Profitul Agricol nr. 20 din 2022

nr. 20 din 25 mai 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Politica verde nu hråne¿te oameni, doar iluzii Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

Aflu de la Bruxelles cå europarlamentari din comisia pentru agriculturå a Parlamentului European solicitå derogåri din partea Comisiei pentru reforma subven¡iilor agricole.

Astfel de derogåri ar fi “o modalitate de a contracara penuria globalå în aprovizionarea cu alimente ¿i de a contribui la securitatea alimentarå”.

Scrisoarea europarlamentarilor se referå la articolul 148 din regulamentul privind planurile strategice PAC. Acesta då Comisiei posibilitatea de a transforma excep¡ia temporarå într-o solu¡ie permanentå în cazul în care persistå problemele specifice care au condus la derogare.

Din ce am putut så aflu în discu¡ie ar fi extinderea ¿i în urmåtoarea PAC a suspendårii cerin¡ei zonelor de focalizare ecologicå.

La ora actualå, fermele de peste 15 hectare trebuie så asigure cel pu¡in 5% din teren zonelor benefice pentru biodiversitate, precum arbori, gard viu sau påmânt låsat nelucrat. În viitoarea Politicå Agricolå Comunå înså va fi vorba de 4 procente, dar pentru to¡i fermierii, fårå acea limitå minimå de suprafa¡å.

A¿a cum am sus¡inut, ¿i nu o datå, o astfel de derogare este necesarå pentru ca noi, fermierii, så putem lucra fiecare bucatå de påmânt, asigurând necesarul de alimente pentru to¡i cetå¡enii.

Pe fondul îngrijorårilor tot mai mari ¿i mai multe referitoare la agriculturå, Spania se alåturå Fran¡ei ¿i Germaniei, ¡åri care cer suspendarea sau amânarea unor angajamente de mediu ale viitoarei Politici Agricole Comune.

Chiar ministrul spaniol al agriculturii a declarat cå orientarea “verde” a PAC este corectå din punct de vedere politic, dar este nevoie “så vedem care sunt perioadele în care se aplicå”.

Dincolo de declara¡ii, ministrul spaniol al agriculturii a dat ajutoare concrete pentru fermieri. La ora actualå, fermierii din Spania primesc o reducere de 20 de eurocen¡i pentru fiecare litru de motorinå.

“Cu o politicå verde, nu hrånim cetå¡enii”, afirmå el, subliniind importan¡a Politicii Agricole Comune, care asigurå o treime din venitul agricol al ¡årii, dar nu uitå så scoatå în eviden¡å cå restul depinde de pia¡å ¿i de munca fermierilor.

Profitul Agricol 20/2022

anul XXV, nr. 20/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Liberalizarea comer¡ului cu Ucraina stârne¿te îngrijoråri

7

India interzice exporturile de grâu

8

Acuza¡ii grave pentru Geronimo Brånescu

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

16

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

18

395 milioane de tone de soia

19

Reac¡ia Comisiei Europene la PNS-ul României Legume produse în ferme verticale

30

Pierzi, câ¿tigi, negustor de vin te nume¿ti

30

Cre[terea animalelor 20

Eliminarea anomaliei pentru accesarea SM 17.1 22 Planul B de fertilizare cu azot la porumb Sclerotium rolfsii - un nou patogen devoreazå grâul Dåunåtorii la soia.

Cum så ne ferim de efectele lor

24

26

28

Gr\dina, via [i livada Câ¿tigåtorii competi¡iei BASF “Pove¿ti cu vinuri române¿ti”

Vaccinul pentru PPA mai trebuie testat

Tamás Nagy: Am avut un vis ¿i m-am ¡inut de el 1 leu pe kilogramul de lânå este o umilin¡å pentru oieri

33

34

36

Lumea digital\ 30

Centralizarea digitalå a stocurilor

12

Copiii teribili ai Europei, Ungaria ¿i Polonia, ¿i PNS-urile lor

14

9

Culturi vegetale Virusul galben al ridichii, “vedeta” Zilei Grâului ¿i Rapi¡ei

Alte critici aduse draftului nostru de PNS

38

Ma[ini & utilaje

Atuurile combinelor Deutz-Fahr: pre¡, performan¡e, disponibilitate Deutz-Fahr C9000 Deutz-Fahr C6000 Deutz-Fahr C5000 Model: C5305 Deutz-Fahr C7000

40 40 41 41 41 41

Anvelopele BKT intrå în Metavers

42

Economii cu tåvålugul cu lame de la Amazone

43

Massey Ferguson eXperience Tour, la Timi¿oara

44

Hobby Sitarul în bucate

49

Materialul genetic al ro¿iilor, surså veganå de vitamina D

50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Liberalizarea comer]ului cu Ucraina stârne[te îngrijor\ri Ionel Arion, Nicu Vasile, Mircea Bålu¡å ¿i Nicolae Sitaru, cei patru pre¿edin¡i reuni¡i în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, semnaleazå câteva probleme care pot apårea în urma liberalizårii comer¡ului UE cu Ucraina. ¥n primul rând, spun ace¿tia, alimentele comercializate pe pia¡a UE respectå cele mai înalte standarde de calitate ¿i sustenabilitate din lume, în special standardele de siguran¡å alimentarå. Ar fi firesc ca ¿i produsele din Ucraina så se supunå acelora¿i rigori de produc¡ie ¿i de siguran¡å.

Apoi, trebuie în¡eles cå se vor face eforturi consistente pentru a facilita utilizarea infrastructurii UE pentru canalizarea exporturilor ucrainene cåtre ¡åri ter¡e. Aceste måsuri sprijinå sectorul agroalimentar ucrainean, contribuind, în acela¿i timp, la securitatea alimentarå globalå.

O aten¡ie sporitå ar trebui acordatå sectoarelor celor mai sensibile, cum ar fi avicultura, tomatele procesate, mierea ¿i unele fructe ¿i legume.

Sigur cå pentru fermierii români o vulnerabilitate majorå o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximitå¡ii zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativå asupra pre¡urilor, cât ¿i din perspectiva blocajelor logistice în portul Constan¡a (råmas singura poartå de export pentru mårfurile ucrainene la Marea Neagrå). Mai mult, fermierii români se confruntå cu o escaladare a cosProfitul Agricol 20/2022

Ce se va vorbi la Consiliul de Mini¿tri Adrian Chesnoiu va participa pe 24 mai la obi¿nuita reuniune a Consiliului Agriculturå ¿i Pescuit, ce va avea loc la Bruxelles.

Un punct important de pe ordinea de zi va viza dezbaterile privind råspândirea gripei aviare înalt patogenå ¿i abordarea strategicå a dezvoltårii vaccinårii. În acest sens, se urmåre¿te identificarea unor solu¡ii referitoare la vaccinare ca instrument complementar måsurilor actuale de prevenire ¿i control al gripei aviare.

Comisia Europeanå va prezenta mini¿trilor agriculturii din ¡årile membre o informare cu privire la garantarea securitå¡ii alimentare ¿i consolidarea rezilien¡ei sistemelor alimentare în contextul invadårii Ucrainei de cåtre Rusia. Principalele preocupåri ale mini¿trilor agriculturii din UE se referå la materiile prime necesare pentru produc¡ia agricolå ¿i pre¡urile la alimente.

Pre¿edin¡ia francezå va aduce informa¡ii despre cea de a 12-a Conferin¡å ministerialå a Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului, care se va desfå¿ura în 12-15 iunie la Geneva, Elve¡ia.

turilor de transport ¿i asigurare, ultimele triplându-se în prezent fa¡å de perioada dinainte de conflict.

Toate aceste evolu¡ii au loc pe fondul cre¿terii fårå precedent a costurilor de produc¡ie (energie, îngrå¿åminte ¿i furaje) ¿i a exigen¡ei ca operatorii europeni så continue så investeascå în durabilitate.

Vå reamintim, pe 4 mai, Comisia Europeanå a propus liberalizarea comer¡ului cu Ucraina timp de un an. Asta înseamnå eliminarea tuturor taxelor vamale ¿i a cotelor de export pentru produsele lor, în principal produse agricole.

Arin DORNEANU

Africa se orienteazå spre grâul din Argentina Mai multe ¡åri din Africa sub-saharianå au început så importe grâu din Argentina, dupå întreruperea livrårilor din Rusia ¿i Ucraina.

De¿i teoretic Rusia poate vinde în continuare grâu în Africa, doar Kenya a cumpårat cereale ruse¿ti în luna mai, în timp ce restul statelor africane au încercat så-¿i diversifice sursele de aprovizionare.

O ¡arå ro¿ie de PPA: 24 de focare active Ultimul comunicat al ANSVSA aratå cå în ¡arå mai sunt active 24 de focare, din care unul singur într-o exploata¡ie comercialå. Sunt afectate 20.170 de animale.

Cu mândrie, ANSVSA raporteazå cå în ultima såptåmânå a reu¿it stingerea a 9 focare.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Tesco råspunde apelului fermierilor britanici Lan¡ul de magazine Tesco a alocat 10 milioane de lire sterline pentru sus¡inerea producåtorilor de carne de porc ¿i vrea ca banii så ajungå cât mai repede la fermieri. Ace¿tia au solicitat recent companiei så ofere pre¡uri mai mari pentru a evita un colaps total al industriei locale.

Alte lan¡uri de magazine din Anglia au anun¡at deja måsuri similare, dar Tesco controleazå aproximativ 27% din pia¡a alimentarå, a¿a cå decizia companiei este semnificativå.

Ucraina restric¡ioneazå livrårile de porumb spre portul Reni de la Dunåre Compania na¡ionalå de cåi ferate din Ucraina (Ukrzaliznytsia) a introdus restric¡ii cu privire la transporturile de porumb spre portul Reni de la Dunåre, transmite Reuters. Ukrzaliznytsia nu a oferit niciun motiv pentru aceastå decizie, dar anterior a precizat cå a fost nevoitå så introducå restric¡ii similare din cauza numårului mare de vagoane de marfå care s-au aglomerat la punctele de trecere a frontierei.

Restric¡iile vor intra în vigoare începând cu data de 18 mai.

95 de milioane lei pentru sistemul informatic APIA Guvernul a aprobat un proiect de investi¡ii în valoare de 95,152 milioane de lei, pentru dezvoltarea ¿i extinderea sistemului informatic al APIA în vederea gestionårii cererilor de platå.

Astfel, aplica¡iile dezvoltate se vor afla în proprietatea APIA, beneficiar direct fiind personalul institu¡iei.

Efervescen¡a tragerii cu rachete antigrindinå ¥n perioada 13-19 mai au fost lansate nu mai pu¡in de 250 de rachete antigrindinå. Cele mai multe lansåri s-au fåcut în prima zi, pe 13 mai, când au fost lansate 159 de rachete antigrindinå numai pentru protejarea zonelor viticole de la Cotnari ¿i Hu¿i, se aratå într-un comunicat oficial al Ministerului Agriculturii.

8

India interzice exporturile de grâu Guvernul indian a anun¡at interzicerea exporturilor de grâu, dupå scumpirea semnificativå a cerealelor pe pia¡a internå.

Autoritå¡ile spun cå unele exporturi vor fi în continuare permise, pentru a asigura securitatea alimentarå a altor ¡åri. India spera så devinå un furnizor important de cereale la nivel global, pe fondul råzboiului din Ucraina care a blocat o mare parte a livrårilor din bazinul Mårii Negre, ¿i a reu¿it så vândå grâu în Turcia sau Egipt.

Decizia a fost luatå dupå ce luna martie a fost cea mai caldå din istoria

¡årii, iar recolta este grav afectatå, a¿a cå produc¡ia se va reduce cu pânå la 50% în unele regiuni.

“Din cauza impactului caniculei, inten¡ia Indiei de a hråni lumea prin exportul surplusului de grâu, dacå Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului ar permite acest lucru, pare acum o fantezie”, a declarat Franck Gbaguidi, analist al companiei Eurasia Group.

Fermierii indieni spun cå recolta de grâu din acest an nu va depå¿i 95 milioane de tone, mult sub estimarea oficialå a guvernului (105 milioane de tone).

Acuza]ii grave pentru Geronimo Br\nescu Procurorii Direc¡iei Na¡ionale Anticorup¡ie au dispus judecarea în stare de libertate a lui Brånescu Geronimo Råducu, fost pre¿edinte al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitar Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA), sub acuza¡ia de abuz în serviciu, informeazå un comunicat DNA.

În luna decembrie 2014, inculpatul Brånescu Geronimo Råducu ar fi cumpårat direct, ¿i nu prin licita¡ie deschiså sau altå procedurå prevåzutå de art. 20 din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi¡ie publicå, a contractelor de concesiune de lucråri publice ¿i a contractelor de concesiune de servicii, trei bunuri care alcåtuiau un grup electrogen, la pre¡ul total de 398.000 lei.

De men¡ionat este cå bunurile respective ar fi fost achizi¡ionate de insti-

tu¡ia publicå la pre¡uri mult mai mari decât cele reale (spre exemplu, pentru una din componente a fost plåtit un pre¡ de 19,5 ori mai mare decât pre¡ul de achizi¡ie). Prejudiciul cauzat ANSVSA este de 264.485 lei (reprezentând diferen¡a între pre¡ul real al bunurilor ¿i pre¡ul plåtit), concomitent cu ob¡inerea unui folos necuvenit în acela¿i cuantum pentru societatea comercialå de la care au fost achizi¡ionate bunurile.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 20/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Reac]ia Comisiei Europene la PNS-ul României Comisia Europeanå a finalizat studiul proiectului de Plan Na¡ional Strategic transmis de România. Documentul nu prea i-a convins pe oficialii bruxellezi, care au emis 370 de observa¡ii întinse pe 49 de pagini. În afarå de prima observa¡ie, generalå, de polite¡e (“Comisia mul¡ume¿te României pentru Planul depus...”), toate con¡in critici, unele severe, despre måsurile propuse, precum ¿i indica¡ii, mai mult sau mai pu¡in imperioase, despre ce va avea România de fåcut pentru a se ridica la înål¡imea a¿teptårilor.

Transpare o anumitå sa¡ietate fa¡å de tentativa de ocolire a angajamentelor asumate ¿i de “aburire” a Bruxelles-ului.

României i se cere chiar så nu mai foloseascå aiurea “copy & paste” ¿i så clarifice cifre diferite, care ar fi trebuit så fie identice. Practic, rezultå cå mai nimic din proiectul de Plan nu este în regulå, iar, în rezumat, mesajul este simplu: låsa¡i vråjeala, pune¡i osul la treabå ¿i veni¡i cu propuneri credibile! În compara¡ie, Polonia a primit 30 de observa¡ii ¿i va avea doar ajuståri fine de fåcut.

Profitul Agricol 20/2022

De la bun început trebuie spus cå filtrul prin care Comisia Europeanå a trecut propunerile de planuri strategice a fost unul super-ecologist. Deoarece preambulul Observa¡iilor a fost acela¿i pentru toate statele membre: “Invazia Rusiei în Ucraina ¿i cre¿terea generalizatå a pre¡urilor mårfurilor aduc în prim-plan, în cel mai puternic mod posibil, legåtura integralå dintre ac¡iunile climatice ¿i securitatea alimentarå. În acest context ¿i în contextul crizelor climatice ¿i ale biodiversitå¡ii, statele membre ar trebui så î¿i revizuiascå planurile strategice PAC pentru a exploata toate oportunitå¡ile: consolidarea rezilien¡ei sectorului agricol al UE; reducerea dependen¡ei de îngrå¿åmintele sintetice ¿i extinderea produc¡iei de energie din surse regenerabile fårå a submina produc¡ia de alimente. ªi så î¿i transforme capacitatea de produc¡ie în conformitate cu metode de produc¡ie mai durabile”.

Este limpede, Pactul Verde, cu cele douå strategii anun¡ate (De la fermå la furculi¡å ¿i Biodiversitatea), merg înainte, cu motoarele turate. Asta în pofida

studiilor de impact, care avertizeazå cå asta înseamnå pierderi de produc¡ie ¿i de competitivitate a fermierilor europeni în favoarea celor din afara Uniunii.

Aceasta ar putea fi singura scuzå legatå de inadecvarea PNS propus de MADR. Înså, dincolo de conservatorism, aspectele tehnice laså mult de dorit. Se ridicå un mare semn de întrebare: va reu¿i România så facå, în ¿apte luni, ce alte state au fåcut în ani?

Fiindcå PNS trebuie “båtut în cuie” pânå la sfâr¿itul anului. Or, având în vedere multitudinea observa¡iilor ¿i gradul de incompatibilitate între cerin¡ele europene ¿i propunerea României, PNS va trebui reluat.

Dupå ce prime¿te observa¡iile Comisiei, MADR are la dispozi¡ie doar douå såptåmâni pentru a reac¡iona, în scris, înainte ca documentul så fie publicat oficial. Va urma perioada în care Planul va trebui efectiv modificat, pentru a fi aprobat ¿i pentru ca ¡ara noastrå så aibå acces la fondurile eu- F ropene. analiz\ de

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Acum så vedem ¿i care sunt principalele obser va¡ii ale Comisiei.

Am fost nevoi¡i så facem o selec¡ie, având în vedere spa¡iul limitat de care dispunem.

F

În primul rând, este de remarcat sugestia Comisiei ca România så nu se limiteze la fondurile europene atunci când vine vorba de finan¡area cerin¡elor Politicii Agricole Comune. Iar aici intervine cea mai mare provocare pentru MADR. Amintim cå ministrul Adrian Chesnoiu a accentuat faptul cå bugetul de investi¡ii al Pilonului 2 este mult diminuat, astfel cå, practic, ar avea prea pu¡ine resurse pentru måsuri active cu adevårat eficiente.

Ei bine, Comisia zice a¿a: “Planul necesitå în continuare îmbunåtå¡iri semnificative în ceea ce prive¿te con¡inutul, coeren¡a, justificarea deciziilor luate ¿i ambi¡iile economice, de mediu, climatice ¿i sociale. Nevoile cele mai presante trebuie så fie abordate într-un mod adecvat ¿i cu un buget suficient, fie în cadrul PAC, fie în afara acesteia”.

În al doilea rând, este criticat chiar ¿i modul de stabilire a plå¡ilor directe pe suprafa¡å.

“Suma unitarå pentru BISS nu poate fi justificatå ca rezultat al împår¡irii pachetului BISS la numårul de hectare eligibile esti-

mate. Cuantumul unitar planificat ar trebui så fie justificat în primul rând pe baza analizei nevoilor de venit. ºinând seama de numårul estimat de hectare eligibile, alocarea financiarå orientativå pentru BISS este rezultatul acestui exerci¡iu, nu punctul de plecare.

României i se solicitå så reconsidere varia¡ia sumei unitare prevåzute pentru BISS. Procentele de varia¡ie sunt considerate a fi foarte ridicate ¿i nu sunt justificate în mod corespunzåtor”.

De asemenea, României i se cere så modifice suma unitarå prevåzutå pentru CRISS (sprijinul complementar pentru sustenabilitate, adicå plå¡ile redistributive).

În al treilea rând, Comisia criticå încercarea României de a pune în prim- plan fermele mari ¿i cere så se punå accentul pe fermele mici. Argumentul invocat de comisie, analiza SWOT întocmitå chiar de Ministerul Agriculturii de la noi, care spune cå vulnerabilitatea României sunt fermele mici, care nu pot performa fårå sprijin.

“Comisia considerå cå existå încå posibilitatea de a îmbunåtå¡i distribu¡ia mai echitabilå a plå¡ilor directe (în special de la ferme mai mari la ferme mai mici ¿i mijlocii, eventual prin utilizarea plafonårii ¿i a degresivitå¡ii plå¡ilor).

România ar trebui så explice de ce degresivitatea ¿i plafonarea

România ar trebui, de asemenea, så explice mai bine strategia de sprijinire a fermelor mici, inclusiv motivul pentru care schema de platå pentru micii fermieri nu este utilizatå. Fermele mici nu ar trebui så fie excluse de la nicio interven¡ie relevantå. Analiza SWOT recunoa¿te ca o slåbiciune faptul cå fermele mici ¿i mijlocii reprezintå marea majoritate a fermelor din România (aproape 2,5 milioane de ferme de¡in pânå la douå hectare fiecare, alte 660.000 de ferme de¡in între 2-5 hectare) ¿i cå accesul pe pia¡å pentru aceste ferme este foarte dificil sau în unele regiuni nu existå.

10

plå¡ilor nu fac parte din strategie, chiar dacå în analiza SWOT se recunoa¿te deficien¡a cå exploata¡iile mici ¿i mijlocii au venituri mai mici ¿i cå, pânå în prezent, sprijinul pentru plå¡i directe a fost distribuit inegal în România (0,27 % dintre beneficiari au primit 31% din plå¡ile directe în 2019).

În al patrulea rând, în privin¡a måsurilor de mediu, România nu vine cu mai nimic nou. Mai grav, “Toate nevoile de mediu (cu excep¡ia uneia) sunt calificate ca având o prioritate medie sau scåzutå. României i se solicitå så justifice aceastå alegere.

Ni se mai solicitå så modificåm sau så clarificåm bunele condi¡ii agricole ¿i de mediu GAEC, så planificåm interven¡ii care så îmbunåtå¡eascå eficien¡a gestionårii nutrien¡ilor, så propunem måsuri suplimentare pentru reducerea consumului de energie, så cre¿tem sprijinul pentru practicile agricole ¿i investi¡iile care vizeazå reducerea emisiilor, så evitåm suprapunerea între turbårie ¿i suprafe¡e umede cu zonele cultivate ¿i împådurite, scåderea på¿unilor permanente ¿i a terenurilor forestiere.

Cum era de a¿teptat, sprijinul pentru agricultura ecologicå prevåzut pentru doar 3,53 % din suprafe¡ele agricole nu este pe placul Comisiei, care cere o “cre¿tere a ambi¡iilor”.

Ni se aratå iar stegule¡ul ro¿u al emisiilor de amoniac ¿i se aratå cå, în condi¡iile în care suntem în pericol de infringement pe acest subiect, ponderea suprafe¡ei agricole propuse pentru sprijinirea reducerii emisiilor de amoniac este scåzutå. Se propun investi¡ii pentru o mai bunå gestionare a gunoiului de grajd, dar lipse¿te indicatorul de rezultat.

Profitul Agricol 20/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Alte critici aduse draftului nostru de PNS Managementul dåunåtorilor Managementul integrat al dåunåtorilor nu este men¡ionat deloc, iar României i se solicitå så clarifice dacå produc¡ia integratå va fi sprijinitå.

Comisia constatå cu îngrijorare cå nu se propune conceperea unei interven¡ii asupra re¡elei Natura 2000.

România nu prevede nicio inter ven¡ie separatå pentru investi¡ii ecologice productive ¿i neproductive ¿i nu este clar modul în care “practicile agricole tradi¡ionale” vor contribui la cre¿terea contribu¡iei de mediu.

Neclaritå¡i ¿i la suprafe¡ele neproductive În ceea ce prive¿te condi¡ia generalå de a avea suprafe¡e neproductive care depå¿esc un anumit procent (4%), România ar trebui så specifice procentul minim de teren arabil care så fie neproductiv. În cazul fermierilor care de¡in mai mult de 75% din terenurile arabile acoperite cu iarbå sau plante furajere erbacee, se considerå cå un procent minim de elemente neproductive de 1 % nu oferå suficiente beneficii pentru mediu pentru a justifica o platå ecologicå. În ceea ce prive¿te practica legatå de diversificarea culturilor, Comisia invitå, de asemenea, România så reexamineze scutirea pentru fermierii care de¡in peste 75 % din terenurile arabile cu iarbå, furaje erbacee ¿i plante leguminoase.

Angajamentele iau în considerare soiurile de iarnå ¿i de primåvarå ale aceleia¿i culturi ca douå culturi diferite.

Acest lucru nu este justificat din punct de vedere agronomic ¿i din perspectiva obiectivului practicii. România este in12

vitatå så modifice acest lucru, precum ¿i så includå defini¡ia culturilor ¿i a culturilor secundare.

Sunt necesare clarificåri suplimentare în ceea ce prive¿te practica fertilizårii de precizie, în special în ceea ce

Neclaritå¡ile fondului mutual de gestionare a riscurilor Fondul mutual de gestionare a riscurilor a ridicat observa¡ii la Bruxelles.

“România este invitatå så furnizeze informa¡ii/clarificåri suplimentare cu privire la modalitå¡ile de punere în aplicare a op¡iunii de a condi¡iona pânå la 3% din plå¡ile directe unei contribu¡ii la un instrument de gestionare a riscurilor.

România este, de asemenea, invitatå så clarifice legåtura cu interven¡iile de gestionare a riscurilor pentru dezvoltarea ruralå. România este invitatå så explice ¿i så clarifice ce formå va lua acest instrument, indiferent dacå va fi un fond mutual sau un alt tip de instrument. Mai multe informa¡ii privind func¡ionarea unui astfel de instrument ¿i bugetul alocat ar trebui så fie furnizate. În plus, se pare cå to¡i fermierii vor fi acoperi¡i de acest instrument de risc (compensând pierderile cauzate de efectele climatice ¿i de mediu nefavorabile). Prin urmare, se pare cå ace¿tia nu vor mai fi stimula¡i så î¿i asigure culturile ¿i, de asemenea, så beneficieze de celålalt instrument de gestionare a riscurilor (sprijinul pentru primele de asigurare voluntare).

România ar trebui så explice mai bine interac¡iunea dintre cele douå instrumente de gestionare a riscurilor propuse”.

prive¿te modul în care se asigurå cå acest lucru va reduce excedentul de nutrien¡i.

Comisia în¡elege cå România sugereazå plata care trebuie efectuatå pentru toate terenurile arabile, indiferent dacå hectarele sunt angajate sau sunt låsate în pârloagå. Aceastå abordare nu pare så fie conformå cu articolul 31 alineatul (7) din RSP (Regulamentul Planului Strategic), care prevede cå plata se efectueazå pentru toate hectarele eligibile care fac obiectul angajamentului, cu excep¡ia cazului în care låsarea terenurilor în pârloagå este consideratå un angajament (dincolo de nivelul de referin¡å).

Cerin¡a de a cultiva culturi proteice nu este o ac¡iune care, în sine, poate justifica un program ecologic.

România este invitatå så creascå ambi¡ia de mediu în ceea ce prive¿te economiile de apå, care în prezent este de numai 2%.

Se preconizeazå un nivel scåzut de ambi¡ie în ceea ce prive¿te sprijinul pentru zonele HNV (paji¿ti cu valoare naturalå ridicatå). Din cele 2,370 de milioane de hectare de suprafa¡å HNV, sprijinul anual este prevåzut pentru mai pu¡in de o treime (778 500 ha în total).

Zona avutå în vedere pentru a primi sprijin HNV este u¿or mai micå decât în perioada de programare 2014-2020.

România este invitatå så ia în considerare includerea paji¿tilor cu fân ca fiind eligibile pentru a preveni transformarea lor în terenuri arabile sau epurarea lor ¿i, de asemenea, pentru a face eligibile toate tipurile de paji¿ti din ¡arå (deoarece paji¿tile propuse în prezent nu sunt eligibile în zonele de est ¿i de sud-est ale României).

Utilizarea îngrå¿åmintelor chimice Profitul Agricol 20/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Semne de întrebare referitoare la iriga¡ii Dupå ce ne-a refuzat reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii prin PNRR, Comisia condi¡ioneazå puternic finan¡area iriga¡iilor prin PNS: “Necesitatea adaptårii practicilor agricole în zonele care se confruntå cu riscuri climatice se referå la infrastructura de irigare, care este confirmatå ulterior în plan. Aceastå alegere de programare nu este clarå, iar României i se solicitå så justifice ¿i/sau så revizuiascå. În cursul negocierilor privind PDR 2014-2020, România s-a angajat în mod oficial så realizeze un studiu (sau o alternativå adecvatå) pentru a stabili date fiabile ¿i cartografiere privind utilizarea iriga¡iilor la nivelul 2 al

unitå¡ilor administrative locale (UAL).

Studiul ar fi trebuit så stea, de asemenea, la baza unui exerci¡iu de reglaj fin efectuat cu scopul de a exclude din zonele ANC (zone cu constrângeri naturale) care beneficiazå de sprijin, zonele în care infrastructura de iriga¡ii a fost modernizatå.

Prin urmare, se recomandå României så efectueze o nouå reglare finå ¿i så scoatå din zonele ANC suprafe¡e care anterior au fost modernizate cu sprijin FEADR, dar ¿i noile suprafe¡e cu culturi permanente ¿i suprafe¡ele cu randament ridicat.

Studiul ar mai fi trebuit så evalueze ¿i så monitorizeze impactul global po-

este interziså pentru culturile secundare (strat vegetal). România ar trebui så aibå în vedere introducerea, de asemenea, a unei interdic¡ii privind produsele chimice de protec¡ie a plantelor pentru aceste culturi.

România este invitatå så explice decizia de a întrerupe sprijinul pentru împådurire în actuala perioadå de programare.

Comisia regretå faptul cå România nu a inclus informa¡ii privind valorile sale na¡ionale pentru obiectivele Pactului Verde incluse în strategia “De la fermå la consumator” ¿i în strategia privind “Biodiversitatea”.

României i se solicitå så clarifice modul în care vor fi abordate aspectele legate de pesticide, pierderi de nutrien¡i ¿i caracteristici peisagistice ridicate, deoarece interven¡iile propuse nu par suficiente pentru a contribui în mod adecvat la ambi¡ia comunå.

Referitor la GAEC 2, Comisia apreciazå cå drenarea este interziså, dar sar a¿tepta ¿i la limitarea gestionårii aratului, de exemplu interzicerea aratului. România este invitatå så confirme cå existå o interdic¡ie privind conversia zonelor umede ¿i a turbåriilor.

Din descrierea GAEC 4 (Crearea de benzi tampon - fâ¿ii de protec¡ie - de-a

lungul cursurilor de apå) nu reiese pe deplin cå utilizarea îngrå¿åmintelor ¿i a produselor de protec¡ie a plantelor este interziså. România este invitatå så clarifice acest lucru. În principiu, toate terenurile arabile trebuie acoperite. Prin urmare, României i se solicitå ca GAEC 6 så se acopere culturile permanente, precum ¿i toate terenurile arabile, ¿i nu numai 20% dintr-o fermå.

Lista propuså a caracteristicilor peisajului este destul de îngustå ¿i nu include, de exemplu, tumuli, ¿an¡uri, iazuri mici. Acestea sunt caracteristici importante pentru conservarea speciilor, iar România este invitatå så reconsidere lista propuså Investi¡iile neproductive ar trebui så se limiteze la investi¡iile neremunerative legate de ob¡inerea de beneficii pur ecologice ¿i climatice. Prin urmare, sunt necesare mai multe detalii privind investi¡iile eligibile pentru “perdele de protec¡ie pentru culturi”.

Profitul Agricol 20/2022

Inadverten¡e în cifre ¥n sfâr¿it, Comisia observå erori tehnice uluitoare în PNS. Câteva exemple: “Ponderea paji¿tilor permanente indicatå în analiza SWOT (64%) este

ten¡ial ¿i real al infrastructurii de iriga¡ii care urmeazå så fie sprijinitå de FEADR asupra corpurilor de apå din care va fi ob¡inutå apa. Prin urmare, se recomandå României ca interven¡iile DR-20 ¿i DR-21 så se bazeze pe date solide furnizate de acest studiu.

Pentru toate interven¡iile, inclusiv investi¡iile în iriga¡ii, planul nu stabile¿te procente pentru economiile poten¡iale de apå ¿i reducerea efectivå a utilizårii apei ca o condi¡ie de eligibilitate. România este invitatå så stabileascå astfel de procente. Economiile poten¡iale de apå de 2% (în urma modernizårii infrastructurii de iriga¡ii) par inadecvate, având în vedere cå infrastructura existentå este depå¿itå din punctul de vedere al eficien¡ei”. foarte diferitå de cea indicatå în cadrul GAEC 1 (23%)”; “Pentru exerci¡iul financiar 2023, alocårile financiare indicative anuale în temeiul sec¡iunii 5 nu corespund sumelor planificate în tabelul de prezentare financiarå din cadrul SFC sec¡iunea 6”; “Nu existå nicio justificare a alocårilor financiare ¿i nu se precizeazå modul în care acestea vor îndeplini obiectivele stabilite”; “Având în vedere cå analiza SWOT nu identificå bunåstarea animalelor ca fiind o deficien¡å, necesitatea de a pune în aplicare interven¡ii specifice ¿i alocarea unui buget semnificativ pentru bunåstarea animalelor în valoare de 1,5 miliarde EUR nu pare justificatå”; “Interven¡ia asupra cartofilor de såmân¡å ar trebui grupatå la «semin¡e» ¿i nu la «cartofi», deoarece nu existå nicio interven¡ie pentru cartofi ca atare”; “Nu este necesarå copierea/lipirea acelora¿i informa¡ii pentru fiecare descriere a interven¡iei, acestea trebuie så fie specifice ¿i legate de scopul/obiectivul interven¡iei”.

Robert VERESS 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Copiii teribili ai Europei, Ungaria Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

APPR a participat, pe parcursul ultimelor zece zile, în cadrul delega¡iei Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, la un maraton de reuniuni ale grupului de lucru PAC al Copa-Cogeca.

Discu¡iile s-au concentrat pe analiza principalelor obiec¡ii ¿i comentarii ale Comisiei Europene legate de Planurile Na¡ionale Strategice trimise de statele membre pânå la finalul anului trecut.

Ca un comentariu general, o temå recurentå este ambi¡ia prea scåzutå în ceea ce prive¿te atingerea obiectivelor de mediu. Totu¿i, existå grade foarte diferite de apreciere din partea Comisiei a felului în care guvernele na¡ionale sau achitat de sarcina atingerii obiectivelor generale ¿i specifice fixate prin Regulamentul 2115/2021 ¿i legisla¡ia secundarå. În numerele care urmeazå ne vom opri la câteva ¡åri importante din perspectiva relevan¡ei lor pentru România, începând cu Polonia ¿i Ungaria.

Polonia Planul strategic PAC elaborat de Polonia îndepline¿te pe deplin cerin¡ele stabilite în regulament. Comisia Europeanå evalueazå pozitiv ambi¡iile ridicate de mediu propuse de Ministerul Agriculturii din Polonia.

De fapt, Comisia le-a trimis doar un numår de 30 de observa¡ii, mai ales în legåturå cu indicatorii de rezultat, considera¡i insuficien¡i, la fel ¿i valorile ¡intå ale acestora. Se solicitå descrieri mai detaliate ale måsurilor propuse în unele regiuni. ¥n lumina ultimelor evolu¡ii, se cunoa¿te deja cå Polonia se va abate de la 14

planul ini¡ial prezentat Comisiei în decembrie 2021 ¿i va transfera fonduri între diferite interven¡ii, sporeascå investi¡iile în surse regenerabile, în bunåstarea animalelor ¿i în mediu ¿i climå.

De asemenea, va introduce mai multe interven¡ii noi, promovând produc¡ia ecologicå ¿i îmbunåtå¡irea peisajelor ¿i a biodiversitå¡ii.

Fermierii polonezi au explicat în interven¡ia lor de la Copa-Cogeca cå nivelul scåzut al valorii indicatorilor de rezultat este direct legat de bugetul limitat pentru interven¡ii individuale ¿i de valorile de referin¡å ridicate în agricultura polonezå (un numår mare de ferme), deoarece s-a acordat o importan¡å majorå îmbunåtå¡irii echitå¡ii în distribu¡ia banilor europeni ¿i sprijinirii fermei de familie, prin plå¡i redistributive pentru primele 30 ha destinate fermelor mai mici de 50 ha.

Polonia a fåcut alegeri strategice în Planul såu ¿i este aproape imposibil så aloce sume mai mari anumitor interven¡ii. Procesul de restructurare este încå în desfå¿urare, este o continuare a ac¡iunilor începute în perioadele financiare anterioare. Cercetårile multianuale privind utilizarea fondurilor aratå o anumitå flexibilitate în procesul decizional.

De exemplu, fermierii folosesc bani europeni pentru a cumpåra utilaje secondhand, ceea ce le permite så î¿i modernizeze fermele la un cost mai mic decât dacå ar cumpåra exclusiv noi.

Sistemul de consiliere (AKIS) în agriculturå este foarte important, inclusiv folosindu-l adecvat Polonia dore¿te så încurajeze tinerii fermieri så preia afacerile agicole ¿i så råmânå în ferme, aceasta fiind, de fapt, o provocare a tuturor statelor membre.

Ungaria Ungaria a primit 425 de observa¡ii în scrisoarea transmiså de Comisie, multe

similare cu cele primite de România.

Doar cå, vå reamintim, România a primit 370 de observa¡ii.

Criticile Comisiei la PNS-ul Ungariei se referå la nevoia unei distribu¡ii mai echitabile ¿i a direc¡ionårii mai eficiente a sprijinului pentru venit, guvernului de la Budapesta solicitându-i-se o analizå cantitativå care så arate efectele instrumentelor de sus¡inere a venitului asupra plå¡ii directe pe hectar ¿i a venitului pe unitate de muncå.

Suma unitarå pentru BISS nu poate fi justificatå ca fiind rezultatul împår¡irii anvelopei BISS la numårul de hectare eligibile estimate, ci trebuie justificatå pe baza analizei nevoilor de venit. În privin¡a plå¡ii redistributive pentru durabilitatea fermelor mici (CRISS), Comisia considerå cå în special fermele mari ar beneficia de måsurå ¿i cå pragul maxim selectat (300 ha) nu este justificat. În oglindå cu observa¡iile fåcute României, Comisia repro¿eazå Ungariei cå nu utilizeazå inteven¡iile sectoriale, menite så îmbunåtå¡eascå atât cooperarea, cât ¿i competitivitatea unui sector, decât pentru cele obligatoriu de introdus: al vinului, mierii, fructelor ¿i legumelor. Interven¡iile sectoriale. În ceea prive¿te arhitectura verde, practicile de rota¡ie propuse (combina¡ia dintre rota¡ia culturilor ¿i diversificarea) nu sunt în conformitate cu defini¡ia GAEC 7. ¥n plus, prin eco-schema “Program agro-ecologic de bazå”, ca ¿i România, Ungaria propune ca respectarea unor practici (pe care le descrie) pe un procent din suprafa¡a arabilå a fermei så califice întreaga suprafa¡å pentru a beneficia de sprijinul suplimentar prin ecoschemå. Comisia solicitå, înså, un nivel mai ambi¡ios al practicilor incluse în ecoschemå.

Tot similar României, angajamentele de agro-mediu propuse sunt o continuare a interven¡iilor din perioada cuProfitul Agricol 20/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

[i Polonia, [i PNS-urile lor

“

Ca ¿i România ¿i alte state din Europa Centralå, Ungaria aratå cå are un consum de pesticide sub media europeanå ¿i considerå cå ar fi în detrimentul produc¡iei agricole så propunå o ¡intå de reducere, propunând, în loc, un obiectiv de « utilizare ra¡ionalå », un management integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor. Comisia aratå cå cele douå formulåri nu sunt neapårat echivalente, iar nivelul constant al vânzårilor ¿i al utilizårii pesticidelor în Ungaria pe parcursul ultimului deceniu ¿i proiec¡iile pentru urmåtoarea perioadå de programare constituie probleme majore.

”

rentå, nefiind introduse noi interven¡ii.

Comisia încearcå så for¡eze statele membre care nu au stabilit ¡inte cantitative pentru atingerea obiectivelor specifice ale PAC ¿i ale Green Deal (stabilite prin Strategiile Farm to Fork ¿i Biodiversitatea 2030), så facå acest lucru prin PNS. Ele se referå la utilizarea pesticidelor, pierderea de nutrien¡i ¿i poluarea, eroziunea solului, agricultura ecologicå, conservarea habitatelor ¿i a speciilor, suprafe¡ele dedicate peisajelor cu diversitate ridicatå ¿i extinderea internetului în bandå largå în zonele rurale. Comisia cere Ungariei så consolideze planul prin furnizarea de valori na¡ionale ambi¡ioase ¿i cuantificate pentru fiecare dintre obiective.

Ca ¿i România ¿i alte state din Europa Centralå, Ungaria aratå cå are un consum de pesticide sub media europeanå ¿i considerå cå ar fi în detrimentul produc¡iei agricole så propunå o ¡intå de reducere, propunând, în loc, un Profitul Agricol 20/2022

obiectiv de "utilizare ra¡ionalå", un management integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor. Comisia aratå cå cele douå formulåri nu sunt neapårat echivalente, iar nivelul constant al vânzårilor ¿i al utilizårii pesticidelor în Ungaria pe parcursul ultimului deceniu ¿i proiec¡iile pentru urmåtoarea perioadå de programare constituie probleme majore.

La propunerea Ungariei de dublare a suprafe¡ei agricole în sistem ecologic, ajungând la 10% pânå în 2027, comparativ cu 5,71% în 2019, Comisia remarcå lipsa unor interven¡ii suficient de eficiente.

Pentru suprafa¡a cu caracteristici peisagere cu o diversitate ridicatå, ponderea actualå din Ungaria (3,3%) este sub media UE (4,6%) ¿i mult sub ¡inta UE de 10%, de aceea nivelul de ambi¡ie al Ungariei este considerat inadecvat ¿i Comisia invite Statul Membru så revinå asupra acestui aspect. În Pilonul 2, repro¿urile din partea

Comisiei seamånå izbitor cu cele la PNS-ul românesc: investi¡iile nu sunt direc¡ionate cåtre sectoarele/fermele care au cele mai mari nevoi de sprijin ¿i nu se acordå suficientå aten¡ie inter ven¡iilor care så reducå dependen¡a de combustibilii fosili ¿i de alte inputuri din surse externe.

Legat de gestionarea riscurilor agricole, Ungaria se limiteazå la men¡ionarea celor meteorologice sau provocate de schimbåri climatice, fårå a se referi la volatilitatea pie¡elor, la presiunea dåunåtorilor ¿i bolilor, ultimele deosebit de periculoase mai ales pentru zootehnie. ¥n sfâr¿it, în privin¡a strategiei de cunoa¿tere ¿i inovare, este necesarå o detaliere a sprijinului (prin sistemul de cuno¿tin¡e ¿i inovare în agriculturå AKIS ¿i instrumente complementare din Orizont 2020), pentru a furniza solu¡ii nevoilor esen¡iale identificate în analiza SWOT, pentru consiliere ¿i formare profesionalå.

15

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 20 mai 2022, a fost de 457 dolari/tonå (2.056 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 425 euro/t (+28) 2.082 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 75.170 tone, Mexic 59.770 tone, Thailanda 57.770 tone, Taiwan 57.770 tone ¿i Venezuela 27.770 tone.

¥n såptåmâna 16 - 20 mai 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

16.05 427 435 433

17.05 433 437 434

18.05 19.05 20.05 435 437 441 439 441 443 435 437 444 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Iulie Sept

16.05 467 469 471

17.05 469 471 473

18.05 471 473 475

19.05 473 475 477

20.05 475 477 479

Porumb România FOB Constan¡a 407 euro/t (+20) 1.994 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 20 mai 2022, a fost de Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

16.05 307 311 295

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 16.05 Bordeaux 347 Pallice 347 Rhin FOB 369 Bordeaux FOB 357 Pontivy 359

16

$/t

17.05 18.05 19.05 20.05 311 315 317 321 312 313 317 321 297 301 303 307 euro/t

17.05 18.05 19.05 20.05 351 353 355 357 351 353 355 357 371 373 377 379 359 361 363 365 363 365 367 369

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 453 dolari/tonå (2.038 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 16.05 Rouen 413 Dunquerque 413 Pallice 415 Creil FOB 407 Moselle FOB 411 Rouen FOB 443

17.05 18.05 415 417 415 417 417 419 411 413 413 415 445 447

Iunie Iulie Sept

17.05 447 449 439

18.05 449 451 443

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 451 euro/tonå (2.210 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2022 este de 415 euro/t (2.033 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2022, a fost de 403 dolari/t (1.813 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 469 $/t

20.05 421 421 423 417 419 451

19.05 451 453 445

$/t 20.05 453 455 447

347 dolari/tonå (1.562 lei). A crescut cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 385 euro/tonå (1.886 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 379 euro/tonå (1.857 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 365 euro/tonå (1.788 lei).

A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 20 mai 2022, a Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 421 euro/tonå (2.063 lei).

euro/t 19.05 419 419 421 415 417 449

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 16.05 443 447 437

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 419 euro/tonå (2.053 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

port a fost de 317 dolari/tonå (1.426 lei).

A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 347 $/t

$/t

16.05 17.05 18.05 19.05 20.05 305 309 310 311 317 307 310 311 313 315

Profitul Agricol 20/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 16 - 20 mai 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 653 dolari/tonå (2.938 lei). A crescut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 mai 2022.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

16.05 619 625 609

17.05 623 627 611

$/t 18.05 625 629 615

19.05 629 635 617

20.05 631 637 627

România FOB Constan¡a 397 euro/t (+44) 1.945 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 393 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

16.05 377 385 377

17.05 385 387 379

18.05 387 390 383

19.05 389 391 385

20.05 393 393 387

389 385

391 393 395 397 389 393 395 397

Sorg

PREºURI 16 - 20.05.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 16 - 20 mai 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei).

A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale ex-

$/t 559 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 20 mai 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 501 dolari/tonå (2.254 lei), în cre¿tere cu 24 dolari /tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

16.05 1.803 1.855 1.825

17.05 1.805 1.877 1.835

18.05 1.815 1.875 1.845

19.05 1.857 1.897 1.855

$/t 20.05 1.753 1.737 1.725

euro/tonå (1.926 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 275.770 tone, Egipt 271.770 tone, Mexic 147.770 tone, Indonezia 88.550 tone, Olanda 77.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 397 euro/tonå (1.945 lei).

A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în iunie 2022, pre¡ul orzului furajer este 377 dolari/t (1.696 lei), cu 30 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 107.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

16.05 17.05 18.05 19.05 20.05 317 321 323 325 327 321 323 325 327 331

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

16.05 17.05 18.05 19.05 20.05 477 485 495 497 501 457 469 473 477 485

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 20 mai, a fost de 977 dolari/tonå (4.396 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 997 euro/tonå (4.885 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 16 mai 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

16.05 17.05 18.05 19.05 20.05 975 977 981 983 977

Rapi¡å ¥n såptåmâna 16 - 20 mai 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.041 euro/tonå (5.101 lei).

A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 16 mai.

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 16.05 Rouen 1.015 Dunquerque 1.023 Moselle 1.027

17.05 1.017 1.025 1.033

18.05 1.025 1.027 1.037

19.05 1.027 1.033 1.039

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2022, a fost de 993 dolari/t (4.468 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

16.05 17.05 18.05 19.05 20.05 Dieppe 977 985 997 1.003 997

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.037 euro/tonå (5.081 lei), mai mare cu 22 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.035 euro/tonå (5.071 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

20.05 1.037 1035 1.041

Iunie Iulie Sept

16.05 903 875 797

17.05 907 879 799

18.05 909 883 801

19.05 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

457 dolari/t

Profitul Agricol 20/2022

+ 10

347 dolari/t

+ 16

$/t

16.05 17.05 18.05 19.05 20.05 649 653 655 657 659 647 651 653 655 659

653 dolari/t

+ 24

327 dolari/t

$/t 20.05 909 875 805

+ 10 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna mai. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2022/23.

Produc¡ia mondialå de oleaginoase în noul an de pia¡å 2022/23 va atinge 647 milioane tone, mai mare cu 50 mil. tone fa¡å de 2021/22.

Structural, va fi formatå astfel: soia (395 mil. tone, mai mult cu 46 mil. tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (80 mil. tone, mai mult cu 9 mil. tone); floarea-soarelui (51 mil. t., cu 6 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22); arahide (51), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi ajunge la 362 milioane tone, cu 13 milioane tone mai mare decât anul trecut.

Structura sortimentalå (mil. tone): soia (256 mil. tone, mai mult cu 10 mil. de tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (43,5 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2).

Consumul mondial va fi de 528 milioane tone, mai mare cu 18 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (133 mil. tone), SUA (66 mil. tone), Brazilia (53), UE (49), Argentina (45), India (35), Rusia (21) ¿i Indonezia (14). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (89 milioane tone), SUA (61), Canada (13). ºårile mari importatoare sunt China (103 mil. tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6), Argentina (5) ¿i Egipt (4). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2020/21 432 463 2021/22 Oct. 359 448 Nov. 396 447 Dec. 440 478 Ian. 22 464 505 Feb. 22 511 552 Mar. 22 545 590 Apr. 22 524 523

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 272 312 245 284 283 280 319 278 332 294 358 300 367 ND 354 352

Rapi¡å Hamb (5) 319 340 365 388 405 428 551 540

Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 355 milioane tone.

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 4445%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale

fa¡å de 208 milioane tone în 2021/22.

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 218 milioane tone, fa¡å de 211 mil. tone în anul 2021/22.

ºårile mari consumatoare sunt China (42 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (21 mil. t) ¿i SUA (18).

Structura sortimentalå: ulei de palmier (79 mil. tone); - soia (61 mil. tone); - rapi¡å (30 mil. tone); - floarea-soarelui (19 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,5 mil. tone).

Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 213 milioane tone, 18

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31,5 milioane tone pe an), Malaezia (18), Argentina (7), Rusia (5), Ucraina (4) ¿i UE (4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (10) ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 28 mil. tone.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 2020/21 461 563 467 685 594 2021/22 Oct. 437 549 529 748 782 Nov. 448 553 560 741 793 Dec. 459 565 529 716 822 Ian. 22 474 608 683 721 852 Feb. 22 544 669 708 757 803 Mar. 22 566 720 767 970 1.019 Apr. 22 ND 723 ND 895 1.101 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 119 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (100 milioane tone), UE (49), SUA (41), Brazilia (22), India (18) ¿i Rusia (8,5 mil. tone), Mexic (8). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17,5), SUA (13) ¿i Ucraina (6).

Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (21 milioane tone), Vietnam (6), China (6) ¿i SUA (4 milioane tone).

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 18 milioane tone.

Uleiuri vegetale

dolari/tonå

Soia An de pia¡å 2020/21 2021/22 Oct. Nov. Dec. Ian. 22 Feb. 22 Mar. 22 Apr. 22

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

1.261 1.552 1.495 1.404 1.448 1.582 1.684 1.848

1.306 1.777 1.800 1.743 1.814 1.739 2.128 2.223

1.266 1.491 1.456 1.457 1.508 1.622 1.963 1.969

1.639 2.844 2.756 2.756 2.714 2.543 2.844 2.654

1.350 1.446 1.441 1.396 1.413 1.500 2.570 2.126

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 20/2022

Pre]uri [i pie]e

395 milioane de tone de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 395 milioane tone, mai mult cu 46 mil. tone fa¡å de 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (149 milioane tone, mai mult cu 24 mil. tone fa¡å anul trecut), SUA (126 milioane tone, mai mult cu 5 mil. tone), Argentina (51, mai mult cu 8 mil. tone), China (17,5, mai mult cu 1 mil. de tone), India (11,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6,3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (95 milioane tone), SUA (61), Brazilia (49), Argentina (41), UE (16), India (10), Mexic (7) ¿i Fed. Ruså (5 milioane tone).

ºårile mari consumatoare sunt China (74 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), Marii exportatori de soia sunt Bra- Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India zilia (88,5 milioane tone, mai mult 5 mil. (6), Vietnam (6), Indonezia (5,5), Thaide tone decât în 2021/22), urmatå de landa (5), Egipt (4).

SUA (60 mil. tone, cu 2 mil. tone mai ºårile mari exportatoare de ¿roturi mult decât anul trecut), Paraguay (6,5 din soia sunt Argentina (28 milioane milioane tone) ¿i Argentina (5 milioane tone), Brazilia (17,5) ¿i SUA (13 miltone). ioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi Marii importatori de soia sunt China (99 milioane tone, mai mult cu 7 mil sunt UE (17 milioane tone), urmatå de tone fa de 2021/22), urmatå de UE (15 Indonezia (6), Vietnam (5), Thailanda milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Egipt (4), Thailanda (4), Japonia (3) ¿i Coreea de Sud (2).

Stocurile mondiale sunt estimate Turcia (3 milioane tone). la 14 milioane tone.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 99 milioane tone, fa¡å de 85 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61 milioane tone, ªroturi mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea Produc¡ia mondialå de ¿roturi din Pre¡uri ¿roturi soia soia este evaluatå la 256,5 milioane Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de scåzut cu 22 dolari/tonå, la 559 docea din anul de pia¡å trecut. lari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (75 mil. tone, mai mult cu 5 mil. scåzut, de la 548 dolari/tonå la 516 tone), SUA (48 mil. tone), Brazilia (38), dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile au Argentina (32 mil. tone), UE (13 mil. scåzut cu 43 dolari/tonå ¿i au ajuns la 524 dolari/tonå. tone) ¿i India (8 mil. tone).

Profitul Agricol 20/2022

Pre¡uri soia

¥n luna aprilie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au scåzut cu 69 dolari/tonå, la 671 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 10 dolari/tonå, ajungând la 667 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o scådere de 36 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 653 dolari/tonå. din anul 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone), SUA (12 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (12 milioane tone), Brazilia (7,6), India (5), UE (2,5) ¿i Argentina (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (2 mil. tone), Rusia (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA (0,5 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1,1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone.

19

CULTURI

VEGETALE Virusul galben al ridichii, “vedeta” Zilei Grâului [i Rapi]ei Înfruntând vremea ploioaså ¿i rece, circa 200 de fermieri olteni au råspuns invita¡iilor SCDA Caracal ¿i APPR, care, miercuri, 18 mai, au organizat Ziua Grâului ¿i a Rapi¡ei, edi¡ia 2022. 15 companii producåtoare de såmân¡å ¿i INCDA Fundulea au testat în platforma Sta¡iunii din subordinea Universitå¡ii din Craiova 68 de hibrizi de rapi¡å ¿i 62 de soiuri de grâu.

C

ele 15 companii sunt, în ordine alfabeticå, Axereal, Basf, Bayer, Biocrop, Corteva, Donau Saat, Kwizda, Kws, LG, Lidea, Mas Seeds, Rapool, SaatenUnion, Soufflet ¿i Syngenta.

Reprezentan¡ii acestora au prezentat, rând pe rând, to¡i hibrizii de rapi¡å ¿i toate soiurile de grâu, triticale ¿i orz (pentru cå au fost ¿i aceste cereale prezente în platformå).

Numitorul comun în cazul hibrizilor de rapi¡å este rezisten¡a la virusul galben al ridichii, pe care doar genetica de ultimå genera¡ie o are.

Originar din Marea Britanie, TuYV (Turnip Yellow Virus) s-a råspândit, treptat, în toatå Europa. În România a început så provoace pierderi din sezonul 2017-2018, în vestul ¡årii, iar în prezent a ajuns în mai toate arealurile, împreunå cu vectorul såu de transmitere - afida Myzus persicae (påduchele verde al piersicului).

TuYV provoacå defolierea prematurå a rapi¡ei, efectul asupra produc¡iei fiind considerabil. În aceastå privin¡å, reprezentan¡ii unor companii au avansat 30%, al¡ii au “supralicitat” la 70% pagube.

Pe lângå celelalte caracteristici de acum comune, precum rezisten¡a la 20

Phoma sau Sclerotinia ori rezisten¡a la scuturare, s-a mai insistat pe vigoarea hibrizilor la råsårire, fapt care permite semånatul târziu, rezisten¡a la brumele târzii de primåvarå, utilizarea eficientå a azotului (accent pe scumpirea îngrå¿åmintelor) sau eficien¡å la cultivarea în tehnologia minimum-till sau non-till.

Unii reprezentan¡i au încercat så generalizeze calitå¡ile hibrizilor, al¡ii au subliniat cå nu existå hibrid care så se preteze în orice fermå ¿i în orice sezon, fiind necesarå cultivarea a cel pu¡in doi hibrizi cu însu¿iri diferite într-un sezon.

Cei din urmå au fost aplauda¡i de fermieri, semn cå unii nu ar mai trebui så persiste în a încerca så “vândå castrave¡i grådinarilor”.

La grâu, noua “mantrå” este calitatea de panifica¡ie INCDA Fundulea încå reu¿e¿te så “¡inå steagul sus”, micul ¿i inimosul colectiv de cercetåtor producând patru soiuri noi, despre care se spune cå le depå¿esc în calitå¡i pe cele consacrate (Glosa, Otilia, Pitar...). Unul dintre soiuri este deja înregistrat. E vorba de Abund (s-a încercat, ini¡ial, înregistrarea numelui Abundent, dar s-a primit un aviz negativ de la Bruxelles - era deja “luat”), un soi despre care amelioratorul Cristina Marinciu spune cå are rezisten¡å foarte bunå la încol¡irea în spic.

Alte trei soiuri, Columna, Consecvent ¿i Concurent, sunt în anul II de testare la ISTIS. Columna are, ni s-a

Profitul Agricol 20/2022

CULTURI VEGETALE

spus, foarte bune calitå¡i de panifica¡ie, Consecvent ¿i Concurent au dat sporuri de produc¡ie de 17-22% fa¡å de soiurile martor cu care sunt comparate. Concurent e rezistent la încol¡irea în spic, iar Consecvent prezintå cea mai bunå rezisten¡å la fuzariozå.

Cu certitudine, mai multe despre aceste soiuri noi vom afla vineri, 27 mai, la Ziua Grâului ¿i Orzului organizatå chiar de INCDA Fundulea, în parteneriat cu FMC. Cu toate eforturile cercetåtorilor de la Fundulea, subfinan¡area î¿i spune cuvântul, iar genetica autohtonå va urma trendul de la celelalte culturi (porumb ¿i floarea-soarelui, în principal), pierzând tot mai mult din cota de pia¡å.

Fiindcå amelioratorii care lucreazå pentru marile companii stråine nu stau pe loc ¿i scot, pe bandå rulantå, soiuri noi, tot mai adaptate condi¡iilor din România.

Dacå productivitatea mai mare a soiurilor stråine era incontestabilå, acum companiile semincere insistå, cum spuneam, pe con¡inutul de proteine ¿i gluten. Chiar dacå, pe pie¡e, diferen¡a de pre¡ dintre grâul panificabil ¿i cel furajer nu a fost consistentå în ultimele luni, nu este exclus ca, în viitor, calitatea så fie premiatå mai aproape de valoarea ei.

Profitul Agricol 20/2022

Tehnologia de culturå Eugen Petrescu, ¿eful departamentului de cercetare de la SCDA Caracal, a prezentat tehnologiile folosite pentru cele douå culturi.

La grâu, cultura premergåtoare a fost rapi¡a. Pregåtirea terenului s-a realizat prin arat, discuit, tåvålugit, apoi s-a fertilizat cu complexe NPK 20-20-0, 250 kg/ha. A urmat încå o lucrare cu discul ¿i una cu combinatorul. Semånatul s-a petrecut pe 28 octombrie. În premierå, s-a introdus în tehnologie erbicidarea de toamnå, folosindu-se erbicidul Alliance (produs de Nufarm ¿i adus de Kwizda).

Primåvara, fertilizarea s-a fåcut cu 200 kg/ha de azotat de amoniu. Partea de protec¡ie a plantelor s-a realizat cu produse Syngenta. Astfel, pe data de 13 aprilie s-a erbicidat cu Axial One, pe 26 aprilie s-au aplicat fungicidul Amistar Prime Pack ¿i insecticidul Karate Zeon, iar pe 10 mai s-a fåcut al doilea tratament, cu fungicidul Elatus Era, alåturi tot de Karate Zeon ¿i de biostimulatorul Quantis.

Startul culturii de rapi¡å a fost dificil.

Grâul de toamnå a fost cultura premergåtoare. Terenul a fost pregåtit prin arat, discuire ¿i tåvålugire. În august sau aplicat 250 de kg/ha de NPK 20-20-

0. Din cauza secetei au mai fost necesare trei discuiri. Semånatul s-a realizat pe data de 9 septembrie.

Dupå semånat s-a trecut cu tåvålugul inelar ¿i s-a erbicidat pre-emergent cu Brasan. Tot toamna, s-a erbicidat pentru combaterea samulastrei de grâu. S-a aplicat un insecticid ¿i fungicidul Caramba Turbo, care are ¿i rol de regulator de cre¿tere.

Fertilizarea de primåvarå s-a fåcut cu 250 de kg de azotat de amoniu/ha. În februarie, încålzirea bruscå a vremii, cu temperaturi de peste 18oC, a favorizat apari¡ia Ceutorhyncus napi (gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å), combåtutå cu insecticidul Karate Zeon.

Pentru combaterea bolilor s-au efectuat trei tratamente. Primul, pre-floral, cu Zamir. Împreunå cu acesta s-a aplicat insecticidul Krima (acetamiprid) ¿i un biostimulant foliar. Urmåtoarele douå tratamente au fost la începutul, respectiv sfâr¿itul înfloritului.

Culturile aråtau bine, dar în concordan¡å cu faptul cå de la semånat pânå la momentul prezentårii s-au adunat 300 mm de precipita¡ii - un deficit de 60 mm fa¡å de media multianualå.

Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE

Eliminarea anomaliei pentru accesarea SM 17.1 Ghidul pentru Submåsura 17.1 “Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ¿i a plantelor” a fåcut obiectul mai multor situa¡ii neclare sau cu aplicabilitate practicå problematicå în rândul fermierilor.

A

lian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a transmis în ultimii doi ani mai multe notificåri cåtre Ministerul Agriculturii ¿i APIA, organul responsabil de aplicarea practicå, prin care atrågea aten¡ia asupra unor chestiuni de ordin practic pe care le întâmpinå membrii la decontarea primelor pentru poli¡ele de asigurare încheiate.

Una dintre cele mai stringente probleme o reprezintå limitarea cu privire la stabilirea suprafe¡ei exacte pentru care fermierul a întocmit contractul de asigurare, raportatå la suprafa¡a reie¿itå dupå controalele APIA, dar mai ales dupå controalele din Teledetec¡ie.

Toate instrumentele de måsurare au abateri, chiar dacå se måsoarå cu acela¿i GPS, aceea¿i persoanå, în aceea¿i zi - tot apar anumite diferen¡e.

Despre diferen¡ele dintre måsuråtorile APIA ¿i cele rezultate prin teledetec¡ie, cu atât mai mult cå aceste diferen¡e la måsuråtori sunt ¿i mai frecvente.

Este imposibil ca suprafa¡a asiguratå så coincidå, fårå nicio diferen¡å oricât de minimalå, cu suprafa¡a agricolå declaratå, dacå întâmplarea nefericitå face så te afli pe e¿antionul de control sau så vinå la câteva luni controlul prin Teledec¡ie.

22

Din aceastå cauzå, Submåsura 17.1 este aproape imposibil de accesat pentru mul¡i beneficiari.

Aceastå problemå a fost întâmpinatå, la scarå largå, ¿i în anul agricol 2020-2021.

Foarte mul¡i fermieri au fost declara¡i neeligibili, dupå ce, de¿i în iunie 2021 nu au fost raportate probleme, la sfâr¿itul lunii octombrie a venit Teledec¡ia, iar fermierii au fost anun¡a¡i în mai 2022 cå vor fi declara¡i neeligibili ca urmare a diferen¡elor, chiar ¿i infime, de suprafa¡å asiguratå versus måsuratå.

LAPAR, ProAgro, APPR ¿i UNCSV solicitå oficialilor de la Agriculturå så ia toate måsurile care se impun pentru a clarifica procedurile, så fie mai permisive ¿i conectate la realitå¡ile practice, så ¡inå cont de factorii subiectivi ¿i obiectivi care intervin pe parcursul unui an agricol de cca 6 - 9 - 12 luni ¿i cer ca decontarea sprijinului så se facå cu o toleran¡å de max. 2% din suprafa¡a culturii asigurate sau ca decontarea sprijinului så se facå doar pentru suprafa¡a culturii declarate de fermier.

Alian¡a solicitå reglarea acestei nereguli de aproape 2 ani.

Cu titlu de exemplu, au fost membri care nu vor putea beneficia de aceastå submåsurå din cauzå cå existå o diferen¡å de 0,024% la o culturå sau 0,015% din total suprafa¡å fermå în plus, între suprafa¡a asiguratå ¿i suprafa¡a rezultatå din måsuråtorile de la Teledec¡ie. În prezent nu se acceptå nici måcar diminuarea pânå la suma solicitatå de fermier în cererea de platå pe suprafa¡å.

Astfel de situa¡ii sunt imposibil de acceptat, aceastå måsurå are scopul de a încuraja fermierii så asigure culturile, nu så îi descurajeze, mai ales cå fermierii au dreptul ¿i au nevoie så beneficieze de ace¿ti bani.

Mai mult de atât, motivele refuzului nu pot fi imputate fermierului, ci mai degrabå diferen¡ei dintre teorie ¿i practica realitå¡ii, fiind de notorietate faptul cå diferen¡ele rezultate între diferite måsuråtori sunt mai degrabå o regulå, decât o excep¡ie.

Solu¡ia corectå este så se identifice ¿i implementeze rapid o solu¡ie pentru fermierii care au depus documenta¡ia de accesare a sM 17.1 în 2021 ¿i au aflat în mai 2022 cå din cauza diferen¡elor minore reie¿ite în urma Teledec¡iei, deci din motive obiective ¿i total independente de fermieri, så fie declara¡i eligibili.

Profitul Agricol 20/2022

CULTURI VEGETALE

Planul B de fertilizare cu azot la porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În vreme de restri¿te economicå, este nevoie de planuri B, de “salvare a produc¡iei”. La fertilizarea cu azot, se pare cå regula este urmåtoarea: doza corectå de azot o aplicå cine poate. ªi cum poate.

Pentru început, så analizåm sumar câteva strategii de fertilizare. Mai întâi vreau så men¡ionez faptul cå fermierii americani vor så ob¡inå profit prin cre¿terea produc¡iei, mai mult decât prin reducerea cheltuielilor.

Deoarece în unele regiuni din Cordonul Porumbului este un alt stres hidric decât cel care ne pune nouå probleme, adicå excesul de umiditate ¿i nu seceta, grija lor este în primul rând så asigure suficient azot plantelor pentru a compensa cantitå¡ile pierdute prin levigare sau/¿i denitrificare din cauza excesului de umiditate.

Am ales pentru analizå strategiile Pioneer. Ambi¡ios ¿i cu resurse ce nouå ni se pot pårea “fårå limite”, programul Pioneer prevedea, a¿a cum afirma în 2011, John Shanahan, ¿eful de atunci al cercetårii Agro, focusarea pe cre¿terea produc¡iei folosind gene native ¿i transgenice.

Un ochi râde, altul plânge, pentru cå de aportul genelor transgenice s-ar putea så nu beneficiem prea curând. Pe lângå îmbunåtå¡irea utilizårii azotului, cercetåtorii de la Corteva lucreazå ¿i pentru a reduce nivelul dozelor de azot, men¡inând în acela¿i timp produc¡ia ridicatå.

24

Azotul este cel mai scump input ¿i cu cel mai mare efect asupra produc¡iei.

Acest lucru de datoreazå faptului cå în Cordonul Porumbului încep så aparå probleme: - Solurile de pe suprafe¡e mari (cca 35%) au pierdut mult din stratul arabil, odinioarå foarte fertil.

- Schimbårile climatice au alt sens în Cordonul Porumbului: temperatura a scåzut cu 1oC, iar volumul precipita¡iilor a crescut cu 35%, din cauza umiditå¡ii relative ridicate a aerului, generatå de cantitatea mare de vapori rezultatå din fotosinteza porumbului.

- În partea esticå a Cordonului Porumbului, cu precipita¡ii pânå la 1.0001.200 mm, excesul de apå poate fi destul de pågubitor. În Kentucky, din solurile saturate cu apå, se pierd zilnic 3-4% din nitra¡ii din sol. De aceea, în zonele cu multe precipita¡ii, nu se aplicå mult azot înainte de/la semånat.

Iatå, a¿adar, cå existå numeroase motive ca så se optimizeze aplicarea azotului: în doza potrivitå, la momentul potrivit, pe parcela potrivitå. Cultivatorii care nu aplicå suficient azot riscå så ob¡inå produc¡ii (mai) mici, sub pragul de profitabilitate. În zonele “secetoase” din Statele Unite, unde volumul anual al precipita¡iilor depå¿e¿te totu¿i 600 mm analizele de sol efectuate pe adâncimi de cel pu¡in 60 cm, permit calcularea corectå a dozei de azot. Lucru care s-ar putea face ¿i la noi, dacå am måsura anual azotul pânå la 90 cm, ¿i nu carbonul o datå la 4 ani pe adâncimea de 20 cm.

“Porumbul absoarbe aproape jumåtate din doza de azot total de azot între V8 ¿i apari¡ia måtåsii”, spune Shanahan. “Pioneer recomandå aplicarea localizatå a azotului între V4 ¿i V8, permi¡ând o marjå de siguran¡å pentru con-

di¡iile meteorologice ¿i de sol care întârzie aplicarea azotului sau îngreuneazå contactul dintre rådåcini ¿i îngrå¿åminte. În regiunile ploioase, mai productive, efectuarea analizelor de sol pe adâncimea de 30 cm în fenofaza de 4-6 frunze este foarte utilå pentru corectarea dozelor de azot prin aplicarea lui localizatå în vegeta¡ie.

O altå op¡iune este utilizarea senzorilor optici monta¡i pe echipamentele de aplicare a azotului. Senzorii optici emit luminå modulatå cu lungimea de undå adecvatå cåtre plantele ¿i måsoarå cantitatea reflectatå înapoi la senzor. Aceastå måsuråtoare a intensitå¡ii culorii verzi se coreleazå cu con¡inutul de clorofilå al plantei. Estimarea con¡inutului de clorofilå aproximeazå nivelul de aprovizionare cu azot al plantelor de porumb.

Determinarea azotului în vegeta¡ie, prin analize de sol sau cu instrumente de tipul celor mai sus pomenite, permite fermierilor så ajusteze doza de azot. Pentru aceasta, ei trebuie så ¿tie: când s-a fertilizat cu azot, ce tip de îngrå¿åmânt s-a folosit, ce cantitate a fost aplicatå ¿i care au fost condi¡iile din câmp dupå aplicare.

Dacå este nevoie de aplicarea târzie a azotului, dar înainte de apari¡ia måtåsii, se pot folosi ma¿ini cu gardå mare la sol pentru a aplica azotat de amoniu.

Când plouå suficient, aplicarea ureei prin împrå¿tiere poate fi o solu¡ie profitabilå.

Cercetare dupå cercetare în România În Statele Unite tehnicienii Pioneer au activitå¡i de cercetare ¿i de extensie de foarte bunå calitate pentru cei care le cultivå semin¡ele, pentru cå ei nu treProfitul Agricol 20/2022

CULTURI VEGETALE

buie så înceapå totul de la 0, cum este de multe ori cazul la noi. Acest fapt este foarte evident în cazul evenimentelor de la plantele modificate genetic. Pioneer a cumpårat gene pentru rezisten¡a la glifosat de la Monsanto, domeniu în care ace¿tia din urmå au fost “pionieeri”. Acum lucrurile s-au “dezechilibrat” ¿i, dupå afirma¡iile Pioneer, hibrizii lor sunt cel mai bine vându¡i în lume. Desigur, existå ¿i situa¡ii în care exceleazå în primul rând hibrizii Dekalb sau de la alte companii. În România foarte pu¡inii î¿i bat capul cu fine¡uri tehnologice. Se simplificå totul cât se poate de mult.

Iatå un exemplu. Putem reduce doza de azot printr-o simplå loviturå de condei. ªi iatå cum: vom reevalua consumul specific de azot la porumb. De¿i în Codul de bune practici agricole se men¡ioneazå cå în cadrul aceleia¿i specii existå diferen¡e între soiuri ¿i hibrizi în ceea ce prive¿te consumul specific, se

Profitul Agricol 20/2022

folose¿te o singurå valoare pentru porumb, ¿i anume 27,5 kg de azot/tona de recoltå principalå ¿i cantitatea corespunzåtoare de recoltå secundarå, adicå 27,5 kg N, la raportul boabe: tulpini de 1:1,6. Nu numai cå se folose¿te o singurå valoare, dar ¿i aceasta este de la un hibrid nu foarte productiv, care are un Indicele de Recoltå (IR)/Harvest Index foarte mic, care se calculeazå astfel: se împarte masa semin¡elor la masa biomasei epigee (masa semin¡elor + a frunzelor, + a tulpinilor + a pånu¿ilor + a rahisului). În cazul de fa¡å este de 0,38: 1/1+ 1,6).

Problema este cå, nu ¿tiu din ce motiv, cantitatea corespunzåtoare de resturi vegetale pentru o tonå de semin¡e este de 1,6 t. În tratatul “Fertilitatea ¿i fertilizarea solurilor (Compendiu de agrochimie)”, coordonat de Zenoviu Borlan, aflåm cå pentru o tonå de semin¡e porumbul consumå 16 kg N, iar pentru o tonå de resturi vegetale este nevoie de 7 kg N. A¿adar, fermierii români sunt sfåtui¡i

så aplice 16 kg N pentru ob¡inerea unei tone de semin¡e de porumb ¿i 11,2 kg pentru 1,6 t de resturi vegetale, un total (cu rotunjiri) de 27,5 kg N/tonå.

Extensioni¿ti de la Michigan State University din SUA apreciazå cå, în condi¡ii normale, masa semin¡elor este egalå cu cea a resturilor vegetale, deci IR de 0,5.

Deci consumul specific ar trebui så fie 16 kg N/t + 7 kg N/t, în total 23 kg N/t, valoare mult mai apropiatå de cele folosite în Fran¡a, 21-22 kg N/t, în func¡ie de mårimea recoltei. În experien¡ele desfå¿urate timp de 3 ani în Michigan în loturi experimentale cu hibrizi pentru bioenergie, IR a variat de la 0,35 la 0,79. Din 12 loca¡ii, doar în 3 cazuri IR a fost mai mic de 0,5.

Concluzii De ce li se recomandå fermierilor români un plus de 4,5 kg N/tonå (27,523), adicå 45 kg N/ha pentru o produc¡ie de 10 t/ha?

Fårå interes pentru optimizarea tehnologiilor ¿i a informa¡iilor, fårå consultan¡i ¿i experien¡e în câmp efectuate de ace¿tia ¿i de fermieri, vom risipi resurse din ce în ce mai scumpe. ªi vom plåti.

Pentru Pioneer, principalul aspect al planului B este modificarea dozei de azot prin aplicarea lui localizatå în timpul vegeta¡iei, în func¡ie de analizele de sol efectuate înainte de semånat ¿i în vegeta¡ie la 4-6 frunze. În România, planul B ar fi recalcularea consumului specific.

25

CULTURI VEGETALE

Sclerotium rolfsii - un nou pato "Managementul bolilor din culturile de cereale în contextul schimbårilor climatice" a fost dezbaterea pe care Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå (SCDA) Lovrin a organizat-o, în data de 19 mai. La eveniment au participat cercetåtori din mai multe jude¡e ¿i fermieri din zona de vest.

Sclerotinium rolfsii, un patogen specific zonelor tropicale Prof. Otilia Cotuna, ¿efa Laboratorului de protec¡ia plantelor din cadru SCDA Lovrin, a tras un semnal de alarmå cu privire la apari¡ia unui nou patogen extrem de periculos, depistat în culturå de grâu din Timi¿. Este vorba de Sclerotium rolfsii sacc.

“E doar o suspiciune. Nu vreau så risc în diagnoza mea, pe care încå nu am finalizat-o. E vorba de un patogen care atacå sistemul ¿i coroana radicularå ¿i påtrunde în tulpinå plantei care putreze¿te. Este o simptomalogie atipicå manifestatå în culturile de grâu ¿i nea atras aten¡ia, încå din primåvarå anului trecut. În 2022, nu am mai ignorat-o, fiindcå avem o situa¡ie în teren unde o culturå moare. Plantele s-au oprit în evolu¡ie în aceastå perioadå. Când am extras grâul din sol am våzut miceliile de la baza coroanei albe, frumoase, dar când am privit cu lupa binocular, am descoperit cå ciuperca produce micelii sub formå de evantai. A¿adar, e o problemå în culturile noastre”, a declarat prof. Cotuna.

Mesajul a fost cå patogenul nu existå de un an sau doi, ci de mai mul¡i ani ¿i s-a dezvoltat prin acumulare.

26

Practicarea monoculturii ¿i cre¿terea temperaturilor au favorizat dezvoltarea patogenului care în condi¡ii favorabile poate avea efecte dezastruoase în agriculturå.

Sclerotium rolfsii este specific zonelor tropicale ¿i subtropicale, dar în noile condi¡ii create de schimbårile climatice violente a prins via¡å pe solurile din Banat.

Ini¡ial s-a crezut cå se råspânde¿te odatå cu såmân¡a, dar cercetårile au demonstrat cå nu e asta cauza. Poate cå patogenul a existat de multå vreme, iar acum a devenit agresiv. E de vinå ¿i rota¡ia, dupå rapi¡å vine grâul. Cultura care moare acum este dupå rapi¡å, sclerotii au drept gazdå ¿i rapi¡a. Resturile de vegeta¡ie råmase la suprafa¡a solului reprezintå o mare problemå pentru a se men¡ine sursa de inocul pe teren. Sclerotium rolfsii råmâne în tulpini, resturi coronare ¿i supravie¡uie¿te u¿or în stratul superficial al solului.

Sclerotium rolfsii este specific zonelor tropicale ¿i subtropicale, dar în noile condi¡ii create de schimbårile climatice violente a prins via¡å pe solurile din Banat.

Ini¡ial s-a crezut cå se råspânde¿te odatå cu såmân¡a, dar cercetårile au demonstrat cå nu e asta cauza. Poate cå patogenul a existat de multå vreme, iar acum a devenit agresiv. E de vinå ¿i rota¡ia, dupå rapi¡å vine grâul. Cultura care moare acum este dupå rapi¡å, sclerotii au drept gazdå ¿i rapi¡a. Resturile de vegeta¡ie råmase la suprafa¡a solului reprezintå o mare problemå pentru a se men¡ine sursa de inocul pe teren. Sclerotium rolfsii råmâne în tulpini, resturi coronare ¿i supravie¡uie¿te u¿or în stratul superficial al solului.

Helmintosporioza grâului Prof. Otilia Cotuna a mai atras aten¡ia asupra unui alt patogen distrugåtor în culturile de cereale. Este vorba de teribila Helmintosporioza Drechslera tritici - repentis.

“Noi nu am avut-o înainte vreme, dar ne-am pricopsit cu ea odatå cu såmân¡a venitå din exterior ¿i a început så ne facå probleme îndeosebi în culturile de grâu, în cazul în care avem un soi sensibil la patogen ¿i lucråm minimal påmântul, cu no til sau minim til. Acolo sunt probleme cele mai mari cu Helmintosporioza grâului. Pagubele pot ajunge ¿i pânå la 40 - 50%. Acesta poate fi confundat cu fungul Septoria nodorum.

Tabloul simptomatic este de pete brune la început, înconjurate de halou, iar pata cre¿te. Dacå avem condi¡ii favorabile ¿i se produc infec¡ii în perioada de înflorit, atunci vor atacå semin¡ele ¿i vor avea pete ro¿ii pe ele, fårå a se confundå cu Fusarium graminearum.

Prima condi¡ie de a lupta împotriva Helminteisporiozei este cea a rezisten¡ei. Semin¡ele så fie libere de patogeni, (tratate) så fie respectat asoProfitul Agricol 20/2022

CULTURI VEGETALE

ogen devoreaz\ grâul Tratamente recomandate

“Dorin¡a noastrå este ca fermierul så ajungå så cunoascå exact patogenii ¿i så îi poatå diferen¡ia.

Fermierul så ¡inå aproape de noi ¿i så reu¿eascå så devinå un mic cercetåtor în ferma lui.”

Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Protec¡ia Plantelor, SCDA Lovrin lamentul, dacå el existå, epoca optimå de semånat, evitarea monoculturii ¿i så fie aplicatå rota¡ia la cel pu¡in trei - patru ani dacå existå istoric de patogen.

De asemenea, trebuie evitat irigatul, în afara epocii optime, care va face ca patogenul så exacerbeze, mai ales în perioada de împåiere-înspicare. Bineîn¡eles cå trebuie realizatå îngroparea resturilor vegetale.

Acest patogen este atât de periculos, încât este greu de combåtut cu fungicide dupå ce frunzele sunt infectate. De aceea este indicatå aplicarea tratamentului la momentul potrivit, la apari¡ia primelor sporulåri.

“Fungul este un patogen care iube¿te cåldurå, iar temperaturile ridicate favorizeazå apari¡ia lui. În luna aprilie, ciuperca sporuleazå masiv, de aceea trebuie så ne asiguråm cå nu o låsåm så producå infec¡ii. Trebuie aplicate tratamentele la primele sporulåri, când gradul de atac este peste 10% în timpul înfloritului”, aten¡ioneazå prof. Cotuna.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 20/2022

Fungicidele ce pot fi utilizate în combaterea patogenului sunt: tebuconazol, propiconazole plus tebuconazole - FB, bixafen plus spiraxaminå plus trifloxistrobin, fluxapiroxad plus piraclostrobin - E, dar ¿i efentrifluconazol plus piraclostrobin sau azisotrobin plus trifloxistrobin, fluxapiroxad plus piraclostrobin - E. Mefentrifluconazol plus piraclostrobin sau azisotrobin etc.

“Am vrut så le prezint, fiindcå adesea fermierii nu ¿tiu cåtre ce fungicid så se îndrepte. Fermierul e bine så ¿tie så aleagå substan¡a în func¡ie de patogen, fiindcå un fungicid e bun pentru un patogen, dar nu ¿i pentru altul. Apar astfel de situa¡ii.

Så nu uitåm de rezisten¡a la strobiruline, care este o problemå a agriculturii moderne”, a mai subliniat prof. Otilia Cotuna.

Substan¡ele enumerate s-au dovedit a fi eficiente în combaterea fungului. În condi¡iile actuale, speciali¿tii recomandå utilizarea cu pruden¡å a pesticidelor, respectarea dozelor recomandate de producåtori ¿i reducerea numårului de tratamente.

O altå mare problemå cu care se confruntå lanurile de cereale este fainarea, care afecteazå toate organele plantelor: tulpinå, frunze, spic ¿i ariste. Fåinarea este devastatoare atunci când ajunge la spic.

“A¿adar, trebuie så fim aten¡i så nu ajungå în etajul superior al plantei, la spic. Ce trebuie fåcut? Så påstråm densitå¡ile, så aplicåm aråturile de varå ¿i de toamnå ¿i så respectåm rota¡iile”, este sfatul speciali¿tilor de la Lovrin.

Canada: Produc¡ie de grâu în cre¿tere cu 52% Produc¡ia de grâu a Canadei va fi de 33 milioane tone, în cre¿tere cu 11,3 milioane tone (52%) fa¡å de anul trecut. Asta deoarece în 2021 ¡ara a fost afectatå de o secetå severå. Suprafa¡a cultivatå cu grâu este de 9,7 milioane hectare, în cre¿tere cu 5% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 3,4 tone/hectar. StatCan, serviciul de statisticå canadian, a anun¡at cå suprafa¡a cultivatå va cre¿te cu peste 7% la grâul de primåvarå ¿i cu 13% la grâul dur.

Tunisia: 1,3 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Tunisia este prognozatå la 1,3 milioane tone, fa¡å de 1,2 milioane tone anul trecut.

Suprafa¡a cultivatå este de 0,5 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de anul trecut, dar în scådere cu 5% fa¡å de media pe 5 ani. Randamentul este prognozat la 2,48 tone/hectar, cu 9% peste anul trecut. În martie 2022, o echipå de la Serviciul Agricol Extern al USDA din Tunis a efectuat vizite în teren, au avut discu¡ii cu fermierii ¿i s-a constatat cå grâul este în faza de înflorire, iar câmpul aratå foarte bine.

China: produc¡ia de grâu este evaluatå în scådere Produc¡ia de grâu a Chinei este estimatå de anali¿tii USDA la 135 milioane tone, reduså cu 1,95 milioane tone (1%) fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 23,4 milioane ha, mai micå cu aproximativ 1% fa¡å de anul 2021/22. Randamentul este prognozat la 5,77 tone/hectar.

Inunda¡iile din principalele regiuni de cultivare a grâului au dus la întârzierea semånatului. Aproximativ o treime din suprafa¡å a fost însåmân¡atå târziu ¿i a încetinit cre¿terea ¿i dezvoltarea. Potrivit FAS/Beijing, recolta din acest an va avea o calitate slabå, în special proteine reduse, boabe sparte ¿i rate mai mari de toxine. Cea mai mare parte a grâului va fi folositå pentru furaje ¿i etanol.

27

CULTURI VEGETALE

D\un\torii la soia cum s\ ne ferim de efectele lor Acarieni la soia - dåunåtori de mici dimensiuni, ce produc pagube semnificative Unul dintre principalii dåunåtori ce pericliteazå recoltele de soia este påianjenul ro¿u comun (Tetranychus urticae), ce are drept gazde atât soia, cât ¿i alte culturi (legume, pomi sau vi¡a-de-vie).

Riscurile unui atac sunt maxime în condi¡iile lipsei de precipita¡ii ¿i ale temperaturilor ridicate din timpul verii.

Femelele au dimensiuni foarte reduse, de aprox. 0,4 mm, de culoare verde sau ro¿u-închis. Masculul este chiar mai mic decât atât, fiind foarte dificil de observat cu ochiul liber. Prezintå chiar ¿i 10 genera¡ii pe an, iar o genera¡ie are nevoie de 15-28 de zile pentru a ajunge la maturitate, temperaturile ridicate fiind favorabile pentru dezvoltare.

caracteristicå a atacurilor este cå acestea se produc de la marginea solei cåtre interior, astfel încât aplicarea tratamentelor la avertizare pot fi foarte eficiente, limitând råspândirea invaziei în toatå cultura ¿i stopând ac¡iunea dåunåtorilor în zonele afectate.

Acaricidul Ortus 5 SC controleazå acarienii în toate etapele de dezvoltare (larvå, nimfå ¿i adult). Controlul de lungå duratå al popula¡iei de acarieni este ob¡inut inclusiv prin inhibarea ovipozitårii la femele. Tratamentul trebuie efectuat preventiv sau atunci când se constatå o cre¿tere a popula¡iei de acarieni, pragul economic de dåunare fiind de 3-5 forme mobile pe o frunzå.

Molia påståilor de soia (Etiella zinckenella) atac asupra boabelor, recolte diminuate Pe lângå ac¡iunea acaricidå, Ortus 5 SC are omologare ¿i în calitate de insecticid la soia, pentru controlul moliei påståilor (Etiella zinckenella).

Aceastå insectå polifagå preferå Tetranychus urticae speciile leguminoase, dupå cum aratå ¿i semnele atacului pe frunze denumirea. Este o specie nocturnå, cu Foto> Adobe Stock douå genera¡ii pe an. Adul¡ii sunt fluturi Acarienii atacå frunzele spårgând cu deschiderea aripilor de 24-28 mm, de peretele celulelor ¿i extrågând con¡inutul acestora. În locul în¡epat de acarieni, suprafa¡a foliarå este afectatå: apar leziuni, frunzele se depigmenteazå. Påianjenul ro¿u comun formeazå pe frunze o re¡ea albicioaså care ascunde ouåle ¿i formele mobile ale acarianului.

Din cauza leziunilor, frunzele nu mai pot realiza corespunzåtor fotosinteza, iar în caz de atacuri puternice, frunzele cad, ajungându-se la defolierea timpurie a plantelor. Astfel, plantele nu î¿i mai pot sus¡ine fructele: legarea este îngreunatå, iar påståile con¡in un numår redus Etiella zinckenella - larv\ de boabe, de dimensiuni mai mici. O Foto> Dreamstime 28

culoare cenu¿iu-aurie. Larva este verde cu dungi ro¿cate. Femelele depun pânå la 600 de ouå pe påståile în dezvoltare sau în apropierea acestora. Dupå eclozare, larva påtrunde în påstaia fragedå ¿i consumå boabele, fapt ce afecteazå produc¡ia. Atacurile se pot recunoa¿te ¿i dacå larva nu este prezentå, prin orificiul cu margini închise la culoare produs în peretele silicvei, precum ¿i prin måtasea specificå ¿i excrementele råmase dupå ce larva a ie¿it så se împupeze în sol.

Ortus 5 SC - metodå eficientå de protec¡ie a culturii de soia Ortus 5 SC este un acaricid pe bazå de fenpiroximat 51,2 g/l, cu ac¡iune de ¿oc, prin contact ¿i ingestie, ce inhibå complexul mitocondrial 1 de transport al electronilor. Produsul are drept efect inhibarea respira¡iei celulare a acarienilor. Drept urmare, la doar o zi de la aplicare, acarienii înceteazå så se mai hråneascå ¿i, ca urmare, nu mai produc pagube în culturå. Acela¿i efect îl are ¿i asupra moliei påståilor, ca insecticid, oprind rapid ac¡iunea acesteia.

Pentru cå atât påianjenul ro¿u comun, cât ¿i molia påståilor se ascund în pår¡ile aeriene ale plantei de soia, iar produsul este unul de contact, planta trebuie acoperitå în totalitate cu solu¡ia de tratare. Astfel, calibrarea echipamentului de stropit trebuie så se efectueze cu aten¡ie, iar pentru un efect mai bun, se poate utiliza ¿i un adjuvant (Designer).

Ortus 5 SC nu emite vapori ¿i poate fi integrat cu succes în programul de combatere a dåunåtorilor la soia, iar doza recomandatå este 0,5 l/ha în intervalul BBCH 71 - BBCH 89 (pe perioada dezvoltårii påståilor, pânå la maturarea fructelor).

Profitul Agricol 20/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Câ[tig\torii competi]iei BASF “Pove[ti cu vinuri române[ti” BASF anun¡å câ¿tigåtorii celei dea 7-a edi¡ii a concursului “Pove¿ti cu vinuri române¿ti”. Competi¡ia, dedicatå viticultorilor mici ¿i mijlocii din toatå ¡ara, cu suprafe¡e cultivate de pânå la 100 de hectare, s-a desfå¿urat în perioada 2 martie - 12 mai, în patru mari regiuni viticole. Concursul a inclus, pe lângå competi¡ia dedicatå vinurilor, ¿i una dedicatå etichetelor. În cadrul celor patru etape regionale (Moldova, Muntenia ¿i Dobrogea, Oltenia, Banat ¿i Transilvania), deguståtori exper¡i, membri ai Asocia¡iei Deguståtorilor Autoriza¡i, au desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri ro¿ii, albe ¿i

roze). Finala na¡ionalå, ce a avut loc la jumåtatea lunii mai, a cuprins, astfel, 36 de vinuri, din care au fost selectate, de cåtre acela¿i juriu, cele mai bune pentru fiecare categorie.

Astfel, pentru edi¡ia curentå, câ¿tigåtorul primului loc a fost Crama Minciunå Licå - Sauvignon Blanc, 2021, sec, pentru vinuri albe. În ceea ce prive¿te vinurile ro¿ii, prima pozi¡ie a fost ocupatå de Crama Daiconi - Merlot, 2018, iar primul clasat la categoria vinurilor roze a fost Crama Trittera Cabernet Sauvignon, 2021, sec.

Anul acesta, concursul a atras în competi¡ie 354 de vinuri de la 96 de crame.

Legume produse în ferme verticale Compania americanå Upward Farms a anun¡at construc¡ia unei noi ferme verticale, care va fi cea mai mare din portofoliul companiei, dar ¿i cea mai mare din lume.

Ferma cu o suprafa¡å de peste 23.000 de metri påtra¡i, care va fi construitå în statul Pennsylvania, va deveni opera¡ionalå în anul 2023.

Modelul fermei este unul inovativ pentru cå va produce atât pe¿ti cu certificare biologicå, cât ¿i plante verzi comestibile. Tehnologia dezvoltatå de Upward Farms folose¿te 30

reziduurile generate de pe¿ti, pe care le transformå în îngrå¿åmânt biologic pentru plante.

“Agricultura este un sector al industriei care este foarte amenin¡at de schimbårile climatice, dar ¿i contribuie la aceste schimbåri. Avem nevoie cât mai repede de solu¡ii pentru a produce alimente care sunt bune ¿i pentru oameni ¿i pentru mediul înconjuråtor,” a declarat Jason Green, pre¿edinte ¿i fondator al Upward Farms.

Clien¡ii micu¡ei crame Aramic din Buzia¿, Timi¿, sunt în primul rând din sistemul HORECA. Astfel, în timpul pandemiei, restaurantele, cafenelele ¿i chiar unele hoteluri ¿i pensiuni au fost închise sau au dat faliment, de aceea ¿i cifra de afaceri a scåzut, fiindcå nu a existat desfacere.

“

În schimb, ne-am bucurat de solidaritatea prietenilor din întreaga ¡arå, care ne-au comandat vin. Fåcând o analizå comparativå, pe 2020 ¿i 2021, practic 20% dintre vânzåri au fost asigurate de la nivel na¡ional, prin comenzi”, a spus Adam Cråciunescu, cofondatorul Aramic. În primele patru luni ale anului 2022, lumea s-a aråtat reticentå la a consuma vin.

Parcå nu a putut så se bucure nici de sårbåtorile pascale.

“Nu a fost o emula¡ie a cumpåra vin. M-am uitat pe cifre. Cred cå din cauza problemelor interna¡ionale cu care ne confruntåm, amenin¡area råzboiului, oamenii nu au mai fost dispu¿i så se distreze, consumând vin cu prilejul Pa¿telui, chiar dacå am scåpat de pandemie. Nu a mai fost atâta exuberan¡å ¿i voie bunå. Lumea a consumat, dar nu a exagerat. Nu s-a mai distrat ca în al¡i ani, dinainte de pandemie. E clar. Cred cå din cauza råzboiului”, este de pårere Cråciunescu.

Pentru cramå din Silagiu Buzia¿, cifra de afaceri a fost de 500.000 de euro, adicå 100.000 de sticle de vin, pe perioada pandemiei. Rezultatele financiare au fost pozitive ¿i ar putea ajunge chiar la 150.000 de sticle. Care sunt speran¡ele, pe 2022?

Acum, cå nu mai sunt restric¡ii, se a¿teaptå så aibå loc cât mai multe nun¡i, botezuri, onomastici ¿i alte festivitå¡i, pentru a cre¿te ¿i consumul de vin.

Conform statisticilor realizate de Profitul Agricol 20/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Pierzi, câ[tigi, negustor de vin te nume[ti

Adam Cr\ciunescu, cofondatorul Aramic

reprezentan¡ii cramei, la evenimentele care au avut loc pânå acum, în perioada ianuarie - mai 2022, de când nu mai sunt restric¡ii anti-COVID19, s-a înregistrat un consum minin de vin: o sticlå la douå persoane. De obicei pentru o nuntå sau botez se luau douå sticle pentru trei persoane. La prepararea celor 14 sortimente de vinuri se utilizeazå 35 - 40% în procesul de fermentare, din maximul acceptate. Este låsatå natura så lucreze singurå, adicå vinul så fermenteze în suc propriu. “Poate acesta e un secret, de aceea nu te doare capul când bei vin de la Aramic, fiindcå nu au cantitå¡i mari de bisulfi¡i”, spune Cråciunescu. În ultimii ani, aten¡ia a fost îndreptatå pe investi¡ii de infrastructurå. Au fost construite pivni¡ele ¿i spa¡iile de depozitare a cisternelor, butoaielor ¿i baricurilor. Din 2022, aten¡ia va fi îndreptatå pe vie ¿i pe procesul de produc¡ie. Pânå Profitul Agricol 20/2022

acum, prå¿itul viei se fåcea printre rânduri, dar a fost achizi¡ionat un utilaj special care tare iarba mecanic ¿i dintre butuci, pentru ca via så poatå beneficia cu totul de mineralitatea solului.

Aceasta este preocuparea de bazå în 2022, un an secetos în primele patru luni. Poate iunie va aduce ploi, fiindcå pânå la înflorirea vi¡ei-de-vie trebuie obligatoriu så mai fie o ploaie.

Urmåtoarea lucrare este copilitul, tåierea låstarilor lacomi de la baza tulpinii. Totul se face mecanizat, dar anumite opera¡iuni se fac manual, cum este tåiatul vi¡ei. Existå o echipå formatå încå de la înfiin¡area podgoriei, în 2012, care se ocupå de lucråri an de an. Pânå în luna mai, nu a fost aplicat niciun tratament la vie, fiindcå nu au fost boli ¿i dåunåtori. Parazi¡ii vegetali apar când sunt alternan¡e ploi ¿i cåldurå, dar nu a fost cazul în 2022.

Dealul Silagiului, pe care se aflå cele 50 de ha de vie ale cramei Aramic, este situat pe o calotå de piatrå biodegradatå care îi då cåldurå din interior. Totu¿i, în ultimii doi ani de secetå a fost afectatå produc¡ia de vin, fiindcå a scåzut mult încårcåtura de must din boabele de struguri. Au fost mai stafidi¡i, dar calitatea a crescut foarte mult.

Al doilea motiv al calitå¡ii înalte a vinului este cå se respectå cu stricte¡e tehnologia. Aramic e o cramå micå ¿i u¿or controlabilå ¿i respectå protocoalele pe care le are cu oenologul din Italia. Nu se prea intervine asupra vinului. În primul rând, se controleazå temperatura de fermentare, fiindcå e cea mai importantå, pentru ca drojdiile så î¿i facå efectul fårå interven¡ia omului. Aici e arta oenologului...

Gheorghe MIRON 31

CRE{TEREA

ANIMALELOR Vaccinul pentru PPA mai trebuie testat Americanii au realizat un vaccin contra pestei porcine africane ¿i, de peste trei ani, apar în preså afirma¡ii cå el s-a dovedit 100% eficient, potrivit Societå¡ii Americane pentru Microbiologie.

Vaccinul a fost ob¡inut prin modificarea geneticå a tulpinii anterioare a virusului, iar la 28 de zile de la vaccinare (atât vaccinuri cu dozå mare, cât ¿i doze mici), porcii au prezentat rezisten¡å la boalå.

În

acest moment, virusul PPA este prezent în peste 50 de ¡åri europene ¿i asiatice, care genereazå 75% din produc¡ia mondialå de carne de porc. Un vaccin este a¿teptat, a¿adar, ca o mare speran¡å.

Experimentele din ultima vreme aratå cå virusul prezent în vaccin nu se mai multiplicå în corpul porcului vaccinat ¿i asta ar fi o mare ¿anså de reu¿itå.

“Cercetårile au început mai demult, spune profesorul Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (foto). Este aceea¿i colaborare dintre laboratorarele din Statele Unite ale Americii ¿i cele din Vietnam. Nu s-a specifiProfitul Agricol 20/2022

cat dacå este un vaccin pentru mistre¡i sau pentru porci domestici. Existå ¿i riscul ca, dupå utilizarea acelui vaccin viu atenuat, så aparå muta¡ii, astfel încât så facå mai mult råu. Mai trebuie testat pe un numår mai mare de animale. Pentru relevan¡å ¿tiin¡ificå ¿i statisticå, trebuie så se vaccineze mai mul¡i porci. Încå nu este o salvare clarå pentru porci.” Între timp, ANSVSA continuå så blocheze ferme de porci, care se aflå în perimetrul de 10 kilometri de la focarul activ. Astfel, fermierii nu mai pot så-¿i sacrifice porcii, de¿i animalele lor sunt perfect sånåtoase. ªi asta în condi¡iile în care legea europeanå permite sacrificarea porcilor din fermele blocate.

“Noi primim de patru ani acela¿i råspuns: nu ne laså cei de la Bruxelles. Porcii pot fi livra¡i pe culoare prestabilite, dar ANSVA råspunde mereu la fel. În coresponden¡a pe care am trimis-o am precizat, dar nu mai ¿tim dacå ajunge informa¡ia ¿i la prim-ministrul”, spune Ioan Lado¿i.

Autoritå¡ile noastre au o scuzå perfectå: noi am fåcut tot ce s-a putut face, am trimis o lege în Parlament, iar ale¿ii au refuzat s-o voteze. S-au acoperit cum scrie la carte. Pårerea fermierilor din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România este cå se rapor teazå tot mai pu¡ine cazuri,

chiar dacå este a¿teptat un ultim audit de la Bruxelles, Italia a avut pandemie de pestå porcinå africanå la mistre¡i în regiunea Milano. Acum boala coboarå spre Roma, odatå cu mistre¡ii.

Sprijinul pentru covid acoperå în parte ni¿te costuri suplimentare, pe care fermele le-au avut cu personalul afectat, schimburile s-au organizat altfel, au organizat transport special pentru lucråtori etc. “Sub nicio formå, acest sprijin nu acoperå pagubele produse de pia¡å. Nu se mai poate discuta despre profit.

Pentru fermele de finisare, unde costurile ¿i riscurile sunt mai mici, pierderile se acoperå mai u¿or.

Altfel stau lucrurile la o fermå de reproduc¡ie. Acolo nu po¡i så pui lacåtul pe poartå ¿i så deschizi altå datå”.

Viorel PATRICHI 33

Tamás Nagy> Am avut un vis [i m-am ]inut de el L-am cunoscut pe când era director general la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, apoi l-am våzut ac¡ionând pentru dezvoltarea zootehniei pe când era secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Încå de-atunci, avea convingerea cå programul “Vaca de carne” este un obiectiv ce poate fi atins ¿i care poate transforma ¡ara noastrå într-o nouå Argentinå.

A¿a a început propria afacere la Mågherani, jude¡ul Mure¿, unde a construit ferma de vaci, botezatå “Black Angus Farm”.

“

Am început investi¡iile în fermå din anul 2016, poveste¿te Tamás Nagy. Am pariat pe Angus, care este o raså rusticå, perfect adaptabilå în condi¡iile pedo-climatice din România. În 2018, am reu¿it så semnez contractul de finan¡are pe un proiect de lan¡ integrat pe Måsura 4.1, care cuprindea utilaje, construc¡ii ¿i montaj.”

34

Pe atunci, Tamás Nagy inten¡iona så se axeze mai mult pe partea de îngrå¿are. A extins suprafa¡a de cultivat pentru a-¿i asigura furajele necesare fermei. Avea deja 120 de hectare în proprietate ¿i alte 240 de hectare în arendå. Pentru utilaje, a dezvoltat un parteneriat cu firma Tehnodiesel.

“A¿a am dezvoltat tot parcul de utilaje necesar. Må refer la tractoare Massey Ferguson din seriile 3000, 5000 ¿i 6000 ¿i Weidemann 1240 LP, 3080 LPT, T 5522, 1160, 3080 LPT, întreaga linie de greble Krone, remorcå tehnologicå, remorci de transport furaje, siloz, încårcåtoare Weidemann, încårcåtor telescopabil ¿i altele. Cu tot cu utilajele secondhand, ajungem la un milion de euro investi¡ii numai în tehnicå.”

Pe 9 aprilie 2022, Tomi, cum îi spun prietenii, a avut mare sårbåtoare la Mågherani. Au venit acolo sute de crescåtori de vaci Angus din toatå România ca så asiste la inaugurarea societå¡ii “Black Angus Farm”.

“A fost un ¿antier cu 60-70 de oameni în fiecare zi”, î¿i aminte¿te Tomi.

So¡ia ¿i copiii l-au a¿teptat în fiecare

searå pânå târziu ca så se întoarcå de la fermå. La inaugurare, to¡i erau alinia¡i frumos pentru prezentarea oficialå, inclusiv cei trei båie¡i.

“Tatål meu, cea mai importantå persoanå pentru afacerea mea”, îl prezintå Tomi pe cel care i-a fost mereu alåturi.

“Singura ¿anså a României este agricultura. Mai ales zootehnia. Dupå tine, tråiesc bine douå-trei genera¡ii. Ai o via¡å decentå ¿i frumoaså. Este o investi¡ie foarte frumoaså”, spune secretarul de stat Antal Szabolcs Barabási, „colegul meu de bancå”.

Tamás Nagy a programat fåtåri periodice pentru a avea materie primå pentru fabrica de specialitå¡i. Investi¡ia a costat 3 milioane de euro. AFIR a acordat 90% din bani. Este o afacere de familie. În luna mai 2022, produsele fermei din Mågherani vor ie¿i pe pia¡å.

Tot tineretul este pråsilå proprie.

Fermierul a construit un grajd semideschis ¿i foarte aerisit. Ventilatoarele alungå mu¿tele ¿i noxele.

Grajdul are douå încårcåtoare frontale, care împing bålegarul spre capåtul adåpostului. A construit o platformå de Profitul Agricol 20/2022

2.000 de metri påtra¡i, unde stocheazå gunoiul pentru compostare. Numai gestionarea dejec¡iilor a costat un milion de euro, proiect realizat cu Banca Mondialå.

Trebuie så construim ferme de elitå În¡elege foarte bine mecanismul care poate aduce profit unei ferme de vaci Angus. De peste zece ani, îl aud vorbind despre organizarea fermelor de elitå în România, dar pu¡ini oficiali pricep importan¡a acestei distinc¡ii clare în raport cu fermele comerciale.

“Este lipså mare de carne pe pia¡a europeanå. Carnea poate fi abatorizatå ¿i vinzi carcaså sau vinzi tineretul la un pre¡ corect.

Viitorul program pe care l-am discutat trebuie så finan¡eze matca ¿i partea de finisare, ca så existe animale pe pia¡å. Nu avem nevoie de stru¡o-cåmilå.

Cine face reproduc¡ie nu trebuie så facå ¿i îngrå¿are. Dacå faci ¿i una ¿i alta, trebuie så ståpâne¿ti fenomenul foarte bine. Eu cred în destinul rasei Angus.

Pentru ca un abator så fie profitabil economic ¿i energetic, trebuie så abatorizeze peste 150 de capete pe zi. Asta înseamnå o linie tehnologicå unde så lucreze minim 21 de måcelari. Iar abatorizarea bovinelor trebuie combinatå cu abatorizarea ovinelor, altfel nu e¿ti Profitul Agricol 20/2022

competitiv.

Abatoarele din Germania au capacitå¡i de 250 de capete pe zi. Trebuie volum, altfel nu ai profit. La un punct de sacrificare, ai nevoie de contract cu Protan, så gestionezi sângele, produsele secundare, trebuie contract cu un

“Singura ¿anså a României este agricultura.

Mai ales zootehnia.

Dupå tine, tråiesc bine douå-trei genera¡ii.

Ai o via¡å decentå ¿i frumoaså. Este o investi¡ie foarte frumoaså”. medic veterinar, cu un måcelar.

Cheltuiala cu un punct de sacrificare este aproape dublå fa¡å de cheltuiala unui abator. În¡elege¡i cât de greu este pentru un punct de sacrificare så plåteascå 300-400 de lei abatorizarea pentru un animal? Este enorm. ªi a¿a ai un handicap fa¡å de Polonia prin sistemul de furajare de 40 de euro pe carcaså. De aceea, trebuie centru de colectare, încårcarea unui tir întreg, carcase, procesare. Noi valorificåm toate componentele. Avem ¿i

pierderi. Mai ales dacå faci salam cruduscat. Maturarea cårnii înseamnå ¿i pierderi”.

La Mågherani a conceput o fermå ca o bijuterie. Proiectul l-a început în 2019 printr-un studiu de fezabilitate ¿i a avut ca obiectiv cre¿terea, finisarea, procesarea ¿i desfacerea pentru taurine din rasa Aberdeen Angus. În 2021, a început execu¡ia, iar pe 9 aprilie 2022, a inaugurat afacerea. Are 180 de vaci matcå, în total, de¡ine 380 de animale. Poate procesa 10 carcase pe såptåmânå din ferma proprie ¿i achizi¡ii de la ter¡i. Dezvoltå un brand propriu. Este un produs montan Bechet, ferma fiind la poalele muntelui Bechet, acolo unde vacile på¿uneazå toatå vara, începând cu 10-15 mai. Toamna, animalele coboarå la grajd. Fårå animale, grajdul ¿i procesarea au costat 3 milioane de euro.

Pentru perioada urmåtoare se gânde¿te la un proiect pentru panouri fotovoltaice. AFIR nu a acceptat så introducå ¿i panourile fotovoltaice fiindcå proiectul lui era conceput pe agriculturå, nu pe energie. Dar ¿i agricultura consumå energie, chiar dacå este o fermå de vaci pentru carne. Crede cå toate fermele din ¡arå ar trebui tapetate cu panouri fotovoltaice.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

1 leu pe kilogramul de lân\ este o umilin]\ pentru oieri Ciobanii din Timi¿ trag un semnal de alarmå cu privire la pre¡ul extrem de mic la lânå.

De ani de zile, nu a mai crescut.

Ei sus¡in cå 1 leu kg reprezintå o umilin¡å, în 2022.

Ar trebui så creascå la un euro sau så îi lase pe crescåtori så îi dea foc, pentru a scåpa u¿or de o povarå.

G

heorghe Mihåescu, pre¿edintele asocia¡iei Tim Miori¡a Lugoj, då un exemplu. Tunsul unei oi costå 6-7 lei, iar kg de lânå de un 1 leu este irelevant. De ce nu se rezolvå problema lânii?

“Aici e stat în stat. Cei de la Mediu au reguli de nu se pot povesti. În ¡årile Uniunii Europene, se spalå ¿i se prelucreazå lâna. În România, nu este voie nici så o arzi. Ciobanul nu poate primi autoriza¡ie. Påi, nu suntem caraghio¿i?”

De¿i Petre Daea spunea peste tot cå lâna este interesantå pentu investitori, care abia a¿teaptå så o proceseze, så izoleze cu ea case ¿i så facå sute de plåpumi, Gheorghe MIhescu spune cå el n-a gåsit niciunul.

Asocia¡ia Tim Miori¡a are 40 de membri cu peste 20.000 de mioare. Mihåescu are 700 de oi, iar mieii îi îngra¿å ¿i îi vinde în ¡årile arabe. E solu¡ia cea mai bunå, fiindcå în România nu existå o pia¡å a cårnii de oaie, dar nici nu existå interes pentru a o dezvolta.

Oierii spun cå nu au niciun beneficiu de pe urma lânii. Vin negustori din zona Sibiu ¿i o iau la pre¡uri de nimic, dar e mai bine a¿a, decât så råmânå cu ea în fermå, så putrezeascå. Mediul nu mai oferå autoriza¡ie nici så o ardå. Înainte îi 36

dådeau foc cu o gåleatå de motorinå.

“Puneai pe ea, aprindeai ¿i gata, ardea, scåpai de lânå, scurt, cu 50 de lei. Acum, nu mai ai voie. Oricum aproape nimeni nu e interesant de lânå.

Pre¡ul corect ar trebui så fie 1 euro, cum e în Accident, dar cine î¡i då atât?”, se întreabå Mihåescu. Pe de altå parte, pre¡ul de 20 de lei în viu la carnea de oaie este la limitå. Un crescåtor î¿i poate acoperi consumul, dar nu prea are câ¿tig. Numai så lucreze ca så î¿i scoatå cheltuiala nu merge. Nu a¿a func¡ioneazå economia de pia¡å. Care ar fi solu¡ia? O pia¡å localå func¡ionabilå ¿i subven¡ionarea på¿unilor, crede Mihåescu.

Bucuria fermierilor din Timi¿ La fel ca ¿i membrii asocia¡iei, Mihåescu încearcå så se descurce a¿a cum poate în condi¡iile existente. El de¡ine 15 ha de påmânt unde ¡ine oile så pascå, dar ¿i 46 de ha pe care produce lucernå, porumb, orz. Måsura luatå de actualul ministru, de sacrificare a mieilor în ferme, îi satisface mult pe ciobanii din Timi¿. Pentru asta ei s-au luptat de mul¡i ani.

“Så pot så tai 5 miei, så le fac act cu carnetul de comerciant, så må duc la restaurant så îi vând, iar restaurantul så poatå så îi bage în comer¡. Nu ¿tiu cât

de fluidå va fi treaba cå sunt multe complica¡ii. E vorba de transport cu o ma¿inå specialå. Poate ciobanul så î¿i cumpere ma¿inå frigorificå? οi permite el pentru 5-6 miei, cât taie o datå, fiindcå altfel cu taxi nu po¡i så îi duci? Au spus cå aprobå, cå dau lege. A¿a sunt politicienii, promit. Sunt curios så våd când e negru pe alb. Ar fi extraordinar dacå se va aproba”.

De la 15 martie, vor putea så valorifice miei ¿i oile sacrificate, pânå în 31 decembrie, vor putea så vândå carnea, legal cu acte. E un vis vechi de 32 de ani al ciobanului român.

“Numai så îi dea drumul, dar la noi ¿ti¡i cum merge treaba: suntem în discu¡ii ¿i a¿teptåri pânå se schimbå guvernul ¿i vin al¡ii, care habar nu au de asta. ªi iar reîncep discu¡iile, o reiau de la început ¿i în final vezi cå nu se mai aprobå, din cauzå cå iarå¿i s-a schimbat guvernul. A¿a func¡ioneazå la noi totul, de trei decenii”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 20/2022

LUMEA DIGITAL| “România are suficiente stocuri de alimente ¿i produce suficient pentru asigurarea consumului intern al popula¡iei. ¥nså, în contextul global actual, trebuie så fim pregåti¡i pentru orice fel de scenariu.

Existå deja o presiune pe pie¡ele interna¡ionale cu privire la comer¡ul cu alimente, cauzatå de conflictul militar ruso-ucrainean, suprapus pe efectele pandemiei ¿i criza din energie ¿i gaze naturale. O monitorizare centralizatå a cantitå¡ilor de produse agricole ¿i alimentare disponibile este esen¡ialå pentru reducerea riscurilor care pot apårea în domeniul securitå¡ii alimentare ¿i ne va permite så ac¡ionåm eficient cu politici publice ¡intite, dacå situa¡ia o va impune”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Centralizarea digital\ a stocurilor Ministerul Agriculturii va implementa o platformå de baze de date dedicatå strict centralizårii stocurilor de produse agroalimentare de¡inute de producåtori, depozitari, procesatori ¿i comercian¡i.

Teoretic, pentru a avea o imagine completå ¿i complexå asupra cantitå¡ilor de produse agroalimentare disponibile la nivel na¡ional. În acest sens, a fost elaborat un proiect de ordonan¡å de urgen¡å, act normativ aflat pe circuitul de avizare interministerialå.

Actul normativ prevede gestionarea centralizatå de cåtre Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale a datelor disponibile în prezent la diferite institu¡ii publice ¿i private, prin intermediul unei platforme online, pe baza raportårilor realizate lunar de cåtre producåtorii agricoli, depozitarii, procesatorii ¿i comercian¡ii care î¿i desfå¿oarå activitatea pe teritoriul României în domeniul agriculturii ¿i industriei alimentare.

Eviden¡a stocurilor va fi raportatå pânå pe data de 15 ale fiecårei luni pentru datele valabile pentru ultima zi a lu38

nii precedente ¿i se aplicå pentru urmåtoarele categorii de produse: a) legume-fructe, b) cereale ¿i produse pe bazå de cereale, c) semin¡e de oleaginoase ¿i produse pe bazå de oleaginoase, d) leguminoase furajere; e) semin¡e certificate: cereale, orez, oleaginoase ¿i proteaginoase, f) carne ¿i produse din carne, cu termen de valabilitate mai mare de 10 zile, inclusiv conserve din carne ¿i mixte, g) lapte ¿i produse din lapte, h) produse de morårit ¿i panifica¡ie, i) produse prelucrate, procesate, conservate din legume-fructe, j) gråsimi ¿i uleiuri, k) apå, inclusiv apå mineralå naturalå, apå de izvor ¿i toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate, l) orez, m) plante aromatice, sare ¿i condimente, n) ceaiuri, o) zahår, p) miere, q) drojdie.

Nu au obliga¡ia raportårii comercian¡ii care de¡in suprafe¡e de comer-

cializare mai mici de 400 de mp, comercian¡ii ambulan¡i, comercian¡ii care desfå¿oarå activitå¡i de alimenta¡ie publicå sau care desfå¿oarå activitå¡i de comercializare în zone publice. De asemenea, obliga¡ia raportårii nu se aplicå producåtorilor care de¡in în stoc, în ultima zi a lunii, cantitå¡i de pânå la: a) 10.000 kg - legume, inclusiv cartofi b) 10.000 kg - fructe c) 25.000 kg - cereale d) 20.000 kg - semin¡e de oleaginoase e) 10.000 kg - leguminoase furajere f) 300 kg - plante aromatice g) 50 kg - miere Datele introduse vor avea caracter confiden¡ial, iar verificarea corectitudinii informa¡iilor introduse va fi realizatå de cåtre persoane împuternicite de cåtre MADR ¿i MFP, conform competen¡elor legale.

Metodologia de raportare, colectare, centralizare ¿i prelucrare a datelor privind stocurile, precum ¿i opera¡ionalizarea platformei vor fi stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Profitul Agricol 20/2022

MA{INI & UTILAJE Atuurile combinelor Deutz-Fahr> pre], performan]e, disponibilitate Începutul verii nu este departe, iar cel mai bine îl a¿tepta¡i cu o combinå performantå. Cele de la Deutz-Fahr, aflate în portofoliul NHR Agropartners, au o serie de avantaje, printre care disponibilitatea în stoc, pre¡ul accesibil ¿i modele adaptate oricårei ferme axate de culturile de cereale. În aceastå perioadå, NHR Agropartners are chiar ¿i o ofertå specialå pentru combinele din stoc, cu heder ¿i cårucior inclus, la un pre¡ începând de la 129.900 euro fårå TVA. În plus, costurile ¿i condi¡iile de finan¡are sunt printre cele mai avantajoase de pe pia¡å: - 5% avans ¿i prima ratå în decembrie 2022, - perioadå de gra¡ie pânå la campania de toamnå, - avantaj client de pânå la 6.000 euro,

- garan¡ie extinså de 3 ani sau 1.000 ore de func¡ionare.

Iatå o serie de argumente care subliniazå avantajele combinelor Deutz-Fahr: 1. Modele ¿i configura¡ii pentru orice tip de fermå ¿i pentru orice tip de culturi 2. Simple ¿i fiabile 3. Raport calitate/pre¡ excelent 4. Garan¡ie extinså 5. Calitate foarte bunå a boabelor 6. Procent foarte mic de pierderi 7. Cel mai bun consum de combustibil din clasa lor 8. Combine confortabile, cu comenzi ergonomice ¿i intuitive 9. Realizare u¿oarå a reglajelor ¿i gresare centralizatå 10. Intervale mari de între¡inere tehnicå

Deutz-Fahr C9000 Modele: C9206, C9306 Motor: Mercedes Benz 6R1000 7,7 litri (6 cilindri), EGR+SCR, Tier 4 final, prefiltru aer cu ciclon ejector de praf Putere nominalå: 363 CP Putere maximå: 395 CP Buncår de boabe cu extensie rabatabilå 9.500 litri, vitezå de descårcare 90 l/s, tub de descårcare 6 m cu ac¡ionare hidraulicå; 40

- cu extensie rabatabilå, 10.500 litri, vitezå de descårcare 120 l/s, tub de descårcare 6 m cu ac¡ionare hidraulicå.

11. Op¡iuni incluse în configura¡ia standard 12. Suportul unei echipe aproape de fermieri 13. Service specializat ¿i piese de schimb disponibile pe stoc la cea mai apropiatå filialå NHR Agropartners 14. Setåri ¿i punere în func¡iune cu speciali¿ti NHR Agropartners ¿i ai producåtorului 15. La nevoie ¿i în anumite condi¡ii se oferå combinå la schimb 16. Condi¡ii de finan¡are atractive ¿i personalizate 17. Eligibile ¿i pentru achizi¡ie pe programe cu fonduri europene 18. Training pentru operatori la livrare ¿i înainte de fiecare sezon 19. Valoare bunå la revânzare.

Arpad DOBRE Op¡iuni incluse în configura¡ia oferitå de NHR Agropartners: compresor aer cu 3 ie¿iri, kit conversie pentru porumb, inclusiv cilindru suplimentar pentru elevator, placå protec¡ie ventilator, gråtar porumb, sitå superioarå pentru porumb cu fante 44 mm, plåci acoperire båtåtor, multiplicator de vitezå pentru melcul de încårcare a buncårului, func¡ia de Autocontrol (flotare lateralå a hederului ¿i controlul înål¡imii de tåiere), reglare electricå a sitelor, vizor ¿i u¿i¡å prelevare mostre de boabe în cabinå, de pe scaunul operatorului, cuplå rotativå pentru cårucior heder etc.

Profitul Agricol 20/2022

MA{INI & UTILAJE

Deutz-Fahr C6000 Op¡iuni de echipare la aceste modele: Motor: Deutz TCD 6.1 l6, 6 cilindri, Kit conversie pentru porumb, inclu6,1 litri, turbo, SCR, Tier V, råcire cu apå siv cilindru suplimentar pentru elevaPutere nominalå: 230 CP torul central, plåci acoperire båtåtor, Putere maximå: 250 CP Buncår de boabe 7.000 litri, capac metalic, tub de descårcare 5 m cu dispozitiv de ac¡ionare hidraulic, vitezå de descårcare 75 l/s, indicator vizual ¿i acustic pentru buncår plin.

Modele: C6205 ¿i C6205TS

contrabåtåtor porumb (distan¡å între bare 20 mm), sitå superioarå reglabilå (cu fante 44 mm), multiplicator tura¡ie melc încårcare buncår, func¡ia de Autocontrol (flotare lateralå a hederului ¿i controlul înål¡imii de tåiere), trapå de pietre cu balamale, cupla rotativå pentru cårucior heder, stingåtor de incendiu, 2 girofaruri care se pornesc automat când buncårul de boabe este plin etc.

Deutz-Fahr C7000

Deutz-Fahr C5000

Modele: C7205TS, C7206TS Motor: Mercedes Benz 6R1000, 7,7 litri (6 cilindri), EGR+SCR Tier 4 final, prefiltru aer cu ciclon cu autocurå¡are.

Putere nominalå: 288/320 CP (C7205TS, C7206TS) Putere maximå: 309/340 CP Buncår de boabe: 8.500 litri cu extensie rabatabilå, 9.500 litri cu extensie rabatabilå tub de descårcare

Model: C5305 Motor: Deutz TCD 6.1 4V în 6 cilindri, 6,1 litri, cu 4 supape pe cilindru, Common Rail, Tier 5 Putere nominalå (CP): 175 Buncår de boabe 4.600 litri, tub de descårcare 4 m cu actuator hidraulic, vitezå de descårcare de 75 l/s

Profitul Agricol 20/2022

5 m, cu actuator hidraulic, vitezå de descårcare 90 l/s.

Op¡iuni la aceste modele Compresor aer cu trei ie¿iri, lumini pentru între¡inere (douå pe lateral ¿i una în compartimentul motorului), kit conversie pentru porumb, inclusiv cilindru hidraulic suplimentar pentru ridicare elevator, placå protec¡ie ventilator, gråtar porumb, plåci acoperire båtåtor etc.

41

MA{INI & UTILAJE

Anvelopele BKT intr\ în Metavers BKT lanseazå o nouå erå ¿i “aterizeazå” în Metavers, creând BKT Land, un tårâm fårå frontiere de spa¡iu ¿i timp - o evolu¡ie care a fost anticipatå de numeroase proiecte virtuale pe care multina¡ionala din India le-a rafinat deja de-a lungul ultimilor ani.

BKT Land este un loc în care realitatea se întâlne¿te ¿i se întrepåtrunde cu universul virtual. Cuvintele-cheie sunt interac¡iunea ¿i imersiunea.

Metaversul - o altå realitate Potrivit lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, Metaversul este Internetul adus la via¡å. Un mediu virtual în care te po¡i imersa ¿i chiar po¡i interac¡iona cu alte avataruri, în loc så prive¿ti ¿i så interac¡ionezi cu un monitor.

Practic, vorbim de comunitå¡i interconectate, unde utilizatorii se pot întâlni, discuta, munci ¿i juca, folosind cå¿ti de VR (realitate virtualå), ochelari de AR (realitate augmentatå) sau alte aplica¡ii ¿i dispozitive digitale.

Putem spune cå aceastå imersiune este un fel de “teleportare”. Pe de altå parte, reprezentan¡ii BKT spun cå Metaversul este o realitate virtualå în care pute¡i tråi, pute¡i interac¡iona ¿i în care vå pute¡i aprofunda cuno¿tin¡ele, în care pute¡i avea experien¡e prin intermediul unui avatar ce vå permite så accesa¡i locuri exclusive ¿i neexplorate.

care ne stå la dispozi¡ie. Imediat, gåsim o încåpere centralå, un punct de pornire din care avatarul nostru ne permite så ne deplasåm spre diversele zone existente.

Putem, astfel, alege så vizitåm trei såli de expozi¡ie care con¡in toate gamele de anvelope împår¡ite în trei segmente, conform pozi¡ionårii mårcii: - Agriculturå, - OTR (Off-The-Road), - Industrial.

Fiecare salå de expozi¡ie prezintå peste 50 de produse ¿i avem oportunitatea de a le examina cu ajutorul explorårii 3D, pentru a vedea fi¿ele cu date tehnice ale produselor ¿i alte materiale video.

Zone tematice Pe lângå sålile de expozi¡ie, putem vedea patru zone tematice - så ni le imaginåm ca pe ni¿te standuri mari dedicate Sponsorizårilor, Re¡elei, Fanilor ¿i Evenimentelor.

Intrarea în zona de Sponsorizåri înseamnå cå pute¡i tråi, de aproape, exExpozi¡ii pentru toate gamele perien¡a sportului ca parte din universul de anvelope A¿adar, cum aratå BKT Land? Så ne BKT, datoritå imaginilor care acoperå imaginåm cå deschidem o u¿å ¿i sun- întregul perete, astfel încât utilizatorii så tem întâmpina¡i de un asistent virtual poatå påtrunde într-o experien¡å capti42

vantå ¿i unicå. În zona de Evenimente pute¡i trece prin ini¡iativele interna¡ionale planificate ale BKT, la prima mânå. În zona Re¡ea, utilizatorii pot privi îndeaproape universul BKT prin intermediul interviurilor video ¿i con¡inutului hub-ului digital “BKT Network”, care sugereazå numele acestui mediu.

Nu în cele din urmå, pute¡i tråi experien¡a unor momente amuzante: în zona Fani, de fapt, nu vå vor lipsi provocårile virtuale sau momentele de divertisment cu chef de joacå, împreunå cu al¡i utilizatori. În cele din urmå, BKT recomandå explorarea BKT Land de pe desktop, pentru a vå bucura cel mai bine de întregul poten¡ial al unei experien¡e pe deplin captivante.

BKT - Balkrishna Industries Ltd. - este un producåtor de anvelope cu sediul în India, ce oferå o gamå amplå ¿i modernå de anvelope Off-Highway, pentru vehicule din domeniul agricol, industrial, de terasament, minerit, portuar, ATV ¿i grådinårit. Modelele de anvelopele BKT includ peste 3.200 de produse diferite, comercializate în peste 160 de ¡åri din toatå lumea.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 20/2022

MA{INI & UTILAJE

Economii cu t\v\lugul cu lame de la Amazone Semånåtoarea tractatå ¿i rabatabilå Amazone Cirrus 6003-2 este cunoscutå pentru precizia ¿i viteza de lucru în sol pregåtit sau nepregåtit. Acum Amazone a decis så-i sporeascå ¿i mai mult eficien¡a, adåugându-i un element.

Este vorba de tåvålugul cu lame, iar atuul acestuia îl constituie construc¡ia închiså, cu dispunerea în V a lamelor reversibile.

C

ulturile intermediare ¿i miri¿tile înalte sunt tåiate transversal pe direc¡ia de mers.

Un alt avantaj al utilizårii combinate a tåvålugului cu lame cu Cirrus 6003-2 constå în reducerea proceselor de lucru, prin care structura solului este protejatå, evaporarea apei din sol este opritå ¿i se economisesc timpii de lucru ¿i costurile.

aliniate longitudinal cu discurile ondulate Minimum TillDisc ulterioare din structura semånåtorii combinate. Precizia adâncimii de semånat este astfel îmbunåtå¡itå semnificativ, deoarece bråzdarele de semånat nu sunt ridicate de resturile vegetale.

Dupå recoltarea porumbului, zdrobirea uniformå ¿i încorporarea miri¿tilor de porumb favorizeazå igiena câmpului. Utilizarea tåvålugului cu lame cu Cirrus 6003-2 economise¿te o trecere suplimentarå cu o tocåtoare, un tåvålug sau o grapå pentru dezmiri¿tire.

La semånatul direct într-o culturå intermediarå, tåvålugul cu lame mårun¡e¿te aceastå culturå ¿i o încorporeazå în sol.

Stabilitate ¿i fiabilitate Din punct de vedere tehnic, tåvålugul cu lame este caracterizat de o stabilitate foarte bunå. În mod deosebit, rulmen¡ii robu¿ti ai tåvålugului ¿i lamele fabricate din o¡el aliat asigurå o lungå duratå de via¡å. Sistemele de fixare pentru lame sunt încorporate în ¡eava rotundå a Gamå variatå de aplica¡ii La cultivarea cerealelor dupå floa- tåvålugului. Miezul închis al tåvålugului rea-soarelui, resturile vegetale sunt tåiate transversal cu tåvålugul cu lame ¿i

este complet ferit de pietre ¿i murdårie.

Datoritå rulmen¡ilor oscilan¡i cu role ¿i a etan¿årii cu semeringuri, tåvålugul cu lame nu necesitå între¡inere. Lamele reversibile ascu¡ite bilateral înjumåtå¡esc costurile generate de uzurå. Un avantaj aparte îl reprezintå faptul cå tåvålugul are lame dispuse în V, ceea ce permite evitarea trac¡iunii laterale. Adaptarea la sol se ob¡ine prin segmentele individuale ale lamelor. Astfel, ma¿ina lucreazå uniform pe toatå lå¡imea de lucru chiar ¿i pe terenuri denivelate.

Productivitate ¿i precizie cu Cirrus 6003-2 Tåvålugul cu lame este pus în valoare de Cirrus 6003-2, care este o semånåtoare rabatabilå ce opereazå pe lå¡imi de lucru de 6 m, fiind eficientå în ferme mari. Echipatå cu buncår combinat de semin¡e/fertilizant, acest model poate fi comandat cu buncår de 4.000 l, cu 2 conducte de transport, pentru distribuirea simultanå a îngrå¿åmântului ¿i semin¡elor.

Arpad DOBRE

Avantajele pe scurt ale tåvålugului cu lame: - Mai pu¡ine treceri datoritå eficien¡ei elementelor - Costuri reduse datoritå numårului mai mic de opera¡iuni - Germina¡ii uniforme pe soluri cu structuri diferite Profitul Agricol 20/2022

43

MA{INI & UTILAJE

Massey Ferguson eXperience

Timp de patru zile, în perioada 17 mai - 20 mai, la USAMV Timi¿oara, a avut loc Massey Ferguson eXperience Tour - un eveniment dedicat tuturor fermierilor din vestul ¡årii.

Au

fost prezentate ultimele noutå¡i din gama Massey Ferguson: Tractorul anului 2021, Red Dot Award 2021, AE50 Award ¿i Farm Machine 2022, Tractorul MF 5S - câ¿tigåtorul titlului Tractor of Spain 2022, la categoria 101-200 CP, combina MF IDEAL 9T, dar ¿i alte modele de tractoare, combine, încårcåtoare telescopice, preså de balo¡i mari sau mici sau balo¡i rotunzi, greblå, cositoare sau instala¡ii de erbicidat autopropulsate. În fiecare zi, au fost organizate sesiuni destinate atât fermierilor, cât ¿i studen¡ilor.

Alexandru Antonesei, din stafful Sigma România, a vorbit despre toate aceste utilaje agricole de vârf, marca Massey Ferguson.

Seria 5710 M este un tractor din gama Global care începe de la 85 CP ¿i se opre¿te la 135 CP. Motorul este cu 4 cilindri de 4,4 L cu transmisie Dyna Power de tip Powershift. Pe interior tractorul este dotat cu un inversor Power Control. Schimbarea sensului de mers se face fårå folosirea ambreiajului.

Tractorul este echipat cu o pompå hidraulicå cu un debit de 58 de metri, trei cuple hidraulice, cu o capacitate de ridicare la capåtul tirantului de 4.300 kg.

Modelul 5711 are acela¿i motor de 4,4 litri în 4 cilindri, dar cu o putere de 115 CP. Diferen¡a fa¡å de celålalt tractor ¡ine de transmisie. Aceasta este mecanicå, cu 12 trepte înainte ¿i înapoi.

Practic, este alcåtuitå din 2 game, cu

44

¿ase viteze în fiecare gamå, care pot fi schimbate printr-un ambreiaj electronic existent pe schimbåtor.

Un alt tractor MF prezentat la Timi¿oara este 5S, cu un design complet nou, având linii agresive pe capotå.

Acest utilaj a luat Premiul Tractorul anului 2022 în Spania.

Este echipat cu un motor AGCO Power de 4,4 litri în 4 cilindri, cu puteri de la 105 la 145 CP. Mai exact, Massey Ferguson a venit cu modelul 5S 135, care dezvoltå un boost de 20 CP. Designul specific tractoarelor Massey Ferguson impune o capotå foarte låsatå cåtre înainte, de aceea tractoristul are o vizibilitate foarte bunå. “În aceste condi¡ii, orice a¿ face eu în zona din fa¡å, dacå lucrez la un utilaj sau îl pregåtesc, operatorul må poate vedea fårå nicio problemå ¿i astfel sunt evitate orice fel de accidente de muncå”, a precizat Antonesei.

Compacte ¿i manevrabile, tractoarele MF 5S sunt u¿or ¿i confortabil de utilizat - pe câmp, pe ¿osea, în jurul fermei ¿i al clådirilor. Motorul AGCO Power de 4,4 litri, cu 4 cilindri, respectå normele privind emisiile Nivelul V, folosind sistemul compact de post-tratare a gazelor de e¿apament.

Tractoarele 6S, 8S, presa de balo¡i, încårcåtorul 8043 O altå serie de tractoare prezentatå a fost MF 6S, care începe de la 135 CP ¿i se opre¿te la 200 CP, cu motor cu 4 cilindri.

“Ne putem låuda, a¿a cum ne place nouå så spunem, cå în momentul de fa¡å este singurul tractor cu patru cilindri care dezvoltå o putere de 200 CP special dedicat pentru fermele zootehnice, unde avem nevoie de un cuplu ¿i o putere mai mari. Are ¿i o razå de întoarcere cât mai bunå în interiorul grajdurilor”, a subliniat specialistul. Sub capotå, putem descoperi un motor AGCO Power de 4,9 l ¿i, începând de la acest model de la 5S, tractorul poate fi echipat cu tiran¡i frontali, prizå de putere, suspensie pe puntea fa¡å.

Seria 8S a câ¿tigat titlul Tractorul anului doi ani la rând. Acest model echipat cu tiran¡i frontali are o capacitate de ridicare de 4 tone ¿i o greutate monobloc agå¡atå în tiran¡i de 1.500 kg. Chiar dacå este din gama celor mari, tractorul are o capacitate de întoarcere foarte bunå.

Are ¿ase cilindri ¿i dezvoltå între 205305 CP cu motoare de 7,4 litri. Între cabinå ¿i motor existå o degajare de 24 cm, iar admisia de aer la moProfitul Agricol 20/2022

Tour, la Timi[oara tor se face în aceastå zonå, unde este un aer mult mai curat ¿i astfel durata de via¡å a filtrului este mult mai lungå.

Astfel se eliminå vibra¡iile de la motor pentru crearea unui confort crescut în interior pentru operator. Totodatå, se reduce ¿i temperatura pe care o emanå motorul cåtre cabinå, creând o ambian¡å optimå de lucru. Suprafa¡a cabinei este de 3,4 m cubi ¿i are un spa¡iu filtrat de 6,6 m påtra¡i. Lestarea din puntea spate are o tonå, a mai explicat Antonesei.

Combina Ideal 9T Combinele Massey Ferguson au capacitå¡i începând de la 180 CP pânå la 647 CP, cât are Ideal, care a fost prezentatå la demonstra¡ia de la Timi¿oara.

“Combina

Profitul Agricol 20/2022

MF Ideal 9T, regina utilajelor MF, este echipatå cu cele mai lungi rotoare existente pe pia¡å, de 4,84 m lungime ¿i un diametru de 600 mm”, subliniazå Antonesei.

Lå¡imea de lucru a hederului este de 12,2 metri. Gura de alimentare este dotatå cu doi senzori care monitorizeazå fluxul de material ce urmeazå så intre în combinå, datoritå sistemului Ideal Harvest de automatizare, care reac¡ioneazå în func¡ie de strategia pe care fermierul o alege ca så reducå procentul de spårturå, så nu existe corpuri stråine ¿i så elimine pierderile. Atunci, combina se va autoregla. “Asta, în func¡ie de ce îi spunem noi. Practic, vom putea så scanåm în timp real buncårul”, a mai precizat Antonesei.

Combinele MF Ideal sunt produse în trei modele, dotate cu sisteme de treier cu flux axial cu unul sau douå rotoare: MF Ideal 7 de 450 CP, MF Ideal 8 de 538 CP ¿i MF Ideal 9 de 647 CP. Ultimul model are un motor Man de 15,2 litri, care a luat titlul de motorul anului 2016.

MA{INI & UTILAJE

Capacitatea buncårului este de 17.100 litri ¿i are o vitezå de descårcare de 12 litri pe secundå. “În momentul de fa¡å, este singura combinå cu o asemenea capacitate de descårcare superperformantå. Mai exact, buncårul poate fi descårcat în 80 de secunde”, spune Antonesei.

Hederul are pânå la 8 grade pantå, în func¡ie de teren. “Mul¡i fermieri m-au întrebat aici, la demonstra¡iile de la Timi¿oara, pentru ce suprafa¡å este indicatå o astfel de combinå? Råspunsul este cå începând de la ferme de 1.000 de ha. Am fost întreba¡i ¿i ce consumuri sunt”, a mårturisit specialistul de la Massey Ferguson.

De exemplu, la cultura de porumb sa ob¡inut un consum de 0,8 litri pe tona recoltatå, la o produc¡ie medie de 10 tone/ha consumul a fost de 8 litri/ha, la cereale grâu, orz, ovåz 1,5 litri - 2 litri pe tona recoltatå.

Gheorghe MIRON

45

LOCURI DE MUNC|

ANGAJEAZĂ DIRECTOR TEHNIC Rol: • Asigurå suportul tehnic echipei de vânzåri; • Promoveazå produsele companiei; • Dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i.

Responsabilitå¡i: • Asigurå suport tehnic echipei de vânzåri; pentru promovarea ¿i vânzarea produselor; • Asigurå suport tehnic în vederea realizårii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro¿uri, fi¿e tehnice etc.); • Asigurå suport tehnic clien¡ilor; • Înfiin¡are loturi demonstrative ¿i comerciale; • Organizare simpozioane ¿i evenimente în câmp; • Organizare traininguri tehnice; • Consultan¡å pentru aprovizionare marfå (pesticide) ¿i pregåtire pentru campania (perioada de achizi¡ie produse ¿i o estimare de cantitate); • Promovare produse de interes (foliare sau produse cu stocuri mari); • Vizitå fermieri; • Monitorizeazå pia¡a ¿i produsele; • Responsabil/å cu stabilirea strategiei portofoliului de produse.

Cerintele postului: • Studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol; • Cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå; • Experien¡å de vânzåri; • Cuno¿tin¡e de limbå englezå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere; • Capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å; • Cuno¿tin¡e operare PC (pachet MS Office); • Cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM. Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career.

Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ Profitul Agricol 20/2022

47

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 22 iunie 2022  1 POST - ªEF SERVICIU, gradul 1 (132447 - ªef Sta¡ie uscare-condi¡ionare cereale) Condi¡ii specifice de participare: - Studii superioare în domeniul agricol cu diplomå de licen¡å; - Cuno¿tin¡e ¿i abilitå¡i de operare PC; - Disponibilitate pentru program prelungit.

 1 POST - ANALIST AJUTOR II Condi¡ii specifice de participare: - studii medii (12 clase finalizate cu diplomå de bacalaureat), profil informaticå; - vechime în domeniu: minim 6 luni.

Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 15.06.2022, ora 15:00

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.018 - Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro

Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career.

Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ 48

Profitul Agricol 20/2022

PAGINA DE HOBBY Sitarul ;n bucate În prag de varå, sitarii sunt în plinå grijå a puilor: scocioråsc prin bahne, sondeazå cu pliscul lung în jilavul zåvoaielor, prospecteazå turbåriile, în cåutarea viermilor ¿i a râmelor grase, såtule de mustul zåpezii. În urma ciocului lor pus sistematic la treabå, påmântul reavån capåtå aspect de sitå; de aici, ¿i numele neobosi¡ilor lucråtori.

acordå încå din Antichitate un interes special, dovadå fiind nenumåratele re¡ete menite så aducå acestei enigmatice sålbåticiuni un meritat omagiu ¿i så-i sporeascå aura, fie ea ¿i postumå.

Una dintre cele mai neobi¿nuite pare så fie cea pe care am pregetat câ¡iva ani so pun în practicå, regretând apoi timpul

tub påstrându-se intact, pentru a intra în compozi¡ia insolitului pateu. Recunosc spåsit cå nu m-am låsat ademenit de aceastå întreprindere, a¿a cå am spålat intestinul în maniera obi¿nuitå în cazul ma¡elor de miel, influen¡at, probabil, ¿i de rândurile scriitorului Ionel Pop privitoare la subiectul în discu¡ie: „Cât de ciudate sunt gusturile oamenilor! Pentru nimic în lume n-ar scoate din påmânt o râmå, ca s-o roadå între din¡i ¿i s-o

Z

vâcnesc în zbor precipitat, silen¡ios ¿i imprevizibil, ori de câte ori sunt surprin¿i. Pânå nu demult, la noi, se vânau ¿i primåvara, ca peste tot de altfel ¿i aståzi, la jocul nup¡ial de searå, când cad în foc numai coco¿ii, turmenta¡i de crepuscul.

Toamna, la aretul câinelui scotocitor, sitarii pun la grea încercare agerimea pu¿tii, cu spor providen¡ial pe timpul pasajului. Rar ¡i se oferå prilejul så te nimere¿ti atunci ¿i acolo, când ¿i unde trebuie, pentru a întâlni grosul påsårilor misterioase venite dinspre miazånoapte, ce î¿i îngåduie o scurtå escalå pe lungul lor drum cåtre meleaguri mai prietenoase. Mi s-a întâmplat doar de câteva ori într-o via¡å de vânåtor de peste patru decenii. Printre pasiona¡i, atunci se spune cå „au cåzut” sitarii…

Lipsitå de poezia întâlnirilor crepusculare, „pasårea cu ciocul lung”, chiar atârnatå în ciochinar ca semn al incontestabilei måiestrii cinegetice, råmâne departe de orice umbrå de prozaism.

Nu fårå motiv i s-au închinat, prin vreme, tomuri întregi care îi sporesc misterul, iar vânåtorii francezi ori britanici tipåresc de sute de ani publica¡ii ale „sitårarilor” organiza¡i în cluburi de elitå, cu veche tradi¡ie.

Cu atât mai mult, arta culinarå îi Profitul Agricol 20/2022

pierdut din cauza unor prejudecå¡i nejustificate:

Interior de sitar Precizez cå aceasta nu reprezintå nici probå de design, nici subiect de acuarelå, ci un regal pentru papilele gustative. Låsând imagina¡iei ¿i ¿tiin¡ei dumneavoastrå libertatea de a prepara, dupå plac, sitarul propriu-zis, vå sfåtuiesc så eviscera¡i cele douå-trei påsåri dupå ce ¿i-au satisfåcut, în penaj, stagiul obligatoriu de patruzeci ¿i patru de ore în loc aerisit.

Trebuie men¡ionat faptul cå, în materie de digestie, sitarul prezintå o particularitate: de la cioc pânå la coadå, el are un traseu lung de vreo ¿aizeci de centimetri, cu douå dilatåri pe post de stomac glandular (gu¿å) ¿i de stomac musculos (pipotå). Gurmanzii, mai cu seamå cei din Fran¡a, nu recomandå decât curå¡area de gastroli¡i (pietricelele necesare triturårii hranei) a pipotei, restul con¡inutului respectivului

înghitå. Dar dupå ce a scos-o sitarul, a înghi¡it-o el, a macerat-o în rânzå ¿i a dospit-o, fåcând-o un fel de cir în intestine, omul o gustå cu deliciu, cu ma¡ele sitarului cu tot… A¿ min¡i dacå a¿ spune cå nu e bunå o tartinå rumenitå, pe ea cu ma¡e de sitar, tocate, pråjite, condimentate. Râme preparate de sitar ¿i de gospodina din bucåtårie”.

Dar så revenim: se tope¿te într-o tigaie o jumåtate de pachet de unt, se adaugå o ceapå tocatå ¿i câteva rondele de ciuperci, pânå se rumenesc, apoi ficatul ¿i intestinul påsårii, toate mårun¡ite, un praf de piper, unul de sare ¿i douå linguri de vin alb. Urmeazå un gålbenu¿ de ou fiert, dat prin sitå. Totul se amestecå pânå la omogenizare.

Separat, în cealaltå jumåtate de pachet de unt, se rumenesc câteva felii de pâine. Unse cu pasta ob¡inutå, se preteazå la o alian¡å cu Frâncu¿a de Cotnari, cum nu vå închipui¡i…

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a.

27 mai La Bucure¿ti are loc conferin¡a Corteva dedicatå nutri¡iei animale, Secretele unui siloz de calitate. Se ¡ine la Grand Hotel (fostul hotel Intercontinental), de la ora 14:30.

2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Materialul genetic al ro[iilor, surs\ vegan\ de vitamina D O echipå de cercetåtori conduså de oameni de ¿tiin¡å de la John Innes Centre din Norwich a editat materialul genetic al ro¿iilor pentru a deveni o surså robustå de vitamina D, care regleazå nutrien¡i cum ar fi calciul, esen¡ial pentru a men¡ine oasele, din¡ii ¿i mu¿chii sånåto¿i, informeazå Reuters.

De¿i vitamina D este produså în organism dupå expunerea la razele soarelui, sursa sa majorå se aflå în alimenta¡ie, mare parte în produse lactate ¿i în carne.

Frunzele de ro¿ii con¡in în mod natural unul dintre componentele constitutive

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

de Dinu-Ioan Nicula

1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Primul ajuns cu cai… în ora¿ – Banc sec! 2) Vase cu aburi – Galeria feroviarilor; 3) Crea¡ie de inspira¡ie divinå – A 9 10 doua la greci; 4) Plecat pe la opt! – Acoperire pentru zile negre; 5) Trece la mijloc! – Doctor cu regim; 6) Ie¿it cu greu la luminå; 7) Circulå pe douå benzi – E un nume în chimie; 8) Oameni de paie; 9) Bunicul care are grijå de copiii no¿tri – Locul pieselor în apårare; 10) Nus luate cu frumosul.

2

3

4

5

6

7

8

7 8

50

Oamenii de ¿tiin¡å au folosit instrumentul CRISPR - proiectat pentru a func¡iona asemenea unei perechi de foarfece genetice - pentru a optimiza genomul plantei astfel încât 7-DHC så se acumuleze în principal în fruct, în aceea¿i måsurå ca ¿i în frunze.

Dupå ce frunzele ¿i fructul feliat au fost expuse la luminå ultravioletå timp de o orå, o ro¿ie con¡inea niveluri de vitamina D echivalente cu douå ouå medii sau cu 28 de grame de ton, au scris cercetåtorii într-o lucrare publicatå în revista Nature Plants.

Cele mai multe suplimente de D3 provin din lanolinå, extraså din lâna de oaie. Întrucât oaia råmâne în via¡å, este o alegere potrivitå pentru vegetarieni, dar nu ¿i pentru vegani.

CAREUL AGRICOL 1

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei.

S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness.

ale vitaminei D3, denumit 7-DHC. Vitamina D3 este consideratå cea mai potrivitå pentru cre¿terea nivelurilor de vitamina D din organism.

9 10

Solu¡ia careului din Nr. 19/2022 ORIZONTAL: CARUTE - STI; ADAM - CANON; RUMEN - BUST; AL - DOSAR - O; RABATAT - OX; ITA - ALIATI; OCARA - COC; ORALI - VAMA; A - NEAPARAT; CRISTALINE.

VERTICAL: 1) Ne ajutå så coborâm… din copaci – Elemente de istorie militarå; 2) Patul armelor – Domn al Poloniei; 3) Omul din Cålan! – Trecute iute prin pasaj; 4) E mereu acaså – Un sårac se întoarce... la pescuit! 5) A face ca Donald; 6) Atac frontal! – A porni la drum; 7) Rezultate ale for¡ei de atrac¡ie – Nu are nimic de adåugat; 8) Duc multe ac¡iuni de maså; 9) Piatra din caså – Ecou lacustru; 10) Scoaså cu fricå.

Profitul Agricol 20/2022