În final, Ioan Chiriac i-a modernizat grajdurile

CRE{TEREA ANIMALELOR

:n final, Ioan Chiriac [i-a modernizat grajdurile

“Ferma lu’ Ioan Chiriac”, de la Radomire¿ti, Bacåu, a¿a cum i-a råmas renumele, s-a remarcat ani la rând prin genetica ei superioarå ¿i printr-o furajare adecvatå. Råmåsese “casa” în urmå. În acest an, fermierul a schimbat fa¡a adåposturilor.

În primul rând, Ioan Chiriac a aruncat azbocimentul ¿i a învelit adåposturile cu tablå sandvici, un izolator termic foarte bun. Au fost costuri de peste un milion de euro.

Ioan Chiriac a preferat o exploatare omenoaså a vacilor lui, chiar dacå pierde lapte. Preferå longevitatea biologicå unei exploatåri contra naturii. Animalele nu stau toatå ziua pe beton ¿i ies la soare.

Calculul economic al unei ferme cu 800 de vaci

“Am observat cå produc¡ia de lapte a scåzut cu doi litri pe fiecare vacå dacå le-am dat posibilitatea så se plimbe. Când stau numai pe beton, månâncå tot timpul. Pierd deliberat doi litri, dar am convingerea cå e bine pentru sånåtatea animalelor. Vacile stau la soare ¿i se bucurå de multå luminå ¿i de aer curat. Evit astfel bolile respiratorii ¿i bolile de picioare”, spune Ioan Chiriac.

Vacile au ie¿ire liberå spre padocuri pentru a face mai multå mi¿care.

Are 800 de vaci Holstein, cu tot cu tineret. ºine ¿i taurii pânå ajung la 450 de kilograme. Îi vinde la abatorul din Bo to¿ani cu 10 lei kilogramul în viu. Considerå cå este un pre¡ acceptabil.

Cunoscåtorii sus¡in cå ne confruntåm cu o crizå a laptelui în Europa. O crizå a fost ¿i pânå în anul 2022, confirmå ¿i Ioan Chiriac.

“Este cunoscut faptul cå peste 40% din consumul intern este asigurat din import. În 2022, problema este cå au crescut pre¡urile materiilor prime, implicit pre¡ul laptelui, ceea ce se suprapune pe un deficit la nivel european. În paralel, au crescut ¿i pre¡urile uleiurilor vegetale, care erau o surså importantå pentru marii procesatori în producerea lactatelor.”

Laptele se vinde acum cu 2,8 - 3,2 lei litrul de la poarta fermei. Pentru fermele organizate, este un pre¡ care sti muleazå.

“Eu ¿tiam cå un kilogram de ca¿ caval se face din 10 litri de lapte. Atunci când era 1,80 lei litrul de lapte, ce încasam eu era contravaloarea unui kilogram de ca¿caval. Atunci noi nu eram procesatori, dar interesul este så nu moarå partenerul din lan¡ul tåu, adicå procesatorul. Aveam interesul så men¡inem o rela¡ie bunå. Dacå procesatorul vinde sub costuri, atunci dispare de pe pia¡å. Dupå aceea, Dorin Cojocaru mi-a explicat cå un kilogram de ca¿caval se poate face ¿i din 3 litri de lapte. Evident cå nu e ca¿caval.”

Seceta sperie pe oricine, oricât de tare

Pentru fermele cu restan¡e din anii anteriori, din 2020, când a fost secetå, 2021 a fost un an foarte bun ¿i a venit 2022 ca un dezastru.

“În 35 de ani, eu nu am våzut o ase menea secetå. S-au recoltat 2-3 tone de porumb la hectar, de¿i påmântul

Pledoarie pentru ferma de 100 de vaci

Ioan Chiriac cere statului român så in tervinå pentru a stimula apari¡ia ferme lor de o sutå de vaci, pragul minim al unei ferme profitabile. Numai a¿a putem avea o cantitate constantå de lapte în ¡arå.

“Eu dau animale la abatorul din Boto ¿ani. Ei cumpårå ¿i reforme, ¿i tåura¿i. Agentul lor spunea cå în 2022, din iulie ¿i pânå în octombrie, au desfiin¡at o sutå de ferme. Partea gravå este cå to¡i fermierii erau oameni tineri. Ace¿ti tineri au crezut cå pot construi o afacere în zootehnie. Cu 30 de vaci, ei nu pot ajuge la 1.000 de euro pe lunå în medie. ªi au pierdut tot. Au plecat în Germania, unde au cel pu¡in 4.000 de euro pe lunå. Lucreazå doar 8 ore, copiii lor se duc la o ¿coalå bunå ¿i au un sistem de sånåtate asigurat. Cum så-l sus¡inem pe micul crescåtor cu 2-3 animale? Noi trebuie så avem politici pentru cei cu 20-30 de animale ¿i så-i ajutåm så ajungå la 100 de animale. Acela este pragul profitului.

Ferma din ¡årile occidentale nu este de 20 de animale, are 100 de animale. De asemenea politici avem nevoie. Numai a¿a, fermierul poate câ¿tiga 1.000 2.000 de euro pe lunå ca så nu mai fie tentat så plece din ¡arå. Ministrul nostru este un pompier ¿ef de tulumbå, se duce så stingå focul noaptea, så vadå ce face o sta¡ie de iriga¡ii, så vadå noaptea dacå a legat på pu¿oiu’ sau så meargå la institu¡iile statului din subordine ca så facå prezen¡a. Nu asta e treaba unui mi -

este mai bun în Lunca Siretului. Ploile au cåzut ca pe tabla de ¿ah. Nu au mai venit fronturile de ploi de demult. Numai la televizor ploua. Mama mea spunea cå nici seceta din 1946 nu a fost a¿a de cruntå. Tråiau cu lapte ¿i cu uruialå de porumb. Somitå¡i din domeniul ¿tiin¡ei fac declara¡ii aberante cå laptele e cancerigen”.

Chiriac a în¡eles cå existå o preocupare pentru ameliorarea rasei Holstein.

“În centrele de geneticå ai voie så vezi taurii doar prin geam. Optimizarea o face fermierul, dar a existat o tendin¡å de selec¡ie a vacilor cu o capacitate de ingestå mare.

S-a våzut înså în timp cå este greu så asiguri un confort pentru asemenea animale pe måsura gabaritului lor. ªi atunci s-a lucrat la geneticå ¿i s-au se lectat animale cu talie mai micå. Aveau ¿i vaci, cum este rasa Jersey, o vacå cu o talie mai micå, cu proteinå mai multå în lapte, iar acum se vede o tendin¡å de scådere a taliei ¿i pentru vacile Hols tein. Este mai importantå longevitatea productivå a vacii în fermå. Eu a¿a cred, vaca trebuie men¡inutå mai mult în fermå pentru cå randamentul este mai bun. Noi am ajuns la o longevitate productivå de 3 lacta¡ii. Sigur cå am vaci ¿i de 7 lacta¡ii, a¿a cum existå vaci care cad de la prima lacta¡ie”.

nistru! El trebuie så conceapå programe pentru cei din spatele lui, pe care så-i coordoneze. Så mergi cu toatå presa dupå tine noaptea så vezi “cât de fierbinte este ciocålåul”? Nu este misiunea ministrului så vadå dacå eu am furaje! Eu mi-am asumat angajamentul så îngrijesc 800 de animale.

Eu trebuie så våd politici corecte, så fiu într-o concuren¡å corectå cu ceilal¡i fermieri, astfel încât eu så pot så-mi des få¿or actvitatea. E treaba mea så fac furaje, så asigur apa, så am condi¡ii de stabula¡ie din cele mai bune ca så creascå produc¡ia. E afacerea mea. Treaba ministrului este så conceapå ¿i så coordoneze politici agra re. El asta ¿i-a asumat. ªi la noi e cu totul invers. Piramida valorilor s-a întors în România”. Aråtura, o ¿anså

“Eu fac aråturile de toamnå. Prin aråturå, se realizeazå o integrare mai rapidå a resturilor vegetale în sol. Nu este important cât produci la hectar, ci cu ce costuri faci asta. Dacå ai 5.000, 10.000 de hectare, este mai rentabil så nu ari, dar la suprafe¡e mici nu po¡i interveni cu utilaje complexe.

Dacå nu ari, apar dåunåtorii ¿i bo lile, rozåtoarele mai ales, ca în tere nurile nelucrate. Se plâng unii fermieri cå au mul¡i ¿oareci, dar dacå nu le strici culcu¿ul patru-cinci ani, la ce så te a¿tep¡i? Eu am terenurile fertilizate în mare parte cu gunoi de grajd, deci am o structurå bunå a solului.

Aråtura mea este uniformå, fårå resturi vegetale. Vin primåvara cu un combinator de 9 metri, iar înmagazinarea apei este mai profundå a¿a. Înainte se folosea grapa. Humificarea resturilor vegetale se produce mai repede la adâncimi de 25-30 de centimetri. Dacå le mai dau ¿i pu¡inå uree, procesul de degradare se face mai rapid ¿i am cel mai bun humus.”

Ca orice vechi gospodar, Ioan Chiriac vorbe¿te frecvent despre nevoia de echilibru din ferma de vaci cu lapte pentru eliminarea exceselor.

Viorel PATRICHI