Triste¡e ¿i optimism, în agricultura din clujeanå

CULTURI VEGETALE

Triste]e [i optimism, în agricultura din clujean\

Pre¡urile foarte mari la îngrå¿åmintele chimice îi afecteazå tot mai grav pe fermierii clujeni, la fel ca pe cei din toatå ¡ara, dar existå ¿i ve¿ti bune: culturile de toamnå sunt însåmân¡ate, evolueazå bine, iar umiditatea terenului este potrivitå.

În jude¡ul Cluj, starea de ve geta¡ie, la jumåtatea lunii noiembrie, a cerea lelor de toamnå însåmân¡ate era bunå, iar plantele, råsårite.

Cultura de rapi¡å evolueazå excelent. În aceastå toamnå, au fost înfiin ¡ate 1.950 de ha ¿i era råsåritå la jumåtatea lunii noiembrie.

Solul are umiditate ¿i permite reali zarea lucrårilor mecanizate de pregå tire a patului germinativ, acolo unde mai e necesar, în condi¡ii bune, fårå a fi aplicate mai multe treceri sau consumuri suplimentare de carburan¡i.

Mediile pentru jude¡ul Cluj la precipita¡iile cåzute în ultimele 6 såptåmâni: 23-29 septembrie: 3,2 litri/mp, 30 septembrie-6 oc tombrie: 4,5 litri/mp, 7-13 octombrie: 3,2 litri/mp, 14-20 octom brie: 1,1 litri/mp ¿i 4-10 noiembrie: 0,5 litri/mp.

În campania de toamnå, în Cluj au fost însåmân¡ate 10.500 ha de grâu, 1.100 ha de orz ¿i 280 ha de ovåz. Uifålean atrage aten¡ia cå, într-adevår, criza fertilizan¡ilor provocatå de pre¡u rile extreme este mare, dar existå solu¡ii alternative.

De exemplu, se pot utiliza îngrå¿å mintele organice de tipul dejec¡iilor provenite din fermele de animale (gunoi de bovine, de påsåri, de porcine).

Din påcate, efectivele de animale existente în prezent în jude¡ul Cluj sunt destul de scåzute la toate speciile, cu excep¡ia ovinelor. Astfel, cantitå¡ile de gunoi realizate de ¿eptelul de animale nu poate acoperi deficitul de îngrå¿å minte chimice, a¿a cum se întâmplå ¿i în alte jude¡e din partea de vest a ¡årii.

Paul Rare¿ Uifålean, directorul Di rec ¡iei Agricole Cluj, crede cå o solu¡ie la lipsa îngrå¿åmintelor ar putea fi compostarea tuturor resturilor vegetale ¿i utilizarea compostului ca fertilizant. ªi utilizarea “îngrå¿åmintelor verzi”, încorporate în sol primåvara, ar fi o variantå. Mai mult, pentru fermierii care utilizeazå “îngrå¿åminte verzi”, existå ¿i o subven¡ie APIA suplimentarå de 128 euro/ha/an (pachetul nr. 4 din måsura 10 Agromediu ¿i climå.

De asemenea, alte solu¡ii ar mai fi introducerea în asolament a culturilor fixatoare de azot, utilizarea nåmolurilor de epurare ¿i utilizarea fertilizan¡ilor organici produ¿i din alge, microorga nisme etc.

Paul Rare¿ Uifålean, directorul Di rec¡iei Agricole Cluj, a explicat recent cå pre¡ul de vânzare la cerealele påioase recol tate în aceastå varå a crescut fa¡å de anul trecut cu 50-60%, de la 900-1.000 lei/tona de grâu în 2021 la 1.450-1.500 lei în 2022.

La porumbul din recolta 2022, cre¿terea de pre¡ este tot de 50%, în timp ce la plantele oleaginoase pre¡ul de valorificare a stagnat.

Este cazul rapi¡ei, care se comercializeazå cu 2.800-2.900 lei/tona, la fel ca în 2021, sau chiar a scåzut.

La floarea-soarelui, în 2021, pre¡ul era 2.800 lei/tona, iar acum este 2.700 lei. Fermierii se plâng cå între timp pre¡ul îngrå¿åmintelor chimice a crescut cu 300% în 2022 fa¡å de 2021.

De aceea, dacå pre¡urile la grâu, orz, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui nu vor cre¿te în 2023 fa¡å de nivelul actual, ei nu vor putea så mai facå profit.

Pe de altå parte, mul¡i dintre fermierii care cultivå suprafe¡e mai mari de 1.000 ha declarå cå au reu¿it så-¿i procure îngrå¿åmintele chimice necesare campaniei 2022-2023, înainte de explozia pre¡urilor, astfel cå sunt “mai lini¿ti¡i” în acest moment.

Cei care cultivå suprafe¡e mai mici, 50-500 ha, se plâng cå stocurile de îngrå¿åminte chimice pe care le au nu acoperå în totalitate necesarul. Astfel, ei a¿teaptå så le intre în conturi subven¡iile de la APIA, din care vor fi nevoi¡i så completeze necesarul de fertilizan¡i la aceste pre¡uri “aberante”.

Gheorghe MIRON