VIZIUNE O viziune asupra Clujului prin prisma tineretului.

VIZIUNE O viziune asupra Clujului prin prisma tineretului. Orientări privind creşterea valorii adăugate a programului Cluj-Napoca 2015

CAPITALA EUROPEANĂ A TINERETULUI, CLUJ NAPOCA

Pagina | 2 Viziune

Se spune destul de des că tinerii sunt viitorul şi Capitala Europeană a Tineretului, care onorează trecutul şi prezentul nostru şi că viitorul va fi adus de Capitala Europeană a Tineretului. Privilegiul deţinerii acestui titlu este dovada faptului că oraşul munceşte în mod proactiv; nu numai că dă libertate orăşenilor pentru a se exprima, ci şi înştiinţează tinerii în mod corespunzător, pentru a le putea antrena în mod activ şi pentru a le pregăti să ne înalţe la un nivel superior al maturităţii. În cursul candidării la titlul de Capitală Europeană a Tineretului fiecare oraş se obligă pentru crearea unei medii înconjurătoare mai unitare şi mai participative. Acest angajament va fi de folos nu numai în perioada candidaturii, ci şi în continuare. Pe termen scurt avantajele acestei iniţiative sunt creşterea turismului şi recunoaşterii la nivel internaţional şi nu numai, pentru că sentimentul de responsabilitate şi participarea comună a tinerilor reprezintă un element cheie în crearea unei comunităţi mai sănătoase şi mai fericite. Pe lângă acestea, pe termen lung, tinerii care participă în derularea procesului devin membri fideli şi productivi ai societăţii, prin intermediul căreia ei servesc interesele comunităţii în modul în care aceasta îi serveşte pe ai lor.

Titlul de Capitală Europeană a Tineretului se acordă pentru o perioadă de un an unui oraş european, perioadă pe parcursul căreia se dă o posibilitate oraşului respectiv pentru a se prezenta prin intermediul unui program multilateral – cultural, comunitar, politic şi economic – care se află într-o relaţie strânsă cu tineret. Iniţiativa Capitală Europeană contribuie la susţinerea acelor idei şi proiecte noi şi inovative în care tinerii sunt participanţii activi ai societăţii şi, pe lângă aceasta, are scopul de a prezenta un model care serveşte la dezvoltarea orientărilor legate de tineret, din alte oraşe europene.

Titlul de Capitală Europeană a Tineretului a fost acordat pentru prima dată oraşului Rotterdam (Olanda) în 2009. În anii următori la Forumul European al Tineretului acest titlu a fost acordat următoarelor oraşe:    

2010 Torino (Italia) 2011 Anvers (Belgia) 2012 Braga (Portugalia) 2013 Maribor (Slovenia)



2014 Salonic (Grecia).

Forumul European al Tineretului şi Capitala Europeană a Tineretului Pagina | 3 Viziune

Proiectul Capitala Europeană a Tineretului este coordonat în total de către Forumul European al Tineretului, uşurând astfel munca juriului în procesul de selectare a iniţiativei Capitala Tineretului. Acest lucru cuprinde anunţarea programului Capitală Europeană a Tineretului, formarea juriului şi a grupurilor de parteneri instituţionali, de media, de cercetare şi de reprezentaţi ai tineretului, care au dobândit calificări pentru a evalua proiectele candidate.

Forumul European al Tineretului, în calitatea de reprezentant al tineretului european, reprezintă interesele tineretului european în instituţiile europene, la Consiliul European şi partenerii acestuia.

Informaţii generale Forumul European al Tineretului este o platformă care se compune din cele 99 de reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Tinerilor şi reprezentanţii ONG-urilor europene.

Forumul susţine tinerii cu scopul ca aceştia să participe în mod activ în formarea Europei şi a societăţii din care provin. Forumul funcţionează ca o reprezentanţă pentru a reprezenta interesele tinerilor în instituţiile Uniunii Europene, la Consiliul European, la departamentele de tineret a Uniunii Naţiunilor şi la partenerii acestuia. Programul Capitala Europeană a Tineretului se organizează cu scopul de a încuraja tinerii pentru a construi poduri între nivelurile europene şi locale. Mulţi factori contribuie la succesul unui oraş în devenirea de capitală remarcabilă a tineretului, juriul judecă pe baza acestora în cazul proiectelor.

Cel mai important factor este participarea tinerilor, încurajarea lor şi a consiliilor de tineret – naţionale, regionale, locale – pentru a participa în mod direct la program şi la organizarea şi executarea activităţilor. În cursul anului respectiv trebuie puse în practică numeroase proiecte noi, prin folosirea de resurse semnificative, pentru a putea ajunge la un număr mare de participanţi în cercul tinerilor locali şi europeni. Atingerea scopului iniţiativei prezintă avantaje nu numai pentru tinerii locali, ci şi pentru tinerii europeni. În cele din urmă, acest titlu are nevoie de mai multe decât un poiect de rând; cheia durabilităţii constă în atitudinea pozitivă a oraşului faţă de politica tineretului, prin implicarea tinerilor în procesul de elaborare a politicilor.

Aceste puncte evidenţiază scopurile caracteristice programului, care contribuie la atingerea scopului principal, acela de a încuraja tinerii şi de a le arăta că au posibilitatea de a-şi modela viitorul.

DE CE? Motivaţiile noastre În ciuda faptului că prăbuşirea comunismului a avut efecte pozitive în procesele de dezvoltare Pagina | 4 a zonelor urbane, în anii ’90 Cluj-Napoca a fost supus unui declin de un deceniu, reputaţia Viziune internaţională a oraşului s-a deteriorat mulţumită politicii primarului de atunci, Gheorghe Funar. Prin depăşirea acestor dificultăţi, prin strângerea de putere şi energie, oraşul şi-a recăpătat repede strălucirea, astfel că, în prezent el este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale şi economice ale României. Printre alte instituţii se găseşte în acest oraş cea mai mare universitate din ţară, Universitatea Babeş-Bolyai cu faimoasa grădina botanică, instituţii culturale recunoscute la nivel naţional şi Banca Transilvania – cea mai mare bancă cu capital privat majoritar românesc. Mulţumită economiei prospere, populaţiei în creştere continuă şi investiţiilor mari în domeniul dezvoltării infrastructurale, revista Monocle a înrolat Cluj Napoca între cele 5 cel mai populare oraşe din 2008. Pe lângă acest fapt, graţie Universităţii Tehnice recunoscută la nivel internaţional, care formează mai mult de 1000 de specialişti pe an, şi graţie locaţiei favorabile pentru investiţiile firmelor IT şi pentru investiţiile în domeniul economic în general, revista americană Information Week a concluzionat că Cluj-Napoca va deveni cu rapiditate tehnopolisul României. Pe lângă aceste dezvoltări importante, a avut loc un progres enorm şi în domeniul ONG-urilor, îniţiativelor de tineret şi parteneriatelor internaţionale.

Astfel că, avem mai multe motive pentru motivaţia noastră de a deveni Capitală a Tineretului şi pentru derularea unui program de tineret de mare amploare în oraşul Cluj-Napoca:

DEZVOLTARE URBANĂ ŞI POPULAŢIE URBANĂ ACTIVĂ Graniţele oraşului Cluj Napoca cuprind o suprafaţă de 179.52 kilometri pătraţi. Un studiu elaborat de către agenţia imobiliară Profesional Casa arată că prin consecinţa dezvoltării de mare amploare din ultimii ani, comunele din jurul oraşului (Feleacu, Vâlcele, Sânmartin, Jucu şi Baci) au devenit cartierele Clujului, astfel mărindu-i teritoriul. Acest fapt înseamnă că populaţia deja mare a oraşului – cel de al doilea oraş ca număr de locuitori din România – va creşte în continuare în viitor, astfel că, va avea nevoie de investiţii infrastructurale suplimentare. De aceea, este extrem de important ca oraşul să dezvolte o strategie unitară pentru aceste investiţii infrastructurale şi să fie capabilă pentru a implica locuitorii – mai ales tineretul din cartierele noi – în ciclul activ al oraşului.

Oraşul trebuie să creeze mai multe proiecte care pot contribui la dezvoltarea oraşului, prin mobilizarea noilor grupuri ţintă din zonele periferice, folosind toată infrastructura existentă pe parcursul procesului.

Un exemplu excelent pentru proiecte de acest tip este Fabrica de pensule, un spaţiu public independent de artă contemporană, care a fost realizat prin renovarea unei clădiri devenite monument industrial, fabrica veche de pensule a Clujului, reconstruit ca centru de artă. A fost deschisă în 2009, fiind o iniţiativă planificată şi implementată de 50 de artişti, curatori şi Pagina | 5 manager de producţie. Proiectul a contribuit la construirea relaţiilor între artiştii Viziune contemporani şi comunitatea locală. Proiectul a contribuit şi la uşurarea accesului diferitelor grupuri la evenimentele culturale ale centrului şi avea ca scop sporirea participării membrilor comunităţii la activităţi creative: numărul de beneficiari ai activităţilor a depăşit 5500.

SPIRITUL COLABORATIV AL TINERILOR La lansarea iniţiativei Youth@Cluj-Napoca 2015 toate aceste factori au fost luate în considerare, însă trebuie gândite mai departe. Universităţile şi mulţimea organizaţiilor de tineret din Cluj-Napoca au un rol deosebit în dezvoltarea oraşului, însă, pe lângă acest fapt, ştim că există foarte multe lucruri prin care putem explora posibilităţi remarcabile.

Este nevoie de o putere mai mare a mişcărilor de tineret, de o voce mai tare a tineretului şi de un impact mai mare a activităţilor lor în ceea ce priveşte comunitatea europeană, este nevoie de proiecte care dau o posibilitate a formării unei parteneriate între autorităţile locale, organizaţiile de tineret şi alte instituţii din Cluj-Napoca, cu scopul de a elabora politici mai eficiente şi o Strategie de tineret complex şi unitar şi, pentru înfiinţarea unei asociaţii puternice de tineret, avem nevoie de instrumentul potrivit. În percepţia noastră, un program de mare amploare, ca şi Programul Capitală Europeană de Tineret, ar uni toate organizaţiile de tineret şi instituţiile locale, în lupta pentru atingerea unui scop comun.

CLUJ-NAPOCA SĂ DEVINĂ CAPITALA DE TINERET A EUROPEI În percepţia noastră candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului, pregătirea programului şi, ceea ce este cel mai important, implementarea acestuia, ar asigura o posibilitate enormă pentru Cluj-Napoca, pentru a-şi descoperi caracteristicile unice necesare în proiectarea unei programe europene complexe şi de mare amploare. O colaborare oficială între autorităţile locale şi mai mult de 30 de organizaţii şi asociaţii s-a stabilit deja pe parcursul pregătirii, şi relaţia dintre organizaţiile de tineret şi administraţia locală a devenit mai strânsă decât oricând. În aceste fapte constă dovada capacităţii noastre de a forma alianţe şi de a lucra împreună pentru dezvoltarea oraşului şi a Europei. Suntem siguri că Cluj-Napoca va obţine numeroase avantaje din acest proiect: o locaţie bine-definită pe harta Europei şi, după

realizarea iniţiativei cu succes, oraşul va avea deja şi experienţele necesare pentru a fi cea mai de succes Capitală Culturală a Europei.

Pagina | 6

DEZVOLTARE TURISTICĂ ŞI REGIONALĂ

Viziune Cluj-Naoca este considerată a fi inima Transilvaniei, un oraş european cosmopolit şi o importantă destinaţie est-europeană din punctul de vedere al afacerilor – un oraş cu un potenţial remarcabil pentru investitorii străini. Fiind situat în partea de vest al Transilvaniei, acest centru vibrant al culturii şi al studenţimii se găseşte la o distanţă egală de la trei capitale europene importante: capitala României, Bucureşti (324 km), Budapesta (351 km) – capitala splendidă şi interesantă a Ungariei şi capitala Serbiei, Belgrad (322 km). Din punct de vedere cultural, educaţional, istoric şi economic Cluj-Napoca este un centru regional puternic şi are capacitatea corespunzătoare pentru a găzdui evenimente mai mari (un exemplu excelent este Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF – o întâlnire internaţională a industriei filmului.)

Pentru noi, câştigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului înseamnă o posibilitate pentru a prezenta moştenirea noastră pentru Europa şi pentru a atrage turişti, mai ales tineri în oraşul nostru. Bineînţeles că acest lucru ar însemna un beneficiu şi pentru alte oraşe din zonă, deoarece avem între planurile noastre unul care ar prezenta vizitatorilor comorile regiunilor transilvănene. Pe lângă acestea, dovedindu-i Europei (şi dovedindu-ne nouă înşine) că suntem capabili de a realiza un astfel de program, poziţia noastră de centru regional s-ar stabili şi am putea prezenta un model excelent altor oraşe din zonă şi din ţară.

CONCLUZII Titlul de Capitală Europeană a Tineretului reprezintă o posibilitate splendidă pentru ClujNapoca, pentru regiunile din zonă, pentru România şi pentru Europe de Est. Acest moment, în care când avem posibilitatea de a măsura valorilor noastre din punct de vedere european, ne dă oportunitatea de a prezenta puterea noastră izvorâtă din tineret şi faptul că comunitatea noastră poate funcţiona ca o unitate, prin susţinând ceva care este tânăr, proaspăt, creativ şi reprezintă progresul. Ne putem prezenta în faţa Europei, o putem invita în oraşele noastre, cu scopul de a forma relaţii între tineri, care au o altă istorie, au învăţat în alte sisteme educaţionale, se uită la alte programe în televizor, se duc în alte locuri în vacanţă, însă au aceeaşi valori şi perspective ca tinerii din Cluj. Pentru noi SHARE nu este numai un slogan, noi am susţinut participarea activă a tinerilor în formarea viitorului oraşului nostru, cele mai bune evenimente din Cluj-Napoca sunt organizate de către ei, deciziile care au legătură cu

introducerea noilor servicii pentru tineret se iau numai după consilierea cu ei iar, proiectele iniţiate de ei sunt susţinute de autorităţile locale. Un excelent bun pentru acest fapt este iniţiativa Capitala Europeană a Tineretului. Pornind de la prima şedinţă până în zilele noastre, putem spune că munca noastră se caracterizează prin cooperaţie puternică şi acord, aceasta fiind o perioadă în care organizaţiile de tineret au pregătit proiectul, făcând rost de toate Pagina | 7 susţinerile de care noi aveam nevoie.

Viziune Devotarea noastră pentru proiectele sustenabile şi pentru proiectele şi politicile de tineret după anul Capitalei de Tineret este dovedită de proiectele noastre care au fost recomandate de către organizaţiile de tineret din oraş. Aceste proiecte vizează domenii care sunt legate de participarea activă a tinerilor în societate, spaţiile deschise pentru cultura tinerilor, învăţarea informală şi dialogul dintre generaţii, abordările inovative asupra angajările tinerilor, multiculturalism şi colaborarea internaţională a tinerilor.

Câteva proiecte recomandate pentru programul Capitală Europeană a Tineretului sunt restrânse la perioada de derulare a acestuia şi majoritatea lor este iniţiată şi organizată de organizaţiile de tineret. Majoritatea proiectelor se leagă între ele şi există ca o unitate. Astfel că, după părerea noastră, acestea trebuie testate în prealabil şi implementarea lor trebuie iniţiată, după care, după anul 2015 trebuie continuate, pentru că scopurile generale ale proiectelor nu pot fi realizate în perioada unui singur an. Politica de preocupare, participarea activă, dezbaterile legate de calitatea viitorului tineretului în cursul de formare a Europei nu pot fi încheiate înainte de 31. decembrie 2015. Prin urmare, vrem ca în următorii ani preocupările începute în 2015 să fie derulate cu aceeaşi seriozitate ca şi în cursul derulării programului Capitală Europeană a Tineretului.

Iniţiatorii Youth@Cluj-Napoca este o iniţiativă a grupului PONT, care este un grup specializat în dezvoltările clujene, locale şi regionale de tineret. La începutul anului 2014 grupul a contactat administraţia locală a Clujului şi a încurajat municipiul să candideze la acest titlu. Decizia s-a luat, municipiul a candidat la titlul din anul 2015.

Finanţarea perioadei de pregătire Grupul PONT a reuşit să facă rost de Fonduri Europene prin programul Youth in Action şi a folosit aceste resurse pentru procedurile de pregătire şi pentru finanţarea instrumentelor. La finanţări a contribuit şi administraţia locală prin fondul dedicat programelor şi activităţilor de tineret.

Momente cheie ale etapei de pregătire

Eveniment public: Lansare oficială 06. martie 2012.

Pagina | 8 Viziune

În cadrul unei conferinţe de presă primarul şi conducerea grupului PONT declară intenţia Municipiului Cluj-Napoca de a candida la titlul de Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015.

Ecoul din partea presei, reacţia este pozitivă şi în ciuda faptului că ziariştii cred că proiectul este finalizat deja şi vreau să afle detalii care la momentul respectiv încă nu sunt elaborate. Cu ocazia festivităţii de inaugurare este prezentată pagina de web CLUJ2015.RO şi pagina de facebook FACEBOOK.COM/CLUJ2015 care devin principalele instrumente ale comunicaţiei în etapa de pregătire.

Prin intermediul programului Youth in Action grupul PONT a reuşit să facă rost de Fonduri Europene prin care a reuşit să finanţeze procesele de pregătire ale proiectului.

Eveniment public: Dezbatere publică 14. martie 2012.

Administraţia locală a introdus, înainte cu câţiva ani, procedura dezbaterii publice, un fel de audiere publică folosită în cadrul iniţiativei Youth@Cluj-Napoca 2015. Participarea a fost semnificativă, au fost prezenţi universităţi locale de stat şi particulare, organizaţii de tineret care şi-au exprimat punctul de vedere privind această iniţiativă şi programele care trebuie să facă parte din pregătirea proiectului. Întâlnirea a fost o ocazie excelentă pentru a consolida prezenţa evenimentului în presă.

Eveniment public: Memorandum de înţelegere 25. aprilie 2012.

A fost semnată memorandumul de înţelegere vizând finanţarea iniţiativei Youth@Cluj-Napoca 2015 – Cluj-Napoca, Capitală Europeană de Tineret 2015 şi formarea grupului de tineret al Clujului în data de 25. aprilie 2012. Cu această ocazie s-a prezentat concepţia evenimentului şi programele planificate, care reprezintă cea mai importantă parte a proiectului.

Eveniment public: Flash Mob Virtual pentru YOU 25-26. aprilie 2012.

Cel care a dat avânt procesului de pregătire a fost flash mob-ul virtual. Concepţia şi mesajul evenimentului a fost simplu, iar scopul a fost acela de a consolida image-ul şi marca iniţiativei în opinia publică. Am rugat oamenii să-şi schimbă poza de profil de pe Facebook cu o un balon YOU şi să scrie în statusul lor următorul text: „I changed my profile picture for YOU.” (Mi-am

schimbat poza de profil pentru TINE.). Aceasta este de fapt un joc de cuvinte. Am încărcat 15 baloane cu diferite culori în albumul de pe Facebook. Am anunţat că evenimentul începe în 25. aprilie, ziua în care memorandumul de înţelegere a fost semnat. Reclama din presă şi participarea tineretului a fost semnificativă. Am reuşit să convingem 750 oameni care şi-au schimbat poza de profil cu un balon YOU. Această cifră este doar o estimare însă, deoarece Pagina | 9 noi nu putem vedea activităţile prietenilor prietenilor noştri. Faptul că mai multe organizaţii de Viziune tineret şi-au schimbat poza la fel a fost o bucurie deosebită. Acest balon a devenit simbolul susţinerii oraşului Cluj-Napoca şi au mai apărut nişte mutaţii amuzante în care balonul este inversat şi poartă inscripţia „ME” (eu). În opinia noastră, faptul că acest eveniment a provocat reacţii multiple înseamnă că am reuşit să mobilizăm publicul.

Munca în culise Munca în culisele programului s-a desfăşurat în doi paşi. Primul pas: organizarea a mai multor întâlniri unde organizaţiile locale de tineret au avut posibilitatea de a-şi prezenta activităţile actuale. După aceea ne-am concentrat pe integrarea proiectelor deja terminate şi pe planificarea programelor şi evenimentelor care coresund nevoilor tineretului. La evenimentele de schimb de idei au participat reprezentanţii organizaţiilor de tineret.

Maribor După părearea noastră era important să aibă loc o întâlnire cu reprezentantul unui oraş căruia i-a fost acordat deja acest titlu. Decizia logică a fost Maribor, din mai multe puncte de vedere. Înainte de toate, pentru că în anul 2012 acest oraş a fost Capitala Europeană a Culturii , titlu pentru care candidează şi Cluj-Napoca în 2020. În al doilea rând, maribor are mai multe caracteristici similare cu oraşul nostru. Cu ocazia întâlnirii neoficiale au anunţat că principalele orientări pe care se bazează concepţia iniţiativei noastre sunt în conformitate cu cerinţele titlului Capitală Europeană a Tineretului.

Câştigarea susţinerii Interesul la nivel local şi naţional pentru iniţiativă a impresionat oraşul. Credem că această iniţiativă este în conformitate cu interesele realizării unui eveniment mai mare şi mai complex. În România democraţia există de mai mult de 20 de ani, societatea democratică este gataformată şi ţara este membru al Uniunii Europene, prin urmare ţara este interesată de noi provocări, iniţiative şi succese. Iniţiativa Yotuh@Cluj-Napoca 2015 reprezintă un răspuns la acestea. Susţinerea nu s-a manifestat numai în forma promisiunilor şi declaraţiilor, ci şi în forma participării operative în elaborarea memorandumului de înţelegere, care a fost semnat de către Municipiul Cluj-Napoca şi de către organizaţiile locale de tineret iar, pe lângă acestea am mai primit şi scrisori de susţinere din partea a mai multor părţi interesate.

Echipa realizărilor Colaborarea şi parteneriatul realizat între instituţii a fost una dintre cele mai remarcabile rezultate ale etapei de pregătire. Între timp a apărut o formă mai puţin vizibilă a colaborării şi Pagina | 10 această echipă a devenit echipa principală a realizării proiectului capitala tineretului. Echipa Viziune neoficială care a scris şi a planificat materialul proiectului s-a format prin relaţii personale de parteneriat între membrii municipiului, organizaţiilor locale de tineret şi un grup local care se ocupă cu dezvoltări.

Ultimul team building La iniţiativa organizaţiilor locale de tineret s-a organizat un eveniment de schimb de idei în ultimul weekend a lunii aprilie. Această întâlnire ne-a dat o posibilitate excelentă pentru a merge înapoi la începuturile iniţiativei. Am construit o imagine care reflectă felul în care ne vedem pe noi înţine în anul 2015 - acest moment reprezentând punctul de pornire a iniţiativei Capitala Europeană a Tineretului 2015 în total.

Rezumat proiect Procesele de pregătire au condus la ultimele rezultate: 

 

 

1 iniţiativă completă de tineret (Youth@Cluj-Napoca 2015) şi elaborarea planificării unui program semnificativ de tineret pe perioada 2013-2019, a cărei punct culminant va fi în anul 2015: deoarece acest program este unul complex, măsurarea pregătirilor şi a rezultatelor este indispensabilă. Din această cauză, procesul total de controlare a programului ţine 6 ani. o Buget total: 5,550 miloane de euro 7 orientări principale: mesajul principal al iniţiativei este “SHARE” (ÎMPĂRTĂŞIRE), pentru explicaţia şi implementarea căruia există alte 6 orientări de bază.

30 de organizaţii de tineret: aceste organizaţii de tineret au semnat un memorandum de înţelegere, potrivit căruia au acceptat parteneriatul în organizarea şi operarea grupului local de acţiune în cadrul iniţiativei Youth@Cluj-Napoca 2015.

53 de proiecte în portofoliul iniţial de proiecte: diversele proiecte se încadrează în mai multe orientări sau în orientările principale, ori sunt generale.

100+ de organizaţii: susţinerea din partea instituţiilor a depăşit cu mult aşteptările: mai mult de 100 de ONG-uri au anunţat susţinerea şi participarea în lupta pentru câştigarea titlului. mai mult de 30 de organizaţii de tineret s-au alăturat iniţiativei.

Alte rezultate

 

Pagina | 11



Viziune 







2 prezenţe online (cluj2015.ro, facebook.com/cluj2015) 3 limbi (engleză, română, maghiară): începând deja din primul moment comunicarea s-a desfăşurat în trei limbi. Acest fapt nu este numai dovada multiculturalităţii oraşului, ci şi SHARE (a împărtăşirii) cu Europa.

4 evenimente publice (în prezenţa presei): aceste evenimente au contribuit la consolidarea iniţiativei în opinia publică şi să fie acceptată şi susţinută de către oameni.

10 întâlniri/consultaţii: cu ocazia acestor evenimente de schimb de idei şi şedinţe de planificare ONG-urile au avut posibilitatea de a se introduce şi de a cunoaşte activităţile altor ONG-uri. Mai târziu conceptul şi structura totală a planului de Capitală Europeană a Tineretului s-a născut cu ocazia acestor şedinţe.

500+ articole (şi rapoarte): din partea presei am primit o susţinere puternică deoarece a păstrat actualitatea acestei teme. Prezenţa din partea presei a fost semnificativă, au arătat un interes deosebit pentru iniţiativă şis-au lăsat de atitudinea critică cu care tratează de obicei evenimentele administraţiei locale. Acest fapt dovedeşte că şi programul de tineret coordonat de către administraţia locală va putea avea rezultate semnificative în opinia publică, deoarece acesta e formată în mare parte de către media locală şi regională.

7500 de participanţi la flash mob virtual: evaluarea atitudinii şi a puterii de susţinere a mediului, prin intermediul unui eveniment implementat s-a dovedit a fi la fel de importantă. Un instrument ideal pentru acesta a fost flash mob-ul virtual (ca semn de susţinere poza de profil pe Facebook trebuia schimbată cu un balon YOU).

25000+ like-uri susţinătoare: un instrument principal al iniţiativei o constituie pagina de Facebook, care ajută la ajungerea informaţiilor legate de iniţiativă în opinia publică şi la consolidarea acestora pentru a găsi mai mulţi susţinători. Binenînţeles, acest număr se poate mări în viitor, ca şi în cazul capitalei de tineret. Prezenţa şi derularea online a iniţiativei este extrem de important pentru succesul acesteia.

DINCOLO DE REZULTATELE ETAPEI DE PREGĂTIRE / CONCLUZII Iniţiativa Youth@Cluj-Napoca 2015 a adus beneficii sectorului de tineret a oraşului deja înaintea depunerii ei: 

DEVOTAMENT RECIPROC: mulţumită acestei iniţiative s-a format un devotament reciproc între administraţia locală şi organizaţiile locale de tineret. Chiar şi dacă titlul de Capitală Europeană a Tineretului nu va fi acordată oraşului, Grupul de Tineret al Iniţiativei ClujNapoca s-a fondat şi va continua să funcţioneze, astfel asigurând o bază pentru tineret pentru a participa la dezvoltarea oraşului şi în viitor.





Pagina | 12 Viziune









MIŞCAREA “FEEL-GOOD”: această iniţiativă este cel mai binevenit program de o perioadă lungă. Ecoul presei era extrem de pozitivă, iar susţinerea instituţională a depăşit toate aşteptările. ÎNCURAJAREA PUBLICULUI, CA ACEASTA SĂ FIE DESCHIS LA CELE MAI SEMNIFICATIVE PROGRAME: iniţiativa Youth@Cluj-Napoca 2015 a contribuit la faptul că publicul devine din ce în ce mai deschis la programele semnificative, de mare amploare.

FACILITAREA PARTENERIATULUI INSTITUŢIONAL – O FORMĂ A PROGRESULUI: iniţiativa a dovedit că există mecanisme prin care pot fi create parteneriate pe termen lung, cu scopul unelor dezvoltări. Prin acord comun se poate ajunge la acceptare şi la consultare.

FORMAREA GRUPURILOR NEOFICIALE: prin iniţiativa Youth@Cluj-Napoca 2015 s-a înfiinţat prima organizaţie neguvernamentală, cu membri de la administraţia locală şi specialişti.

Cooperarea personală este indispensabilă în cazul unui program la nivel urban. Pentru finalizarea documentaţiei a fost nevoie de munca a 5 persoane şi ajutorul a 15 persoane.

CONCEPŢIA DE PUBLICITATE ŞI MARCĂ: concepţia SHARE (ÎMPĂRTĂŞEŞTE) poate fi folosită nu numai în relaţie cu capitala tineretului, ci şi ca o reclamă care promovează oraşul în general – în România şi în străinătate.

PRACTICĂ: Cluj-Napoca se pregăteşte şi pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană 2020, de aceea acest proiect este un exerciţiu excelent şi pentru dezvoltarea unui parteneriat sustenabil şi cooperativ în interesul unui eveniment la nivel urban. Acea experienţă şi cunoaştere care s-a acumulat la nivelul administraţiei locale în cursul elaborării proiectului poate fi importantă şi la candidarea la titlul de Capitală Culturală Europeană.

Oraşele candidate la titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2015 Oraşele care candidează la acest titlu:            

Lecce (Italia) Badajos (Spania) La Laguna (Spania) Ivanovo (Rusia) - FINALIST Vilnius (Lituania) - FINALIST Varna (Bulgaria) - FINALIST Cluj-Napoca (România) - FINALIST Perm (Rusia) Tbilisi (Georgia) Katowice (Polonia) Göteborg (Suedia) Ganja (Azerbaijan)

ETAPELE IMPLEMENTĂRII Pagina | 13

2013-2014

Viziune

Anul pregătirii, programe de pregătire 2015 Implementarea propriu-zisă 2016-2018 O evaluare iniţială, prelucrarea rezultatelor şi a impactelor 2019 Evaluare finală

Pagina | 14

UN AN LA CLUJ-NAPOCA: CAPITALA EUROPEANĂ A TINERETULUI ŞI PUTEREA DE FORMARE A RELAŢIILOR

Viziune A trecut un an de când am câştigat tilul de Capitală Europeană a Tineretului. Ni s-a dat posibilitatea de a arăta lumii la ce am primit acces cu acest moment de istorie a oraşului ClujNapoca.

S-a zis o grămadă de lucruri legate de puterea şi importanţa construirii reţelelor şi a activităţilor comunitare. În ciuda faptului că încercăm întotdeaună să nu ne repetăm, totuşi simţim nevoia să scriem încă o dată – cu această ocazie despre cea mai provocativă ambiţie a noastră de construirea unei reţele: reţeaua Capitalelor Europene de Tineret.

După cum ştiţi cu toţii, iniţiativa Capitala Europeană a Tineretului are numai 5 ani deocamdată (până acum 5 oraşe au primit acest titlu, iar celelalte 3 o vor purta pe rând în următorii 3 ani) şi, ca şi un copil în această perioadă de viaţă, se creşte şi se dezvoltă cu rapiditate şi într-un mod vizibil. Acest fenomen este rezultatul faptului că o mutitudine de feedback-uri, experienţe şi idei de proiect circulă în rândul părţilor interesate.

Atunci când am ajuns membri ai acestei comunităţi şi ni s-a dat posibilitatea de a arăta ce relaţie are Clujul cu tineretul care trăieşte în acest oraş, deja ştiam că cea mai mare provocare va fi să ne folosim de toate oportunităţile din partea acestui premiu şi că va fi nevoie de toate eforturile, muncă în echipe, cooperare, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional. Eram conştienţi şi de faptul că cooperarea şi schimburile de experienţe între Capitalele Europene ale Tineretului (din trecut, prezent şi viitor) vor prezenta un aspect extrem de important al pregătirilor.

Titlul EYC este o onoare, pe care îl poate primi un singur oraş în fiecare an, prin care face o declaraţie către lume că administraţia locală respectivă înfiinţează o organizaţie unitară pentru cetăţeni, prin ajutorul căreia aceştia se implică mai bine în lumea înconjurătoare şi care va funcţiona în continuare, după sfârşitul acelui an.

Fiind membri familiei EYC 2012 am reuşit să înţelegem repede importanţa şi puterea experienţei, pe care o putem duce dintr-un oraş într-alta cu ajutorul acestui program şi ne-am alăturat cu entuziasm iniţiativei cu scopul de a construi o reţea formală şi puternică pentru Capitalele Europene ale Tineretului. Toate aceste lucruri sunt uşor de spus decât de realizat şi independent de atitudinea pozitivă şi de eforturile în căutarea temeiului juridic corespunzător,

Pagina | 15 Viziune

încă există un grup neoficial a cărei membri sunt devotaţi în această situaţie. Şi aceasta devine din ce în ce mai puternic. În urma numeroaselor întâlniri, e-mailuri şi relaţii formale (proiecte scrise pe fonduri nerambursabile, vizite, note publice la proiecte, autorităţi locale etc.) în ultimii doi ani s-a format EYC; în următoarele rânduri câteva momente definitorii, istoricul EYCN:  prima însemnare - 2012 decembrie, semnată la Braga  prima variantă a actului constitutiv  2013 martie: şase echipe din EYC s-au întâlnit cu Consiliul Naţional al Tineretului şi cu reprezentanţii Forumului European de Tineret pentru a elabora un ghid şi o culegere de instrumente politice în tema Capitalei European a Tineretului cu scopul alăturării acestuia la politica europeană a tineretului (seminariul s-a bazat pe cooperarea acestor două părţi şi pe şedinţele comune de coordonare între Forumul European al Tineretului şi EYC2009 Rotterdam, EYC2010 Turin, EYC2011 Antwerpen, EYC2012 Braga, EYC2013 Maribor, EYC2014 Salonic şi EYC2015 Cluj-Napoca).  2013 noiembrie: muncă intensă de doi zile a cărei scope era construirea reţelei Capitalelor Europene ale Tineretului. În cursul acestor zile a avut loc ceremonia de acordare a premiului EYC2016 şi întâlnirea de realizabilitate a programului EYC. Acesta a fost prima ocazie când Ganja, cel care a câştigat titlul EYC2016, a avut oportunitatea să participe la acest proces.

Unde ne conduc aceşti paşi? Atunci când am încercat să visăm în mare şi să ne imaginăm cea mai bună scenă pentru această reţea, am descoperit instrumentele şi mechanismele cu ajutorul cărora o putem aduce aici. Pentru ca noi să putem munci împreună, în mod eficient la nivel european, este necesar să dăm un cadru formal reţelei noastre şi, cel mai important lucru este să avem un plan concret, pregătit în prealabil. Acesta ar fi reprezentarea lucrurilor pe care noi cunoaştem, gândim, scriem şi căutăm pe un drum comun spre schimbarea lumii.

Până la urmă, construirea unei reţele se face prin formarea noilor relaţii, care sunt oportune pentru fiecare parte şi care au fost formate pentru atingerea scopului comun, sau pentru că sunt necesare.

Autorităţile locale alese de către EYC sunt capabile să dea un exemplu practic pentru construirea reţelelor de tineret şi să ne îndrumeze în modul de folosire a acestora în cursul proceselor de dezvoltare urbană. un alt factor important este că oraşele care ajung Capitale Europene de Tineret vor face rost de experienţe privind posibilităţile de implementare a politicilor europene de tineret la nivel local. Pe lângă acestea, în programul EYC participă tineri, care vor experienţa caracterul complementar al cetăţeniei locale şi europene.

O reţea puternică şi un schimb de experienţe şi informaţii funcţionabil sunt factorii care sunt cu adevărat importanţi pentru fiecare tânăr din Europa.

Pagina | 16 Viziune