piata muncii

Bucharest Black Sea

Măsuri anti-criză privind piața forței de muncă

Autor: Laurian Lungu Asistent de cercetare: Ștefania Barbuceanu

AUGUST 2010

MĂSURI SOCIALE ANTI-CRIZĂ ADOPTATE DE CĂTRE ȚĂRILE EUROPENE

Cuprins: 1. Contextul economic curent global și intern 2. Provocările crizei curente pentru piața forței de muncă din România 2.1 Situația curentă pe piața forței de muncă 2.2 Situația angajaților din sistemul public 2.3 Variația șomajului la nivel regional 3. Piața forței de muncă și măsuri sociale anti-criză 3.1 Măsuri de bună practică în țările UE 3.2 Măsuri adoptate în România 3.3 Comentarii asupra costurilor măsurilor de stabilitate fiscală 4. Recomandări

Anexa 1. Creșterea/scăderea anuală a numărului de angajați în anumite sectoare economice în perioada ianuarie 2007 – martie 2010 Anexa 2. Rata șomajului și numărul șomerilor la nivel regional Anexa 3. Măsuri sociale anti-criză adoptate de țările Uniunii Europene Anexa 4. Măsuri sociale anti-criză adoptate / ce vor fi adoptate de România

2

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

1. Contextul economic global și intern Efectele crizei financiare, declanșate în vara anului 2007, continuă să se resimtă în economia globală. Chiar dacă punctul minim al acestei crize pare să fi fost atins, este foarte probabil ca redresarea economică să fie una de durată, caracterizată în general printr-o creștere economică sub potențial și o scădere graduală, pe parcursul a mai multor ani, a ratei șomajului.

Principalele economii ale țărilor dezvoltate par să fi ieșit momentan din recesiune încă începânad cu trimestrul al treilea din 2009. Totuși, performanța economică rămâne înca sub spectrul incertitudinii. Ultimele previziuni ale CE pun creșterea economică a zonei UE în 2010 undeva la 0,7%. Economia mondială este de așteptat să crească în 2010 cu 4,5%, impulsionată mai ales de economiile din Asia. În schimb, rata șomajului a crescut abrupt către 10%, atât în SUA cât și în UE, segmentul persoanelor tinere fiind cel mai puternic afectat.

Pe termen scurt și mediu, chiar și în condițiile în care creșterea economică va fi pozitivă, reducerea 1 ratei șomajului va lua timp. O analiză istorică a crizelor financiare subliniază următoarele implicații asupra economiei: Există o scădere persistentă a activității economice și șomajului. În medie, rata șomajului tinde să crească cu aproximativ 7% pe partea descrescătoare a ciclului economic și durează aproximativ 4 ani.

Datoria publică tinde să explodeze, în medie, aceasta crește cu 86%. Principalele cauze sunt scăderea veniturilor bugetare și implementarea măsurilor guvernamentale de sprijinire a economiei.

Valoarea reală a bunăstării generale scade. Atât prețul caselor cât și al altor active precum acțiunile, se reduc puternic pentru câțiva ani. În consecință, și consumul este afectat, fapt care se repercutează negativ asupra producției și implicit și asupra cererii pentru forța de muncă.

Date fiind aceste perspective, este necesar ca măsurile luate pentru stabilizarea pieței forței de muncă să fie luate într-o viziune ce adresează un orizont de timp cel puțin mediu.

2. Provocările crizei curente pentru piața forței de muncă din România În contextul macroeconomic actual, provocările pentru piața forței de muncă locale au un caracter dual, ele vizând atât sectorul privat cât și cel public. Acest aspect este deosebit de important, în majoritatea economiilor afectate de criză sectorul public nu necesită o recalibrare a personalului de o asemenea magnitudine, așa cum este ea necesară în România.

Sectorul privat. Acesta s-a ajustat în mod firesc în urma contracției economiei. Există o serie de măsuri adoptate de către guvern care au ca scop menținerea/creearea locurilor de muncă.

Sectorul public. Acordul pe care România l-a semnat cu FMI în 2009 presupune reducerea cheltuielilor cu salariile angajaților din administrația publică cu 20%. Eventualele disponibilizări în 2010 (și în anii următori) din sectorul public vor creea o presiune suplimentară asupra pieței forței de muncă. Soluția adoptată de autorități de a reduce veniturile salariaților din sectorul public cu 25% începând cu iunie 2010, poate fi văzută ca o 1

'The Aftermath of Financial Crises' de Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff, Dec. 2008

3

măsura intermediară a cărei obiectiv este reducerea numărului de angajați cu un procent similar, într-un orizont de timp scurt, posibil începând cu 2010 și continuând în 2011.

Date fiind aceste circumstanțe, mix-ul de politici economice destinate atenuării efectelor acestor șocuri va trebui să țină cont de aceste particularități. Constrângerile cheltuielilor bugetare vor determina, în mod firesc, limitarea volumului fondurilor de ajutor destinate sectorului privat.

2.1 Situația curentă pe piața forței de muncă Dacă în primăvara lui 2008, rata șomajului atingea valoarea de 3,7%, un minim al ultimilor 17 ani, în martie 2010 aceasta a ajuns la 8,4%, o creștere abruptă în numai câteva luni. Ulterior, efectele sezoniere au dus la scăderea acesteia la 7,5% la sfârșitul lui iunie 2010 însă presiunile asupra pieței forței de muncă vor continua să se resimtă și în lunile care urmează.

Astfel, chiar dacă în al doilea trimestru al anului 2010 se observă o scădere a ratei șomajului, aceasta este de așteptat să se mențină la cote relativ ridicate pe termen scurt și mediu datorită faptului că disponibilizările din sectorul bugetar încă nu au început. Capacitatea economiei de a absorbi forța de muncă disponibilizată prin redistribuirea acesteia în alte sectoare productive va avea un rol esențial în reducerea ratei șomajului. %

Șomajul în România 80%

14

60% 11 40% 20%

8

0% 5 -20%

Jan-94

Jan-96

Jan-98

Jan-00

Jan-02

Jan-04

Jan-06

Jan-08

-40%

Jan-10 2

Rata de creștere anuală a numărului de șomeri

Rata șomajului (axa din dreapta)

Caracteristici: Rata anuală de creștere a numărului de disponibilizați în economie este cea mai abruptă de după 1992. Practic, în numai 18 luni, de la jumătatea anului 2008, numărul acestora a crescut cu mai mult de 100% ajungând la 741 mii persoane.

Cauza acestei creșteri a numărului de șomeri în economie este diferită față de cea existentă în cele două episoade, oarecum similare, anterioare, 1997-1998 și 2001-2002. Atunci, creșterea șomajului s-a datorat cu precădere efectelor politicilor pre-electorale și/sau crizei financiare autohtone. De această dată, cauza este cu preponderență externă, efectul crizei economice mondiale reducând puternic cererea externă cu repercursiuni asupra producției autohtone.

Efectele crizei economice asupra sectorului privat și cel public sunt complet diferite.

Graficele din Anexa 1 evidențiază aceste aspecte. În sectorul privat scăderea accentuată a numărului de angajați a început să se manifeste la începtul anului 2009. La sfârșitul anului 2009 scăderea anuală a numărului de angajați era de 7,8% la nivelul întregii economii, de 11,8% în industrie, 8,6% în comerț și de 19,1% în construcții.

4

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

În contrast, numărul angajaților din sectorul public a continuat să crească în plin an de criză, rata anuală de creștere a personalului din administrația publică a fost de 5,5% la sfarșitul lui 2009. De abia în primul trimestru al anului 2010 se poate observa o scădere a numărului de angajați din sectorul public. Însă aceasta este mult prea mică – raportată la numărul de disponibilizări estimate conform condițiilor acordului cu FMI. Împreună, numărul de disponibilizări din sectoarele industriei, construcției și comerțului au reprezentat la sfârșitul lui 2009 aproximativ 315 mii persoane, adică peste 85% din numărul total de disponibilizări la nivelul întregii economii.

Totuși, evoluția numărului de șomeri din diverse sectoare economice trebuie corelată și cu ponderea pe care aceste sectoare o au în PIB. Astfel, răspunsul autorităților este de așteptat să fie mai eficient.

Situația angajaților din sistemul public În luna mai a anului 2010, numărul angajaților din sectorul public era 1.38 milioane, reprezentând 32% din totalul numărului de angajați în economie. Sectorul public din România este unul dintre cele mai supradimensionate relativ la alte țări membre UE. De exemplu, în primul trimestru al anului 2010 acest raport era de 19% în Italia, 21% în Marea Britanie și 26.5% în Polonia (vezi graficul de mai jos). În alte țări din UE acest procent este și mai scăzut2. O explicație a acestui fapt stă și în rata de participare a forței de muncă, care este mai redusă în România comparativ cu media UE. Însă, pe ansamblu, sectorul public este în mod evident supradimensionat atât în termeni relativi, vis-a-vis de alte țări membre UE, cât și raportat la condițiile economice din România3.

%

Angajați sector public, % din total angajați în economie, anul 2010

35 30 25 20 15

Polonia

Marea Britanie

Romania

Italia

Problemele cu care se confruntă sistemul public sunt două și anume, creșterea eficienței concomitent cu reducerea costurilor.

O cerință a acordului cu FMI este reducerea cheltuielilor cu salariile ale angajaților administrației publice. Întrebarea legitimă care se pune este cât de oportună ar fi această soluție. Conform cerințelor FMI raportul cheltuielilor cu salariile în PIB să scadă de la 9.5% cât este în prezent, undeva către 7.5%, ceea ce implică o diminuare cu 20% a acestora. Însă, această cifră în sine, nu este suficient de relevantă pentru a fi interpretată în raport cu situația existentă în alte țări ale UE. De exemplu, ca raport în PIB, cheltuielile cu salariile adminstrației publice din România au fost chiar sub media UE-27 în 2008, fiind comparabile cu cifrele observate în multe alte țări din UE. 2 Conform datelor OECD, în anul 2000, ponderea angajaților din sectorul public în total angajați în economie era de 13,1% în Austria, 14,3% în Portugalia, 22,5% în Franța, 11,6% în Germania, 16,9% în Italia, 14,1% în Spania, 18% în Marea Britanie, 30,5% în Danemarca și 33,6% în Norvegia. Țările nordice au, datorită sistemelor lor fiscale, o rata mai ridicată.

3 Chiar și raportat la mia de locuitori, România are un număr ridicat de angajați în sistemul public. În 2008 existau aproximativ 80 de funcționari publici la mia de locuitori. În schimb, Italia avea 61, Spania 65 iar Germania 69 de angajați în sectorul public la mia de locuitori.

5

Cheltuielile cu salariile trebuiesc în mod necesar raportate la aportul sectorului public în economie, deoarece sunt o măsura a productivității. O variantă este raportarea remunerației angajaților sectorului public la cheltuielile bugetare totale. Ideea este de a diferenția țările cu guverne 'mici', adică cele în care ponderea veniturilor și cheltuielilor în PIB este mai mică, față de guvernele 'mari', care, implicit, au un nivel mediu al impozitelor mai ridicat.

Acest ultim raport este prezentat în graficul de mai jos, pentru anii 2000 și 2008, alături de valorile observate în câteva alte tări din UE.

Remunerația angajaților din sectorul public, procent din total cheltuieli bugetare Germania

Cehia

Polonia

UE-27

România 0

5

10

Sursa: Eurostat

15

Anul 2000

20

25

30

Anul 2008

Acesta arată situația precară a cheltuielilor cu salariile din administrația publică din România. Dacă la începutul anului 2000, guvernul aloca o cincime din totalul cheltuielilor bugetare către plata salariilor, în 2008 acest tip de cheltuieli a crescut impresionant, atingând o pondere de 26.5%. Un lucru remarcabil este faptul că acest factor nu este disproporționat numai prin nivelul lui – este de departe cel mai ridicat dintr-o țară membră a UE considerată a avea un guvern 'mic' – dar și prin viteza sa de creștere. Într-o perioadă în care multe țări au profitat de boom-ul economic și au reușit să-și reducă acest raport, administrația publică din România a acționat în mod cu totul paradoxal, în sens invers. Acest aspect reflectă ineficiența și lipsa de transparență existente la nivelul administrației publice.

Cheltuielile cu personalul administrației publice au continuat să crească și în 2009, anual ele urcând cu 2,4%. Constrângerile cheltuielilor bugetare cu salariile vor impune4 implementarea unora sau 5 unui mix de soluții. Inițial , măsurile vizate urmăreau: Reducerea numărului angajaților din sectorul public – reprezentând in 2010 echivalentul a 0,8% din PIB (adică în jur de 100,000 de locuri de muncă) Reducerea/înghețarea câștigurilor salariale – echivalentul a 0,1% din PIB Implementarea unui sistem de monitorizare a intreprinderilor de stat care vizează atât respectarea bugetelor și țintelor acestora cât și un sistem de penalizări.

4 5

Conform acordului pe care România îl are cu FMI. Înainte de vizita FMI din luna mai 2010, când au fost rediscutate o serie de obiective.

6

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

După vizita din luna mai 2010 a FMI însă, situația mai precară decât se aștepta a finanțelor publice a impus adoptarea unor măsuri cu efect imediat, care să economisească la buget aproximativ 2.2% din PIB. Ca o remarcă, legea salarizării unice, adoptată în Octombrie 2009, va limita creșterile salariilor din sectorul public.

Variația șomajului la nivel regional La nivel regional, există disparități majore în ceea ce privește numărul de disponibillizați (vezi Anexa 2). Comparația făcută între situația existentă pe piața forței de muncă în august 2008, când rata șomajului s-a aflat în jurul unei valori minime istorice, și aprilie 2010, confirmă acest lucru. Aceste variații se datorează mai multor factori, și anume: Structura economiei locale. Sectoarele economice au fost afectate în mod diferit de criză, fapt care se observă și la nivelul economiilor locale/regionale.

Influența lucrătorilor cu domciliu flotant. Orașe precum Iași sau București au atras forța de muncă din județele adiacente, aceștia fiind printre primii disponibilizați în momentul începerii crizei.

Tinerii sunt afectați cel mai puternic de criză. Lipsa de experiență profesională este un handicap important în vremuri de criză.

Totuși, discrepanțele la nivel regional existau și înainte de criză, acestea au avut doar o tendință de accentuare în ultimele trimestre. De exemplu, în București și Ilfov, între august 2008 și aprilie 2010 numărul șomerilor a crescut cu 2,5%. În schimb, în Vaslui acesta a crescut cu 14,1%.

3. Piața forței de muncă și măsuri sociale anti-criză În general, măsurile adoptate pentru sprijinirea pieței forței de muncă pot fi evaluate în funcție de anumite atribute și anume: oportunitatea aplicării lor, în ce măsura ele iși ating obiectivul propus, eficiența lor și cât de temporar este efectul acestora. O detaliere a acestor măsuri aplicate în diverse state din UE se află în Anexa 3.

Măsuri de bună practică în țările UE 6

Raportul din martie 2009 al CE indică o serie de măsuri așa numite 'de bună practică' care se pot lua de către statele membre pentru susținerea activității economice. Per ansamblu, statele membre UE au pus un accent puternic pe menținerea numărului de angajați prin politici care urmăresc: Susținerea activităților economice care sunt viabile dar care au dificultăți în accesarea de fonduri prin facilitarea accesului la capital. Accentul s-a pus pe industrii care au fost puternic afectate de criză, cum ar fi sectorul construcțiilor de mașini în care multe guverne au operat o schemă de subvenționare a achiziționării de noi autovehicole. Alte măsuri au vizat accelerarea rapidă a gradului de amortizare a capitalului investit (Cehia) sau eliberarea de fonduri de la stat către angajatori pentru ca aceștia din urmă să poată acoperi o fracțiune din costurile cu personalul.

Programe de recalificare profesională și training. Aici măsurile variază în funcție de obiectivele propuse. În Franța de exemplu accentul s-a pus pe reconversia profesională în timp ce în Lituania companiile au fost încurajate să-și păstreze angajații.

6

Commission Communication “Driving European Recovery”, Martie 2009.

7

Accentul pe măsuri destinate să reducă cheltuielile companiilor înainte de disponibilizarea efectivă a angajaților acestora. Printre acestea se evidențiază șomajul tehnic sau reduceri la plata asigurărilor la contribuțiilor sociale.

Extinderea perioadei ajutorului de șomaj și încurajarea activităților de muncă cu jumatate de normă (part-time). Austria de exemplu a mărit perioada pentru munca part-time de la un an la doi iar Germania a acordat bonificații în cazul reducerii numărului orelor de muncă.

Masuri țintite destinate sprijinirii celor din categoria veniturilor mici, cum ar fi subvenții la facturile de energie.

Anexa 3 prezintă în detaliu principalele măsuri luate de guvernele țărilor din UE. În general acestea tind să se concentreze pe direcțiile enumerate mai sus însă aplicabilitatea lor este diferită, în funcție de structura economiei, situația economică existentă și abilitatea guvernelor de a finanța aceste măsuri.

Măsuri adoptate în România (cele care au efect cu preponderență asupra pieței forței de muncă, fie direct fie indirect) .

O serie de măsuri au fost adoptate de guvern în anul 2009 și 2010: Încurajarea investițiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsura a fost aplicată relativ tardiv (Legea 329/2009). Conform Ministerului de Finanțe, pentru 2009, impozitul scutit a fost de aproape 18 Mil. RON iar pentru 2010 se estimează că acesta va fi în jur de 320 Mil. RON. Chiar dacă impactul acestei măsuri va fi relativ redus pe termen scurt, pe termen mediu și lung efectele asupra economiei vor fi benefice (în ipoteza că această masură va fi menținută cel puțin câțiva ani) – atât în ceea ce privește acumularea capitalul fizic cât și cel uman. Aceasta poate fi vazută ca o masură luată în ajutorul companiilor.

Programul 'Prima Casa'. Până în prezent succesul pare a fi limitat. Conceptul strategic al acestui program este deficitar datorită unui complex de factori. Încercarea de susținere a sectorului construcțiilor este un efort mult prea mare datorită faptului ca el era oricum extins prea mult. Între 2006 si 2008, ponderea sectorului construcțiilor în PIB a crescut de la 7,4% din PIB la 10,5%, ocupând (oficial) 8,5% din totalul forței de muncă. În contrast, în UE, aportul în PIB al construcțiilor se situează undeva la 5-6%. Costul garanțiilor guvernamentale poate trece ușor de 3% din PIB, în ipoteza că acest program se va intinde pe o perioadă mai lungă de timp, cum este preconizat. În plus, costul unui împrumut este oricum ridicat având în vedere nivelul scăzut al ratelor dobânzii. Mai mult, masura nu a sprijinit direct crearea de locuri de muncă (ar fi fost și foarte dificil datorită contracției firești din acest sector), programul aplicandu-se și locuințelor deja construite. Estimările guvernului indică faptul că, de la începutul programului au fost salvate peste 9 mii de locuri de muncă. Însă costul global al acestei măsuri trebuie evaluat din perspectiva viitorului, a costurilor potențiale versus beneficii. În februarie 2010 guvernul a adoptat o ordonanță de urgență (OUG 13/2010) prin care firmele care angajează șomeri vor fi scutite timp de maximum șase luni de la plata contribuțiilor sociale. Măsura este mai degrabă una 'pasivă' și nu reprezintă nici un cost pentru buget. Însă, nu adresează în mod direct cauzele principale - companiile se confruntă pe moment cu scăderea cererii, deci problema nu este neapărat costul forței de muncă ci atingerea unui nivel al producției corespunzator. Guvernul estimează că astfel se vor creea 50 mii locuri de muncă în 2010.

Succesul programelor de formare profesională este extrem de redus. Conform ANOFM, numai 10% din beneficiarii acestor programe s-au încadrat în câmpul muncii. O re-evaluare a acestor programe care să țină seama de echiibrul cererii și ofertei este oportună.

8

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Amânarea la plată pentru 6 luni a obligațiilor fiscale restante ale agenților economici.

Aceasta este o măsură distorționară, aplicată tardiv (și la o perioadă îndelungată după apariția crizei) care riscă să penalizeze firmele competitive și care poate crește volumul arieratelor în sistem. Șomajul tehnic – prin care firmele sunt scutite de la plata contribuțiilor sociale în cazul în care iși întrerup temporar activitatea (maxim 90 zile). Angajații pot primi 75% din salariu – măsura este valabilă pana la sfârșitul lui 2010 (OUG 4/2010). Această măsură a fost aplicată în multe țări ale UE și poate reprezenta o soluție în cazul în care economia iși revine relativ repede iar companiile care iși întrerup activitatea sunt viabile.

Creșterea cheltuielilor de capital. Construcția infrastructurii fizice poate fi un mijloc de generare și menținere a locurilor de muncă pe un orizont de timp mediu. În bugetul pe 2010 se estimează că 20% din totalul veniturilor la buget vor fi cheltuite pe investiții de capital. Această valoare pare exagerată atât prin prisma fondurilor efectiv cheltuite în infrastructură în anii trecuți cât și datorită nevoii stringente de a controla deficitul bugetar în 2010. În plus, pentru investițiile de capital este nevoie de elaborarea unui plan de finanțare pe temen lung care să asigure predictibilitate și continuitatea fluxurilor financiare.

Ajutoare pentru IMM-uri. În perioada 2009-2011 s-au alocat 100 milioane EUR pentru susținerea sectorului IMM-urilor. Măsura este una pozitivă însă efectul va fi marginal. În plus, alte măsuri luate de guvern, cum ar fi introducerea impozitului forfetar, au afectat deja într-un mod negativ o serie de IMM_uri aflate la limita existenței.

Comentarii asupra costurilor măsurilor de stabilitate fiscală În absența oricăror măsuri de control a deficitului bugetar, acesta ar putea depăși 9% din PIB în 2010.

Dată fiind conjunctura actuală globală în care țările cu deficite bugetare mari și datorie publică ridicată tind să fie penalizate de investitorii străini, este necesar ca evoluția deficitului bugetar să fie ținută pe o traiectorie descendentă, sustenibilă. Mai mult, reducerea deficitului bugetar până la 3% din PIB este unul dintre criteriile de la Maastricht, care trebuie realizat oricum pe un orizont de timp mediu.

Există trei variante fezabile de reducere a deficitului bugetar și anume, reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor la buget sau acceptarea temporară a unui nivel mai ridicat al inflației. Noua țintă de deficit bugetar petru 2010 agreeată cu FMI la întâlnirea din luna mai 2010 este de 6.8%.

Aceasta implică identificarea unei economisiri la buget în echivalentul a 2.2% din PIB. Soluția adoptată de autorități în iunie 2010 a fost aceea de reducere a cheltuielilor bugetare concomitent cu lărgirea bazei de impozitare. Începând cu luna iulie 2010, salariile administrației publice au scăzut cu 25% iar TVA a crescut cu 5 puncte procentuale, la 24%. Datorită efectului pe care creșterea TVA îl va avea asupra inflației, soluția adoptată de autorități pentru reducerea deficitului bugetar este în fapt un mix ale celor trei variante posibile.

Cât de oportună este această soluție?

Creșterea taxelor impune un cost la nivelul întregii economii, deci și asupra sectorului privat, care deja s-a ajustat puternic ca reacție la criza economică. Aceasta are un efect contraproductiv, întârziind redresarea economică. În plus, duce și la o scădere a competitivității economiei într-un moment în care creșterea volumului exporturilor ar putea constitui un sprijin în redresarea economică. Creșterea TVA, mai cu seama că s-a facut cu o asemenea magnitudine, va avea efectele de mai sus.

9

Reducerea cheltuielilor cu salariile din administrația publică adresează frontal dezechilibrul existent în sistem, care oricum nu era sustenabil. Așa cum se vede și din graficele de mai jos, creșterea reală a salariilor aproape s-a triplat raportat la 7 anul 2007. Valoarea punctului de pensie a crescut și el în termeni reali cu 70% .

Creșterea reală a cheltuielilor cu personalul în administrația publică, %

150

100

50

0 2005

RON

2006

2008

2009

Punctul de pensie

Creștere reală, Apr 2001 = 100

800

2007

200 180

600

160 400 140 200

120

0

100 Apr-

Sep-

Mar-

Sep-

Jan-

Jun-

Dec-

Mar-

Sep-

Jan-

Sep-

Jan-

Apr-

Apr-

01

01

02

02

03

03

03

04

04

06

07

08

09

10

RON

Creștere Reală (Apr 2001=100)

Aceste creșteri sunt mult peste creșterea economică și au dezechilibrat puternic atât sistemul de salarii ale administrației publice cât și sistemul de pensii.

Reducerea cheltuielilor are impact imediat asupra bugetului pe când o creștere a taxelor și impozitelor are un rezultat incert.

7 Propunerea inițială a guvernului de reducere a pensiilor cu 15% a fost respinsă de Curtea Constituționala. Astfel, fără măsuri complementare în viitorul apropiat, sistemul de pensii va continua să rămână în deficit menținând o presiune continuuă asupra deficitului bugetar în anii ce vin.

10

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Un exercițiu util este acela de cuantificare a măsurilor inițiale propuse de guvern și anume reducerea cu 25% a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, cu 15% a pensiilor și cu 15% a fondului de șomaj. Chiar dacă pensiile au rămas nemodificate pe moment, stringența reducerii deficitului acestui sistem va impune probabil măsuri complementare în viitorul apropiat, posibil o impozitare a acestora.

Tabelul 1 de mai jos prezintă impactul teoretic potențial al măsurilor luate de guvern pe cele 2 scenarii (efectele sunt însă cuantificate individual): Scenariul 1 - Varianta inițială a guvernului, ie reducerea cu 25% a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, cu 15% a pensiilor și cu 15% a fondului de șomaj.

Scenariul 2 - Varianta adoptată de guvern, ie reducerea cu 25% a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, cu 15% a fondului de șomaj și creșterea TVA cu 5 puncte procentuale.

Din punct de vedere teoretic, în ipoteza unei stagnări economice in 2010, economisirea anuală la buget în Scenariul 1 ar fi fost undeva în jurul valorii de 3,75% din PIB (vezi Tabelul 1) sau de 1,8-1,9% din PIB pe jumătate de an (ie dacă măsurile s-ar fi aplicat începand cu luna iulie 2010). În Scenariul 2, cel actual, economisirea anuală la buget ar fi de 4,25% din PIB. În realitate însă, această cifră este de așteptat să fie mai mică datorită efectelor adverse ale creșterii TVA în economie.

O scădere atât de abruptă a veniturilor duce la modificări de comportament din partea grupurilor afectate. O analiză dinamică a acestor influențe este dincolo de scopul acestui studiu. Dar se poate face o estimare statică, în funcție de elasticitatea venitului disponibil față de schimbarea condițiilor cererii.

Pe scurt, aceasta arată cu cât se modifică cantitatea de bunuri/servicii consumată de un individ în urma modificării venitului disponibil a acestuia.

Rezultatele teoretice ale acestei analize statice, într-un scenariu de bază, sunt prezentate în Tabelul 1 de mai jos:

11

Tabelul 1. Impactul măsurilor (cu efecte fiscale mai importante) propuse asupra consumului și bugetului

Impact teoretic anual la nivelul bugetului, % din PIB

Scăderea consumului ca urmare a schimbării comportamentului individual*

Impactul asupra consumului total, % din total consum la nivel național**

A

reducerea cu 25% a cheltuielilor cu salariile în administrația publică

2,40

Între -10 si -15%

= -0,1 - -0,15 x 13,1 = - 1,30 – 1,97

B

reducerea cu 15% a pensiilor

1,25

Între -9 si -11%

-0,09 - -0,11 x 11,3 = -1,00 - 1,24

C

reducerea cu 15% a fondului de șomaj

0,10

Între -9 si -11%

Total (A+B+C)

Varianta inițială a guvernului

3,75

D

Creșterea TVA cu 5 puncte procentuale

1,75

Total (A+C+D)

Varianta implementată

4,25

-0,09 - -0,11 x 0,7 = -0,06 - -0,08

-2,36 – 3,29

-2,5 %

Scăderea încasărilor TVA la buget (ca urmare a reducerii consumului) / sau creștere (din majorarea TVA), % din PIB

-0,16 – -0,23

-2,5%

-3,36 – -4,55

+1,24 +1,17***

* Calculate pe baza elasticităților din tabelul de mai jos ajustatate pentru creșterea puterii de cumpărare între anul 1996 – 2010. ** calculat pe baza raportului venituri/total consum individual. *** estimând un efect indirect advers de 20% (datorită creșterii evaziunii fiscale, relocarea unor afaceri în alte țări, etc.)

12

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Din punct de vedere macroeconomic, măsurile propuse ar putea corecta o parte din dezechilibrele existente însă modul lor de aplicare poate accentua dezechilibrul social într-un moment dificil pentru economie. Măsurile de reducere a salariilor (și eventual, ulterior, al pensiilor) ar trebui să țină cont de asimetriile existente în nivelul veniturilor din cele două sisteme. Menținerea puterii de cumparăre pentru cei cu venituri mici ar trebui prezervată altfel efectul indirect al măsurilor adoptate poate crește puternic. Aceste măsuri ar trebui completate cu propuneri ce vizează diverse facilități fiscale pentru cei cu venituri scăzute. Salariile aflate sub limita venitului minim pe economie, ie 600 RON nu vor fi afectate la fel cum și pensiile aflate sub valoarea pensiei sociale minime, de 350 RON, nu vor fi afectate. Aceste valori însă pot fi interpretate ca fiind relativ scăzute, raportate la puterea de cumpărare necesară în România în acest moment.

Reducerea costului cu salariile în sistemul public ar trebui să aibă următoarele principii: Eficientizarea sistemului public – ceea ce implică în mod necesar o corelație între efortul depus de angajații din sistem cu retribuția primită. Aici se pot aplica diverse metode. De exemplu se poate oferi un salariu potențial maxim însă un procent din acesta să fie corelat direct cu efortul depus.

Pe termen lung este necesară reducerea numărului de angajați în sistemul public și nu reducerea salariilor. Aceasta din urmă are un impact direct și imediat asupra motivației angajațiilor fără a adresa de fapt problema de fond de o manieră sustenabilă.

Măsura reducerii salariilor ar trebui să aibă un caracter temporar – și aceasta atât datorită urgenței de a reduce deficitul bugetar rapid cât și condițiilor economice adverse existente momentan. În momentul reversării ei ar trebui să se aplice un plan de disponibilizare al angajațiilor astfel încât efectul asupra bugetului să rămână cel puțin nemodificat.

Chiar și în situația curentă, de reducere a salariilor, ca o masură compensatorie, guvernul ar trebui să ofere angajațiilor posibilitatea de a substitui reducerea puterii de cumpărare cu beneficiul timpului liber – similar cu acordarea unor zile libere.

Considerații legate de creșterea taxelor O serie de măsuri vehiculate recent au sugerat creșterea cotei unice, ca măsură complementară sau alternativă la cele propuse deja.

Ca o remarcă generală măsurile fiscale bazate simplu pe reducerea cheltuielilor – fără creșteri de taxe - au o probabilitate mult mai mare de a reduce deficitele bugetare și datoria publică. Stimulii fiscali ce vizează reducerei de taxe au un impact mai mare asupra creșterii economice decât măsurile bazate pe creșterea cheltuielilor bugetare8.

Teoretic, în acest moment, o creștere a TVA cu un punct procentual ar aduce teoretic la buget venituri în echivalentul a aproximativ 0,35% din PIB (Tabelul 1). Pentru impozitul pe profit și pe venit cifrele sunt 0,15% din PIB și respectiv 0,2% din PIB. Practic însă, efectele adverse vor diminua aceste sume.

Câteva remarci legate de creșterea TVA și/sau a impozitului pe venit/profit Decizia de modificare a TVA – considerente de care trebuie să se țină seama: Nivelul TVA existent în alte economii ale UE cu care România se află în competiție directă – în special cele din regiune. TVA ridică costul exportatorilor și afectează negativ competitivitatea 8

Vezi și 'Large Changes in Fiscal Policy: Taxes versus Spending' – Alessina A. and Ardagna S, October 2009.

13

Principiul general de impozitare din Romania, ie se impozitează mai mult consumul sau venitul.

Efectul macroeconomic al modificării TVA (inflație, salarii, etc.) și oportunitatea modificării acesteia Un nivel redus al impozitării – profit/venit – stimulează inovația și motivația. Pentru o economie în creștere, cum este cea a României, acest aspect este deosebit de relevant. Un nivel redus al impozitului pe profit/venit impulsionează acumularea de capital și economisirea.

Companile care operează în România au deja un cost al forței de muncă ridicat comparativ cu alte state din UE. Orice creștere a impozitului pe venit ar mări și mai mult acest cost.

4. Recomandări Potențialul de creștere economică a României va asigura o cerere a forței de muncă, fapt ce simplifică mult decizia factorilor politici. Totodată, reduce drastic și potențialul efect negativ al disponibilizărilor din sectorul public. Însă, setul de măsuri care să asigure succesul acestei tranziții trebuie gândit înainte, iar faza de implementare trebuie pregătită cât mai curand. Însușirea de noi abilități profesionale, activitățile de 'search și match' pe piața forței de muncă vor lua, inevitabil, timp.

Evaluarea cantitativă și calitativă ex-post a efectelor măsurilor economice adoptate ar trebui să facă parte integrantă din întreg mecanismul politicilor economice. În orice economie, cele din urmă, motivația individuală este dată de nivelul salariului. Astfel, pentru un succes real al politicilor de eficientizare a sectorului public este necesar ca diferențialul de salarii între administrația publică și media pe economie, care se află la sfârșitul anului 2009 la 150%, să se micșoreze cât mai mult. Astfel, va exista o motivație crescândă a angajaților din sectorul public pentru migrația către sectorul privat. Însă, efectele reducerii aparatului adminstrativ trebuiesc analizate în perspectivă. Soluția pe termen scurt de acordare a unor concedii forțate angajațiilor din sectorul public pare a fi mai potrivită și minimizează considerabil efectele sociale adverse care ar fi apărut în cazul unor disponibilizări masive. Pe termen mediu și lung, această acțiune trebuie complementată cu un set de alte măsuri care să asigure funcționarea eficientă a administrației publice cu un număr de angajați considerabil mai redus. Și în situația actuală s-ar fi impus un concediu fără plată forțat concomitent cu reducerea de salarii – această măsură ar fi fost echivalentă cu scurtarea programului de lucru.

Elaborarea unui program coerent, pe termen lung, de investiții în infrastructură ar putea asigura un număr importat de locuri de muncă. Cheltuielile publice de capital au scăzut anual cu peste 13% în 2009, generând o situație oarecum paradoxală. În general, într-un an de criză, asemenea investiții sunt de regulă în creștere limitând astfel efectele recesiunii.

O altă măsura deosebit de importantă este transparența conturilor publice. Atâta timp cât opinia publică nu poate urmări în mod deschis destinația banilor cheltuiți public și nu există mecanisme care să asigure raportarea costurilor la nivele de referință standard, problemele de ineficiență vor continua să se perpetueze în sistemul administrație publice, oricâte venituri s-ar colecta la buget.

Eficiența activităților Curții de Conturi, instituția care ar trebui să fie responsabilă cu monitorizarea nivelului costurilor bunurilor și serviciilor administrației publice, este foarte scăzută.

14

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Această instituție ar trebui fie restructurată sau reinventată ca un Institut Național de Audit independent, creat în mod expres. Confirmarea faptului că sectorul public achizitionează bunurile și serviciile la un raport preț/calitate corect poate duce și la câștigarea sprijinului populației pentru implementarea reformelor fiscale. În paralel cu introducerea măsurilor de austeritate, guvernul ar trebui să înceapă un program coerent de reformă a cheltuielilor bugetare. Reforma sistemul de pensii, în sănătate și educație este necesară pentru asigurarea fluxurilor financiare necesare în anii ce vin.

Atragerea unui capital uman care să poată reacționa pro-activ și să contribuie la elaborarea politicilor economice cu o viziune pe termen mediu și lung ar trebui să constituie o altă prioritate pentru guvern în general și ministerul de finanțe în particular. Acesta din urmă are o capacitate relativ limitată de analiză care ar trebui imbunătățită în beneficiul creșterii economice.

Anexa 1. Creșterea/scăderea anuală a numărului de angajați în anumite sectoare economice în perioada ianuarie 2007 – martie 2010

20 15 10 5 0 -5 Jan-07 -10 -15 -20

Creștere/Scădere anuală a numărului de angajați (%)

Jul-07

Jan-08

Jul-08

Total economie

Jan-09

Construcții

Jul-09

Jan-10

Comerț

Creștere/Scădere anuală a numărului de angajați în industrie (%)

5 0 -5

Jan-07

Jul-07

Jan-08

Jul-08

Jan-09

Jul-09

Jan-10

-10 -15 -20

Total industrie

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Creștere/Scădere anuală a numărului de angajați în sectorul public (%)

15 10 5 0

Jan-07

Jul-07

Jan-08

Jul-08

Jan-09

Jul-09

-5

Administrație publică

Învățămant

Sănătate

Jan-10

0

2

4

6

8

10

12

14

16 %

ALBA ARAD ARGEȘ BACĂU BIHOR BISTRIȚA BOTOȘANI BRAȘOV BRĂILA BUCUREȘTI BUZĂU CARAȘ SEVERIN CĂLĂRAȘI CLUJ

Rata șomajului la nivel județean

CONSTANȚA COVASNA DÂMBOVIȚA DOLJ GALAȚI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIȚA IAȘI ILFOV MARAMUREȘ MEHEDINȚI MUREȘ NEAMȚ OLT PRAHOVA SATUMARE SALAJ

August 2008

SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIȘ

Aprilie 2010

TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA

Anexa 2. Rata șomajului și numărul șomerilor la nivel regional 15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

ALBA ARAD ARGEȘ BACĂU BIHOR BISTRIȚA BOTOȘANI BRAȘOV BRĂILA BUCUREȘTI BUZĂU CARAȘ SEVERIN CĂLĂRAȘI

Numărul șomerilor la nivel județean

CLUJ CONSTANȚA COVASNA DAMBOVIȚA DOLJ GALAȚI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIȚA IAȘI ILFOV MARAMUREȘ MEHEDINȚI MUREȘ NEAMȚ OLT PRAHOVA SATU-MARE SĂLAJ

August 2008

SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIȘ TULCEA

Aprilie 2010

VASLUI VÂLCEA VRANCEA

16

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

0

50

100

150

200

250

300

350

158 125 128

%

ALBA ARAD ARGEȘ

59 172

297

144 137 121 59 99 85 142 128

320

86 86 84 102 82 99 157

106

145

58 157

62 60 96 149 115

197 217

136

201

110

Creșterea numărului de șomeri la nivel județean in perioada august 2008 - aprilie 2010 (%)

BACĂU BIHOR BISTRIȚA BOTOȘANI BRAȘOV BRĂILA BUCUREȘTI BUZĂU CARAȘ SEVERIN CĂLĂRAȘI CLUJ CONSTANȚA COVASNA DAMBOVITA DOLJ GALAȚI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIȚA IAȘI ILFOV MARAMUREȘ MEHEDINȚI MUREȘ NEAMȚ OLT PRAHOVA SATU-MARE SĂLAJ SIBIU SUCEAVA

86

TELEORMAN

219

TIMIȘ

139

TULCEA

89 100

VASLUI VÂLCEA VRANCEA

17

18

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Anexa 3. Măsuri sociale anti-criză adoptate de țările Uniunii Europene Introducere Anexa cuprinde măsurile sociale adoptate de țări din Uniunea Europeană pentru a mitiga efectele crizei economice. Categoriile luate în considerare după studiul măsurilor adoptate sunt: 1. Rata de șomaj – mitigată prin job-uri cu normă redusă/șomaj tehnic 2. Îmbunătățirea capabilitatilor de muncă – training-uri 3. Sistem de protecție socială (Populația tânară și în vârstă) 4. Măsuri în ajutorul companiilor 5. *Măsuri de reducere a cheltuielilor Au fost analizate țările: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia,Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germana, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii, Ungaria cu accent pe țările Austria, Cehia, Franța, Italia, Grecia, Olanda, Spania și Regatul Unit al Marii Britanii.

Măsuri sociale anti-criză adoptate de țările Uniunii Europene 1. Rata de șomaj – mitigată prin job-uri cu normă redusă/somaj tehnic Job-urile cu normă redusă în pofida concedierii au fost preferate de majoritatea țărilor europene.

Austria a modificat reforma privind job-urile part time mărind perioada pentru care este posibilă aceasta opțiune de la 12 luni la 24 de luni, opțiune fiind acum valabilă și pentru persoanele mai în vârstă.

Belgia oferă subvenții pe salariat în cazul reducerii timpului de lucru cu ¼ sau 1/5 din normă iar o altă masură adoptată este trecerea temporară în somaj a angajaților din administrație.

Bulgaria de asemenea oferă subvenții până în momentul de față 19 482 de salariați beneficiand de acest program. În Franța este promovat somajul parțial sau tehnic, astfel guvernul plătește companiile cu o anumită sumă în funcție de orele ne-lucrate/angajat. În Finlanda este oferită o securitate ce se referă la dreptul foștilor angajați de a beneficia de un program de reîncadrare în muncă, de a fi plătiți și în zilele în care își caută un loc nou de muncă, după înștiințarea că îl vor pierde pe cel prezent, la dreptul de a primi ajutor de șomaj, precum și obligașii mai stricte în sarcina angajatorului de a pune la dispoziție informații. Până în prezent 50000 de persoane au beneficiat de acest program. În Germania guvernul acordă bonificații în cazul reducerii numărului de ore de muncă, oferind compensații pentru aproximativ două treimi din câștigurile nete la care a renunțat (67% pentru cei cu copii și 60% pentru cei fără), acoperind parțial sau total și cheltuielile angajatorului cu privire la contribuțiile privind asigurările sociale. În Italia răspunsul Guvernului în ceea ce privește criza actuală implică securizarea locurilor de muncă, fiind acordat sprijin atât companiilor cât și angajaților, în principal prin reducerea

19

programului de lucru, prin frecventarea cursurilor de formare, sau a numărului de angajați care activează în fiecare zi. Se estimează că aproximativ 700-800,000 de lucrători au reușit să își păstreze locul de muncă multumită măsurilor adoptate. În Luxemburg a fost adoptat programul de lucru scurtat astfel doar intreprinderile dintr-o ramură a economiei ce se confruntă cu dificultăți pe termen scurt și în cazul cărora este inevitabilă trecerea la programul de muncă scurt pot aplica pentru a beneficia de condiții preferențiale. Perioada maximă de eligibilitate este de 24 de luni, iar veniturile ce se cuvin angajaților care lucrează mai puține ore și situează la 50% din salariul corespunzător orelor nelucrate. Rezultatul acestor măsuri se concretiză într-un număr de 40 de companii și 3169 de angajați care lucrau în regim special.

Guvernul Olandei a oferit subvenții pentru alocarea job-urilor de tip part time.

Polonia a acordat ajutor de stat de până la 100% a beneficiului de șomaj/fiecare anagajat a oferit un cadru legal pentru reduceri ale programului de lucru extinzând posiblitatea timpului de a lucru part-time de la 4 luni la 12 luni și posibilitatea de a introduce ore de începere și încheiere a orarului de lucru diferit. Costul estimativ al pachetului de măsuri propuse de Fondul Muncii este de sau 344.1 milion € și mai bine de jumătate va fi transferată către un Fond Special care să acorde ajutor unui număr de 200000 de șomeri.

2. Îmbunătățirea capabilităților de muncă – training-uri În Austria sunt oferite training-uri pentru tineii ce și-au pierdut locurile de muncă din IMM-uri. În Republica Cehă accentul a fost pus pe programul de training al Fondului Social European ce a presupus fonduri de 116 milioane euro iar 56676 de persoane au beneficiat de training. În Cipru, cu ajutorul statului, în loc să se procedeze la disponibilizări, firmele au preferat să investească în cursuri gratuite pentru proprii oameni și să le găsească acestora alte roluri. Astfel 4608 angajați au beneficiat de acest program.

Guvernul Estoniei a propus realizarea unor vouchere pentru training astfel fondul garantează plata pentru instituția care asigură cursurile de maxim 15000 EEK (aprox 960 EUR). În Franța s-a pus accent pe reconversia profesională. Astfel, principalele caracteristici ale programului sunt: o alocație cuprinsă între 80% și 100% din caștigurile nete pe o perioadă de 12 luni, stimularea reîncadrării în forța de muncă activă și posibilițăi de reorientare profesională iar 10700 de persoane au beneficiat de acest pachet. În Lituania au fost încurajate companiile spre păstrarea angajaților și adaptarea acestora la schimbare iar cele mai importante politici în acest sens au mers pe ideea acordării unor beneficii companiilor care investesc în domeniul trainingului vocațional, precum și în măsuri menite să ajute angajații să dobandească noi aptitudini la locul de muncă. Astfel, angajatorul primește 50% din remunerația stipulată fiecărui angajat ce participă la măsurile menționate. Au existat 385 de companii în care s-au înregistrat opriri ale activității ai caror 12013 lucrători nu au putut lucra din diverse cauze. În Malta Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă urmarește să organizeze cursuri în ce-a de-a 5-a zi a săptămanii de lucru. La jumatatea anului 2009, aproximativ 1300 de persoane au participat la aceste cursuri.

20

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

În complementaritate cu job-urile part time, Guvernul Olandei propune ca în timpul rămas liber al persoanelor angajate acestea să fie implicate în cursuri de formare profesională. În Polonia costul estimativ al pachetului de măsuri propuse de Fondul Muncii este de 344.1 milioane € și aproximativ jumătate din această sumă va fi folosită pentru cursuri postuniversitare și de pregătire pentru mai bine de 55000 de angajați. În Portugalia accentul a fost pus pe inițiativa noilor oportunități prin sporirea numărului de cursuri organizate atât pentru populația tânară cât și pentru adulți, dezvoltarea mai multor centre de formare și implementarea în instituțiile de învățământ a unor cursuri pregătitoare în vederea ocupării unui loc de muncă la momentul oportun. Astfel în 2008 erau înființate 540 de astfel de centre.

3. Sistem de protecție socială (ex. Populația tânară și în vârstă) Pentru a proteja persoanele ce sunt în șomaj de o perioadă lungă de timp, Austria promovează oportunităţi de angajare în comune sau organizaţii caritabile oferind o subvenţie salarială egală cu două treimi din cost. În Danemarca guvernul a înființat centre de locuri de muncă, unde tinerii necalificați până în 30 de ani sau cei de 18-19 ani să beneficieze de training-uri sau să primească oferte de lucru, proiectul începând să se desfășoare de la începutul anului 2010.

Guvernul Greciei oferă oportunități de angajare pentru persoanele care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea de sprijin companiilor care angajează tineri cu vârsta 18-24 ani rămași fără loc de muncă și la acordara venituri ajutătoare pentru șomerii în vârstă. Astfel, ajutorul de stat este acordat timp de 36 de luni timp după care firma este obligată să țină angajatul pentru încă 12 luni. În Irlanda au fost realizate stagii de participare activă în piața muncii ce constau în integrarea unui număr de 2000 de șomeri (inclusiv absolvenți) în cadrul forței de muncă pe o perioadă de 6 luni, aceștia având în continuare dreptul să beneficieze de ajutor social. În Letonia guvernul se adresează personalului necalificat implicat în activități non-comerciale de natura curățeniei stradale, a dezvoltarii și întreținerii domeniului public, precum și a celor care prestează servicii precum asistență pentru persoanele în vârstă. Astfel 50000 de șomeri au beneficiat de acest program.

Guvernul Olandei a propus majorarea vârstei de ieșirea la pensie la 67 de ani, însă măsura nu a fost încă aporbată din cauza prăbușirii guvernului din februarie 2010. În Spania în 2010, noului fond, "Fondul de stat pentru ocuparea forţei de muncă locale şi durabilitate” I se vor aloca 5 miliarde € pentru a încuraja localităţi mari şi mijlocii să investească în proiecte tehnologice de mediu durabile şi servicii de îngrijire pentru persoanele dependente şi a persoanelor cu handicap. Proiectele finanţate trebuie să contribuie la îmbunătăţirea productivităţii economiei spaniole pe termen lung.

Confederația Industriei Britanice a propus un plan de combatere a şomajului în rândul tinerilor ce presupune alocarea a un sfert din PIB-ul guvernului de 500 milioane de euro pentru subvenţionarea

21

a 50000 angajați noi. De asemenea, recomandă crearea unui fond separat de 25 milioane GBP (28,5 milioane €), pentru a încuraja companiile să ofere traininguri pentru a îmbunătăţi capacitatea de angajare.

4. Măsuri în ajutorul companiilor Guvernul Austriei oferă o cotă forfetară de 25% din salariul brut ce acoperă cheltuielile sociale ale angajatorului și contribuţiile pentru un an atunci când microîntreprinderea angajează încă o persoană pentru prima dată. În Cehia o lege propusă de guvern va accelera rapid gradul de amortizare în companii pentru a stimula contribuabilii să achiziţionareze activele din primele două grupuri de amortizare: de exemplu, o gamă largă de construcţii, produse agricole, de prelucrare şi de echipamente de birou.

Tot în Cehia societăţile care desfăşoară activităţi independente şi care utilizează un maxim de cinci angajați nu trebuie să plătească depozitele fiscale în 2009. În Spania s-a realizat un Fond de Stat pentru Investiții locale adoptând un plan complex, denumit “Planul E” ce include mai multe măsuri împotriva crizei. Scopul principal însă îl contituie crearea de 400000 de locuri de muncă în diferite sectoare. Investiția a ajutat la menținerea sau creșterea activității economice a mai mult de 14000 de companii și cu aceasta ocazie 421732 de locuri noi de muncă au fost create. În Slovenia au fost promovate slujbele cu normă întreagă acordându-se subvenții parțiale companiilor a căror comenzi au scăzut cu 20% și a fost acordat sprijin șomerilor rambursându-se parțial salariile pentru angajații la care s-a renunțat, pentru companiile cu comenzi reduse cu până la 40%. Număr total de locuri de muncă păstrate ca urmare a acestor două măsuri este estimat la 15000.

Slovacia a acționat oferind contribuții pentru ocuparea forței de muncă punând la dispoziția angajatorilor fonduri pentru ca aceștia să poată acoperi costurile cu personalul, astfel încât forța de muncă să își poată plăti contribuțiile. Estimările arată că cea mai eficientă politică a fost cea de menținere a unui grad de ocupare a forței de muncă ridicat, 21.2 milioane € fiind folosite cu succes pentru a păstra locurile de muncă pentru 41000 de angajați numai între martie și iulie 2009.

Măsura adoptată în Suedia vizează grupurile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în stare de șomaj și având nevoie să fie reintegrate, cât și celor care vor pur și simplu să își schimbe slujba și reprezintă o modalitate de a ușura factura angajatorului în ceea ce privește salariile plătite, prin intermediul compensărilor primite pentru angajarea de persoane din aceste categorii. 20500 de persoane au beneficiat de acest program. În Marea Britanie guvernul a acționat în ajutorul angajatorilor oferindu-le 6500 lire sterline pe angajat /pe lună pe post nou creat care îndeplinește anumite condiții. Pe baza acestui program s-au creat 59000 de noi locuri de muncă.

Ungaria a adoptat un pachet de păstrare a slujbelor pentru angajați, stabilizarea IMM-urilor și oprirea creșterii ratei șomajului. Astfel a acordat subvenții companiilor în schimbul nedesființării locurilor de muncă, a facilitat trecerea la un program scurtat și organizarea de cursuri pentru angajați. Prin implementarea acestui sistem, se așteaptă să fie salvate între 140000 si 160000 de locuri de muncă.

22

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

5. *Msuri de reducere a cheltuielilor Grecia apelează la reduceri ale câştigurilor persoanelor din sectorul public larg cu 12% a cheltuielilor de protocol, precum şi a indemnizaţiilor şi compensaţiilor, reducerea cu 7% a câştigurilor salariale (câştigurile obişnuite, compensatorii) şi cu 30% în primelor, interzice creşterile salariale, reduce cu 30%, limita maximă de ore suplimentare, suspendara alocarea noi locuri de muncă și creşte taxa pe valoarea adăugată TVA (creșterea ratei pentru toate cele trei categorii de produse - şi anume, de la 19% la 21%, de la 9% la 10%, iar la 4% la 5%).

Măsurile anti-criză adoptate de România: Extinderea perioadei, pentru subvenția de șomaj , cu 3 luni introducerea unei pensii minime Evitarea concedierilor și sprijinirea companiilor prin necolectarea tuturor taxelor și contribuțiilor din asigurările sociale pentru o anumită perioadă. În acest sens, companiile care au fost nevoite să întrerupă producția, au trimis angajații în șomaj tehnic, plătindu-I cu 75% din salariu, din care erau scutiți de orice taxă privind asigurarea socială. Astfel, în aprilie 2009, 2000 de companii au profitat de această măsura și 140 000 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic.

Ajustarea serviciilor publice de asistență pentru ocuparea forței de muncă pentru a evita șomajul pe termen lung și a inactivității prin intensificarea monitorizării concedierilor notificate de către angajatori și prin îmbunătățirea serviciilor pre-concediere. În plus faţă de reduceri ale costului forţei de muncă, două scheme de ajutor de stat finanţate prin Fondul Social European sunt disponibile pentru companii. Acestea sunt Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care finanţează programe de formare profesională generale şi specifice pentru angajati şi “Bani pentru formarea profesională", sistem care subvenţionează salariile noilor angajați care anterior au fost şomeri sau care aparţin altor grupuri vulnerabile de pe piaţa muncii. În plus faţă de reduceri ale costului forţei de muncă, două scheme de ajutor de stat finanţate prin Fondul Social European sunt disponibile pentru companii. Acestea sunt Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care finanţează prgorame de formare profesională generale şi specifice pentru angajați şi “Bani pentru formarea profesională", sistem care subvenţionează salariile noilor angajați care anterior au fost şomeri sau care aparţin altor grupuri vulnerabile de pe piaţa muncii.

Impact: În urma măsurilor menționate, România a reușit să țină rata șomajului mai scazută comparativ cu alte țări din UE. Pe lângă impactul celor 140 000 de angajați menționați mai sus, programele au ajutat alți 180000 de persoane ce căutau un loc de muncă să se reintegreze pe piața muncii iar în cadrul Fondului Social European au fost alocate 1,3 milioane de euro.

Măsuri sociale anti-criză adoptate de fiecare țară din Europa 1. Austria Pachete de măsuri adaptate situației prezente - Reducerea timpului efectiv de muncă – în acest sens a fost modificată recent reforma mărindu-se perioada pentru care este posibilă această opțiune (de la 12 luni la 24 de luni), opțiune fiind valabilă și pentru persoanele mai în vârstă. Astfel, prin reducerea timpului de muncă complementar se pot aplica măsuri de calificare.

23

- investițiile în tineri și în pregătirea acestora- pentru tinerii între 19 și 24 de ani. Pentru tinerii ce și-au pierdut locul de muncă de la un IMM îi vor fi oferite traininguri specializate pentru a i se deschide noi orizonturi de cariere - traininguri pentru ucenici - schema combinată de salarii: astfel se acordă un stimulant pentru angajații cu peste 50 de ani ce se întorc pe piața muncii de 300 euro norma de lucru întreagă, 150 euro jumatate de norma de lucru. Pentru persoanele cu dizabilități se oferă locuri de muncă, însă cu salariu redus de 650- 1700 euro.

- Bonus de solidaritate – se aplică pentru angajații ce stăteau peste ore, a caror program va fi redus pentru ca aceste companii să angajeze alte persoane tinere.

- pregătirea pentru reușita pe piața muncii încă și insuflarea unei educații în acest sens -subvenții pentru microintreprinderi serviciul public de ocupare va plăti o sumă forfetară de 25% din salariul brut ce acoperă cheltuielile sociale ale angajatorului și contribuţiile pentru un an atunci când microîntreprinderea angajează încă o persoană pentru prima dată (trebuie să fie un tânăr ce caută loc de muncă cu vârsta cuprinsă între 19 şi 30).

- ajutoare sociale pentru bătrânii aflați în incapacitate de a mai munci și care nu au atins încă vârsta de pensionare, toate acestea sunt decizii luate în scopul trecerii cu brio a perioadei economice dificile.

- "Aktion 4000" promovează oportunităţi de angajare pentru şomeri de lungă durată în comune sau organizaţii caritabile. O subvenţie salarială egală cu două treimi din cost este suportată de către serviciul public de ocupare a forţei de muncă.

Impact: În acest stadiu de început al implementării, impactul pachetului de stimulare austriac asupra ocupării forței de muncă se concretizează într-un număr de 97000 de locuri de muncă și se asteaptă să mai fie create încă 45000 de astfel de oportunități de angajare pentru cei aflați în căutarea unui job temporar sau permanent.

2. Belgia Trecerea temporară în șomaj a angajaților din administrație Dacă la început Belgia a putut ține sub control efectele negative ale crizei economice prin trecerea în șomaj a lucrătorilor care prestau muncă fizică, a devenit evident de la un anumit moment că această măsură nu este suficientă. Inițial Belgia oferea 1600 euro pentru fiecare angajat cu normă întreagă ce presta muncă fizică și 555 euro pentru cei cu jumatate de normă. Acum s-a trecut astfel la extinderea acestei decizii și asupra angajaților cu slujbe de birou. Aceasta implică suspendarea totală sau parțială a executării contractelor de muncă pe o durată care nu poate depăși 16 săptămâni din anul calendaristic în cazul suspendării totale și 26 de săptămâni în cazul suspendării parțiale. Această măsură se adresează companiilor ce se confruntă fie cu o scădere de 20% a cifrei de afaceri trimestriale sau a producției anuale, fie cu scăderi de 20 de procente ale comenzilor pentru produsele proprii.

Impact: Rezultatul a constat într-un număr de 760 de acorduri de negociere colectivă trimise autorităților spre a fi analizate și apoi aprobate. În plus, au fost încheiate două acorduri la nivel de sector (textile și prelucrarea metalului), alături de alte 177 intreprinderi legate printr-o întelegere colectivă. La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, 9255 de lucrători din administrație trecuseră în șomaj temporar.

Prin intermediul unui acord scris individual între angajator şi lucrător, timpul de lucru poate fi redus cu 1 / 5 sau 1 / 4. În acest caz, o contribuţie de securitate socială este aplicată (600 de euro

24

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

pentru o reducere de 1 / 5 şi 750 de euro pentru o reducere de 1 / 4) per lucrător şi pe trimestru. În cazul în care reducerea timpului de lucru este combinată cu o saptamana de lucru cu doar 4 zile lucratoare, acest cuantum este majorat la 1.000 de euro şi, respectiv, 1150 de euro pentru fiecare lucrător pe trimestru. Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că cel puţin 3 / 4 din scutirea de la contributia de asigurari sociale trebuie să revină la angajatilor prin intermediul unui supliment salarial.

3. Bulgaria Acordarea de plati compensatorii pentru reducerea timpului de lucru Aceasta masura a fost aplicata ca urmarea a deteriorarii situatiei economice si a cresterii ratei somajului si s-a adresat angajatilor din sectorul industrial si cel al serviciilor, care au trecut pe un program de munca scurtat. Suma maxima primita nu putea depasi 61 € (120 Leva) de persoana, pe luna, pentru o perioada de 3 luni consecutive. Acest sistem prevede că persoanele care au lucrat pe termen scurt sa li se acordă burse lunare de până la € 68 (BGN 132) ca să se înscrie pentru o perioada de cinci luni la cursuri de formare profesională. Resursele financiare in acest sens vor fi de € 38.8 milioane (BGN 72 milioane) şi 42 000 de persoane sunt aşteptate să beneficieze.

Impact: Începând cu 31 iulie anul trecut, 19 482 de salariați aflați sub contract de muncă cu 496 de angajatori au beneficiat de această măsură, ocazie cu care au fost cheltuite 2.7 milioane €, companiilor fiindu-le acordată asistență în schimbul păstrarii locurilor de muncă pentru angajați.

4. Republica Ceha Programul de training al Fondului Social European Acesta este un proiect pilot ce beneficiază de cofinanțare din partea Fondul Social European și are ca scop ajutarea și păstrarea angajaților în companiile afectate de diminuări pe termen scurt ale producției din cauza crizei economice, precum și încurajarea acestora să își îmbunătățească performanțele și calificarea. Bugetul total al proiectului este de 3 miliarde de coroane (aproximativ 115 milioane €) și este folosit atât ca resursă financiară pentru asigurarea trainingului, cât și pentru a compensa pierderile salariale suferite de angajați ca urmare a participării la cursuri.

Impact: Până la sfarșitul anului 2009, aproximativ 336 milioane CZK au fost cheltuiți pentru prima fază a proiectului. Au fost primite 3247 de aplicații provenind de la 933 de companii și un număr de 56676 persoane au beneficiat de training. Acesta a vizat competențele profesionale ale cursanților (1286 aplicații), cunoștinte IT&C (673 aplicații) și abilități manageriale (592 aplicații).

Cehia a adoptat măsuri care privesc și companiile și societăți care desfășoară activități independente.

O lege propusă de guvern va accelera rapid gradul de amortizare în companii. Astfel pentru Grupa 1, gradul de amortizare se va reduce de la trei ani până la unul, în grupa 2, de la cinci ani până la doi. Prin aceasta înseamnă că vor creşte fondurile disponibile pentru companii să își desfăşoare activităţi independente cu până la 9 miliarde CZK, oferindu-le în acest moment de recesiune bani pentru investiţii şi pentru operaţiunile în curs.

Scopul propunerii este de a stimula contribuabilii să achiziţionareze activele din primele două grupuri de amortizare (de exemplu, o gamă largă de construcţii, produse agricole, de prelucrare şi de echipamente de birou). Perioada de amortizare redusă se va aplica la activele achiziţionate de la 1.1.2009 la 30.6.2010.

25

În lotul de amortizare 1: perioada de amortizare va fi scurtat de la 3 ani la 1. În grupul de amortizare 2: perioada de amortizare va fi scurtat de la 5 ani la 2 ani (rata de amortizare anuală pentru anul întâi fi de 60%, iar pentru al doilea an de 40%).

Societăţile care desfăşoară activităţi independente şi care utilizează un maxim de cinci angajați nu trebuie să plătească depozitele fiscale în 2009. Banii economisiţi în acest fel vor putea fi folositi pentru a compensa scăderea comenzilor sau pentru investiţii în instrumente şi echipamente.

5. Cipru Training la locul de muncă Una din măsurile planului de diminuare a efectelor crizei constă în programe de training în cadrul companiilor la care angajații deja lucrează, dar care sunt în pericol să își piardă locul de muncă sau care au nevoie de o reorientare profesională. Astfel, în loc să se procedeze la disponibilizări, firmele au preferat să investească în cursuri gratuite pentru proprii oameni și să le găsească acestora alte roluri.

Impact: Aceste eforturi au permis multor angajatori să combată urmările crizei și să organizeze programe de pregătire profesională pentru angajați. Între februarie și octombrie 2009, 51 de companii au inițial 540 de programe, pregătind în total un număr de 4608 angajați.

6. Danemarca Inițiative pentru tineri Tinerii cu studii tind să se descurce întotdeauna mai bine pe piața muncii, să își gasească slujbe mai repede și, în caz că le pierd, să le schimbe mai ușor. Acest fapt Guvernul Danez l-a inteles și a acționat în conformitate, alocând un buget de 1.4 miliarde coroane daneze (190 milioane €) unor inițiative menite să pregătească tinerii pentru această piață. Printre ele, înființarea de centre de locuri de muncă, unde tinerii necalificați până în 30 de ani sau cei de 18-19 ani să beneficieze de traininguri sau să primească oferte de lucru. De asemenea, programul se adresează și tinerilor cu probleme la școală, celor proaspăt eliberați din închisori și care au nevoie de ajutor pentru a se putea integra, celor care sunt încă în perioada studiilor și lucrează în timpul liber sau proaspeților absolvenți de universități, care trebuiesc angajați cât mai curând după terminarea studiilor.

Impact: Inițiativele sunt programate pentru începutul anului 2010, urmând ca rezultatele să se vadă în timp.

7. Estonia Vouchere pentru training Pentru a veni în întâmpinarea dificultăților întâlnite de persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă, Fondul Estonian al Asigurărilor de Șomaj a dezvoltat un sistem specific, care presupune parcurgerea mai multor pași. Astfel, după identificarea nevoilor personale de training ale fiecărui șomer, consultantul îi pune la dispoziție o listă de școli unde se poate instrui, urmând ca acesta să aleagă una din ele. Fondul garantează plata pentru instituția care asigură cursurile (maxim 15000 EEK aprox 960 EUR) , iar în timpul acestora, beneficiarul are dreptul la o subvenție și la transport gratuit.

26

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Impact: Programul a început în august 2009 și va dura până la sfârșitul anului 2010, perioadă în care se așteaptă să crească motivația persoanelor neangajate de a intra pe piața muncii.

8. Finlanda Ocuparea forței de muncă și securitatea schimbării Această schemă de securitate a schimbării a început să fie implementată în Finlanda încă din anul 2005 și a avut de la început menirea să îmbunătățească perspectivele angajaților amenințați cu concedierea sau care au fost concediați din motive economice legate de producție. Mai exact, această securitate se referă la dreptul foștilor angajați de a beneficia de un program de reîncadrare în muncă, de a fi plătiți și în zilele în care își caută un loc nou de muncă, după înștiințarea că îl vor pierde pe cel prezent, la dreptul de a primi ajutor de șomaj, precum si obligații mai stricte în sarcina angajatorului de a pune la dispoziție informații.

Impact: Măsurile adoptate de Guvern fac posibilă o trecere mai sinuoasă între statutul de angajat și cel de somer, ajutându-I pe acesta din urmă să își găsească o nouă slujbă cât mai repede cu putință. De la începutul programului, au existat mai bine de 50000 de persoane care au beneficiat de efectele sale pozitive.

9. Franța Posibilități de reconversie profesională Anumite meserii și sectoare de activitate se pot confrunta cu un declin în urma restructurării industriale și în aceste condiții este esențial ca lucrătorilor specializați și rămași fără loc de muncă să li se ofere posibilitatea de a-și relua activitatea, chiar dacă acest lucru presupune schimbarea ocupației, meseriei sau sectorului, chiar și a localității. Principalele caracteristici ale programului sunt: o alocație cuprinsă între 80% și 100% din câștigurile nete pe o perioadă de 12 luni, stimularea reîncadrării în forța de muncă activă și posibilități de reorientare profesională.

Impact: Până la sfarșitul anului 2008, 10700 de persoane beneficiaseră deja de acest program. De la începutul anului, numărul de zone în care se făceau angajări a crescut de la 7 la 21, iar la sfarșitul lui iunie 2009, numărul șomerilor se diminuase cu 5500 de persoane. În pofida crizei economice, măsurile au facut ca 60% din cei care au participat la program să își găsească o nouă slujbă pe o perioadă mai mare de 6 luni de zile.

Tot în Franța au fost adoptate măsuri privind șomajul parțial.

Revizuirea cotelor contractuale În urma negocierilor la sfârşitul anului 2008, s-a ajuns la un acord la 15 decembrie, pentru a revizui indemnizaţia de şomaj parţial. Modificările au fost ratificate prin decret ministerial.

Noile modificări au dus la următoarele rezultate de la 1 ianuarie 2009: o creştere a ajutorului de şomaj parţial de la 50% la 60%. o creştere a limitei inferioare plătite de societăţile de € 6.84 pe oră ne-lucrată, în comparaţie cu 4.42 € din 1993; o creştere a fondurilor guvernamentale pentru companiile care folosesc şomajul parţial oferă o indemnizaţie specială de şomaj parţial - în valoare de: € 3.84 pe oră ne- lucrată (o creştere de 1.40 €) pentru companiile angajatoare de până la 250 de angajaţi, € 3,33 pe oră ne-lucrată (o creştere de 1,20 €) pentru companiile angajatoare de peste 250 de angajaţi;

27

o creştere a limitei superioară de ore acoperite de indemnizaţia de la 600 la 800 de ore pe an, deşi limita a fost stabilită la 1.000 de ore în unele sectoare de activitate economică, cum ar fi industria auto şi textile. În schimb, societăţile trebuie să îşi menţină posturile angajaţilor afectaţi de două ori durata de timp menţionate în acordul de şomaj parţial şi trebuie să ofere lucrătorilor o întâlnire pentru a discuta opţiunile individuale de formare profesională în cursul perioadei de şomaj parţial.

Statul nu poate contribui cu mai mult de € 150 milioane în 2009 pentru a primi aceste dispoziţii. Semnatarii acordului se vor întâlni pentru a discuta o posibilă extindere a acordului o dată ce 70% din suma alocată a fost utilizată.

10. Germania Acordarea de bonificații în cazul reducerii numărului de ore de muncă Scopul acestui program este să determine companiile să își păstreze angajații chiar și în perioadele în care se manifestă o cerere scăzută pentru produsele sau serviciile pe care acestea le oferă. Acolo unde personalul acceptă să lucreze și să fie plătit pentru un număr redus de ore, Guvernul oferă compensații pentru aproximativ două treimi din caștigurile nete la care a renunțat (67% pentru cei cu copii si 60% pentru cei fără), acoperind parțial sau total și cheltuielile angajatorului cu privire la contribuțiile privind asigurările sociale.

Impact: Până în iunie 2009, de aceste măsuri beneficiau 1.4 milioane de angajați din 64000 de companii. În timp ce media din țările membre OECD a crescut cu 2.4%, până la 8.5%, în Germania șomajul a crescut cu doar 0.7%, ajungând la 7.7%. Se consideră că numărul de șomeri ar fi fost cu câteva sute de mii mai mare în lipsa dezvoltării programului.

11. Grecia Oportunități de angajare pentru persoanele care și-au pierdut locul de muncă Obiectivele acestui program integrat sunt, în primul rând, de a răspunde consecințelor crizei la nivel local și sectorial și apoi de a veni în întâmpinarea nevoilor speciale ale angajaților care și-au pierdut locurile de muncă, prin măsuri ca acordarea de venituri care să înlocuiască salariul, reconversia profesională și asistență în încercarea de a reintra în rândurile forței de muncă active. Cele mai importante măsuri se referă la acordarea de sprijin companiilor care angajează tineri cu varsta 18-24 ani rămași fără loc de muncă și la acordarea de venituri ajutatoare pentru șomerii în vârstă. Astfel, ajutorul de stat este acordat timp de 36 de luni timp după care firma este obligată să țină angajatul pentru încă 12 luni. Măsura va dura 4 ani.

Impact: Instituirea acestor măsuri a avut un efect pozitiv în regiunile afectate de șomaj, în special în zonele dependente de un anumit sector de activitate și în cele unde funcționa o economie de piață locală, cu circuit închis. Până în acest an, mai bine de 2500 de foști angajați ai marilor companii au beneficiat de acest program. În ceea ce priveşte sectorul public sunt: reduceri ale câştigurilor persoanelor din sectorul public larg: reducerea cu 12% a cheltuielilor de protocol, precum şi a indemnizaţiilor şi compensaţiilor, reducerea cu 7% a câştigurilor salariale (câştigurile obişnuite, compensatorii) şi cu 30% în primelor de Crăciun, Paşte şi a bonusurilor de concediu. Cu toate acestea, cotele referitoare la starea civilă, avansarea în carieră, pericolele la locul de muncă şi înscrierea la master sunt scutite

28

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

de aceste reduceri; interzicerea creşterii salariale pentru angajaţii din sectorul public o reducere de 30%, în limita maximă de ore suplimentare pentru angajaţi din sectorul public, suspendarea de noi locuri de muncă în sectorul public, cu excepţia celor în educaţie, sănătate şi siguranţă; În plus faţă de taxele percepute pe venitul angajaţilor din sectorul public ", impozitele indirecte trebuie să fie impuse tuturor de salariaţilor din Grecia. Astfel s-a trecut la creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA), creșterea ratei pentru toate cele trei categorii de produse - şi anume, de la 19% la 21%, de la 9% la 10%, iar la 4% la 5%.

12. Italia Menținerea și adaptarea locurilor de muncă deja existente Italia este o țară cu o puternică tradiție în ceea ce privește măsurile intreprinse pentru evitarea concedierilor sau pentru asigurarea unui proces cat mai sinuos de tranziție către un nou loc de muncă. Răspunsul Guvernului în ceea ce privește criza actuală implică securizarea locurilor de muncă, fiind acordat sprijin atât companiilor cât și angajaților, în principal prin reducerea programului de lucru sau a numărului de angajați care activează în fiecare zi. În special, beneficiile vor fi condiţionate de frecventarea cursurilor de formare, de programele pentru întoarcerea la lucru sau de acceptare a ofertelor de muncă adecvate. Corelarea activităţilor de formare şi sprijin salarial contribuie la păstrarea capitalului uman şi la stimularea redresării economice într-un mod durabil. Politicile de a îmbunătăți competenţele ar trebui să asigure că nevoile viitoare ale pieţei muncii sunt îndeplinite.

Impact: La sfârșitul lunii iulie a anului 2008, se estimează că aproximativ 700-800000 de lucrători au reușit să își păstreze locul de muncă mulțumită măsurilor adoptate. În plus, trainingurile și activitățile de creștere a calificării personalului uman combinate au reușit să păstreze atenția și interesul șomerilor de a se reiîncadra în forța de muncă și să aibă o atitudine activă.

Programul Italia 2020 vine în sprijinirea și includerea femeilor pe piața muncii. Astfel, 40 de milioane de euro sunt alocați programului după cum urmează: 10 milione euro pentru a sprijin familiile de “ziua mamei” – bani pentru copii femeilor care stau acasă 4 milioane euro pentru cursuri de formare pentru bone 12 milioane de euro vouchere pentru servicii de recreare 6 milioane de euro pentru a sprijini social persoanele ce lucrează în sectoare dezavanajate 4 milioane pentru campanie de promovare a femeilor 4 milioane de euro pentru ajutarea persoanelor care doresc să reintre în câmpul muncii 13. Irlanda Stagii de participare activă în piața muncii Acestea constau în integrarea unui număr de 2000 de șomeri (inclusiv absolvenți) în cadrul forței de muncă pe o perioadă de 6 luni, aceștia având în continuare dreptul să beneficieze de ajutor social.

Practic, este vorba despre încurajarea și motivarea persoanelor neangajate să ocupe un loc de muncă și să treacă de la ajutor pentru somaj la o formă de recompensă pentru faptul că activează în piața muncii.

29

Impact: Programul pentru acumularea de experiență a fost implementat ca să poată da șansa participanților să se obișnuiască cu mediul de lucru, să capate unele abilități de natură să îi ajute și să le crească șansele în ocuparea unui job în viitor. La sfârșitul anului 2009 programul numara 52 de persoane și erau alte 309 oportunități eligibile promovate pe site-urile de specialitate.

14. Letonia Pregătirea pentru slujba în municipalități Această măsură se adresează personalului necalificat implicat în activități non-comerciale de natura curățeniei stradale, a dezvoltării și întreținerii domeniului public, precum și a celor care prestează servicii precum asistență pentru persoanele în vârstă. Șomerii pot lucra în cadrul acestui program între două săptămâni și 6 luni, beneficiind și de un ajutor de 100 lati letoni (142€) și de asigurare împotriva riscurilor de la locul de muncă. În total a fost alocată suma de 34 milioane de euro pentru proiect pentru perioada Sept 2009 – Dec 2010.

Impact: Se estimează că numărul total de participanți (inclusiv cei pe termen scurt) va depăși 50000 de șomeri în perioada cuprinsă între septembrie 2009 și decembrie 2010.

15. Lituania Încurajarea păstrarii angajaților și adaptarea acestora la schimbare Cele mai importante politici în acest sens au mers pe ideea acordării unor beneficii companiilor care investesc în domeniul trainingului vocațional, precum și în măsuri menite să ajute angajații să dobândească noi aptitudini la locul de muncă. De asemenea, companiile de interes public aflate în impas au fost ajutate să se reorganizeze și să își păstreze angajații. Astfel, angajatorul primește 50% din remunerația stipulată fiecărui angajat ce participă la măsurile menționate. În cazurile în care activitatea depusă este în folosul dezvoltării infrastructurii comunității, angajatorii pot primi 100% din remunerația angajaților.

16. Luxemburg Programul de lucru scurtat Doar intreprinderile dintr-o ramură a economiei ce se confruntă cu dificultăți pe termen scurt și în cazul cărora este inevitabilă trecerea la programul de muncă scurt pot aplica pentru a beneficia de condiții preferențiale. Perioada maximă de eligibilitate este de 24 de luni, iar veniturile ce se cuvin angajaților care lucrează mai puține ore și situează la 50% din salariul corespunzător orelor nelucrate.

Impact: Dacă în ianuarie 2009, rezultatul acestor măsuri se concretiză într-un număr de 40 de companii și 3169 de angajați care lucrau în regim special, în mai același an, acest număr urcase la 102 în ceea ce privește întreprinderile parte din proiect, iar personalul care desfășura activitate redusă la locul de muncă se situa la nivelul de 7523.

17. Malta Training în a 5-a zi de lucru a săptămânii Îmbunătățirea calificării personalului este necesară atât pentru a putea aborda criza cu șanse de reușită, cât și pentru a putea trece mai bine peste efectele negative pe termen lung. Serviciul Public

30

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

de Ocupare a Forței de Muncă urmărește să organizeze cursuri în ce-a de-a 5-a zi a săptămânii de lucru, în vederea ridicării calificării angajaților și implicit a performanțelor firmei.

Impact: Această inițiativă a asistat companiile pe timp de criză: unele dintre acestea s-au întors la programul de lucru de 5 zile pe săptămână, păstrând în același timp programul de training.

De la începutul anului 2009, aproximativ 1300 de persoane au participat la aceste cursuri.

18. Olanda Măsuri inovative privind piața muncii În cazul Olandei trebuie avut în vedere că în februarie 2010 s-a prăbuşit guvernul olandez, și astfel se întârzie chestiuni de importanţă pentru partenerii sociali. Criza economică şi actiunile de recuperare sunt în fruntea listei, cu măsurile de sprijin pentru sectorul privat şi piaţa muncii. (acest lucru are impact direct asupra deciziei de a crește vârsta de pensionare, măsura care a fost amânată din cauza prăbușirii guvernului) Pentru a diminua efectele negative ale crizei economice, Olanda adoptă o puternică politică de training, știut fiind faptul că va fi nevoie de angajați flexibili și criza este cea mai bună modalitate de a îi antrena. Câteva măsuri din program sunt mai importante și se referă la: training obligatoriu pentru angajați în timpul liber al acestora subvenții pentru programele de training implementate de companii și folosite pentru a reintegra șomerii în câmpul muncii – în acest caz angajatorii primesc prime și 50% din costul trainingului pentru angajații concediați (până la maximul de 2500 euro). Acestui program i-au fost alocați 41 de milioane de euro până în 2011. realizarea unei radiografii a competențelor fiecărui angajat și încadrarea lui corespunzătoare într-un post care i se potrivește. Programul presupune de asemenea și procurarea unui certificate ce atesta competețele dobandite. 50% din costul acestuia este suportat de angajator, Guvernul suportând și el o parte din cost. În acest sens au fost alocate 57 de milioane de euro.

Protejarea angajaților cu studii superioare specializate. În acest sens statul are grijă ca situația economică să nu forțeze companiile să concedieze personalul calificat specilizat și să asigure ca aceste persoane vor fi contactate în continuare de companii inovatoare. Astfel un total de 1336 de angajați specializați și 136 de tineri analiști au fost plasați in instutiții publice cu contract temporar. În acest sens au fost allocate 250 de milioane de euro până în 2011, iar orice persoană din această categorie care caută de lucru i se va oferi un post în maxim 2 luni.

De asemenea, un fond de 1 miliard de euro a fost alocat pentru locurile de muncă part-time, până în 2011, pentru a preveni angajatorii să concedieze personal. Guvernul va oferi întreprinderilor în dificultate financiară opţiunea de a transforma din viitori concediați/șomeri în angajați cu normă de lucru redusă (maxim jumătate de normă) şi pentru o perioadă de cel mult 15 luni. Deoarece suma de beneficii de la stat este de aproximativ 70% din nivelul salariului, angajaţii ar trebui să ofere până 15% din salariul angajatului.

Impact: Aceste măsuri sunt de natură să pregătească angajații viitorului. Este vorba despre oameni competenți, care manifestă o bună mobilitate, iar sistemul olandez pune preț pe exact acest lucru și anume investițiile în capital uman.

Cabinetul a decis, de asemenea, să crească vârsta de pensionare la 67 de ani. Acest lucru este necesar din cauza costurilor colective în creştere pentru guvern şi a pensiilor suplimentare, creşterea speranţei de viaţă şi a deficitelor viitoare pe piaţa forţei de muncă.

31

19. Polonia Diminuarea efectelor negative ale crizei asupra angajaților și antreprenorilor În pofida unei situații economice sănătoase, cu creștere economică de 1% în prima jumătate a anului 2009, Polonia a decis adoptarea unor măsuri menite sa tempereze urmările crizei economice.

Astfel, în cazul întreprinderilor afectate de conjunctura economică defavorabilă (cifra de afaceri scăzută cu 25%, ce se confruntă cu restructurarea, ce sunt în pragul falimenului și nu primesc subvenții de la stat) s-a acționat în sensul acordării unui ajutor de stat prin acordarea a 100% a beneficiului de șomaj/fiecare anagajat, reduceri ale programului de lucru, rambursarea în proporție de 80% a costurilor pe care companiile le au cu recalificarea personalului prin cursuri specifice. De asemenea, indifferent de statutul companiei, acestea beneficiază și de următoarele măsuri: extinderea timpului de a lucra part-time de la 4 luni la 12 luni, posibilitatea de a introduce ore de începere și încheiere a orarului de lucru diferit.

Impact: Costul estimativ al pachetului de măsuri propuse de Fondul Muncii este de 1460 milioane de zloți polonezi (sau 344.1 milion €). Mai bine de jumătate din această sumă va fi transferată către un Fond Special care să acorde ajutor unui număr de 200000 de șomeri, iar restul fondurilor pot fi folosite pentru cursuri postuniversitare și de pregătire pentru mai bine de 55000 de angajati.

20. Portugalia Inițiativa noilor oportunități Principala țintă a Portugaliei a fost, începând cu 2005, dobândirea unor calificări ridicate pentru populația ei, o cale sigură către creștere economică, dezvoltare socială și îmbunătățire a eligibilității pentru un loc de muncă și pentru un standard de viață mai ridicat. Atingerea acestui scop implică o serie de aspecte precum sporirea numărului de cursuri organizate atat pentru populația tânără cat și pentru adulți, dezvoltarea mai multor centre de formare și implementarea în instituțiile de învățământ a unor cursuri pregătitoare în vederea ocupării unui loc de muncă la momentul oportun.

Impact: Scopul de a atinge o medie apropiată de cea a țărilor OECD a fost atins prin procentul de 40% în care tinerii au urmat cursuri pregătitoare pentru o dublă specializare, în comparație cu media țărilor membre, situată la 50%. Erau 113727 de tineri înscriși la cursuri pentru o educație în sensul unei duble specializări în perioada 2006-2007, număr care a crescut la 115250 în 2007-2008.

Rețeaua a pornit la drum cu 6 centre în anul 2000, crescând la 98 în 2005, apoi la 270 în anul 2006 și la dublarea acestora mai apoi în 2008. Începând cu anul 2006, inițiativa noilor oportunități a implicat 818534 de adulți.

21. Spania Fondul de Stat pentru Investiții Locale Acestui fond, denumit și “Planul E” i-au fost alocate 8 miliarde de €, având ca țintă crearea de aproximativ 400000 de noi locuri de muncă. Se adresează unor domenii precum cel al construcțiilor, al protejării mediului înconjurător, al renovării și restaurării patrimoniului cultural și istoric, precum și turismului. Fiecare proiect beneficiază de o finanțare de maxim 5 milioane €, finanțare ce se îndreaptă către: renovarea și îmbunătățirea mediului public urban și promovarea industriilor, infrastructura pentru rețelele de șosele și căi ferate, canalizări sau iluminat stradal, telecomunicații, construcții, facilități în domeniul social, cultural, sportiv și al sănătății, promovarea eficienței

32

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

energetice și informarea despre poluarea aerului, eliminarea barierelor arhitecturale, imbunătățirea și promovarea mobilității sustenabile urbane, promovarea turismului, a serviciilor de prevenire a incediilor.

Impact: 30772 de proiecte puse în practică de 8108 Municipalități și costând aproximativ 8 miliarde € au fost aprobate. La un an după lansare, proiectul a depășit estimările inițiale: 30176 din totalul proiectelor inițiate au primit finanțarea, aflându-se în grija a 7944 de Municipalități.

Investiția a ajutat la menținerea sau creșterea activității economice a mai mult de 14000 de companii și cu această ocazie 421732 de locuri noi de muncă au fost create. În 2010, un nou fond, "Fondul de stat pentru ocuparea forţei de muncă locale şi durabilitate", va fi înfiinţat cu scopul de a transforma modelul de creştere spaniolă şi promovarea unei economii durabile. Fondului i se vor aloca 5 miliarde € pentru a încuraja localităţi mari şi mijlocii să investească în proiecte tehnologice de mediu durabile şi servicii de îngrijire pentru persoanele dependente şi a persoanelor cu handicap. Proiectele finanţate trebuie să contribuie la îmbunătăţirea productivităţii economiei spaniole pe termen lung.

Se pune accent în special pe promovarea slujbelor de stat și anume în sectorul de construcții.

Astfel lucrători angajaţi în mod direct sau indirect, vor lucra în proiecte publice care, se vor ridica estimative la un număr de aproximativ 500000. De această măsură vor beneficia și cetăţenii în mod direct, pentru că va fi asigurată o mai bună infrastructură şi, prin urmare, o reţea de transport mai eficientă.

Proiectului îi este oferit un budget de 17415 milioane euro și este în curs de dezvoltare în prezent.

22. Slovenia Promovarea slujbelor cu normă întreagă și sprijinul acordat șomerilor Pentru a diminua efectele crizei financiare asupra muncii și gradului de ocupare a forței de muncă, Guvernul a adoptat două măsuri cheie, în plus față de o politica activă pe piața muncii. Prima, subvenții parțiale pentru lucratul cu normă întreagă, a fost adoptată pentru a ajuta companiile ale căror comenzi au căzut cu aproximativ 20%, în timp ce a doua, rambursarea parțială a salariilor pentru angajații la care s-a renunțat, a fost introdusă întrucât criza a continuat să se dezvolte și era nevoie de sprijin pentru companiile cu comenzi reduse cu până la 40%.

Impact: Depunerea dosarelor pentru subvenții parțiale în ceea ce privește timpul normal de lucru a fost facută de 856 de întreprinderi. Până la sfârșitul anului trecut, contractele s-au derulat în 701 dintre aceste companii și de măsuri au beneficiat 60939 de muncitori. În ceea ce privește suportarea parțială a salariilor pentru lucrătorii disponibilizați, este vorba de un număr de 395 de instituții, dintre care 211 dintre contracte privind 8951 de muncitori au fost concluzionate. Număr total de locuri de muncă păstrate ca urmare a acestor două măsuri este estimat la 15000.

23. Slovacia Contribuții la ocuparea forței de muncă Au fost adoptate măsuri de natură să diminueze impactul crizei, în special prin punerea la dispoziția angajatorilor a unor fonduri pentru ca aceștia să poată acoperi costurile cu personalul, astfel încât forța de muncă să își poată plăti contribuțiile. De asemenea, măsurile oferă stimulente pentru beneficiari de a accepta să muncească pe un salariu mai mic, și astfel să ajute la plata acestora. Nu în

33

ultimul rând, sunt destinate și celor care desfășoară activități independente, cum ar fi procesarea și marketingul sau vânzarea produselor agricole.

Impact: Prin programele adoptate, Republica Slovacă a alocat aproape 30 de milioane € pentru a menține 43651 de slujbe. Estimările arată că cea mai eficientă politică a fost cea de menținere a unui grad de ocupare a forței de muncă ridicat, 21.2 milioane € fiind folosite cu succes pentru a păstra locurile de muncă pentru 41000 de angajați numai între martie și iulie 2009.

24. Suedia Șansa unui nou început Aceasta este o măsură generală introdusă în ianuarie 2007, ca parte a strategiei Guvernului de a combate excluderea de pe piața muncii. Ea se adresează atat grupurilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în stare de șomaj și având nevoie să fie reintegrate, cât și celor care vor pur și simplu să își schimbe slujba. Este și o modalitate de a ușura factura angajatorului în ceea ce privește salariile plătite, prin intermediul compensărilor primite pentru angajarea de persoane din aceste categorii.

Impact: La jumătatea anului trecut, 20500 de persoane au beneficiat de șansa unui nou început, dintre care 40% persoane de sex feminin. Aproximativ 35% au fost născuți în afara granițelor Suediei și 25% sufereau de o dizabilitate care le afecta capacitatea de lucru. Cel mai mare succes în găsirea unui nou loc de muncă l-au avut tinerii sub 25 de ani, din rândul cărora 70% și-au găsit noi slujbe în mai puțin de 90 de zile dupa ce au părăsit programul noilor oportunități.

25. Regatul Unit al Marii Britanii Fondul pentru slujbe de viitor Rata șomajului pe tronsonul 18-24 de ani se ridică la 17.7% în Marea Britanie la sfârșitul anului 2009, aproape dublu față de categoria de vârstă 25-49 de ani și mai mult de triplu față de 50+ ani, așadar preocupările Guvernului erau cât se poate de îndreptățite în acest sens. Au fost luate o serie de măsuri inovative și îndrăznețe, menite să creeze locuri de muncă pentru tinerii adulți aflați în șomaj de o perioadă mai mare de timp sau pentru cei care au lucrat în sectoare care au avut de suferit în urma crizei. Prin această inițiativă (al cărei cost se ridică la 1 miliard de lire sterline) vor fi create 150000 de noi locuri de muncă, disponibile pentru ambele categorii amintite.

Fondul oferă angajatorilor 6500 lire sterline pe angajat /pe lună pe post nou dacă sunt îndeplinite următoarele: Postul creat trebuie să ofere salariul minim pe economie și să implice cel putin 25 de ore de lucru pe săptămâna și să dureze cel putin 6 luni Postul nu putea fi creat fără ajutorul Fondului Postul este persoanele ce se aflau în fața riscului de a sta șomere pentru o perioadă lungă de timp Munca realizată trebuie sa fie în folosul comunității locale Angajaților li se va oferi suportul de a se angaja într-un loc de muncă cu dezvoltare durabilă, deci pe termen lung Impact: Chiar de la lansare, programul a avut succes, fiind create până la 59000 de noi locuri de muncă, aproximativ 40% din totalul pe care Guvernul îl setase ca obiectiv. Astfel noi locuri de muncă au fost create în sectoare ca: sectorul verde, construcții, sănătate și siguranță, tineri și comunitate, voluntari și comunitate.

34

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

Într-o dezvoltare paralelă, Confederația Industriei Britanice a propus, de asemenea, un plan în cinci puncte de combatere a şomajului în rândul tinerilor. Acest lucru a fost eliberat la 24 august 2009 şi a inclus următoarele puncte: alocarea a un sfert din PIB-ul guvernului de 500 milioane de euro (571 milioane € la 8 septembrie 2009) pentru subvenţionarea a 50000 angajați noi. CBI propune o subvenţie de GBP 2,500 (€ 2,855) pentru companii care oferă ucenicie suplimentară pentru tineri, sau celor care angajează un internship pentru prima dată. De asemenea, recomandă crearea unui fond separat de 25 milioane GBP (28,5 milioane €), pentru a încuraja companiile să ofere traininguri pentru a îmbunătăţi capacitatea de angajare stabilirea unor salarii la nivelul la care ajung să fie atractive pentru lucrătorii tineri. ajutor practic pentru tineri pentru a-și găsi un loc de muncă. CBI sugerează că universităţile, serviciile de orientare în carieră şi angajatorii ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta pe elevi să găsească un stagiu, munca voluntară sau locuri de muncă; o creştere a posibilităţilor de experienţă în muncă. CBI subliniază împortanţa angajatorilor care oferă oportunitatea unei experiențe în muncă pentru tineri; un accent de predare a competenţelor de bază în sistemul de învăţământ. CBI consideră că este imperios necesar ca toţi tinerii să aibă cunoștinte de literature și de matematica de bază, și ca şcolile şi colegiile ar trebui să sublinieze, de asemenea, "competenţe de inserţie profesională", cum ar fi abilităţile de comunicare şi de management.

26. Ungaria Pachetul de păstrare a slujbelor pentru angajați În ianuarie 2009 au fost adoptate o serie de măsuri având ca scop principal păstrarea locurilor de muncă ale angajaților, stabilizarea IMM-urilor și oprirea creșterii ratei șomajului. Acest lucru a fost posibil prin acțiuni precum acordarea unor subvenții companiilor în schimbul nedesființării locurilor de muncă – acordarea unei subvenții pentru o perioadă de minim 3 luni și maxim 12 luni, iar după subvenția angajatorul trebuie să păstreze pentru o perioadă angajatul. Rata de subvenție este de la 25% la 7% din salariu. trecerea la un program scurtat și organizarea de cursuri pentru angajați – în acest caz, angajatul în loc să fie concediat este trecut pe jumătate de normă de lucru, statul plătind 80% din salarii și costul training-ului pe o perioadă de maxim 12 luni. subvenții pentru firmele care fac angăjari subvenții și pentru personalul care trebuie să se deplaseze pe distanțe semnificative de la locul de rezidență la cel de muncă.

Impact: Aplicațiie pentru subvențiile mai sus numite sunt procesate în mod constant și continuu. La sfârșitul lui iulie 2009, 1200 dintre acestea ajunseseră pe mâinile autorităților competente. Prin implementarea acestui sistem, se așteaptă să fie salvate între 140000 și 160000 de locuri de muncă.

35

Anexa 4. Măsuri sociale anti-criză adoptate / ce vor fi adoptate de România Măsurile anti-criză adoptate de România: Introducerea unei pensii minime Extinderea perioadei pentru subvenția de șomaj cu 3 luni Evitarea concedierilor și sprijinirea companiilor prin necolectarea tuturor taxelor și contribuțiilor din asigurările sociale pentru o anumită perioadă. În acest sens, companiile care au fost nevoite să întrerupă producția, au trimis angajații în șomaj ethnic, plătindu-i cu 75% din salariu, din care erau scutiți de orice taxă privind asigurarea socială. Astfel, în aprilie 2009, 2000 de companii au profitat de acaeastă măsură și 140 000 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic.

Ajustarea serviciilor publice de asistență pentru ocuparea forței de muncă pentru a evita șomajul pe termen lung și a inactivității prin intensificarea monitorizării concedierilor notificate de către angajatori și prin îmbunătățirea serviciilor pre-concediere. În plus faţă de reduceri ale costului forţei de muncă, două scheme de ajutor de stat finanţate prin Fondul Social European sunt disponibile pentru companii. Acestea sunt Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care finanţează programe de formare profesională generale şi specifice pentru angajați şi “Bani pentru formarea profesională", sistem care subvenţionează salariile noilor angajați care anterior au fost şomeri sau care aparţin altor grupuri vulnerabile de pe piaţa muncii.

România a reușit să țină rata șomajului mai scazută comparativ cu alte țări din UE. Pe lângă impactul celor 140 000 de angajați menționați mai sus, programele au ajutat alți 180000 de persoane ce căutau un loc de muncă să se reintegreze pe piața muncii iar în cadrul Fondului Social European au fost alocate 1,3 milioane de euro.

Prin Programul Naţional de Reformă, România şi-a stabilit ţinte similare cu cele asumate la nivel european, adaptate însă la nivelul de performanţă a pieţei muncii şi a altor domenii conexe, cu scopul asigurării stabilităţii macroeconomice şi sustenabilităţii finanţelor publice, creşterii competitivităţii şi productivităţii economice şi îmbunătăţirii funcţionării pieţei forţei de muncă. În acest scop, Guvernul intenționează să implementeze – sau a implementat deja - următoarele măsuri: implementarea sistemului salarizării unitare în sectorul public; adoptarea legii pensiilor şi implementarea reformei în sistemul de pensii; adoptarea legii responsabilităţii fiscale şi implementarea acesteia; implementarea standardelor de cost în domeniul cheltuielilor publice ale autorităţilor locale; dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă şi creşterea participării la programe de formare; creşterea participării tinerilor şomeri la măsurile de stimulare a ocupării prin creşterea şanselor de ocupare; În cursul anului 2009 în contextul lansării programului de de atenuare a efectelor crizei economice au fost luate o serie de măsuri care au vizat în principal protejarea categoriilor vulnerabile în paralel cu o uşoară creştere a resurselor bugetului de asigurări sociale: instituirea pensiei minime de asigurări sociale, în 2 etape (300 lei din 1 aprilie 2009, respectiv 350 lei din 1 octombrie 2009), majorarea în termeni nominali a punctului de pensie, în 2 etape ( de la 718,4 lei în 1 aprilie

36

M Ă S U R I S O C I A L E A N T I - C R I Z Ă A D O P TAT E D E C Ă T R E Ț Ă R I L E E U R O P E N E

2009 la 732,8 lei de la 1 octombrie 2009), creşterea venitului minim garantat, creşterea contribuţiei de asigurări sociale de la 1 februarie 2009. în anul 2009 cheltuielile salariale au fost reduse prin introducerea concediilor fără plată în sectorul public În aceste condiţii, în anul 2009 a crescut semnificativ nivelul cheltuielilor cu protecţia socială (pensii, ajutoare de şomaj, pensia minimă, servicii de asistenţă socială), ponderea acestor cheltuieli în PIB reprezentând circa 9% cu tendinţa de creştere pe termen mediu. În a doua jumătate a anului trecut, cu sprijinul FMI şi Băncii Mondiale, a fost iniţiat proiectul legii unitare a pensiilor publice care va intra în vigoare în anul 2011. Cele mai importante măsuri de reformă ale noii legi se referă la: trecerea graduală la indexarea pensiei cu rata inflaţiei; stabilirea pensiei potrivit contribuţiilor plătite, în funcţie de creşterea salarială; reducerea pensionărilor anticipate; implementarea unor criterii mai stricte pentru pensia de invaliditate; integrarea regimurilor speciale de pensii; creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei; lărgirea bazei de impozitare, prin atragerea unor noi categorii de contribuabili (profesii liberale, armată, poliţie). În urma discuțiilor pe care guvernul le-a avut cu reprezentanții FMI în luna mai 2010, acesta a decis implementarea unui set de măsuri cu efect imediat, printre cele mai importante fiind: - Reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% - Reducerea fondului pentru şomaj cu 15% - Impozitarea tichetelor de masă - Impozitarea veniturilor de capital - Impozitarea dobânzilor bancare - Impozitarea veniturilor programatorilor din domeniul IT - Raţionalizarea numărului de şcoli şi spitale - Eliminarea celui de-al 13-a salariu în 2010 - Îngheţarea pensionărilor anticipate - Pensiile de invaliditate, aprobate doar cu girul Ministerului Muncii - Raţionalizarea numărului de angajaţi din sectorul public Ulterior, s-a decis și cresterea nivelului TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%, începând din iunie 2010.

Măsuri anti-criză privind piața forței de muncă

AUGUST

2010

Bucharest Black Sea

Măsuri anti-criză privind piața forței de muncă