Decembrie 2010

sumar

decembrie 2010

pg. 12-13

pg. 6

INTERVIU cu Grigore Leşe

Muzeul Naţional Brukenthal

Editorial

LaurenŢiu strauŢ

Director editorial

Tabloul din pictură

Classic și nou

pg. 18

PROMS Jazz & Classic Tour

pg. 15 CRONICĂ GISELLE

Calendarul evenimentelor lunii DECEMBRIE

pg. 7

pg. 10-11 Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor

pg. 8 -9

INTERVIU CU MARIAN RÂLEA

Editor:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11 Sibiu, Romania Tel: 0369/440101

Director editorial Laurenţiu Străuţ art-director Adrian Oprea (adiophoto.com) redactori - Florina Badea, Bogdan Feldman, Aliza Adam, Daniel Gârleanu Colaboratori - Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

În general sunt puţin reti cent la tot ceea ce înseamnă nou în domeniul cultural. Asta poate şi din cauza (sau datorită, după caz) unui număr destul de mare de experienţe negative avute tangenţial cu această zonă. Din păcate tot ce e nou în cultură merge prea mult înspre comercial. Există însă şi excepţii. Și, de fiecare dată când întâlnesc aceste excepții, plăcerea este una pe măsură. Un astfel de moment s-a petrecut de curând la Sala Thalia.

Dacă cineva îmi spunea că se poate împleti armonios muzica lăutărească, muzica simfonică, fado și jazz i-aș fi râs în nas. Ei bine nu-i chiar așa! Există un grup de tineri care mi-au demonstrat contrariul. Se numesc ”Orchestra da tre soldi” și vin din Italia. Nu este de mirare că au fost invitați să cânte alături de Pavarotti sau la Festivalul de la San Remo.

Muzica italienilor te transpune din momente de relaxare în momente pline de o energie pozitivă extrordinară. Și ce e mai interesant este că face acest lucru cu o atât de mare ușurință și finețe încât nici nu realizezi schimbarea bruscă de ritm. După recitalul lor de la Sibiu am avut un singur regret: acela că nu am putut să vă recomand din timp acest eveniment pentru a nu-l rata. Un lucru e cert: atunci când aveți ocazia să vedeți ”Orchestra da tre soldi” vă sfătuiesc să nu îl mai ratați. Și mai povestim după...

INSTITUŢII PARTENERE Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra numarul 24 decembrie 2010

stiri “Turnul Sfatului" - perspective artistice

Acesta este numele generic sub care se va desfăşura în perioada 15 – 30 decembrie 2010 o expoziţie de artă organizată de Casa de Cultură a Municipiului Sibiu în parteneriat cu Liceul de Artă Sibiu.

“Ne-am propus pentru finele acestui an să creăm un spaţiu de manifestare pentru tinerii şi foarte tinerii artişti ai Sibiului. Elevii Liceului de Artă din Sibiu, pentru că despre ei este vorba, au răspuns pozitiv provocării noastre, de a crea o colecţie de lucrări având ca temă “Turnul Sfatului, a declarat pentru Profil Cultural, Ovidiu Dragoman, Directorul Casei de Cultură a Municipiului Sibiu.

Expoziţia are ca principal scop, pe de o parte încurajarea şi susţinerea tinerilor artişti sibieni, iar pe de altă parte îşi propune să valorifice şi să promoveze Turnul Sfatului ca obiectiv turistic şi cultural pe harta Sibiului.

Expoziţia va fi vernisată în data de 15 decembrie a.c. rămânând deschisă publicului până la finele lunii decembrie. Taxa de vizitare a Turnului Sfatului este de 2 lei. Evenimentul, aflat anul acesta la prima ediţie, este organizat de Casa de Cultură a Municipiului Sibiu în parteneriat cu Liceul de Artă Sibiu şi cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Sibiu.

4 Sebastian Marcovici

Fotoreporterul sibian, Sebastian Marcovici, a fost desemnat fotograful anului la secțiunea sport de către Asociația Artiștilor Fotografi din România.

AAFR decernează în fiecare an acest premiu fotografului care realizează cea mai spectaculoasă fotografie. Fotoreporter al ziarului Hermannstadter Zeitung și colaborator al cotidianului ProSport și al agenției ImPhoto, Sebastian Marcovici a înscris în concurs o fotografie excepțională realizată la un concurs de motocros ce a avut loc pe Dealul Gușteriței.

Concursul celei mai prestigioase asociații fotografice din România a fost structurat pe mai multe secțiuni, Fine Art, Fotojurnalism, Modă și glamour, Natură, Nud, Fotografie de nuntă, Peisaj, Portret, Fotografie de publicitate și Sport. Marile premii au fost stabilite în urma a trei runde de jurizare.

„Sunt extrem de onorat de această distincție.

Sunt la cea de-a doua participare în acest concurs și sunt extrem de fericit că într-un timp atât de scurt munca mea a primit o asemenea apreciere din partea unui juriu de profesioniști, format din cei mai buni fotografi din țară”, spune Sebastian Marcovici.

Pe lângă fotografia care a primit marele premiu și medalia de aur, fotograful sibian a înscris în concurs alte cinci fotografii clasate între primele locuri la diferite secțiuni. Tot la categoria sport, fotografia „Raliu” a luat locul IV, la categoria portret fotografia „Oprescu” s-a clasat în primele 20 iar la categoria fotojournalism, fotografia „Căruța cu miniștri” s-a clasat pe poziția 12.

Toate fotografiile premiate vor fi expuse în cadrul unui salon foto ce va fi vernisat la București în 11 ianuarie 2011 și vor face parte din catalogul anual editat de AAFR. Catalogul va fi lansat în luna aprilie a anului viitor. În concursul AAFR din acest an au fost înscrise peste 2000 de fotografii. Premiile Asociației sunt cele mai importante distincții acordate fotografilor din țară.

O licitaţie de artă scoate la vânzare lucrări în valoare de peste 1 milion de euro

O sută de lucrări de pictură şi grafică semnate de

cei mai cunoscuţi artişti români vor fi scoase la licitaţie pe 16 decembrie în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente ale anului de pe piaţa de artă - „Licitaţia de Iarnă 2010”, organizată de Casa Artmark. Operele vor fi scoase la vânzare printr-un sistem Duplex, care permite participarea la licitataţie simultan din Bucureşti şi Sibiu.

Licitaţia va scoate spre vânzare aproape 100 de op ere de pictură şi grafică, reprezentând multe dintre direcţiile importante pe care le-a luat arta românească de la începutul secolului al XX-lea şi până în anii '60-'70. Lucrările poartă semnăturile unora dintre cei mai cunoscuţi artişti români precum: Grigorescu, Pallady, Tonitza, Petraşcu, Băncilă, Iser, Ghiaţă, Mützner, Steriadi, Ciucurencu, Bernea sau Pacea.

Licitaţia de Iarnă 2010 se va desfăşura simultan joi,

16 decembrie, la Hotelul J. W. Marriott Bucureşti şi la Hotelul Hilton Sibiu. Evenimentul marchează şi doi ani de existenţă Artmark, casa de licitaţii care controlează deja aproximativ 70% din piaţa de artă din România (tranzacţii publice). Cu această ocazie, Teatrul de Stat “Radu Stanca” a pregătit o surpriză pentru participanţii la licitaţia Artmark din Sibiu.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.artmark.ro.

5

fotograful sportiv al anului 2010

Concerte de colinde în centrul Sibiului Târgul de Crăciun, aflat la cea de a patra ediţie în acest an, creează o atmosferă plăcută în centrul oraşului prin diferitele atracţii pe care le oferă, iar bradul de Crăciun şi iluminatul festiv întregesc acest peisaj.

Piaţa Mare s-a transformat într-un mic orăşel de sărbătoare unde Moş Nicolae şi Moş Crăciun vin pentru a oferi daruri celor mici, comercianţii oferă produse de sezon iar sunetul colindelor aduce bucurie şi bună dispoziţie. Scena din Piaţa Mare găzduieşte în cadrul Târgului de Crăciun diferite spectacole şi concerte. Pentru a întregi programul alcătuit de organizatorii târgului, Casa de Cultură a Municipiului organizează în perioada 19-21 decembrie o serie de concerte de colinde susţinute de Cornelia Ardelean, Ceata de Colindători ''Bârsana Maramureş'', Ansamblul de colindători ''Doiniţa'' ai Cercului Militar Bistriţa şi Florin Săsărman.

“Şi anul acesta Târgul de Crăciun este bine primit de sibienii şi oaspeţii oraşului nostru. Vă invit să vizitaţi Târgul de Crăciun” a precizat primarul Klaus Iohannis.

stiri

concert eveniment interviu reportaj Expoziţia: ANCA MUREȘAN / Tabloul din pictură Organizatori: Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal Locul: Galeria de Artă Contemporană Perioada: 5 decembrie 2010 - 3 ianuarie 2011

că ar fi adevărat de pe pânză? Cred că avem aici un răspuns la (falsa) dilemă figurativabstract. În altă cheie, aş putea aminti de “producerea realităţii” (Fiedler) în și prin pictură; sau de “îndepărtarea de natură” (Oskar Baetschmann) și anularea/transformarea peisajului în picture contemporană; sau despre prezența auctorială. Pe toate le-am regăsit în pictura Ancăi Mureşan, pe care am privit-o şi ca pendulare între transparenţă și opacitate (Philippe Junod).

Cred că Anca Mureșan face parte dintre artiştii care gândesc, adică aprofundează realitatea, ori aceasta cere timp, concentrare, maturare (nu maturizare) Presupun (doar) că a picta înseamnă, pentru Anca Mureșan, reflecții îndelung asumate, pentru a fi exprimate într-o manieră vizuală convingătoare. (Ruxandra Demetrescu) Pe rând, academii influente de artă tind să revigoreze înțelegerea asupra picturii, invitând artiști al căror demers pleacă de la pictura abstractă, dar converge înspre instalație. Este cazul lui Tomma Abts si Katharina Grosse, care au fost invitate să predea la Academia de Artă din Düsseldorf, Andreas Slominsky, profesor la Hochschule für bildende Künste, Hamburg sau Günther Förg, profesor la Academia de Artă din München.

Expoziţia: De la primele scrieri la multimedia

M

otivată de modelul și istoria Pinacotecii Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal organizează anual o serie de expoziții și dezbateri dedicate picturii. În acest an, galeria prezintă expoziția artistei Anca Mureșan (n. 1965, București). Anca Mureșan trăiește și lucrează la Düsseldorf și la București, reprezentând una dintre direcțiile noului spiritiualism în pictură.

Eu am creat un fundal pentru existență, un câmp nespecific societății actuale, în care starea de potențial mai că nu este depășită, iar ștergerea imaginii are rol de afirmare nediferențiată a existenței.

Timpul șterge și implicit fixează, căci prin ștergerea sau topirea caracterului exterior se amplifică prezența caracterului interior al lucrurilor și fenomenelor, declară Anca Mureșan.

Ce legătură are imaginea în pictură cu ceea ce considerăm noi a fi realitate? Se poate face din pictură subiect al picturii?

Cum ne raportăm astăzi la pictură? Prin ceea ce noi cunoaștem, vedem sau luăm

Organizatori: Muzeul Naţional Brukenthal Locul: Curtea a doua, sala de expoziţii temporare Perioada: 11 noiembrie - 5 decembrie 2010

O

rganizată de Institutul Multimedia Româno-Elveţian, Deva şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, expoziţia este o veritabilă reflecţie asupra a tot ceea ce a dezvoltat societatea comunicării de-a lungul veacurilor, în întreaga sa dimensiune şi diversitate istorică. Expoziţia aduce în atenţie o multitudine de secţiuni tematice, a căror abordare evolutivă permite o înţelegere mai profundă a realităţii actuale: comunicarea privată, publică, religioasă, militară şi comercială; alfabetul, calculul automatic şi măsurarea timpului; comunicarea prin artă; comunicarea auditivă, ţinuta şi obiectele purtătoare de mesaj; mul-

68 timedia (radio, televiziune, computer).

Piesele expuse, reunite într-un număr impresionant, aparţin unora dintre cele mai reprezentative colecţii muzeale din Transilvania şi Banat. Multe din piesele expuse includ elemente cu caracter artistic ceea ce face expoziţia interesantă şi pentru publicul amator de artă. Elementul novator al expoziţiei constă în faptul că ea va putea fi vizionată, în premieră pentru publicul din România, cu ajutorul telefonului mobil şi a tehnologiilor informatice elveţiene de ultimă generaţie.

Codul de bare 2D, aplicat exponatelor şi materialelor de suport ale evenimentului (panouri, afişe, flyere, postere stradale), oferă o interfaţă uşoară (telefonul mobilinternet) şi permite, aşadar, să se asigure o punte între lumea reală şi informaţiile provenite din site-urile WAP şi WEB. Astfel, vizitatorul expoziţiei îşi va putea folosi telefonul mobil pentru a afla mai multe informaţii despre fiecare exponat, vitrină sau tematică abordată în cadrul numeroaselor secţiuni propuse.

Curator: Dr. Laurent Chrzanovski, arheolog, Directorul proiectului ,,De la primele scrieri la multimedia’’ Site-ul www.multimediahistory.org oferă tuturor celor interesaţi şi posibilitatea explorării virtuale a întregii expoziţii.

77

eveniment interviu

Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor. Datini şi obiceiuri de iarnă la Sibiu, 3 – 5 decembrie

Colindă, colindă din străbuni... Ş

i în acest an, Complexul Naţional Muzeal ASTRA prin Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor întâmpină sărbătorile de iarnă cum se cuvine În 3, 4 şi 5 decembrie 2010, colindători de toate vârstele din întreaga ţară vor vesti Naşterea Domnului şi vor garanta începerea Noului An sub auspicii bune.

Sub genericul „datini şi obiceiuri de iarnă” muzeul organizează diverse manifestări, dedicate tuturor categoriilor de public: vernisări de expoziţii (icoane pictate pe sticlă” obiceiuri din Carintia), concerte de colinde, reiterări de obiceiuri specifice acestei perioade (capra sau turca) din diferite zone ale ţării: Alba, Bacău, Botoşani, Hunedoara, Neamţ, Ialomiţa, Sălaj.

Astfel,vineri, 3 decembrie , începând cu orele 12 va avea loc vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă „Chipuri de sfinţi” (Casa Hermes, Piaţa Mică, nr.11). Acest eveniment va fi completat de un minirecital de colinde susţinut de copii cu dizabilităţi de la Şcolile speciale din judeţul Sibiu- dedicat Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi.

Sâmbătă, 4 decembrie de la orele 16, la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.

21 va fi vernisată expoziţia „Naşterea Domnului. Obiceiuri de Crăciun din Carintia” în cadrul căreia Quintetul grupului vocal bărbătesc din Strassburg va susţine un recital de colinde. Tot sâmbătă, 4 decembrie, între orele 1700- 2100 vor fi puse în scenă în Piaţa Mare, în cadrul Târgului de Crăciun, spectacole de datini şi obiceiuri de iarnă susţinute de grupuri folclorice provenite din întreaga ţară. Duminică, 5 decembrie, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, alături de grupuri păstrătoare de tradiţii din judeţele Bacău, Botoşani şi Neamţ vor colinda comunitatea de la Noul Român, prilej de a redescoperi frumuseţile Centrului Cultural-Memorial Doctor Gheorghe Telea Bologa.

Pe toată durata Târgului de Crăciun, Muzeul ASTRA prin amabilitatea organizatorilor, va comercializa la unul dintre standuri, produse de sezon (tradiţionale şi de inspiraţie tradiţională), prin Galeriile de Artă Populară.

interviu

8

E

ste Estragon în "Aşteptându-l pe Godot" de Samuel Beckett, regia Silviu Purcărete, este Oreste în „Electra” după Sofocle şi Euripide, regia Mihai Măniuţiu, Piotr Nikolaevici Sorin în Pescăruşul de A.P. Cehov, regia Andrei Şerban, Berenger în Rinocerii de Eugen Ionescu, regia Gabor Tompa, este Iov în Experimentul Iov, Primo Levi în Shoah.Versiunea Primo Levi şi personajul principal în Ecleziastul - regia Mihai Măniuţiu. Altfel spus este actorul Marian Râlea. Despre teatru şi despre numeroasele proiecte ale „magicianului” Marian Râlea am stat de vorbă între două repetiţii derulate pe scena Teatrului Naţional „Radu Stanca”.

Marian Râlea

"Teatrul este lucrul viu din viata mea " ,

photo by Claudiu Rusu

Cristina Boian: De ce teatrul? Ce v-a făcut să alegeţi această profesie?

Marian Râlea: Nu cred că în meseria asta alegi tu. Cred că teatrul te-a ales pe tine. Sigur că există talentul moştenit de la părinţi sau de la rude, sigur că există o atracţie faţă de cele două măşti: una care râde şi cealaltă care plânge, sigur că ai vrea, atunci când eşti copil să faci un pas în faţă să te vadă lumea, dar în meseria asta cred că scena te alege pe tine; aceasta îţi devine casă, partener zilnic. Această cutie neagră este obsesia nopţilor şi a zilelor, cu tot ce înseamnă spirit în ea. Îmi place să cred că teatrul m-a ales pe mine.

C.B.: Care a fost cea mai mare provocare artistică – rolul sau spectacolul care v-a marcat?

M.R.: Eu sunt un actor cu mare şansă. De aceea pot să spun că au fost nişte etape majore în viaţa mea, care au început şi s-au încheiat cu experienţe acumulate. Nu pot să spun care a fost cel mai important rol sau cel mai frumos spectacol, pentru mine toate au fost spectacole interesante din care a rezultat practic felul lui Marian Râlea de a fi pe scenă. Privind puţin înapoi, pentru că iată am o experienţă de peste treizeci de ani de meserie, pot să spun că au fost texte foarte importante pe care le-am jucat şi experienţe cu regizori deosebiţi.

A existat perioada Institutului de teatru unde am fost marcat de personalităţi ca Amza Pellea, Marin Moraru, Ion Cojar, Octavian Cotescu, Dem Rădulescu şi alţii – actori extraordinari, pedagogi deosebiţi. M-a marcat această perioadă, munceam de dimineaţa până seara, în institut şi afara lui, jucam deja din anul II la Teatrul Mic din Bucureşti, ceea ce însemna un lucru deosebit pe vremea

9 aceea, nu toţi ajungeau în timpul facultăţii la teatrele bucureştene.

Am terminat această facultate printre primii...(râde) cred că primul, iar după aceea a urmat o experienţă foarte interesantă pentru că eram repartizaţi la teatrele din ţară unde trebuia să ne facem o stagiatură. Am fost o perioadă la Bârlad, după care am fost la teatrul din Ploieşti unde m-am întâlnit cu unul din marii regizori –Dragoş Galgoţiu şi am început să lucrăm intens. După trei ani am ajuns la Teatrul de Comedie din Bucureşti, o altă experienţă, unde m-am întâlnit cu regizori foarte importanţi: Cătălina Buzoianu, Alexandru Darie. A fost apoi întâlnirea cu Tompa Gabor şi cu Mihai Măniuţiu – alte mari perioade din existenţa mea ca actor. Am spus că sunt actor cu şansă pentru că n-am jucat decât texte ale marilor dramaturgi: Caragiale, Molière, Shakespeare, Goldoni etc. – au fost nişte texte exemplare pentru mine.

Vizavi de text pot să spun că întâlnirea cea mai frumoasă a actorului Marian Râlea a fost cea cu textele biblice. Aceste texte biblice nu pot fi trădate în niciun fel. Aceste cuvinte aflate în Evanghelia după Ioan, sau în Iov sau în Ecleziastul sunt nişte texte pe care dacă nu le înţelegi publicul simte şi te dă afară de pe scenă. Spun că au fost fascinante pentru că fiecare cuvânt înseamnă de fapt aproape o piesă a marelui Shakespeare.

Spun că sunt un actor cu şansă pentru că am avut ocazia să lucrez cu Silviu Purcărete (încă din 1984) şi cu Andrei Şerban, dar etapele importante în viaţa mea de scenă s-au numit Dragoş Galgoţiu, Alexandru Darie, Mihai Măniuţiu, Tompa Gabor. Sunt un actor cu şansă pentru că am avut disponibilitatea să creez în afară de teatru pentru adulţi sau pentru marele public şi o zonă de teatru pentru cei mici.

C.B.: Aţi anticipat următoarea mea întrebare... Încă din anii ’90 aţi fost pentru generaţii de copii Magicianul, iar acum conduceţi Fundaţia Abracadabra dedicată acestora. Ce v-a făcut să vă îndreptaţi spre zona spectacolelor pentru copii?

M.R.: A fost o întâmplare, n-a fost ceva voit. Cred că, mai mult decât alţi colegi de-ai mei, am înţeles că a fi actor nu înseamnă a fi un actor numai de dramă sau numai de comedie, sau numai pentru un anumit public sau numai actorul unei anumite forme de teatru.

Nu, teatrul este un mare joc pe care îl facem pentru toată lumea indiferent de vârstă şi cred că actorul nu există decât jucându-se şi atunci mi-a plăcut foarte mult să mă joc. A fost o întâmplare pentru că eram în televiziune când am fost rugat să încerc un personaj cum ar fi Magicianul şi aşa s-a născut marea aventură cu cei mici.

C.B.: Şi cu ce va contiua această aventură în 2010, ce surprize le pregătiţi copiilor?

M.R.: În primul rând, va continua cu Teatrul Naţional pentru Copii, care are ca în fiecare an un program şi un proiect important. Anul acesta stagiunea este dedicată poveştilor clasice, dar nu poveştilor aşa cum le ştiu copiii, poveştilor aşa cum nu sunt atenţi copiii când le citesc sau când le aud. Proiectul se numeşte Cine are dreptate? şi există o Judecată a poveştilor. Ca să dau un exemplu: nu ştim dacă lupul este atât de vinovat, el nu este ierbivor şi nu putea să mănânce spanac; dar nici capra să-l chinuie în halul în care l-a chinuit, n-a apucat bietul lup să mănânce o sarma! (râde) Şi aşa mai departe... Deci vom judeca poveştile prin asta înţelegând şi dorind ca cei mici să-şi dea seama că există rău şi bine, dar răul are şi partea bună, iar binele are şi partea rea. Acest proiect l-am început la Teatru Naţional pentru Copii, l-am continuat la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, aici am făcut această Judecată a poveştilor clasice. Mai departe e foarte greu de spus dacă există vreo zonă de televizune sau de media care ar investi acum pentru cei mici. Sunt nişte costuri importante şi în ultimii ani sunt preferate producţiile care se adresează unui public adult. Deci nu cred că investeşte cineva acum, dar nici nu mi s-a propus şi nici nu încearcă nimeni să mai facă un lucru important pentru cei mici.

C.B.: După ce v-a cunoscut ca actor, publicul sibian v-a descoperit şi ca regizor al spectacolelor realizate cu studenţii Facultăţii de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu. Ce ne puteţi spune despre profesorul Marian Râlea şi despre spectacolele studenţilor?

M.R.: Am crezut, şi acum cred, că meseria de profesor ţine de disponibilitatea pedagogică a fiecăruia dintre noi. N-am crezut

interviu niciodată că o să fiu profesor, chiar mă gândeam, în momentul în care mi s-a propus de către regretatul Virgil Flonda şi de domnul director Constantin Chiriac, că eu o să termin un curs în două ore, că n-am ce să le spun studenţilor. Ce să le spun?!? În primul rând că eu nu sunt un teoretician. Şi mi s-a spus că eu va trebui să le explic tehnici de teatru şi să fac o practică teatrală cu ei. Şi am început neîncrezător cursurile. Eu sunt un om riguros şi serios în ce priveşte meseria mea; mi-am făcut nişte proiecte de gând pe care nu vroiam neapărat să le mărturisesc sau să le destăinui cuiva. Vroiam să mi le rezolv eu mie, pentru mine. Sigur, o zonă egoistă. Dar din această zonă egoistă practic cel mai în avantaj au fost studenţii. Nu pot să spun că am făcut spectacol de regie. Şi aşa a început să-mi placă această joacă de-a profesorul...

C.B.: ...Şi „jocul de-a teatrul” cum se numesc şi spectacolele realizate de studenţii dumneavoastră.

M.R.: Da, şi jocul de-a teatrul. Ceea ce cred că am realizat nu este o regie a spectacolului respectiv ci este de fapt un dialog pe care l-am avut cu studenţii încercând să le explic ce înseamnă această meserie pentru mine şi cum cred eu că se poate face. Nu am vorbit niciun moment despre o metodă; nu ştiu dacă există o metodă de a face această meserie. Sunt doar nişte experienţe, din experienţele pe care le-am acumulat de-a lungul anilor le-am împărtăşit câte ceva. Ceea ce am vrut de fapt cu studenţii – am vrut să aibă libertatea jocului. Poate aici este cel mai mare câştig. Ştim cu toţii, am trecut cu toţi prin facultăţi, există o inhibiţie a tânărului, o aşteptare importantă nu numai din partea profesorilor dar şi o aşteptare a ceea ce va urma. Ceea ce pot să afirm cu drag acum este că le-a inoculat această independenţă care ţine de joc. Nu este obligatoriu să intrăm neapărat într-o instituţie dedicată, cum ar fi teatrul sau casa de cultură, important e să vrem să facem această meserie şi să avem bucuria şi fericirea pe care ţi-o oferă jocul. Eu nu sunt un regizor; ei din respect pentru mine au scris în faţa numelui meu „regizor”. Cred că este un dialog între ei şi mine.

C.B.: Serialele de televiziune sunt un alt domeniu spre care v-aţi îndreptat atenţia în ultimii ani. Care este diferenţa între a juca pe scenă un spectacol de teatru şi a filma pentru un serial?

M.R.: Sunt două lucruri total diferite. Teatrul îţi oferă unicitatea gestului, nu se mai întâmplă a doua oară la fel ceea ce înseamnă că el este viu, pe când toată zona de film se poate repeta. Cred că toată lumea ştie o secvenţă de film se reia până când iese bine ceea ce într-un spectacol de teatru nu se poate întâmpla. Filmul, televiziunea - este o altă meserie faţă de teatru.

C.B.: Care vă atrage mai mult? Rămâne teatrul prima dragoste?

M.R.: Teatrul este profesia mea de suflet şi n-am cu ce să o compar.

Teatrul este lucrul viu din viaţa mea. Dar şi televiziunea sau filmul au partea frumoasă a tragediei sau comediei pe care o joci. Teatrul nu este o formă de prim-plan, în televiziune şi în film prim-planul este foarte important şi aici devine interesant filmul, inteligenţa actorului aplicată în faţa unei camere de filmat. Dar, şi în meseria de teatru şi în meseria film nu există numai actorul; dacă în meseria de teatru o echipă nu este foarte mare, în meseria de actor de film echipa din jurul tău este foarte mare faţă de cum suntem obişnuiţi noi în teatru. Dar şi una şi alta, şi o echipă şi cealaltă, este condusă de un mare conducător al jocului şi de acest conducător numit regizor depinde creativitatea, sufletul, inima şi creierul actorului. Despre film, despre televiziune sau despre seriale, pot să spun că ele îţi creează un confort iar dacă se întâmplă ca în „Aniela” , serialul la care lucrez acum, să fie un rol de extremă – sunt nebunul care devine prinţ – atunci satisfacţia mea ca actor este mult mai mare.

C.B.: Ce proiecte de viitor are actorul Marian Râlea?

M.R.: Nu am planuri, am gânduri, propuneri. Îmi doresc să continuu proiectele de la Teatru Naţional pentru Copii, tot legat de asta voi realiza la Teatrul Naţional Cluj spectacolul Făt Frumos din lacrimă.

La Teatrul Naţional „Radu Stanca” – unde am cele mai multe spectacole – joc într-un proiect nou al lui Dragoş Galgoţiu – Berlin Alexanderplatz. De asemenea îmi voi continua activitatea de la Teatrul Bulandra şi filmările pentru televiziune. În rest sunt deschis propunerilor.

01 iembrie nov.

14 no rie mb ce de 15 de nal Salonul Internaţio

15-21 decembrie

(Teatru de cafenea) Oldies Pub Primăria SIBIU, sala expo

CASA ANDERSEN – POVESTI DE CRACIUN Teatrul Radu Stanca, ora 19.00

Teatru

ALO?

Artă Fotografică

8 decembrie octom 26 rt brie Conce rie viemb noord -01 r ina extra

evenimentele

Jazz & Classic Tour, Astra Film Festival 2009 ora 20.00 Sala Thalia izator,: Astra Film Studio Organ

GAIŢELE de Alexandru Kiriţescu 14/10/2009 19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

31 decembrie 1 ianuarie

Concert

OSTATIC LA MĂTUŞICA de Moriss Panych 15/10/2009 tradiţional de Anul Nou 19:00 Teatrul National "Radu ora 20.00 Sala Thalia, Stanca" OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA de Victor Eftimiu 16/10/2009 19:00 Teatrul National "Radu Stanca" ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ, scenariu dramatic de Gavriil Pinte, pe texte de Iustin Panţa şi Mircea Ivănescu 17/10/2009 14:00 Teatrul National "Radu Stanca"

31 decembrie Evenimentele nopţii de Revelion Piaţa Mare, ora 22.30

e rie brimb octom 24 dece 16 -17 Festivalul International de scurt metraje "Spune pe MENDELSSOHNFESTIVAL " scurt BARTHOLDY , ora Sala Thalia Habitus ral 19.00 ul Cultu Centr

Concert Simfonic

lunii decembrie 18.10 16 - 18 decembrie

Festivalul International let Ba Jazz & More

Spargatorul de nuci ră a Casa de CultuG" Teatrul "GON Sindicatelor

19 decembrie Concert

de Crăciun al Corului Bach Biserica Evanghelică, ora 18.00

interviu

12

)

... de vorba cu Grigore Lese ,

1. Sunteţi printre puţinii artişti români care continuă să transmită mai departe, nealterate, valorile folclorice şi culturale ale poporului român. De unde credeţi că izvorăşte acest dezinteres faţă de valorile naţionale?

Multe dintre ţările din Europa au trecut prin asta, Spania, Irlanda.. şi acum au pierdut lucruri foarte importante ce nu se mai pot recupera.

Ce mă îngrijorează cel mai tare este faptul că am ajuns şi noi într-un astfel de moment, în care ni se pare că tot ceea ce este de împrumut este valoros, şi mă refer aici nu numai la muzică ci şi la arhitectura tradiţională, costum, obiceiuri şi sărbători. Nu realizăm nici măcar acum că sintagma, din păcate încă folosită, „folclorul - un izvor nesecat”, e o mare minciună, că privită cinstit, cu asumare şi sinceritate, zarea culturii tradiţionale abia mai pâlpâie, că muzica ţărănească e mai degrabă o lumânare în care se suflă din toate direcţiile. Această muzică se confundă cu viaţa, gândirea şi simţirea ţăranilor ce vieţuiesc în vatra satului. Nu este confecţionată, fabricată, ci asemenea pietrelor, s-a şlefuit în timp şi generaţii. Din păcate, când vedem o piatră strălucind în soare suntem tentaţi să o spargem căutându-i miezul de aur. De aceea ne alegem întotdeauna cu cioburile. La Sibiu ne vom bucura de o uimitoare lecţie de permanenţă, dată de nişte bătrâni geniali într-o lume atât de grăbită. Eu, cu experienţa acumulată în aproape şase ani de televiziune şi în peste 30 de ani de cercetare în teren, încerc de fiecare dată prin concertele şi emisiunile mele o poveste adevărată despre identitate, despre rânduială, despre sat, despre delimitarea prin cântec a locului nostru în lume.

2. Ce a fost mai rău pentru valorile naţionale româneşti: perioada comunistă – prin distrugerea ţăranului român – sau perioada de după 1989 – prin invazia de elemente comerciale occidentale?

Perioada de după 89 a „desăvârşit” lucrarea comuniştilor, a făcut ca totul să fie iremediabil, ireversibil, nu a mai dat nici o şansă satului românesc. După ce comunismul a învăţat omul simplu să „supravieţuiască”, forţându-l să facă naveta, să se înscrie în C.A.P.

să se dezrădăcineze, să asculte muzică populară la difuzor, să-şi uite horile şi colindele străvechi, capitalismul a făcut din ceea ce a mai rămas din satul românesc o lume a contradicţiilor, a contrastului, a împrumutului diferitelor modele. Urbanizarea ruralului nu este un secret pentru nimeni, însă consecinţele acestui fenomen pot fi mai păguboase decât par la prima vedere, pentru că încet-încet sau poate, dimpotrivă, nemilos de repede satele noastre îşi vor pierde dimensiunea magică şi poezia. Cu toate acestea, mai avem sate unde se cântă şi se trăieşte ca în urmă cu sute de ani, rămase într-o încremenire ancestrală departe de lumea asta smintită, mai avem încă ţăranul despre care Rebreanu spunea la intrarea în Academie că este „începutul şi sfârşitul”.

3. Ce trebuie să facă poporul român pentru a nu-şi pierde identitatea naţională în contextul actual al globalizării?

Greu de spus, greu de schiţat strategii, greu de dat sfaturi oamenilor cărora parcă pe zi ce trece li se goleşte sufletul. Spiritul moşilor lor ar trebui să fie cu ei, ar trebui să le placă cu adevărat costumele româneşti şi arhitectura tradiţională iar vechile sărbători să le guverneze calendarul şi viaţa. Din punct de vedere al muzicii tradiţionale, spaţiul geografic este definit nu numai de limbă ci şi de unele linii melodice specifice. Din nefericire aceste linii melodice proprii muzicii tradiţionale româneşti sunt modificate sistematic prin intervenţii brutale care le îndepărtează tot mai mult de obârşii. Astfel, se schimbă sensul cântecului, mesajul transmis este altul iar muzica îşi pierde caracterul ritualic, se desacralizează, şi - devenind muzică de companie – ia treptat locul muzicii lăutăreşti. Pericolul este foarte mare deoarece peste câţiva ani muzica tradiţională româneasca îşi va pierde identitatea iar noi vom putea fi confundaţi cu alte spaţii etno-folclorice.

Este importat să nu uităm nici o clipă, şi aici mă refer la tinerii creatori, că stratul străvechi al folclorului naţional a individualizat opera unor artişti deveniţi universali iar astăzi mai mult ca oricând, în contextul procesului de globalizare pe care îl experimentăm, arta grefată pe etnic va fi aceea care va asigura identitatea culturală a popoarelor.

13 4. Care sunt elementele care fac diferenţa între un concert/spectacol Grigore Leşe şi un concert/spectacol folcloric oarecare?

Cred că între un concert Leşe şi unul de muzică populară nu există nici un fel de asemănare. Făcând o adevărată arheologie a cântecului ţărănesc sunt printre puţinii - dacă nu singurul - care abordează stratul străvechi al muzicii tradiţionale, care încearcă să reconstruiască prin sunet satul arhetipal, care aduce în scenă horea în grumaz (horea lungă, cum o numeşte Bartok, doina). Am ales să performez această muzică pentru că o consider matricea muzicală a românilor şi cred în puterea ei de a înfrunta timpul, de a delimita locul nostru în lume. Şi nu în ultimul rând, am ales să performez această muzică pentru că mi se par extrem de periculoase toate improvizaţiile şi inovaţiile care au invadat piaţa în acest domeniu, toate aceste ritmuri şi linii melodice care nu au nici o trimitere şi nu duc niciunde, dar în schimb sunt prezentate drept „folclor autentic”, transformând folclorul într-un bun de consum. Am multe concerte în străinătate şi, văzând reacţia publicului, sunt absolut convins că prin ce prezint - dincolo de textul care îşi pierduse semnificaţia - reuşesc să creez o stare, să creeze prin interpretare imaginea spaţiului din care vine muzica. La noi am norocul să mă bucur de un public cunoscător care apreciază simplitatea provenită din esenţializare. Este vorba despre o categorie de public tânăr, extrem de exigentă, care ascultă muzică de calitate şi care probabil se regăseşte, ca stare, în demersul meu artistic. Vă repet: spectacolele mele nu au nici o legătură cu ceea ce este prezentat la televizor drept folclor.

5. Aţi realizat la TNB un spectacol de muzică arhaică românească în care aţi introdus elemente de dans contemporan. Se poate face o punte de legătură între arhaic şi modern atunci când vorbim de tradiţia românească? Într-o epocă în care ne invadează mii de oferte culturale, în care suntem supuşi unui adevărat bombardament al divertismentului, ne vedem obligaţi să ne supunem criteriilor impuse de alţii în materie de modă, de trend, omorându-ne propriul criteriu, sau -şi mai rău- sensibilitatea. Cu toate acestea, în momentele noastre de sinceritate ne apar întrebări precum: cine suntem? încotro mergem? cu ce ne identificăm în lume? care este forma de expresie cea mai reprezentativă a culturii noastre? La toate aceste întrebări am încercat să răspund împreună cu coregrafa Liliana Iorgulescu, cu care

interviu

colaborez în spectacolele mele de peste 10 ani. Am încercat să identificăm în muzică şi dans ritualul, sunetul şi gestul primordial, si astfel să recuperăm dimensiunea mitică, puternică, transcendentă, dimensiunea sacră a muzicii noastre.

Atunci când artiştii au o înaltă pregătire profesională şi sunt perfect conectaţi la contemporaneitate, la ce se întâmplă pe scenele importante din lume puntea de legătură între arhaic şi modern este firească şi obligatorie. Formula cea mai avangardistă în care am apărut nu este cea despre care m-aţi întrebat ci piesele înregistrate cu trupa Sistem şi aduse în scenă în deschiderea concertului Depeche Mode sau participarea în cadrul festivalului Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi ca solist al lucrării compozitoarei Mihaela Vosganian –Calea Îngerului Uman pentru artist tradiţional, grup experimental, orchestră de coarde şi sunete procesate. Ceea ce este important, este faptul că întotdeauna interpretez muzica tradiţională nemodificând liniile melodice şi textele. În aceeaşi măsură, printr-o interpretare personalizată, reuşesc să pun în valoare rafinamentul acestora iar prin voce să recreez imaginea spaţiului în care s-au născut.

6. La mijlocul lunii noiembrie veniţi la Sibiu cu un spectacol în cadrul festivalului World Music Days. Ce pregătiți pentru publicul sibian cu această ocazie?

La Sibiu voi prezenta cel mai special concert al meu - Muzici străvechi din Balcani: Grigore Leşe şi aromânii fărşeroţi. Sunt ultima generaţie de la noi care mai practica cântarea polifonică iar pe teren, în afară de unele comunităţi restrânse de fârşeroţi din Albania şi Grecia, această manieră de interpretare mai poate fi întâlnită doar la unele populaţii din Caucaz şi Transcaucazia. Nu pot să vă spun decât că sunt senzaţionali iar în cântecul lor am regăsit sonorităţile ancestrale ale horii din Maramureş. I-am descoperit în satul lor, Cogealac, în 2007 iar de atunci am cântat împreună cu ei pe cele mai importante scene ale ţării cum ar fi Opera Română, Ateneul Român, Filarmonica din Cluj...

Anul acesta i-am invitat în concertele mele din Shanghai şi am avut un succes extraordinar, rezultatul fiind un turneu de 40 de concerte în China anul viitor. Sunt fericit că domnul Konstantin Schmidt a ales această variantă de concert dintre cele câteva propuneri ale mele şi aşteptăm cu emoţie şi bucurie să cântăm pe scena Sălii Thalia pentru publicul Sibian, atât de rafinat şi obişnuit cu producţii culturale de mare calitate.

eveniment O serie de trei filme cu prelegeri (în limba germană) Der Zauberberg (1982), Regia: Hans W. Geißendörfer 3 decembrie 2010, ora 18:00 Centrul Cultural German Sibiu (str. G-ral Magheru nr. 4) Centrul Cultural German Sibiu are plăcerea de a organiza în toamna anului 2010, împreună cu Lectoratul DAAD din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu şi cu Evangelische Akademie Siebenbürgen, seria de filme cu prelegeri intitulată Peisaje magice – Literatură germană în film. O dată pe lună vom prezenta ecranizări de opere literare care preiau diferite modele din spaţiul germanofon şi în care peisajul regiunii specifice joacă un rol important – în calitate de spaţiu de rezonanţă în istoria culturii şi ca mijloc estetic. Fiecare film va fi precedat de o scurtă introducere, iar proiecţia va fi urmată de discuţii. În plus, pregătim şi prelegeri introductive pe diferite teme din domeniul tehnicii şi analizei de film. În data de 3 decembrie 2010, la ora 18:00, la Centrul Cultural German Sibiu va fi prezentat filmul Der Zauberberg (1982, 146'). Inspirat de o vizită la soţia sa Katia într-un sanatoriu de boli pulmonare din Davos, o staţiune climaterică mondenă în Alpii Elveţieni, Thomas Mann a început să scrie romanul său celebru Muntele Vrăjit: Fiul patrician Hans Castorp din Hamburg îl vizitează în anul 1907 pe vărul său bolnav de tuberculoză şi cade pradă fascinaţiei morbide a locului. Deşi el este de fapt sănătos, rămâne în cele din urmă timp de şapte ani în acest loc - până la izbucnirea celui de al doilea Război Mondial. Tânărul erou întâlneşte personaje excentrice şi ciudate, care-l confruntă cu teme politice şi filozofice, dar şi cu dragostea, boala şi moartea. În microcosmosul acestei lumi decadente cu "unitatea şi puterea ei învăluitoare" (Th. Mann) se reflectă climatul social şi intelectual al unei epoci intregi. Filmat în anul 1982 cu mare fidelitate faţă de opera literară omonimă şi având ca regizor pe Hans W. Geißendörfer, Der Zauberberg (Muntele Vrăjit) a beneficiat de un buget de 20 de milioane de mărci germane, devenind astfel cel mai scump film german până la acel moment. În special în domeniul construcţiilor şi al echipamentelor nu s-au făcut economii în încercarea de a reda cât mai exact atmosfera opulentă a unui sanatoriu de lux de la începutul secolului trecut.

"Un mare film german cu o distribuţie internaţională." (Trailer) Vă invităm cu drag să descoperiţi alături de noi peisaje magice din literatura germană în film!

Intrarea este liberă.

Informaţii suplimentare la: Ioana Dancu, tel.: 0269 21 08 30 E-mail: kultur@kulturzentrum-hermannstadt.ro

14

Peisaje magice.

Literatura germana în film

Biblioteca Centrului Cultural German Sibiu

În biblioteca Centrului Cultural German vă aşteaptă cărţi în limba germană, scrise de autori contemporani, dicţionare şi enciclopedii, cărţi de specialitate, despre subiecte interesante din domeniile: politică, economie, artă, cultură şi civilizaţie. În partea destinată copiilor micii şi tinerii noştri cititori vor găsi multe cărţi ilustrate, cărţi pentru copii şi tineri, precum şi jocuri. Cotidienele, ziarele săptămânale, revistele din domenii ca artă , cinematografie, literatură, geografie, modă, ştiinţă, schimburi culturale şi limbă oferă informaţii despre evenimente din întreaga lume.

Luni: orele 10:00-13:00 Marți: orele 10:00-13:00 Miercuri: orele 14:00-18:00 Joi: orele 14:00-18:00

Dupa-amiaza jocului.

Program pentru copii 3 decembrie 2010, ora 16:00 Centrul Cultural German Sibiu Str. G-ral Magheru nr. 4

Înainte de minunata vacanţă de Crăciun Centrul Cultural German Sibiu pregăteşte o nouă surpriză pentru cei mici: un program captivant de jocuri. În data de 3 decembrie 2010 invităm toţi copiii năzdrăvani şi neastâmpăraţi începând cu vârsta de şase ani la o după-amiază dedicată jocului. Sună distractiv şi aşa va şi fi. Vom confecţiona jocuri amuzante şi apoi le vom pune la încercare. Puteţi aduce jocurile voastre preferate sau vă puteţi distra cu jocuri noi pe care vi le punem la dispoziţie. Vă aşteptăm cu drag!

(Pentru copii de la 6 ani.

Numărul participanţilor este limitat.) Înscrieri şi informaţii la: Ioana Dancu, tel.: 0269-21 08 30 E-mail: kultur @kulturzentrumhermannstadt.r o

15

eveniment interviu ,Giselle-ul sibian, îngaduire de hoinareala în vis

Nu pot începe rândurile ( căci cronică e pretenţios spus) despre cea de-a 9-a premieră a baletului sibian, fără să mărturisesc stările ce au precedat-o: temere, uşoară confuzie, nelinişte, dar niciodată , nici un minut de ÎNDOIALĂ.De ce? Pentru că , pe la mijlocul verii, Teatrul în cauză a trecut printr-o serioasă cumpănă, datorată pe de o parte altruismului şi generozităţii directorului lui,care după ce timp de doi ani şi jumătate i-a familiarizat pe balerini cu scena, le-a dat multora statut de solişti, le-a îmbogăţit palmaresul cu roluri importante, i-a răsfăţat cu profesori şi maeştrii de valoare, ca un tată bun, le-a deschis larg uşa şi i-a lăsat, chiar invitat să plece, care-n cotro, fiecare unde a considerat că dă de mai bine ( câţiva deja regretând pripita decizie), iar pe de altă parte, derivând direct din prima, de golul numeric şi colectiv, lăsat în companie, tocmai în perioada când se stabilesc repertorii, numărul de spectacole,premierele, turneele , etc. Deşi ştiam toate astea, ÎNDOIALĂ n-am avut.Pentru că , după cum spune Bernard Shaw,, în artă , succesul cel mare este să fi ultimul din seminţia ta şi nu primul.Aproape oricine poate să înceapă ceva, mai greu e să sfârşească, să realizeze ceva…..”

Ori eu intuiam că în aceste vremuri aprige, unde toţi sunt tulburi şi vehemenţi, Sibiul, în speţă Teatrul de Balet, rămâne liniştit, stăpân pe sine, cumpătat, fără a face speculaţii gratuite, deşi nu duce deloc lipsă de curaj, mare curaj.Şi uite aşa,în nici 2 luni, ca dintr-un joben atins de bagheta unui magician, a prins viaţă odata cu noua componenţă a companiei, la fel, sau poate mai exotică decât prima, Giselle, acest Hamlet al baletului mondial.Şi astfel, în cele 2 seri consecutive(8 şi 9 noiembrie), toate acele stări neplăcute , menţionate la început, au fost înlocuite de UIMIRE,cu tot ce derivă pozitiv din ea: uimire pentru determinarea directorului teatrului în cauză Ovidiu Dragoman, care fără panică, ci cu mare grijă, i-a cooptat în companie pe Pavel

Rotaru şi Florin Brânduşă, ambii personalităţi marcante ale baletului românesc şi mondial; uimire pentru exigenta selecţie pe care aceştia au facut-o printre balerinii veniţi din toate colţurile lumii să se angajeze aici; uimire pentru curajul de a monta acest balet şi nu altul, adăugând astfel un titlu ce nu poate lipsi din repertoriul nici unui teatru care se respectă.Rezultatul mi-a placut ! Iar succesul de public a fost nemăsurat.Am aplaudat interpretarea câtorva balerini mai vechi: Megumi Koshi, Takamiro Tsubo( în pas de deux actul I , scena a 2-a); a noilor veniţi Reina Jagura – Japonia ( pas de deux actul I scena 1) , Ruth Bronwen – SUA , Adela Sterp Craciun de la Opera bucureşteană în pas de quatre , actul I şi respectiv Mirtha ( de Adela e vorba) şi invitaţilor speciali- deţinătorii rolurilor principale, prim balerinii Hye Min Hwang şi Jae Yong Ohm de la Universal Ballet Company din Seul ( Coreea de Sud) reuşiţi, mai ales ea, cu linie frumoasă şi foarte curat tehnic; prim solistul Traian Vlaş în Hans şi contribuţia deloc neglijabilă a celor 6 balerine din Constanţa care s-au remarcat în părţile de ansamblu. Păcat de cortegiu din actul I , total neinspirat, (ca miscare, costume, atitudine si numar) .Nu pot însă încheia fără a spune că dacă ochii s-au delectat şi bucurat, mai ales in actul II care a fost fermacator, urechile mele au suferit cumplit datorită benzii muzicale proaste , ca dealtfel şi înregistrarea în sine a muzicii lui Adam, cu accente pe dos, cu tempi aiurea şi nuanţe cel puţin bizare. Dar una peste alta, baletul,,Gissele”, lucrat serios, cu profesionalism şi mână forte de Pavel Rotaru şi Florin Brandusă; coregrafia clasică, efectul scenic şi până la urmă si subiectul, a adus Sibiului o nouă pagină de poveste, prilej de despovărare a minţii şi îngăduire de hoinăreală în vis.

DOINA MOGA

eveniment

16

Concertul Tradiţional de Anul Nou. Ediţia a 2-a

Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) organizează a doua ediţie a Concertului Tradiţional de Anul Nou. În zilele de 31 decembrie 2010 şi 1 ianuarie 2011 pe scena sălii Thalia, cu începere de la ora 18 va fi prezentat un program muzical divers ce va însuma secvenţe sonore din jazz, pop şi muzică clasică.

Soprana Luiza Fatyol, solista Simona Chiriţă şi tenorul Alexander Voigt din Germania, alături de Sibiu Youth Orchestra condusă de dirijorul Gabriel Bebeşelea vor interpreta compoziţii celebre semnte Borodin, Bernstein, Lehar, Loewe, Marquez, Puccini sau SaintSaëns. „Concertul Tradiţional de Anul Nou reprezintă o alternativă selectă pentru marcarea trecerii dintre ani, în spiritul marilor oraşe europene ce sărbătoresc Revelionul cu arii de operă şi fragmente celebre din piese clasice” a declarat Sebastian Gheorghiu, preşedintele UCIMR. Biletele s-au pus în vânzare în reţeaua magazinelor Germanos, Orange, Vodafone, Librăria Humanitas şi pe eventim.ro. Preţul unui bilet este de 40 şi 60 lei.

SIBIU YOUTH ORCHESTRA

“Orchestra de tineret din Sibiu” a luat fiinţă în toamna anului 2005 la iniţiativa unui grup de tineri instrumentişti ai Liceului de Artă din oraş, din dorinţa de a întări legăturile atât dintre ei şi ceilalţi tineri muzicieni invitaţi să li se alăture, cât şi cu melomanii sibieni.

Componenţii orchestrei sunt foşti sau actuali elevi ai Liceului de Artă Sibiu, studenţi la diverse conservatoare din ţară (Academia de Muzică “Gheorghe Dima” – Cluj Napoca, Universitatea Naţională de Muzică – Bucureşti, Universitatea de Muzică - Braşov) etc. În 30 martie 2009 “Sibiu Youth Orchestra” a susținut concertul de închidere al “Festivalului Internațional al Orchestrelor de Tineret” din Ahrensburg-Hamburg (Germania) cu un program în care au promovat un repertoriu alcătuit din lucrări ale compozitorilor români.

“Orchestra de Tineret din Sibiu condusă de tânărul lor dirijor, Gabriel Bebeșelea, au impresionat prin sonorități extrem de rafinate.”

(Hamburger Abendblatt, 31.03.2009).

Începând cu 2009-2010 “Orchestra de Tineret din Sibiu” susține Concertele de Anul Nou. Cel mai mare proiect a fost punerea în scenă a operei “Carmen” în viziunea coregrafului Valentin Barteș în Piața Mare din Sibiu alături de Teatrul de Balet, spectacol vizionat de 4000 de spectatori.

GABRIEL BEBEŞELEA

Absolvent al Liceului de Artă Sibiu, la clasa de vioară a profesoarei Vasilica Tudori, Gabriel Bebeşelea s-a născut pe 29 septembrie 1987 la Sibiu. Este licențiat în dirijat orchestră la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” – Cluj Napoca, la clasa maestrului Petre Sbârcea și în prezent masterand al Universității Naționale de Muzică București la clasa maestrului Horia Andreescu.

Debutul său dirijoral a avut loc în februarie 2006 cu ocazia primului concert al Orchestrei de Tineret din Sibiu și de atunci rămânând la pupitrul acestei orchestre și în prezent. A mai dirijat Orchestrele Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, Orchestra de Cameră “Liutaria”, Filarmonica de Stat Sibiu. A dirijat mai multe lucrări în primă audiție cu diverse orchestre camerale din cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” acumulând astfel un repertoriu ce cuprinde lucrări de la creația muzicală barocă, până la cea contemporană. În martie 2009 a susținut alături de Orchestra de Tineret din Sibiu concertul de închidere al “Festivalului Orchestrelor de Tineret” – Ahrensburg (Germania), cu un program alcătuit în exclusivitate din lucrări ale compozitorilor români. În aprilie 2009 a fost dirijor-asistent al maestrului Sabin Păutza în cadrul cursului de orchestră “Academia Primavera” de la Sibiu iar în iulie 2010 dirijor-asistent al maestrului Theo Wolters. În iunie 2009 a participat la Masterclass-ul de Konrad von Abel (timp de 10 ani asistent al lui Sergiu Celibidache). La începutul lui august 2009 a dirijat în cadrul Cursului Internațional de Compoziție “Icon Arts” primul concert al ansamblului de muzică contemporană cu același nume. În septembrie 2009 a participat la Masterclass-ul susținut la Berlin de Michail Jurowski (prim-dirijor al Westdeutsche Rundfunkorchester Köln) cu orchestra Berlin Sinfonietta. Debutul său în operă a fost cu spectacolul “Carmen” realizat în Piața Mare din Sibiu (5000 de spectatori).

În noiembrie 2010 a câstigat premiul I la concursul de dirijat “Jeunesses Musicales”.

LUIZA FATYOL- soprană

Luiza Fatyol s-a născut pe data de 9 iulie 1987 la Satu Mare, într-o familie de muzicieni. La frageda vârstă de 5 ani începe studiul viorii, iar la 17 ani studiul canto-ului la clasa profesoarei Claudia Popdan. În prezent este masterantă în anul 1 la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj Napoca, la clasa profesoarei Ana Rusu.

Luiza Fatyol a participat la concursuri naţionale şi internaţionale, dintre care amintim: Concursul “Ionel Perlea” – Slobozia 2006 ( Premiul 2); Concursul Liedului Românesc- Braşov 2007 ( Premiul 2) ; Concursul Ferdinand Weiss- Cluj Napoca 2009 ( Premiul Mozart şi Premiul Fundaţiei Sigismund Toduţă); Concursul Liedului Românesc- Braşov 2009 (Premiul 1); Concursul Internaţional de Canto “Hariclea Darclee” - Brăila 2010 (Premiul 3). A susţinut numeroase concerte atât în ţară şi străinătate (Ungaria, Austria, Elveţia, Germania, Italia).

17

eveniment interviu Târgul de Crăciun din Sibiu. Ediţia a IV-a

prins deja contur Ajuns anul acesta la cea de-a patra ediţie, Târgul de Crăciun a de lemn, în căsuţe de 65 cele şi Crăciun de în centrul oraşului. Alături de bradul scena de spectacole copii, pentru ce mecani le atracţii şi te instala fost au Mare Piaţa peisajul de sărbătoare precum şi ieslea care reprezintă scena naşterii Domnului. Din o mare popularitate. de trecuţi, anii în şi t, bucura s-a care rul, patinoa nici lipsi nu va cu care copiii se ponei, doi cei ntă reprezi o mici cei O atracţie creată special pentru Mare.

Piaţa în pot plimba Produse în premieră să descopere proAnul acesta, vizitatorii Târgului de Crăciun din Sibiu vor putea de judeţe ale ţării. Pe 20 din provin care ianţii comerc de vânzare la scoase noi, duse şi decoraţiuni de ăminte îmbrăc de articole jucării, i, lângă o ofertă bogată de dulciur dată, produse apiprima oentru , ializate comerc fi vor lemn de e căsuţel în , Crăciun i, vaze, decoraţiuni cole, produse din sticlă pictată manual (platouri pentru prăjitur ), cd-uri cu Crăciun de c specifi cu manual pictată şi tă modela sticlă din de brad societate şi de jocuri , clasică şi Crăciun de muzică pentru copii, cd-uri cu muzică altele. şi ască italiene că cerami ive, educat cărţi Program cultural concentrat pe tradiţii rie 2010 – 2 ianuarie Târgul de Crăciun din Sibiu va avea loc în perioada 27 noiemb este organizat entul Evenim 21.00.

10.00orele între zilnic, deschis fi va şi 2011 Consiliul Local către de ţat cofinan şi ia Român Pro de către Fundaţia AU-RO Austria Sibiu. iului Municip a Cultură de Casa şi a Primări prin Sibiu, 2010 Programul cultural al Târgului de Crăciun din Sibiu, Ediţia Bulgaria / spectacol de magie Flowers – Fireter The 17.00ora 2010, rie decemb 3 Vineri, “Magic Fest”, organizat de ional Internaţ ului Festival cadrul în – pe picioroange (50 minute) Sibiu Teatrul pentru Copii si Tineret “GONG” l al Datinilor şi ObiSâmbătă, 4 decembrie 2010, orele 17.00-22.00 Festivalul Naţiona de Complexul Naţional Muzeal at organiz iarnă, de i obiceiur şi Datini IV-a. a ediţia r, ceiurilo ASTRA Sibiu Viorica Abrudan, Cluj Napoca, oRomânaşul, Şcoala general „Simion Bărnuţiu”, Instr. Ioan şi jud. Cluj Abrudan, Cluj Napoca, jud. Cluj oMioriţa Şcoala generală „Lucian Blaga”, Instr. Ioan şi Viorica ara Hunedo judeţul nu, Muntea George instr. ti, oAnsamblul din Răduleş Atomulesei, judeţul Bacău oAnsamblul La porţile neamului din Palanca, instr. Florin şi Liliana Ialomiţa oGrupul tradiţional Spicul din Luciu, instr. Elena Gârbacea, judeţul a, judeţul Ialomiţa Gârbace Elena instr.

Cocora, din a Credinţ nal tradiţio oGrupul oGrupul folcloric Cergău, Cergău, judeţul Alba, instr. Aldea Lenuţa coregraf Mihai Fetiuc, judeţul oCăiuţii albaştri din Hlipiceni şi Balada din Botoşani, maistru Botoşani jud. Brăila oCăluşul de iarnă din Gropeni şi Căluşul de iarnă din Tufeşti, instr. Ionel Lămâie, Borca, lui, Baltagu Drumul e popular tradiţii şi ri oAnsamblul Obiceiu judeţul Neamţ şi, judeţul Sălaj oRapsodul popular Ileana Graţiana Pop, Ciumărna, comuna Româna a, jud. Suceava Botoşan la de Căiuţii şi i Moldove Fundu ” „Arcanu blul oAnsam de colinde 20 de particiDuminică, 5 decembrie, ora 16.00 – Corul Liceului de Artă. Concert panti (20 minute) minute); workshop face paintDuminică, 5 decembrie, ora 19.00 – program Moş Nicolae (60 bile ing şi baloane modela ol susţinut de către două cete Vineri, 10 decembrie, ora 19.00 – Galul „Ţara Oltului”. Spectac de colindători (60 minute), şi un concert de colinde (30 minute) ol de teatru susţinut de Sâmbătă, 11 decembrie, ora 17.00 – „Colind cu năbădăi”. Spectac din cadrul Universităţii , Teatrală Artă zarea speciali Arte, si Litere de ii studenţi ai Facultăţ “Lucian Blaga” din Sibiu (60 minute) din Victoria– concert de Sâmbătă, 11 decembrie, ora 19.00 – „Cetina de Brad”, grup vocal . minute) (30 colinde susţinut de elevii şcolii „ReDuminică, 12 decembrie, ora 19.00 – Concert chitarişti şi orgă gina Maria” din Sibiu (50 minute) Facultăţii de Teologie, din Duminică, 12 decembrie, ora 20.00 – Concert de colinde al Corului minute) (30 Sibiu din Blaga Lucian ităţii Univers cadrul elevii secţiei germane ai LiceuJoi, 16 decembrie, ora 19.00 – Concert de colinde susţinut de minute) (15 lui Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu Exerciţiu teatral al elevilor Sâmbătă, 18 decembrie, ora 19.00 – „Întâmplări de Crăciun”. minute) (40 Sibiu Ghibu” r „Onisifo Teoretic Liceului ”, Bistriţa şi Cornelia ArdeDuminică, 19 decembrie, ora 19.00 – Ceata de colindători „Doiniţa minute) lean; concert de muzică populară (60 Bisericii Ştefan cel Mare Duminică, 19 decembrie, ora 20.00 – Concert de colinde al Corului minute) (30 eveniment organizat de către Joi, 23 decembrie – Ansamblul Folcloric Republica Moldova, Sibiu din Complexul Naţional Muzeal ASTRA Crăciun soseşte cu caleaşca în Vineri, 24 decembrie, ora 17.00 – Spectacol Moş Crăciun. Moş minute) (60 Mare Piaţa

eveniment dans

“Concerte pentru inima, minte şi suflet prezentate intr‐un stil urban, rafinat. Bogat se va simți cel căruia i-e dat să asculte Orchestra da Tre Soldi. Se va înfrupta cu câte puțin din toate plăcerile tout court: jazz, fado, tango, lăutărească, medievală, clasica, pe care umorul rafinat al muzicienilor le face să strălucească ca bănuții în soare” – aşa descrie Luigi Gageos ‐ producator evenimentului - muzica şi spectacolul pe care îl propune Orchestra da Tre Soldi.

Grupul italian va susţine un spectacol miercuri, 8 decembrie 2010 la Sala Thalia din Sibiu.

Muzica italienilor este un lux rar şi prețios pe care prestigiosul Jazz Magazine l‐a recompensat în 2008 cu nominalizarea la albumul de jazz al anului, “Best Jazz”. Trupa a susținut peste 100 concerte atât în Italia, cât şi peste hotare, fiind invitată special la Festivalul de la Sanremo, în spectacolele realizate de RaiUno sau la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Torino. Înființată în 2002, orchestra reuneşte artişti consacrați ai scenei italieneşti de jazz şi muzică clasică. Aşa cum se autodefinesc cu umor, prin concertele lor muzicienii propun o călătorie vizionară către sunetele de mâine, cu un ochi la prezent şi o ureche în trecut. Cei 7 muzicieni au evoluat de‐a lungul carierei lor alături de artişti celebri precum Pavarotti, Riccardo Muti şi în orchestre faimoase ca RAI Symphonic Orchestra Torino sau Sanremo's Sinfonica. Jazzitalia.net caracteriza evoluția trupei ca un must‐have pentru toți cei care iubesc muzica. “Trebuie să

1818

vedeți cum se îmbină acordeonul, clarinetul, vioara, vocea, violoncelul, contrabasul şi chitara în interpretările originale ale grupului italienesc pentru a înțelege cum o seară obişnuită se poate transforma într‐un spectacol de excepție, greu de refuzat. Orchestra da Tre Soldi vă va încânta cu un concert plin de sensibilitate, pasiune, virtuozitate şi ironie, bazat pe un repertoriu excepțional” a adăugat Luigi Gageos.

Definit ca eveniment – concert, turneul PROMS ‐ Jazz & Classic din care face parte acest eveniment aduce un concept muzical nou – un melanj spectaculos între artişti de jazz şi clasic care interpretează împreună, într‐o manieră rafinată aranjamente muzicale ce au ca punct de plecare repertoriul international de jazz, muzică clasică, muzică de film, blues sau pop. Concertele PROMS sunt pline de culoare şi muzică, fiind un show atrăgător pentru publicul larg, indiferent de vârstă sau educație muzicală.

Producţia inedită PROMS ‐ Jazz & Classic Tour, realizată de jmEvents se distinge prin originalitate, dar şi prin dimensiunea europeană de amploare, desfăşurându‐se în 5 ţări: Franţa, Germania, Italia, Moldova şi România, în perioada decembrie 2010 – mai 2012.

Biletele petnru acest concert au fost puse în vânzare la sediul Filarmonicii de stat Sibiu. Preţul unui bilet este de 20 lei, elevii, studenţii şi pensionarii beneficiind de o reducere de 50%.

Muzica clasica, jazz, fado si lautareasca cu “Orchestra da Tre Soldi” la Sala Thalia