OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
Criza energetic\ [i politica Uniunii Europene P
re¿edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ¡inut discursul anual despre starea Uniunii Europene în fa¡a Parlamentului, la Strasbourg. A profitat de ocazie pentru a face anumite anun¡uri, în special privind tranzi¡ia energeticå. Pentru o institu¡ie care nu are competen¡e de decizie, întrucât Comisia Europeanå nu este legiuitorul UE, acest lucru pare cel pu¡in surprinzåtor. Cuvântul solidaritate a apårut de zece ori în discursul dnei von der Leyen. A fost folosit mai ales pentru a asigura cå UE va råmâne solidarå cu Ucraina. Dar pre¿edintele nu l-a folosit în contextul politicii energetice ¿i cu un motiv întemeiat, din moment ce cererea ei de solidaritate este sub forma unei reduceri cu 15% a consumului de gaze naturale în statele membre. Acordul minim la care s-a ajuns în Consiliu nu este deloc o “dovadå de solidaritate”. Dar a fost încântatå så anun¡e cå gazul livrat prin conducta din Rusia este acum de doar 9%. Dupå mine, acest lucru ar trebui så fie înfrico¿åtor, având în vedere dependen¡a excesivå a Germaniei de gazul rusesc. Ceea ce este prezentat ca un succes este de fapt o serioaså undå de ¿oc. 94% din gazul natural folosit în Germania este utilizat în scopuri termice. Cea mai importantå parte a discursului energetic este despre recunoa¿terea necesitå¡ii reformårii pie¡ei de energie electricå. Aceasta este întradevår o necesitate absolutå, deoarece ceea ce tråim nu este durabil. Probabil Profitul Agricol 44/2022
vom experimenta curând restric¡ii energetice, dar pânå atunci facturile la energie explodeazå cu impact asupra tuturor produselor. Iar aceste pre¡uri nebune¿ti la energie (fie ea gaz, motorinå sau curent electric) pun în pericol competitivitatea marilor industrii. ¥n agriculturå problema cade în spatele produselor chimice ¿i ale procesatorilor mai ales. A¿ dori så precizez cå, spre deosebire de ceea ce colporteazå mul¡i, acest e¿ec nu este e¿ecul liberalizårii. Când Jacques Delors a propus crearea unei pie¡e unice pentru bunuri ¿i servicii pânå la sfâr¿itul anului 1992, a fost necesarå ¿i crearea acestei pie¡e unice pentru energie electricå (¿i într-o a doua fazå ¿i pentru gaze naturale). Nu a fost niciodatå vorba despre liberalizare, ci despre crearea unei pie¡e unice mari în care operatorii ¿i clien¡ii au fost liberi så se înfiin¡eze sau så cumpere oriunde doreau; era vorba despre “deschiderea pie¡ei”. Aceasta nu este doar o chestiune de semanticå. Ura fa¡å de legea pie¡ei care încå predominå în UE este cea care a transformat no¡iunea de “deschidere a pie¡ei energetice” în “liberalizare a energiei”. Cel mai bun exemplu este cå cea mai mare companie de energie electricå, EDF francezå, este o companie de stat, ceea ce este opusul liberalizårii. Aceastå deschidere a pie¡ei a început bine, dar în 2005 Angela Merkel a impus obliga¡ia de a produce energii regenerabile care au fost ¿i sunt în afara legii pie¡ei pentru cå sunt scumpe.
Dovada este cå aceastå obliga¡ie a trebuit så fie for¡atå de douå directive succesive (2009 ¿i 2018) ¿i cå o a treia va consolida în curând acest mandat. Deschiderea pie¡ei a fost manipulatå în acest fel ¿i e bine cå nu se mai nume¿te pia¡å, dar liberalizarea este evident ¿i mai pu¡in potrivitå. Atât timp cât este obligatorie cea mai scumpå produc¡ie de energie electricå, “deschiderea pie¡ei” nu poate func¡iona cu succes. Din punctul meu de vedere, nu råzboiul din Ucraina este responsabil, ci obliga¡ia de a produce energie electricå eolianå ¿i solarå ¿i de a-i acorda prioritate de dispecerizare în re¡ea. Una dintre måsurile-cheie din acest discurs este banca de hidrogen. Înoatå Bruxelles-ul în utopie? Ideea aceasta a båncii de hidrogen a fost deciså fårå acordul celorlal¡i comisari europeni. Este probabil motivul pentru care nu existå informa¡ii în acest discurs despre acest anun¡, care chiar pare så fie difuzat fårå o evaluare de impact. Ce rost are o astfel de bancå? Comisia Europeanå este deja liberå så distribuie fondurile dupå cum considerå de cuviin¡å, deoarece în cadrul redresårii post-Covid a primit un pachet generos pentru decarbonizare, adicå pentru producerea de energii regenerabile ¿i alternative. Aceastå bancå ar primi ca zestre 3 miliarde, sumå care va fi distribuitå pentru a dezvolta o pia¡å paralelå cu vasta pia¡å globalå a hidrogenului - se spune de zece milioane de tone. Lumea produce 130 de mili- F 45
