3 minute read
Solu¡ii pentru salvarea crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a
CRE{TEREA ANIMALELOR
Advertisement
Mangali¡a consumå 10 - 15 kg de porumb pentru a pune un kilogram în greutate. Dacå vrei så faci un animal de 100 de kg, trebuie så îi dai între 1.000 - 1.500 kg de porumb.
Ioan Cleja, pre¿edintele Aso cia ¡iei Crescåtorilor de Rase Tradi¡ionale Baz na ¿i Mangali¡a, sus¡ine cå, la pre¡ul de acum la cereale, e foarte greu så mai cre¿ti o astfel de raså.
“Nu ¿tiu dacå este un profit în mo mentul de fa¡å pentru a cre¿te Manga li¡a. Este tragic ¿i probabil greu de crezut, dar pierderea pentru crescåtorul de Bazna ¿i Mangali¡a este de 40 - 50%. În al¡i ani, se vindea kilogramul de car ne de porc tradi¡ional cu 14 - 15 lei, iar acum, a ajuns la 18 - 20 lei, dar dacå vei calcula toate cheltuielile pe care le faci, mai ales cå au crescut pre¡urile cu inputurile la hranå de trei ori, vinzi sub pre¡ul de cost”, a spus Cleja.
De aceea, ar vrea ca Ministerul Agriculturii så ofere un sprijin financiar de måcar 500 de lei pentru fiecare animal înscris în registrul genealogic. Acum, se oferå doar un ajutor financiar de 1.200 de lei pe cap de scroafå.
Este bun, dar nu este cât are nevoie acest sector, care e de fapt de ni¿å, pentru a fi salvat, spune Ioan Cleja.
El mai trage un semnal de alarmå ¿i spune cå a cre¿te Mangali¡a este foarte greu în aceastå perioadå. ¥n Ungaria, ¿tie Cleja precis, se plåte¿te un sprijin cumulat de peste 500 de euro pentru fiecare porc. Mai mult, crescåtorii de acolo mai primesc ¿i sprijin pentru promovarea rasei, ¿i pentru vânzarea pe pie¡ele externe. De aia, zice Cleja, au reu¿it ungurii så î¿i deschidå cu succes pie¡e în SUA, Canada, Brazilia, ba chiar ¿i Spania.
Tot e bine cå måcar statul maghiar începe så subven¡ioneze cre¿terea Mangali¡ei ¿i pentru fermierii maghiari din România.
Care ar fi solu ¡iile? Ioan Cleja pre zintå patru propuneri pentru ca crescåtorul autohton de Bazna ¿i Mangali¡a så reziste în aceastå crizå economicå extrem de dificilå: 1. Så nu se mai fiscalizeze activitå ¡ile economice måcar pe o perioadå de cinci ani. Cele de cre¿tere a porcului de Bazna sau Mangali¡a, probabil, nu chiar toate, toate... 2. Înfiin¡area de centre de sacrificare în zona ruralå. 3. Sprijinul financiar de 500 de lei pe cap de animal. Mai mult, la fiecare expozi¡ie interna¡ionalå (chiar a¿a, la fiecare? Sunt sute de expozi¡ii pe planeta asta) så fie invita¡i ¿i fermieri români. MADR så le plåteasc totul ca så ajungå acolo. De ce så se ducå fermierii români acolo, Cleja nu ne mai zice... 4. ¥nfiin¡area de magazinele artizanale în toatå ¡ara, unde crescåtorul de Bazna ¿i Mangali¡a så î¿i ducå marfa så o valorifice simplu ¿i u¿or, dar mai ales så fie ¿i scutit de impozite ¿i taxe. Dupå cinci ani, facem bilan¡ul, dacå activitatea e pe plus sau nu.
“Am discutat cu hipermarketurile, dar ce vor ei nu putem noi. Ei cer ceafå ¿i cotlet. Asta e 30% dintr-un porc. Ce faci cu restul? Solu¡ia este deschiderea magazinelor artizanale, fiindcå a¿a dezvol¡i pia¡å localå autohtonå, iar producåtorii agricoli abia a¿teaptå så aibå un loc sigur unde så î¿i vândå marfå sigur, u¿or ¿i fårå complica¡ii”, sus¡ine Ioan Cleja.
“La noi, oriunde mergi la autoritå¡i ¿i înaintezi propuneri, ¡i se spune cå nu sunt bani. Mai grav, la noi nu se face diferen¡a între porcul clasic industrial ¿i rasele tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a. Atunci cum po¡i så evoluezi? Noi repre zentåm pu¡in din industria porcului. Noi nu avem cum så o încurcåm, ci doar så o ajutåm, så aducem o plusvaloare de înaltå calitate”, este mesajul reprezentan¡ilor Asocia¡iei Crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a.
“Nu ¿tiu dacå este un profit în mo mentul de fa¡å pentru a cre¿te Manga li¡a. Este tragic ¿i probabil greu de crezut, dar pierderea pentru crescåtorul de Bazna ¿i Mangali¡a este de 40 - 50%”, spune Ioan Cleja, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Rase Tradi¡ionale Baz na ¿i Mangali¡a