Profitul Agricol nr. 44, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 44 din 23 noiembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 44/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

¥n¿uruba¡i în necunoscut

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

¥n vremurile bune (adicå înainte de începerea råzboiului) în Europa func¡ionau cicå 120 de fabrici de îngrå¿åminte. Aståzi, doar câteva mai stau în picioare. ªi acelea abia î¿i trag sufletul. Oficialii de la Bruxelles care se mai abat pe aici, pe Dâmbovi¡a, ne asigurå cå inima Europei suferå de o îngrijorare realå legatå de problema fertilizan¡ilor. ªi cautå, neobositå, solu¡ii. Sigur cå produc¡ia Uniunii a mai fost completatå de importuri, dar parcå Bruxelles-ul nu ar vrea så piardå din mânå o industrie strategicå. Doar cå, în loc så punå problema îngrå¿åmintelor în aceastå notå, oficialii europeni o pun într-una profund socialå. “Dacå UE, care este un club de ¡åri bogate, are probleme cu îngrå¿åmintele, vå da¡i seama ce probleme pot avea ¡årile sårace?” ªi nici acum, cu crizele a¿ezate una peste alta, coana Europa nu vrea så renun¡e la fandoselile ecologiste (måcar pânå se pune din nou pe picioare economic). A¿a cå le traseazå sarcini celor din industrie, cå nu ar fi råu dacå ar produce fertilizan¡ii ¿i din altceva decât combustibili fosili. Doar e la modå så zicem så nu se mai foloseascå gazul natural. Dar ce så foloseascå? Nimeni nu are o altå tehnologie. ªi, cum gazele naturale sunt încå necesare pentru producerea de îngrå¿åminte, sectorul e mângâiat pe cap cu promisiunea cå va primi gaz din rezervele de crizå. Sigur cå UE ar cam ridica barierele vamale la importurile de îngrå¿åminte de aiurea, dar cum sprijinå asta industria europeanå? Nu cumva o va pune ¿i mai tare pe butuci?

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

ªi atunci, solu¡ia rostogolitå de gânditorii de la Bruxelles este simplå: så cumpere statul îngrå¿åminte, cå de aia e stat, ¿i så le dea la pre¡ subven¡ionat fermierilor. Celor corect orienta¡i politic, se în¡elege. Nouå ne råmâne o singurå consolare: måcar aståzi ne este mult mai bine decât o så ne fie mâine.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 44/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Bugetul agriculturii UE: 53 de miliarde de euro în 2023

Ajutor de råzboi pentru crescåtorii de vaci

RWA, cap de pod în Constan¡a

Despågubirile de secetå: 1.500 de lei/ha

Acordul Mårii Negre a fost prelungit

Companiile investigate de Consiliul Concuren¡ei adoptå pozi¡ii re¡inute

Se apropie Timi¿oara Food Summit

ªanse pentru autorizarea glifosatului în UE

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Va cre¿te produc¡ia mondialå de oleaginoase Produc¡ia de soia: în SUA cre¿te, iar în Argentina scade

Cooperativa Fonterra are un alt director financiar

Bayer pariazå pe Intacta2 Xtend

Popula¡ia lumii a depå¿it 8 miliarde

Danone: o strategie ambi¡ioaså de mediu

Americanii aprobå carnea de laborator

Noul Lexion, combina amiral a flotei Claas

Culturi profitabile cu semånåtorile Kubota SC

Noutå¡i în lumea anvelopelor BKT AgriMaxFactor 44 ¿i AgriForce

Culturi vegetale Ministrul Mediului vrea politici anti-ferme mari

La Curtici, Biharia a avut calitå¡i excelente

Noutå¡ile KWS pentru 2023

Naturevo: arsurile solare ¿i alte probleme ale culturilor

Triste¡e ¿i optimism, în agricultura din clujeanå

Starea câmpului în Bihor

Cre[terea animalelor Alertå de gripå aviarå în Fran¡a

Noua carte de raså la Târgu Mure¿

În final, Ioan Chiriac ¿i-a modernizat grajdurile

Revolta crescåtorilor de vaci din Satu Mare

Opinii

Ma[ini & utilaje Criza energeticå ¿i politica Uniunii Europene

Hobby Câ¿tigåtorii premiilor Ma¿ina Anului 2023 Inova¡iile SDF, premiate la Bologna

La vânåtoare de... påstråv

Sute de oi merg în cerc, de 12 zile

EVENIMENTELE 10% din suprafa¡a agricolå a fost lovitå de secetå România a ajuns la 1.114.543 hectare calamitate de secetå. Au raportat pierderi 38 de jude¡e. Principalele culturi de toamnå afectate sunt grâul, triticalele, cu 189.339 ha, urmate de orz, orzoaicå, ovåz, secarå, cu 30.698 ha ¿i rapi¡å, cu 26.805 ha. La culturile de primåvarå situa¡ia este mai gravå. Sunt afectate 495.602 ha cu porumb, 249.388 ha·de floareasoarelui, 49.211 ha de plante furajere ¿i 40.555 ha de soia. Dezbatere agricolå la Academia Românå Pe 7 decembrie, Academia Românå organizeazå, la Institutul de Economie Agrarå, sesiunea ¿tiin¡ificå dedicatå provocårilor Pactului Verde European asupra agriculturii ¿i spa¡iului rural. Pe lângå cercetåtorii de la Bucure¿ti vor participa cu expuneri ¿i omologi din Ungaria, Serbia, Republica Moldovå ¿i Polonia. 200 de milioane de euro pentru procesatorii din România Comisia Europeanå a aprobat, såptåmâna trecutå, o schemå de ajutoare în valoare de aproximativ 200 de milioane euro (985 milioane de lei) notificatå de România pentru sprijinirea procesatorilor de produse agricole, în contextul råzboiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Måsura va fi deschiså firmelor din sectorul de procesare a produselor agricole, în special operatorilor din industria moråritului, uleiurilor ¿i gråsimilor, produselor lactate ¿i prepararea nutre¡urilor pentru animale. Schema urmåre¿te så furnizeze lichiditate beneficiarilor eligibili, care sunt afecta¡i de situa¡ia geopoliticå actualå ¿i cre¿terea costurilor la energie ¿i inputuri. Comisia a constatat cå schema-cadru de ajutoare a României îndepline¿te condi¡iile prevåzute în cadrul temporar de crizå. În special, valoarea ajutorului nu va depå¿i douå milioane de euro per beneficiar, iar sprijinul se acordå pânå la 31 decembrie 2023. 6

S|PT|MÂNII Bugetul agriculturii UE> 53 de miliarde de euro în 2023 Parlamentul European ¿i Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la bugetul UE pentru 2023, care are ca obiect angajamente de 186,6 miliarde euro ¿i plå¡i în valoare de alte 168,7 miliarde. Politica Agricolå Comunå a primit 53,6 miliarde euro, iar 1,1 miliarde euro sunt pentru Fondul european de pescuit ¿i afaceri maritime. Votul în plen al bugetului UE este programat pentru 23 noiembrie. Pe scurt, au mai fost alocate 14,7 miliarde euro pentru dezvoltarea ¿i cooperarea interna¡ionalå; 1,5 miliarde pentru Fondul pentru azil, migra¡ie ¿i in-

tegrare; 3 miliarde euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei, 3,7 miliarde euro pentru Erasmus, în scopul de a investi în tineri, inclusiv în elevii ¿i studen¡ii care fug din Ucraina. 62,9 miliarde euro vor reprezenta angajamentele pentru a sprijini redresarea în curs, stimulând investi¡iile în coeziunea economicå, socialå ¿i teritorialå, iar 12,4 miliarde euro vor fi aloca¡i pentru programul Orizont Europa. Nu în ultimul rând, din bugetul anual al UE, o sumå de 1,5 miliarde euro va merge în Fondul pentru o tranzi¡ie justå în scopul de a asigura faptul cå tranzi¡ia cåtre neutralitatea climaticå este beneficå pentru to¡i.

{anse pentru autorizarea glifosatului în UE Dupå o sumedenie de ve¿ti proaste pentru fermieri dinspre Bruxelles, vine, în sfâr¿it, una nea¿teptat de bunå. De¿i soarta glifosatului pårea pecetluitå, se pare cå sunt ¿anse reale ca acest erbicid total så fie reautorizat pentru utilizare pe teritoriul UE. Conform unei informåri a executivului APPR cåtre fermierii membri, Comisia Europeanå a prezentat, vineri, situa¡ia votului în Comitetul de Apel, pe tema glifosatului. Reprezentan¡ii a 21 de state membre, inclusiv România, au votat în favoarea prelungirii autorizårii glifosatu-

lui. S-au opus doar Croa¡ia, Luxemburg ¿i Malta, iar Germania, Fran¡a ¿i Slovenia s-au ab¡inut. A¿adar, nu a fost întrunitå majoritatea calificatå necesarå adoptårii sau respingerii propunerii. Prin urmare decizia råmâne la Comisie. Conform surselor APPR, Comisia ar sus¡ine prelungirea autorizårii. În acela¿i timp, APPR a solicitat, din nou, Ministerului Agriculturii, extinderea autoriza¡iei de utilizare a glifosatului pânå la 31 decembrie 2023.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Desp\gubirile de secet\> 1.500 de lei/ha Pe 17 noiembrie, Guvernul a aprobat Ordonan¡a de Urgen¡å pentru compensarea pierderilor înregistrate de cei afecta¡i de seceta pedologicå din toamna anului 2021.

fost alocate 365,6 milioane lei, pentru o despågubire de maxim 1.500 de lei la hectar. În urma centralizårii proceselorverbale de constatare ¿i evaluare a pagubelor la culturi, s-a stabilit cå au fost afecta¡i 16.000 de fermieri. ¥n total, este vorba de o suprafa¡å de 250.000 ha, culturi înfiin¡ate în toamna anului 2021, calamitate între 30 ¿i 100%.

Compensa¡iile sunt acordate sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare culturå afectatå ¿i reprezintå maxim 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maxim 40% din cheltuielile tehnologice prevåzute în tehnologiile cadru la culturi din recoltå

2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii ¿i Dezvoltare Ruralå (ICEADR).

Grantul financiar unitar este în cuantum maxim de 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100% care este prevåzut în procesul-verbal de constatare ¿i evaluare a pagubelor. Dacå gradul de afectare prevåzut în procesul-verbal de constatare ¿i evaluare este cuprins în intervalul 30%- 100%, cuanumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminueazå procentual corespunzåtor ¿i se ob¡ine prin înmul¡irea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevåzut în procesul-verbal.

MADR precizeazå cå pentru evaluarea pagubelor provocate s-a solicitat Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, precum ¿i Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice realizarea de analize a influen¡ei indicilor climatici asupra evolu¡iei culturilor în condi¡iile secetei pedologice manifestatå pe areale agricole extinse în anul 2022.

Alian¡a pentru Agriculturå, care reune¿te cele 4 mari organiza¡ii profesionale (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV), a transmis Ministerului Agriculturii cå în ¡arå au apårut mai multe situa¡ii. ¥n primul rând, sunt cazuri când comisiile de constatare a pagubelor au låsat necompletat sau au scris eronat în procesele-verbale, în loc de estimarea gradului de dåunare trecând valorile efectiv recoltate de fermier. Alian¡a cere ministerului ca APIA ¿i direc¡iile agricole jude¡ene så refacå în regim de urgentå procesele-verbale. De asemenea, mai remarcå Alian¡a, nu au fost accepta¡i, la plata despågubirilor, fermieri care sunt în dificultate financiarå, respectiv în reorganizare judiciarå, lichidare sau faliment. Astfel, sunt excluse de la plata despågubirilor chiar cele mai vulnerabile afaceri. Dupå aceste douå erori, faptul cå în criteriul de calcul procentul de secetå se aplicå de douå ori, diminuând nejustificat valoarea ajutorului financiar, pare doar o gre¿ealå de logicå.

Alina Cre¡u director executiv APPR: "Am sus¡inut, pe parcursul ultimelor såptåmâni, mai multe observa¡ii în întâlnirile directe avute la Ministerul Agriculturii. Am avut o întâlnire extrem de «aplicatå» pe acest subiect, întrucât am constatat cå Ordonan¡a privind despågubirile pentru secetå la culturile de toamnå a plecat de la Ministerul Agriculturii ¿i î¿i urmeazå cursul legislativ de aprobare, dar nu con¡ine nici una din observa¡iile transmise, nici måcar formula de calcul rectificatå.” Profitul Agricol 44/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Companiile investigate de Consiliul Concuren]ei adopt\ pozi]ii re]inute Patru mari companii furnizoare de inputuri pentru agriculturå au intrat în vizorul Consiliului Concuren¡ei. Este vorba de Corteva Crop Solutions România, Syngenta Agro, Monsanto România (Bayer România) ¿i Maisadour Semences România. Într-un comunicat de preså, Consiliul Concuren¡ei anun¡å cå are indicii cå cele patru companii furnizoare de semin¡e ¿i produse de protec¡ie a plantelor au încheiat în¡elegeri pentru fixarea pre¡ului de vânzare cel pu¡in în rela¡ia cu distribuitorul Agricover. Mai mult, investiga¡ia vizeazå ¿i încheierea unei în¡elegeri de restric¡ionare a vânzårilor de cåtre Maisadour Semences România în rela¡ia cu distribuitorul Agricover Distribution. Consiliul Concuren¡ei spune cå a desfå¿urat inspec¡ii inopinate la companii din domeniu. Sublinierea “la companii” poate însemna cå e posibil så fi fost verificate ¿i alte companii, în afara celor patru men¡ionate. Cu prilejul inspec¡iilor au fost ridicate documente, iar acestea se aflå în analiza autoritå¡ii române de concuren¡å, în cadrul procedurilor specifice. Inspec¡iile acestea nu reprezintå o antepronun¡are în ceea ce prive¿te vinovå¡ia companiilor, subliniazå Consiliul Concuren¡ei. 8

Am invitat companiile investigate så comenteze. Vå oferim, mai jos, reac¡iile lor, a¿a cum au fost ele comunicate.

“Corteva func¡ioneazå întotdeauna în deplinå conformitate cu toate legile aplicabile, inclusiv cu legile privind concuren¡a ¿i cooperåm pe deplin cu ancheta. Ca întotdeauna, scopul nostru este så oferim fermierilor valoare ¿i op¡iuni, permi¡ându-le så fie mai durabili, productivi ¿i mai profitabili în opera¡iunile lor, echipându-i totodatå cu produse ¿i oferte care oferå consumatorilor o gamå mai largå de produse sigure, sånåtoase ¿i op¡iuni alimentare hrånitoare” - Maria Cîrjå, director de marketing Corteva.

“Syngenta Agro SRL confirmå faptul cå a fost contactatå de Consiliul Concuren¡ei din România, care a ini¡iat o investiga¡ie cu privire la mai mul¡i actori în domeniile produc¡iei ¿i comercializårii de produse de protec¡ia plantelor ¿i semin¡e. Deschiderea unei investiga¡ii nu implicå nicio constatare a vreunei conduite ilicite sau vreun impact financiar. Syngenta coopereazå pe deplin cu autoritatea ¿i este încrezåtoare cå va clarifica legitimitatea pozi¡iei sale. Deoarece aceastå investiga¡ie este în curs de desfå¿urare, în fazele sale incipiente, nu avem alte declara¡ii de fåcut în acest moment” - Biroul de preså Syngenta Agro SRL.

“ªtim cå în data de 11 octombrie 2022, Monsanto România SRL a pri-

mit o inspec¡ie inopinatå din partea Consiliului Concurentei, în cadrul unei investiga¡ii privind practicile comerciale ale companiilor de semin¡e active pe pia¡a româneascå. Am cooperat pe deplin ¿i vom continua så cooperåm cu reprezentan¡ii Consiliului Concuren¡ei pe tot parcursul investiga¡iei. Råmânem încrezåtori cå practicile noastre comerciale sunt conforme, deoarece Integritatea este una dintre valorile noastre cheie. De-a lungul acestui proces, care ar putea fi unul de duratå, vom continua så ne servim clien¡ii ¿i partenerii cu acela¿i nivel de integritate, fårå întreruperi din punct de vedere comercial. Nu putem comenta detalii specifice ale investiga¡iei, pe parcursul acesteia, ¿i ne ab¡inem de la orice fel de specula¡ii în aceastå privin¡å” - Gabor Raviczki, head of customer marketing, Bayer România.

“În acest moment MAS Seeds nu dore¿te så facå declara¡ii referitor la acest subiect” - Patrick Lafon, Director General MAS Seeds România.

O reac¡ie asemånåtoare are ¿i Agricover, compania care, conform comunicatului Consiliului, ar fi partea pågubitå de în¡elegerea anticoncuren¡ialå. “În contextul investiga¡iei demarate de cåtre Consiliul Concuren¡ei suntem la dispozi¡ia autoritå¡ii pentru orice informa¡ii vor fi necesare în vederea desfå¿urårii anchetei” - Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ajutor de r\zboi pentru cresc\torii de vaci Ministerul Agriculturii a anun¡at cå va acorda 73 de euro pe cap de vacå furajatå. Este un ajutor de stat temporar pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor de vaci cu lapte fiindcå interesele lor au fost afectate de råzboiul declan¿at din Ucraina.

jutorul este valabil pânå la data de 31 decembrie 2023. MADR a publicat pe site-ul oficial, în dezbatere, proiectul Ordonan¡ei de urgen¡å care instituie acest ajutor. Asocia¡iei Holstein Ro a solicitat ca acest ajutor så se aloce pe litrul de lapte. Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine i-a contrazis pe cei de la Holstein Ro cu argumentul cå, dacå s-ar finan¡a performan¡a în produc¡ie, fermele de familie ar pierde mul¡i bani. “Iar au început så se învârteascå în jurul priponului. Laså cå-i låmuresc eu”, ar fi spus ministrul Petre Daea, dupå cum sus¡in unele surse discrete de la MADR. Ajutorul de stat se va acorda beneficiarilor care îndeplinesc urmåtoarele criterii de eligibilitate: a) de¡in minim 10 vaci adulte, cu vârsta maximå de 12 ani, inclusiv, la data de 31 iulie 2022, în exploata¡ie cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE, cu excep¡ia celor din UAT-urile din zona montanå. b) au produs ¿i valorificat lapte între 1 august ¿i 31 decembrie 2022; c) beneficiarul ajutorului de stat poate så fie diferit la momentul depunerii cererii Profitul Agricol 44/2022

fa¡å de de¡inåtorul vacilor adulte la data de 31 iulie 2022 pentru ur måtoarele cazuri, cu condi¡ia ca data schimbårii formei de organizare/radierii så fie cuprinså între 31 iulie 2022 ¿i data depunerii cererii de solicitare ajutor de stat: i. beneficiarul este persoanå fizicå autorizatå - PFA, întreprindere individualå - II, întreprindere familialå -IF, iar vacile adulte figureazå în RNE la data de 31 iulie 2022 pe CNP reprezentant PFA, II, IF; ii. beneficiarul persoanå fizicå CNP reprezentant PFA/II/IF, iar vacile adulte figureazå în RNE la data de 31 iulie 2022 pe cod unic de înregistrare - CUI al PFA/II/IF. d) så men¡inå cel pu¡in 75% din efectivul de vaci adulte pentru care au solicitat ajutorul de stat pânå la data de 31 decembrie. e) sa fie înregistra¡i în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI, ¿i så de¡inå cod unic de înregistrare atribuit de cåtre Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå; f) så nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform eviden¡elor Oficiului Na¡ional al Registrului Comer¡ului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emiså o decizie definitivå a instan¡elor judecåtore¿ti de constatare a falimentului pânå la data de 24 februarie 2022. Acelea¿i surse discrete ne-au asigurat cå Petre Daea nu are bani pentru råzboiul lui Putin, mai ales cå alocarea se va face ¿i pentru anul 2023.

Viorel PATRICHI

248,7 milioane de lei pentru motorinå, trimestrul III APIA efectueazå plata ajutorului de stat pentru motorina utilizatå în agriculturå pentru trimestrul III 2022. Este vorba de o sumå totalå de 248,7 milioane lei, a confirmat Ministerul Agriculturii. Plata vizeazå cantitå¡ile utilizate în perioada 1 iulie - 30 septembrie (trim. III/2022). ¥n total, sunt 17.525 beneficiari, cu 152.608.742,008 litri de motorinå. Pentru anul 2022, valoarea nominalå a ajutorului pentru reducerea accizei la motorinå este de 1,63 lei/litru. FCBR s-a întâlnit la Mure¿ degeaba Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine s-a întâlnit pe 18 noiembrie la Târgu Mure¿ ca så discute chestiunea spinoaså a ajutorului pentru ferma de familie. Din cauza lipsei de cvorum, ei nu au putut adopta nicio hotårâre, a recunoscut Claudiu Frânc, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din Maramure¿. Viitoarea adunare va avea loc pe 9 decembrie ¿i nu va mai conta numårul fermierilor prezen¡i. MADR solicitå decontarea a 253 milioane euro Ministerul Agriculturii a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro, ce reprezintå echivalentul plå¡ilor realizate din bugetul na¡ional cåtre fermieri în perioada 1 iulie - 15 octombrie 2022. Declara¡ia de cheltuieli a fost transmiså prin intermediul AFIR. De asemenea, declara¡ia de cheltuieli trimestrialå cuprinde ¿i plå¡ile directe ¿i compensatorii aferente måsurilor de mediu ¿i climå delegate cåtre APIA, în valoare de 9,2 milioane de euro. “Dupå verificarea declara¡iei de cheltuieli, Comisia va rambursa României, în termen de maxim 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå”, a precizat George Chiri¡å, directorul general al AFIR. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Norofert a cumpårat fabrica de la Filipe¿tii de Pådure ¥n urma unei tranzac¡ii de 1 milion de euro, Norofert a finalizat achizi¡ia fabricii de la Filipe¿tii de Pådure, unde func¡iona în chirie. Din 2019, compania a instalat acolo trei linii de produc¡ie de îngrå¿åminte organice - lichide, solide, pastile efervescente ¿i a început proiectarea unui laborator de cercetare ¿i multiplicare microorganisme. Norofert este cel mai important producåtor de inputuri ecologice din România. Compania a fost fondatå în anul 2000 de Florin Popescu ¿i pânå aståzi a råmas o afacere de familie, conduså în prezent de fiul acestuia, Vlad Popescu. Egiptul cumpårå grâu rusesc fårå licita¡ie Conform unor surse neoficiale, Egiptul a cumpårat 300.000 de tone de grâu din Rusia prin negociere directå, fårå a organiza o licita¡ie. Såptåmâna trecutå statul african a achizi¡ionat tot direct alte 280.000 de tone de grâu rusesc, în timp ce licita¡ia interna¡ionalå programatå a fost anulatå. Guvernul de la Cairo a anun¡at în septembrie cå va încerca så cumpere cât mai multe cereale prin negocieri cu exportatorii, pentru cå pre¡ul final este mai bun fa¡å de cel ob¡inut în licita¡ii. Bulgaria reformeazå subven¡iile agricole Parlamentul bulgar a adoptat o lege care reformeazå sistemul na¡ional de subven¡ii agricole, care vor fi consolidate într-un singur mecanism de platå gestionat de Ministerul Agriculturii. Ministerul se va ocupa ¿i de noul plan strategic de investi¡ii rurale al Bulgariei, care prevede o cofinan¡are de 60% din fonduri europene. Bulgaria nu are înså un guvern dupå ce nici un partid nu a reu¿it så creeze o coali¡ie majoritarå dupå alegerile organizate în luna octombrie. Guvernul interimar actual, ales de pre¿edintele Rumen Radev, nu a putut nici måcar så propunå un buget pentru anul 2023. 10

RWA, cap de pod în Constan]a RWA România este filiala prin care grupul austriac Raiffeisen påtrunde pe pia¡a agricolå de la noi, în afaceri de trading cu cereale ¿i comercializare de inputuri. Dacå pânå în 2016, activitatea RWA în România era concentratå în zona de vest a ¡årii, începând din 2017, s-a extins ¿i în zona de sud. De curând RWA a achizi¡ionat baza de depozitare de la Chirnogeni, jud. Constan¡a. Pe lângå comer¡ul cu cereale, RWA î¿i va organiza acolo un hub pentru distribu¡ia de inputuri în zona de sud-est. Baza de la Chirnogeni va ac¡iona ¿i ca un punct de colectare rapidå de cereale pentru export, timpul de a¿teptare fiind de maxim o orå, mult sub cel din Portul Constan¡a, unde se poate sta la coada ¿i 3 zile.

La Chirnogeni RWA ¿i-a propus så colecteze toatå marfa din proximitate, fiind pozi¡ionat într-un bazin agricol foarte bun ¿i intrând într-un flux natural al transportului de marfå, de la recoltare la export. Silozul va deservi cu prioritate fermierii din zonå ¿i va deveni un punct de reper pentru toatå zona de sud-est. “Prin crearea acestei baze fixe, fermierul nu mai pierde timp, suplimentul necontractat de marfå îl poate aduce oricând la noi”, confirmå Andreea Han¡å, chief financial officer RWA. Achizi¡ia face parte din planul strategic al RWA România de dezvoltare a unei serii de puncte fixe în toatå ¡ara pentru colectarea cerealelor.

Acordul M\rii Negre a fost prelungit Acordul mediat de ONU care permite exportul de produse agricole prin porturile din Marea Neagrå a fost extins cu 120 de zile, de¿i nu toate condi¡iile Rusiei au fost îndeplinite. “Salut deschiderea tuturor pår¡ilor pentru continuarea ini¡iativei din Marea Neagrå, care faciliteazå naviga¡ia sigurå ¿i exportul de cereale, alimente ¿i îngrå¿åminte din Ucraina”, a declarat Secretarul General al ONU, Antonio Gutteres. El a adåugat cå ONU depune în continuare toate eforturile pentru eliminarea obstacolelor care împiedicå exporturile ruse de alimente ¿i îngrå¿åminte.

Conform pre¿edintelui Volodimir Zelenski, peste 450 de nave au plecat din porturile ucrainene de la începutul lunii august, încårcate cu peste 11 milioane de tone de alimente. Rusia a insistat puternic pentru reluarea exporturilor de amoniac printr-o conductå care ajunge în portul ucrainean Odessa, dar pânå acum nu s-a ajuns la un acord pe acest subiect. În luna septembrie, Zelenski a anun¡at cå va redeschide conducta doar dacå ru¿ii elibereazå to¡i prizonierii de råzboi ucraineni, o cerere care a fost respinså categoric de Kremlin.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 44/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fronterra pleacå ¿i din Chile Cooperativa Fonterra, din Noua Zeelandå, a anun¡at vânzarea opera¡iunilor din Chile cåtre o companie peruanå, pentru o valoare totalå de 641 milioane de dolari. Vânzarea face parte din strategia Fronterra, care vrea så se concentreze pe produc¡ia din Noua Zeelandå ¿i så renun¡e la activele din alte ¡åri. Compania peruanå va achita 210 milioane de dolari cash, în timp ce restul constå în preluarea unor datorii. Fronterra a vândut anul trecut toate participa¡iile din China ¿i a anun¡at ini¡ial cå vrea så renun¡e ¿i la filiala din Australia. În luna septembrie, compania a stabilit înså cå va påstra filiala australianå, care este foarte profitabilå. Marea Britanie: restric¡ii la achizi¡iile de ouå din cauza gripei aviare Supermarketurile din Marea Britanie au început så introducå restric¡ii la achizi¡iile de ouå, transmite Reuters. Marea Britanie se confruntå cu o epidemie de gripå aviarå, ceea ce afecteazå livrårile de ouå ¿i riscå så provoace o crizå de carne de curcan ¿i pui pentru masa de Cråciun. Asda, un mare lan¡ de magazine alimentare, a introdus o limitå de douå cutii de ouå, în timp ce Lidl permite trei cutii. Limitarea este una temporarå. Pânå acum în Marea Britanie au fost eutanasiate 2,5 milioane de påsåri din cauza gripei aviare. Moet Hennessy råmâne fårå ¿ampanie? Holdingul francez LVMH (din care fac parte gigan¡ii Moët, Hennessy ¿i Louis Vuitton) a depå¿it estimårile anali¿tilor pentru patru dintre cele cinci divizii principale ale sale. În fiecare an, aproximativ 310 milioane sticle de ¿ampanie fran¡uzeascå sunt vândute în întreaga lume în timp ce alte peste un miliard sunt stocate în pivni¡e, la învechit. “Am epuizat stocurile pentru unele mårci de top”, a declarat directorul general de la Moët Hennessy, Philippe Schaus. 12

Noua carte de ras\ de la Târgu Mure[ Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Mure¿ are 40.000 de vaci în controlul oficial al performan¡elor din rasa Bål¡atå Româneascå. Asocia¡ia efectueazå controlul oficial pentru Bål¡atå Româneascå, Bål¡atå cu Negru Româneascå (Holstein) - 8.000 de capete ¿i Jersey - 1.000 de capete în toatå ¡ara. De¡ine registrele genealogice pentru toate cele trei rase.

Asocia¡ia din Mure¿ s-a separat de Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine “Bål¡atå Româneascå” tip Simmental (ACVBR-Sim) ¿i încearcå så-¿i gåseascå drumul propriu. “Respectåm graficul cerin¡elor programului de ameliorare”, spune Daniel Chereche¿, director executiv la Registrul Genealogic al Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din Mure¿. Avem deja propriul program de ameliorare ¿i propriul soft, ¿i pentru Bål¡atå, ¿i pentru Jersey. Am desemnat deja candidate de mame de taur, au fost însåmân¡ate ¿i vom duce tauri la testare. Peste un an, vom avea primii tåura¿i. Vom face testarea lor genomicå imediat dupå fåtare. Testele vor fi efectuate în Germania.”

Viorel PATRICHI

Se apropie Timi[oara Food Summit În perioada 23-25 noiembrie, la Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii “Regele Mihai I” (a¿a cum se nume¿te acum USAMV Timi¿oara) va avea loc Timi¿oara Food Summit. Rectorul Cosmin Popescu crede cå va fi cel mai important eveniment din Banat. Se va discuta despre finan¡area ¿i dezvoltarea cercetårii agricole, inovare, procesare ¿i måiestrie tradi¡ionalå. Separat, vor fi paneluri despre economia circularå ¿i politici de sustenabilitate. O aten¡ie distinctå o va primi capitolul Finan¡are ¿i viitor în business. Alte paneluri vor fi despre procesare, carne, lapte, spa¡ii protejate, digitalizare. Moderator va fi prof. Cosmin Alin Popescu,

rectorul Universitå¡ii. Dintre invita¡i îi amintim pe Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASA, Cålin Muscå, fermier, proprietarul PorkProd, Dimitrie Muscå, proprietarul CAI Curtici, Adrian Pintea, directorul APIA, Varujan Pambuccian, deputat, membru în Comisia pentru Agriculturå, Alexandru Mironov (care acum scrie la revista ªtiin¡å ¿i Tehnicå). La final va avea loc ¿i o degustare generoaså oferitå de Lactate de Ibåne¿ti ¿i una cu produse din carne de la CAI Curtici.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 44/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n Brazilia, Bayer pariaz\ pe Intacta2 Xtend Gigantul Bayer estimeazå cå fermierii brazilieni vor folosi noile semin¡e modificate genetic Intacta2 Xtend pentru 10% din suprafa¡a totalå cultivatå cu soia în acest sezon. Conform estimårilor, varietatea va fi plantatå pe o suprafa¡å de aproximativ 4,3 milioane de hectare, fa¡å de 243.000 de hectare în sezonul trecut. Semin¡ele Intacta2 Xtend sunt modificate genetic pentru a rezista la atacurile insectelor ¿i la ac¡iunea erbicidelor bazate pe Dicamba. Varietatea a fost testatå în ultimii doi ani în peste 500 loca¡ii din Brazilia ¿i are o productivitate foarte ridicatå, iar mai mul¡i fermieri au ob¡inut în medie 100 de saci de 60 de kilograme la hectar, sus¡ine un comunicat al filialei braziliene a Bayer.

Conform celor mai recente date oficiale, recolta medie de soia în Brazilia este de 59 de saci la hectar, a¿a cå noua varietate dezvoltatå de Bayer ar putea dubla productivitatea în urmåtorii ani.

Popula]ia lumii a dep\[it 8 miliarde Conform estimårilor ONU, popula¡ia globalå a depå¿it såptåmâna trecutå pragul de opt miliarde de oameni. Popula¡ia lumii a ajuns la 7 miliarde în urmå cu 11 ani ¿i continuå så creascå rapid, în multe regiuni ale planetei. ONU estimeazå acum cå vor fi 8,5 miliarde de oameni pânå în anul 2030, 9,7 miliarde pânå în 2050, iar dupå anul 2080 popula¡ia globalå va ajunge la un maxim de 10,4 miliarde. Peste jumåtate dintre noii locuitori ai Terrei vor fi concentra¡i în doar opt ¡åri, care au cea mai ridicatå natalitate: Republica Democratå Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine ¿i Tanzania. Speran¡a de via¡å va cre¿te ¿i ea, de la 73 de ani în 2019 la 77,2 ani în Profitul Agricol 44/2022

2050, atunci când procentul persoanelor cu o vârstå de peste 65 de ani ar putea ajunge la 16% fa¡å de aproximativ 10% în prezent. ONU crede cå India va depå¿i China ¿i va deveni cea mai populatå ¡arå din lume încå de anul viitor, iar pânå în 2050 Nigeria se va clasa pe locul al treilea, ocupat acum de SUA. La polul opus, popula¡ia din Bulgaria, Letonia, Lituania, Serbia ¿i Ucraina s-ar putea reduce cu peste 20% pânå în anul 2050. Pentru a hråni o popula¡ie de peste 9 miliarde de oameni, produc¡ia agricolå globalå ar trebui så se dubleze în urmåtorii 30 de ani.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Un fermier din Lituania se încålze¿te cu cereale în loc de lemne Fermierul lituanian Petras Vaitelis a început så ardå grâu ¿i orz pentru încålzire, dupå ce pre¡ul lemnului a explodat pe pia¡a internå. El spune cå ar trebui så vândå ¿ase tone de orz pentru a cumpåra o singurå tonå de lemne, a¿a cå este mai ieftin så ardå cerealele. Pre¡ul pele¡ilor de lemn s-a triplat în Lituania ¿i a ajuns la 600 de euro per tonå, dupå ce råzboiul din Ucraina a întrerupt importurile din Rusia ¿i Belarus. Din cauza crizei, unii lituanieni au început så ardå pentru încålzire lemn de calitate, care era folosit în mod normal în produc¡ia de mobilå. Erdogan vrea så exporte fåinå ruseascå în Africa Pre¿edintele turc Recep Erdogan a propus la plecarea de la summitul G20 din Bali ca exporturile ruse de grâu så fie måcinate în Turcia, iar fåina så fie ulterior livratå gratuit unor state africane care au nevoie de alimente. El spune cå are deja o în¡elegere cu ru¿ii, care sunt de acord så trimitå cereale gratuite în acest scop. Printre ¡årile care ar putea primi fåinå dacå planul este implementat se numårå Mali, Djibouti, Sudan sau Somalia. Crescåtorii de porci din Irlanda produc în pierdere Crescåtorii irlandezi de porci pierd în medie câte 9 euro pentru fiecare animal pe care îl vând, iar pierderile lunare ale unei ferme de dimensiuni medii ajung pânå la 13.000 de euro, aratå datele oficiale. Pentru ca fermierii så-¿i recupereze måcar costul de produc¡ie, carnea de porc ar trebui så se scumpeascå cu 10 eurocen¡i per kilogram, pânå la 2,20 euro. Acest lucru nu este înså posibil din cauza importurilor de carne din Uniunea Europeanå, care este mult mai ieftinå fa¡å de cea produså local. 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Belarus interzice exportul de carne de pui Autoritå¡ile din Belarus au interzis neoficial exporturile de carne de pui, în încercarea de a opri cre¿terea pre¡urilor pe pia¡a internå. Conform cotidianului rus Kommersant, cei mai mari producåtori locali de alimente au primit o notificare prin care li se cere så suspende toate exporturile de carne, ouå ¿i produse lactate. Luna trecutå, guvernul din Belarus a introdus ¿i un sistem de pre¡uri maximale la alimente, care nu le permite producåtorilor så creascå pre¡urile fårå o aprobare scriså din partea mai multor agen¡ii de stat. Ru¿ii preseazå Kazahstanul så reducå tarifele de transport Guvernul de la Moscova încearcå så convingå Kazahstanul så reducå tarifele pentru transportul alimentelor pe calea feratå, pentru a permite exportul de cereale ruse¿ti spre ¡åri din Asia. Pre¡ul cerut de kazahi în acest moment este de douå ori mai mare ca în Rusia, care are mari dificultå¡i så exporte recolta excelentå de grâu din acest sezon. Conform negociatorilor ru¿i, Kazahstanul profitå de situa¡ie ca så cumpere grâu din Rusia la pre¡uri mici, pe care îl revinde ulterior în China ¿i Asia Centralå. Mexicul cumpårå în continuare porumb american modificat genetic Mexicul a cumpårat în ultimele douå såptåmâni peste 2,5 milioane de tone de porumb din Statele Unite, pe fondul incertitudinii provocate de o lege care ar putea interzice importul ¿i consumul de alimente modificate genetic. Pre¿edintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a confirmat recent cå legea promulgatå în anul 2021 va intra în vigoare din 2024, a¿a cum era planificat. Mexicul importå 17 milioane de tone de porumb anual, majoritatea din SUA, iar aplicarea legii le-ar putea produce fermierilor americani pierderi de peste 13 miliarde de dolari în primii zece ani. 14

Danone> o strategie ambi]ioas\ de mediu Grupul Danone a anun¡at o nouå strategie de mediu. Sub numele Re-fuel Danone, gigantul francez se angajeazå så foloseascå doar energie din surse regenerabile pânå în anul 2030. Momentan, 68,5% din energia folositå de companie este regenerabilå. Planul Danone prevede ¿i îmbunåtå¡irea cu 30% a eficien¡ei energetice pânå în 2025, folosind cele mai noi tehnologii disponibile. Mai multe fabrici ale companiei au fost deja echipate cu sisteme inteligente de management energetic în timp re-

al (BEMS), care se bazeazå pe inteligen¡å artificialå pentru optimizarea consumului de curent electric. Danone vrea så schimbe ¿i combustibilul folosit pentru încålzirea clådirilor ¿i experimenteazå mai multe solu¡ii pe bazå de biomaså, energie solarå sau hidrogen. O centralå pe biomaså instalatå în Indonezia s-a dovedit extrem de eficientå pentru cå utilizeazå coji de cereale pentru încålzire, iar cenu¿a råmaså este trimiså înapoi fermierilor ¿i serve¿te drept îngrå¿åmânt ecologic.

Americanii aprob\ carnea de laborator Autoritå¡ile federale din SUA au aprobat pentru consum uman un tip de carne artificialå. Carnea este produså de compania Upside Foods, care înmul¡e¿te celule prelevate de la pui vii în cuve de o¡el. Carnea artificialå nu va ajunge totu¿i prea curând pe rafturile magazinelor pentru cå mai sunt necesare ¿i alte autoriza¡ii, de exemplu inspec¡ia laboratoarelor. Mai multe companii au investit în ultimii ani în produc¡ia de carne artificialå, care folose¿te resurse pu¡ine ¿i nu genereazå gaze cu efect de serå. Startup-ul Eat Just a fost primul care a reu¿it så intre pe pia¡å, atunci când a primit aprobarea så vândå nuggets produ¿i din celule de mu¿chi de pui în magazinele din Singapore în anul 2020. Firmele israeliene Future Meat Technologies ¿i Impossible Foods au investit ¿i ele în tehnologii similare, dar

se concentreazå mai mult pe înlocuitori de carne pe bazå de plante, care au intrat ¿i în meniul marelui lan¡ fast-food Burger King. Oamenii de ¿tiin¡å cred cå acest tip de carne va deveni tot mai popular în viitor.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 44/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 18 noiembrie, a fost de 321 dolari/ tonå (1.573 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

A scåzut cu 6 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 14 noiembrie.

¥n perioada 14 - 18 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.886 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 320 euro/t (1.568 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al liciCota¡ii - Bursa din Chicago 14.11 15.11 16.11 Dec 309 307 303 Ian 317 315 311 Martie 321 319 317

17.11 301 309 313

$/t 18.11 304 312 315

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 353 351 350 349 Ian 351 350 349 347 Martie 350 349 347 345

$/t 18.11 354 351 349

ta¡iilor din 14 noiembrie. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 317 euro/t (1.553 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.504 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 381 379 377 375 Ian 385 381 379 377 Martie 385 383 381 379

$/t 18.11 385 391 393

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.11 15.11 16.11 Rouen 331 330 329 Dunquerque 331 330 329 Pallice 335 333 331 Creil FOB 329 327 325 Moselle FOB 331 329 327 Rouen FOB 341 339 337

euro/t 17.11 327 327 330 323 323 335

18.11 320 320 322 314 317 342

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

281 dolari/tonå (1.377 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 291 euro/tonå (1.426 lei).

România FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14- 18.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 nov. 2022, a fost de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 14.11 Dec 267 Ian 269 Martie 271

15.11 16.11 17.11 18.11 265 263 261 263 267 265 263 265 269 267 265 267

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 277 273 271 270 277 279 277 275 273 285

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 322 euro/tonå (1.578 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.11 329 329 325 Bordeaux FOB 333 Pontivy 339 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

-7

- 14

+ 30

închidere, pe 18 nov. 2022, a fost de 312 euro/tonå (1.529 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 312 euro/tonå (1.529 lei). A

scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei).

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -8

- 17

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

- 12

+ 69

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

15.11 16.11 17.11 18.11 327 325 323 312 327 325 323 312 323 321 319 313 331 329 327 317 337 335 333 322

Profitul Agricol 44/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia

na 1.855.170 tone, Mexic 237.770 tone, Japonia 117.970 tone, Olanda 93.370 tone, Spania 71.770 tone.

¥n såptåmâna 14 - 18 noiembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 453 dolari/tonå (2.220 lei), în cre¿tere cu 14 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

14.11 Dec 517 Ian 521 Martie 527

15.11 523 525 529

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 16.11 529 527 531

17.11 531 529 535

18.11 535 537 539

14.11 Dec 1.649 Ian 1.609 Martie 1.573

Orz

15.11 1.659 1.617 1.577

16.11 1.679 1.627 1.585

$/t

17.11 1.695 1.637 1.587

14.11 Rouen 307 Dunquerque 307 Pontivy 311 Orz bere: Creil** 315 Moselle** 325

FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 4) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

15.11 305 305 309

18.11 1.697 1.647 1.595

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

16.11 304 304 307

17.11 303 303 305

18.11 290 290 295

313 311 309 297 323 321 319 307

re, FOB-Moselle, a închis la 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.534 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å

14 noiembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 609 euro/tonå (2.984 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

PREºURI

14-18.11.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni - 22

-9

+ 10

Fa¡å de ultimul an - 92

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 439 441 443 447 453 437 439 441 443 447

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 695 euro/t (3.405 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 699 685 679 669 659

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 noiembrie, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei).

Dec Ian

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 583 585 593 597 611 593 597 599 607 613

chidere, pe 18 nov., a fost de 659 dolari/tonå (3.229 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 679 euro/t (3.327 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 717 dolari/t (3.513 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dieppe 713 710 707 705 695 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 287 285 283 281 277 Ian 297 295 289 287 285

A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o scådere de 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

14.11 Rouen 649 Dunquerque 649 Moselle 639

15.11 643 647 637

16.11 17.11 641 639 643 641 633 631

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

18.11 619 619 609

Dec Ian Martie

14.11 649 655 651

15.11 659 657 653

16.11 667 659 655

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 44/2022

-6

281 dolari/t

-4

545 dolari/t

+ 18

277 dolari/t

$/t

17.11 18.11 669 665 661 659 657 659

Grâu

321 dolari/t

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 18 nov. 2022, a fost de 611 dolari/tonå (2.994 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 545 dolari/tonå (2.670 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

- 10 17

Pre]uri [i pie]e

Va cre[te produc]ia mondial\ de oleaginoase 646 milioane tone semin¡e oleaginoase, din care:  soia (390 mil. tone, cu 34 milioane mai mare fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (85 milioane tone, cu 11 milioane mai mult fa¡å de anul trecut);  floarea-soarelui (51 milioane tone, cu 6 milioane mai pu¡in fa¡å de 2021/22);  arahide (50);  semin¡e de bumbac (42);  nuci de palmier (20,6);  copra (6).

Anali¿tii americani estimeazå, pentru anul 2022/2023, o produc¡ie mondialå de semin¡e oleaginoase de 646 milioane tone. Este mai mare cu 41 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Sunt prognozate produc¡ii de rapi¡å mai mari în Australia ¿i Uniunea Europeanå. Comer¡ul este pu¡in mai ridicat datoritå exporturilor de soia din Argentina ¿i de rapi¡å din Australia. Stocurile de semin¡e oleaginoase au crescut la 122 milioane tone (+1,4 milioane tone), în principal din cauza stocurilor mai mari de soia din China, dupå revizuirea importurilor. Consumul mondial va fi de 534 milioane tone, mai mare cu 22 milioane tone ca anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (134 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (65,6 mil. tone), Brazilia (56 mil. tone, în cre¿tere cu 1 mil. tone), UE (50), Argentina (44), India (34,5), Rusia (23) ¿i Indonezia (14). Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 90 milioane tone, SUA, cu 57 mi18

lioane tone, ¿i Canada (12 milioane tone). La importatori avem China, cu 102 milioane tone, ¿i UE, cu 23 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 219 milioane tone, mai mare cu 8 milioane tone fa¡å de 2021/22. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (78 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (32 mil. tone);  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,5 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,5 mil. tone).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi este de 366 milioane tone, mai mare cu 15,5 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone):  soia (258,5 mil. tone, mai mult cu 11,5 mil. de tone fa¡å de 2021/22);  rapi¡å (45 mil. tone);  floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  semin¡e de bumbac (15,4); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (101 milioane tone), UE (50, mai mult cu 1 milion de tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (22,5 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (28,5 milioane tone), Brazilia (19,5), SUA (13).

Marii consumatori de uleiuri sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (23 mil. t).

Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone), Malaezia (18), Argentina (6,5), Rusia (5,4), Ucraina (4) ¿i UE (3,6).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 44/2022

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de soia> în SUA cre[te, iar în Argentina scade Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 391 milioane tone, în cre¿tere cu 35 milioane tone fa¡å de 2021/22.

}\rile mari produc\toare de soia (total 391 mil. tone)

Cele mai mari produc¡ii le au:  Brazilia (152 milioane tone, +25 milioane tone fa¡å de anul trecut);  SUA (118,3 milioane tone);  Argentina (49,5 milioane tone);  China (18,4, milioane);  India (11,5 milioane);  Paraguay (10 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (89,5 milioane tone, cu 10 milioane de tone mai mult decât în 2021/22), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 3 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mult fa¡å de 2021/22) ¿i Paraguay (6 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (98 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 102 milioane tone, fa¡å de 95 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 258,5 milioane tone, mai mare cu 11,5 mil. tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut. Marii producåtori de ¿roturi:  China (76 mil. tone, mai mult cu 7 mil. tone);  SUA (48 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone); 20

Pre¡uri soia

¥n luna octombrie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a scåzut cu 13 dolari/tonå, la 594 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 8 dolari/tonå, ajungând la 600 dolari/tonå. Doar în Argentina, pre¡ul a crescut cu 3 dolari/tonå, ¿i a închis la 585 dolari/tonå, din cauza prognozelor scåzute ale produc¡iei. Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 23 dolari/tonå ¿i a ajuns la 497 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au crescut de la 480 dolari/tonå la 487 dolari/tonå, iar în Brazilia, pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 4 dolari/tonå ¿i au ajuns la 491 dolari/tonå.

 Brazilia (40 mil. tone);  Argentina (31 mil. tone);  UE (12 mil. tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt:  China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone);  SUA (12 milioane tone);  Brazilia (10 milioane tone);  Argentina (8 milioane tone);  UE (3 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (5,5 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1 mil. tone).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 44/2022

CULTURI

VEGETALE Ministrul Mediului vrea politici anti-ferme mari Senatorul UDMR Barna Tánczos, ministrul Mediului (foto), considerå cå politicile de sus¡inere a agriculturii trebuie orientate cåtre fermele de dimensiuni medii, fiindcå doar acestea pot preveni depopularea satelor. “Må bucur cå apar fermele familiale de dimensiuni medii, care pot asigura un trai decent, dar ¿i locuri de muncå în comunitate, prevenind depopularea satelor. Nu cred în extreme: nici în fermele de zeci de mii de hectare, nici în cele care încearcå så salveze lumea cu câteva animale. Lucrurile trebuie duse cumva cåtre o zonå medie, de echilibru. Fer-

mele gigant nu ajutå zona ruralå. Satul românesc are nevoie de fermele de familie. De aceea, majoritatea formelor de sprijin trebuie direc¡ionate spre acestea. Se poate discuta de o dimensiune a fermei de familie în zona montanå ¿i alta în zona de câmpie. Dar, dacå ratåm ¿ansa de a dezvolta fermele de familie, agricultura României va pierde foarte mult. Limitarea prin interdic¡ii a cre¿terii suprafe¡elor nu cred cå se poate face, dar lucrurile se pot regla prin politicile de sus¡inere”.

Robert VERESS

La Curtici, Biharia a avut calit\]i excelente Ing. Gheorghe Bunta (foto), coordonatorul echipei de la SCDA Lovrin care a creat Biharia ¿i Dacic, a explicat cå cele douå soiuri noi au fost testate în loturile experimentale, dar trebuiau verificate ¿i în câmp. “Am decis så ie¿im cu ele la fermierii mari, så le teståm ¿i în produc¡ie, fiindcå aveam rezultate numai din loturile de cercetare. O asemenea lucrare po¡i så o consideri încheiatå când ai feedbackul de la destinatar, producåtorul final. L-am ales pe Dimitrie Muscå, cu un lot de 8 ha cu o tehnicå superioarå aplicatå, dar a fost cultivat ¿i la Cauaceu ¿i Apator Service, în Bihor”, a spus Bunta. Astfel, Biharia a depå¿it 9 tone la ha. A fost o produc¡ie-record la nivel de fermå. Muscå a fost mul¡umit ¿i a påstrat 22

såmân¡a så o utilizeze în produc¡ie în continuare. În 2022, SCDA Lovrin a reu¿it så vândå 200 de tone de såmân¡a de Biharia ¿i Dacic. “A mai fost cerere de la fermieri, dar nu a mai fost såmân¡å. Noi facem tot posibilul så extindem suprafe¡ele cu soiurile noi, fiindcå suntem siguri cå, din

2023, cererea va fi ¿i mai mare, dupå ce agricultorii vor vedea rezultatele foarte bune din produc¡ie ¿i de înaltå calitate”, spune Bunta. Dacic a avut rezultate mai scåzute cu 10%, dar l-a depå¿it la calitå¡ile de panifica¡ie pe Biharia. Dacic are gluten ¿i proteinå cu 1-2% mai mult. Este un grâu ameliorator de panifica¡ie, care se poate cupaja cu alte soiuri cu calitate mai slåbu¡å. Îmbinând un soi de calitate foarte bunå cu un soi de calitate slabå, se pot ob¡ine grâne de panifica¡ie bune. ¥n schimb, Biharia a avut calitå¡i excelente: 16% proteinå ¿i peste 32% gluten.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 44/2022

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile KWS pentru 2023 Tomel Petrache, director de dezvoltare portofoliu KWS, a prezentat noutå¡ile companiei pentru perioada urmåtoare, la interviurile Profitul Agricol Live, transmise pe pagina de Facebook a revistei.

Începând din 2023, KWS România promite cå va lansa, anual, câte 2-3 noi hibrizi de floarea-soarelui.

SOIA

PORUMB “Noutå¡i avem multe ¿i pe toate segmentele. La porumb, lansåm doi noi hibrizi realiza¡i în ¡arå, la Alexandria, ¿i adapta¡i unor anumite zone, denumi¡i în concordan¡å Oltenio (FAO 360) ¿i Banato (FAO 420). Sunt hibrizi Clima Control 3, cu produc¡ii de top în cei doi ani de testare. Cantitå¡ile disponibile nu vor fi mari ¿i anticipez cå se vor epuiza rapid. Avem în teste hibrizii Galatio ¿i Bråilos”, spune Petrache. A¿adar, KWS mizeazå pe genetica autohtonå, dupå ce a dat lovitura cu hibridul Kashmir, ameliorat în România. Lansat în 2018, Kashmir a ajuns deja în Top 3 cei mai bine vându¡i hibrizi de porumb în ¡arå, fiind ¿i exportat, vândut ¿i cultivat, cu succes, la fel ca ¿i hibridul Inteligens, din Fran¡a pânå în Ucraina, datoritå adaptabilitå¡ii uluitoare la condi¡iile locale. “Avem foarte mul¡i hibrizi în testare, mul¡i în ofertå ¿i renun¡åm la unii hibrizi cu strângere de inimå, fiindcå nu putem re¡ine mai mult de trei într-un an”.

FLOAREA-SOARELUI La floarea-soarelui vor fi lansa¡i curând mai mul¡i hibrizi. Deocamdatå nu au nume, doar coduri. KWS î¿i propune extinderea rapidå a portofoliului. “Abia din 2021 avem în portofoliu 24

Tomel Petrache, director de dezvoltare portofoliu KWS semin¡e de floarea-soarelui. Suntem la început, avem o cotå de pia¡å de 1%, dar ne propunem så ajungem rapid la 5%. Coordonez programul na¡ional de selec¡ie ¿i vå asigur cå niciun hibrid nu trece «clasa» dacå nu are toleran¡å la parazitul Orobanche (lupoaie) pânå la tulpina F-G. De asemenea, hibrizii no¿tri au cea mai bunå toleran¡å la sclerotinia ¿i la manå (M9), o boalå care a devenit problematicå în ultimii ani, din cauza primåverilor capricioase. În condi¡iile acestui an, cu hibrizii KWS s-au ob¡inut produc¡ii de 2-4 t/ha”. De anul acesta, KWS oferå ¿i doi hibrizi cultiva¡i conform tehnologiei Express (erbicidare cu tribenuron metil), care se alåturå hibrizilor Clearfield & Clearfield + (imazamox). Este vorba de hibridul semitimpuriu Suvex, cu rezultate bune în toate zonele, pe toate suprafe¡ele, dar rezultate excep¡ionale în condi¡ii intensive, ¿i hibridul semitardiv Arnetes, cu rezultate de excep¡ie în zonele aride.

Compania se aflå tot la început de drum ¿i cu portofoliul de soia. Acum doi ani a fost introdus în ¡arå primul soi, Annika, care a dat rezultate extraordinare. “An de an, suprafa¡a cultivatå cu soiurile KWS cre¿te cu câteva mii de ha. Avem programe de testare ¿i selectare a soiurilor dezvoltate fie în re¡eaua proprie, fie în platforme independente, precum cele ale APPR sau ale institutelor de cercetare. În acest moment teståm peste 10 soiuri”, confirmå Tomel Petrache. Anul acesta KWS a lansat soiul Chiaki, grupa 0+, cel mai timpuriu din portofoliu.

RAPIºÅ La vânzårile de semin¡e de rapi¡å KWS este pe locul 2 în România, cu peste 20% cotå de pia¡å. “Hibridul Umberto este numårul unu, cu peste 14% cotå de pia¡å. Recent am lansat hibrizii Hillico ¿i Granos”.

GRÂU Tot de doi ani KWS s-a relansat ¿i pe pia¡a grâului din România. “Pe plan global KWS suntem bine pozi¡iona¡i la grâu. În România, avem, deocamdatå, doar patru soiuri în portofoliu, pentru care producem såmân¡å. Înså teståm 25 de soiuri noi, dintre care vor fi selectate 3-4”.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2022

CULTURI VEGETALE

Naturevo> arsurile solare [i alte probleme ale culturilor Ioan Enoiu, proprietarul Naturevo (foto), sus¡ine cå a identificat o problemå generalizatå în câmpurile din ¡arå, pe care foarte pu¡ini fermieri o con¿tientizeazå: “Din constatårile noastre de pe teren, peste 90% dintre fermieri nu cuno¿teau cå cerealele lor au arsuri solare grave”.

rsurile solare produc scåderi de produc¡ie ¿i direct, prin uscarea plantelor, ¿i indirect, prin sensibilizarea plantelor la boli. “Noi avem solu¡ii care protejeazå plantele de radia¡iile solare, reducând efectul acestora cu 70-80%”. Elena Leaotå, director de strategii Naturevo, enumerå produsele recomandate: Evoright Plus, WetCit, Spuma Stop, OmyaPro Calcium, Ovipron Top.

Profitul Agricol 44/2022

Secetå? Naturevo are produse despre care Ioan Enoiu sus¡ine cå reduc consumul de apå cu 30-40%. Florian Lazår, directorul tehnic al Naturevo, spune cå pentru fer tilizan¡ii foliari compania colaboreazå cu firma americanå Stoller, care formuleazå produsele în baza ciclului hormonal al plantelor. “La aplicarea lor, plantele intrå în repaus vegetativ ¿i nu mai secretå acid abscisic ¿i etilenå, a¿a cum se întâmplå în condi¡ii de stres, când se declan¿eazå produc¡ia de såmân¡å ¿i degradarea timpurie. Ulterior, când stresul dispare, plantele î¿i revin miraculos”, aprobå Florian Lazår. Solul e degradat? Ioan Enoiu crede cå poate reduce de zece ori timpul de regenerare. “Ultimul concept pe care l-am lansat este Adaptare pentru regenerare. România a pierdut, în ultimii 50 de ani, peste un proF cent de humus, care se

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE formeazå, în condi¡ii naturale, în peste 100 de ani. Naturevo are solu¡ii pentru ca acest proces så se reducå la doar 10 ani, cu condi¡ia existen¡ei umiditå¡ii în sol”, întåre¿te Enoiu. O asemenea solu¡ie este Best Starter Maxim C+, îngrå¿åmânt microgranulat cu humofola¡i. “Am aplicat Best Starter Maxim C+ pe terenuri degradate, såråturoase, din jude¡ul Bråila, iar plantele ¿i-au revenit ca prin minune. Se vorbe¿te de captarea CO2 în sol. Produse precum Best Starter Maxim C+ cresc randamentul fotosintetic. Mai apoi, fac ca solul så påstreze o cantitate mult mai mare de CO2, care så fie transformat în materie organicå”, adaugå Ioan Enoiu.

Alternativa fårå reziduuri Naturevo considerå cå existå o cale de mijloc între agricultura conven¡ionalå ¿i cea organicå, prin care produc¡iile så se men¡inå ridicate, iar în acela¿i timp, calitatea lor så creascå. “Mul¡i confundå produsele curate cu cele ob¡inute din agricultura organicå. Dar ¿i produsele din agricultura conven¡ionalå pot fi complet curate. Produsele pe care le-am lansat sub emblema Zero reziduuri fac ca în produsele agricole finale så nu mai existe reziduuri. E vorba de produse de protec¡ia plantelor cu degradare rapidå ¿i de fertilizan¡i care se elibereazå treptat. Foarte mul¡i fermieri care au folosit aceste produse au vândut produc¡ia conven¡ionalå ca fiind ecologicå, fiindcå nu con¡inea reziduuri”, explicå Ioan Enoiu. El aratå cå s-a inspirat din experien¡a unei companii israeliene, al cårei brand Ecofresh con¡ine produse de lux exportate cu succes în toate ¡årile dezvoltate, foarte scumpe tocmai fiindcå sunt fårå reziduuri. Poate ¿i Comisia Europeanå va accepta, într-un final, cå trebuie omologate aceste produse fårå reziduuri, care pot proveni nu neapårat din agricultura complet ecologicå, continuå Enoiu. 26

Elena Leaot\, director de strategii Naturevo [i Florian Laz\r, director tehnic Naturevo

În agricultura conven¡ionalå se pot folosi aceste produse chimice în prima fazå de vegeta¡ie, iar ulterior numai produse organice. “Avem programe complete cu solu¡ii ecologice pentru cam toate culturile din România”. Elena Leaotå întåre¿te: “În portofoliul Naturevo se gåsesc produse care pot rezolva orice problemå cu care se confruntå fermierii, atât în culturile conven¡ionale, cât ¿i în cele ecologice. Avem o mul¡ime de produse biologice care le pot înlocui cu succes pe cele de sintezå, pentru a se asigura conformiNaturevo oferå acum analize de sol

Naturevo a preluat Laboratorul Minear din Arad ¿i acum oferå analize precise de sol, de plante, apå (pentru tratamente fitosanitare sau irigat), de îngrå¿åminte organice. Se determinå atât macro, cât ¿i micro ¿i oligoelementele. “Am dotat laboratorul cu un utilaj Wintex 3000, de prelevare automatå de probe de sol, capabil så facå sondåri pânå la 60 cm adâncime, ce lucreazå cu acurate¡e GPS. Am achizi¡ionat ¿i softul Nextfarming, cu ajutorul cåruia putem realiza hår¡i pentru aplicare de precizie, cu ratå variabilå, în conformitate cu analizele de sol”, explicå Lazår.

tatea cu cerin¡ele legisla¡iei europene. Avem produse noi cu ac¡iune de elicitori, care måresc rezisten¡a plantelor la infec¡ii”. Un asemenea produs este cuprul sistemic, Copfort, despre care directorul tehnic, Florian Lazår, spune cå a fost sceptic la început, în privin¡a eficacitå¡ii sale: “Dar m-am convins cå e ce trebuie; în acest moment vindem în România peste 20 de tone de produs”. Copfort este o solu¡ie apoaså pe bazå de cupru complexat cu acid gluconic, care induce rezisten¡å naturalå plantei, întårindu-i prin fortificare capacitatea naturalå de apårare la boli ¿i dåunåtori.

O companie cât o viziune “Naturevo înseamnå de fapt o viziune, înseamnå EVOcare, EVOlu¡ie ¿i rEVOlu¡ie în naturå. În momentul în care evoci, trebuie så te gânde¿ti la tot ce ai primit cå trebuie så påstrezi. În momentul în care vrei så evoluezi, nu po¡i så o faci dacå nu revolu¡ionezi. Misiunea noastrå declaratå de la început: så fim capabili så oferim fermierilor solu¡ii pentru o agriculturå sustenabilå. Atunci spuneam, la început, durabilå, ¿i foloseam mai rar cuvântul sustenabilå. Agricultura sustenabilå - acesta este un concept care preia ¿i latura de agriculturå durabilå", a încheiat fondatorul companiei Naturevo, dr. Ioan Enoiu. Profitul Agricol 44/2022

CULTURI VEGETALE

Triste]e [i optimism, în agricultura din clujean\ Pre¡urile foarte mari la îngrå¿åmintele chimice îi afecteazå tot mai grav pe fermierii clujeni, la fel ca pe cei din toatå ¡ara, dar existå ¿i ve¿ti bune: culturile de toamnå sunt însåmân¡ate, evolueazå bine, iar umiditatea terenului este potrivitå.

În

jude¡ul Cluj, starea de vegeta¡ie, la jumåtatea lunii noiembrie, a cerealelor de toamnå însåmân¡ate era bunå, iar plantele, råsårite. Cultura de rapi¡å evolueazå excelent. În aceastå toamnå, au fost înfiin¡ate 1.950 de ha ¿i era råsåritå la jumåtatea lunii noiembrie. Solul are umiditate ¿i permite realizarea lucrårilor mecanizate de pregåtire a patului germinativ, acolo unde mai e necesar, în condi¡ii bune, fårå a fi aplicate mai multe treceri sau consumuri suplimentare de carburan¡i. Mediile pentru jude¡ul Cluj la precipita¡iile cåzute în ultimele 6 såptåmâni: 23-29 septembrie: 3,2 litri/mp, 30 septembrie-6 octombrie: 4,5 litri/mp, 7-13 octombrie: 3,2 litri/mp, 14-20 octombrie: 1,1 litri/mp ¿i 4-10 noiembrie: 0,5 litri/mp. În campania de toamnå, în Cluj au fost însåmân¡ate 10.500 ha de grâu, 1.100 ha de orz ¿i 280 ha de ovåz. Uifålean atrage aten¡ia cå, într-adevår, criza fertilizan¡ilor provocatå de pre¡urile extreme este mare, dar existå solu¡ii alternative. De exemplu, se pot utiliza îngrå¿åmintele organice de tipul dejec¡iilor

provenite din fermele de animale (gunoi de bovine, de påsåri, de porcine). Din påcate, efectivele de animale existente în prezent în jude¡ul Cluj sunt destul de scåzute la toate speciile, cu excep¡ia ovinelor. Astfel, cantitå¡ile de gunoi realizate de ¿eptelul de animale nu poate acoperi deficitul de îngrå¿åPaul Rare¿ Uifålean, directorul Direc¡iei Agricole Cluj, a explicat recent cå pre¡ul de vânzare la cerealele påioase recoltate în aceastå varå a crescut fa¡å de anul trecut cu 50-60%, de la 900-1.000 lei/tona de grâu în 2021 la 1.450-1.500 lei în 2022. La porumbul din recolta 2022, cre¿terea de pre¡ este tot de 50%, în timp ce la plantele oleaginoase pre¡ul de valorificare a stagnat. Este cazul rapi¡ei, care se comercializeazå cu 2.800-2.900 lei/tona, la fel ca în 2021, sau chiar a scåzut. La floarea-soarelui, în 2021, pre¡ul era 2.800 lei/tona, iar acum este 2.700 lei. Fermierii se plâng cå între timp pre¡ul îngrå¿åmintelor chimice a crescut cu 300% în 2022 fa¡å de 2021. De aceea, dacå pre¡urile la grâu,

minte chimice, a¿a cum se întâmplå ¿i în alte jude¡e din partea de vest a ¡årii. Paul Rare¿ Uifålean, directorul Direc¡iei Agricole Cluj, crede cå o solu¡ie la lipsa îngrå¿åmintelor ar putea fi compostarea tuturor resturilor vegetale ¿i utilizarea compostului ca fertilizant. ªi utilizarea “îngrå¿åmintelor verzi”, încorporate în sol primåvara, ar fi o variantå. Mai mult, pentru fermierii care utilizeazå “îngrå¿åminte verzi”, existå ¿i o subven¡ie APIA suplimentarå de 128 euro/ha/an (pachetul nr. 4 din måsura 10 Agromediu ¿i climå. De asemenea, alte solu¡ii ar mai fi introducerea în asolament a culturilor fixatoare de azot, utilizarea nåmolurilor de epurare ¿i utilizarea fertilizan¡ilor organici produ¿i din alge, microorganisme etc.

Gheorghe MIRON orz, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui nu vor cre¿te în 2023 fa¡å de nivelul actual, ei nu vor putea så mai facå profit. Pe de altå parte, mul¡i dintre fermierii care cultivå suprafe¡e mai mari de 1.000 ha declarå cå au reu¿it så-¿i procure îngrå¿åmintele chimice necesare campaniei 2022-2023, înainte de explozia pre¡urilor, astfel cå sunt “mai lini¿ti¡i” în acest moment. Cei care cultivå suprafe¡e mai mici, 50-500 ha, se plâng cå stocurile de îngrå¿åminte chimice pe care le au nu acoperå în totalitate necesarul. Astfel, ei a¿teaptå så le intre în conturi subven¡iile de la APIA, din care vor fi nevoi¡i så completeze necesarul de fertilizan¡i la aceste pre¡uri “aberante”.

Profitul Agricol 44/2022

CULTURI VEGETALE

Starea câmpului în Bihor Un an a¿a secetos ca 2022 nu s-a mai înregistrat pânå acum în agricultura din Bihor. Conform Direc¡iei Agricole, nici jumåtate din media anualå de precipita¡ii nu a fost în acest an. Din 750 de litri pe metru påtrat, cât ar trebui så cadå, au fost numai 300 de litri.

râul este råsårit ¿i evolueazå spectaculos. În jude¡ul Bihor, pentru anul agricol 20222023, sunt semånate 24.000 de ha de rapi¡å, 60.000 de ha cu grâu ¿i 10.000 ha orz, orzoaicå ¿i triticale. La floareasoarelui, în 2022, s-a ob¡inut o medie de 1,7 tone la ha. La porumb, produc¡ia media de pe cele 104.000 de ha a fost de 2.100 kg la ha. E primul an când s-au recoltat peste 100.000 de ha la porumb. Asta fiindcå în primåvarå a fost întoarså o suprafa¡å mare cu rapi¡å ¿i terenul a fost reînsåmân¡at cu porumb.

Seceta din toamna anului 2021 ¿i condi¡iile grele din iarnå au compromis multe hectare cu rapi¡å. Anul acesta au fost însåmân¡ate 24.000 de ha, dar nu nu se ¿tie câte vor trece de iarnå. Sunt ¿i speran¡e: fermierii practicå tratamente curative ¿i preventive ¿i de obicei nu prea sunt probleme cu bolile ¿i dåunåtorii la cultura de rapi¡å. Nicolae Hodi¿an, directorul DAJ Bihor, a explicat cå, din fericire, în luna noiembrie, s-a refåcut o parte din necesarul de apå din sol, dar mai trebuie så plouå.

Cum se vede criza fertilizan¡ilor Marea teamå a fermierilor din Bihor este faptul cå, de¿i depozitele de îngrå¿åminte sunt pline, s-ar putea ca mul¡i dintre ei så nu reu¿eascå så ajungå la ele. Ideal ar fi ca în 2023 så nu existe continuitate la seceta extremå din 2022. Atunci s-ar intra într-un mare declin, într-o perioadå criticå, fiindcå accesibilitatea plantei la fertilizan¡i se datoreazå ¿i apei din påmânt. Dacå nu va fi umiditate în sol, a¿a cum a fost în 2022, timp de douå luni, nici substan¡ele nutritive oferite de îngrå¿åmintele chimice nu vor fi absorbite ¿i vor rå30

mâne neutilizate de culturile agricole. Iatå adevårata dramå! Deocamdatå nu se poate vorbi de o lipså de fertilizan¡i, dar pre¡urile sunt prohibitive. Existå depozite pline, care asigurå necesarul de îngrå¿åminte. Problema este dacå fermierii vor putea så le achizi¡ioneze. Este clar cå unii vor face rabat la cantitå¡ile utilizate de fertilizan¡i, dar fårå a compromite culturile. Dozele de îngrå¿åminte vor fi reduse sau chiar înjumåtå¡ite. Dacå aceste reduceri vor fi numai pentru acest an agricol nu va fi o mare problemå. O parte din îngrå¿åminte

Încå existå un deficit de umezealå în påmânt. E nevoie de o dublare a rezervei de apå ca så se ajungå la un stadiu normal, împlinit. Pentru germinarea semin¡elor a fost bunå, dar nu va fi suficientå pentru dezvoltarea plantelor. “Aceasta este marea problemå, de aceea avem nevoie apå în agricultura din Bihor. Germina¡ia e una ¿i necesitå o anumitå umiditate relativ scåzutå, dar dezvoltarea plantelor e altceva ¿i necesitå alt volum de apå liberå”, a subliniat Hodi¿an. Campania de toamnå a mers foarte bine în jude¡ul Bihor, în urma ploilor din septembrie ¿i octombrie. Lucrårile de pregåtirea a patului germinativ au decurs fårå probleme, la fel însåmân¡årile, iar råsårirea rapi¡ei a fost spectaculoaså ¿i în condi¡ii optime. De aceea, fermierii au fost nevoi¡i så aplice regulatori de cre¿tere, fiindcå plantele se dezvoltå prea tare. “S-a urmårit evitarea formårii tijei florare. Speråm så nu avem alte surprize pe viitor”, aten¡ioneazå Hodi¿an.

Gheorghe MIRON mai råmân în sol de la un an la altul. Procentul de utilizare de cåtre plantå este în primul an 30, al doilea an 40 ¿i al treilea an 30. Vor mai råmâne ceva rezerve în sol, iar dacå vor fi ¿i ploi, 2023 are ¿anse så fie chiar un an agricol normal. Important este ca aceastå perioadå de crizå ¿i, evident, de reduceri ale dozelor så nu se desfå¿oare pe o perioadå lungå de timp, de doi - trei - patru ani. Atunci se vor înregistra dezechilibre mari de substan¡e nutritive în sol ¿i, prin urmare, plantele nu se vor mai dezvolta cum trebuie. Astfel, putem vorbi de un stres al plantelor, cu produc¡iile foarte mult diminuate. Profitul Agricol 44/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Alert\ de grip\ aviar\ în Fran]a Ministerul Agriculturii de la Paris a ridicat gradul de alertå pentru gripa aviarå pânå la nivelul maxim, iar toate påsårile de la ferme trebuie ¡inute doar în interior pentru a controla råspândirea virusului. “În acest context marcat de o rezisten¡å fårå precedent a virusului la condi¡iile de mediu ¿i migra¡ia puternicå a påsårilor sålbatice, este esen¡ial så întårim activitå¡ile de preven¡ie pentru a evita contaminarea fermelor de påsåri”, explicå un comunicat al ministerului.

Nivelul maxim de risc permite ¿i alte måsuri care pot fi luate pentru a limita extinderea bolii, inclusiv împu¿carea påsårilor migratoare. Fran¡a s-a confruntat în acest an cu cea mai gravå epidemie de gripå aviarå din istorie, care a provocat deja sacrificarea a peste 22 de milioane de påsåri. Dupå ce numårul focarelor a scåzut în timpul verii, fårå ca virusul så disparå complet, a¿a cum se întâmpla în al¡i ani, în ultimele luni au fost descoperite tot mai multe cazuri de infec¡ie.

În perioada 1 august - 8 noiembrie, francezii au identificat 49 de focare de gripå aviarå din tulpini foarte patogenice la fermele din ¡arå, ¿i multe infec¡ii izolate la påsåri sålbatice sau la cele crescute în cur¡i. Virusul gripei aviare se poate transmite la oameni prin contact cu påsårile infectate sau cu alte materii contaminate, dar oamenii nu pot lua boala prin consumul de carne sau ouå.

Cooperativa Fonterra are un alt director financiar Cooperativa Fonterra din Noua Zeelandå, cel mai mare exportator de produse lactate din lume, a anun¡at numirea lui Neil Beaumont în func¡ia de director financiar (CFO). Beaumont îl înlocuie¿te pe Marc Rivers, care a påråsit compania în luna martie, ¿i va prelua în luna februarie postul de CFO de la interimarul Chris Rowe. Înainte de Fonterra, Beaumont a lucrat pentru gigantul minier BHP Group în Chile ¿i Australia, dar a fåcut parte ¿i din managementul companiei de audit KPMG. Neil Beaumont este descris ca un lider financiar a cårui experien¡å în implementarea strategicå este un mare câ¿tig pentru orice echipå. Fronterra continuå så aplice strategia pentru perioada 2020-2030, care Profitul Agricol 44/2022

pune accent pe sustenabilitate ¿i o agriculturå mai ecologicå. La întâlnirea anualå a fermierilor care fac parte din cooperativå, Hurrell a avertizat cå obiectivele stabilite sunt foarte importante ¿i existå riscul ca

Fonterra så piardå clien¡i sau så se confrunte cu bariere comerciale dacå nu reu¿e¿te så le implementeze.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

:n final, Ioan Chiriac [i-a modernizat grajdurile “Ferma lu’ Ioan Chiriac”, de la Radomire¿ti, Bacåu, a¿a cum i-a råmas renumele, s-a remarcat ani la rând prin genetica ei superioarå ¿i printr-o furajare adecvatå. Råmåsese “casa” în urmå. În acest an, fermierul a schimbat fa¡a adåposturilor.

În

primul rând, Ioan Chiriac a aruncat azbocimentul ¿i a învelit adåposturile cu tablå sandvici, un izolator termic foarte bun. Au fost costuri de peste un milion de euro. Ioan Chiriac a preferat o exploatare omenoaså a vacilor lui, chiar dacå pierde lapte. Preferå longevitatea biologicå unei exploatåri contra naturii. Animalele nu stau toatå ziua pe beton ¿i ies la soare.

Calculul economic al unei ferme cu 800 de vaci “Am observat cå produc¡ia de lapte a scåzut cu doi litri pe fiecare vacå dacå le-am dat posibilitatea så se plimbe. Când stau numai pe beton, månâncå tot timpul. Pierd deliberat doi litri, dar am convingerea cå e bine pentru sånåtatea animalelor. Vacile stau la soare ¿i se bucurå de multå luminå ¿i de aer curat. Evit astfel bolile respiratorii ¿i bolile de picioare”, spune Ioan Chiriac. Vacile au ie¿ire liberå spre padocuri pentru a face mai multå mi¿care. Are 800 de vaci Holstein, cu tot cu tineret. ºine ¿i taurii pânå ajung la 450 34

de kilograme. Îi vinde la abatorul din Boto¿ani cu 10 lei kilogramul în viu. Considerå cå este un pre¡ acceptabil. Cunoscåtorii sus¡in cå ne confruntåm cu o crizå a laptelui în Europa. O crizå a fost ¿i pânå în anul 2022, confirmå ¿i Ioan Chiriac. “Este cunoscut faptul cå peste 40% din consumul intern este asigurat din import. În 2022, problema este cå au crescut pre¡urile materiilor prime, implicit pre¡ul laptelui, ceea ce se suprapune pe un deficit la nivel european. În paralel, au crescut ¿i pre¡urile uleiurilor vegetale, care erau o surså importantå pentru marii procesatori în producerea lactatelor.” Laptele se vinde acum cu 2,8 - 3,2 lei litrul de la poarta fermei. Pentru fermele organizate, este un pre¡ care stimuleazå. “Eu ¿tiam cå un kilogram de ca¿caval se face din 10 litri de lapte. Atunci

când era 1,80 lei litrul de lapte, ce încasam eu era contravaloarea unui kilogram de ca¿caval. Atunci noi nu eram procesatori, dar interesul este så nu moarå partenerul din lan¡ul tåu, adicå procesatorul. Aveam interesul så men¡inem o rela¡ie bunå. Dacå procesatorul vinde sub costuri, atunci dispare de pe pia¡å. Dupå aceea, Dorin Cojocaru mi-a explicat cå un kilogram de ca¿caval se poate face ¿i din 3 litri de lapte. Evident cå nu e ca¿caval.”

Seceta sperie pe oricine, oricât de tare Pentru fermele cu restan¡e din anii anteriori, din 2020, când a fost secetå, 2021 a fost un an foarte bun ¿i a venit 2022 ca un dezastru. “În 35 de ani, eu nu am våzut o asemenea secetå. S-au recoltat 2-3 tone de porumb la hectar, de¿i påmântul

Pledoarie pentru ferma de 100 de vaci Ioan Chiriac cere statului român så intervinå pentru a stimula apari¡ia fermelor de o sutå de vaci, pragul minim al unei ferme profitabile. Numai a¿a putem avea o cantitate constantå de lapte în ¡arå. “Eu dau animale la abatorul din Boto¿ani. Ei cumpårå ¿i reforme, ¿i tåura¿i. Agentul lor spunea cå în 2022, din iulie ¿i pânå în octombrie, au desfiin¡at o sutå de ferme. Partea gravå este cå to¡i fermierii erau oameni tineri. Ace¿ti tineri au crezut cå pot construi o afacere în zootehnie. Cu 30 de vaci, ei nu pot ajuge la 1.000 de euro pe lunå în medie. ªi au pierdut tot. Au plecat în Germania, unde au cel pu¡in 4.000 de euro pe lunå. Lucreazå doar 8 ore, copiii lor se duc la o ¿coalå

bunå ¿i au un sistem de sånåtate asigurat. Cum så-l sus¡inem pe micul crescåtor cu 2-3 animale? Noi trebuie så avem politici pentru cei cu 20-30 de animale ¿i så-i ajutåm så ajungå la 100 de animale. Acela este pragul profitului. Ferma din ¡årile occidentale nu este de 20 de animale, are 100 de animale. De asemenea politici avem nevoie. Numai a¿a, fermierul poate câ¿tiga 1.000 2.000 de euro pe lunå ca så nu mai fie tentat så plece din ¡arå. Ministrul nostru este un pompier ¿ef de tulumbå, se duce så stingå focul noaptea, så vadå ce face o sta¡ie de iriga¡ii, så vadå noaptea dacå a legat påpu¿oiu’ sau så meargå la institu¡iile statului din subordine ca så facå prezen¡a. Nu asta e treaba unui miProfitul Agricol 44/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

este mai bun în Lunca Siretului. Ploile au cåzut ca pe tabla de ¿ah. Nu au mai venit fronturile de ploi de demult. Numai la televizor ploua. Mama mea spunea cå nici seceta din 1946 nu a fost a¿a de cruntå. Tråiau cu lapte ¿i cu uruialå de porumb. Somitå¡i din domeniul ¿tiin¡ei fac declara¡ii aberante cå laptele e cancerigen”. nistru! El trebuie så conceapå programe pentru cei din spatele lui, pe care så-i coordoneze. Så mergi cu toatå presa dupå tine noaptea så vezi “cât de fierbinte este ciocålåul”? Nu este misiunea ministrului så vadå dacå eu am furaje! Eu mi-am asumat angajamentul så îngrijesc 800 de animale. Eu trebuie så våd politici corecte, så fiu într-o concuren¡å corectå cu ceilal¡i fermieri, astfel încât eu så pot så-mi desfå¿or actvitatea. E treaba mea så fac furaje, så asigur apa, så am condi¡ii de stabula¡ie din cele mai bune ca så creascå produc¡ia. E afacerea mea. Treaba ministrului este så conceapå ¿i så coordoneze politici agrare. El asta ¿i-a asumat. ªi la noi e cu totul invers. Piramida valorilor s-a întors în România”. Profitul Agricol 44/2022

Chiriac a în¡eles cå existå o preocupare pentru ameliorarea rasei Holstein. “În centrele de geneticå ai voie så vezi taurii doar prin geam. Optimizarea o face fermierul, dar a existat o tendin¡å de selec¡ie a vacilor cu o capacitate de ingestå mare. S-a våzut înså în timp cå este greu så asiguri un confort pentru asemenea animale pe måsura gabaritului lor. ªi atunci s-a lucrat la geneticå ¿i s-au selectat animale cu talie mai micå. Aveau ¿i vaci, cum este rasa Jersey, o vacå cu o talie mai micå, cu proteinå mai multå în lapte, iar acum se vede o tendin¡å de scådere a taliei ¿i pentru vacile Holstein. Este mai importantå longevitatea productivå a vacii în fermå. Eu a¿a cred, vaca trebuie men¡inutå mai mult în fermå pentru cå randamentul este mai bun. Noi am ajuns la o longevitate productivå de 3 lacta¡ii. Sigur cå am vaci ¿i de 7 lacta¡ii, a¿a cum existå vaci care cad de la prima lacta¡ie”.

Aråtura, o ¿anså “Eu fac aråturile de toamnå. Prin aråturå, se realizeazå o integrare mai rapidå a resturilor vegetale în sol. Nu

este important cât produci la hectar, ci cu ce costuri faci asta. Dacå ai 5.000, 10.000 de hectare, este mai rentabil så nu ari, dar la suprafe¡e mici nu po¡i interveni cu utilaje complexe. Dacå nu ari, apar dåunåtorii ¿i bolile, rozåtoarele mai ales, ca în terenurile nelucrate. Se plâng unii fermieri cå au mul¡i ¿oareci, dar dacå nu le strici culcu¿ul patru-cinci ani, la ce så te a¿tep¡i? Eu am terenurile fertilizate în mare parte cu gunoi de grajd, deci am o structurå bunå a solului. Aråtura mea este uniformå, fårå resturi vegetale. Vin primåvara cu un combinator de 9 metri, iar înmagazinarea apei este mai profundå a¿a. Înainte se folosea grapa. Humificarea resturilor vegetale se produce mai repede la adâncimi de 25-30 de centimetri. Dacå le mai dau ¿i pu¡inå uree, procesul de degradare se face mai rapid ¿i am cel mai bun humus.” Ca orice vechi gospodar, Ioan Chiriac vorbe¿te frecvent despre nevoia de echilibru din ferma de vaci cu lapte pentru eliminarea exceselor.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Revolta cresc\torilor de vaci din Satu Mare Criza pre¡urilor din agriculturå provocatå de råzboiul din Ucraina, agravatå de seceta extremå din vara acestui an, când au fost arse toate på¿unile, i-a dus la disperare pe crescåtorii de vaci din Satu Mare. De aceea ei s-au dus cu mai multe revendicåri la prefecturå, pentru a solicita sprijin urgent de la Guvernul României.

refectul din Satu Mare, Radu Roca, împreunå cu directorul de cancelarie, Radu Iancu, ¿i Ramona Antonescu, ¿ef de serviciu, au avut, în 8 noiembrie, o întâlnire cu conducerea Uniunii de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin BOVICOOP pentru a gåsi împreunå solu¡ii la solicitårile crescåtorilor de bovine de lapte. La întâlnire au participat din partea BOVICOOP pre¿edintele Daniel Frei,

directorul executiv Iasmina Blidar ¿i fermierul Porombovits Gellert. Daniel Frei i-a înmânat prefectului Radu Roca o peti¡ie în care sunt men¡ionate revendicårile fermierilor. Prefectul Radu Roca a luat act de solicitårile crescåtorilor de taurine ¿i i-a asigurat cå va trimite din partea Institu¡iei Prefectului din jude¡ul Satu Mare o adreså cåtre Ministerul Agriculturii cu toate solicitårile fermierilor pentru ca ace¿tia så depå¿eascå situa¡ia criticå în care se aflå în urma crizei apårute atât în România, cât ¿i la nivel european dupå izbucnirea conflictului din Ucraina ¿i în urma secetei care i-a dus pe fermieri în imposibilitatea de a-¿i asigura necesarul furajer pentru un întreg an zootehnic. Fermierii solicitå un ajutor concret din partea MADR încå din acest an deoarece sprijinul oferit pe cap de bovinå de lapte pe fondul cadrului temporar de crizå aferent anului 2022 va fi achitat abia în 2023. “Cerem gåsirea altor solu¡ii imediate care så sprijine produc¡ia de lapte, re-

spectiv achizi¡ia de furaje a anului curent, a¿a cum de altfel reprezentan¡ii statului au promis public în urmå cu mai pu¡in de o lunå”, este mesajul pre¿edintelui Uniunii, Daniel Frei. El l-a mai informat pe prefect cå din cauza costurilor tot mai mari cu facturile la energie existå riscul ca efectivele de bovine de lapte så se reducå drastic în jude¡. “Voi trimite un memoriu cåtre MADR cu toate solicitårile dvs. ¿i sunt convins cå se vor gåsi solu¡ii pentru a primi tot sprijinul pe care de altfel îl merita¡i. Sunt de meserie medic veterinar ¿i cunosc problemele cu care vå confrunta¡i”, a spus prefectul Radu Roca. Reprezentan¡ii fermierilor au anun¡at cå dacå nu se rezolvå problemele lor vor recurge, la mijlocul acestei luni, la o grevå de avertisment ¿i vor scoate utilajele agricole pe stråzile din municipiul Satu Mare.

Gheorghe MIRON

DAJ Satu Mare, alåturi de crescåtorii de vaci Ioan Cioltean, directorul Direc¡iei Agricole Satu Mare (foto), a atras aten¡ia cå fermierii solicitå ajutor de la MADR, fiindcå nesiguran¡a vremurilor îi îngroze¿te. În primul rând, crescåtorii de vaci se tem så nu se confrunte cu încå un an de secetå, în 2023. Îngrijorarea per36

sistå ¿i ei vor sprijin de la guvern, så le ofere o siguran¡å. Silozul este slab hrånitor, fiindcå nu mai con¡ine boabe de porumb, plantele nu au rodit, din cauza secetei extreme, iar pre¡ul laptelui este prea mic, nu le asigurå un venit ¿i abia le acoperå cheltuielile. “Trebuie så se gåseascå solu¡ii la problemele ridicate de crescåtorii de bovine, fiindcå în ultima vreme ei s-au plâns cå au fost nevoi¡i så î¿i taie vacile. Situa¡ia a ajuns foarte gravå în 2022. På¿unile erau uscate ¿i nici må-

car apå de båut nu mai exista så adape animalele. Crescåtorii au fost nevoi¡i så le dea de mâncare ¿i de båut a¿a cum procedeazå iarnå. Ei duceau balo¡ii de fân ¿i îi puneau pe på¿unea uscatå ¿i acolo veneau vacile ¿i se hråneau. Asta a fost timp de peste douå luni, pânå în septembrie, când au venit ploile. Atunci a venit salvarea. På¿unile au înverzit ca primåvarå ¿i animalele au avut ce så månânce ¿i så bea”, a subliniat ¿eful agriculturii din Satu Mare.

Profitul Agricol 44/2022

MA{INI & UTILAJE Câ[tig\torii premiilor Ma[ina Anului 2023 La SIMA, Salonul de Ma¿ini Agricole de la Paris, care s-a ¡inut la începutul acestei luni, a avut loc ¿i decernarea premiilor “Farm Machine 2023”, pe care îl vom traduce drept “Ma¿ina Anului 2023”. Este premierea celor mai performante ma¿ini ¿i utilaje agricole.

remiul Ma¿ina Anului a fost organizat de publica¡iile franceze Terre-Net ¿i Matériel Agricole. Totu¿i, clasamentele au fost realizate de un juriul format din speciali¿ti în domeniul tehnicii agricole ¿i jurnali¿ti agrarieni din toatå Europa. ¥n total au fost 19 categorii. Am remarcat cå utilajele premiate au în echiparea lor din ce în ce mai multe func¡ii automate ¿i sisteme digitale. Cele 19 categorii ¿i câ¿tigåtorii lor:  Tractor de peste 280 CP categoria XL Case IH Quadtrac AFS Connect.  Tractor 180-280 CP categoria L Fendt 700 Vario Gen 7.  Tractor pânå în 120 CP categoria S Massey Ferguson MF 5S.  Tractor specializat New Holland T4F.  Combine pentru cereale Claas Lexion cu Cemos Dialog.

 Combinå de recoltat furaje John Deere seria 8000.  Echipament pentru furaje Pöttinger Mergento.  Prese de balotat Kuhn VBP 7190.  Utilaje pentru prelucrarea solului Maschio Gaspardo Toro IsoTronic.

 Pluguri Grégoire Besson Voyager S70.  Semånåtori Väderstad Proceed.  Semånåtori de precizie pentru culturi prå¿itoare Monosem ValoTera Ultimate.  Sprayere France Pulvé Spectre.  Încårcåtoare Weidemann 1190 E.  Digitalizare Amazone GPS Scenario Control.  Robo¡i agricoli Lemken/Krone Combined Powers.  Echipamente de prå¿it mecanic Lemken/Steketee SprayHub ICWeeder.

Pe lângå cel 17 categorii tehnice, s-au acordat ¿i douå premii speciale: Premiul publicului, pentru Maschio Gaspardo Toro IsoTronic, Premiul juriului, pentru Valtra Q Series.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 44/2022

MA{INI & UTILAJE

Inova]iile SDF, premiate la Bologna ¥n timp ce la Paris avea loc SIMA, în Italia, la Bologna, se desfå¿ura o altå expozi¡ie interna¡ionalå, EIMA. ªi acolo se dau premii interna¡ionale, de cåtre FederUnacoma, Federa¡ia Italianå a Producåtorilor de Ma¿ini Agricole. La fiecare doi ani aceasta premiazå producåtorii care inoveazå în domeniul agricol.

rintre producåtorii laurea¡i s-a numårat ¿i Grupul Same Deutz-Fahr (SDF), care a primit un premiu la categoria inova¡ie tehnicå, pentru transmisia RVshift, ¿i douå men¡iuni, pentru ghidarea cu ultrasunete în viticulturå ¿i pomiculturå ¿i aplica¡ia pe mobil EasyBUS pentru echipamente cu sau fårå Isobus.

Transmisia RVshift RVshift este o transmisie hibridå, controlatå electronic, ce combinå avantajele unei transmisii powershift cu cele ale unei transmisii CVT. Aceasta spoProfitul Agricol 44/2022

-re¿te u¿urin¡a în utilizare ¿i productivitatea tractoristului. RV shift oferå 20 de trepte powershift predefinite, pentru viteze de la 1,5 la 50 km/h înainte. În func¡ie de necesitå¡i, poate fi echipatå cu sistem cu rapoarte infinit variabile, pentru viteze de la 0,02 la 5 km/h. Noul inversor electrohidraulic PowerShuttle, cu cele 5 niveluri de råspuns selectabile de operator, permite inversarea direc¡iei fårå a fi necesarå utilizarea pedalei de frânå, chiar ¿i pe pante abrupte, în timp ce este sub sarcinå ¿i la orice vitezå. Func¡ia Stop&Go, care permite operatorului så se opreascå, så men¡inå tractorul pe loc ¿i så porneascå din nou folosind doar pedala de frânå, face munca mult mai pu¡in obositoare, mai ales atunci când se folose¿te un încårcåtor frontal. Pentru noua transmisie RVshift este disponibilå frâna de motor hidraulicå (HEB), care maximizeazå efectul de frânare la deplasarea în pantå. O caracteristicå unicå a HEB este posibilitatea de a seta for¡a de frânare în 10 trepte, permi¡ând ¿oferului så facå fa¡å oricårui tip de pante.

suri cu ultrasunete care “baleiazå” vi¡ade-vie ¿i pomii ¿i sunt apoi detectate de senzori speciali. Semnalele rezultate sunt procesate de o unitate de control electronicå, care calculeazå cu precizie centimetricå distan¡a dintre tractor ¿i planta¡ie ¿i conduce automat tractorul prin rânduri. Sistemul determinå automat ¿i densitatea frunzi¿ului vi¡ei sau pomilor, oferind date valoroase pentru aplicarea cu ratå variabilå a tratamentului pentru protec¡ia plantelor.

EasyBUS O altå inova¡ie, pentru care SDF a primit men¡iune la Bologna, a fost EasyBUS. Aceasta este o aplica¡ie pentru dispozitive mobile (smartphone sau tablete) bazate pe Android ¿i iOS, dezvoltatå în colaborare cu XFarmTechnologies. Aplica¡ia a fost conceputå special pentru a permite utilizarea hår¡ilor de prescrip¡ie de teren, indiferent dacå tractorul sau utilajul sunt sau nu compatibile Isobus. EasyBus afi¿eazå cantitatea de produs de aplicat, în raport cu pozi¡ia utilajului ¿i harta încårcatå, pe ecranul smartphone-ului utilizatorului, ¿i permite astfel o reglare adecvatå de Ghidare cu ultrasunete Ultrasonic Guidance este un sistem cåtre operator. de ghidare pentru tractoarele utilizate în planta¡iile pomicole ¿i viticole. Acest Arpad DOBRE sistem emite un flux continuu de impul39

MA{INI & UTILAJE

Noul Lexion, combina amiral Lexion este nava amiral a gamei de combine Claas, produse la Harsewinkel, în Germania, ¿i la Omaha, în SUA.

rintre noutå¡ile introduse pentru sezonul 2023 se numårå o cabinå mai mare, noul terminal CEMIS 1200 cu noul GPS Pilot, optimizarea performan¡elor ¿i a fluxului de material recoltat, buncåre de cereale mai mari ¿i echipamente suplimentare op¡ionale (man¿on pivotant pentru tubul de descårcare al buncårului de cereale, direc¡ie Dynamic Steering). Din 2023, gama de combine Claas Lexion va fi completatå cu Lexion 8600 ca utilaj hibrid de înaltå performan¡å, pe

lângå noile versiuni Montana ale Lexion 5500 ¿i Lexion 7700. Noul Lexion 8600 este propulsat de un motor MAN D26 cu ¿ase cilindri de mare eficien¡å, Stage V, cu o cilindree de 12,4 litri ¿i 549 CP. Datoritå func¡iei Dynamic Power, puterea motorului este adaptatå automat la condi¡iile de func¡ionare, economisind pânå la 10% din carburant. Buncårul de boabe este de 12.500 litri pentru Lexion 8600 ¿i de 13.500 litri pentru Lexion 8600 Terra Trac. Din 2023, Lexion 8800 poate fi echipat op¡ional cu un buncår de boabe de 18.000 litri, iar Lexion 8700 va avea unul de 15.000 litri. Motorul modelului Lexion 8700 genereazå cu 41 CP mai mult, ajungând la 626 CP, în timp ce Lexion 8800 are o cre¿tere a puterii de 47 CP, atingând 700 CP.

Combinele Lexion 5500 cu scuturåtori ¿i modelele Lexion 7700 hibride vor fi disponibile cu compensarea înclinårii ¿asiului la modelul Montana. De la 258 CP în segmentul cu cinci scuturåtori ¿i pânå la 549 CP în clasa hibridå de mijloc, Claas va oferi o gamå de opt combine model Montana pentru utilizarea pe pante abrupte. Trac¡iunea integralå Power Trac, blocarea diferen¡ialului pentru puntea fa¡å prin reglare electricå ¿i curå¡area Auto Slope måresc viteza de deplasare ¿i optimizeazå performan¡ele de curå¡are prin ajustarea automatå la pante ¿i suprafe¡e înclinate.

Profitul Agricol 44/2022

MA{INI & UTILAJE

a flotei Claas Func¡ii CEMOS noi CEMOS Dialog permite calibrarea mai preciså a senzorilor de pierderi ¿i ghideazå operatorul pas cu pas prin întregul proces de calibrare, pentru prevenirea erorilor de måsurare ¿i de introducere a datelor.

Cu maneta multifunc¡ionalå CMotion, operatorul are întotdeauna sub control cele mai importante func¡ii ¿i poate salva pânå la ¿apte setåri individuale. Noul terminal CEMIS 1200 permite gestionarea online a comenzilor ¿i a documenta¡iei.

CEMOS Connect, pentru utilizarea în flote, se bazeazå pe principiul emi¡åtorului ¿i receptorului, iar datele de configurare CEMOS pot fi transferate fie de la combinå la alte utilaje, fie prin aplica¡ia Telematics cåtre un dispozitiv mobil, cum ar fi un smartphone.

Un alt element de confort este sistemul de direc¡ie dinamicå Dynamic Steering. Disponibil op¡ional, acesta reduce numårul de rota¡ii ale volanului cu 40%, când volanul este complet blocat, ¿i faciliteazå operatorului virarea la capåtul solei.

CEMOS Auto Header optimizeazå automat lungimea platformei, înål¡imea rabatorului ¿i pozi¡ia orizontalå a rabatorului în func¡ie de înål¡imea recoltei måsurate de Field Scanner instalat în acoperi¿ul cabinei.

Profitul Agricol 44/2022

Arpad DOBRE

 Lexion 8800 va fi echipatå cu motorul MAN D42 de 16,2 l, care echipeazå ¿i vârful de gamå Lexion 8900.  Vor fi disponibile versiuni Montana ale combinelor Lexion 5500 ¿i 7700 cu compensarea înclinårii ¿asiului.  Tobå de alimentare segmentatå pentru sistemul de treierat APS Synflow Hybrid (Lexion 7000 ¿i 8000).  Buncår de boabe optimizat, cu volum de 18.000 l ¿i volum mai mare al buncårului de boabe pentru modelele Lexion 6600, 6700, 7600 ¿i 8700.  Tub pivotant pentru descårcare mai preciså la debite de descårcare ridicate (de pânå la 180 l/s).  Cabinå nouå cu spa¡iu generos, vizibilitate optimizatå ¿i scaun pivotant pentru operator.  GPS Pilot nou cu terminalul CEMIS 1200 pentru conducere automatizatå ¿i documenta¡ie online.  CEMOS Connect pentru utilizarea optimizatå a flotelor, CEMOS Auto Header pentru reglarea automatå a hederului Vario în timpul recoltatului.

AgroConcept: Tractoare puternice pentru orice fermå AgroConcept are în oferta sa o gamå foarte variatå de tractoare New Holland, pentru ferme mari, medii ¿i mici, viticulturå, pomiculturå. Gama T8 Genesis are 3 modele cu puteri de la 409 la 435 CP, iar T7 Stage V 14 modele, de la 165 la 315 CP. Pentru fermele medii sau mici o alegere viabilå poate fi gama T6, 6 modele, de la 145 la 175 CP, sau T5, cu 12 modele, de la 80 la 140 CP. Urmeazå tractoarele specializate din gamele T4F/N/V, cu 4 modele, de la 80 la 110 CP, respectiv T4, cu 3 modele, de la 55 la 75 CP. IPSO Agriculturå: Productivitate cu încårcåtorul Manitou MLT Fermierii care au nevoie de un încårcåtor performant ¿i de mare capacitate pot alege modelul cu bra¡ telescopic Manitou MLT 961 160 V+ L Elite din portofoliul IPSO Agriculturå. Un astfel de utilaj tocmai a fost livrat unui fermier din Arad, care l-a ales pentru numeroasele sale avantaje, printre care înål¡imea de ridicare de pânå la 9 m ¿i o capacitate maximå de ridicare de 6.100 kg. Încårcåtorul are în dotarea standard furci ¿i cupå, iar cabina cu dotåri ergonomice are un nivel al zgomotului de doar 69 dB. Amazone: Plug Cayros aråturå la micå adâncime Plugul reversibil Amazone Cayros poate fi op¡iunea idealå pentru fermierii care vor så are påmântul, dar vor så conserve ¿i apa în sol. Datoritå formei sale speciale, solul este foarte bine întors, iar adâncimea de lucru este doar 12 cm. Alte avantaje: controlul buruienilor, evaporare scåzutå în compara¡ie cu aråtura conven¡ionalå, încorporarea superficialå ¿i descompunerea rapidå a materiei organice, reducerea costurilor cu combustibilul, pat germinativ optim la utilizarea semånatului conven¡ional. 41

MA{INI & UTILAJE

Culturi profitabile cu sem\n\torile Kubota SC Kubota oferå tehnologie superioarå confirmatå în practicå, care întrune¿te standardele semånatului de precizie. Semånåtorile Kubota Seria SC (Seeding Combination) sunt robuste ¿i pot fi comandate fie ca semånåtori cu pregåtire standard, fie în varianta cu fertilizare. Modelele SC1000 cu cadru fix au lå¡imi de lucru de 3 sau 4 metri, iar varianta repliabilå, de 6 metri.

entru Seria SC, designul compact reprezintå un avantaj atât la lucrul în câmp, cât ¿i la transport. Tåvålugul posterior cu anvelope ac¡ioneazå, de asemenea, ca un sistem de transport. Forma în V a ¿asiului pentru variantele rigide faciliteazå accesul ¿i necesitå for¡å micå de tragere, datoritå greutå¡ii mici. Pentru o pregåtire fårå cusur a solului, tåvålugul packer frontal cu anvelope niveleazå terenul, mårun¡e¿te bolovanii mari ¿i creeazå condi¡iile necesare pentru un control optim al adâncimii de lucru. Tåvålugul are un diametru de 800 mm ¿i poate fi ridicat hidraulic atunci când nu este necesar. Cele douå rânduri de discuri crenelate, cu formå conicå ¿i suspensii individuale, asigurå un pat germinativ fin ¿i uniform pe întreaga lå¡ime de lucru. Adâncimea poate fi reglatå continuu din cabinå. Cu un tåvålug packer mare cu ro¡i decalate, gama Kubota SC reduce semnificativ necesarul de putere de tractare, asigurå contactul såmân¡å sol ¿i controleazå adâncimea de însåmân¡are a sec¡iilor.

Controlul adâncimii de semånat Profilul îngust al sec¡iunii de semånat, cu discuri de o¡el u¿or decalate, faciliteazå påtrunderea în sol. De aceea, aceastå etapå necesitå o presiune de lucru mai micå ¿i doar o cantitate micå de sol trebuie mutatå. Prin urmare, presiunea de 100 kg a fiecårei sec¡iuni poate fi utilizatå în principal pentru presare cu roata de compactare integratå. Controlul continuu al adâncimii ¿i presarea semin¡elor în sol creeazå un sistem capilar care asigurå accesul la apå ¿i o bunå germinare. Bara de organe în formå de S sau drepte (greble) asigurå o acoperire optimå a semin¡elor. Intensitatea apåsårii poate fi setatå din reglajele de presiune precise ¿i la trei unghiuri diferite. Pentru a preveni deteriorarea grapei la mersul cu spatele, aceasta este echipatå cu un sistem special conceput pentru acest tip de manevre.

Seria SC 1000 C/CF Modelele SC1000C / SC1000CF sunt special adaptate pentru a permite

plasarea preciså a fertilizantului lângå såmân¡å. SC1000C poate administra pânå la 400 kg de îngrå¿åminte/ha. În func¡ie de modul de plasare a îngrå¿åmântului lângå ¿i sub såmân¡å, fertilizantul este aplicat din 25 în 25 cm, prin cel de-al doilea rând de discuri. Îngrå¿åmântul se poate aplica fie pe rând, fie între rânduri, în func¡ie de tehnologia utilizatå. Eldos, dispozitivul de distribuire a semin¡elor, se opre¿te automat în modul de func¡ionare management la capåt de rând, evitând dubla însåmân¡are. Pentru a asigura un control constant al adâncimii, secven¡a de ridicare la capåt de rând începe cu sec¡iunea de discuri, urmate de tåvålugul frontal ¿i sec¡iile de semånat. În acela¿i timp, dispozitivul de distribu¡ie este oprit, furtunurile de semin¡e sunt goale la capåtul de rând, iar acest fapt genereazå o economie de semin¡e de pânå la 5%.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 44/2022

MA{INI & UTILAJE

Nout\]i în lumea anvelopelor

BKT AgriMaxFactor [i AgriForce Grupul BKT a lansat recent douå noutå¡i absolute: AgriMaxFactor ¿i AgriForce. Prima, AgriMaxFactor, este dedicatå tractoarelor pe ro¡i, performantå atât la opera¡iunile de transport, cât ¿i pentru cele din câmp. A doua, AgriForce, este debutul unei noi serii de ¿enile din cauciuc special gândite pentru sectorul agricol.

AgriMaxFactor reprezintå råspunsul BKT la cererea pentru o anvelopå mai mare, cu o serie de caracteristici distinctive ¿i inovatoare. Designul benzii de rulare a fost îmbunåtå¡it, cu o lungime mai mare a canelurilor ¿i o orientare a acestora întrun unghi modificat, pentru a asigura o mai bunå manevrabilitate ¿i un impact mai mic pe ¿osea. Carcasa deosebit de rezistentå realizatå din poliester (¿ase benzi), un înlocuitor al nailonului, asigurå o stabilitate foarte bunå ¿i un råspuns mai rapid

al direc¡iei, chiar ¿i în cazul utilizårii la viteze ridicate sau al serviciilor în condi¡ii grele de lucru. AgriMaxFactor este primul produs care afi¿eazå sigla E-Ready, pentru a aråta angajamentul BKT fa¡å de mobilitatea electricå. Vehiculele electrice reprezintå noi provocåri ¿i nevoi diferite, necesitând un moment de cuplu ridicat ¿i o greutate mai mare pe anvelopå. Pentru un cuplu ridicat sunt necesare noi designuri ale benzii de rulare ¿i compu¿i capabili så reziste mai bine la uzurå. AgriMaxFactor este disponibil în douå dimensiuni: 600/70 R 30, 710/70 R 42. Alte 12 dimensiuni suplimentare sunt în curs de dezvoltare ¿i vor fi lansate în prima jumåtate a anului 2023. AgriForce BK T71 este primul produs dintr-o serie de ¿enile din cauciuc de la BKT pentru sectorul agricol adresate tractoarelor de mare putere. Avantajul general al ¿enilelor din cauciuc este cre¿terea productivitå¡ii ¿i a performan¡elor, deoarece tractoarele cu ¿enile se pot deplasa cu viteze mai mari pe câmp, cu aceea¿i putere, ¿i

prezintå o eficien¡å îmbunåtå¡itå a consumului de combustibil. Banda de rulare a anvelopei AgriForce BK T71 este fabricatå dintr-un compus de înaltå performan¡å, care oferå avantajul unei rezisten¡e maxime la tåieturi, rupturi ¿i uzurå. Modelul optimizat al benzii de rulare asigurå o trac¡iune ¿i un confort de rulare excelente, în timp ce canelurile de trac¡iune ale sistemului de trac¡iune au o formå optimizatå pentru o flexibilitate extraordinarå. În plus, carcasa ¿enilelor a fost ranforsatå cu patru straturi de cordoane de o¡el de înaltå rezisten¡å. ªenila AgriForce BK T71 este lansatå pe pia¡å în dimensiunea 18" x 6" x 44 ¿i sunt deja în dezvoltare alte patru dimensiuni. AgriForce BK T71 este primul produs dintr-o serie lungå de ¿enile deja planificate în planul de dezvoltare BKT. Compania lucreazå la lansarea viitoare a noilor ¿enile de cauciuc nu doar pentru agriculturå, ci ¿i pentru sectorul construc¡iilor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 44/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Criza energetic\ [i politica Uniunii Europene P

re¿edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ¡inut discursul anual despre starea Uniunii Europene în fa¡a Parlamentului, la Strasbourg. A profitat de ocazie pentru a face anumite anun¡uri, în special privind tranzi¡ia energeticå. Pentru o institu¡ie care nu are competen¡e de decizie, întrucât Comisia Europeanå nu este legiuitorul UE, acest lucru pare cel pu¡in surprinzåtor. Cuvântul solidaritate a apårut de zece ori în discursul dnei von der Leyen. A fost folosit mai ales pentru a asigura cå UE va råmâne solidarå cu Ucraina. Dar pre¿edintele nu l-a folosit în contextul politicii energetice ¿i cu un motiv întemeiat, din moment ce cererea ei de solidaritate este sub forma unei reduceri cu 15% a consumului de gaze naturale în statele membre. Acordul minim la care s-a ajuns în Consiliu nu este deloc o “dovadå de solidaritate”. Dar a fost încântatå så anun¡e cå gazul livrat prin conducta din Rusia este acum de doar 9%. Dupå mine, acest lucru ar trebui så fie înfrico¿åtor, având în vedere dependen¡a excesivå a Germaniei de gazul rusesc. Ceea ce este prezentat ca un succes este de fapt o serioaså undå de ¿oc. 94% din gazul natural folosit în Germania este utilizat în scopuri termice. Cea mai importantå parte a discursului energetic este despre recunoa¿terea necesitå¡ii reformårii pie¡ei de energie electricå. Aceasta este întradevår o necesitate absolutå, deoarece ceea ce tråim nu este durabil. Probabil Profitul Agricol 44/2022

vom experimenta curând restric¡ii energetice, dar pânå atunci facturile la energie explodeazå cu impact asupra tuturor produselor. Iar aceste pre¡uri nebune¿ti la energie (fie ea gaz, motorinå sau curent electric) pun în pericol competitivitatea marilor industrii. ¥n agriculturå problema cade în spatele produselor chimice ¿i ale procesatorilor mai ales. A¿ dori så precizez cå, spre deosebire de ceea ce colporteazå mul¡i, acest e¿ec nu este e¿ecul liberalizårii. Când Jacques Delors a propus crearea unei pie¡e unice pentru bunuri ¿i servicii pânå la sfâr¿itul anului 1992, a fost necesarå ¿i crearea acestei pie¡e unice pentru energie electricå (¿i într-o a doua fazå ¿i pentru gaze naturale). Nu a fost niciodatå vorba despre liberalizare, ci despre crearea unei pie¡e unice mari în care operatorii ¿i clien¡ii au fost liberi så se înfiin¡eze sau så cumpere oriunde doreau; era vorba despre “deschiderea pie¡ei”. Aceasta nu este doar o chestiune de semanticå. Ura fa¡å de legea pie¡ei care încå predominå în UE este cea care a transformat no¡iunea de “deschidere a pie¡ei energetice” în “liberalizare a energiei”. Cel mai bun exemplu este cå cea mai mare companie de energie electricå, EDF francezå, este o companie de stat, ceea ce este opusul liberalizårii. Aceastå deschidere a pie¡ei a început bine, dar în 2005 Angela Merkel a impus obliga¡ia de a produce energii regenerabile care au fost ¿i sunt în afara legii pie¡ei pentru cå sunt scumpe.

Dovada este cå aceastå obliga¡ie a trebuit så fie for¡atå de douå directive succesive (2009 ¿i 2018) ¿i cå o a treia va consolida în curând acest mandat. Deschiderea pie¡ei a fost manipulatå în acest fel ¿i e bine cå nu se mai nume¿te pia¡å, dar liberalizarea este evident ¿i mai pu¡in potrivitå. Atât timp cât este obligatorie cea mai scumpå produc¡ie de energie electricå, “deschiderea pie¡ei” nu poate func¡iona cu succes. Din punctul meu de vedere, nu råzboiul din Ucraina este responsabil, ci obliga¡ia de a produce energie electricå eolianå ¿i solarå ¿i de a-i acorda prioritate de dispecerizare în re¡ea. Una dintre måsurile-cheie din acest discurs este banca de hidrogen. Înoatå Bruxelles-ul în utopie? Ideea aceasta a båncii de hidrogen a fost deciså fårå acordul celorlal¡i comisari europeni. Este probabil motivul pentru care nu existå informa¡ii în acest discurs despre acest anun¡, care chiar pare så fie difuzat fårå o evaluare de impact. Ce rost are o astfel de bancå? Comisia Europeanå este deja liberå så distribuie fondurile dupå cum considerå de cuviin¡å, deoarece în cadrul redresårii post-Covid a primit un pachet generos pentru decarbonizare, adicå pentru producerea de energii regenerabile ¿i alternative. Aceastå bancå ar primi ca zestre 3 miliarde, sumå care va fi distribuitå pentru a dezvolta o pia¡å paralelå cu vasta pia¡å globalå a hidrogenului - se spune de zece milioane de tone. Lumea produce 130 de mili- F 45

OPINII oane de tone de hidrogen pe an fårå subven¡ii, în principal din gaz natural - mare parte din el cu gaz rusesc ieftin. Este folosit pentru a reduce poluarea de la combustibili fosili, pentru a transforma partea mai pu¡in nobilå a uleiului în produse petroliere u¿oare, care sunt mult mai valoroase ¿i mai pu¡in poluante. Dar, mai presus de toate, hidrogenul stå la baza producerii amoniacului, care la rândul såu este materia primå pentru producerea îngrå¿åmintelor ¿i astfel, pentru reducerea foametei în lume. Când ¿tim cå Rusia este un mare producåtor de hidrogen ¿i principalul exportator de îngrå¿åminte cu azot, care sunt esen¡iale pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, råmânem ului¡i de ideea de a arde hidrogenul produs în UE cu ajutorul subven¡iilor. Arderea hidrogenului este ca ¿i cum ai arde o geantå Louis Vuitton pentru a produce cåldurå. Îmi amintesc cå în strategia sa REPowerEU din 18 mai 2022 pentru renuntarea la gazele ruse¿ti Comisia Europeanå ¿i-a anun¡at inten¡ia de a importa hidrogen din Ucraina “de îndatå ce condi¡iile o permit”. Dar cum este posibil acest lucru atunci când ¡ara este atât de dependentå de Rusia pentru energie, unde parcurile eoliene sunt aproape inexistente, ca så nu mai vorbim de luxul panourilor solare? Regiunea Nipru-Done¡k din Ucraina reprezintå 90% din produc¡ia de gaze

naturale a Ucrainei ¿i este probabil så se piardå de ceva timp, la fel ca ¿i bazinul de gaze Skifska al Mårii Negre din vest, în largul Crimeei. În 2019, aproape jumåtate (45%) din cårbunele consumat în Ucraina a fost importat, iar Ucraina ¿i-a cumpårat 35% din consumul de energie din stråinåtate. În 2020, patru centrale nucleare cu 15 reactoare au generat mai mult de 51% din totalul furnizårii de energie electricå. Prin urmare, este de în¡eles cå centrala Zaporoje, cea mai mare centralå nuclearå din Europa, a atras aten¡ia la nivel mondial. Acest optimism verde fa¡å de o ¡arå care va trebui så treacå printr-o reconstruc¡ie energeticå profundå este surprinzåtor. Prin urmare, în Ucraina nu existå electricitate verde ¿i va trece mult timp pânå când ¡ara î¿i va permite. Este surprinzåtor faptul cå UE este dispuså så abandoneze combustibilii fosili ¿i aproape energia nuclearå ¿i så importe electricitate produså într-o ¡arå care folose¿te doar resursele naturale fosile. Toate acestea par så demonstreze cå hidrogenul nu este altceva decât un catalog politic care nu are prea mult de-a face cu analiza fapticå ¿i cu o viziune sistemicå ¿i geopoliticå. Ace¿ti bani ar fi fost de o mie de ori mai folositori pentru izolarea clådirilor publice, care sunt adesea ni¿te chiuvete de energie ¿i vor råmâne a¿a pentru cå autoritå¡ile publice sunt prea îndatorate. Finan¡area hidrogenului în loc de izolarea clådirilor este o abera¡ie îngrozitoare.

Pre¡urile energiei au început så creascå cu mult timp în urmå, în 2016. ¥n UE, pre¡ul energiei electrice pentru uz casnic a crescut în medie cu 20% în ultimii cinci ani. Numai în Fran¡a se estimeazå cå 3,8 milioane de gospodårii se aflå în såråcie energeticå. ¥n Marea Britanie såråcia energeticå lovea 20 de milioane de oameni. Råzboiul din Ucraina nu face altceva decât så dezvåluie consecin¡ele politicii energetice. Ce anume putea fi fåcut? ¥n primul rând, diversificarea surselor de energie (actuala Comisie Europeanå face opusul, deoarece pledeazå doar pentru energiile regenerabile ¿i hidrogen), diversificarea ¡årilor furnizori (¿i am våzut dependen¡a noastrå de Rusia) ¿i diversificarea rutelor ¿i mijloacelor de aprovizionare (¿i vedem lipsa flagrantå de gaze ¿i, de asemenea, infrastructura electricå). În 1973, în timpul primei crize groaznice a petrolului, Comisia Europeanå la acea vreme a lansat un program tehnologic numit “Programul demonstrativ pentru petrol ¿i gaze”. Acesta a fåcut posibilå inventarea de noi tehnologii pentru exploatarea hidrocarburilor din Marea Nordului ¿i scoaterea din ghearele OPEC. A urmat dezvoltarea extraordinarå a energiei nucleare ¿i a lansat un program demonstrativ de utilizare a cårbunelui în centralele electrice în cel mai curat mod posibil, deoarece la acea vreme se producea multå energie electricå din produse petroliere. Acest lucru ne-a permis så depå¿im nu numai criza din 1973, ci ¿i criza din 1979. Jos pålåria pentru Comisia Europeanå la acea vreme! Aståzi, în loc så protejeze variabilele de ajustare în ecua¡ia energeticå foarte complexå, UE face invers, eliminându-le ¿i pariind totul pe decarbonizare, dispre¡uind în acela¿i timp electricitatea nuclearå care nu produce CO2. Profitul Agricol 44/2022

LOCURI DE MUNC|

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V.

RECRUTEAZÅ MANAGER AFACERI EUROPENE Printre principalele sale atribu¡ii se numårå:  Urmårirea procesului legislativ european ¿i na¡ional specific cooperativelor agricole ¿i sectorului vegetal;  Realizarea comunicårilor externe ¿i interne prin participarea la grupuri de lucru, ¿edin¡e, dezbateri, conferin¡e, seminarii, privind consultårile europene ¿i nu numai;  Propunerea de obiective pentru fiecare grup de lucru COPA-COGECA, dialog civil DG AGRI ¿i întreprinderea demersurilor necesare pentru atingerea obiectivelor agreate;  Participarea la întâlniri ¿i pregåtirea de minute, informåri ¿i documente de pozi¡ie cu relevan¡å pentru Uniune, privind afacerile europene ¿i nu numai;  Dezvoltarea colaborårii cu alte organiza¡ii europere ¿i na¡ionale.

Profil:  Diplomå universitarå (licen¡å sau master) în agronomie, economie agrarå, juridic sau comunicare ¿i rela¡ii publice;  Este esen¡ialå o bunå în¡elegere a sectorului agricol, cooperativelor ¿i politicilor în domeniu;  Preferabil experien¡å relevantå în domeniul advocacy, PR, rela¡ii guvernamentale, asocia¡ii profesionale, indiferent de sector, dar cu o afinitate pentru agriculturå, cooperative ¿i fermieri;  Este necesarå cunoa¿terea fluentå a limbii engleze.  Bunå cunoa¿tere a spiritului de echipå ¿i a coordonårii de echipå;  Competen¡e analitice avansate ¿i de comunicare eficientå;  Cuno¿tin¡e de informaticå: (MS Office);  Disponibilitate pentru deplasåri interne ¿i externe. Profitul Agricol 44/2022

Vå rugåm så trimite¡i CV-ul ¿i scrisoarea de inten¡ie pânå pe 23 noiembrie cåtre:

Claudiu SOARE - U.N.C.S.V.-

claudiusoare@uncsv.ro Oportunitate de dezvoltare profesionalå în cea mai dinamicå organiza¡ie profesionalå reprezentativå pentru cooperative agricole ¿i membrii acestora. Suntem în continuå cre¿tere ¿i avem nevoie de un coleg nou pentru a face fa¡å tuturor proiectelor care vizeazå o mai bunå organizare a agriculturii române¿ti, în special prin cooperativizare, singura formå de asociere perenå. Detalii referitoare la Uniunea de Ramurå se pot gåsi pe www.uncsv.ro ¿i pe Facebook #UNCSV Informa¡ii suplimentare privind beneficiile pot fi oferite la tel.: 0722.156.961 47

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 44/2022

PAGINA DE HOBBY La v=n\toare de... p\str\v Fårå discu¡ie, påstråvul råmâne unul dintre cele mai frumoase daruri fåcute de Creator acelor muritori cårora, printr-o muta¡ie misterioaså, nostalgia mediului primar, apa, li s-a preschimbat în adevåratå patimå. De¿i, adesea, fuga de surogatul parcurilor citadine în patul de bunceag al pådurilor înalte este un simplu pretext ¿i, oarecum, o iluzie, emo¡ia fårå putin¡å de descris ce îi ståpâne¿te anual pe undi¡arii apelor de munte constå în capturarea primului påstråv al sezonului. Tot mai pu¡ine din pâraiele noastre sunt înså în stare så nutreascå acest fior primitiv, ingenuu ¿i inefabil, fie din mizeria firii semenilor, fie din deteriorarea nefireascå a lumii înconjuråtoare. Cele mai luminoase amintiri ale tinere¡ii mi se limpezesc în stråmo¿easca vale a Demåcu¿ei, leagån al stirpei mele bucovinene, tutelat de apa când lene¿å, când tumultuoaså a Petacului, aståzi pierdutå printre pietre. Firul pârâului s-a sub¡iat într-atât în ultimele decenii, încât acum po¡i så-l treci dintr-o parte în alta, sårind din bolovan în bolovan, fårå så te uzi. Martori ai vechilor cotloane, ai cuptoarelor de sub mal, unde pândeau odinioarå, de sub pânza nestatornicå a apei, pe¿tii pistruia¡i sunt rådåcinile contorsionate ale arborilor ¿i vågåunile adânci, pustii, de sub ele. Pârâul abia dacå izbute¿te så se strecoare, lipsit de vlagå, printre lespezile albiei împu¡inate pânå la deplângerea gloriei de odinioarå. De aici coboram, verile, cu frâul co¿ului pescåresc tåindu-mi umårul de greutatea påstråvilor înveli¡i în frunze de brustur. Amintirea lor mai ståruie în fotografii fanate ¿i în cuvinte… Multe ape se retrag în sine, se ascund. Altele î¿i pierd puterea de germina¡ie, devenind ostile. Din câ¡i au mai råmas, påstråvii indigeni cu adevårat bå¿tina¿i, amågi¡i de musca fåuritå ¿i såltatå pe val ori de linguri¡a argintie Profitul Agricol 44/2022

sclipind în cle¿tar, devin, pe zi ce trece, o sårbåtoare. A¿adar, dacå vå numåra¡i printre råsfå¡a¡ii sor¡ii ¿i a¡i izbutit så påstra¡i în paner trei-patru cavaleri ai pâraielor spumoase demni de cuhnie, vå propun o mâncare tradi¡ional-bucovineanå:

Påstråvi în smântânå cu måmåligå de cartofi În parantezå fie spus, regretatul confrate ¿i, pentru o vreme, ¿eful meu de redac¡ie Victor ºåru¿, redutabil pescar ¿i me¿ter în slove halieutice, a fost realmente cucerit de acest preparat adus la maså din propria-mi bucåtårie, în 2017, regretând cå nu a putut så-l cuprindå în culegerea lui „Re¡ete din pe¿te”, apårutå anterior. Dedica¡ia e gråitoare: „Din påcate, re¡eta «Påstråvi în smântânå» nu se gåse¿te în carte, dar sper så gåse¿ti aici ¿i ceva interesant”. Se curå¡å pe¿tii, se spalå ¿i se såreazå moderat, scuturându-se peste ei o crengu¡å de cimbri¿or de paji¿te, frecat între palme. Într-un tuci, s-au pus deja la fiert opt-zece cartofi hu¡åne¿ti, tåia¡i în sferturi. Când au devenit sfårâmicio¿i, se adaugå un praf de sare ¿i se aruncå peste ei doi pumni de målai, o lingurå de fåinå de grâu ¿i cincizeci de grame de unt. Separat, în tigaia puså ¿i

ea pe foc molcom, se toarnå un sfert de litru de smântânå proaspåtå în care, când a început så fiarbå, se cufundå påstråvii. Focul nu trebuie så fie prea iute, altfel smântâna se caramelizeazå, pe¿tii î¿i pierd minunatul pigment specific, iar carnea nu se påtrunde îndeajuns. Odatå început amestecatul måmåligu¡ei cu melesteul (fåcåle¡, culi¿er), opera¡iunea nu se cuvine întreruptå sub

nici un motiv. Dupå omogenizarea deplinå a ingredientelor, ceaunul poate fi luat de pe plitå. Toate aceste activitå¡i se deruleazå cu un ochi (dar ¿i cu gândul) la påstråvi, care trebuie întor¿i cu bågare de seamå, så nu se despoaie (cum zice ¿i cântecul: „¿i pe stânga, ¿i pe dreapta”). Se råstoarnå måmåliga pe un fund de lemn, se por¡ioneazå prin tåiere cu tradi¡ionala a¡å din blidar, se iau påstråvii de pe foc ¿i se a¿azå u¿urel în farfurii împreunå cu smântâna acum îmbogå¡itå ¿i ridicatå la rang de aromå lichefiatå. Se presarå cu câteva frunzuli¡e de påtrunjel crud ¿i se då fugu¡a în beci dupå cofåielul cu lapte acru. Apoi, gospodarii bucovineni socotesc cå o carafå de Zghiharå de Hu¿i, nefiind lucru de ¿agå, face cinste atât casei, cât ¿i oaspe¡ilor.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22 noiembrie Clubul Fermierilor Români organizeazå la Bucure¿ti ceremonia de lansare a programului Antreprenor în Agricultura 4.0, seria 2022-2023, pentru a le ura împreunå bun-venit fermierior care au fost selecta¡i så participe la program anul acesta. 1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, Zootecniche, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot acolo se vor ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate ¿i Licita¡iile de Lactate.

23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al APPR, De la fermieri pentru fermieri! Tot atunci va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor APPR.

Sute de oi merg în cerc, de 12 zile Într-o fermå de oi din China are loc un fenomen straniu, confirmat inclusiv de camerele de supraveghere din zonå, scrie redactia.ro. Oile se mi¿cå continuu, în sensul acelor de ceasornic, într-un cerc aproape perfect. Proprietara animalelor nu are o explica¡ie ¿i sus¡ine cå întregul spectacol a început în data de 4 noiembrie, atunci când câteva oi au început så meargå în cerc. La scurt timp, restul turmei a decis så le urmeze. În ferma femeii se aflå nu mai pu¡in de 34 de ¡arcuri, înså doar animele din ¡arcul cu numårul 13 au început så manifeste acest comportament inexplicabil. De peste 12 zile, ovinele se aflå în continuå mi¿care, spre surprinderea proprietarei, dar ¿i a doctorilor. Medicii veterinari au o posibilå explica¡ie pentru fenomen. Ei sunt de pårere cå schimbarea de atitudine poate fi cauzatå de prezen¡a unei boli bacteriene pe nume Listeriozå.

Isprava toamnei Toamna, fata deocheatå Biata fatå! Deocheatå, dar frumoaså ¿i cochetå, Mi-a intrat odatå-n caså, Indiscretå, så må-ntrebe ce mai fac… Ce problemå viitoare Må mai doare… Ce ¡igåri de foi må otråvesc Când vorbesc… ªi ce fel de coniac Beau când tac…

Ion Minulescu 50

ORIZONTAL: 1) Face un ¿tergar frumos – Înål¡at la co¿; 2) Termen de asociere; 3) Unitå¡i de radiodifuziune – Activ la galerie; 4) Cade 9 10 la mijloc! – Decora¡ie na¡ionalå; 5) Trage din greu – Foaie de parcurs; 6) Replici de duh – Plata la urmå! 7) Vizibil mul¡umi¡i – Specialitate de vitå la pro¡ap; 8) Produs sintetic pentru sucuri – Sucite la cap; 9) Fåcut bucå¡i; 10) Un fel de absen¡å.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

O lingurit, a~ de poezie

“Ini¡ial, animalele afectate sunt deprimate ¿i dezorientate. Se pot ascunde în col¡uri, se pot sprijini de obiecte sau se pot învârti în cerc. În mod obi¿nuit, focarele apar ca urmare a silozului stricat sau de calitate scåzutå. La oi ¿i capre, totu¿i moartea are loc de obicei în 24-48 de ore de la observarea simptomelor”, au explicat medicii veterinari. Starea de sånåtate a oilor a fost examinatå de cåtre un medic. Investiga¡iile au aråtat cå ovinele nu sunt infectate cu ceva care ar putea så le punå via¡a în pericol, a¿adar motivul pentru care ele au un astfel de comportament continuå så fie un mister.

1 1 2 3 4 5

VERTICAL: 1) Crescut în codru – Creeazå o ¿edere neplåcutå; 2) Cålåtoare în frac; 3) Se 8 opre¿te în gât – Dovadå de proastå cre¿9 tere; 4) Contravin normelor – Debut fotbalis10 tic! 5) Stabile¿te egalitatea – ºipat în Ardeal; 6) Supus unui regim spartan– Urmåritå de Solu¡ia careului din Nr. 43/2022 flacåra pasiunii; 7) A-¡i împlini visele – Ie¿it ORIZONTAL: BRAULET - BF; EURI - RURAL; RN - MIGRENE; ACRIT - NAUC; R - ATACANTA; din excava¡ie; 8) A se deplasa fårå rost – IGNORATI - R; AGRIS - MIE; ULUI - EGALA; Face parte din pereche... acaså; 9) E prin veDOR - STERIL; ENIGMATICA. cini; 10) Munca ei e la înål¡ime. 7

Profitul Agricol 44/2022

Profitul Agricol nr. 44, din 2022

Articles inside

Sute de oi merg în cerc, de 12 zile

La vânåtoare de... påstråv

Criza energeticå ¿i politica Uniunii Europene

Noutå¡i în lumea anvelopelor BKT AgriMaxFactor i AgriForce

Culturi profitabile cu semånåtorile Kubota SC

În final, Ioan Chiriac i-a modernizat grajdurile

Noul Lexion, combina amiral a flotei Claas

Inova¡iile SDF, premiate la Bologna

Revolta crescåtorilor de vaci din Satu Mare

Starea câmpului în Bihor

Triste¡e ¿i optimism, în agricultura din clujeanå

Ajutor de råzboi pentru crescåtorii de vaci

Naturevo: arsurile solare i alte probleme ale culturilor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia de soia: în SUA cre¿te, iar în Argentina scade

Va cre¿te produc¡ia mondialå de oleaginoase

Noutå¡ile KWS pentru 2023

Companiile investigate de Consiliul Concuren¡ei adoptå pozi¡ii re¡inute

Despågubirile de secetå: 1.500 de lei/ha