Opozi¡ia Comisiei fa¡å de iriga¡ii

Opozi]ia Comisiei fa]\ de iriga]ii

Ministrul Adrian Oros admite cå Bruxelles-ul se opune proiectului de refacere a infrastructurii de iriga¡ii propus de România prin PNRR.

Participant la conferin¡a “Green Deal - Pact & Impact”, organizatå de Asocia¡ia Presei Agricole din România, Oros s-a plâns de Comisia Europeanå.

“Nu în¡eleg împotrivirea Comisiei legatå de programul nostru de reabilitare a infrastructurii de gestionare a apei. Pentru cå suntem într-o zonå a Europei predispuså de¿ertificårii. Toate studiile din ultima vreme aratå acest lucru ¿i trebuie så facem ceva. Aceastå strategie, pe care noi ne-am asumat-o, prin care vrem så utilizåm apa cât mai responsabil, adicå så cre¿tem supra fa ¡a umedå utilizând apå mai pu¡inå, consumând mai pu¡inå energie ¿i crescând procentual consumul de energie verde, credem cå este solu¡ia. Sper ca aceste zile Comisia så accepte acest proiect, care respectå toate condi¡iile impuse”.

Oros a criticat Comisia ¿i pentru cå nu propune solu¡ii fezabile prin care såi protejeze de fermierii europeni de invazia de produse extra-comunitare ieftine, dupå ce produsele europene se vor scumpi, ca urmare a aplicårii måsurilor din Pactul Verde.

“Noi, cei care facem politicile agricole în Europa, trebuie så fim foarte aten¡i så nu afectåm economic fermierul european. Dacå nu vom reu¿i så protejåm spa¡iul european de påtrunderea unor produse din ¡åri ter¡e care nu-¿i propun aceste exigen¡e, produse care ar putea så ajungå aici mult mai ieftine, riscåm så afectåm sustenabilitatea fermierilor europeni, implicit a fermierilor români. Iar pe mine må intereseazå ¿i acest aspect. Profesia mea este de medic veterinar ¿i profesor de toxicologie. Deci în¡eleg foarte clar care sunt consecin¡ele unei agriculturi mai pu¡in responsabile, care utilizeazå foarte multe îngrå¿åminte, pesticide, medicamente. În acela¿i timp, în calitate de ministru al Agriculturii, trebuie så cântåresc foarte bine care vor fi consecin¡ele pe termen lung asupra fermierilor. ªi aici deciden¡ii europeni trebuie så gåseascå o solu¡ie”.

Ministrul anticipeazå cå, în urma negocierilor trilaterale între reprezentan¡ii institu¡iilor europene (ComisieParlament-Consiliu), se va “cådea la pace” pe un procent de 25% alocat ecoschemelor în noua PAC.

Robert VERESS

Conferin¡e APPR fa¡å în fa¡å cu fermierii APPR a deschis, såptåmâna trecutå, Conferin¡ele tehnice APPR 2021, cu un eveniment realizat împreunå cu ACCPT Ialomi¡a, în ferma din Mår cule¿ti a pre¿edintelui organiza¡iei, Drago¿Costin Telehuz. Acesta a mai fost gazda unor întâlniri tehnice în câmp, dar niciodatå pânå acum pentru un eveniment de acest tip, cu mai mul¡i parteneri implica¡i care ¿i-au prezentat expertiza ¿i ofertele de colaborare întrun cadru festiv, pe peluza din fa¡a sediului fermei. Potrivit organizatorilor, obiectivul a fost acela de a realiza un training de educa¡ie financiarå ¿i de a prezenta solu¡ii pentru combaterea dåunåtorilor în cultura de porumb. O altå premierå a fost prezen¡a Båncii Transilvania, un partener nou cu care APPR inten¡ioneazå så mai lanseze ¿i alte proiecte. Pe lista partenerilor s-au mai aflat FMC, Aectra, Groupama, INCDA Fundulea ¿i Stratos. Un eveniment similar urma så se desfå¿oare pe data de 18 mai, în Mereni, jud. Con stan¡a, în ferma SC. Agro gheor du nescu SRL. APPR mai are în plan alte douå conferin¡e tehnice, în toamnå.

Syngenta nu mai vrea så cumpere SICIT Group Pe 12 mai compania Syngenta anun¡a cå dore¿te så achizi¡ioneze compania italianå SICITGroup, fondatå în 1960, una dintre primele companii din lume care a produs biostimulatori de origine animalå. SICITa avut anul trecut venituri de 63,2 milioane euro, în cre¿tere cu 11,5% fa¡å de anul precedent. Dupå doar douå zile Syngenta ¿i-a retras o fer ta, din cauza faptului cå Intesa, ac ¡ionar cu 43,4% al SICIT,preferå så co laboreze cu fondul de investi¡ii NB Re naissance, care oferå 16 eu ro/ac ¡iune, fa¡å de 17,3 euro cât era Syn genta dispuså så plåteascå, dar care va permite Intesa så-¿i måreascå participa¡ia la 50%. Valoarea ac¡iunilor SICITa crescut în ultimul an cu aproape 70%. Anul trecut Syngenta a cumpårat Valagro, compania fondatå tot în Italia, în 1980, ce ocupå primul loc în produci¡ia mondialå de biostimulatori.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

M\surile de Agromediu sunt dificil de pus în practic\

Mihail Dumitru, director adjunct DG Agri, a ¡inut o pledoarie în favoarea Pactului verde european, la conferin¡a “Green Deal - Pact & Impact”. Totu¿i, Dumitru a fost nevoit så admitå cå “Måsurile de Agromediu sunt bine gândite teoretic, dar uneori dificil de pus în practicå în via¡a realå”, punând din nou în gardå oficialitå¡ile de la Bucure¿ti referitor la aplicabilitatea ecoschemelor.

cerea consumului de îngrå¿åminte cu plå¡ile compensatorii pentru handicap 20% pânå în 2030; reducerea cu 50% a natural. “Noi consideråm cå aceste plå¡i, consumului de pesticide; reducerea cu care în unele state membre au un cuan50% a vânzårilor de antimicrobiene pen- tum foarte mare, contribuie la prezertru agriculturå; cel pu¡in 25% din varea activitå¡ii agricole fårå a avea un suprafa¡a agricolå utilizatå pentru agri- beneficiu direct pentru mediu ¿i combatcultura bio; 10% din suprafa¡a agricolå erea efectelor schimbårilor climatice”. restituitå naturii. România va avea un buget de 21,7 miliarde de euro pentru perioada 20212027, din care 13,6 miliarde de euro pentru Pilonul I, iar 6,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea ruralå. Din Fondul de Rezilien¡å ¿i Redresare e prevåzut alocarea suplimentarå de aproape 700 de milioane de euro la bugetul dezvoltårii

Pentru a avea cadrul legislativ rurale. Înså Dumitru considerå cå e “o necesar în vederea for¡årii re- provocare” cheltuirea acestor sume. ducerii emisiilor de carbon cu Oficialul european mai precizeazå 55%, pânå în 2030, Comisia Europeanå cå, dupå adoptarea regulamentelor de lucreazå la un pachet de 14 noi regle- bazå, Comisia sperå så poatå finaliza ¿i mentåri ¿i de adaptåri legislative ale unor legisla¡ia secundarå pânå la sfâr¿itul anreglementåri existente care trebuie re- ului, pentru ca statele membre så poatå vizuite, în diferite domenii, începând cu trece apoi la definitivarea planurilor energia regenerabilå, economie circu- na¡ionale strategice. larå, sistemul certificatelor verzi, finan - Cel pu¡in patru dintre condi¡iona - Întrebat dacå s-a realizat un studiu ¡area publicå, finan¡area privatå ¿.a.m.d. litå¡ile de mediu (GAEC) sunt încå dis- de impact pentru Pactul verde, Mihail

Între 1990-2015, agricultura euro- putate în procesul de negociere trilate - Dumitru a admis cå e o lacunå ce peanå a redus cu 20% emisiile de aceste ralå (Comisie-Parlament-Consiliu): urmeazå a fi corectatå: “Nu existå un gaze cu efect de serå, în primul rând de GA EC 2 - protec¡ia solurilor bogate în studiu de impact global. Au existat studii metan ¿i oxid de azot, care provin din carbon; GAEC 4 - protec¡ia apelor; GAEC de impact pe anumite elemente. fermenta¡ia entericå la animale ¿i din ad- 9 - protec¡ia biodiversitå¡ii; GAEC 8 - Urmeazå, înså, ca pachetul de 14 pro ministrarea îngrå¿åmintelor azotoase. rota¡ia culturilor. puneri legislative de care am pomenit så Înså oficialii de la Bruxelles nu sunt “Ne apropiem de finalizarea con¡i - se bazeze pe studii de impact. PAC a mul¡umi¡i. “Existå o tendin¡å de plafonare nutului ecoschemelor, astfel încât statele avut un studiu de impact la momentul a reducerilor de emisii, de aceea efor- membre så poatå începe så le de- adoptårii de Comisie. Ulterior, dupå turile trebuie intensificate”, spune Du- fineascå, împreunå cu fermierii, pentru adoptarea Pactului verde, s-a fåcut o mitru. Se va presa pentru reducerea a se asigura de participarea acestora”. evaluare, pentru a se vedea conformiemisiilor de bioxid de carbon. Poten ¡ialul În Pilonul II s-au prevåzut alte me - tatea pachetului de reformå PAC cu net de stocare al UE este de circa 300 canisme ¿i instrumente prin care så se Pactul verde. Concluzia a fost cå existå de milioane de tone de CO2 anual. recompenseze financiar respectarea compatibilitate, cu condi¡ia ca elemen -

Directorul adjunct DG Agri a trecut în unor angajamente de mediu supli- tele de arhitecturå verde propuse de revistå principalele ¡inte stabilite prin mentare, peste nivelul obliga¡iilor le gale. Comisie så fie men¡inute sau întårite în strategiile “Biodiversitatea” ¿i de la Comisia a propus pentru aceste måsuri urma negocierilor trilaterale”. “Fermå la consumator”: Reducerea un buget de minim 30% din an velopa fipierderilor de nutrien¡i cu 50% ¿i redu - nanciarå a Pilonului II, exclu zând înså

Mihail Dumitru,

director adjunct DG Agri

Robert VERESS

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prog nozatå så atingå 2.790 milioane tone, cu 75 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.496 mili oane tone, cu 59 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 505 de mili oane de tone de orez, în cre¿tere cu 2 mil. tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 65 milioane tone, cu 3 milioane mai mult ca în 2020/21.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai micå cu 2 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 632 milioane tone, cu 33 mili oane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 385 milioane tone, cu 23 mi lioane mai mare decât în 2020/21.

Produc¡ia de rapi¡å este apre ciatå la 73 milioane tone, cu 2 mi lioane tone mai mare decât în 2020/21.

Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este esti matå la 49 milioane tone, cu 0,2 mi lioane tone mai mare decât în 2020/21.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 119 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 mai 2021.

Standardizarea contractelor forward?

Dupå problemele de anul trecut cu contractele forward, generate de cla uzele penalizatoare abuzive invocate de unii comercian¡i, asocia¡iile de fermieri au vorbit despre necesitatea standardizårii acestor documente comerciale. Teoretic, s-ar putea agrea o formå reciproc convenabilå cu traderii din ARCPA, în cadrul OIPA. Practic, lucru rile sunt foarte complicate.

Victor Beznea, secretar gene ral al ARCPA, explicå: “Orice trader vrea så se asigure, contractual, cå, într-o situa ¡ie nedoritå de niciuna dintre pår¡i, are la îndemânå pârghiile juridice prin care î¿i poate recupera banii. ªi atunci, conteazå pårerile avoca¡ilor. Fiecare trader lucreazå cu o altå caså de avocaturå. Avoca¡ii nu au niciodatå aceea¿i opinie ¿i nu våd cum ar putea ajunge la un acord. În plus, e posibil ca standardizarea så fie chiar în conflict cu legisla¡ia concuren¡ialå”.

Beznea considerå cå tot negocierea directå e solu¡ia optimå. “La poarta unui fermier poate bat 20 de cumpåråtori na ¡io nali. Fermierul are de unde alege, are po sibilitatea de a solicita drafturi de con tracte ¿i de a negocia clauzele care nu îi convin. Chiar dacå marii traderi au ni¿te contracte cu clauze fixe, båtute în cuie de casele de avocaturå, pânå la urmå pia¡a î¿i va spune cuvântul. Pre¡ul pre valeazå, dar fermierul nu ar trebui så se uite doar la pre¡, ci så negocieze ori ce clauzå, dacå constatå cå i-ar putea aduce prejudicii. Dar e vorba de o ne go cie re bilateralå, nu trebuie impuså din afarå”.

Reprezentantul traderilor duce mai departe ra¡ionamentul: “Chiar dacå se ajunge la o standardizare, cine opre¿te pår¡ile så adauge alte clauze?”.

Referitor la reciprocitatea clauzelor contractuale, mai ales în privin¡a emiterii biletelor la ordin, Beznea invocå se riozitatea pår¡ilor. “Traderii din ARCPA, adicå exportatorii de cereale, respectå execu¡ia contractelor pânå la ultima literå. Sunt acuza¡ii lansate dinspre fermieri care s-au considerat executa¡i abuziv, înså, când verifici aceste acuza¡ii, de fiecare datå consta¡i cå este respectat contractul. De partea furnizorilor, de prea multe ori contractele nu au fost respectate. Dacå seriozitatea furnizorilor ar fi similarå, traderii nu ar mai cere bilete la ordin”.

Beznea admite, înså, cå în pia¡å sunt ¿i comercian¡i neserio¿i: “Am aflat ¿i eu de un anume comerciant, mare, dar care nu este membru ARCPA, care a câ¿tigat o licita¡ie, dupå care, a doua zi, s-a råzgândit, anun¡ând cå nu mai achizi¡ioneazå marfa. Un asemenea comportament este de condamnat ¿i e probabil cå un asemenea comerciant recurge ¿i la tertipuri contractuale”.

Robert VERESS