Profil Cultural

COVERSTORY ‐ Miahi Mândru!iu: ”Coppelia este un sepectacol demi‐clasic, cu o foarte mare priză public”

anul VI, nr. 59 noiembrie 2013

profil

CULTURAL

.ro

Coregraful

MIHAI MÂNDRUłIU „ Trupa de balet din Sibiu m-a obligat

să ridic standardul tehnic al spectacolului, mi-au dat nişte satisfacŃii deosebite“

”ARS HUNGARICA”: Festivalul culturii maghiare reuneste în acest an 25 de evenimente

Scurtmetrajul ”O Lume Nouă ” - povestea primilor emigranŃi ardeleni

cuprins

EditoriaL

• Dou! expozi" ii noi (la CNM Astra p.6) Lauren!iu

• #Esen"ele realit! " ii$ (la Muzeul Brukenthal p.7)

STR" U# director editorial

• Calendarul cultural ( noiembrie p.10/11)

Pia"a Mare: fără bilet!

• Interviu Mihai Mândru" iu (coregraf balet p.12, 13) • $O lume Nou! $ (film despre emigran" i p.14) • Cinematograful Arta Sibiu (filmele lunii p.17) • Aparitii editoriale (p.18) • Evenimente culturale (recomand# ri p.19)

parteneri • Casa de Cultură a Municipiului Sibiu • Teatrul de Balet Sibiu • Teatrul pentru Copii şi Tineret “Gong” • Centrul Cultural German Sibiu • Complexul NaŃíonal Muzeal “Astra” • Muzeul NaŃional “Brukenthal” • Teatrul NaŃional “Radu Stanca” • Filarmonica de Stat Sibiu • Centrul Cultural “Junii Sibiului” • Casa de Cultură a StudenŃilor Sibiu • Biblioteca Astra

COVERSTORY p.12, 13 Scurtmetrajul %O Lume Nou! % - povestea primilor emigranti ardeleni Regizoarea Luiza Pârvu pregătește în această perioadă la New York, alături de o echipă interna!ională, filmările scurtmetrajului independent O Lume Nouă, după un scenariu de Toma Peiu, bazat pe o poveste concepută de cei doi. Primul film care se apropie de drama trăită de genera!ia de emigran!i "uitată" de manualele de istorie, O Lume Nouă este produs de Toma Peiu, Luiza Pârvu și Adriana Răcășan (co‐ producător).

Filmările scurtmetrajului O Lume Nouă se desfăşoară la jumătatea lunii noiembrie 2013, în New York. Din echipa internaŃională a filmului fac parte directorul de imagine Shan Jin (China); sunetistul Rezwan Shariar Sumit (Bangladesh); inginerii de lumini Cenk Erturk (Turcia) și Wo o n j a e P a r k ( C o r e e a d e S u d ) , E r i n Vassilopoulos (SUA), dar şi scenografele românce Lulu Petrescu și Adriana Răcășan.

Recent municipalitatea a anun!at fa p t u l c ă , î n c e p â n d d e a n u l v i i t o r, l a evenimentele finan!ate de către Primăria Sibiu și care se desfășoară în Pia!a Mare sau Pia!a Mică, accesul nu se va mai face pe bază de bilet. Decizia are la bază faptul că, fiind finan!ate din bani publici, evenimentele trebuie să fie accesibile pentru to!i sibienii. Nimic mai adevărat. Atât timp cât bugetul Sibiului este construit și pe baza taxelor și impozitelor primite de la cetă!eni, decizia este perfect fundamentată. Cu toate acestea există și un revers al medaliei: pe termen lung decizia va avea un impact asupra mentalită!ii și educa!iei publicului sibian. Acesta va fi obișnuit să primească actul cultural gratuit, scăzând astfel interesul pentru evenimentele la care trebuie plătit bilet. Acum, pentru a fi împăcată și capra și varza, solu!ia ar fi ca operatorii culturali să își mute evenimentele în alte spa!ii și să nu lase intrarea liberă. Astfel sibienii vor ști că pentru un act cultural trebuie să facă un efort financiar prin care să aprecieze efortul artistului și cel al organizatorului, iar Pia!a Mare va rămâne un simbol și centru cultural pentru evenimentele devenite tradi!ionale și la care nu s‐a perceput niciodată bilet.

ProfilCultural Sibiu

redac"ia Director editorial: Laurentiu STRĂUł Redactor şef: Florina BADEA Redactori: Bogdan FELDMAN, Veronica CIUNTU, Teodora CÎRCIUMARU PR: Claudia BUIDAN, Colaborator: Roxana PEPELEA e-mail redacŃie: contact@profilcultural.ro PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

4

Șase dintre cele mai cunoscute bloggeri"e de fashion & style din România au participat la prima sesiune de shooting‐ uri pentru edi"ia 2014 a M Calendar, cel mai longeviv calendar de modă din "ară.

După Circoteque, Natural Beauties of Romania sau Sibiu Baroque, cea de‐a șasea edi!ie a M Calendar, produs de Mitichi, va apărea sub tema Fashion Icons Tribute.

C a s a d e C u l t u r ă a S t u d e n" i l o r S i b i u organizează în perioda 8‐10 noiembrie 2013 cea de a 10‐a edi"ie a festivalului studen"esc “Sibiu Dans Festival”.

Festivalul își va deschide por!ile vineri 8 noiembrie 2013 de la ora 18.30, la Casa de Cultură a Sindicatelor cu vernisajul expozi!iei de fotografie “SIBIU DANS 2012”, semnată de artistul fotograf Mihai Panaitescu din Deva.

Spectacolele de dans se vor derula în zilele de 8 și 9 noiembrie, începând cu ora 19.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor, ziua de duminică 10 noiembrie fiind una dedicată discu!iilor pe teme de dans prin organizarea mesei rotunde “Coregraf versus Dansator”.

Tineri dansatori din București, Iași, Cluj‐ Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Pitești, Tg. Mureș, Gala!i, Sibiu și Kraljevo (Serbia) se vor întrece pentru a cuceri publicul sibian cu talent, entuziasm și dedica!ie. Ei vor intra în sufletul publicului prin pași delica!i și gra!ioși de balet, vor da frâu liber imagina!iei prin viziunea neconven!ionalului dansului contemporan și modern, vor păși în alte locuri geografice și timpuri istorice prin momentele de dans de caracter și show‐revue. Ei se vor întrece timp de două zile pentru a ne cuceri inima și marele Trofeu al Festivalului de Dans de la Sibiu. Mult râvnitul Trofeu al Festivalului va sosi la Sibiu de la Cluj fiind câștigat de două ori consecutiv de forma!ia “Jump In” la ultimele edi!ii.

PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

Șase dintre cele mai cunoscute bloggeri!e de fashion din !ară au participat, pentru două zile, la shootingurile acestei edi!ii, întruchipând femei puternice din lumea frumuse!ii și a stilului. Alina Ceușan, Gabriela Atanasov, Mădălina Merca, Sandra Bendre, Ioana Chișiu și Manuela Lupașcu le‐au întrupat pe Audrey Hepburn, Madonna, Dita von Teese, Brigitte Bardot, Heidi Klum și Sarah Jessica Parker. Rând pe rând, Sibiul s‐a transformat, prin fotografii, în

SIBIU DANS FESTIVAL 2013 - editie aniversar! : 10 ani!

foto: Maria Ştefănescu

$tiri culturale

Mitichi Calendar 2014 la a &asea editie - %Fashion Icons Tribute%

Paris, Londra, New York sau Milano, orașe celebre ce le‐au găzduit de‐a lungul timpului pe cele mai frumoase femei din lume. „Cred că românii, în general, au un mare poten!ial în ceea ce privește moda, dar suntem în perioada în care ne educăm și ne perfec!ionăm stilul.

Fashion Icon‐urile și bloggeri!ele de modă sunt, împreună, exemple de stil pentru to!i și de aceea am cooptat în același proiect imaginile divelor trecutului cu exponentele viitorului. Fashion Icon‐urile sunt modele eterne de stil iar proiectul a ajuns la maturitatea necesară încât să le putem aduce un tribut”, spune Mitichi, producătorul M Calendar. Divele prezentului au trecut prin Pia!a Huet, Pia!a Mică, pe bulevardul Nicolae Bălcescu sau în decoruri cu iz industrial pentru a reînvia imagini arhicunoscute pe tot mapamondul. „Proiectul este departe de a fi încheiat. Urmează în curând o altă serie de fotografii, care vor întrupa alte șase fashion icon‐uri ale trecutului. Coco Channel, Grace Kelly sau Katherine Hepburn sunt doar câteva din exemplele ce vor completa această edi!ie deosebită a proiectului M Calendar”, mai spune Mitichi, producătorul calendarului .

Coafate la salonul Excentric by Soso, machiate de Roxana Armeana, cele șase modele au prezentat piese din colec!iile designerilor Anca și Silvia Negulescu, Anca Stănilă, Sweet Paprika și Rozalia Bot.

5

Trupa OBITUARY confirmat! oficial la Rockstadt Extreme Fest 2014

FormaŃia OBITUARY (SUA) un nume ce a scris istorie pe scena death metal încă de la începutul anilor “80, este cea mai recentă confirmare pentru Rockstadt Extreme Fest 2014.

Atmosfera macabră, riff-urile clasice, abordarea ritmică primordială şi desigur, growl-ul lui JohnTardy sunt elementele cheie ale unui recital ce va sintetiza pe scena de la Râşnov esenŃa death metalului.

Cu peste 30 de ani de carieră, 8 albume full length, două DVD-uri şi nenumărate turnee în spate, OBITUARY îşi păstrează statutul de reprezentant de marcă al curentului death metal. Albumul “Cause Of Death,” lansat în 1990 este piatra de hotar a discografiei formaŃiei şi un material ce va rămâne în antologia genului death metal. Tonalitatea foarte joasă şi agresivă a vocalului John Tardy – recunoscut ca pionier al abordării death grunt - este

elementul ce defineşte identitatea sonoră a formaŃiei.

Rockstadt Extreme Fest, singurul festival de metal extrem din România, îşi continuă parcursul cu ediŃia din 2014.

Aceasta va avea loc în perioada 14 – 16 august la Râşnov.

KATATONIA (Suedia), una dintre cele mai apreciate trupe de pe firmamentul metalului extrem modern şi ROTTING CHRIST (Grecia), legenda elenă a scenei black metal, sunt şi ele deja confirmate la Rockstadt Extreme Fest 2014. Până în acest moment, line-up-ul festivalului mai este completat de: DAGOBA (Franta), MORS PRINCIPIUM EST (Finlanda) şi GRANDEXIT (Suedia).

Înaintea concertului de la Bucuresti, José Carreras lansează lanseaza un nou album! În 6 decembrie, la o zi după ziua de naștere a marelui tenor și înainte cu 9 zile de concertul de la București, José Carreras lansează un nou album!

Noul material discografic al celebrului tenor se numește "25 ‐ Meraviglioso" și face referire la recuperarea tenorului din cumplita boală de care a suferit ‐ leucemia, la revenirea sa de acum 25 de ani și la toate momentele extraordinare, concertele memorabile și recitalurile care au urmat anului 1988, printre care și cel de la Arcul De Triumf din Barcelona precum și cel de la Opera de Stat din Viena.

Acest nou album va fi disponibil pentru cumpărători începând cu data de 6 decembrie, la doar o zi

după cea de‐a 67 aniversare a tenorului catalan!

Albumul a fost produs de Christian Kolonovits, compozitorul operei "El Juez” („Los Niños Perdidos”) și con!ine secven!e muzicale clasice precum "Adoro", "La Strada", "Meraviglioso" și colaborări cu artiști precum José Feliciano, Lang Lang, Richard Galiano, Alison Balsom și David Garrett.

Fanii celebrului tenor au ocazia să îl asculte live pe artist pe data de 15 decembrie, la Pavilionul Central de la Romexpo București! Anul acesta José Carreras va fi acompaniat de de Corul Radio și Orchestra Na!ională Radio condusă de David Gimenez.

PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

expozi!ie

6

Dou! expozitii noi la Complexul National Muzeal Astra $Podoabe de ieri, de azi, de mâine$%i $Cojocul traditional sibian$sunt temele expozitiilor

Muzeul ASTRA în parteneriat cu Direc"ia Jude"eană pentru Cultură Sibiu și Colegiul Na"ional Pedagogic „Andrei Șaguna” Sibiu, organizează pe data de 7 noiembrie 2013, de la ora 18:00, în Atrium Classic Cafe, expozi"ia‐ eveniment Podoabe de ieri, de azi, de mâine, o prezentare de bijuterii tradi"ionale, hand‐ made, dar și reconstituiri ale podoabelor descoperite în siturile arheologice.

Evenimentul este parte a proiectului cu același titlu, finan"at de Administra"ia Fondului Cultural National (AFCN).

Anda Ionaș Complexul Na!ional Muzeal Astra Derulat de Muzeul ASTRA în perioada 15 septembrie‐15 noiembrie 2013, proiectul a cuprins mai multe etape: o serie de lec!ii deschise având drept scop familiarizarea elevilor cu semnifica!ia esteticului în diferite perioade de evolu!ie socio‐culturală din spa!iul transilvănean, urmate de ateliere de lucru interactive, împăr!ite pe diverse module, în care tinerii s‐au implicat în realizarea bijuteriilor, având drept sursă de inspira!ie podoabele specifice perioadei medievale, satului tradi!ional, precum și lumii contemporane (hand‐made).

Roadele activită!ii lor pot fi admirate de joi, 7 noiembrie, în cadrul expozi!iei‐prezentare de bijuterii, urmând ca finalizarea proiectului să PROFILCULTURAL /NOIEMBRIE2013

aibă loc în apropierea datei de 15 noiembrie odată cu lansarea catalogului proiectului și organizarea unei mese rotunde.

Cojocul din zona Sibiului. Măiestrie Stil Noble"e Complexul Na!ional Muzeal ASTRA invită publicul la vernisajul expozi!iei ”Cojocul din zona Sibiului. Măiestrie Stil Noble!e”, ce va avea loc vineri, 15 noiembrie, de la ora 13:00, la Casa Artelor, din Pia!a Mică, nr.21.

Vor putea fi admirate piese inedite, de o mare valoare artistică, de un rafinament și o elegan!ă deosebite, din colec!iile Muzeului Civiliza!iei Transilvane ASTRA, din a doua jumătate a secolului al XIX–lea și prima jumătate a secolului al XX‐lea, precum și fotografii din cadrul arhivei documentare a C.N.M. ASTRA. Componente ale portului de sărbătoare, cojoacele sibiene re!in aten!ia prin măiestria și stilul de realizare a structurii ornamentale (împletitură cu fâșii sub!iri de piele, broderie cu arnici și cu fir, aplicare și imprimare sau, mai recent, perforare și vopsire) și a celei cromatice (nuan!e de negru, vișiniu, verde, roșu, galben, auriu, alternante într‐un real joc de umbre și lumini).

Expozi!ia, ce va putea fi vizitată în perioada 15 noiembrie 2013 – 2 februarie 2014, deschide ciclul manifestărilor dedicate sărbătorilor de iarnă la Muzeul ASTRA, recreând atmosfera

satului de odinioară, prin fotografiile de familie, prin reconstituirea unui atelier de cojocărie și prin prezentarea hainelor de paradă specifice !ăranului român (cojoacele cu mâneci și fără mâneci), confec!ionate cu deosebită măiestrie, stil și rafinament.

7

The Essences of Reality este un proiect de expozi"ie ini"iat în 2012 de galeriile private Várfok Galleria (Budapesta, Ungaria) and Năsui colec"ie & galerie (București, România) având ca scop prezentarea de diverse abordări artistice contemporane pe scenele actuale din Europa Centrală și de Est. Proiectul a pornit de la prezentarea a 4 artiști români și 3 unguri, prezen"e care au reflectat tendin"a artistic specific din regiune, atât din punct de vedere tradi"ional cât și contemporan.

Florina Badea contact@profilcultural.ro Structura expozi!iei oferă oportunitatea mai multor interpretări ale realită!ii folosind diverse materii și medii, fiecare abordare devenind o formulare vizuală a unor problematici esen!iale.

Un denominator comun al conceptului acestei expozi!ii, prezentând artiști români și unguri de genera!ii recente, prezintă lucrări care formulează atitudini despre trecut și identitate. Putem spune ca este o vedere în sec!iune în Europa de Est care se desface în fa!a privitorilor, invita!i astfel să compare și să cântărească diversele realită!i prezentate.

Elementul determinativ din lucrările lui Radu Belcin (1978, Brașov / RO) este jocul dintre lumini și umbre, acel chiaroscuro în care artistul plasează figurile și obiectele, astfel

dându‐le noi și neașteptate semnifica!ii.

Identitatea picturală a personajelor sale, care nu au nici personalitate nici trăsături, rămâne o dilemă.

Una din cele mai noi serii ale lui Francisc Chiuariu (1966, Sibiu / RO) surprinde individul într‐un spa!iu comun, colectiv, unde acesta este captiv prin propria rutină și unde „consumă” spa!iul din jurul său. Artistul folosește cerneală tipografică și ulei pe un material special numit backlit, iar aceste materiale și suporturi permit realită!ii să se „descompună” în mai multe layere..

Corpul uman nu poate lipsi din lucrările lui László Győrffy's (1976, Budapesta / H): acestea prezintă de obicei bucă!i dintr‐un trup uman mutant, plasate în scenete grotești, care au o via!ă de sine stătătoare. În sculptură, capetele care se auto‐digeră și se descompun reprezintă una dintre acele secven!e de realitate a lui Győrffy, în timp ce în desene păr!i de corp levitează într‐un „nimic” care ne face să punem întrebări asupra existen!ei noastre și a întelesului ei.

Motivele determinante ale unora dintre recentele serii ale lui Levente Herman's (1976, Târgu Mureş / R O) prezintă un tip de inconografie personală a artistului. Lucrările sale nu aspiră să fie o reprezentare realistă a realită!ii, ci oferă o viziune a unei alte lumi, impregnată cu memorii. Iar dacă personajele sale iau o formă umană, privitorul picturilor

expozitie

"Esent, ele realit! ti , i#/ "The Essences of Reality# Expozit, ie contemporan! est-european! la Muzeul Brukenthal

sale va întâlni doar haine plutind ca niște fantome, emanând o for!ă neașteptată de pe suprafe!ele moncrome care permit devoalarea unei esen!e ascunse.

Un element de bază în fotografiile lui Mátyás Misetics' (1982, Budapest / H) este lumina, lumina artificial. Lucrările lui pornesc de la întuneric și doar sursele de lumină agreate de artist vor pune în eviden!ă anumite figure sau scene.

Lucrările Flaviei Pitiş (1978, Făgăraş / RO) nu prezintă realitatea, ci urmăresc să transplanteze în prezent ceea ce lipsește din realitate. Pitiș își prezintă subiectele în mod izolat, astfel obligându‐le să se confrunte cu propria solitudine. Întunecimea din lucrările sale poate fi interpretată ca un echivalent al imaterialului, în timp ce umbrele abia schi!ate sugerează ceva indefinit, poate o prezen!ă misterioasă.

Bogdan RaŃa (1984, Baia Mare / RO) explorează un post‐umanism inovativ, cu ajutorul unor forme genetice preluate din anatomia umană.

Ra!a recreează și multiplică aceste forme și le oferă noi vien!i în noi „corpuri”, care apar astfel ca fiind iește din laboratoare experimentale.

Expozi!ia din Budapesta, urmată de cea de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, va continua în Europa Centrală și de Est, cu prezentarea de artiști polonezi și cehi în perioada 2014‐2015.

PROFILCULTURAL / NOIMBRIE2013

teatru

foto: Sebastian Marcovici

8

Dou! premiere la Teatrul National Radu Stanca , În noiembrie programul teatrului însumeaz# 29 de reprezentatii , Teatrul Na!ional „Radu Stanca” Sibiu prezintă douăzeci și nouă de reprezenta!ii la sediu în luna noiembrie, printre care două spectacole în premieră.

Actorii Teatrului Na!ional din Sibiu revin pe scenă în luna noiembrie într‐un maraton teatral ce își propune să atragă un segment de public extrem de variat prin montări dintre cele mai diverse. Răspunzând tuturor provocărilor contemporane, spectacolele Teatrului Na!ional „Radu Stanca” Sibiu încearcă să surprindă diversitatea tendin!elor din artele spectacolului, pornind de la tradi!ie, cuvânt și imagine, și ajungând la spectacole de instala!ii, teatru‐dans, muzică, măști și pantomimă.

Programul lunii noiembrie aduce la Sibiu peste 2440 de minute de spectacol și reunește montările unora dintre cei mai originali regizori români și interna!ionali. Regizorul Radu Alexandru Nica revine în aten!ia publicului în această lună cu spectacolele „Nora” (vineri, 29 noiembrie, ora 19:00) și „Balul” (sâmbătă, 16 noiembrie, ora 19:00/ duminică, 17 noiembrie, ora 19:00), după o lungă absen!ă de pe scena teatrului din Sibiu. Silviu Purcărete prezintă în luna noiembrie, la Sibiu, seria de exerci!ii scenice după „Călătoriile lui Gulliver” (vineri, 8 noiembrie, ora 19:00) ale lui Jonathan Swift, iar Alexandru Dabija prezintă în spectacolul „Gegen die Demokratie/ Împotriva democra!iei” (mar!i, 19 noiembrie, ora 19:00) PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

de la Sec!ia Germană textul lui Esteve Soler, unul dintre cei mai importan!i dramaturgi europeni ai momentului. Cu siguran!ă că două dintre cele mai incitante spectacole ale lunii prin direc!ia scenică abordată de creatori sunt „O poveste japoneză” (vineri, 1 noiembrie, ora 19:00) în regia lui Yasuda Masahiro și „Femeia !intă și cei zece aman!i” (sâmbătă, 9 noiembrie, ora 19:00) în regia lui Claire Dancoisne. Actorii sibieni vor prezenta, de asemenea, pe scenă, trei dintre cele mai spumoase comedii în regia lui Șerban Puiu – „Îmi place cum miroși!” (sâmbătă, 2 noiembrie, ora 19:00/ duminică, 3 noiembrie, ora 19:00), („Puricele din ureche” joi, 14 noiembrie, ora 19:00/ vineri, 15 noiembrie, ora 19:00) și „Încurcă‐i drace!” (sâmbătă, 23 noiembrie, ora 19:00/ duminică, 24 noiembrie, ora 19:00). Regizorul Theodor Cristian Popescu revine la Sibiu cu două spectacole după texte celebre „Opinia publică” (duminică, 10 noiembrie ora 19:00) și „Absolventul” (sâmbătă, 30 noiembrie, ora 19:00).

Luna noiembrie marchează un sezon important pentru teatrul tânăr de la Sibiu, cu două premiere prezentate în coproduc!ie cu Departamentul de Artă Teatrală al Universită!ii „Lucian Blaga” Sibiu. „Gustul mierii” va avea premiera miercuri, 20 noiembrie, de la ora 21:00 și îi reunește pe scenă pe studen!ii Angelica‐Ioana Cosma, Oana‐Cristina Marin, Claudiu Urse, Valeriu‐Stelian Iarca, Sebastian

Dobrescu. Spectacolul este regizat de Veronica și Cătălin Pătru și va fi prezentat la Studioul CAVAS din cadrul Facultă!ii de Litere și Arte din Sibiu.

Cea de‐a doua premieră a lunii este o montare după textul „Omul cel bun din Sîciuan” de B. Brecht, în regia Ancăi Bradu. Produc!ia îi reunește în distribu!ie pe Maria Tomoiagă, Paul Bondane, Anton Balint, Ana Vereș, Maria Soilică, Angela Lisa, Călin Roajdă, Alexandru Malaicu, Iulia Maria Popa, Claudiu Fălămaș, Alexandra Șerban, Ioan‐Alexandru Savu, Cristian Timbuș. Muzica spectacolului este creată de Claudiu Fălămaș, iar scenografia de Mihai Păcurar și Alin Gavrilă. Spectacolul va fi prezentat în avanpremieră miercuri, 27 noiembrie și în premieră, joi, 28 noiembrie.

Ambele reprezenta!ii au loc de la orele 21:00, în Studioul CAVAS din cadrul Facultă!ii de Litere și Arte Sibiu.

Accesul publicului la spectacole se face pe baza biletelor puse în vânzare atât la Agen!ia Teatrală, din bvd. Nicolae Bălcescu nr. 17, cât și online, prin eventim.ro. Pre!ul unui bilet variază între 5 și 20 de lei, în fun!ie de spectacol și locul în sală. Pentru biletele achizi!ionate online se adaugă un comision de 10%.

.

9

eveniment

Festivalul %Ars Hungarica%: expozitii, concerte, film...

25 de evenimente în programul celei de-a VIII-a editii a proiectului Asocia"ia Maghiarilor din Sibiu – HID prin Centrul Cultural Maghiar organizează în perioada 13‐17 noiembrie 2013 a VIII‐a edi"ie a festivalului culturii maghiare Ars HUNGARICA. Festivalul a devenit unul dintre cele mai importante evenimente culturale maghiare din regiune fiind căutat și apreciat atât de maghiari, dar și de către publicul de alte etnii din Sibiu și de turiști.

Strău" Lauren"iu contact@profilcultural.ro Pentru acest an sunt pregătite peste 25 evenimente distincte în cele cinci zile de festival, printre care mai multe vernisaje, concerte de muzică clasică, rock, jazz, spectacole de teatru, evenimente dedicate copiilor, întâlniri literare și lansări de carte, miniconferin!e tematice, etc. Anul acesta media de vârstă a invita!ilor este sub 30 ani, însă majoritatea sunt artiști consacra!i deja pe plan na!ional și interna!ional, astfel semnalăm și prin festivalul culturii maghiare anul programului Smart în Sibiu.

Concertele de muzică clasică și contemporană la Ars HUNGARICA 2013 vor prezenta nume de prim rang ale scenei interpretative maghiare, printre care îl vom regăsi și pe pianistul Demény Balázs, câștigător anul acesta la Festivalul Carl Filtsh, concertul va avea loc sâmbătă, 17 noiembrie de la orele 17 în sala

mică Thalia. Duminică de la aceeași oră și în aceeași sală Szabó Aliz și Yukari Mori, ambele din Ungaria ne vor încânta cu un concert fascinant de pian și vioară.

Un moment deosebit în cadrul festivalului din acest an îl va reprezenta concertul oferit de invita!i din Ungaria, în același timp interpre!i instrumentiști dar și compozitori.

Reprezentan!ii unui curent interpretativ modern în care instrumentele, vocea și electronica se vor împleti într‐un concert de muzică contemporană. Vor sosi la Sibiu în cadrul unui proiect european: Bodrogi Éva (soprană), Kedves Csanád (electronică), Klenyán Csaba (clarinet), Zarándy Ákos (pian) și Szalai András (!ambal) artiști care vor încerca să ne transpună gândurile și sim!urile într‐o simbioză transcendentală care la final va forma un întreg conceptual cu izvoare în estetica lui Dahlhaus, Eggebrechtsau chiar E. T. A. Hoffmann. Concertul va avea loc în data de 14 noiembrie, orele 17 la Teatrul de copii și tineret Gong, intrarea la concert fiind liberă.

Concertele de muzică pop aduc la Sibiu interpre!i consacra!i deja în România, cum ar fi trupa Evilági din Sf. Gheorghe care îmbină excelent vocea cu instrumentele tradi!ionale maghiare. Forma!ia este deja la al treilea album în această formulă interpretativă iar membrii acesteia sunt profesori de muzică sau instrumentiști consacra!i.

Majoritatea concertelor pentru tineret vor fi

organizate la Atrium Classic Caffe, o loca!ie parteneră de mai mul!i ani. În fiecare seară din săptămâna culturii maghiare la Sibiu de la orele 22 vor fi oaspe!i ai Atrium Classic Caffe instrumentiști de renume mondial, dar și trupe în consacrare autohtone. În prima seară forma!ia Smárton din Ungaria va fi acompaniată de renumitul ghitarist Juhász Gábor, un profesor de muzică prin mâinile căruia au învă!at tainele corzilor nenumăra!i artști atât din Ungaria cât și din Transilvania. n ultima zi de festival vor reveni pe malurile Cibinului trupa Duola, cei care la primul lor concert din Atrium au !inut publicul în cafenea până la orele dimine!ii cu un ad‐hoc jam session la care au contribuit și instrumentiști sibieni. Duola este formată din P. Szabó Dániel la !ambal și Bágyi Balázs la tobe, doi artiști extrem de valoroși și care din combina!ia celor două instrumente oferă o senza!ie de beatitudine trezită la realitate prin pasajele alerte, uneori chiar extrem de sonore. Ca un element deosebit este de men!ionat faptul că Bágyi Balázs este președintele în func!ie a Uniunii de Jazz din Ungaria, institu!ie de profil ce comasează majoritatea interpre!ilor de jazz din această !ară. Faptul că revine la Sibiu și a acceptat invita!ia organizatorilor demonstrează încă o dată că municipiul nostru este bine branduit printre artiștii de valoare din Europa. Programul complet al festivalului este disponibil pe site‐ul www.szeben.ro

.

PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

7 noiembrie

MUZIC" Concert Ioan Gyuri Pascu Oldies Pub

27 noiembrie

BALET

EVENIMENTELE

!Coppelia!

Casa de Cultur! a Sindicatelor

ALEGEREA EDITORULUI

21 - 24 noiembrie

MUZIC" Festivalul National de Folk "i Poezie Teatrul Gong

19 - 21 noiembrie

FESTIVAL Festivalul de folclor !Ioan Macrea!

Casa de Cultur! a Sindicatelor

13 - 17 noiembrie

8 - 9 noiembrie

FESTIVAL

DANS !Sibiu Dans Festival!

!Ars Hungarica!

Diverse locatii

Casa de Cultur! a Studentilor

13 noiembrie

MUZIC"

LUNII NOIEMBRIE

Concert Tudor Gheorghe Casa de Cultur! a Sindicatelor

15 noiembrie

MUZIC" Concert Irina Iord# chescu "i Denis Sedov Sala Thalia

interviu

12

Mihai Mândrutiu: %Coppelia este un spectacol de succes. Sunt convins c! la fel va fi 'i la , Sibiu$

În 25 mai 1870 la “Théatre Imperial de L'Opéra” din Paris a avut loc premiera baletului "Coppélia". 58 de ani mai târziu spectacolul a fost montat pentru prima dată în România, la Cluj. În Sibiu spectacolul va fi prezentat în premieră la sfârşitul acestei luni de către compania Teatrului de Balet Sibiu sub îndrumarea coregrafului Mihai MândruŃiu.

LaurenŃiu StrăuŃ: Este prima colaborare pe care o ave"i cu Teatrul de Balet Sibiu?

Mihai MândruŃiu: În materie de montare da.

Am mai colaborat în urma cu patru ani, pentru o perioadă scurtă de timp am fost solicitat de dl. director Ovidiu Dragoman însă acum montez pentru prima dată un spectacol la Sibiu în calitate de coregraf.

L.S.: A"i început deja lucrul cu trupa de balerini.

Este o companie destul de tânără. Dvs cum o percepe"i?

M.M.: Fa!ă de cum am cunoscut/o prima dată, chiar dacă s‐a schimbat destul de des, la Sibiu este o trupă de balerini competitivă, foarte bine pregătită tehnic, care m‐a obligat să ridic calitatea spectacolului și din punct de vedere tehnic. Este de departe una dintre cele mai bune trupe de balet din !ară.

L.S.: Premiera spectacolului pe care îl pregăti"i la Sibiu a avut loc la Paris în 1870. cât de des se PROFILCULTURAL / NOIMBRIE2013

joacă acest spectacol în România și cum este el perceput de publicul iubitor de balet?

M.M.: În România s‐a montat pentru prima dată în 1928 la Opera din Cluj. Este un sepectacol demi‐clasic, cu o foarte mare priză la copii dar are și un public matur care îl apreciază. Se joacă pe toate scenele marilor companii de balet. Este un spectacol de succes.

Sunt convins că la fel va fi și la Sibiu.

L.S.:Cum vi se pare Sibiul, după această ”pauză” de patru ani în care nu a"i mai fost aici?

M.M.: Sibiul, după ce a fist Capitală Culturală Europeană, a făcut un salt extraordinar. Este unul dintre orașele mele preferate pentru liniștea pe care !i‐o dă, un oraș cu o influen!ă săsească foarte pregnantă, în care eu mă simt foarte bine. Asta în compara!ie cu alte orașe prin care am fost și care sunt foarte tumultoase, zgomotoase, aglomerate. Sibiul este o oază de liniște și de plăcere de a locui.

L.S.: Din punct de vedere cultural Sibiul a crescut foarte mult. Cu toate acestea lipsa unui sediu pentru Teatrul de Balet , a unei Opere, se simte. Oare balerinii simt și ei aceeași nevoie?

Oare influen"ează acest lucru presta"ia lor artistică?

M.M.: Am văzut multe spectacole realizate de acestă companie. Această lipsă – pentru locuitorii Sibiului, mai mult decât pentru balerini – nu se simte în evolu!ia dansatorilor

pe scenă. Ei sunt profesioniști, își fac meseria la cote înalte, cu responsabilitate. Probabil că Sibiul are nevoie de un Teatru, cel pu!in un teatru de operetă și balet dacă nu chiar și de operă pentru că este un oraș cu popula!ie elevată, care are nevoie de astfel de spectacole și cred că un teatru de operă, operetă și balet ar avea rezisten!ă aici L.S.:Revenind la spectacol... la ce să se aștepte publicul? Este o montare clasică sau a"i intervenit cumva în spectacolul original?

M.M.: Așa cum am spus mai devreme trupa m‐ a obligat să ridic standardul tehnic al spectacolului, mi‐au dat niște satisfac!ii deosebite. Publicul se va întâlni cu un spectacol demi‐clasic. Am pus accentul mai mult pe actul II, pe păpuși, pentru că acolo este momentul culminant al spectacolului și punctul atractiv al spectacolului, mai ales pentru tinerii spectatori. Am încercat să dau tuturor balerinilor satisfac!ia de a dansa, de a‐și etala calită!ile tehnice în scena. De accea nu va fi un simplu primar care va primi oaspe!ii și va invita la sărbătoare, va oferi clopotul pentru noua biserică și așa mai departe. Primarul va fi și dansator. Coppelius, pentru care am găsit un dansator de excep!ie, nu am putut să îl limitez la pantomimă și la mizanscenă, l‐am făcut și pe el un dansator mai accentuat în cadrul spectacolului. E greu să î!i permi!i să faci modificări într‐o lucrare clasică, însă am inclus

13

mici idei care să scoată în relief personalitatea celui care realizează spectacolul, dar fără să îl denaturăm dramaturgic. Personal sunt împotriva acestor lucruri. Un spectacol trebuie să fie inteligibil pentru spectator de la cap la coadă în așa fel încât acesta, după ce iese de la reprezenta!ie să poată spună ”da, am în!eles spectacolul”, nu să se întrebe ”ce a vrut să spună acolo sau dincolo”. Ador coregrafii care fac spectacole ce merg la sufletul spectatorilor și sunt percepute de la cap la coadă ca dramaturgii.

L.S.: Ce ne pute"i spune despre evolu"ia baletului în România. Cum era înainte de 1989, cum este acum?

M.M.: Înainte de 1989, în balet România a beneficiat de existen!a unor maeștri școli!i la școala rusă. Au fost nume grele ale baletului românesc începând cu Oleg Danovski, Vasile Marcu, Gheorghe Ștefan și al!ii cu care am avut ocazia să colaborez și a fost un lucru extraordinar să pot colabora cu aceste genii ale scenei, ale baletului românesc. Înainte de 1989, când se spunea că ești artist și balerin erai foarte apreciat. După 1989 artiștii au intrat într‐un con de umbră. Dispari!ia marilor maeștri de balet a creat un gol, un vid în produc!ia coregrafică românească. Sunt câteva încercări, chiar și realizări – cum este Mihai Babușka, cel care a făcut spectacole și aici la Sibiu ‐ , un coregraf împlinit, școlit și el la

Moscova de altfel, și mai sunt câteva încercări timide prin !ară. Păcat că arta în general a intrat în acest con de umbră.

L.S.: Ce crede"i că ar trebui făcut pentru ca arta să își reintre în drepturi?

M.M.: În primul rând ar trebui pornit cu o educa!ie culturală din timpul grădini!ei. În programele școlare ar trebui introduse aceste spectacole – nu numai de balet ci și concerte sau spectacole de teatru – pentru ca acești copii să în!eleagă evenimentul în sine și astfel să își cultive o dorin!ă de a vedea un spectacol.

Acesta ar fi primul pas.

L.S.: Ce planuri de viitor ave"i împreună cu Teatrul de Balet Sibiu?

M.M.: Avem în plan pentru stagiunea viitoare o nouă colaborare, cu o montare a spectacolului „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. Am găsit o muzică foarte frumoasă pentru acest spectacol, compusă de un polonez. La Cluj am făcut acest spectacol în urmă cu 14 ani, pe muzica unui compozitor local însă prefer muzica pe care am găsit‐o acum fiindcă este scrisă special pentru acest spectacol și este în stilul clasic al spectacolelor de balet.

L.S.: Ave"i emo"ii pentru premiera „Coppelia”?

M.M.: În general sunt un tip sufletist însă emo!iile, de‐a lungul timpului și cât am fost dansator și acum când sunt coregraf, au fost

eveniment

Premiera #Coppelia$ va avea loc în 27 noiembrie la Casa de Cultur! a Sindicatelor , Spectacolul va fi reluat a doua zi

pozitive. Compania îmi dă speran!a și siguran!a că va fi bine.

.

Biletele pentru premiera “Coppelia” se pot procura de la Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, Parcul Tineretului nr.1. PreŃul unui bilet este de 10 lei. Se acordă o reducere de 50% pentru elevi, studenŃi şi pensionari. „Coppelia“ ‐ balet în trei acte.

ACTUL I. Într‐un sat din Galicia se fac pregătirile pentru inaugurarea noului clopot. Swanilda, logodnica lui Franz, este intrigată de fata pe care o zăreşte la fereastra doctorului Coppelius. Mai ales pentru că a observat privirile lui Franz, se hotărăşte împreună cu prietenele ei, să pătrundă în casa misterioasă, după plecarea stăpânului. Îndemnat de curiozitate, şi Franz alege drumul acestei aventuri, atras de frumuseŃea necunoscutei.

ACTUL II. Fetele descoperă misterul, "fiinŃele" dovedindu‐se păpuşi mecanice. Pentru a‐l pedepsi pe Franz, Swanilda se îmbracă în hainele păpuşii pe care Coppelius încearcă să o însufleŃească. Jocul se termină odată cu semnalele care anunŃă serbarea, lăsându‐l pe Coppelius deznădăjduit.

ACTUL III. În mijlocul petrecerii care precede nunta Swanildei cu Franz, apare Coppelius pentru a se plânge primarului. Tinerii îi cer iertare iar acesta, îmbunat, le va dărui o păpuşă. Petrecerea continuă...

PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

eveniment

14

Scurtmetrajul %O Lume Nou! %- povestea primilor emigrant, i ardeleni Filmul este produs la New York de o tân! r! din România

Regizoarea Luiza Pârvu pregătește în această perioadă la New York, alături de o echipă interna"ională, filmările scurtmetrajului independent O Lume Nouă, după un scenariu de Toma Peiu, bazat pe o poveste concepută de cei doi. Primul film care se apropie de drama trăită de genera"ia de emigran"i "uitată" de manualele de istorie, O Lume Nouă este produs de Toma Peiu, Luiza Pârvu și Adriana Răcășan (co‐producător).

Bogdan Feldman contact@profilcultural.ro Decembrie 1907. La 20 de ani, Anna Ciotloș călătore ș te însărcinată dintr‐un sat din Transilvania natală până în SUA, în vestul statului Pennsylvania, pentru a‐ și întâlni so!ul, pe Pavel. La destina!ie o a ș teaptă vărul acestuia, Petru, cizmarul satului lor. Măcinat de conflictul dintre propriile sentimente și datoria morală, Petru încearcă să o protejeze pe Anna, amânând să‐i transmită o veste care îi va schimba via!a pentru totdeauna. Un pretins prieten se interesează. însă, de soarta Annei și sentimentele lui Petru fa!ă de ea. Lumea Nouă nu e doar un tărâm al promisiunilor, ci și unul al capcanelor.

Povestea spusă de filmul O Lume Nouă are ca sursă de inspira!ie evenimente reale din familia scenaristului, astăzi pu!in cunoscute publicului larg, din România sau SUA: la început de secol PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

XX, sute de mii de români din Transilvania au emigrat în Statele Unite, atrași de mirajul unei !ări primitoare, care promitea să ofere libertate, beneficii considerabile și șansa unui nou început, indiferent de originea socială, na!ionalitate sau nivelul de școlarizare. Dintre cele două milioane de emigran!i din Austro‐ Ungaria ajunși în SUA între 1900 și 1910, câteva zeci de mii de maghiari, români, sârbi, croa!i au căutat locuri de muncă în minele de cărbuni din Pennsylvania, asumându‐și riscuri astăzi greu de conceput. Astfel, numai în decembrie 1907, în minele de cărbuni de pe coasta de Est a SUA și‐au pierdut vietile aproximativ 900 de emigran!i, îngropa!i în galerii de mină construite precar, fără ventila!ie și fără norme elementare de siguran!ă.

Născută în 1986 și absolventă a Facultă!ii de Film din cadrul UNATC I.L. Caragiale, Luiza Pârvu a regizat până in prezent mai multe scurtmetraje. Trei dintre acestea, My Baby (2013), Draft 7 (2011), Aniversarea (2010), scrise și produse alături de Toma Peiu, au fost prezentate la peste 80 de festivaluri ș i evenimente de film din !ară și străinătate. În 2012, Luiza Pârvu a fost nominalizată la Premiul Gopo Tânără Speran!ă pentru regia filmului Draft 7.

Regizoarei i‐a fost oferită în 2012 o bursă pentru a putea urma un masterat de Regie de Film în cadrul New York University Tisch School of the Arts. Printre absolven!ii Institutului de

Film și Televiziune al Tisch School of The Arts se numără regizori precum Woody Allen, Martin Scorsese, Ang Lee, Charlie Kaufman, Oliver Stone (câștigători ai Premiului Oscar), Jim Jarmusch, Julie Delpy, Spike Lee, M. Night Shaymalan, James Franco, Todd Solondz sau Marc Forster. Artiști precum Billy Cristal, Lady Gaga, Philip Seymour Hoffman, Anne Hathaway, Ethan Hawke, Bridget Fonda, Adam Sandler, Kristen Bell, Jeffrey Katzenberg (fondator al companiei Dreamworks) au absolvit, de asemenea, diferite sec!ii ale Tisch School of the Arts. Luiza Pârvu este pe cale de a deveni primul absolvent român al prestigioasei școli de film, cotate între primele trei din SUA și din lume.

.

Filmările scurtmetrajului O Lume Nouă se desfăşoară la jumătatea lunii noiembrie 2013, în New York. Din echipa internaŃională a filmului fac parte directorul de imagine Shan Jin (China); sunetistul Rezwan Shariar Sumit (Bangladesh); inginerii de lumini Cenk Erturk (Turcia) și Woonjae Park (Coreea de Sud), Erin Vassilopoulos (SUA), dar şi scenografele românce Lulu Petrescu și Adriana Răcășan.

15

eveniment

foto: Târgul de Crăciun din Sibiu

Târgul de Cr! ciun din Sibiu d! tonul S! rb! torilor în tar!

Evenimentul se desf# &oar# în intervalul 22.11 '26.12.2013 De 7 ani, sibienii și turiști din "ară și străinătate își dau întâlnire la Târgul de Crăciun din Sibiu, care se inaugurează negreșit la sfârșitul lunii noiembrie și dă tonul Sărbătorilor din centrul istoric al Sibiului, în toată "ara.

Lauren!iu Strău! contact@profilcultural.ro Din 22 noiembrie și până în 26 decembrie, expozan!ii prezen!i în Pia!a Mare vor atrage vizitatorii cu miros de castane prăjite, migdale pralinate, turtă dulce, vin fiert și cu multe cadouri și decora!iuni de Crăciun. Atmosfera de cumpărături va fi completată de programul cultural bogat în evenimente dintre cele mai diverse, de la concerte de colinde, muzică gospel, jazz și rock'n'roll, spectacole folclorice și de teatru, până la ateliere creative pentru copii. Copii sunt și anul acesta în centrul aten!iei, iar sub îndrumarea unor profesioniști în domeniu, cei mici pot ajunge “masterchefi” la atelierele de brutărie, pot învă!a să decoreze turta dulce, să picteze pe ceramică sau să deprindă procedeul de fabricare al lumânărilor.

Anul trecut peste 2.000 de copii au vizitat atelierele lui Moș Crăciun. Atelierele sunt destinate copiilor între 5 și 9 ani.

Pentru școli, grădini!e și grupuri organizate, participarea la ateliere se face de luni până vineri, între orele 10:00 – 16:00, în baza unei programări efectuate pe site‐ul evenimentului:

www.targuldecraciun.ro. Durata fiecărui atelier este de aproximativ 40 minute și se face cu grupe de maxim 30 de copii. To!i participan!ii vor primi cele necesare desfășurării activită!ii și o diplomă la finalul atelierului.

Alături de Târgul de Paști și CibinFest, Târgul de Crăciun a fost introdus deja în pachetele turistice oferite de hotelierii din Sibiu, principalul scop al evenimentului fiind promovarea turistică a orașului.

La hotelul IBIS Sibiu, turiștii din alte orașe pot opta pentru un pachet complet care include cazare pentru două nop!i, ghidaj în centrul istoric al orașului, un voucher de intrare la patinoarul din incinta Târgului de Crăciun și un cadou surpriză. Oferta este valabilă în perioada 22 noiembrie ‐ 26 decembrie 2013, de vineri pâna duminică, în limita disponibilită!ii, cu rezervare prealabilă.

Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural ini!iat de Funda!ia Au‐Ro Austria Pro Romania și Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Deschis pentru prima dată în anul 2007, anul Sibiului în calitate de Capitală Culturală Europeană, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut la nivelul întregii !ări p e nt r u a m p l o a re a ș i t ra d i ! i a c re ată .

Evenimentul este organizat de Funda!ia AU‐RO Austria Pro România în parteneriat cu A1 Events. Este o ac!iune cofinan!ată de Consiliul

Local Sibiu prin Primăria și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu.

.

Micul brutar Panalim (Atelier de brutărie) Perioada 22.11. – 01.12.2013 Micii brutari vor învă!a să prepare aluat de pâine, îl vor modela și îl vor coace în cuptor. Prin acest joc de rol, copiii își vor putea exersa abilită!ile practice, creativitatea și deprinderea de a lucra în echipă.

Casuta de turta dulce (Atelier de decorat turtă dulce) Perioada 02.12. – 07.12.2013 Cu bombonele, glazură colorată și pu!ină imagina!ie, copiii vor crea cele mai frumoase turte dulci. Aceast atelier va contribui la exprimarea sim!ului estetic al copiilor, la stimularea preocupărilor în sfera artistică a personalită!ii lor.

Pictor Ceramist Perioada 02.12. – 07.12.2013 Micii artisti vor decora, picta si glazura figurine din ceramică: brăduti, stelute, îngerasi, iar produsele finale vor demonstra aptitudini artistice autentice.

Lumânărar de Crăciun (Atelier de făcut lumânări) Perioada 10.12 – 14.12.2012 Printr‐o metodă străveche, cei mici vor crea lumânări colorate și vor fi ini!ia!i în meșteșugul migălos al decorării formelor din ceară.

PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

foto: PGL_Armando Gallo

eveniment

16

Peter Gabriel $concerteaz! pentru prima dat! în România!

Evenimentul va avea loc la Bucure"ti, în 8 mai 2014

Emagic continuă seria premierelor şi în 2014, pregătind publicului român un nou show extraordinar: Peter Gabriel! Celebrul artist de origine britanică se va afla pentru prima dată la noi în Ńară în primăvara anului viitor, concertul său fiind programat să aibă loc pe 8 mai, în pavilionul central din cadrul complexului expoziŃional Romexpo. Show‐ul face parte din turneul Back to Front ce marchează 25 de ani de la apariŃia celui mai cunoscut album al artistului, “So”, material remasterizat şi disponibil începand cu această luna într‐o ediŃie de colecŃie.

Proaspăt nominalizat pentru includerea în The Rock and Roll Hall of Fame, Peter Gabriel este unul dintre artiştii internaŃionali a căror cariera impresionează prin longevitate, inovaŃie şi versatilitate. Cu 6 statuete Grammy, 3 Brit Awards şi alte 13 trofee MTV Video Music Awards, Peter Gabriel este unul dintre cei mai influenŃi artişti din industria muzicală internaŃională, fiind recunoscut ca atare şi în cadrul B M I London Awards, odată cu acordarea premiului BMI Icon pentru întreaga activitate.

Membru fondator al trupei Genesis, Peter Gabriel s‐a remarcat odată cu primele concerte ale trupei, devenind tot mai cunoscut datorită costumaŃiilor nonconformiste şi a poveştilor improvizate înaintea fiecarei piese din set‐list.

Răsplătit cu nenumărate discuri de platină, atât în Statele Unite, cât şi pe continentul european, PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

albumul 'So' a fost privit ca o adevărată revelaŃie încă din primele zile de la apariŃie, ajungând pe prima poziŃie în UK Album Chart şi pe locul al doilea în Billboard 200 US. Sledgehammer, Big Time, In Your Eyes şi Don't Give Up, un duet emoŃionant cu Kate Bush, sunt doar câteva dintre hit‐urile care au urcat rapid în clasamentele internaŃionale.

Sledgehammer a fost de altfel şi piesa cu care Peter Gabriel şi‐a detronat foştii colegi din trupa Genesis, ocupând prima poziŃie în topul din Statele Unite. Single‐ul s‐a bucurat şi de un videoclip special care a stabilit noi standarde de creaŃie vizuală în industria muzicală. Acesta a câştigat nu mai puŃin de 9 MTV Video Music Awards în 1987, record ce rămâne încă în picioare, devenind totodată şi cel mai difuzat clip din istoria MTV. Succesul albumului i‐a mai adus lui Peter Gabriel 2 trofee Brit Awards la categoriile Best British Male Solo Artist şi Best British Video pentru Sledgehammer, plus 2 nominalizări la Grammy‐uri pentru cel mai bun artist, cea mai bună piesă şi cel mai bun album.

Pasiunea pentru animaŃii şi efecte speciale a devenit treptat una dintre caracteristicile carierei sale, ideile ingenioase puse în practică odată cu fiecare nou clip aducându‐i tot mai multe premii. De altfel, 3 dintre statuetele Grammy din palmaresul său sunt pentru categoria video: Best Short Form Music Video în 1993 şi 1994 pentru Digging in the Dirt, respectiv Steam şi Best Long Form Music Video

pentru Secret World Live, în 1996. Însă dincolo de viziunile artistice inovatoare în materie de grafică, Peter Gabriel este un muzician complex, interpret şi compozitor ce şi‐a pus amprenta de‐a lungul carierei solo pe nu mai puŃin de 9 albume de studio, 3 albume live, 4 soundtrack‐uri şi alte 4 compilaŃii, plus peste 35 de single‐uri. În toamna anului 2012, cu ocazia celei de‐a 25‐ a aniversări de la apariŃia albumului 'So', Peter Gabriel a decis să remasterizeze piesele incluse iniŃial pe celebrul album, lansând o ediŃie specială disponibilă. Această lansare a fost urmată de un nou turneu mondial ce a readus pe scenă cele mai cunoscute piese din repertoriul Peter Gabriel, turneu ce va fi prelungit şi în 2014. Asadar, printre ultimele Ńări care vor avea şansa să‐l vadă pe Peter Gabriel live se va afla şi România. Bucureştiul va găzdui primul show al artistului organizat vreodată în Ńara noastră, acesta urmând a avea loc pe 8 mai, în pavilionul central din cadrul Romexpo. Biletele sunt disponibile pe w w w. my t i c ket . ro , î n c e p â n d d e j o i , 7 noiembrie, la mai multe categorii de preŃ, în funcŃie de distanŃa faŃă de scenă: 165 de lei în tribune, 175 de lei în Golden Ring (în picioare), 385 de lei în categoriea Premium Seats (locuri pe scaune) şi 495 de lei în Diamond Seats (locuri pe scaune). Biletele vor putea fi achiziŃionate şi din reŃeaua magazinelor Diverta, precum si de la casa de bilete a Sălii

.

17

film

Actiune, comedie, dram! &i thriller...

Filmele lunii noiembrie, programate la Cinematograful Arta Sibiu Prima săptămână a lunii noiembrie este rezervată cinefililor amatori de filme de ac!iune. Între 1 și 7 noiembrie, la cinematograful Arta din Sibiu, este programat filmul „Ucigaș cu suflet pur ”. Subectul producŃiei se concentrează pe un tânăr cunoscător al artelor marŃiale inocent, care se luptă să‐şi păstreze valorile în mijlocul presiunilor societăŃii contemporane. Tiger Chen joacă rolul tânărului care este atras în lumea boxului subteran, unde Reeves joacă ro l u l m a n i p u l ato r u l u i o rga n i zato r d e competiŃii.

Filmul de animaŃie revine la Sibiu între 8 şi 14 noiembrie (orele 14 şi 16,30) prin intermediul producŃiei “Cloudy with a Chance of Meatballs – 2”. Filmul continuă acŃiunea comediei de mare succes “Cloudy with a Chance of Meatballs” (Stă să plouă cu chiftele). Flint Lockwood era convins că omenirea e salvată atunci când îşi distrusese propria invenŃie ‐ maşinăria care transformă apa în mâncare, provocând ploi cu chiftele şi tornade de spaghetti. Curând, însă, Flint descoperă că maşinăria e încă funcŃională şi produce nişte creaturi mutante, o combinaŃie între animale şi alimente. ÎnsoŃit de prietenii săi, el porneşte într‐o aventură periculoasă, pentru a salva omenirea ‐ din nou! În aceaşi perioadă însă de la ora 19 şi 21,30 este programat un film românesc: Domnişoara Christina. Filmul este o ecranizare a binecunoscutei nuvele

"Domnişoara Christina" de Mircea Eliade. Sosit la conacul familiei Moscu împreună cu iubita lui, Sanda, tânărul pictor Egor Paşchievici observă că întrega ei familie o venerează pe domnişoara Christina, mătuşa ei, ucisă în împrejurări neclare pe când avea doar 20 de ani, în timpul răscoalelor din 1907. Egor este atras într‐un mod inexplicabil de portretul domnişoarei Christina şi începe să o viseze.

Curând însă graniŃa între vis şi realitate se estompează iar domnişoara Christina, îndrăgostită de Egor, este adusă înapoi la viaŃă prin ritualuri oculte chiar de către familia ei.

Când realizează însă că viaŃa Sandei este în pericol Egor decide să lupte cu strigoiul.

Poate unul dintre cele mai așteptate filme ale acestui sfârșit de an este thrillerul „Căpitanul Philips”. La Sibiu acesta va fi difuzat între 15 și 21 noiembrie. Tom Hanks este căpitanul Richard Phillips, a cărui navă de transport MV Maersk Alabama a fost deturnată de pira!ii somalezi în anul 2009, devenind prima navă de transport americană capturată de pira!i în ultimele două secole. Filmul regizat de Paul Greengrass prezintă evenimentele tragice petrecute la bordul navei şi încercările disperate ale armatei SUA de a salva echipajul condus de căpitanul Phillips. La baza filmului se află cartea acestuia, "Datoria unui căpitan: PiraŃi somalezi, soldaŃi americani şi zile periculoase pe mare".

Produc!iile indiene sunt destul de rare în

cinematografele din România. Asta nu înseamnă însă că ele nu se ridică la nivelul produc!iilor hollywoodiene. Acest lucru îl demonstrează lung‐metrajul „Atât timp cât voi trăi” programat la Sibiu în perioada 22 – 28 noiembrie. Drama romantică urmărește povestea lui Samar Anand, interpretat de Shahrukh Khan, personaj prezentat în două etape din via!a sa: Samar cel din prezent, angajat al Armatei Indiene, divizia Geniști, respectiv Samar cel din trecut, un tânăr visător, muncitor, plin de via!ă. O întâmplare neașteptată îi dă peste cap existen!a lui Samar cel visător, punând capăt unei posibile rela!ii cu mult iubita Meera (Katrina Kaif). Astfel, se refugiază în dezamorsatul bombelor până când energica Akira (Anushka Sharma) intră în scenă.

Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie este rezervat unei produc!ii care poate fi numită „clasică” încă de la debutul în cinematografe: Anna Karenina. Filmul, programat între 28 noiembrie și 5 decembrie prezintă povestea care a traversat vremurile şi explorează puterea de a iubi. Anna Karenina este noua adaptare cinematografică în viziunea îndrăzneaŃă şi pasională a regizorului Joe Wright, aclamat pe plan internaŃional pentru filme precum Atonement, Pride and Prejudice.

.

PROFILCULTURAL / NOIEMBRIE2013

APARI! II EDITORIALE. RECOMAND! RI

“Absen"ii” de Augustin Buzura Ed. Rao

”ViaŃa începe vineri” de Ioana Pârvulescu

Augustin Buzura nu apare, irumpe în romanul românesc contemporan ca un combatant de forŃă. Primul sau roman, "AbsenŃii", publicat în 1970, produce panică în rândul autoritaŃilor vremii ca o neverosimilă explozie de libertate în chiar fortificaŃiile fostului regim totalitar. O altă explozie îi răspunde ‐ de popularitate ‐, de îndată ce cartea ajunge la cititori. La nici un an însă de la turbulenta ei apariŃie, în România ceauşistă începe minirevoluŃia culturală. Cartea este interzisă, retrasă din librării, sustrasă din bibliotecile publice, topită.

De ce era atât de periculoasă? De ce trebuia să fie astfel pedepsită? Si de ce, mai ales, este ea la fel de convingătoare şi de necesară? Pentru că autorul irita Puterea transmiŃându‐le semenilor săi adevăruri ‐ oriunde încă valabile! ‐ despre drepturile lor fundamentale. Îi îndemna să se trezească, să nu treacă prin viaŃă absenŃi, să nu se lase pradă morŃii psihice, să nu le fie frică. Demnitatea se cucereste, îşi îmbărbătează el cititorii. Si se păstrează prin voinŃă, cu puterea gândului şi a cuvântului în toate vremurile, împotriva oricărei ideologii şi în orice regim politic!

”Cleopatra” de Stacy Schiff

„ViaŃa începe vineri e o carte care poate fi citită ca roman poliŃist, roman fantastic pe tema călătoriilor în timp sau roman istoric, dar cititorul va fi enorm câştigat dacă va uita de toate aceste categorii şi‐o va vedea pur şi simplu ca pe o lume vie, plină de poezie şi adevăr, cum sunt toate scrierile care înseamnă ceva în literatura lumii.“ (Mircea CĂRTĂRESCU). Personajele din ViaŃa începe vineri sunt prinse în noi întâmplări în Viitorul începe luni: în noul roman, călătoria în timp este în sensul acelor de ceasornic: viitorul absoarbe trecutul.

”Așteptând în Ghermana” de Dănu! Ungureanu

ed. ALL

Ed. Nemira

„DănuŃ Ungureanu are știinŃa de a construi personaje cu adâncimi surprinzătoare și de a Ńese în pânza naraŃiunii întâmplări cu tâlc, care își trimit ecoul în planul semnificaŃiilor majore. Așteptând în Ghermana dă frisoane imaginaŃiei și sufletului, înfricoșându‐le. Este o relatare a unei viitoare lumi virtuale care s‐ar putea naște din prezentul nostru. Unele amănunte narative sunt faptele vieŃii noastre de zi cu zi, astăzi. Romanul rămâne în memorie.“ Gabriel Rusu „Ei zbiară sub tine și‐n venele lor nu mai e picătură de sânge, numai venin verde ori «albastru gros». Mădularele lor au prins luciul plasticului și pe cel al oŃelului, iar carnea nu le mai poate cuprinde cicatricele. Cei din Ghermana scormonesc gunoaiele, spre nemulŃumirea fraŃilor șobolani, pentru ca la căderea nopŃii împreunarea să‐i apuce cu burŃile căptușite. Și Talidul, l‐ai văzut? Câtă viclenie și forŃă și răutate pură stau adunate acolo… Le știi jocurile, le cunoști limba? Le‐ai gustat porcăriile din blide, ai inspirat fumul, te‐au hârjonit cu vârfurile șurielor?“ DănuŃ Ungureanu

ed. NEMIRA

Ed. All

Deşi Cleopatra a murit timpuriu, la 39 de ani, cu o generaŃie înainte de Hristos, regina Egiptului a restabilit contururile lumii antice.

Era incomparabil mai bogată decât orice altă persoană din Mediterana şi poseda remarcabile abilităŃi politice. A fost asociată cu două dintre cele mai proeminente personaje ale lumii romane – Iulius Cezar şi Marc Antoniu. Incestul şi asasinatul erau la ordinea zilei în familia reginei. Considerată zeiŃă în copilărie, domnind la 18 ani, de secole întregi a constituit subiectul speculaŃiilor, al veneraŃiei, al bârfei şi legendei. De‐a lungul timpului, complexa şi flexibila ei personalitate s‐ a pierdut. Printr‐o magistrală întoarcere la sursele clasice, Stacy Schiff separă cu îndrăzneală faptele de ficŃiune, reconstituind într‐un mod profund original o existenŃă fabuloasă.

ed. HUMANITAS

ed. RAO

Ed. Humanitas

EVENIMENTE CULTURALE. RECOMAND! RI

LOCALE NA# IONALE