7 minute read
Alte critici aduse draftului nostru de PNS
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Alte critici aduse draftului nostru de PNS
Managementul dåunåtorilor
Managementul integrat al dåunåtorilor nu este men¡ionat deloc, iar Ro mâniei i se solicitå så clarifice dacå produc¡ia integratå va fi sprijinitå.
Comisia constatå cu îngrijorare cå nu se propune conceperea unei interven¡ii asupra re¡elei Natura 2000.
România nu prevede nicio inter ven¡ie separatå pentru investi¡ii ecologice productive ¿i neproductive ¿i nu este clar modul în care “practicile agricole tra di¡ionale” vor contribui la cre¿terea contribu¡iei de mediu.
Neclaritå¡i ¿i la suprafe¡ele neproductive
În ceea ce prive¿te condi¡ia generalå de a avea suprafe¡e neproductive care depå¿esc un anumit procent (4%), România ar trebui så specifice procentul minim de teren arabil care så fie neproductiv. În cazul fermierilor care de¡in mai mult de 75% din terenurile ara bile acoperite cu iarbå sau plante furajere erbacee, se considerå cå un procent minim de elemente neproductive de 1 % nu oferå suficiente beneficii pentru mediu pentru a justifica o platå ecologicå.
În ceea ce prive¿te practica legatå de diversificarea culturilor, Comisia invitå, de asemenea, România så reexamineze scutirea pentru fermierii care de¡in peste 75 % din terenurile arabile cu iarbå, furaje erbacee ¿i plante leguminoase.
Angajamentele iau în considerare soiurile de iarnå ¿i de primåvarå ale aceleia¿i culturi ca douå culturi diferite. Acest lucru nu este justificat din punct de vedere agronomic ¿i din perspectiva obiectivului practicii. România este invitatå så modifice acest lucru, precum ¿i så includå defini¡ia culturilor ¿i a culturilor secundare.
Sunt necesare clarificåri suplimen tare în ceea ce prive¿te practica fertilizårii de precizie, în special în ceea ce prive¿te modul în care se asigurå cå acest lucru va reduce excedentul de nutrien¡i.
Comisia în¡elege cå România suge reazå plata care trebuie efectuatå pentru toate terenurile arabile, indiferent dacå hectarele sunt angajate sau sunt låsate în pârloagå. Aceastå abordare nu pare så fie conformå cu articolul 31 alineatul (7) din RSP (Regulamentul Pla nului Strategic), care prevede cå plata se efectueazå pentru toate hectarele eligibile care fac obiectul angajamentului, cu excep¡ia cazului în care låsarea terenurilor în pârloagå este consideratå un angajament (dincolo de nivelul de referin¡å).
Cerin¡a de a cultiva culturi proteice nu este o ac¡iune care, în sine, poate justifica un program ecologic.
România este invitatå så creascå ambi¡ia de mediu în ceea ce prive¿te economiile de apå, care în prezent este de numai 2%.
Se preconizeazå un nivel scåzut de ambi¡ie în ceea ce prive¿te sprijinul pentru zonele HNV (paji¿ti cu valoare naturalå ridicatå). Din cele 2,370 de mili oane de hectare de suprafa¡å HNV, sprijinul anual este prevåzut pentru mai pu¡in de o treime (778 500 ha în total). Zona avutå în vedere pentru a primi sprijin HNV este u¿or mai micå decât în perioada de programare 2014-2020. România este invitatå så ia în considerare includerea paji¿tilor cu fân ca fiind eligibile pentru a preveni transformarea lor în terenuri arabile sau epurarea lor ¿i, de asemenea, pentru a face eligibile toate tipurile de paji¿ti din ¡arå (deoa rece paji¿tile propuse în prezent nu sunt eligibile în zonele de est ¿i de sud-est ale României).
Utilizarea îngrå¿åmintelor chimice
Fondul mutual de gestionare a ris curilor a ridicat observa¡ii la Bruxelles.
“România este invitatå så furni zeze informa ¡ii/clarificåri suplimen tare cu privire la modalitå¡ile de pu nere în aplicare a op¡iunii de a con di¡iona pânå la 3% din plå¡ile directe unei contribu¡ii la un instrument de gestionare a riscurilor.
România este, de asemenea, invitatå så clarifice legåtura cu interven¡iile de gestionare a riscurilor pentru dezvoltarea ruralå. România este invitatå så explice ¿i så clarifice ce formå va lua acest instrument, in diferent dacå va fi un fond mutual sau un alt tip de instrument. Mai multe informa¡ii privind func¡ionarea unui astfel de instrument ¿i bugetul alocat ar trebui så fie furnizate.
În plus, se pare cå to¡i fermierii vor fi acoperi¡i de acest instrument de risc (compensând pierderile cau za te de efectele climatice ¿i de me diu nefavorabile). Prin urmare, se pare cå ace¿tia nu vor mai fi stimula¡i så î¿i asigure culturile ¿i, de asemenea, så beneficieze de celålalt instrument de gestionare a riscurilor (sprijinul pentru primele de asigurare voluntare). România ar trebui så explice mai bine interac¡iunea dintre cele douå instrumente de gestionare a riscurilor propuse”.
Semne de întrebare referitoare la iriga¡ii
Dupå ce ne-a refuzat reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii prin PNRR, Comisia condi¡io neazå puternic finan ¡area iriga¡iilor prin PNS:
“Necesitatea adaptårii practicilor agricole în zonele care se confruntå cu riscuri climatice se referå la infrastructura de irigare, care este confirmatå ul terior în plan. Aceastå alegere de pro gramare nu este clarå, iar Româ niei i se solicitå så justifice ¿i/sau så revizu iascå. În cursul negocierilor privind PDR 2014-2020, România s-a angajat în mod oficial så realizeze un studiu (sau o alternativå adecvatå) pentru a stabili date fiabile ¿i cartografiere pri vind utilizarea iriga¡iilor la nivelul 2 al unitå¡ilor administrative locale (UAL).
Studiul ar fi trebuit så stea, de ase menea, la baza unui exerci¡iu de reglaj fin efectuat cu scopul de a exclude din zonele ANC (zone cu constrângeri naturale) care beneficiazå de sprijin, zonele în care infrastructura de iriga¡ii a fost modernizatå.
Prin urmare, se recomandå Româ niei så efectueze o nouå reglare finå ¿i så scoatå din zonele ANC suprafe¡e care anterior au fost modernizate cu sprijin FEADR, dar ¿i noile suprafe¡e cu culturi permanente ¿i suprafe¡ele cu randament ridicat.
Studiul ar mai fi trebuit så evalueze ¿i så monitorizeze impactul global po ten¡ial ¿i real al infrastructurii de iriga¡ii care urmeazå så fie sprijinitå de FEADR asupra corpurilor de apå din care va fi ob¡inutå apa. Prin urmare, se recomandå României ca interven¡iile DR-20 ¿i DR-21 så se bazeze pe date solide furnizate de acest studiu.
Pentru toate interven¡iile, inclusiv investi¡iile în iriga¡ii, planul nu stabile¿te procente pentru economiile poten¡iale de apå ¿i reducerea efectivå a utilizårii apei ca o condi¡ie de eligibilitate. România este invitatå så stabileascå astfel de procente. Econo miile poten¡iale de apå de 2% (în urma modernizårii infrastructurii de iriga¡ii) par inadecvate, având în vedere cå infrastructura existentå este depå¿itå din punctul de vedere al eficien¡ei”.
este interziså pentru culturile secundare (strat vegetal). România ar trebui så aibå în vedere introducerea, de ase menea, a unei interdic¡ii privind produsele chimice de protec¡ie a plantelor pentru aceste culturi.
România este invitatå så explice decizia de a întrerupe sprijinul pentru îm pådurire în actuala perioadå de programare.
Comisia regretå faptul cå România nu a inclus informa¡ii privind valorile sa le na¡ionale pentru obiectivele Pactu lui Verde incluse în strategia “De la fermå la consumator” ¿i în strategia privind “Biodiversitatea”.
României i se solicitå så clarifice modul în care vor fi abordate aspectele legate de pesticide, pierderi de nutrien¡i ¿i caracteristici peisagistice ridicate, deoarece interven¡iile propuse nu par suficiente pentru a contribui în mod adecvat la ambi¡ia comunå.
Referitor la GAEC 2, Comisia apreciazå cå drenarea este interziså, dar sar a¿tepta ¿i la limitarea gestionårii aratului, de exemplu interzicerea aratului. România este invitatå så confirme cå existå o interdic¡ie privind conversia zonelor umede ¿i a turbåriilor.
Din descrierea GAEC 4 (Crearea de benzi tampon - fâ¿ii de protec¡ie - de-a lungul cursurilor de apå) nu reiese pe deplin cå utilizarea îngrå¿åmintelor ¿i a produselor de protec¡ie a plantelor este interziså. România este invitatå så clarifice acest lucru.
În principiu, toate terenurile arabile trebuie acoperite. Prin urmare, Româ niei i se solicitå ca GAEC 6 så se aco pere culturile permanente, precum ¿i toate terenurile arabile, ¿i nu numai 20% dintr-o fermå.
Lista propuså a caracteristicilor pei sajului este destul de îngustå ¿i nu in clude, de exemplu, tumuli, ¿an¡uri, ia zuri mici. Acestea sunt caracteristici importante pentru conservarea speciilor, iar România este invitatå så reconsidere lista propuså
Investi¡iile neproductive ar trebui så se limiteze la investi¡iile neremunerative legate de ob¡inerea de beneficii pur ecologice ¿i climatice. Prin urmare, sunt necesare mai multe detalii privind investi¡iile eligibile pentru “perdele de protec¡ie pentru culturi”.
Inadverten¡e în cifre ¥n sfâr¿it, Comisia observå erori tehnice uluitoare în PNS. Câteva exemple: “Ponderea paji¿tilor permanente indicatå în analiza SWOT (64%) este foarte diferitå de cea indicatå în cadrul GAEC 1 (23%)”;
“Pentru exerci¡iul financiar 2023, alocårile financiare indicative anuale în temeiul sec¡iunii 5 nu corespund su melor planificate în tabelul de prezen tare financiarå din cadrul SFC sec¡iu nea 6”;
“Nu existå nicio justificare a alocå rilor financiare ¿i nu se precizeazå modul în care acestea vor îndeplini obiectivele stabilite”;
“Având în vedere cå analiza SWOT nu identificå bunåstarea animalelor ca fiind o deficien¡å, necesitatea de a pune în aplicare interven¡ii specifice ¿i alocarea unui buget semnificativ pentru bunåstarea animalelor în valoare de 1,5 miliarde EUR nu pare justificatå”;
“Interven¡ia asupra cartofilor de såmân¡å ar trebui grupatå la «semin¡e» ¿i nu la «cartofi», deoarece nu existå nicio interven¡ie pentru cartofi ca atare”;
“Nu este necesarå copie rea/lipirea acelora¿i informa¡ii pentru fiecare descriere a interven¡iei, acestea trebuie så fie specifice ¿i legate de sco pul/obiectivul interven¡iei”.
