O nouå legisla¡ie pentru tehnicile genomice?

pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

O nou\ legisla]ie pentru tehnicile genomice?

¥n data de 25 iulie 2018, o hotårâre a Cur¡ii Europene de Justi¡ie (CJUE) indicå faptul cå toate produsele rezultate din noile tehnici de modificare a genomului, dupå 2001, intrå sub inciden¡a reglementårilor europene aplicate OMG-urilor.

Aceastå decizie se înscrie într-o logicå administrativå ¿i nu într-una de naturå ¿tiin¡ificå, a¿a cum ar fi normal. Ea pune, astfel, Uniunea Europeanå în contradic¡ie cu lumea întreagå, deoa rece cele mai multe ¡åri de pe continentele americane ¿i asiatice ¿i din zona Pacificului s-au deschis, în dife rite grade, cåtre tehnicile geno mice prin adoptarea unor reglementåri adaptate specificului acestora.

Reglementårile europene privind OMG-urile se bazeazå pe Directiva 2001/18 acest lucru a împiedicat dezvoltarea OMG-urilor agricole în Uniu nea Europeanå (UE).

Costurile cu întocmirea dosarelor privind solicitarea avizului de introducere pe pia¡å, - fie pentru cultivare în câmp sau import, pentru procesare ¿i introducerea în hrana umanå sau ani malå, ¿i post-comercializarea OMG-urilor auto rizate, care trebuie efectuatå pe toatå perioada de valabi litate a autoriza¡iei (în general 10 ani) -, au permis procesul doar unor mari consor¡ii interna¡ionale care au o bazå financiarå suficient de puternicå pentru realizarea acestui scop.

De îndatå ce a fost publicatå hotå rârea CJUE, mai multe institu¡ii ¿i organisme europene din sfera ¿tiin¡i -ficå ¿i academicå, dar ¿i mi¿cåri cetå¡ene¿ti au fost contrariate de aceasta decizie ¿i au cerut deschi derea unei dezbateri pe acest subiect. Atât impedimentul legat de înfåptuirea progresului tehnologic, cât ¿i dezvoltarea datoritå interferen¡ei cu libera circula¡ie a mårfurilor pe o pia¡å glo balizatå påreau evidente.

Grupul de consilieri ¿tiin¡ifici principali ai Comisiei Europene (sau mecanismul de consiliere ¿tiin¡ificå SAM), un comitet de exper¡i la nivel înalt, creat în data de 9 iunie 2015 ¿i responsabil cu informarea Comisiei Europene în deplinå independen¡å ¿i transparen¡å cu privire la subiectele ¿tiin¡ifice, astfel încât Uniunea så poatå elabora politici în cuno¿tin¡å de cauzå, a publicat o declara¡ie în no iembrie 2018 în care sublinia cå “din cauza noilor cuno¿tin¡e ¿tiin¡ifice ¿i a progresului tehnic recent, Direc tiva OMG-urilor este acum inadecvatå”.

Apoi, au urmat Academiile Agri cole din Uniunea Europeanå, care au cerut “un cadru de reglementare cu scopul de a facilita utilizarea în siguran¡å a editårii genomului în cer ce tarea ¿i dezvoltarea europeanå”, argumentând prin “necesitatea criticå de dezvoltare a programelor de cercetare care se desfå¿oarå peste tot în alte pår¡i ale lumii”.

O ini¡iativå cetå¡eneascå europeanå, “Cre¿te¡i progresul ¿tiin¡ific: culturile conteazå”!, a fost ini¡iatå în vara anului 2019 de un grup de studen¡i de la Universitatea Wageningen (Olanda) de opt na¡ionalitå¡i diferite.

Au cerut o modificare a legisla¡iei actuale pentru a evalua “produsul final mai degrabå decât tehnica, astfel încât siguran¡a så fie garantatå fårå ca beneficiile valoroase ale noilor tehnici så fie pierdute prin obstacole de reglementare absurde”.

În acest context, în noiembrie 2019, Consiliul UE a invitat Comisia Europeanå så întreprindå o abordare constând într-un studiu ¿i o analizå de impact pentru a schimba statutul NGTurilor în dreptul european.

Comisia Europeanå a publicat rezultatele acestui studiu la sfâr¿itul lunii aprilie 2021, sus¡inute de douå rapoarte ale Centrului Comun de Cer cetare al Comisiei Europene (Centrul Comun de Cercetare al Comisiei EUJCR), primul privind stadiul tehnicii NGT ¿i al doilea privind cercetarea ¿i dezvoltarea, precum ¿i aplica¡iile lor comerciale.

Se confirmå cå NGT-urile s-au dezvoltat într-un mod uluitor în ultimul deceniu pe mai multe continente: in ven¡ia tehnicii emblematice a NGTuri lor a fost publicatå, în urmå cu doar 10 ani, în 2012 în revista Science de americanca Jennifer Doudna ¿i europeana Emmanuelle Charpentier, care a primit Premiul Nobel pentru Chimie

pentru aceastå inven¡ie în 2020. ªi de atunci, peste 25.000 de publica¡ii ¿tiin¡ifice au fost dedicate aplica¡iilor acestei tehnici.

Comisia Europeanå subliniazå cå “aplica¡iile la plante ale NGT atrag un interes considerabil atât în Uniune, cât ¿i în restul lumii, iar unele dintre aceste aplica¡ii sunt deja prezente pe pie¡ele din afara Uniunii” ¿i observå cå “plantele ob¡inute folosind NGT sunt susceptibile de a contribui la obiectivele Acordului ecologic european, în special la strategia «De la fermå la mâncare» ¿i la strategia pentru biodiversitate, precum ¿i la Obiectivele de dezvoltare durabilå ale Na¡iunilor Unite ( ODD) care vizeazå construirea unui sistem agroalimentar mai rezistent ¿i mai durabil.”

Prin urmare, în toamna anului 2021 a fost lansatå o ini¡iativå de reflec¡ie asupra cadrului juridic european care ar putea fi aplicat plantelor ob¡inute prin mutagenezå ¿i prin cisgenezå, precum ¿i produselor derivate din acestea ¿i destinate consumului uman ¿i animal.

Într-adevår, Comisia Europeanå a limitat domeniul de aplicare al vii toarei revizuiri a regulamentelor doar la aplica¡iile din plante. Pentru aceasta, se bazeazå pe concluziile Auto ritå ¡ii Europene pentru Siguran¡a Ali mentarå (EFSA), care subliniazå cå plantele ob¡inute prin mutagenezå ¿i cisgenezå direc¡ionatå au un profil de risc comparabil cu cel al plantelor rezultate din selec¡ia conven¡ionalå, în timp ce considerå cå inofensivitatea acestor tehnici aplicate animalelor ¿i microorganismelor nu este suficient de justificatå pânå în prezent.

Tradus, înseamnå cå animalele mai au de a¿teptat pânå la aplicarea noilor tehnologii!

Aceastå ini¡iativå, menitå så pro punå o nouå reglementare europeanå, se desfå¿oarå în trei etape: 1. A început în septembrie 2021 cu definirea unei “foi de parcurs” (Road map). 2. Urmeazå consultarea publicå în sine, care se desfå¿oarå pânå pe 22 iulie 2022, 3. A treia etapå va avea loc în trimestrul 2 al anului 2023: aceasta va fi faza de adoptare de cåtre Comisie.

Publicul a fost consultat pentru foaia de parcurs timp de o lunå, din 24 septembrie 2021 pânå în 22 octombrie 2021. Din cele 70.879 de rås punsuri primite, marea majoritate au venit de la cetå¡eni UE, dupå care s-au clasat cercetarea universitarå, institute, or ga nisme ¿i asocia¡ii profesionale, ONG-uri, asocia¡ii de mediu ¿i consumatori, sindicate. Germanii sunt pe primul loc (46%), înaintea fran cezilor (36%), cu mult înaintea Belgiei, ºårilor de Jos, Austriei ¿i Italiei, celelalte ¡åri contribuind cu mai pu¡in de 1% fiecare.

Numårul foarte mare de råspunsuri primite a alertat Comisia Europeanå. Aceastå etapå a consultårii a dat na¿tere unei campanii de manipulare a grupului politic din Parlamentul European, Verzii/ALE (Alian¡a Liberå Europeanå), care, cu ajutorul unei agen¡ii de comunicare, cu sediul în Estonia, au trimis mai mult de 69.000 de mesaje spam, o ac¡iune pe care ministrul federal german pentru agriculturå, Julia Klöckner, a calificat-o la vremea ei (noiembrie 2021) drept actiune de sabotare a unui proces le gislativ. Aceastå ac¡iune, sus¡inutå de deputa¡i europeni (¿apte dintre ei) într-o minoritate foarte micå, a avut ca scop blocarea revizuirii regulamen telor în cadrul campaniei pe care au condus-o ei, ¿i anume: “Så ¡inem OMG-urile departe de câmpurile ¿i farfuriile noastre”.

Scopul consultårii publice de aståzi este realizarea unui sondaj privind interesul noilor reglementåri, fiind înso¡it de o evaluare a riscurilor pentru produsele rezultate din mutagenezå sau cisgenezå, în timp ce produsele astfel ob¡inute, în majoritatea lor, nu pot fi diferen¡iate de un produs recoltat din sålbåticie sau ob¡inut prin tehnici conven¡ionale de ameliorare.

De asemenea, existå semne de intrebare cu privire la durabilitatea acestor produse, informa¡ii care trebuiesc comunicate operatorilor ¿i consumatorilor în deplinå transparen¡å, precum ¿i accesul tehnologic pe care acest regulament l-ar oferi IMM-urilor europene.

La începutul lunii iulie au fost validate 1.185 de opinii, dintre care trei sferturi au fost exprimate de cetå¡enii UE. Germanii (31%) sunt cei mai nu mero¿i, urma¡i îndeaproape de italieni (30%), iar mai departe de francezi ¿i spanioli (11 ¿i 9%), celelalte na¡iona litå¡i UE reprezentând 14%.

Speråm cå acest proces va duce la noi reglementåri europene care vor facilita utilizarea NGT-urilor în toate sectoarele în care acestea pot aduce inova¡ii esen¡iale pentru competitivitatea ¿i suveranitatea agriculturii europene.

ALIRA RECRUITMENT - RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022

REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG Companie distribuitoare de inputuri TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro