stagiunea 2012/2013 manager Ada Hausvater
BAD BED STORIES
de frații Presniakov traducerea Elvira Rîmbu
Motto: We must love one another or die. (Trebuie să ne iubim sau să murim.) W.H. Auden, September 1, 1939
Bad Bed Stories aduce împreună șase intermezzo-uri, șase povești despre intimitate, în toate formele ei. Intimitatea spectacolului – paradoxal – reflectă singurătatea cum nimic altceva n-ar putea să o facă. Suntem iremediabil singuri, surzi și muți, incapabili să comunicăm, incapabili să ieșim din cușca propriilor noastre experiențe. Și totuși… Dincolo de barierele pe care ni le punem noi înșine străbate, fără a putea fi oprită în vreun fel, speranța. Umorul. Râsul, despre care unul dintre personaje spune clar și limpede că „este singurul lucru prin intermediul căruia poți fi înțeles”. Râsul care ne învață că, undeva, noi sau sufletele noastre, se pot întâlni cu adevărat, neintermediat de realități abrupte, crude, agresive.
Oleg și Vladimir Presniakov, sau frații Presniakov, cum semnează majoritatea lucrărilor, fie că e vorba de teatru, roman, sau scenariu de film, au devenit în scurt timp revelația cu impact internațional a culturii contemporane rusești. În egală măsură scriitori, dramaturgi, scenariști, regizori, producători și actori, frații Presniakov au început punând bazele unui teatru al Universității din Ekaterinburg (unde predau amândoi) și au început să scrie pentru a oferi tinerilor actori texte de teatru experimental. Oleg și Vladimir Presniakov scriu în tandem. Piesele lor, puternic ancorate în realitatea zilei de azi, transcend limitele geografice și de limbă ale Rusiei post-sovietice. Textele lor explorează sensibilitatea unei generații silite să reziste într-o lume plină de violență, iar impactul uriaș pe care l-au avut pe toate continentele lumii își are, probabil, rădăcinile în profunda empatie și în deplina înțelegere pe care autorii o au față de oamenii în jurul cărora trăiesc și scriu.
Singurii oameni care percep întregul tablou sunt cei care ies afară din cadru. (...) Dar ceea ce dorim noi este dragostea, nu eliberarea. (...) La granița epidermei nu există câini de strajă. (...) La granița epidermei, unde totul e doar vrajă. Unde sfârșesc eu și începi tu. Unde lunec din tabu în tabu. Lasă orice speranță și pătrunde. Sufletul mi-l nimicește. La granița epidermei nimeni nu străjuiește. Salman Rushdie, Pământul de sub tălpile ei
Bunny... are senzația bizară că acest scenariu nu este doar al lui - și nici măcar al celor trei femei - ci, mai degrabă joacă toți sub ochii altcuiva (...). Se simte cumva difuz, ca și cum ar juca un rol secundar într-un film al altcuiva... lumea asta e prea dură ca să poți să fii bun. Nick Cave, Moartea lui Bunny Munro
Noi toți încercăm să mascăm monotonia. Dar e un efort. Să pui mereu accent pe ce e deosebit. Când de fapt, fiecare amintește de fiecare. Victoriile noastre sunt la fel. Și suferințele. Încearcă o clipă să simți ușurarea a ceea ce e obișnuit. Peter Høeg, Fata tăcută
DISTRIBUȚIA
regia tehnică
CĂTĂLIN URSU LUMINIȚA TULGARA VICTOR MANOVICI BOGDAN SPIRIDON MIRELA PUIA ANA MARIA COJOCARU RAUL BAȘTEAN
Cristian Stana sufleor Corina Toma lumini Cosmin Pătru, Grațian Popp sonorizare Peter Szabo operator video
Flavius Marușca costume
Lorena Caldeș, Neli Gerstenengst recuzită
Alin Tofan, Cristi Miculescu machiaj
Gabriela Strugaru coafură
Miriam Tamaș
scenografia video design sound design light design regia artistică
GETA MEDINSKI LUCIAN MATEI SEBASTIAN HAMBURGER FLORIAN PUTERE TRAIAN ȘOIMU
tehnic
Marius Mondoacă, Tiberiu Hoduț. Gabriel Lepa, Nicolae Lăcătuș personal de sala Niculina Moraru, Maria Manolache, Carmen Trifan, Ciprian Cojocaru, Bogdan Socaciu Gabriel Cozma, Ciprian Prune, Monica Moraru, Monica Purcaru, Daniel Pascu, Ciprian Ursu secretariat literar
Codruța Popov
ticketing
Maria Manolache
coordonator tehnic
ing. Horațiu Nica data premierei: 0 6.03.2013
șef producţie
durata spectacolului: 2h10
ing. Radu Berzescu
locația: Studio 5
redactor: Codruța Popov foto: Adrian Pîclișan grafica&dtp: popljubo tipograf: Carla Stiassny
www.tntimisoara.com
teatrul naţional timișoara este o instituţie publică finanţată de ministerul culturii tipar Teatrul Naţional Timișoara 2012