Situa¡ia derogårilor în UE

CULTURI VEGETALE

Situa]ia derog\rilor în UE

Conform datelor oficiale ale Comisiei Europene, statele membre au beneficiat de 4.125 de autoriza¡ii de urgen¡å (derogåri) pentru utilizarea unor molecule retrase de pe pia¡å în zece ani, respectiv 2013 - 16 nov. 2022. Am precizat data fiindcå alte derogåri urmeazå så se mai acorde pânå la sfâr¿itul anului. De fapt, perioada “serioaså” a derogårilor începe în 2016, fiindcå în 2013 s-a acordat o singurå autoriza¡ie de urgen¡å (Italiei, prima beneficiarå), în 2014 niciuna, iar în 2015 doar douå.

Cre¿terea derogårilor de la un an la altul e aproape liniarå, cu o singurå ex cep¡ie - anul 2019, când numårul dero gå rilor a fost mai mic ca în 2018.

Este logic: pe måsurå ce numårul produselor de protec¡ia plantelor auto rizate se re du ce în Uniunea Europeanå, cre¿te nu mårul derogårilor pentru utili zarea unor produse ale cåror autoriza¡ii de comercializare au fost retrase ori nu au fost pre lungite.

Motivul e cå produsele rå ma se nu sunt suficiente pentru a controla, efici ent, întreg spectrul de boli ale plantelor de culturå, de dåunåtori ¿i buruieni.

Cele mai multe derogåri au fost a cordate Italiei: 526. Urmeazå Fran¡a, cu 484 ¿i Germania, cu 388. La polul opus se aflå Malta, cu doar 8 derogåri, Irlan da 17, Luxemburg 22.

România se aflå în jumåtatea inferioarå a clasamentului, pe pozi¡ia 20, fiind depå¿itå de state precum Austria, Grecia, Belgia, Portugalia, Slovacia, Ungaria, Croa¡ia, Olanda, Danemarca, ce au beneficiat de peste 100 de dero gåri, de¿i suprafa¡a lor agricolå este mult mai micå în compara¡ie cu a României.

Situa¡ia se schimbå înså dacå ne raportåm la numårul de derogåri acordate pentru neonicotinoide.

Dintre cele 314 derogåri pentru aces te insecticide sistemice, 36 au fost acordate României. De mai multe au beneficiat doar Ungaria (40) ¿i Belgia (37). Irlanda, Cipru, Luxemburg ¿i Malta nu au solicitat nicio derogare pentru neonicotinoide ¿i doar 15 state (inclusiv România) au primit cinci sau mai multe derogåri.

Înså, la fel ca în cazul altor substan¡e ce rezolvå probleme pentru care nu existå solu¡ii, numårul derogårilor pentru neonicotinoide este în cre¿tere. 49 de autoriza¡ii de urgen¡å au fost utilizate pentru anul în curs ¿i 4 au fost deja solicitate ¿i aprobate pentru 2023.

Conform AgbioCrop, la nivel mondial, pia¡a de pesticide a fost de 60,8 miliarde de dolari în 2020, din care erbicide 24,4 miliarde, insecticide 17,9, fungicide 16,6, diferen¡a fiind re prezentatå de alte ppp. Principalele pie¡e de desfacere sunt America Cen tralå ¿i de Sud (30%), Europa (21%), A merica de Nord (16%), China (11%).

În România, conform AIPROM, pia ¡a de pesticide a crescut de la 182,5 milioane de euro în 2012 la 392,8 milioane de euro anul trecut. Pia¡a erbicidelor e de 190,2 milioane euro, a fungicidelor 122,9 mil., insecticidelor 55,4 mil. Alte produse de protec¡ie - 24,3 mil.

Derogårile primite de cele 27 de state membre

Stat membru Numår derogåri (total)

Numår derogåri neonicotinoide

Austria 323 20

Belgia 213 37

Bulgaria 41 3

Cehia 70 17

Cipru 27 0

Croa¡ia 116 4 Danemarca 104 17

Estonia 24 9

Finlanda 100 18

Fran¡a 484 4 Germania 388 12

Grecia 285 3

Irlanda 17 0

Italia 526 15

Letonia 96 23

Lituania 63 12 Luxemburg 22 0

Malta 8 0

Olanda 112 2

Polonia 37 18 Portugalia 203 4

România 46 36

Slovacia 179 5

Slovenia 80 4

Spania 337 8

Suedia 69 3

Ungaria 155 40

Total 4125 314

Numårul total al derogårilor acordate de Comisia Europeanå An Nr. derogåri 2013 1 2014 0 2015 2 2016 279* 2017 641 2018 688 2019 588 2020 684 2021 706 2022 642

Total ** 4.231

* Douå dintre derogårile din 2016 sunt da tate, probabil, eronat, una în 1981, cealaltå în 1980. **Numårul total al derogårilor îl excede cu 106 pe cel din situa¡ia derogårilor acordate statelor mem bre, fiindcå sunt incluse trei state nemembre: Marea Britanie, care a påråsit Uniunea la finalul a nu lui 2020, a beneficiat de 60 de derogåri; Nor vegia ¿i Islanda au statut special în rela¡ia cu UE, astfel cå Norvegia a beneficiat de 41 de dero gåri, între 2018-2022 inclusiv, iar Islanda de 5 derogåri, toate acordate anul acesta.

De ce se dau atât de multe derogåri?

Situa¡ia derogårilor poate fi comparatå cu a ordonan¡elor de urgen¡å. Ordonan¡ele au fost gândite chiar pentru situa¡ii de urgen¡å. Numå rul lor nu ar fi trebuit så-l depå¿eascå pe cel al degetelor de la mânå. ªi a¿a a fost, în primii ani de dupå 1989.

Ulterior, înså, lucrurile au deviat complet de la cursul firesc ¿i s-a ajuns la cifre de ordinul sute de oug anual. Recordul a fost stabilit în anul 2000, de Guvernul Isårescu, cu 297 de oug.

Tot a¿a cum ordonan¡ele de urgen¡å date pe bandå rulantå sunt nocive pentru democra¡ie, derogårile (autoriza¡iile de urgen¡å) sunt nocive pentru bunul mers al agriculturii.

Da, sunt necesare, dar nu rezolvå problemele sistemice, pe termen lung, ci doar acoperå, par¡ial, nevoi stringente.

Pe de o parte, derogåri nu se acordå pentru toate produsele scoase de la comercializare în UE, ci doar pentru acelea pentru care nu existå substitute.

De multe ori înså, acestea din urmå nu sunt la fel de eficiente ca produsele interzise.

A¿a se face cå, de pildå, fermierii români au fost obliga¡i så aplice deja, toamna aceasta, trei-patru sau chiar mai multe tratamente insecticide în culturile de cereale, pentru a ¡ine sub control, cât de cât, atacul de mu¿te.

În anii anteriori era suficient un singur tratament. Asta înseamnå: mai mul te treceri, cheltuieli mai mari, consum de combustibil crescut, poluare mai multå, impact crescut pe mediu, apari ¡ia fenomenului de rezisten¡å la organismele de dåunare.

Pe de altå parte, chiar dacå se acordå derogåri, nu e ca ¿i când produsele ar exista în stocurile distribuitorilor, gata så fie preluate de fermieri. Dupå cum spunea Vasile Iosif, pre ¿e dintele AIPROM, la evenimentul aniversar (de 20 de ani) al organiza¡iei:

“E o problemå pentru companii så ofere în timp util produse care au fost retrase, pentru ca apoi så reintre în circuitul comercial, prin derogare. De exemplu, FMC a adus neonicotinoide cu avionul tocmai din Brazilia”.

Comisia Europeanå insistå cu alternativele organice. Iar industria de ppp investe¿te masiv în produse biologice, în digitalizare ¿i agriculturå de precizie, în economie circularå, educa¡ie.

Dar nu se pot oferi, peste noapte, noi (¿i eficiente) solu¡ii la toate problemele întâmpinate de fermieri. Inova¡ia este de lungå duratå ¿i foarte costisitoare: 50 de dolari/minut, timp de 11 ani, pentru un produs fitosanitar.

Firesc, costurile trebuie recuperate. Or, prin interzicerea produselor de protec¡ie pe bandå rulantå, companiile nu mai ajung så-¿i recupereze investi¡iile. ªi atunci, multe renun¡å så mai lanseze produse noi în Europa, din pricina restric¡iilor prea mari ¿i a riscurilor afe rente.

Conform publica¡iei “The Pesticide Manual”, la nivel global sunt autorizate circa 920 de substan¡e active. Majori tatea au fost interzise de UE ¿i doar 277 mai sunt aprobate pentru utilizare. Iar în Romania sunt aprobate doar 198.

Procesul de interzicere a unor substan¡e active continuå în ritm mai sus ¡inut decât cel al introducerii unor molecule noi. De exemplu, în 2021 au fost interzise 20 de molecule ¿i doar 13 noi au intrat în circuitul comercial.

Tendin¡a generalå în ceea ce prive¿ te numårul de molecule care intrå în dezvoltare a fost în scådere începând cu anul 2000, anun¡å AIPROM.

La nivel global, 5 companii de cer cetare ¿i dezvoltare produc jumåtate din numårul actual de ingrediente active în curs de dezvoltare în întreaga industrie, cu 27 de ingrediente dintr-un total de 67.

Alte 17 produse se aflå în prezent în curs de dezvoltare în cadrul companiilor japoneze ¿i încå 23 de produse la alte companii, în special în China.

Robert VERESS