale noi, așa numitele “zone-dormitor” , care pentru o dezvoltare și evoluție coerentă și sustenabilă implică rezolvarea problemelor privind infrastructura, serviciile etc. De altfel, comuna Ghiroda din perspectiva evoluțiilor demografice a cunoscut începând din anii “90 o tendință continuă de creștere a numărului de locuitori, dar și o serie de modificări privind structura și evoluția populației cel mai reprezentativ segment fiind format din locuitorii cu vârste între 20 – 45 de ani, fapt ce impune în mod special pregătirea infrastructurii care să facă față noilor cerințe. În al doilea rând domeniul industrial, datorită dorinței de decongestionare a orașului dar și pentru eventualele facilități/avantaje de intercorelare-interconectare, comunele din imediata apropiere a Timișoarei s-au bucurat de cele mai mari investiții în industrie și servicii. Dezvoltarea la nivelul localității se bazează pe sprijinirea investițiilor de dimensiuni mari cu nevoi de infrastructură, ponderea reprezentativă din perspectiva cifrei de afaceri dar și a numărului de locuri de muncă create fiind deținută actualmente de industria automotive. În perspectivă însă, diversificarea mediului de afaceri este esențial să se facă nu doar prin atragerea de multinaționale ci și prin susținerea dezvoltării sectorului IMM-urilor. Nevoile acestora fiind definite de terenuri, spații de producție/birouri de dimensiuni mai mici accesibile ca și preț etc. În al treilea rând domeniul de recreere și agrement, care trebuie regândit și dezvoltat ca și răspuns la cererea populației din zonele rezidențiale noi, din zona urbană și nu numai. Este foarte important ca să rămână suficiente zone neconstruibile, care să poată fi amenajate ca și complexe moderne destinate acestui tip de activități, și care împreună cu Pădurea Verde, Pădurea Bistra, coridorul verde de-a lungul Canalului Bega să reducă efectele poluării industriale și să mențină calitatea aerului. Cel mai mare avantaj competitiv al Comunei Ghiroda, în comparație cu alte comune limitrofe Timișoarei îl reprezintă poziționarea față de Aeroportul Internațional Timișoara, care în contextul actual reprezintă cea mai rapidă și importantă cale de acces din zonă spre piața globală, fiind un potențial nod logistic mondial. Astfel, neuitând de proximitatea autostrăzii,
1
constatăm că se prefigurează o dezvoltare economică semnificativă a terenurilor din zonă, care aparțin localității.
2. CADRUL GENERAL 2.1. CONTEXT Luând în considerare dinamica mediului și oportunitățile care există, acest studiu își propune să identifice situația actuală din perspectivă socio-demografică și economică și să sublinieze capacitatea comunei de adapatare și dezvoltare. Întregul demersul este susținut de părerile, motivațiile și opiniile locuitorilor comunei Ghiroda. Integrarea României în Uniunea Europeană, în anul 2007, a contribuit la dezvoltarea unor oportunități pentru România. Printre aceste oportunități se află și posibilitatea de a atrage fonduri nerambursabile pe baza strategiilor de dezvoltare locale și naționale. De aceea a fost elaborat Planul Naţional de Dezvoltare, iar la nivelul localităților s-au dezvoltat diferite strategii. Dezvoltarea României a fost influențată de evenimentele socio-economice și politice, noile concepte europene privind dezvoltarea comunitară şi planificarea dezvoltării având și ele un rol important în evoluţia comunităților. Societatea românească a cunoscut în ultimii ani prin transformări economice și sociale, aliniate la cerințele europene. Migrarea forţei de muncă a fost resimțită la nivel național, iar criza economică mondială și-a pus amprenta pe diferitele activități desfășurate. Dezvoltarea locală este influenţată de evenimentele socio-economice, politice, educaționale, dar și de noile concepte europene privind dezvoltarea comunitară şi planificarea. Obiectivele orizontului 2014 - 2020 aduc noi direcţii de dezvoltare la care România și autoritățile locale trebuie să răspundă pozitiv și să alăture demersurilor europene. Vorbind despre obiectivele 2020 putem să subliniem următoarel direcții importante:
Ocuparea forței de muncă o 75% dintre persoanele cu vârste între 20-65 de ani urmează să fie angajate Cercetare - dezvoltare / inovare o 3% din PIB-ul Uniunii Europene urmează să fie investit în cercetare dezvoltare / inovare Schimbările climatice / energie o din cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră să fie redusă cu 20% (sau chiar 30%) comparativ cu anul 1990 o generarea a 20% din energie din surse regenerabile o creștere cu 20% a eficienței energetice Educație o Reducerea ratelor de abandon școlar cu 10% Excluziunea socială o Scăderea cu 20 de milioane de oameni a numărului de oameni expuși riscului de sărăcie și excluziune socială 2
Din această perspectivă, a alinierii la obiectivele anului 2020, România și localitățile locale fac demersuri pentru îmbunătățirea situației prezente și respectarea demersurilor europene.
2.2. OBIECTIV Angajarea părților interesate este esențială în stabilirea obiectivelor generale și specifice pentru dezvoltare locală a comunei. Prioritizarea activităților se face în funcție de nevoia determinată și susținută a comunității în strânsă corelare cu direcțiile și prioritățile evidențiate de direcțiile internaționale, naționale și regionale prin strategiile lansate privind dezvoltarea durabilă a Uniunii. Având la bază obiectivele europene și naționale, acest studiu prezintă și analizează evoluțiile socio-demografice și economice cu scopul de a identifica deficiențele și problematicile care există la nivel local. În acest fel, autoritatea locală poate să propună strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung care să contribuie la bunăstarea populației și la creșterea nivelului de trai la nivel local.
2.3. METODOLOGIE DE LUCRU Având la bază obiectivul stabilit anterior, acest studiu utilizează o serie de metode și instrumente cu scopul de a atinge obiectivul stabilit. În acest sens s-au realizat:
Culegerea datelor din surse interne și externe Ședințe de lucru pentru analiza datelor culese Analiza datelor obținute în funcție de obiectivele stabilite Centralizarea datelor și realizarea diferitelor corelații Identificarea deficiențelor și a problematicilor comunei prin analiza datelor obținute în urma aplicării locuitorilor comunei a unui chestionar Realizarea raportului grafic ce cuprinde rezultatele datelor analizate Realizarea unui raport descriptiv care cuprinde interpretarea rezultatelor obținute în etapele anterioare Ședințe cu lucru cu părțile interesate pentru definitivarea raportul grafic și a celui descriptiv.
În continuarea se vor analiza cele două mari dimensiuni ale comunei: dimensiunea sociodemografică și dimensiunea economică. Secțiunea perspective și disfuncționalități se bazează pe datele colectate referitoare la dimensiunile socio-demografică și economică, dar și pe rezultatele obținute în cadrul anchetei prin chestionar desfășurată la nivelul localității.
3. SECTORUL SOCIO-DEMOGRAFIC Evoluția socio-demografică subliniază traiectoria comunei Ghiroda din perspectivă demografică și socială. Este prezentat fondul de clădiri, evoluția numărului de locuitori, repere cultural-sportive, echiparea teritoriului dar și elemente ale nivelului de trai (spații locative și somaj). Comuna Ghiroda este atestată istoric din anul 1332. 3
2.4. ASPECTE DEMOGRAFICE Istoria satului subliniază că teritoriul de astăzi al comunei Ghiroda a fost locuit încă din timpul ocupaţiei romane în Dacia. În anul 1717, prima conscripţie austriacă arată că Girouda figurează cu 24 case în cercul Timişoara. Încă înainte de pacea de la Passarowitz (1718), austriecii întocmesc o conscripţie a tuturor satelor din Banat. Acest document relevă că localitatea Ghiroda există la sfârşitul dominaţiei turceşti, atunci când multe sate nu au mai supravieţuit. În perioada 1769 – 1772, Giroda figurează pe harta iosefină, în cercul Timiş, plassa nr. 54 a hărţii ca o localitate românească cu 94 familii, cu un fond funciar de 2520 jugăre şi 1340 stânjeni teren comunal. Harta a fost întocmită din ordinul lui Iosif al II-lea. Mai târziu, în anul 1870, satul număra 1233 de locuitori, o creștere substanțială a localității. Mai târziu, în anul 1881, la recensământul maghiar, existau 184 de case și 909 locuitorii având următoarea structură: 718 români, 113 maghiari, 40 germani, 6 slovaci, 1 sîrb-croat dintre care 29 nu cunosc limba oficială și 2 cu limba străină teritoriului. După religie existau: 737 ortodocşi, 129 romano-catolici, 3 greco-catolici, 26 evanghelici, 11 israeliţi și 3 alte religii. În secolul XIX, densitatea populației crește, înregistrându-se în anul 1942 un număr de 2362 locuitori, cu 2303 ha teren, 153 cai şi 2 vite declarate. În anul 1977 numărul locuitorilor crește cu 40%, înregistrându-se un număr de 3196 locuitori. Numărul de locuitori este în continuă creștere, fapt susținut de dezvoltarea economică din zonă, iar în anul 1984 numărul locuitorilor crește cu aproximativ 15% comparativ cu anul 1977, adică 3753 locuitori. În prezent, populația comunei atinge 6690 de locuitori, înregistrându-se o densitate de 140 locuitori/km2 și Ghiroda se situează printre puținele comune care prezintă o densitate peste media națională. Această evoluție a numărului de locuitori este susținută de dezvoltarea zonei în care numărul agenților economici este în continuă creștere.
2.4.1. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ (VARSTE, SEXE, ETC) Variația populației pe grupe de vârstă la nivelul anului 2016 este prezentată în Tabelul 1. Analizând variația populației, 2016/2015, se observă că populația este în creștere pentru majoritatea categoriilor de vârstă. Se înregistrează descreștere pentru categoriile: 30-34 ani, 40-44 ani, 55-54 ani, 55-59 ani, 60-64 ani și 80-84 ani. Cuatumul variației pentru aceste categorii de vârstă este de minim -0,04. Pentru variațiile pozitive, cea mai ridicată rată se înregistrează pentru categoria 10-14 ani, 45-49 ani și 65-59 ani. Acest fapt este susținut de faptul că tinerii se relochează în această comună împreună cu copiii și persoanele aflate la vârsta pensionării preferă această comună. Tabelul 1. Variația populației pe grupe de vârstă
Categorie
2015
0- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani
324 338 239
2016
Variația (2016/2015) 349 +0,08 357 +0,06 279 +0,17 4
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani și peste
302 355 484 564 650 568 489 362 412 417 364 210 180 115 78
290 361 504 551 687 559 573 361 404 408 412 215 190 110 80
-0,04 +0,02 +0,04 -0,02 +0,06 -0,02 +0,17 -0,003 -0,02 -0,02 +0,13 +0,02 +0,06 -0,04 +0,03
Variația populației pe grupe de vârstă pentru perioada 2010 – 2016 este prezentată în Eroare! Fără sursă de referință.. Se observă că intervalul care deține valorile cele mai mari este 25-50 ani, exinstând apoi o scădere considerabile pentru categoria 70 ani și peste. 400 350 300 250 200 150 100 50 0 0- 4 ani
5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani și peste Bărbați Bărbați Bărbați Bărbați Bărbați Bărbați Bărbați Femei
Femei
Femei
Femei
Femei
Femei
Femei
Figura 1. Variația populației comunei pe grupe de vârstă în perioada 2010-2016
La sfârșitul anului 2016, piramida vârstelor prezită o formă echilibrată. Cu preponderență sexul masculin înregistrează un număr mai mare de locuitori pe mai multe categorii de vârstă, iar peste 50 ani femeile sunt majoritare pe categoriile de vârstă luate în considerare. Acest fapt este susținut de longevitatea sexului feminin.
5
85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 80%
60%
40%
20% Bărbați
0%
20%
40%
60%
80%
Femei
Figura 2. Piramida vârstelor locuitorilor comunei Ghiroda la nivelul anului 2016 (Sursă INSSE)
În urma recensământului din anul 2011 locuitorii comunei sunt români (89,76%) și în minoritate maghiari (4,11%). Dintre locuitorii comunei, pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere religios, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,76%), dar există și minorități de penticostali (7,32%), romano-catolici (5,69%) și baptiști (1,6%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
2.4.2. EVOLUȚIA POPULAȚIEI (VARSTE, SEXE, ETC) Evoluția populației la nivelul comunei Ghiroda este prezentată în Figura 3. Traiectoria populației este ascendentă, înregistrându-se începând cu anul 2010 o creștere a numărului de locuitori. În anul 2010 numărul de locuitori este de 5437, fiind cel mai scăzut nivel din această perioadă de analiză. În anul 2016, nivelul populației a crescut cu 19% comparativ cu anul 2010. Variația care se înregistrează pentru numărul total de locuitori este de +23%.
6
6000
6451
6325
6113
5900
5437
5722
7000
6690
8000
3000
3306 3384
3186 3265
3114 3211
2998 3115
2802 2920
2661 2776
4000
2894 3006
5000
2000 1000 0 2010
2011
2012
2013
2014
Masculin
Feminin
2015
2016
Total
Figura 3. Evoluția populației comunei Ghiroda în perioada 2010-2016 (Sursă INSSE)
Din perspectiva nașterilor, evoluția nou-născuților se poate vizualiza în (a)
(b)
Figura 4. Se observă că anul 2015 aducea cea mai ridicată rată a nașterilor, cu 45% mai mulți nou născuți decât în anul 2011. Criza economică și-a pus amprenta pe anii 2010-2011, urmând apoi începând cu anul 2012 o creștere susținută a nașterilor. 100
100
80 60
64
58
70
78
55
78
80 60
43
40
40
20
20
0
59
64
68
56
2011
2012
2013
2014
59
0 2010 2011 2012 2013 2014 2015
2010
(a)
2015
(b)
Figura 4. (a) Numărul nou născuților; (b) Decedați
Rata nou născuților și a celor decedați evidențiază faptul că începând cu anul 2012, situația comunei Ghiroda este una pozitivă deoarece la nivelul acestui an la 1,08 născuți a decedat o persoană. La nivelul anului 2015, rata este de 1,32 cu 19% mai ridicată decât în anul 2012. Tabelul 2. Rata nou născuților și a celor decedați
Dimensiune Nou născuți Decedați Nou născuți/decedați
2010 58 78 0,74
2011 43 56 0,77
2012 64 59 1,08
2013 55 64 0,86
2014 70 68 1,03
2015 78 59 1,32
7
Din perspectiva stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința se observă că începând cu anul 2013, numărul stabilirilor este mai ridicat decât cel al plecărilor. La nivelul anului 2015, s-au stabilit în comuna Ghiroda cu 17% mai multe persoane decât au plecat cu reședința. 80
72 76
68
66
59
60
51
40
31
46
55 43
26
25
2011
2012
20 0 2010
Stabiliri de reședința
2013
2014
2015
Plecări cu reședința
Figura 5. Mișcarea migratorie a populației la nivelul comunei Ghiroda
Stabilirile cu domiciliul inclusiv migrația externă prezintă fluctuații în perioada 2010-2015. În anul 2015 se înregistrează un număr de 342 de persoane, iar în anul 2011 se înregistrează cel mai scăzut nivel de 265 de persoane. Populația care a început să plece cu domiciliul prezintă o creștere începând cu anul 2014. În anul 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de 77 de persoane fiind cu 39% mai puține plecări decât în anul 2015. 500 405 400
322
342
316 267
265
300 200 100 100
77
115
117
97
126
0 2010
2011
2012
2013
2014
2015
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația externă) Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă)
Figura 6. Stabiliri și plecări cu domiciliul
Situația emigraților și a imigranților definitivi este prezentată în Tabelul 3. Se observă că pentru perioada 2010-2015, numărul emigranților definitivi este de 19, iar numărul imigranților definitivi este de 15 persoane. Tabelul 3. Emigranții și imigranții comunei Ghiroda
Emigranți definitivi pe județe și localități de plecare Imigranți definitivi pe județe și localități de destinație
201 0 3
201 1 4
201 2 4
201 3 2
201 4 2
201 5 4
1
1
5
2
1
5
8
2.4.3. PERSPECTIVE Evaluând datele prezentate anterior se poate concluziona că:
Populația comunei nu este îmbătrânită și deține perspective solide de dezvoltare economică și socială Creșterea siguranței cetățenilor contribuie la creșterea încrederii locuitorilor în administrația locală Atragerea tinerilor prin oferirea unor facilități reale pentru construcția unor locuințe. În conformitate cu legea Tinerilor nr. 350 din 21/07/2006 se consideră că tinerii sunt cetăţenii cu vârsta cuprinsă între14 și 35 de ani. Îmbunătățirea condițiilor de desfășurarea a activităților în școli și grădinițe.
2.5. ASPECTE SOCIALE Aspectele sociale se referă la teritoriul comunei și include educația și sănătatea, spațiile locative și nivelul de trai al locuitorilor.
2.5.1. REPERE CULTURAL-SPORTIVE Autoritatea locală a comunei Ghiroda se preocupă de sănătatea locuitorilor și se implică activ în orgnaizarea unor evenimente sportive. În comuna Ghiroda există trei ansambluri folclorice: „Datina”, „Cununa Timişului” şi „Flori din câmpie” din Giarmata Vii.
Ansamblul de obiceiuri şi tradiţii „Datina” din Ghiroda s-a înființat în anul 2008 și prezintă o preocupare intensă față de păstrarea tradiţiilor şi conservarea lor, trâind momentele interpretării într-un mod aproape profesionist, uimind deseori publicul şi juriul. Acest ansamblu „Datina” este format din 13 perechi de dansatori (soţ şi soţie) şi copiii acestora, iar vârstele sunt cuprinse între 7 şi 68 de ani. Ansamblul „Cununa Timișului” s-a înființat în anul 2008 având ca obiectiv valorificarea zestrei folclorului bănăţean. Ansamblul „Flori din câmpie” a luat fiinţă la 12 august 2003, fiind format inițial din câteva perechi de copii de grădiniţă. A participat încă din primul an la festivaluri, concursuri şi alte acţiuni ale Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş. Ulterior în componența acestuia au existat și tineri, fiind în prezent un exemplu de păstrare a obiceiurilor Banatului.
9
Punând accentul și pe partea culturală a dezvoltării locuitorilor s-au organizat o serie de evenimente culturale. Printre cele mai importante s-au înscris:
2009 – „Bună dimineaţa, viaţă!” – Premiul I – Lada cu zestre; 2010 – „Să iei drumul soarelui” – Premiul I Lada cu zestre; 2012 – „Laudă seminţelor” – Premiul I Lada cu zestre; 2013 – „Casă nouă rostuimu” – Premiul I Lada cu zestre. 2013 – Spectacolul „Viaţa e o fântână cu două ciuturi” 2013 – Spectacolul „Bună seara la Moş Ajun!” 2015 - Ansamblul „Datina” a obţinut Premiul I la Festivalul Naţional de Folclor de la Arad, cu spectacolul „Jocuri Tradiţionale Bătrâneşti” „În amiaza jocului” a obţinut Premiul I la Festivalul-concurs „Lada cu zestre” şi Premiul Special pentru „Întoarcerea la tradiţii” „Târgul Apicol” – cu participare internaţională a devenit o tradiție pentru această zonă Festivalul „Vânătorilor”, care are loc în poligonul de tir de la Giarmata Vii Concerte organizate la Parohia Ghiroda Veche.
Clubul Sportiv Ghiroda își desfășoară activitatea pe un teren de fotbal amplasat întro-o zonă favorabilă, capătul străzii Vălişoara, în apropierea râului Bega. La nivelul comunei s-au organizat o serie de activități sportive printre care amintim:
Diverse meciuri de fotbal Clubul de șah "Club sportiv mediator"
La nivelul comunei există 3 biblioteci în care există 14893 de volume. Numărul volumelor a crescut în perioada 2011-2015. La nivelul anului 2013 existau 12694 de volume cu 15% mai puține dcât în anul 2015. 16000 14000
12721
12679
12694
2011
2012
2013
14750
14893
2014
2015
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0
Figura 7. Numărul volumelor existente în biblioteci (Sursă INSSE)
În cele 3 biblioteci existente în comună, s-au eliberat 647 de volume și existau 266 de cititori activi. Acest număr al cititorilor a scăzut în ultimii ani datorită evoluției tehnologice. Această evoluție a condus la apariția cărților electronice și cărților audio, iar cititorii s-au alăturat acestor produse, fiind consumatori constanți.
10
1600 1400 1200
1405 1187
1085
1000 800 600 400
647 343
373
312
400 197
266
200 0 2011
2012
2013
Volume eliberate
2014
2015
Cititori activi
Figura 8. Volumele de cărți eliberate și cititorii activi
2.5.2. ECHIPARE TERITORIU
Comuna Ghiroda este formată din satele Ghiroda (reședința) și Giarmata-Vii. Ea face parte din județul Timiș și se situează în centrul acestuia, la mică distanță nord-est de municipiul Timișoara. Localitatea este delimitată la sud de Canalul Bega, la vest are legătură cu Timișoara prin cele două străzi care se continuă în țesutul urban al municipiului. La nord, Ghiroda are acces la drumul național DN6 care trece la mică distanță și pe care distanța până la Timișoara este de circa 5 km. Calea ferată Timișoara - Lugoj trece paralel cu drumul național având haltă la Ghiroda. La aproximativ 6 km est se învecinează cu Remetea Mare.
11
Figura 9. Poziționarea în teritoriu a comunei Ghiroda (Sursă: Google Maps)
Căi de Terenur Ocupat Ocupat comuni Suprafa i ă cu ă cu cații și ța neagric ape, constru căi Agricol Ghiroda Arabilă Pășuni Fânețe ole total bălți ferate cții ă
Echiparea teritoriului prezintă distribuția suprafeței comunei Ghiroda după modul de folosință. Suprafața totală a teritoriului este de 3413 hectare, valoare ce s-a menținut în perioada 2010-2014. Întreaga distribuție a teritoriului este menținută la aceleași valori, fără a se înregistra diferențe de valori. Din întreaga suprafață a comunei, 83% este de tip privat, adică 2856 hectare sunt proprietate privată.
Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total Proprietate privată Total 0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Figura 10. Suprafața fondului funciar după modul de folosință
La nivelul comunei mai există: 27 ha de terenuri degradate și neproductive (23 ha private), 3 ha de vii și pepiniere agricole (3 ha private), 12 ha de livezi și pepiniere pomicole (12 ha private) și 5 ha de păduri și altă vegetație forestieră (5 ha private). 12
Se observă că suprafața agricolă deține 2812 hectare, dintre care 2241 ha sunt arabile. Terenul neagricol se ridică la 601 hectare, dintre care aproximativ 50% este suprafață privată. De asemenea 63 de hectare sunt alocate căilor de comunicație și căilor ferate. La nivelul anului 2015, lungimea totală a rețelei simple de distribuție este de 33 km, a conductelor de canalizare este de 20,8 km, iar a conductelor de distribuție a gazelor este de 30,3 km. Se observă că pe direcția de canalizare, autoritatea locală a făcut demersuri pentru a crește lungimea totală a conductelor, înregistrându-se o creștere cu 12,8 km în anul 2015 comparativ cu anul 2012. Distribuția apei potabile și a gazelor nu înregistrează creștere considerabile pe perioada de analiză 2010-2015. 45
39,3
40 35 30
33,3 28,7
33,3
33
26,3
33
25
33
29,1
28,2
27,8
30,3
22
20,8
20,8
2013
2014
2015
17,5
20 15 10
8
8
2011
2012
5 0 2010
Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor
Figura 11. Lungimea totală a reţelei (kilometri)
670
2014
162 143
670
2013
138 127
670
2012
141 129
670
2011
101 91
670 2010
99 88
110 110
1400 1200 1000 800 600 400 200 0
1176
Capacitatea intalațiilor de producere a apei potabile este de 670 mii mc/zi. Cantitatea distribuită consumatorilor este de 162 mii mc, din care 88% este distribuită consumatorilor de tip uz casnic. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor de tip uz casnic a crescut în ultimii ani ca urmare a construcțiilor de noi locuințe, spre exemplu la nivelul anului 2015 au existat 80 de eliberări de autorizații de construcție.
2015
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (uz casnic)
Figura 12. Distribuția apei potabile în comuna Ghiroda (mii mc)
13
În anul 2015, gazele naturale distribuite la nivelul comunei Ghiroda ating 6584 mii mc, dintre care 2568 mii mc sunt distribuite consumatorilor de tip casnic. Consumatorii casnic își revendică aproximativ 40% din cantitatea totală de gaze distribuite. Acest fapt subliniază consumul considerabil din partea agenților economici și ai administrației locale. Aceste categorii de consumatori contribuie la generarea unei canțități considerabile de gaze cu efect de seră (GES). 6584
7000 6000 5000
4640
4664
4931
4158
4551
4000 3000
2333
2578
2238
2509
2283
2568
2000 1000 0 2010
2011
Gaze naturale distribuite
2012
2013
2014
2015
Gaze naturale distribuite pentru uz casnic
Figura 13. Gaze naturale (mii metri cub)
2.5.3. EDUCAȚIE ȘI SĂNĂTATE În comuna Ghiroda, populația preșcolară este de 209 persoane la nivelul anului 2016. În anul 2011 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestui segment, urmând apoi o descreștere, iar începând cu anul 2015, populația preșcolară a încept să crească. Cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 2010, adică 189 de preșcolari. Școala gimnazială din Ghiroda deține sală de sport reabilitată care prezintă condiții optime pentru desfășurarea activităților. Administrația locală susține învățământul și dezvoltă un spațiu favorabil pentru deasfășurarea activităților didactice. În Figura 14 este prezentată evoluția populației preșcolare în perioada de analiză 2010-2016.
14
250 200
227 195
203
2012
2013
189
190
201
209
2015
2016
150 100 50 0 2010
2011
2014
Figura 14. Populația preșcolară
Numărul unităților școlare la nivelul comunei Ghidora cuprinde, în anul 2015, o singură unitate de tip primar și gimnazial. La această unitate sunt arondați elevii comunei Ghiroda. În anul 2010 existau 2 unități și una de tip preșcolar. Tabelul 4. Unitățile școlare pe niveluri de educație 2010
2011
2012
2013
2014
2015
Total
3
3
2
1
1
1
Preșcolar
1
1
1
:
:
:
Primar și gimnazial (inclusiv învățământul special)
2
2
1
1
1
1
Primar și gimnazial
:
:
:
1
1
1
În funcție de nivelurile de instruire, în anul 2015 comuna Ghiroda are 333 de școlari dintre care: 107 sunt înscriși la grădinițe, 139 sunt înscriși în învățământul primar (inclusiv învățământul special) și 87 sunt înscriși în învățământul gimnazial. Cel mai ridicat nivel al numărului de școlari s-a înregistrat în anul 2011, adică 400 de copii, cu 17% mai mulți decât în anul 2015. Începând cu anul 2012 s-a înregistrat o scădere a numărului de școlari deoarece populația între 20-35 de ani cunoaște o scădere pe același intreval de timp. Tabelul 5. Populația școlară pe niveluri de educație Nivel de instruire
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Total
376
400
370
356
330
333
Copii înscriși în grădinițe
154
180
148
149
132
107
Elevi înscriși în învățământul preuniversitar
222
220
222
207
198
226
Elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special)
222
220
222
207
198
226
Elevi înscriși în învățământul (inclusiv învățământul special)
primar
115
119
127
127
129
139
gimnazial
107
101
95
80
69
87
:
:
:
207
198
226
Elevi înscriși în învățământul primar
:
:
:
127
129
139
Elevi înscriși în învățământul gimnazial
:
:
:
80
69
87
Elevi înscriși în învățământul (inclusiv învățământul special) Elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial
15
Din perspectiva personalului didactic, Figura 14, care își desfășoară activitatea în comuna Ghiroda se observă că cel mai ridicat nivel al numărului cadrelelor didactice se înregistrează în anul 2015 când în învățământul primar și gimnazial se înregistrează o creștere de 49% comparativ cu anul 2013. Personalul în învățământul preșcolar este constant pe rioada anilor 2010-2015, iar personalul didactic din învățământul primar și gimnazial prezintă fluctuații considerabile, iar în anul 2015 se înregistrează 17 cadre didactice pe acest nivel. 40 35 30 25 20 15 10 5 0
35
32
30
28
22
22
27
25
22
19
17
14 10
8
2010
9
2011
8
2012
8
2013
8
2014
2015
Învățământ preșcolar Învățământ primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) Total
Figura 15. Personalul didactic pe niveluri de educație
Din perspectiva laboratoarelor și a sălilor de clasă de observă că la nivelul comunei Ghiroda, numărul sălilor de clasă a rămas constat în ultimii ani, existând 11 săli de clasă. Din perspectiva laboratoarelor se înregistrează aceeși traiectorie constantă în ultimii ani, existând 2 laboratoare. Cele 11 săli de clasă și 2 laboratoare sunt împărțite la cei 333 de elevi. Acest fapt conduce la o repartiție de aproximativ 30 elevi/ sală de clasă, fiind o situație acceptabilă la nivel național. Totodată există o sală de gimnastică în care își desfășoară activitatea elevii din localitate. 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
17 13 11 6 4
2010
11
11
5
2011
3
3
2012
2013
Laboratoare
2
2
2014
2015
Săli de clasă
Figura 16. Infrastructura învățământului din comuna Ghiroda
Pentru desfășurarea activității școlare, în comuna Ghiroda există 41 de calculatoare personale, Figura 17. Se observă că numărul calculatoarelor este în creștere pe perioada 2010-2015 deoarece autoritatea locală realizează demersuri pentru îmbunătățirea procesului de învățare. În anul 2015 se înregistrează o dublare cu 6 a numărului de 16
calculatoare. Numărul de absolvenți este de aproximativ de 20 de persoane la nivelul anului 2015. 45
41
41
2014
2015
40 35 27
30 25
21
20
15
15 7
10 5 0
2010
2011
2012
2013
Figura 17. Numărul de PC-uri existente
2.5.4. SPAȚII LOCATIVE
2301 2299
2400
2192 2191
2300
2200 2150
2125 2105
2250
2238 2237
2350
2336 2334
2450
2382 2380
Locuințele existente la sfârșitul anului pe forme de proprietate subliniază existența a 2382 de proprietăți publice, dintre care 2380 sunt proprietăți private. Numărul locuințelor este în creștere, iar în anul 2015 se înregistrează o creștere cu 11% comparativ cu anul 2010.
2100 2050 2000 1950 2010
2011
2012
2013
Proprietate privată
2014
2015
Total
Figura 18. Situația proprietăților private în comuna Ghiroda
Suprafața locuită totală la nivelul anului 2015 este de 171452 mp, iar distribuția pe cap de locuitor este de 26,58 mp/locuitor peste media națională. Acest fapt consolidează nivelul de trai ridicat, peste media națională existentă la nivel comunal. Această distribuție a suprafeței locuite, la nivelul comunei, este în creștere pe perioada 2010-2015.
17
149209 149071
154214 154076
161627 161366
166801 166540
171713 171452
150000
135806 135078
200000
2011
2012
2013
2014
2015
100000 50000 0 2010 27 26,5
26,05
26,11
2011
2012
26,4
26,33
2013
2014
26,58
26 25,5 25
24,84
24,5 24 23,5 2010
2015
Figura 19. (a) Suprafața locuită pe forme de proprietate (mp); (b) Suprafața distribuită pe locuitor (mp/locuitor)
În anul 2015 s-au eliberat 80 de autorizații de construcție pentru 14802 mp. Acest număr al autorizațiilor este dublu comparativ cu anul 2014 când se înregistrau 44 de autorizații cu 7939 mp. Se observă creșterea continuă a comunei, atât din perspectivă economică cât și socială. Din perspectiva administrației locale, în anul 2012 s-a construit o clădire administrativă ce însumează 464 mp.
2.5.5. ȘOMAJ Numărul șomerilor înregistrați în octombrie 2016 este de 14 persoane, dintre care 5 femei și 1 bărbat. Numărul șomerilor este în scădere considerabilă, înregistrânduse o scădere cu 100 de șomeri în anul 2016, comparativ cu anul 2010. Acest lucru este susținut de apariție investitorilor în zonă și de dezvoltarea infrastructurii care a contribuit la facilitarea transportului către orașele din zonă. Acest număr este în scădere continuă în perioada 2010-2016.
18
120
114
100 80
65
60
54
53
49
35
40 18
20
49 26 28
44 26 23
26
18
13 9
19
14 5
4
0 2010
2011
2012 Total
2013 Masculin
2014
2015
2016 (oct)
Feminin
Figura 20. Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2010 – octombrie 2016
Datorită faptului că autoritățile locale susțin investițiile în zonă, numărul locuitorilor este în creșete, număr construcțiilor de locuințe private este în creștere, rata șomajului este în scădere continuă. În ultimii ani au apărut o serie de agenți economici care au angajat atât locuitori ai comunei cât și locuitori ai Timișoarei. Acest fapt poate fi privit din perspectivă pozitivă deoarece o serie dintre tinerii Timișoarei care lucrează în companiile din Ghiroda au oportunitatea de a-și cumpăra teren sau locuință în localitatea Ghiroda. Astfel există o dezvoltarea continuă o localității. 4 3,5
3,4 3
3
2,6
2,5 1,8
2
1,4
1,5
1,4 1,3 1,3
0,9
1
1,1
1,3 1,2
1,2 0,9
0,5
1 0,2
0,4 0,3
0,6 0,2
0,4
0 2010
2011
2012 Masculin
2013 Feminin
2014
2015
2016 (oct)
Total
Figura 21. Ponderea șomerilor înregistrați în perioada 2010 - octombrie 2016
2.6. DISFUNCȚIONALITĂȚI/PROBLEME Analizând această dimensiune socio-demografică se pot sistematiza o serie de disfuncționalități existente la nivel local în funcție de aspectele evaluate anterior și pe baza anchetei desfășurate la nivelul localității, astfel: Aspecte demografice o Scăderea înregistrată a populaţiei cu grupa de vârstă 5-15 ani este mai mare decât cea prognozată; 19
o Fenomenul emigrare către statele membre ale UE a crescut în intensitate în ultimii ani; o Fenomenul de imigrare din alte state nu este de amploare în Judeţul Timiș însă a început să-și facă prezența; o Apariția migraţiei inter-regională a forţei de muncă; o Scăderea numerică a populaţiei şcolare în special ca urmare a emigrării părinţilor care şi-au luat și copii cu ei. Aspecte sociale Repere cultural-sportive o Diversitatea activităților sportive și culturale o Intensificarea dezvoltării unor complexe sportive, săli de sport sau terenuri sportive o Locurile de petrecerea timpului liber şi de distracţie, societăţile culturale, recreative ale localității trebuie îmbunătățite Echiparea teritoriului o Zgomotul provenind de la centura de ocolire a Timișoarei este un factor major care perturbă și deranjează pentru locuitorii comunei o Zgomot provenind de la aeroport este resimțit într-o oarecare măsură de anumiți locuitori o Praful sau murdăria din aerul localității sunt deranjate pentru majoritatea locuitorilor o Canalizarea pluvială din localitate reprezintă o problematică pentru jumătate din populație o Planificarea teritoriului trebuie reorganizată în conformitate cu părerile cetățenilor o Nucleul localității trebuie îmbunătățit din următoarele perspective: imagine, opțiuni pentru petrecerea timpului, atractivitate, interesul prezentat și dimensiune o Insuficiența lungimii străzilor, proiectarea și atractivitatea acestora reprezintă dimensiuni importante pentru populație o Necesitatea planificării unor parcuri atractive, interesante, curate, planificate și mari este o altă acțiune importantă pentru localitate o Aspectul comunei, în ansamblu, prezintă deficiențe și trebuie îmbunătățit o Lipsa promovării și prezentării facilităților oferite de Pădurea Verde, Pădurea Bistra și Canalul Bega Educație și sănătate o Activitatea bibliotecilor nu a fost aliniată avansului tehnologic datorită inexistenței unor oportunități online de gestiune și comunicare; o Preșcolarii și școlarii sunt atrași de instituțiile de învățământ din orașul Timișoara datorită faptului că mulți dintre părinți lucrează în companii din Timișoara; o Existența unui număr redus de grădinițe și creșe private; o Curățenia străzilor trebuie revizuită deoarece majoritatea locuitorilor sunt nemulțumiți o Nivelul de poluare este foarte important pentru cetățeni o O parte importanta din populația comunei își doresc școli/grădinițe/magazine care să fie situate în apropierea locuinței
20
Spații locative o Mirosul provenind de la animalele din gospodariile vecinilor devine deranjat pentru o serie dintre locuitori o
4. SECTORUL ECONOMIC Aderarea la Uniunea Europeană și obiectivele europene pentru anul 2020 au dinamizat mediul de afaceri din România, contribuind la intensificarea dezvoltării economice. Această dinamică se observă și la nivel local, oferind noi oportunități pentru locuitorii comunei Ghiroda și contribuind la creșterea nivelului de trai.
2.7. CONTEXT TERITORIAL CURENT Județul Timiș este cel mai vestic județ al României, care se bucură de o infrastructură dezvoltată (cea mai densă infrastructură rutieră conform statisticilor INS), și care prin localizarea sa atrage ușor investitori. Două șosele fac parte din categoria durmurilor europene și anume E70 care vine dinspre Serbia (via Moravița) și E671, care face legătura dintre Arad și Timișoara. Rețeaua de cale ferată este la rândul său mai dezvoltată decât media națională. Aeroportul Internațional Timișoara oferă legături importante de transport aerian cu principalele orașe Europene. Acesta este situat în zona de nord-est a orașului Timișoara, în apropiere Comunei Ghiroda care face obiectul studiului prezent. Populația județului Timiș, dar în special a Timișoarei, este într-o continuă creștere în ultimii ani. Principalul motiv nu este o creștere a ratei natalității, ci migrația către principalul oraș din vestul țării, ca urmare a caracteristicii sale de oraș universitar și a dinamicii investițiilor și a locurilor de muncă. În Timișoara, PIB-ul pe cap de locuitor este unul dintre cel mai ridicat din țară, iar rata somajului este una dintre cele mai scăzute. Populația activă reprezintă aproape 70% din populația totală. Din numărul total de angajați la nivelul județului Timiș, aproximariv 20% activează în agricultură, 25% în industrie, iar restul în sfera serviciilor. În 2015 sunt aproximativ 80.000 de firme înregistrate la Registrul Comerțului, din care o mare parte activează în Timișoara. Orașul Timișoara este dominat de industria automotive, care dinamizează activitatea economică a zonei în ultimii ani. Sunt 20 de companii care activează în această industrie în județul Timiș (din care peste 75% în zona metropolitană a Timișoarei), toate începându-și activitatea înainte de 2010. Trei dintre acestea își au locația pe raza Comunei Ghiroda, din care două în satul Ghiroda (Hella România SRL și MGI Coutier ROM SRL), și una în GiarmataVii (Dura Automotive România SRL). Companiile din industria automotive înregistrează o dinamică accelerată a dezvoltării. Din punct de vedere al numărului de angajați, așa cum se observă în Figura 22, acesta este într-o continuă creștere, cu excepția Delphi Packard România SRL. Cea mai importantă rată de creștere a numărului de angajați o înregistrează Continental Automotive România SRL.
21
Figura 22. Evolutia numărului de angajați în industria automotive în județul Timiș
(Sursa: baza de date Amadeus) În ceea ce privește numărul locurilor de muncă din industria automotive create în Comuna Ghiroda, se obervă că au o creștere susținută (Figura 23), direcția fiind dată de compania Hella România SRL, care și-a dublat numărul de angajați în ultimii patru ani (Figura 24). Numărul angajaților din industria automotive din Comuna Ghiroda, comparativ cu numărul total de angajați din această industrie în județ, a crescut de la aproximativ 3% în 2010 la 13% în 2015.
22
Figura 23. Numărul de angajați in Ghiroda ca procent în total angajați în industria automotive în Timiș (Sursa: baza de date Amadeus)
Totodată, se observă că Hella România SRL a realizat cele mai multe angajări pe durata analizată, însă ți celelalte două companii înregistrează o creștere remarcabilă a locurilor de muncă nou create.
Figura 24. Evoluția numărului de angajați în industria automotive în Comuna Ghiroda
(Sursa: baza de date Amadeus) Această creștere a locurilor de muncă a fost susținută de o creștere considerabilă a cifrei de afaceri a companiilor din industria automotive. Și în acest caz, la nivelul județului Timiș, cea mai mare creștere a cifrei de afaceri o înregistrează Continental Automotive România SRL, urmată de Hella România SRL și TRW Automotive Safety Systems SRL.
23
Figura 25. Evoluția cifrei de afaceri în industria automotive în județul Timiș (mii EUR)
(Sursa: baza de date Amadeus) Comparativ cu creșterea numărului de angajați, creșterea cifrei de afaceri a celor trei companii din industrie, localizate pe raza Comunei Ghiroda, este mult mai dinamică. Cifra de afaceri creștere în fiecare an din perioada analizată cu o rată de creștere curpinsă între 10% și 20%. Și în acest caz dinamica este dată de compania Hella România SRL, în timp ce Dura Automotive România SRL nu se bucură de o creștere susținută, cifra de afaceri fiind mai degrabă constantă ca procent în total, ceea ce arată o evoluția similară cu media industriei.
24
Figura 26. Cifra de afaceri din Ghiroda ca procent in total cifra de afaceri a industriei automotive in Timiș (Sursa: baza de date Amadeus)
Rata de creștere a cifrei de afaceri pentru cele trei companii din industria automotive localizate în Comuna Ghiroda atinge un nivel maxim în anul 2015. Se observă că Hella România deține primul loc din acest punct de vedere.
Figura 27. Evolutia cifrei de afaceri in industria automotive in Comuna Ghiroda (mii EUR)
(Sursa: baza de date Amadeus) Rata de creștere a investițiilor din industria automotive din județul Timiș este mult mai oscilantă. În general, rata de creștere a mijloacelor fixe (prin care sunt aproximate invetițiile) este una pozitivă, însă există și perioade unde se înregistrează o evoluție negativă a investițiilor.
25
Figura 28. Rata de creștere a investițiilor din industria automotive în județul Timiș
(Sursa: baza de date AMADEUS) Hella România SRL și MGI Coutier ROM SRL au înregistrat unele dintre cele mai ridicate rate de creștere a investițiilor, în timp ce Dura Automotive România SRL s-a situat la polul opus (Figura 29). Apogeul ratei de creștere a investițiilor a fost înregistrat în 2012, iar începând cu 2013, rata de creștere a rămas aproximativ constantă in jurul valorii de 10%, mai puțin pentru Dura Automotive România SRL unde este practic nulă. Dura Automotive România SRL prezintă însă o rată ridicată a investițiilor în anul 2011 (aproximativ 40%).
26
Figura 29. Dinamica investițiilor în industria automotive în Comuna Ghiroda
(Sursa: baza de date AMADEUS)
2.8. SECTOARE DE ACTIVITATE – PREZENTARE ȘI EVOLUȚII Pentru a reflecta sectoarele de activitate ce caracterizează economia Comunei Ghiroda, au fost folosite statisticile Institutului Național de Statistică - INS (Fișa localității pe perioada 2010-2014; pentru anul 2015 indicatorii economici nu sunt disponibili). La nivelul anului 2014, aproximativ 60 de industrii diferite pot fi identificate în comună, conform clasificării CAEN. Însă în perioada analizată, prin falimentul unor firme și prin intrarea unor noi companii în piață, lista industriilor conform codului CAEN a survenit modificări. Prin urmare, pentru a avea o imagine corectă a evoluției sectoarelor economice din Comuna Ghiroda, s-a urmărit dinamica pe fiecare industrie. Totodată, pentru facilitarea analizei, cele aproximativ 60 de industrii au fost grupate în 17 sectoare de activitate (conform metodologiei www.listafirme.ro). Aceste sectoare de activitate sunt: 1. Agricultură, silvicutură și pescuit; 2. Industrie prelucrătoare; 3. Producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; 4. Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare; 5. Construcții; 6. Comerț cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor; 7. Transport și depozitare; 8. Hoteluri și restaurante; 9. Informatică și comunicații; 10. Intermediere financiară și asigurări; 11. Tranzacții imobiliare; 12. Activități profesionale, științifice și tehnice; 13. Activități de servicii administrative și activități de servicii suport; 14. Învățământ; 15. Sănătate și asistență socială; 16. Activități de spectacole culturale și recreative; 17. Alte activități de servicii.
2.8.1. DOMENII DE ACTIVITATE Principalele sectoare de activitate de pe raza Comunei Ghiroda sunt industriile prelucrătoare, comerțul, dar și construcțiile și industria transporturilor. O analiză a numărului de firme, de angajați, și a evoluției cifrei de afaceri a acestor companii, este realizată în continuare. Din păcate statisticile INS nu oferă posibilitatea unei analize diferențiate pe cele două sate aparținătoare comunei. Însă pentru o imagine completă a sectoarelor de activitate, este urmărită atât rata de creștere, cât si ponderea principalelor sectoare în total activitate economică. 27
2.8.2. NUMĂR DE FIRME Evoluția numărului de firme evidențiază faptul că, pentru cele 17 sectoare de activitate, o pondere ridicată se înregistrează pentru firmele din zona comerțului, care au însă o putere economică mai redusă, urmate de firme din zona industriei prelucrătoare, a construcțiilor și a transporturilor.
Figura 30. Evoluția numărului de firme pe sectoare de activitate în Comuna Ghiroda
(Sursa: INS) Se observă că numărul firmelor din zona serviciilor, altele decât cele consacrate (17. Alte activități de servicii), înregistrează o creștere exponențială, urmate de firme din zona comerțului și a activităților profesionale și științifice. Poate fi notat și faptul că există o diversitate ridicată a sectoarelor economice pe raza comunei. Numărul de firme înregistrate are o rată de creștere exponențială (Figura 31). În același timp, în cei cinci ani analizați, numărul firmelor a crescut de la puțin peste 300, la peste 400 în prezent.
28
Figura 31. Evoluția totală și rata de creștere a numărului de firme de pe raza Comunei Ghiroda
(Sursa: INS)
Figura 32. Ponderea firmelor din principalele sectoare de activitate de pe raza Comunei Ghiroda
(Sursa: INS) Numărul de companii din principalele patru sectoare de activitate menționate reprezintă în prezent peste 60% din total. Pentru completarea imaginii de ansamblu asupra domeniilor de activitate, este realizată și o analiză comparativă la nivelul anului 2016, privind numărul de firme din cele două sate aparținătoare și anume Ghiroda și Giarmata-Vii (folosind statistici www.listafirme.ro).
29
Figura 33. Evoluția numărului de firme pe sectoare de activitate în satele Ghiroda și Giarmata-Vii (Sursa: www.listafirme.ro)
2.8.3. NUMĂRUL DE ANGAJAȚI/LOCURI DE MUNCĂ Evoluția numărului de angajați este în strânsă legătură cu evoluția numărului companiilor din diverse sectoare de activitate. Figura 34 prezintă o astfel de evoluție, evidențiind numărul ridicat de angajați din sectorul industriilor prelucrătoare (fabricare și producție). În acest sector de activitate activează aproape jumătate din numărul total de angajați din Comuna Ghiroda. Industria automotive se regăsește în acest sector de activitate.
30
Figura 34. Evoluția numărului de angajați pe sectoare de activitate în Comuna Ghiroda
(Sursa: INS) Numărul de angajați din Comuna Ghiroda are o evoluție constant crescătoare, cu o rată de creștere cuprinsă între 10% și 20%.
31
Figura 35. Evoluția totală și rata de creștere a numărului de angajați de pe raza Comunei Ghiroda (Sursa: INS)
Numărul de angajați din principalele sectore de activitate înregistrează o creștere în industriile prelucrătoare, în timp ce în domeniul comerțului, numărul angajaților este în scădere. Aproximativ 90% din numărul total de angajați activează în cele patru domenii de activitate.
Figura 36. Ponderea numărului de angajați din principalele sectoare de activitate din Comuna Ghiroda (Sursa: INS)
2.8.4. CIFRA DE AFACERI Cifra de afaceri a firmelor localizate în Comuna Ghiroda este în creștere, majoritatea încasărilor fiind înregistrată în sectorul industriilor prelucrătoare. Cifra de afaceri se dublează în acest sector de activitate în ultimii trei ani analizați.
32
Figura 37. Evoluția cifrei de afaceri pe sectoare de activitate în Comuna Ghiroda (mii RON)
(Sursa: INS) Cifra de afaceri a firmelor localizate în Comuna Ghiroda are o dinamică remarcabilă (Figura 38). Cu excepția anului 2013, când cifra de afaceri s-a situat la nivelul de 2% în ciuda reluării creșterii economice la nivel național, în restul perioadei analizate rata de creștere a cifrei de afaceri a fost de aproximativ 20% pe an.
33
Figura 39. Evoluția și rata de creștere a cifrei de afaceri a firmelor de pe raza Comunei Ghiroda (Sursa: INS)
Cifra de afaceri din principalele sectore de activitate înregistrează o creștere vizibilă în industriile prelucrătoare, în timp ce în domeniul construcțiilor aceasta este în scădere, ca urmare a declanșării crizei economice (Figura 40). Peste 95% din cifra de afaceri totală este concentrată în principalele patru domenii de activitate de pe raza Comunei.
Figura 40. Ponderea cifrei de afaceri din principalele sectoare de activitate din Comuna Ghiroda, în total cifră de afaceri (Sursa: INS)
2.9. DISFUNCȚIONALITĂȚI/PROBLEME Mediul economic din Comuna Ghiroda este în dezvoltare, iar unele sectoare se află în plină expansiune. Deși se remarcă o oarecare diversitate a activității economice, se observă un grad ridicat de concentrare în industriile prelucrătoare, de construcții și transport, dar și în comerț. Cele patru sectoare reprezintă esența activității economice de pe raza Comunei Ghiroda iar motorul creșterii economice este industria automotive. Prin urmare, o dependență ridicată de această industrie poate reprezenta un risc la adresa dezvoltării durabile a Comunei. 34
Tot legat de industria automotive, se remarcă faptul că multi angajați ai firmelor din industrie localizate pe raza Comunei Ghiroda, provin din orașul Timișoara. Acest lucru are consecințe negative asupra traficului din Comună, îngreunând pe viitor căile de acces. Un trafic crescut înseamnă și un nivel mai ridicat de poluare și zgomot. Astfel, absența unor perdele verzi la marginea localităților poate reprezenta un element care afectează negativ calitatea vieții cetățenilor. Ca urmare a creșterii populației Comunei și a numărului de angajați, în contextul îngreunării mobilității, există o nevoie crescută de activități culturale și recreative în Comună. Chiar dacă la prima vedere aceste evenimente nu lipsesc, numărul firmelor care activează în acest sector este redus, și nu se observă o dinamică semnificativă a sa în perioada analizată. Ca termen de comparație, în domeniul învățământului și sănătății, numărul firmelor s-a dublat din 2010 în 2014, pe când numărul firmelor din zona culturală a rămas aproape neschimbat. Sfera serviciilor socio-culturale este deci mult mai restransă compartiv cu dinamica economiei locale. În fine, dinamica economică din zonă și creșterea veniturilor locuitorilor Comunei, contrastează cu accesul acestora la servicii și în special la utilități. Conform anchetei sociale, unul din trei respondenți declară că nu este racordat la servicii de canalizare, iar unul din patru nu are acces la rețeaua de apă potabilă. Mai mult, o bună parte din cei care au acces la aceste servicii, inclusiv la alimentarea cu energie electrică și gaz, se declară a fi nesatisfăcuți de calitatea acestor servicii. Concluzionând, principalele probleme sau riscuri de natură economică sunt:
Un grad ridicat de concentrare a activității economice în industriile prelucrătoare; O dependență ridicată de industria automotive; Intensificarea activităților industriale determină îngreunarea traficului în Comună; Un grad de poluare tot mai ridicat și lipsa unor măsuri concrete pentru reducerea acestuia; Numărul redus de firme care activează în sfera serviciilor socio-culturale; Activități reduse de divertisment, chiar în prezența unei industrii de restaurație satisfăcătoare; Acces redus la utilități și calitatea slabă a acestor servicii comparativ cu așteptările locuitorilor.
35
BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4.
Site-ul Primăriei Ghiroda, [Online] http://www.primariaghiroda.ro/ Fișa localității Ghiroda în perioada anilor 2010 – 2015 Institutul Național de Statistică (INSSE), [Online] http://www.insse.ro/cms/ Plan Integrat de Dezvoltare - Polul de creștere Timișoara (PCT), [Online] http://www.primariatm.ro/uploads/files/caracterizare_generala.pdf 5. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Municipiului Timişoara 2014 – 2020, [Online] http://www.primariatm.ro/uploads/files/strategii_mediu_2010_2020/PAED_2014_2 020_reev.pdf 6. Strategie integrată de Dezvoltare pentru Timișoara, [Online] http://www.primariatm.ro/ik/index.php?meniuId=2&viewCat=4128&sectiune=prima ria
36