Cum se calculeazå asigurarea de secetå Marsh

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cum se calculeaz\ asigurarea

Recent a fost lansat un nou produs de asigurare inclusiv la secetå a culturilor vegetale, destinat fermelor mari, de peste 1.000 de ha. E o poli¡å conceputå de brokerul de asiguråri Marsh, în colaborare cu APPR, UNCSV ¿i Pro Agro, având în spate asiguratori externi precum Axa ¿i Munich Re.

Deocamdatå, nu se ¿tie dacå AFIR va considera aceastå poli¡å eligibilå, dar produsul a fost gândit pentru a corespunde criteriilor Submåsurii 17.1, iar documenta¡ia necesarå a fost depuså, fiind a¿teptatå decizia institu¡iei. Înså, chiar ¿i cu poli¡a nesubven¡ionatå în acest moment, mai mul¡i fermieri mari (cu suprafe¡e medii de 3.000 ha) s-au asigurat deja, iar unul chiar urmeazå så fie despågubit, spune Hora¡iu Regep, Agribusiness Country Manager Marsh Romania. El a oferit detalii despre acest nou produs de asigurare, la interviul Profitul Agricol Live.

Întâi de toate, se impun douå clarificåri, fiindcå s-au generat confuzii dupå comunicatul ini¡ial al APPR ¿i Marsh. 1 În acest moment, produsul se adreseazå exclusiv fermelor de culturi vegetale. În pliantul realizat de Marsh se precizeazå cå sunt asigurabile "toate tipurile de culturi pentru care existå statistici oficiale din partea INS". În realitate, chiar dacå, de pildå, vi¡ade-vie este în statisticile oficiale INS, nu va fi asiguratå. Råmân asigurabile doar culturile de câmp: grâu, orz, ovåz, secarå, triticale, rapi¡å, porumb, sorg, floarea-soarelui, soia etc.

2Un numår mic (2-5) fermieri care lucreazå suprafe¡e mai mici de 1.000 ha ¿i sunt membri ai aceleia¿i asocia¡ii se vor putea asigura, printr-o poli¡å comunå, încheiatå prin intermediul asocia¡iei. Dar, chiar dacå poli¡ia individualå va deveni eligibilå în vederea subven¡ionårii prin Submåsura 17.1, poli¡a colectivå nu va fi subven ¡i o natå. A¿adar, deocamdatå, acest produs ¡inte¿te fermele mari. Dar Regep pro mite cå, într-un viitor apropiat, posibil chiar la anul, se va lansa un produs ase månåtor, dedicat fermelor mici ¿i medii.

Alte caracteristici ale poli¡ei concepute de Marsh: - Asigurarea acoperå atât riscuri clasice (secetå, ar¿i¡å, inunda¡ii, grindinå, ploi toren¡iale, furtunå, vijelie, tornadå), cât ¿i riscuri specifice (boli ¿i alte orga nisme dåunåtoare, înghe¡uri, sece tå/ar ¿i¡å sau ploi excesive). În plus, produsul include ¿i serviciul de monitorizare a culturilor în timp real, prin intermediul satelitului. - Asigurarea poate fi întocmitå pentru suprafe¡e cultivate de cel pu¡in 1.000 ha, pânå la 30 noiembrie, pentru culturile de toamnå, ¿i pânå la 30 aprilie, pentru culturile de primåvarå. - Este o asigurare a produc¡iei anti cipate. Dacå nu realizeazå produc¡ia stipulatå în contract, din cauza manifestårii unui risc asigurat, fermierul este despågubit conform unei formule pe care o vom detalia mai jos. “E o solu¡ie de asigurare a afacerii, un produs care nu e gândit så-¡i cre¿ti profitul, ci så te pui la adåpost de efectele acestor riscuri, så treci peste anii complica¡i”, spune Regep.

- Valoarea primei de asigurare depinde de patru factori. Unul este ju de¡ul în care se aflå ferma. Un fermier din Timi¿ va plåti mai pu¡in pentru asigu rarea recoltelor de pe aceea¿i su prafa¡å, în compara¡ie cu un fermier din oricare dintre jude¡ele din estul ¿i sudestul ¡årii, regiuni constant mai afectate de secetå. Al doilea factor e istoricul fermei. Un fermier care a încasat despågubiri de mai multe ori în ultimii ani va avea un cost sensibil mai mare fa¡å de unul care nu a avut nevoie de despågubiri sau anii såi problematici au fost pu¡ini. Al treilea factor e structura culturilor. Un fermier axat pe culturile de toamnå va avea o primå de asigurare mai micå decât unul care alocå o suprafa¡å mai mare culturilor de primåvarå. “Fiecare culturå are un grad de risc asociat, mai mic sau mai mare. Orice modificare în structura culturilor conduce la o recalculare a costului. Dacå fermierul se aflå într-un jude¡ unde se vede cå, ani la rând, porumbul este cultura afectatå, iar el vrea så-¿i asigure doar porumbul, realist nu se va putea. Fie asigurarea va costa prea mult, fie asiguratorul nu va dori så asigure”. În fine, al patrulea factor: valoarea primei de asigurare e invers propor¡ionalå cu a fran¿izei.

Într-un exemplu prezentat de Marsh, un fermier din jude¡ul Vrancea, care administreazå o suprafa¡å de 4.000 ha ¿i cultivå doar grâu, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui, pe suprafe¡e egale, de câte 1.000 ha, va avea un cost estimat al poli¡ei de 6,02% din valoarea asiguratå, dacå între anii 2010-2020, inclusiv, a primit despågubiri de la asiguratori în sumå de 2,3 milioane euro, în 2020, respectiv 2,4 milioane euro, în 2012, iar în restul anilor nu s-au plåtit despågubiri. Costul a fost stabilit pentru o fran¿izå de 20%.

Considerând produc¡ii asigurate de

de secet\ Marsh

5 t/ha grâu, 2,5 t/ha rapi¡å, 7 t/ha porumb ¿i 2,5 t/ha floare, respectiv un pre¡ pe tona de produs de 350 de euro grâul, 750 euro rapi¡a, 300 euro porumbul, 650 euro floarea, rezultå o valoare totalå a produc¡iei asigurate de 7.350.000 de euro. Ca atare, prima de asigurare va fi 442.470 euro.

“În situa¡ia în care se produce riscul, asiguråtorul va despågubi pierderea de produc¡ie a fermierului, dar nu mai mult decât pierderea la nivel de jude¡ (pier dere de produc¡ie finalå), calculatå pe baza informa¡iilor de la INS. Pier derea de produc¡ie finalå va fi produc¡ia asiguratå minus produc¡ia actualå la nivel de jude¡ ajustatå cu performan¡a fermierului”, se precizeazå în pliantul Marsh.

Concret, continuând scenariul ipotetic, cu fermierul din Vrancea care ¿i-a asigurat o produc¡ie de 7 t/ha la porumb, dacå realizeazå o produc¡ie de 3,5 t/ha din cauza secetei, înseamnå cå a avut o pierdere de 50%. Acest procentaj trebuie raportat la pierderea medie înregistratå de fermierii din jude¡ul respectiv. Aceasta se calculeazå prin raportarea produc¡iei medii din anul curent la produc¡ia medie statisticå din cinci ani anteriori. Så zicem cå din aceastå raportare rezultå o varia¡ie de produc¡ie negativå de 60%. A¿adar, fermierul asigurat va putea primi maximumul procentului de pierdere minus fran¿iza, deci 50%-20% = 30% din va loarea asiguratå. Dacå pierderea medie de produc¡ie pe jude¡ e 40%, fermierul va primi 40-20 = 20%. Valoarea asiguratå e 2.100.000 euro (vorbim doar de cultura porumbului ¿i am precizat cå produc¡ia asiguratå e 7 t/ha, valoarea unei tone de porumb 300 de euro ¿i suprafa¡a cultivatå 1.000 ha). A¿adar, o despågubire de 20% ar fi 420.000 de euro, 30% - 630.000 euro.

Fran¿iza poate varia. Dar, pe de o parte, cu cât fran¿iza e mai micå, cu atât costul asigurårii cre¿te. Pe de altå parte, asigurarea nu va fi eligibilå pentru subven¡ionare dacå fran¿iza e sub 20%.

“Pentru primul an, ne-am propus mai degrabå så facem cunoscut ¿i familiar pentru fermierii români. N-am fåcut o ¡intå din a cre¿te numårul asigura¡ilor, din primul an. Apari¡ia acestui nou produs va conduce cåtre noi solu¡ii viabile ¿i utile fermierilor prin crearea unei concuren¡e benefice atât pentru sectorul agricol, cât ¿i pentru cel din zona asigurårilor”, conchide Hora¡iu Regep.

Robert VERESS

Asocia¡ia Samus Lact amenin¡å cu greva pe ¿osele Pe data de 28 noiembrie, cel pu¡in 50 de fermieri din jude¡ul Satu Mare au declarat cå vor veni cu tractoarele în satul Botiz, la sediul Asocia¡iei Sa mus Lact. Treptat oamenii se vor adu na în parcarea Cooperativei Samus Lact, de unde se vor deplasa organizat în spre sensul giratoriu de la Auchan, ocolind traficul ¿i traversând centura ora¿ului. Fermierii î¿i doresc ca aceastå manifestare så se încheie în parcarea unui retailer, ca semn de avertizare. “Aceastå manifestare vine ¿i ca un semnal de alarmå pentru co mer¡ul românesc local, care nu res pectå legisla¡ia în vigoare. Criza alimentarå ne pânde¿te, fermierii sunt amenin¡a¡i så falimenteze din cauza unor situa¡ii neprevåzute ca seceta, råzboiul, cre¿terile de pre¡, iar concuren¡a procesatorilor este neloialå. Statul îndeamnå formarea lan¡ului alimentar scurt complet, cu procesarea materiei prime, sub formå de lapte, înså produsele finite nu pot ajunge la consumatorii locali ddin cauza acelora care sunt nenaturale, ba mai mult importate. Vå asiguråm cå adunarea se va desfå¿ura în mod pa¿nic ¿i civilizat!”, a precizat Daniel Frei, pre¿e dintele Asocia¡iei Samus Lact.

Salcâmul, acceptat la platå pentru planta¡iile din sudul ¡årii Persoanele fizice ¿i juridice î¿i pot crea conturi în sistemul informatic, pentru a deveni beneficiari ai finan ¡årilor în cadrul campaniei na¡ionale de împådurire prin PNRR, a anun¡at ministrul Mediului, Barna Tanczos. Vor fi împådurite 56.000 de hectare, printr-un sistem controlat informatic de Garda Forestierå. Sumele plåtite variazå în func¡ie de speciile care vor fi plantate. Pentru stejar, subven¡ia se ridicå la 19.000 de euro pentru perioada de plantare, respectiv de între ¡inere, a explicat ministrul. ¥n zona de câmpie este acceptatå ¿i plantarea salcâmului. Pentru a combate de¿ertificarea, România are nevoie de aceastå specie în program, a confirmat Barna.