La vânåtoare de... påstråv

PAGINA DE HOBBY

La v=n\toare de... p\str\v

Fårå discu¡ie, påstråvul råmâne unul dintre cele mai frumoase daruri fåcute de Creator acelor muritori cårora, printr-omuta¡ie misterioaså, nostalgia mediului primar, apa, li s-a preschimbat în adevåratå patimå. De¿i, adesea, fuga de surogatul parcurilor citadine în patul de bunceag al pådurilor înalte este un simplu pretext ¿i, oarecum, o iluzie, emo¡ia fårå putin¡å de descris ce îi ståpâne¿te anual pe undi¡arii apelor de munte constå în capturarea primului påstråv al sezonului. Tot mai pu¡ine din pâraiele noastre sunt înså în stare så nutreascå acest fior primitiv, ingenuu ¿i inefabil, fie din mizeria firii semenilor, fie din deteriorarea nefireascå a lumii înconjuråtoare.

Cele mai luminoase amintiri ale tinere¡ii mi se limpezesc în stråmo¿easca vale a Demåcu¿ei, leagån al stirpei mele bucovinene, tutelat de apa când lene¿å, când tumultuoaså a Petacului, aståzi pierdutå printre pietre. Firul pâ râului s-a sub¡iat într-atât în ultimele decenii, încât acum po¡i så-l treci dintr-o parte în alta, sårind din bolovan în bolovan, fårå så te uzi. Martori ai vechilor cotloane, ai cuptoarelor de sub mal, unde pândeau odinioarå, de sub pânza nestatornicå a apei, pe¿tii pistruia¡i sunt rådåcinile contorsionate ale arborilor ¿i vågåunile adânci, pustii, de sub ele. Pârâul abia dacå izbute¿te så se strecoare, lipsit de vlagå, printre lespezile albiei împu¡inate pânå la deplângerea gloriei de odinioarå. De aici coboram, verile, cu frâul co¿ului pescåresc tåindu-mi umårul de greutatea påstråvilor înveli¡i în frunze de brustur. Amintirea lor mai ståruie în fotografii fanate ¿i în cuvinte…

Multe ape se retrag în sine, se ascund. Altele î¿i pierd puterea de germina¡ie, devenind ostile. Din câ¡i au mai råmas, påstråvii indigeni cu adevårat bå¿tina¿i, amågi¡i de musca fåuritå ¿i såltatå pe val ori de linguri¡a argintie sclipind în cle¿tar, devin, pe zi ce trece, o sårbåtoare. A¿adar, dacå vå numåra¡i printre råsfå¡a¡ii sor¡ii ¿i a¡i izbutit så påstra¡i în paner trei-patru cavaleri ai pâraielor spumoase demni de cuhnie, vå propun o mâncare tra di¡ional-bucovineanå:

Påstråvi în smântânå cu måmåligå de cartofi

În parantezå fie spus, regretatul confrate ¿i, pentru o vreme, ¿eful meu de redac¡ie Victor ºåru¿, redutabil pescar ¿i me¿ter în slove halieutice, a fost realmente cucerit de acest preparat adus la maså din propria-mi bucåtårie, în 2017, regretând cå nu a putut så-l cuprindå în culegerea lui „Re¡ete din pe¿te”, ap å rutå anterior. Dedica¡ia e gråitoare: „Din påcate, re¡eta «Påstråvi în smântânå» nu se gåse¿te în carte, dar sper så gå se¿ti aici ¿i ceva interesant”.

Se curå¡å pe¿tii, se spalå ¿i se så reazå moderat, scuturându-se peste ei o crengu¡å de cimbri¿or de paji¿te, frecat între palme. Într-un tuci, s-au pus deja la fiert opt-zece cartofi hu¡åne¿ti, tåia¡i în sferturi. Când au devenit sfå râmicio¿i, se adaugå un praf de sare ¿i se aruncå peste ei doi pumni de målai, o lingurå de fåinå de grâu ¿i cincizeci de grame de unt. Separat, în tigaia puså ¿i ea pe foc molcom, se toarnå un sfert de litru de smântânå proaspåtå în care, când a început så fiarbå, se cufundå påstråvii. Focul nu trebuie så fie prea iute, altfel smântâna se cara melizeazå, pe¿tii î¿i pierd minunatul pigment specific, iar carnea nu se påtrunde îndeajuns. Odatå început amestecatul må må li gu¡ei cu melesteul (fåcåle¡, culi¿er), opera¡iunea nu se cuvine întreruptå sub

nici un motiv. Dupå omogenizarea deplinå a ingredientelor, ceaunul poate fi luat de pe plitå. Toate aceste activitå¡i se deruleazå cu un ochi (dar ¿i cu gândul) la påstråvi, care trebuie întor¿i cu bågare de seamå, så nu se despoaie (cum zice ¿i cântecul: „¿i pe stânga, ¿i pe dreapta”). Se råstoarnå måmåliga pe un fund de lemn, se por¡ioneazå prin tåiere cu tradi¡ionala a¡å din blidar, se iau påstråvii de pe foc ¿i se a¿azå u¿urel în farfurii împreunå cu smântâna acum îmbogå¡itå ¿i ridicatå la rang de aromå lichefiatå. Se presarå cu câteva frunzuli¡e de påtrunjel crud ¿i se då fugu¡a în beci dupå cofåielul cu lapte acru. Apoi, gospodarii bucovineni socotesc cå o carafå de Zghiharå de Hu¿i, nefiind lucru de ¿agå, face cinste atât casei, cât ¿i oaspe¡ilor.

Gabriel CHEROIU