Copiii teribili ai Europei, Ungaria ¿i Polonia, i PNS-urile lor

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Copiii teribili ai Europei, Ungaria

Cristina CIONGA

director Afaceri Europene, APPR

APPR a participat, pe parcursul ulti melor zece zile, în cadrul delega¡iei Ali an ¡ei pentru Agriculturå ¿i Coope rare, la un maraton de reuniuni ale grupului de lucru PAC al Copa-Cogeca.

Discu¡iile s-au concentrat pe analiza principalelor obiec¡ii ¿i comentarii ale Comisiei Europene legate de Planurile Na¡ionale Strategice trimise de statele membre pânå la finalul anului trecut.

Ca un comentariu general, o temå recurentå este ambi¡ia prea scåzutå în ceea ce prive¿te atingerea obiectivelor de me diu. Totu¿i, existå grade foarte di fe rite de apreciere din partea Comisiei a felului în care guvernele na¡ionale sau achitat de sarcina atingerii obiecti ve lor generale ¿i specifice fixate prin Regu lamentul 2115/2021 ¿i legisla¡ia secundarå.

În numerele care urmeazå ne vom opri la câteva ¡åri importante din perspectiva relevan¡ei lor pentru România, începând cu Polonia ¿i Ungaria.

Polonia

Planul strategic PAC elaborat de Po lonia îndepline¿te pe deplin cerin¡ele stabilite în regulament. Comisia Euro pea nå evalueazå pozitiv ambi¡iile ridicate de mediu propuse de Ministerul Agriculturii din Polonia.

De fapt, Comisia le-a trimis doar un numår de 30 de observa¡ii, mai ales în legåturå cu indicatorii de rezultat, considera¡i insuficien¡i, la fel ¿i valorile ¡intå ale acestora. Se solicitå descrieri mai detaliate ale måsurilor propuse în unele regiuni. ¥n lumina ultimelor evolu¡ii, se cu n oa¿ te deja cå Polonia se va abate de la planul ini¡ial prezentat Comisiei în decembrie 2021 ¿i va transfera fonduri între diferite interven¡ii, sporeascå in ves ti¡iile în surse regenerabile, în bunå starea animalelor ¿i în mediu ¿i climå.

De asemenea, va introduce mai multe interven¡ii noi, promovând produc¡ia ecologicå ¿i îmbunåtå¡irea peisajelor ¿i a biodiversitå¡ii.

Fermierii polonezi au explicat în inter ven¡ia lor de la Copa-Cogeca cå nivelul scåzut al valorii indicatorilor de rezultat este direct legat de bugetul limitat pentru interven¡ii individuale ¿i de valorile de referin¡å ridicate în agricultura polonezå (un numår mare de fer me), deoarece s-a acordat o importan¡å majorå îmbunåtå¡irii echitå¡ii în distribu¡ia banilor europeni ¿i sprijinirii fermei de familie, prin plå¡i redistributive pentru primele 30 ha destinate fermelor mai mici de 50 ha.

Polonia a fåcut alegeri strategice în Planul såu ¿i este aproape imposibil så aloce sume mai mari anumitor interven ¡ii. Procesul de restructurare este încå în desfå¿urare, este o continuare a ac¡i unilor începute în perioadele financiare anterioare. Cercetårile multianu ale pri vind utilizarea fondurilor aratå o anu mitå flexibilitate în procesul deci zional. De exemplu, fermierii folosesc bani eu ro peni pentru a cumpåra utilaje secondhand, ceea ce le permite så î¿i modernizeze fermele la un cost mai mic decât dacå ar cumpåra exclusiv noi.

Sistemul de consiliere (AKIS) în agriculturå este foarte important, inclusiv folosindu-l adecvat Polonia dore¿te så încurajeze tinerii fermieri så preia afacerile agicole ¿i så råmânå în ferme, aceasta fiind, de fapt, o provocare a tuturor statelor membre.

Ungaria

Ungaria a primit 425 de observa¡ii în scrisoarea transmiså de Comisie, multe similare cu cele primite de România. Doar cå, vå reamintim, România a pri mit 370 de observa¡ii.

Criticile Comisiei la PNS-ul Unga riei se referå la nevoia unei distribu¡ii mai echitabile ¿i a direc¡ionårii mai eficiente a sprijinului pentru venit, guvernului de la Budapesta solicitându-i-se o analizå cantitativå care så arate efec tele instrumentelor de sus¡inere a venitului asupra plå¡ii directe pe hectar ¿i a venitului pe unitate de muncå.

Suma unitarå pentru BISS nu poate fi justificatå ca fiind rezultatul împår¡irii anvelopei BISS la numårul de hectare eligibile estimate, ci trebuie justificatå pe baza analizei nevoilor de venit. În privin¡a plå¡ii redistributive pentru durabilitatea fermelor mici (CRISS), Comi sia considerå cå în special fermele mari ar beneficia de måsurå ¿i cå pragul ma xim selectat (300 ha) nu este justificat.

În oglindå cu observa¡iile fåcute României, Comisia repro¿eazå Unga riei cå nu utilizeazå inteven¡iile sectoriale, menite så îmbunåtå¡eascå atât coo perarea, cât ¿i competitivitatea unui sector, decât pentru cele obligatoriu de introdus: al vinului, mierii, fructelor ¿i legumelor. Interven¡iile sectoriale.

În ceea prive¿te arhitectura verde, practicile de rota¡ie propuse (combi na¡ia dintre rota¡ia culturilor ¿i diversificarea) nu sunt în conformitate cu defini¡ia GAEC 7. ¥n plus, prin eco-schema “Program agro-ecologic de bazå”, ca ¿i România, Ungaria propune ca respectarea unor practici (pe care le descrie) pe un procent din suprafa¡a arabilå a fermei så califice întreaga suprafa¡å pentru a beneficia de sprijinul suplimentar prin ecoschemå. Comisia solicitå, înså, un nivel mai ambi¡ios al practicilor incluse în ecoschemå.

Tot similar României, angajamen tele de agro-mediu propuse sunt o continuare a interven¡iilor din perioada cu -

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

[i Polonia, [i PNS-urile lor

Ca ¿i România ¿i alte state din Europa Centralå, Ungaria aratå cå are un consum de “ pesticide sub media europeanå ¿i considerå cå ar fi în detrimentul produc¡iei agricole så propunå o ¡intå de reducere, propunând, în loc, un obiectiv de « utilizare ra¡ionalå », un management integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor. Comisia aratå cå cele douå formulåri nu sunt neapårat echivalente, iar nivelul constant al vânzårilor ¿i al utilizårii pesticidelor în Ungaria pe parcursul ultimului deceniu ¿i proiec¡iile pentru urmåtoarea perioadå de programare constituie probleme majore. ”

rentå, nefiind introduse noi interven¡ii.

Comisia încearcå så for¡eze statele membre care nu au stabilit ¡inte cantitative pentru atingerea obiectivelor specifice ale PAC ¿i ale Green Deal (stabilite prin Strategiile Farm to Fork ¿i Biodi versitatea 2030), så facå acest lucru prin PNS. Ele se referå la utilizarea pesticidelor, pierderea de nutrien¡i ¿i poluarea, eroziunea solului, agricultura ecologicå, conservarea habitatelor ¿i a speciilor, suprafe¡ele dedicate peisa jelor cu diversitate ridicatå ¿i extinderea internetului în bandå largå în zonele rurale. Comisia cere Ungariei så consolideze planul prin furnizarea de valori na¡ionale ambi¡ioase ¿i cuantificate pentru fiecare dintre obiective.

Ca ¿i România ¿i alte state din Euro pa Centralå, Ungaria aratå cå are un consum de pesticide sub media europeanå ¿i considerå cå ar fi în detrimentul produc¡iei agricole så propunå o ¡intå de reducere, propunând, în loc, un obiectiv de "utilizare ra¡ionalå", un management integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor. Comisia aratå cå cele douå formulåri nu sunt neapårat echivalente, iar nivelul constant al vânzårilor ¿i al utili zårii pesticidelor în Ungaria pe parcursul ultimului deceniu ¿i proiec¡iile pentru urmåtoarea perioadå de programare constituie probleme majore.

La propunerea Ungariei de dublare a suprafe¡ei agricole în sistem ecologic, ajungând la 10% pânå în 2027, comparativ cu 5,71% în 2019, Comisia remarcå lipsa unor interven¡ii suficient de eficiente.

Pentru suprafa¡a cu caracteristici peisagere cu o diversitate ridicatå, ponderea actualå din Ungaria (3,3%) este sub media UE (4,6%) ¿i mult sub ¡inta UE de 10%, de aceea nivelul de ambi¡ie al Ungariei este considerat inadecvat ¿i Comisia invite Statul Membru så revinå asupra acestui aspect.

În Pilonul 2, repro¿urile din partea Comisiei seamånå izbitor cu cele la PNS-ul românesc: investi¡iile nu sunt direc¡ionate cåtre sectoarele/fermele care au cele mai mari nevoi de sprijin ¿i nu se acordå suficientå aten¡ie inter ven¡iilor care så reducå dependen¡a de combustibilii fosili ¿i de alte inputuri din surse externe.

Legat de gestionarea riscurilor agricole, Ungaria se limiteazå la men¡i ona rea celor meteorologice sau provocate de schimbåri climatice, fårå a se referi la volatilitatea pie¡elor, la presiunea då u nåtorilor ¿i bolilor, ultimele deosebit de periculoase mai ales pentru zoo tehnie. ¥n sfâr¿it, în privin¡a strategiei de cunoa¿tere ¿i inovare, este necesarå o detaliere a sprijinului (prin sistemul de cuno¿tin¡e ¿i inovare în agriculturå AKIS ¿i instrumente complementare din Orizont 2020), pentru a furniza solu¡ii nevoilor esen¡iale identificate în analiza SWOT, pentru consiliere ¿i formare profesionalå.