EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Copiii teribili ai Europei, Ungaria Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR
APPR a participat, pe parcursul ultimelor zece zile, în cadrul delega¡iei Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, la un maraton de reuniuni ale grupului de lucru PAC al Copa-Cogeca. Discu¡iile s-au concentrat pe analiza principalelor obiec¡ii ¿i comentarii ale Comisiei Europene legate de Planurile Na¡ionale Strategice trimise de statele membre pânå la finalul anului trecut. Ca un comentariu general, o temå recurentå este ambi¡ia prea scåzutå în ceea ce prive¿te atingerea obiectivelor de mediu. Totu¿i, existå grade foarte diferite de apreciere din partea Comisiei a felului în care guvernele na¡ionale sau achitat de sarcina atingerii obiectivelor generale ¿i specifice fixate prin Regulamentul 2115/2021 ¿i legisla¡ia secundarå. În numerele care urmeazå ne vom opri la câteva ¡åri importante din perspectiva relevan¡ei lor pentru România, începând cu Polonia ¿i Ungaria.
Polonia Planul strategic PAC elaborat de Polonia îndepline¿te pe deplin cerin¡ele stabilite în regulament. Comisia Europeanå evalueazå pozitiv ambi¡iile ridicate de mediu propuse de Ministerul Agriculturii din Polonia. De fapt, Comisia le-a trimis doar un numår de 30 de observa¡ii, mai ales în legåturå cu indicatorii de rezultat, considera¡i insuficien¡i, la fel ¿i valorile ¡intå ale acestora. Se solicitå descrieri mai detaliate ale måsurilor propuse în unele regiuni. ¥n lumina ultimelor evolu¡ii, se cunoa¿te deja cå Polonia se va abate de la 14
planul ini¡ial prezentat Comisiei în decembrie 2021 ¿i va transfera fonduri între diferite interven¡ii, sporeascå investi¡iile în surse regenerabile, în bunåstarea animalelor ¿i în mediu ¿i climå. De asemenea, va introduce mai multe interven¡ii noi, promovând produc¡ia ecologicå ¿i îmbunåtå¡irea peisajelor ¿i a biodiversitå¡ii. Fermierii polonezi au explicat în interven¡ia lor de la Copa-Cogeca cå nivelul scåzut al valorii indicatorilor de rezultat este direct legat de bugetul limitat pentru interven¡ii individuale ¿i de valorile de referin¡å ridicate în agricultura polonezå (un numår mare de ferme), deoarece s-a acordat o importan¡å majorå îmbunåtå¡irii echitå¡ii în distribu¡ia banilor europeni ¿i sprijinirii fermei de familie, prin plå¡i redistributive pentru primele 30 ha destinate fermelor mai mici de 50 ha. Polonia a fåcut alegeri strategice în Planul såu ¿i este aproape imposibil så aloce sume mai mari anumitor interven¡ii. Procesul de restructurare este încå în desfå¿urare, este o continuare a ac¡iunilor începute în perioadele financiare anterioare. Cercetårile multianuale privind utilizarea fondurilor aratå o anumitå flexibilitate în procesul decizional. De exemplu, fermierii folosesc bani europeni pentru a cumpåra utilaje secondhand, ceea ce le permite så î¿i modernizeze fermele la un cost mai mic decât dacå ar cumpåra exclusiv noi. Sistemul de consiliere (AKIS) în agriculturå este foarte important, inclusiv folosindu-l adecvat Polonia dore¿te så încurajeze tinerii fermieri så preia afacerile agicole ¿i så råmânå în ferme, aceasta fiind, de fapt, o provocare a tuturor statelor membre.
Ungaria Ungaria a primit 425 de observa¡ii în scrisoarea transmiså de Comisie, multe
similare cu cele primite de România. Doar cå, vå reamintim, România a primit 370 de observa¡ii. Criticile Comisiei la PNS-ul Ungariei se referå la nevoia unei distribu¡ii mai echitabile ¿i a direc¡ionårii mai eficiente a sprijinului pentru venit, guvernului de la Budapesta solicitându-i-se o analizå cantitativå care så arate efectele instrumentelor de sus¡inere a venitului asupra plå¡ii directe pe hectar ¿i a venitului pe unitate de muncå. Suma unitarå pentru BISS nu poate fi justificatå ca fiind rezultatul împår¡irii anvelopei BISS la numårul de hectare eligibile estimate, ci trebuie justificatå pe baza analizei nevoilor de venit. În privin¡a plå¡ii redistributive pentru durabilitatea fermelor mici (CRISS), Comisia considerå cå în special fermele mari ar beneficia de måsurå ¿i cå pragul maxim selectat (300 ha) nu este justificat. În oglindå cu observa¡iile fåcute României, Comisia repro¿eazå Ungariei cå nu utilizeazå inteven¡iile sectoriale, menite så îmbunåtå¡eascå atât cooperarea, cât ¿i competitivitatea unui sector, decât pentru cele obligatoriu de introdus: al vinului, mierii, fructelor ¿i legumelor. Interven¡iile sectoriale. În ceea prive¿te arhitectura verde, practicile de rota¡ie propuse (combina¡ia dintre rota¡ia culturilor ¿i diversificarea) nu sunt în conformitate cu defini¡ia GAEC 7. ¥n plus, prin eco-schema “Program agro-ecologic de bazå”, ca ¿i România, Ungaria propune ca respectarea unor practici (pe care le descrie) pe un procent din suprafa¡a arabilå a fermei så califice întreaga suprafa¡å pentru a beneficia de sprijinul suplimentar prin ecoschemå. Comisia solicitå, înså, un nivel mai ambi¡ios al practicilor incluse în ecoschemå. Tot similar României, angajamentele de agro-mediu propuse sunt o continuare a interven¡iilor din perioada cuProfitul Agricol 20/2022
