Criza energeticå ¿i politica Uniunii Europene

pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Criza energetic\ [i politica Uniunii Europene

Pre¿edintele Comisiei Euro pene, Ursula von der Leyen, a ¡inut discursul anual despre starea Uniunii Europene în fa¡a Parlamentului, la Strasbourg.

A profitat de ocazie pentru a face anu mite anun¡uri, în special privind tran zi ¡ia energeticå. Pentru o institu¡ie care nu are competen¡e de decizie, întrucât Comisia Europeanå nu este legiuitorul UE, acest lucru pare cel pu¡in surprinzåtor.

Cuvântul solidaritate a apårut de zece ori în discursul dnei von der Leyen. A fost folosit mai ales pentru a asigura cå UE va råmâne solidarå cu Ucraina. Dar pre¿edintele nu l-a folosit în contextul politicii energetice ¿i cu un motiv întemeiat, din moment ce cererea ei de solidaritate este sub forma unei redu ceri cu 15% a consumului de gaze naturale în statele membre. Acordul minim la care s-a ajuns în Consiliu nu este deloc o “dovadå de solidaritate”.

Dar a fost încântatå så anun¡e cå gazul livrat prin conducta din Rusia este acum de doar 9%. Dupå mine, acest lucru ar trebui så fie înfrico¿åtor, având în vedere dependen¡a excesivå a Germaniei de gazul rusesc. Ceea ce este prezentat ca un succes este de fapt o serioaså undå de ¿oc. 94% din gazul natural folosit în Germania este utilizat în scopuri termice.

Cea mai importantå parte a dis cursu lui energetic este despre recu noa¿ terea necesitå¡ii reformårii pie¡ei de energie electricå. Aceasta este întradevår o necesitate absolutå, deoarece ceea ce tråim nu este durabil. Probabil vom experimenta curând restric¡ii ener- Dovada este cå aceastå obliga¡ie a getice, dar pânå atunci facturile la ener - trebuit så fie for¡atå de douå directive gie explodeazå cu impact asupra tutu - succesive (2009 ¿i 2018) ¿i cå o a treia ror produselor. va consolida în curând acest mandat.

Iar aceste pre¡uri nebune¿ti la ener - Deschi derea pie¡ei a fost manipulatå gie (fie ea gaz, motorinå sau curent în acest fel ¿i e bine cå nu se mai nu electric) pun în pericol competitivitatea me¿te pia¡å, dar liberalizarea este evimarilor industrii. ¥n agriculturå proble- dent ¿i mai pu¡in potrivitå. Atât timp cât ma cade în spatele produselor chimice este obligatorie cea mai scumpå pro ¿i ale procesatorilor mai ales. duc ¡ie de energie electricå, “deschi de -

A¿ dori så precizez cå, spre deose- rea pie¡ei” nu poate func¡iona cu succes. bire de ceea ce colporteazå mul¡i, acest Din punctul meu de vedere, nu e¿ec nu este e¿ecul liberalizårii. Când råzboiul din Ucraina este responsabil, Jacques Delors a propus crearea unei ci obliga¡ia de a produce energie elecpie¡e unice pentru bunuri ¿i servicii pâ - tricå eolianå ¿i solarå ¿i de a-i acorda nå la sfâr¿itul anului 1992, a fost nece- prioritate de dispecerizare în re¡ea. sarå ¿i crearea acestei pie¡e unice pen- Una dintre måsurile-cheie din acest tru energie electricå (¿i într-o a doua discurs este banca de hidrogen. Înoatå fazå ¿i pentru gaze naturale). Bruxelles-ul în utopie?

Nu a fost niciodatå vorba despre li - Ideea aceasta a båncii de hidrogen a beralizare, ci despre crearea unei pie¡e fost deciså fårå acordul celorlal¡i co mi unice mari în care operatorii ¿i clien¡ii sari europeni. Este probabil motivul penau fost liberi så se înfiin¡eze sau så tru care nu existå informa¡ii în acest discumpere oriunde doreau; era vorba de- curs despre acest anun¡, care chiar pare spre “deschiderea pie¡ei”. Aceasta nu så fie difuzat fårå o evaluare de impact. este doar o chestiune de semanticå. Ce rost are o astfel de bancå?

Ura fa¡å de legea pie¡ei care încå Comisia Europeanå este deja liberå så predominå în UE este cea care a trans- distribuie fondurile dupå cum considerå format no¡iunea de “deschidere a pie¡ei de cuviin¡å, deoarece în cadrul redre energetice” în “liberalizare a energiei”. sårii post-Covid a primit un pachet genCel mai bun exemplu este cå cea mai eros pentru decarbonizare, adicå penmare companie de energie electricå, tru producerea de energii regenerabile EDF francezå, este o companie de stat, ¿i alternative. ceea ce este opusul liberalizårii. Aceastå bancå ar primi ca zestre 3

Aceastå deschidere a pie¡ei a în - miliarde, sumå care va fi distribuitå penceput bine, dar în 2005 Angela Merkel a tru a dezvolta o pia¡å paralelå cu vasta impus obliga¡ia de a produce energii re- pia¡å globalå a hidrogenului - se spune generabile care au fost ¿i sunt în afara de zece milioane de tone. legii pie¡ei pentru cå sunt scumpe. Lumea produce 130 de mili - F

F oane de tone de hidrogen pe an fårå subven¡ii, în principal din gaz natural - mare parte din el cu gaz rusesc ieftin. Este folosit pentru a reduce poluarea de la combustibili fosili, pentru a transforma partea mai pu¡in nobilå a uleiului în produse petroliere u¿oare, care sunt mult mai valoroase ¿i mai pu¡in poluante.

Dar, mai presus de toate, hidrogenul stå la baza producerii amoniacului, care la rândul såu este materia primå pentru producerea îngrå¿åmintelor ¿i astfel, pentru reducerea foametei în lume.

Când ¿tim cå Rusia este un mare producåtor de hidrogen ¿i principalul exportator de îngrå¿åminte cu azot, ca re sunt esen¡iale pentru aprovizio n area cu alimente la nivel mondial, råmânem ului¡i de ideea de a arde hidrogenul produs în UE cu ajutorul subven¡iilor. Arderea hidrogenului este ca ¿i cum ai arde o geantå Louis Vuitton pentru a produce cåldurå.

Îmi amintesc cå în strategia sa REPowerEU din 18 mai 2022 pentru renuntarea la gazele ruse¿ti Comisia Europeanå ¿i-a anun¡at inten¡ia de a importa hidrogen din Ucraina “de îndatå ce condi¡iile o permit”.

Dar cum este posibil acest lucru atunci când ¡ara este atât de dependentå de Rusia pentru energie, unde parcurile eoliene sunt aproape inexistente, ca så nu mai vorbim de luxul panourilor solare?

Regiu nea Nipru-Done¡k din Ucraina reprezintå 90% din produc ¡ia de gaze naturale a Ucrainei ¿i este probabil så se piardå de ceva timp, la fel ca ¿i ba zinul de gaze Skifska al Mårii Negre din vest, în largul Crimeei.

În 2019, aproape jumåtate (45%) din cårbunele consumat în Ucraina a fost importat, iar Ucraina ¿i-a cumpårat 35% din consumul de energie din stråinåtate. În 2020, patru centrale nucleare cu 15 reactoare au generat mai mult de 51% din totalul furnizårii de energie electricå. Prin urmare, este de în¡eles cå centrala Zapo roje, cea mai mare centralå nuclearå din Europa, a atras aten¡ia la nivel mondial. Acest optimism verde fa¡å de o ¡arå care va trebui så treacå printr-o reconstruc¡ie energeticå profundå este surprinzåtor.

Prin urmare, în Ucraina nu existå electricitate verde ¿i va trece mult timp pânå când ¡ara î¿i va permite. Este surprinzåtor faptul cå UE este dispuså så abandoneze combustibilii fosili ¿i aproape energia nuclearå ¿i så importe electricitate produså într-o ¡arå care folose¿te doar resursele naturale fosile.

Toate acestea par så demonstreze cå hidrogenul nu este altceva decât un catalog politic care nu are prea mult de-a face cu analiza fapticå ¿i cu o vi ziune sistemicå ¿i geopoliticå.

Ace¿ti bani ar fi fost de o mie de ori mai folositori pentru izolarea clådirilor publice, care sunt adesea ni¿te chiuvete de energie ¿i vor råmâne a¿a pentru cå autoritå¡ile publice sunt prea îndatorate. Finan¡area hidrogenului în loc de izolarea clådirilor este o abera¡ie îngrozitoare.

Pre¡urile energiei au început så creascå cu mult timp în urmå, în 2016. ¥n UE, pre¡ul energiei electrice pentru uz casnic a crescut în medie cu 20% în ultimii cinci ani. Numai în Fran¡a se estimeazå cå 3,8 milioane de gospodårii se aflå în såråcie energeticå. ¥n Marea Britanie såråcia energeticå lovea 20 de milioane de oameni. Råzboiul din Ucraina nu face altceva decât så dezvåluie consecin¡ele politicii energetice.

Ce anume putea fi fåcut? ¥n primul rând, diversificarea surselor de energie (actuala Comisie Europeanå face opusul, deoarece pledeazå doar pentru energiile re generabile ¿i hidrogen), diversificarea ¡årilor furnizori (¿i am våzut de penden¡a noastrå de Rusia) ¿i diversificarea rutelor ¿i mijloacelor de aprovizionare (¿i vedem lipsa flagrantå de gaze ¿i, de asemenea, infrastructura electricå).

În 1973, în timpul primei crize groaz nice a petrolului, Comisia Eu ropeanå la acea vreme a lansat un program tehnologic numit “Progra mul demonstrativ pentru petrol ¿i gaze”.

Acesta a fåcut posibilå inven ta rea de noi tehnologii pentru exploa tarea hidrocarburilor din Marea Nordului ¿i scoaterea din ghearele OPEC. A urmat dezvoltarea extraordinarå a energiei nucleare ¿i a lansat un program demonstrativ de utilizare a cårbunelui în centralele electrice în cel mai curat mod posibil, deoarece la acea vreme se producea multå energie electricå din produse petro liere. Acest lucru ne-a permis så depå¿im nu numai criza din 1973, ci ¿i criza din 1979. Jos pålåria pentru Comisia Europeanå la acea vreme!

Aståzi, în loc så protejeze variabilele de ajustare în ecua¡ia energeticå foarte complexå, UE face invers, eliminându-le ¿i pariind totul pe decarbonizare, dispre¡uind în acela¿i timp electricitatea nuclearå care nu produce CO2.

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V. RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE

Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:

 Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale. Profil:

 Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre: Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.- claudiusoare@uncsv.ro

Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961