ARGUMENTE IN FAVOAREA SUSTINERII COTEI UNICE SI A SCADERII COTELOR CONTRIBUTIILOR DE ASIGURARI SOCIALE Studiul este structurat in trei capitole majore si prezinta pe alocuri opinii contrare celor sustinute de adeptii impozitului progresiv pe venit. 1. Introducete - Principii generale ce fundamenteaza mentinerea cotei unice de impozitare a venitului persoanelor fizice in Romania. In anii 90 tarile Europei Centrale si de Est (CEE) preiau si implementeaza pachete standard de reforme politice si economice testate deja de tarile avansate (privatizare, reforma monetara etc) in dorinta de a ajunge din urma aceste economii occidentale. Tarile est europene, in cautarea propriei identitati, sunt insa tentate de a prelua mai degraba idei economice occidentale moderne, de ultima generatie, de a explora pe cont propriu aceste idei indiferent de recomandarile conservatoare ale vestului. Asa se face ca, in anul 1994, Tarile Baltice sunt primele care preiau ideea cotei unice dezvoltate de Hall si Rabushka – initial ca propunere de amendare a stufosului Cod Fiscal American. Drept urmare, Estonia introduce prima cota unica de 26%, Lituania de 33%, urmata de Letonia 25% in 1995. Astfel, in mai putin de 15 ani de la “imposibil de implementat”, conceptul devine “inevitabil de implementat” in tarile CEE. Fenomenul se propaga repede in Rusia care introduce cota unica de 13% in 2001, Serbia 14% in 2003, Ucraina 13% in 2004 Georgia 12% si Romania 16% in 2005, Macedonia 12% in 2007 – scazuta apoi la 10%, Bulgaria 10% si Cehia 15% in 2008. La inceputul anului 2008 un grup de inca 9 tari adopta sistemul cotei unice. Cercetarea academica a concluzionat ca efectele implementarii cotei unice au fost benefice, ca a favorizat acumularea de capital si a condus la cresterea unitatilor de eficienta a muncii (output-ul per muncitor per ora). Un lucru este insa cert, din marele grup de tari central si est europene care au adoptat cota unica, - chiar in conditiile crizei financiare - niciuna nu a revenit la sistemul progresiv de impozitare. Avand in vedere acest aspect, este de asteptat ca prima tara din acest grup de tari central europene care va iesi din sistemul cotei unice sa aiba un dezavantaj competitiv semnificativ. Ceea ce se constata este ca, dimpotriva, intr-un numar de tari se reduc impozitele pe venit in perioada crizei. In Romania, argumentele pro cota unica au fost si raman (printre altele) urmatoarele:
1
• •
• • •
•
scoaterea din zona nefiscalizata a aproximativ 150.000 de locuri de munca; atragerea investitiilor straine datorita competitivitatii cotei de impozitare precum si crearea de noi locuri de munca, coroborata cu o plafonare a contributiilor sociale ale angajatorilor si angajatilor, cota unica poate sa continue sa reprezinte unul din argumentele forte in favoarea relansarii investitiilor straine in Romania; cota unica a produs un surplus la veniturile contribuabililor, surplus care a putut fi directionat catre investitii, economisire si consum; cota unica a descurajat cautarea de solutii de evitare a impozitelor; a descurajat emigrarea fiscala a contribuabililor romani si a favorizat ramanerea in tara a specialistilor; coroborat cu masurile de incurajare a investiilor straine cota unica va atrage pe viitor cetateni ai altor state europene sa-si stabileasca rezidenta fiscala in Romania si sa plateasca taxe pe veniturile lor globale in Romania pentru a beneficia de un regim favorabil de impozitare; nu in ultima instanta, cota unica a simplificat sistemul de administrare fiscala atat din perspectiva contribuabilului cat si a autoritatilor fiscale, sistem considerat birocratic ducand astfel la reducerea costurilor de prelucrare/procesare a declaratiilor de venit prin renuntarea la globalizarea si regularizarea veniturilor salariale.
2. Studiu comparativ privind sistemul fiscal din Romania si din alte state membre ale Uniunii Europene Acest studiu se axeaza pe comparatia intre Romania si tarile membre ale UE in ceea ce priveste tratamentul fiscal al veniturilor din munca si al veniturilor din activitati independente. 2.1 Comparatie intre Romania si tarile membre ale UE in ceea ce priveste tratamentul fiscal al veniturilor din munca si al veniturilor din activitati independente Asa cum am aratat la inceputul materialului, cota unica de impozit pe salariu a fost introdusa de un numar mare de state, in special din Europa Centrala si de Est, insa remarcam ca sunt si state din Asia care au implementat acest sistem. Observam ca aceste state au aplicat politici asemanatoare prin aplicarea cotei unice de impozit, mai mult, ele au dovedit in timp o crestere a competitivitatii economice datorita cresterii atractivitatii pentru investitiile straine.
2
Tabelul nr. 1- Exemple de tari care aplica cota unica de venit Tara
Letonia Estonia Guernsey Georgia Slovacia Romania Lituania Ucraina Mauritius Cehia Rusia Serbia Kyrgyzstan Kazakhstan Mongolia Bulgaria Macedonia Albania Belarus
Cota unica de impozit pe venit
Introdusa din anul
26% 21% 20% 20% 19% 16% 15% 15% 15% 15% 13% 12% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 9%
1995 1994 1960 2005 2004 2005 1994 2004 2007 2008 2001 2003 2006 2007 2007 2008 2008 2009 2009
Impozit pe venit 30% 25% 20% 15% 10% 5%
Le to n Es ia to n G ue ia rn se y G eo rg S l ia ov a Ro cia m an Li ia tu an Uc ia ra M in a au r it iu s Ce hi a Ru sia Se Ky r r g b ia yz Ka st za an kh s M tan on go B u li a M lgar ac i ed a on Al ia ba n Be ia la ru s
0%
Figura nr. 1- Nivelul impozitului pe venit
3
Din aceasta multitudine de state am extras un esantion reprezentativ pentru zona CEE, prezentand mai jos si o comparatie privind nivelul salariilor minime si medii din aceste tari, pentru anul 2008. Tabelul nr. 2 – Nivelul salariului minim si mediu in Europa Centrala si de Est in cateva tari in regiune TARA Letonia Estonia Slovacia Cehia Lituania Bulgaria Romania
SALARIUL (2008/EURO) 254 278 295 311 232 123 147
MINIM/LUNA SALARIUL MEDIU/LUNA (2008/EURO) 637 752 669 985 666 307 421
Daca analizam situatia Cehiei, observam ca aceasta aplica o cota unica mai mica decat Romania, desi, salariul minim si mediu sunt considerabil mai mari decat in tara noastra. Bulgaria aplica o cota mai mica cu 6 procente, desi salariul minim si cel mediu sunt foarte apropiate de cele din Romania. Statisticile arata ca si Romania a beneficiat de pe urma introducerii cotei unice, in raportul Agentiei Romane pentru Investitii Straine se arata cum in 2006, la un an de la introducerea cotei unice, investitiile straine directe au crescut cu 57% fata de 2004, cand sistemul de impunere era progresiv (descresterea nivelului de investitii raportata in anul 2009 se datoreaza crizei actuale globale) (Sursa: www.arisinvest.ro). Tabelul nr. 3 – Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003 - 2009 mil EURO An
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Investitii straine directe
1.946
5.183
5.213
9.059
7.250
9.496
4.556
Exista unii adepti ai introducerii cotelor progresive de impozit pe venit care vor sa demonstreze ca acest sistem este echitabil si mai adecvat pentru Romania in conditile actuale. Acestia folosesc adesea, in scopul sustinerii introducerii impozitului progresiv, esantioane nereprezentative care le servesc in sustinerea concluziilor deja cunoscute,
4
netinand cont de factori importanti macroeconomici care au in vedere contextele economice in care se afla fiecare dintre aceste tari. Astfel, acestia ar trebui sa aiba in vedere si factori precum: salariul minim pe economie, salariul mediu pe economie, precum si repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate. Mai mult decat atat, trebuie avut in vedere ca, in contextul economic global actual, cand fiecare tara doreste sa isi mentina/sa creasca nivelul de competitivitate in scopul atragerii de cat mai multe investitii straine si de scoatere la suprafata a veniturilor din economia subterana, un sistem cu cote de impunere progresive nu poate sustine aceste obiective, schimbarea cotei unice cu impozit progresiv aratand pe langa o instabilitate a sistemului fiscal si o impovarare a contribuabililor, motiv care ar duce la plecarea din tara a companiilor care s-au stabilit in Romania atrase de beneficiile cotei unice de 16%.
Cei care sustin introducerea impozitului progresiv invoca un nivel scazut de colectare in PIB din impozitul pe profit si venit impozitate cu cota unica. Insa conform datelor prezentate de Eurostat pe parcursul a zece ani se remarca o crestere semnificativa a nivelului veniturilor fiscale in PIB de la an la an, in momentul introducerii cotei unice. In anul 2005 cresterea fata de anul anterior este cu 34% mai mare in PIB. Ceea ce ignora respectivii autori este cresterea semnificativa a PIB-ului in aceasta perioada si ca urmare a introducerii cotei unice. Tabelul nr. 4 – Evolutia veniturilor fiscale in PIB in perioada 2000-2008 mil EURO An Veniturile fiscale in %Procent din PIB Veniturile fiscale
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
29,0
31,3
30,6
28,9
28,5
28,1
27,7
28,5
29,2
29,8
28,8
10.850 10.581 12.420 13.099 13.857 14.794 16.941 22.722 28.499 37.169 40.243 Tabelul nr. 5 – Evolutia PIB in perioada 2000-2008
Anul
2008
2007
2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000
PIB - miliarde RON
503,9
404,7
342,4 287,2 238,7 189,1 151,4 116,7
PIB - miliarde Euro
136,8
121,2
97,1
79,2
58,9
50,3
48,4
44,8
5
80,3 40,2
PIB - miliarde USD
200,0
166
121,9
98,6
73,1
56,9
45,8
40,1
Tabelul de mai jos prezinta o comparatie a nivelului salariului minim si mediu in tari cu economii puternice din CEE si Europa de Vest.
6
37
Tabelul nr. 6 – Nivelul salariului minim si mediu lunar in anul 2008 TARA Franta Germania Marea Britanie Cehia Polonia Ungaria Romania
SALARIUL MINIM/LUNA (2008/EURO) 1.337 Nu exista un salariu minim in afara de cel negociat la nivel de bransa 1.110 311 318 269 147
SALARIUL MEDIU/LUNA (2008/EURO) 2.833 3.337 2.363 985 765 724 421
Dupa cum se observa, Romania, in comparatie cu aceste tari, este tara cu nivelul cel mai scazut al salariului minim pe economie, fiind de aproximativ 10 ori mai mic decat al Frantei, de exemplu. Si in privinta salariului mediu lunar, Romania se afla la un nivel de aproape 7 ori mai scazut.
7
2.2.Cote progresive de impozit pe salariu in alte tari din UE Tabelul nr. 7– Rate maxime ale impozitului pe venit aplicabile in anul 2010
Tara Austria Belgia Cipru Danemarca Finlanda Franta* Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie
Rate maximale de impozit % 50% 50% 30% 55% 30% 40% 45% 40% 32% 41% 43% 38% 35% 52% 32% 42% 41% 43% 25%
Venit anual - EUR60.000 34.330 36.301 100.000 66.400 69.783 250.730 75.000 20.000 45.400 75.000 39.885 28.701 54.367 20.650 64.623 15.058 53.407 63.400
Venit anual supus cotei 0%
50%
178.500
<2.900
- EUR<11.000 < 7.900 < 19.500 <15.100 <5.875 <8.004 <10.500 <5.210 <11.265 <11.900 <745 <4.793 <7.529 <17.707 <44.300
Dupa cum se vede, statele care aplica impozitarea progresiva au in general o prima transa de venit exceptata de la impunere, aceasta transa reprezentand o suma generoasa, uneori cu mult mai mare decat douasprezece salarii medii pe economie din Romania. De altfel, daca se analizeaza repartizarea salariatilor pe grupe de salarii in 2008 (tabel mai jos) observam ca populatia cea mai densa de salariati se incadreaza in zona castigurilor salariale brute de 4.000 RON, salarii la care in multe din statele mentionate in tabelul de mai sus, persoanele ar ramane exceptate de la impunere.
8
Figura nr.2: Repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate *Sursa â&#x20AC;&#x153;Tratat fiscal al veniturilorâ&#x20AC;?, autor Liviu Voinea 2.3. Contributii la asigurarile sociale datorate de angajator si angajat 2.3.1. Asigurari sociale datorate de angajator Tabelul urmator prezinta situatia contributiilor de asigurari sociale datorate de angajator in cateva din tarile Europei Centrale si de Est.
9
Tabelul nr. 8â&#x20AC;&#x201C; Asigurari sociale datorate de angajator in tari din Europa Centrala si de Est
Tara Bulgaria Cehia Cipru Ungaria Grecia Letonia
Angajator % 17,00% 34,00% 5,80% 27.00% 28,06% 24,09%
Polonia
20,14%
Romania
28,75%
Slovacia Slovenia
34,40% 16,10%
Plafon superior stabilit pentru plata contributiilor de asigurari sociale 1.000 5.538 4.216
Nivel maxim de contributie datorat, lunar, in EURO 170 1.883 245
2.432,25 sau 5.543,55
683 sau 1.556
Contributia la pensie si la asigurarea pentru invaliditate plafonata 1.926 Plafon doar la concedii medicale, contributia de 0,85% fiind aplicata pe max 12 salarii minime pe economie =600 RON Plafon de 2.892,12 pentru pensie, asigurarea de invaliditate, somaj si fond de rezerve (22,75%); Plafon de 1.084,55 pentru fondul de garantare si de imbolnavire (1,65%); Plafon de 2.169,09 pentru asigurarea medicala de sanatate (10%)
275
893
10
Figura nr. 3: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (plafon) in CEE Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (plafon)*CEE 2000 1500 1000 500 0 Cehia
Slovacia
Polonia
Cipru
Bulgaria
Exprimat in EUR Figura nr. 4: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (fara plafon) in CEE Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (fara plafon)* CEE 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% Romania
Grecia
Ungaria
Letonia
Slovenia
Cipru
Cu exceptia Ungariei care practica o cota de contributii sociale ridicata si nici nu aplica plafonarea la asigurarile sociale observam ca restul tarilor din zona CEE practica ori plafonarea ori cote reduse de asigurari sociale pentru angajatori. Romania este de altfel printre tarile cu cel mai ridicat procent de asigurari sociale datorat de angajator.
11
Tabelul nr 9: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa
Tara
Angajator %
Austria Belgia Danemarc a Finlanda Franta*
21,83% 24,77%
Germania
20,225%
Irlanda
23,15% 37,33%
EURO 4.110 -
2.885 max. 5.500 pentru contributia la pensie si somaj (11,35%);max. 3.750 pentru contributia la fondul de sanatate (8.875%)
Nivel maxim de contributie datorat, lunar, in EURO 897 -
1,076.97 957
10,75%
Olanda
19,43%
Portugalia Spania
23,75% 29,9%
Suedia Marea Britanie
Plafon superior stabilit pentru plata contributiilor de asigurari sociale
31,42%; 12,80%
Plafon de 2.765,75 pentru asigurarea de sanatate (7,05%); plafon de 4.059,58 pentru asigurare de invaliditate (6,36%); Plafon de 2.667,58 pentru somaj si asigurare de cresterea copilului (6,02%) 3.198 plus intre 12% si 23,6% contributii pentru orele suplimentare (neplafonate) Pentru tinerii intre 18 si 25 de ani, contributiile sunt reduse la 15,49% Contributia se datoreaza doar pentru venituri lunare mai mari de 525
613,76
956,20
12
Figura nr. 5: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (plafonata) Asigurari sociale datorate de angajator (plafonate) 1,800.00 1,600.00 1,400.00 1,200.00 1,000.00 800.00 600.00 400.00 200.00 0.00 Grecia *
Franta**
Germania
Spania
Austria
Olanda
Exprimat in EUR La fel ca si in cazul tarilor din grupul CEE, observam plafonari ale contributiilor sociale datorate de angajatori si in cazul tarilor din vestul Europei. Acolo sunt incurajate si sistemele private de pensii prin deduceri generoase. Figura nr. 6: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (fara plafon) Asigurari sociale datorate de angajator (fara plafon) 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% Suedia
Belgia
Portugalia
Finlanda
Marea Britanie
Irlanda
* Franta aplica un sistem sofisticat de calcul al asigurarilor sociale, in functie de â&#x20AC;&#x153;coeficientul familialâ&#x20AC;?. **in sistemul de asigurari sociale inainte sau dupa 1993 Observam ca Romania se afla la nivelul Suediei ca procent platit de angajator, evident fara a da posibilitate contribuabilului de a beneficia de protectie sociala la nivel suedez.
13
2.3.2. Asigurari sociale datorate de angajat Tabelul nr. 10: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in tari din Europa Centrala si de Est
Tara Cota datorata de angajat
Slovacia Cipru
13,40% 6,80%
Ungaria Bulgaria Letonia Polonia Romania Slovenia
17% 12,10% 9% 13,71% 16,50% 22,10%
Nivel maxim Plafon superior stabilit pentru plata contributiilor de de asigurari sociale contributie in EURO datorat, lunar, in EURO Plafon de 2.892,12 pentru contributia la pensie, invaliditate si somaj (8%); plafon de 2.169 pentru contributia la sanatate de 4% si plafon de 1.084,55 pentru asigurare de boala (1,4%) 333,30 4.216 286,68 Plafon de 1.480 pentru contributia obligatorie la pensie de 9,5%. Asigurarea de sanatate neplafonata, 7,5%. Daca contributia platita de angajator este mai mica de 1.631, salariatii platesc suprataxa de 14% pentru asigurarea de sanatate 251,60 1.000 121,00
4,34 contributia plafonata de sanatate pe luna.
*in sistemul de asigurari sociale inainte sau dupa 1993
14
Figura nr. 7: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in tarile din Europa Centrala si de Est (plafonata) Contributia de asigurari sociale datorata lunar de angajat (plafon)*CEE 350 300 250 200 150 100 50 0 Slovacia
Cipru
Ungaria
Bulgaria
Exprimat in EUR Figura nr. 8: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in tarile din Europa Centrala si de Est (fara plafon) Contributia de asigurari sociale datorata de angajat lunar (fara plafon)*CEE 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% Slovenia
Romania
Polonia
Letonia
In privinta asigurarilor sociale datorate de angajat observam ca majoritatea statelor din zona CEE aplica plafoane maxime pentru aceste contributii, iar cele care nu plafoneaza contributia, aplica in general cote reduse de contributii. Se constata ca, din nou, Romania are printre cele mai mari contributii platite de angajati in CEE.
15
Tabelul nr. 11: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa
Tara Austria Belgia Cehia Danemarc a Finlanda
Cota datorata de angajat 18,07% 13,07% 11,00%
20,40%
Germania Grecia *
20,23% 16%
Marea Britanie Olanda Portugalia Spania Suedia
Nivel maxim de contributie datorat, lunar, in EURO 743,09
5.538
609,18
8% 8,94%
Franta*
Irlanda Italia
Plafon superior stabilit pentru plata contributiilor de asigurari sociale 4.110
8,00% 10%
12% 31,15% 11% 6,35% 7,00%
Minim 2.885 maxim 23.080 max. 5.500 pentru pensie si somaj (11,35%), 3.750 pentru sanatate si asigurare de invaliditate de 8,875% 2.432,25 sau 5.543,55* Sub ,400 nu se contribuie. 8% aplicat la plafon maxim de 6.250, pentru un venit mai mare de plafon, diferenta de la plafon 5%
Min. 588, max. 4.708,32
957,06 582 sau 1.556
11% incepand cu un venit minim 523,8 pana la plafonul de 4.019 de la care se plateste inca 1% Plafon de 2.765,75
195,00
3.166,2 3.359,12
201,05 235,13
16
Figura nr. 9: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa (plafonata) Contributia maxima de asigurari sociale datorata de angajat (plafon lunar) 5,000.00 4,500.00 4,000.00 3,500.00 3,000.00 2,500.00 2,000.00 1,500.00 1,000.00 500.00 0.00 Franta*
Germania
Grecia *
Austria
Suedia
Spania
Olanda
Exprimat in EUR Figura nr. 10: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in alte tari din Europa (plafonata) Contributia de asigurari sociale datorata de angajat (fara plafon) 14.00% 12.00% 10.00% 8.00% 6.00% 4.00% 2.00% 0.00% Belgia
Marea Britanie
Portugalia
Italia
Finlanda
Danemarca
Irlanda
17
Din nou se constata ca si in Europa de Vest se aplica plafonarea contributiilor datorate de angajat sau cote reduse de impunere. Cum aceste contributii ale angajatului sau angajatorului nu sunt in fond impozite ci asigurari sociale care ar trebui sa ofere contraprestatie sociala proportional cu marimea primei de asigurare, nivelul contributiei in Romania ar trebui plafonat, date fiind beneficiile reduse din contraprestatii in sistemul romanesc. Ca o concluzie, munca este masiv supraimpozitata in Romania. 3. Venit din activitati independente Consiliului Parlamentului European prin Comunicarea Comisiei sale "Think small first" (Bruxelles 2008) vorbeste despre necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial in Comunitatea Europeana si defineste un set de 10 principii care servesc drept indrumar de implementare a politicilor la nivel de stat membru. Acest document citeaza printre altele "Flash Eurobarometer" 2007 care arata ca 45% dintre europeni prefera sa fie liber profesionisti (self-employed) - prin comparatie cu 61% in SUA si ca aceasta diferenta se doreste a fi micsorata in viitor prin implementarea unor politici specifice (http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/survey/eurobarometer_intro.htm). Statele membre sunt invitate sa sustina si sa stimuleze initiativa privata exercitata inclusiv prin intermediul Persoanelor Fizice Autorizate ( “PFA”) sau Persoanelor Fizice Independente (“PFI”).
Liber profesionismul este asociat indisolubil societatii moderne, tendinta in SUA si in Europa este, cel putin dupa cum arata acest studiu, preferinta pentru activitate independenta; pentru antreprenoriat, pentru expertiza si valoare adaugata adusa de specialisti independenti care prefera sa fie leali propriilor lor competente si nu unor angajatori; preferinta pentru mobilitate si autonomie. In Romania, guvernul se obliga prin Programul sau de Convergenta 2008 - 2011 la dezvoltarea profesiilor liberale si la asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sa permita stimularea dezvoltarii spiritului antreprenorial. In anul 2009 erau inregistrati in Romania la Oficiul National Registrul Comertului 385.319 persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati comerciale – spre deosebire de 690.021 persoane juridice. In privinta profesiilor liberale, conform site-ului UPLR sunt actualmente inregistrati 278.890 membri (PFI).
18
Implementarea unui sistem fiscal nediferentiat intre salariati si persoanele fizice autorizate (PFA si PFI), asa cum este solicitat de anumiti lideri de opinie si analisti, va avea ca efect descurajarea spiritului antreprenorial. Fiscalitatea si profesiile liberale Fiscalitatea reprezinta un argument si in ceea ce priveste alegerea formei de organizare pentru cei care au initiative antreprenoriale. Daca in cazul PFA conform Ordonantei 44/2008 exista si alternativa organizarii ca persoana juridica, in cazul profesiilor liberale aceasta alternativa este limitata conform legilor de functionare a anumitor profesii liberale (ex. notari, avocati, medici etc.) Argumentele legate de fiscalitate pentru care de multe ori forma de organizare ca PFA este preferata celei de persoana juridica (PJ) – cel putin in stadiile incipiente ale afacerii, tin de gradul mai scazut de prelevare fiscala, cu 20% mai mic la PFA (29.4% la PJ fata de aproximativ 23.5% la PFA) care insa trebuie coroborat si cu raspunderea patrimoniala nelimitata in cazul PFA. Acest argument trebuie avut in vedere si in cazul comparatiei intre sarcina fiscala a unui salariat (care are un nivel mai mare de contributii sociale) fata de cea a unui PFA, justificabila prin raport cu nivelul riscului asumat de PFA/PFI. Alte argumente in favoarea acestei diferentieri: prin comparatie cu salariatii, PFI nu beneficiaza de concediu de odihna platit. In plus, activitatea unui PFI nu poate fi efectuata decat in urma atestarii calificarii acestuia de catre organismele de resort. De cele mai multe ori, PFI este obligat sa plateasca in plus taxe si cotizatii de afiliere la organizatii profesionale fara de care nu-si pot desfasura activitatea. Se observa, din pacate in Romania ultimilor ani, un fenomen de “demonizare” a categoriei profesiilor liberale. Aceasta categorie impreuna cu categoria angajatilor de nivel managerial reprezinta o patura care nu este reprezentata in dialogul social si in dezbaterea publica. Ea reprezinta in esenta categoria specialistilor, a celor care au atins un nivel ridicat de dezvoltare personala, dar si financiara, bazat exclusiv pe forte si merite proprii, ei sunt asa numitii “bogati cinstiti”, esentiali in dezvoltarea tarii. Tocmai lipsa de reprezentare in dialogul social transforma aceasta categorie de mijloc nou formata intr-o potentiala victima a schimbarii sistemului de fiscalitate prin revenirea la cotele progresive si concentrarea impozitarii marginale pe veniturile lor, precum si pe marirea aberanta a contributiilor de asigurari sociale. Impactul pe termen mediu si lung – in cazul concentrarii poverii fiscale asupra celor care creeaza valoare - va rezulta intr-un exod al profesionistilor. Asta in contextul in care valoarea si retentia capitalului uman este o preocupare atat de importanta in intreaga lume.
19
Este evident ca un asemenea exod va afecta competitivitatea Romaniei in Europa si gradul de convergenta. Exista doua dimensiuni ale convergentei tarii noastre cu Comunitatea Europeana: convergenta nominala â&#x20AC;&#x201C; care prin aderare, prin armonizare legislativa si conformitate â&#x20AC;&#x201C; se intampla deja. Exista insa si convergenta reala exprimata de nevoia de a ajunge din urma tarile avanzate, deziderat care nu se poate implini fara competititvitate. Lipsa de competitivitate poate condamna Romania la subdezvoltare pe termen lung. Solutia este reforma statului si reforma mediului social ca parte a reformei statului. Aceasta nu se va putea face insa prin sacrificarea paturii de mijloc. Se prezinta in continuare informatii referitoare la taxele si contribuitile platite de cei care desfasoara activitati independente. Tabelul nr. 12: Cota unica de impunere pentru venituri din activitati independente (CEE) Tara Letonia Slovenia Slovacia Romania Cehia Bulgaria
Cota unica de impunere % 26% 20% 19% 16% 15% 10%
Tabelul nr. 13: Contributii de asigurari sociale datorate de persoane fizice autorizate in cateva din tarile CEE Tara Bulgaria Cehia Cipru Letonia Lituania Polonia
Romania* Slovacia Slovenia
Contributii la asigurarile sociale, % 24% 42,70% 12,60% 28,17% 9% 20,26% pentru contributia la pensie (11,26%) 31,3% +5,5% +0,85%.concediile medicale plafonate la 12 salarii minime pe economie (0,85%) 44,40% 6%
Nivel maxim de contributie, lunar, in Euro 245,52 intre 198 si 803,25 euro 252
20
Ungaria
9,5% +6%. 9,5%, cota de contributie la pensie, este plafonata la 2.500 EUR
* In Romania se plateste cota de 31,3% la suma asigurata.
21
Figura nr. 11: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in CEE (plafonata) Nivel m axim de contributie PFA (plafonat)*CEE € 900.00 € 800.00 € 700.00 € 600.00 € 500.00 € 400.00 € 300.00 € 200.00 € 100.00 € 0.00 Cipru
Letonia
Bulgaria
Figura nr. 12: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in CEE (fara plafon) Contributii de asigurari sociale datorate de PFA in CEE
(fara plafon)
50% 40% 30% 20% 10% 0% Slovacia
Cehia
Romania
Polonia
Ungaria
Slovenia
22
Tabelul nr. 14: Contributii de asigurari sociale datorate de persoane fizice autorizate in alte tari din Europa
Tara Danemarc a Finlanda
France Germania Irlanda
Marea Britanie
Contributiile la asigurarile sociale %
Plafon lunar maxim in EUR
Nivelul maxim de contributie lunar in EUR
34.620
827
8,00% 2,52%. Procentul aplicabil este mai mic decat in cazul angajatilor (9%) 28,65% asigurare voluntara Sub 1.400 nu se contribuie. 8% aplicat la plafon maxim de 6.250, pentru un venit mai mare de plafon, diferenta de la plafon 5% 8% sau 9%
castiguri pe luna sub 500 euro- 0% intre 501 euro4343 8% peste 4.344, se mai plateste inca 1%
Olanda Portugalia
26,92% 34,75%
2.728
734
Spania
29,80%
min 70,15 max 267
953
23
Figura nr. 13: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in alte tari din Europa (fara plafon)
Contributii de asigurari sociale datorate de PFA (fara plafon)
an ia G er m
ar ca
Fi nl an da
ar ea M
Da ne m
Br it
an ie
an da Irl
Po rtu ga l
ia
40.00% 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00%
Figura nr. 14: Contributia de asigurari sociale datorata de PFA in in alte tari din Europa (plafon) Contributii de asigurari sociale datorate de PFA (plafon lunar) 1200 1000 800 600 400 200 0 Spania
Franta
Olanda
Rezulta clar ca, atat in CEE cit si in Europa de Vest, activitatile independente sint impozitate cu cote mici sau contribuitiile sunt plafonate. Teoria asigurarilor sociale invoca, printre altele, doua principii fundamentale ale Contractului Social si anume solidaritatea si echitatea.
24
Asimilarea veniturilor PFA/PFI cu cele salariale in privinta contributiilor sociale in cazul in care nu va exista o plafonare a acestor contributii, va fi perceputa ca un abuz asupra notiunii de solidaritate si va periclita increderea acestei categorii de specialisti in contractul social (si care s-au inregistrat ca PFI/PFA pe baza conditiilor de la data inregistrarii). Este evident ca propunerea de a colecta asigurari sociale neplafonate de la PFA/PFI are menirea de a compensa un deficit bugetar prezent si nu tine cont ca va naste datorii viitoare catre aceasta categorie care intelege aceste contributii ca pe o asigurare. Cu alte cuvinte prin neplafonarea contributiilor, sansele ca statul roman sa fie capabil sa restituie in viitor beneficii pe masura contributiilor facute, sunt foarte mici –de aici deriva un risc pe care si-l asuma statul roman pentru viitor. Considerente finale Criza financiara globala a relevat nesustenabilitatea modelului social European actual. Europa a pierdut mult in competitivitate in raport cu alte grupuri de tari sau state din lume in competitia globala. In timp, modelul social european a fost abuzat din motive populiste si politicianiste, efectele nu au facut decat sa sporeasca ingrijorarea specialistilor in legatura cu problemele grave de imbatranire demografica si implicit de asigurare a fortei de munca dar si de sustinere a sistemelor de pensii cu care se va confrunta Comunitatea in viitor.
La inceputul anilor ’90, tarile din CEE visau sa aiba o crestere economica la nivelul tarilor din Asia de Sud Est si o protectie sociala la nivelul Scandinaviei. Aceasta a fost o iluzie amara. Romania este o democratie “bugetara” in care prea multi depind de veniturile bugetare.
S-au creat silozuri de grupuri sociale care nu au alta preocupare decat aceea de a obtine privilegii si exclusivitati de la buget in contul grupurilor pe care le reprezinta. Cheltuielile sociale enorme pe care le are Romania nu produc efectele scontate. Se poate vorbi deja de un atac generalizat asupra bugetului: statisticile anului 2009 au aratat ca s-au emis 3.6 milioane de certificate medicale, 110 mii de certificate de handicapat, a avut loc un numar foarte mare de pensionari anticipate - cu alte cuvinte un numar prea mare de asistati sociali fraudulosi atenteaza la bugetul statului. O comparatie plasatica: “Atunci cand o conducta e ciuruita, nu maresti debitul la intrare ci incepi sa o carpesti! “. Cu alte cuvinte nu impovararea suplimentara a celor care produc valoare (care nici macar nu ar creste “debitul” impozitelor colectate in mod suficient) este solutia, ci diminuarea drastica a hemoragiei banului public.
25
Cota unica reprezinta sistemul de impozitare adecvat Romaniei pentru perioada actuala de dezvoltare a tarii in care se doreste recuperarea decalajelor si obtinerea unui grad de convergenta reala cu tarile membre. Cota unica va atrage in continuare investitii straine si ne ve mentine gradul de competitivitate in grupul tarilor emergente din CEE. Contributiile de asigurari sociale in Romania, neplafonate, ne plasaza pe locul intai in CEE in materie de magnitudine a contributiei si a costului pentru angajator si pe un loc fruntas in comparatie cu alte tari din Europa. Acest fapt este in general perceput ca o â&#x20AC;&#x153;amendaâ&#x20AC;? aplicata muncii iar contributia nu se regaseste in contraprestatia sociala. Cu alte cuvinte beneficiile limitate, prezente si viitoare, primite de cei ce contribuie efectiv, nu isi gasesc justificare in procentul neplafonat de contributie. Contributiile trebuie plafonate la un nivel rezonabil in asa fel incat sa se atinga atat conceptul de solidaritate sociala, dar si acela de asigurare pentru batranete. Profesiile liberale - facilitarea si sustinerea unui mediu propice pentru initiativa antreprenoriala, necesitatea dezvoltarii spiritului antreprenorial este o directie asumata de catre Comunitatea Europeana. Romania si-a asumat aceasta raspundere nu numai prin preluarea unor masuri pentru profesiile liberale in programul sau de convergenta, dar si prin faptul ca a permis inca de la inceputul anilor 90 prin creearea unui cadru legislativ pentru diferitele categorii de liber profesionisti, adoptarea de catre acestia a formei de exercitare a profesiei in mod independent. A pune acum semnul egal intre veniturilor acestora si cele salariale ar reprezenta practic o incalcare a promisiunilor guvernantilor si o penalizare a celor care produc valoare si constituie capitalul uman pe care se bazeaza dezvoltarea tarii in competitia cu celelalte tari din CEE.
26