Asist. univ. Nicoleta DUTA
Dr. Edward de Bono – Initiatorul metodei
este
obiectivă asupra informaţiilor; este neutră; este concentrată pe fapte obiective și imagini clare, stă sub semnul gândirii obiective
lasă
frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor; este impulsivă; oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor reprezintă o bogată paletă a stările afective;
exprimă
prudenţa, grija, avertismentul; oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie; reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste.
oferă
o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei; culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul; este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;
exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă; este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței; este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;
exprimă
controlul procesului de gândire; albastru e rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător; supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii; este preocupată de a controla şi de a organiza;
Participanții
trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Pălăria albă
Pălăria roșie
Pălăria verde
Pălăria galbenă
•Ce informații avem?
•Eu simt că...
•Șansa succesului este dacă...
•Pe ce se •Care sunt bazează erorile? aceste idei? •Ce ne •Care sunt împiedică? avantajele •La ce riscuri acestei abordări? ne expunem?
•Ce informații lipsesc?
•Mi se pare ca...
•Nu-mi place cum •Ce s-a informații am procedat... vrea să avem? •Cum putem obține informațiile?
•Cum putem aborda și altfel problema? •Găsim și o altă explicație?
Pălăria neagră
•Aceasta •Ne permite este ideea regulamentul? care rezolvă problema!
Pălăria albastară •Cum putem rezuma? •Care e următorul pas? •Care sunt ideile principale?
Pălăria
albă → informează Pălăria verde → generează ideile noi şi efortul Pălăria galbenă → aduce beneficii creative Pălăria neagră → identifică greşelile Pălăria roşie → spune ce simte despre... Pălăria albastră → clarifică
Contactul
permanent cu datele problemei – pălăria albă Conceperea ideilor de rezolvare – pălăria verde Este idea pe care am pornit una care mă duce la rezolvare?
DA, pentru că... – pălăria galbenă NU, pentru că... - pălăria neagră
Construcția
logică a rezolvării – pălăria
albastră “Această problemă îmi provoacă un sentiment de .... !” – pălăria roșie
Stimulează
creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală;
Dezvoltă
capacitățile sociale ale participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;
Încurajează
și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
Dezvoltă
competențele lingvistice, inteligenței interpersonale.
inteligenței logice și
I.
II.
III. IV.
V. VI.
Constituirea grupurilor de câte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup) Înmânarea temei/problemei Desfăşurarea discuţiilor Colectarea soluţiilor elaborate. Discuţia colectivă Încheierea discuţiei
Obiectul de învăţământ: Geografie, clasa a IV-a Subiectul: Elemente de geografie a României Subtema: Clima, apele, vegetaţia, animalele şi solurile-aspecte generale Desfăşurare: Profesorul organizează clasa în 6 grupe alcătuite din 6 elevi, desemnând pentru fiecare grupă câte un lider, care are rolul de moderator. Într-o primă etapă, fiecare grupă va avea ca sarcină să discute timp de 6 minute asupra următoarei probleme: Din ce cauză la câmpie trăiesc animale sălbatice mici, iar în pădurile de la munte animale mai mari?, liderul trebuie să noteze fiecare idee emisă. Într-o a doua etapă, se va realiza dezbaterea în plen, liderii prezintă concluziile la care s-a ajuns în urma discuţiilor purtate.
Presupune
notarea pe marginea textului a unor simboluri care prezintă următoarele semnificaţii: Vor bifa „√” pentru informația cunoscută și confirmată; Vor pune „ – ” pentru informaţia diferită de ceea ce se știa anterior; Vor pune „ + ” pentru informaţia cu caracter de noutate; Vor pune semnul „ ? ” pentru informaţii cu un grad mare de ambiguitate.
este
o formă grafică de redare a asemănărilor şi deosebirilor dintre două concepte, idei, fenomene. Se pot desena, astfel, două sau mai multe cercuri, care se intersectează, având zone comune. În zona comună se notează asemănările, iar în afara ei deosebirile dintre datele comparate.
La Geografie, clasa a XII-a, subiectul lecţiei Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România. Obiective: să identifice variate regiuni din Europa, să denumească regiunile din ţara noastră asemănătoare cu cele din Europa. Desfăşurare: Profesorul oferă elevilor următoarele indicaţii: a) identificaţi grupe de câte două regiuni din Europa care au anumite aspecte exterioare asemănătoare; b) numiţi câteva regiuni geografice din ţara noastră asemănătoare cu cele din alte părţi ale Europei.
Este
o metodă interactivă de grup folosită pentru rezolvarea unei situații problematice în mod creativ. Elevii participanți emit soluții posibile gândite și dezbătute anterior. Rezultatul interacţiunii membrilor fiecărei echipe este notat pe coli de flip-chart şi postat ca tablourile într-o galerie de artă. Un membru al echipei este „ghid”, aşteptând „vizitatorii” (membri ai celorlalte echipe) care vor emite o serie de idei.
Reprezintă o metodă de învăţare prin colaborare, în echipă, fiecare elev având o sarcină de studiu în care trebuie să devină „expert” ce transmite colegilor informaţiile asimilate. Împărţiţi cursanții în grupuri de patru (vor fi denumite grupuri de la 1 la 4/5) Prezentaţi cursanților documentul de studiat. Se citeşte textul casă Stabiliţi următoarele: fiecare membru din grup are un număr de la 1 la 4; fiecare va fi responsabil de predarea unui pasaj din text, dar toţi vor fi implicaţi în învăţarea întregului text. Formaţi grupuri de numere (grupuri casă diferite cu acelaşi număr) dezvoltând astfel grupurile de experţi (1-4). Se pot elabora în prealabil fişe de expert ce vor fi distribuite.
Se bazează pe exersarea operaţiilor de gândire implicate în învăţarea logică de conţinut.
Etapele aplicării metodei: Descrieţi. Examinaţi atent subiectul şi descrieţi ce vedeţi (culori, forme, dimensiuni etc.). Comparaţi. Identificați asemănările și deosebirile raportate la un alt subiect/obiect Asociaţi. Sunteți liberi în a face asocieri multiple, cât mai îndrăznețe Analizaţi. Priviți cu atenție. Ce structură are, ce caracteristici deține? Aplicaţi. Cum poate fi utilizat? Ce ipostaze practice se pot crea? Argumentaţi. Folosiți un anume tip de raportare, pro sau contra, faţă de subiectul supus discuției. Logica argumentelor este foarte importantă. La final se va face redactarea de sinteză cu împărtășirea rezultatelor celorlalte grupe, urmată de afișarea produsului final pe tablă.
Bibliografie: