Va cre¿te produc¡ia mondialå de oleaginoase

Pre]uri [i pie]e

Va cre[te produc]ia mondial\ de oleaginoase

646 milioane tone semin¡e oleaginoase, din care:  soia (390 mil. tone, cu 34 milioane mai mare fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (85 milioane tone, cu 11 mili oane mai mult fa¡å de anul trecut);  floarea-soarelui (51 milioane tone, cu 6 milioane mai pu¡in fa¡å de 2021/22);  arahide (50);  semin¡e de bumbac (42);  nuci de palmier (20,6);  copra (6).

Anali¿tii americani estimeazå, pentru anul 2022/2023, o produc¡ie mondialå de semin¡e oleaginoase de 646 mili oane tone. Este mai mare cu 41 milioane tone fa¡å de anul 2021/22.

Sunt prognozate produc¡ii de ra pi¡å mai mari în Australia ¿i Uniunea Europeanå.

Comer¡ul este pu¡in mai ridicat datoritå exporturilor de soia din Ar gentina ¿i de rapi¡å din Australia.

Stocurile de semin¡e oleaginoase au crescut la 122 milioane tone (+1,4 milioane tone), în principal din cauza stocurilor mai mari de soia din China, dupå revizuirea importurilor.

Consumul mondial va fi de 534 mili oane tone, mai mare cu 22 milioane tone ca anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt Chi na (134 mil. to ne, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (65,6 mil. tone), Brazilia (56 mil. tone, în cre¿tere cu 1 mil. tone), UE (50), Argentina (44), India (34,5), Rusia (23) ¿i Indonezia (14).

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 90 milioane tone, SUA, cu 57 mi lioane tone, ¿i Canada (12 milioane to ne). La importatori avem Chi na, cu 102 milioane tone, ¿i UE, cu 23 mili oane tone.

Uleiuri vegetale

Produc¡ia mondialå de uleiuri ve getale a ajuns la 219 milioane tone, mai mare cu 8 milioane tone fa¡å de 2021/22.

Structura sortimentalå:  ulei de palmier (78 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (32 mil. tone);  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  ara hide (6,5 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,5 mil. tone).

Marii consumatori de uleiuri sunt China (41 milioane tone), UE (25 mili oa ne tone), India (23 milioane tone), Indo nezia (23 mil. t).

ºårile mari exportatoare sunt Indo nezia (31 milioane tone), Mala ezia (18), Argentina (6,5), Rusia (5,4), Ucraina (4) ¿i UE (3,6). ªroturi proteice

Produc¡ia mondialå de ¿roturi este de 366 milioane tone, mai mare cu 15,5 milioane tone fa¡å de anul trecut.

Structura sortimentalå (mil. tone):  soia (258,5 mil. tone, mai mult cu 11,5 mil. de tone fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (45 mil. tone);  floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  semin¡e de bumbac (15,4); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2).

Marii consumatori sunt Chi na (101 milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (22,5 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Ar gen tina (28,5 milioane tone), Brazilia (19,5), SUA (13).

Cel mai mare importator de ¿roturi pro teice este UE, cu 21 milioane tone.

Marilena R|DUCU