Investi¡iile se fac cu precau¡ie, dar se fac

CULTURI VEGETALE

Investi]iile se fac cu precau]ie, dar se fac

Cre¿terile pre¡urilor la îngrå¿åminte, dar ¿i la materiale ¿i utilaje au creat o stare de tensiune. Multe proiecte au fost amânate. Iriga¡iile ¿i investi¡iile cu fonduri europene au fost ceva mai rezistente la ¿ocul scumpirilor.

¥n iriga¡ii investe¿ti de fricå

Drago¿ Costin Telehuz remarcå faptul cå sunt ferme care nu au nici un bob de azot. Pentru ele, investi¡iile nu se mai pun în discu¡ie.

“Pânå nu våd pre¡urile pentru produc¡ia de la anul nu iau în calcul så cum pår altceva decât rulmen¡i ¿i cu rele”, spune, plastic, Telehuz.

Ar vrea så înceapå o halå nouå. Halå de depozitare, de 1.500- 3.000 tone, pe 1.000 mp, chiar dacå nu ar finaliza-o. Ar fi vrut så schimbe ¿i toatå gama de utilaje. Toate ating un anumit grad de uzu rå în acela¿i timp ¿i crede cå ar fi mai mai simplu så negocieze un buy-back pentru un pachet. Pentru douå tractoare ¿i o combinå ar avea o putere mai mare de negociere decât pentru un tractor singur.

“Oamenii investesc în singurul lucru în care se investe¿te de fricå, în iriga¡ii”, spune Telehuz.

Au înregistrat o cre¿tere foarte mare anul trecut ¿i el crede cå fenomenul va continua chiar dacå pre¡urile au crescut. De la momentul la care a cerut rezervarea pre¡ului pentru încå trei pivo¡i ¿i douå pompe pânå acum, investi¡ia ar fi crescut cu cel pu¡in 100.000 de dolari. Prima investi¡ie, de 500.000 euro, a acoperit 310 ha, iar acum cu 400.000 euro irigå doar 130 ha. Încheie astfel po ten¡ialul de irigat, 70% din fermå.

Ni¡u stå cu gândul la utilaje noi

Gheorghe Ni¡uconsiderå cå inves ti¡iile în mecanizare sunt la un nivel op tim în ferma sa. Nu exclude noi investi¡ii în utilaje “extrem de eficiente”, dacå a par asemenea oportunitå¡i. Are doar nevoie de mai multe informa¡ii despre cum va evolua anul agricol. “Anul acesta trebuie så fim aten¡i cu fiecare cent cheltuit, pentru cå tot ce vine din amonte este la pre¡uri exagerat de mari”, spune Ni¡u.

Chiar dacå deocamdatå starea culturilor e bunå, abia spre varå ar putea lua decizii privind investi¡iile.

“Trebuie så gândim tehno logii adaptate acestor condi¡ii, så folosim îngrå ¿åmintele mult mai eficient ca pânå acum, så vorbim de granule, nu de cantitå¡i, så le dåm cât mai aproape de rådåcinå”, spune fermierul.

Baciu face o fabricå de 2 milioane de euro

Alexandru Baciunu ¿i-a anulat nici un plan de investi¡ii. Are un proiect în derulare pentru o micå sec¡ie de prelucrare a cårnii.

“În general, se zice cå investi¡iile trebuie fåcute în perioade de crizå. Acum e invers. Au crescut toate pre¡urile. În cri zå ar trebui så scadå pre¡urile. Oa menii sunt reticen¡i, nu ¿tiu ce urmeazå”, spune fermierul.

El considerå cå ar trebui så fie sprijini¡i de stat pentru a accesa banii europeni.

“Ar trebui simplificate procedurile. Ar trebui ca în primå fazå så nu se cearå nici un aviz. Dupå ce se semneazå contractul de finan¡are e obliga¡ia mea så-mi iau toate avizele”, spune Baciu. “Po lonezii au luat banii pe trei hârtii”.

Noul proiect, în valoare de douå mili oane de euro, vizeazå realizarea unei sec¡ii de preparate, mezeluri din carne de vitå. Vor lucra acolo opt oameni, iar produsele se vor vinde în magazinele proprii ¿i la restaurante. Se vor face ¿i livråri externalizate în propor¡ie de 10-15%.

Se vor abatoriza vaci din rasele Montbéliarde, Limousine Charolaise. Angus nu, pentru cå dacå nu este crescut într-o fermå specializatå nu are randamentul scontat. Vacile Angus crescute pe på¿une nu au randamentul de peste 55%.

“Nu ai un pre¡ bun. Plåte¿ti mult la achizi¡ie ¿i când l-ai transformat în car ne, produsul iese scump”, spune fermi e rul. Utilajele sunt finan¡ate în propor¡ie de 50% din fonduri europene, iar construc¡ia este realizatå în regie proprie. “Nu a fost semnat contractul de finan ¡are, este pe noul exerci¡iu financiar de doi ani.”

Adrian MIHAI