Neoinicotinoidele, între ¿tiin¡å, justi¡ie ¿i politic

Neoinicotinoidele, între [tiin]\, justi]ie [i politic

{tefan GHEORGHI}|

fermier, Br\ila

În 2015 a apårut o revizuire sistema ticå a literaturii ¿tiin ¡ifice, realizatå de o echi på de cercetåtori suedezi (Lundin ¿i colab.), care a conchis cå încå existå lacune semnificative în ceea ce pri ve¿te impactul neonicotinoidelor asupra albinelor.

Acest lucru a fost confirmat ¿i de Car reck ¿i Ratnieks (Universitatea Sus sex UK), tot în 2015. Ace¿tia aråtau cå, de¿i studiile de laborator au demonstrat efecte subletale adverse asupra albi nelor, acelea¿i efecte nu au fost observate în studiile de teren ¿i considerå cå acest lucru ar fi datoritå unei supraestimåri a trei factori de dozare, respectiv concentra¡ie, duratå ¿i alegere (atrac tivi tatea culturii).

Ce vor så spunå cer cetåtorii britanici, mai pe în¡elesul tutu ror? În laborator se aplicå în general do ze ¿i perioade de expunere la pesticide mult mai mari decât s-ar întâmpla în realitate în câmp Plus cå albina, în na turå, se duce unde vrea ea, fårå så ¡inå cont de indica¡iile omului.

Dar ce s-a întâmplat în UE între 2004, când Fran¡a a suspendat tratamentul semin¡elor cu imidacloprid, ¿i 2015, când avem rezultatele ¿tiin¡ifice de mai sus?

Astfel ajungem la rapoartele periodice ale EFSA care au stat, cel pu ¡in la nivel declarativ, la baza inter zicerii în timp a neonicotinoidelor. ¥n primul raport de referin¡å din 2008, la 5 ani dupå apari¡ia raportului francez, EFSA afirmå despre efectul tratamentul semin¡elor cu neonicotinoi de asupra albinelor urmåtoarele:

“Imi da clopridul are un mod sistemic distinct de ac¡iune. Prin urmare, absorb¡ia în plante din aplicarea de tratamente a solului/semin¡elor a fost investigatå în diferite culturi (porumb, bumbac, vinete, cartofi ¿i orez).

Plantele au absorbit pânå la 20% (porumb) din cantitatea de imidacloprid aplicatå ca tratament la semin¡e.

Imidaclopridul este translocat preferen¡ial la frunze ¿i låstari ¿i cu o probabilitate mult mai micå la organele de repro-

ducere. Concentra¡iile de imidacloprid ¿i principalii såi metaboli¡i ai plantelor au fost investigate în nectarul ¿i polenul de floarea-soarelui, unde semin¡ele au fost tratate cu imidacloprid radioactiv /såmân¡å în doza de 0,7 mg.

Numai imidaclopridul a fost gåsit în studiu, dar nu au fost gåsi¡i metaboli¡i ai plantelor (limita de detec¡ie a fost de 0,1 ppm). Concentra¡iile de imidacloprid måsurate în polen ¿i nectar la diferitelor culturi din diferite loca¡ii din Europa su gereazå cå este probabil ca nivelurile de reziduuri din nectarul de polen så nu depå¿eascå 5 ppm pentru utilizårile tratamentelor pentru semin¡e înregis-

Bayer Cropscien ce a remarcat: “Bayer råmâne convinså cå neoni cotinoi zii sunt siguri pentru al bine atunci când sunt utiliza¡i în mod responsabil ¿i corespunzåtor. Dove zile ¿tiin¡ifice clare au trecut pe planul se cund în procesul de luare a deciziilor.” “

trate în prezent în Europa.” (EFSA Scientific Report (2008), pag 41.)

Mai departe, legat de acest prag, se aratå cå s-a “prezentat un calcul bazat pe valorile NOEC (efecte letale acute ¿i cronice, impacturi comportamentale, inclusiv dezvoltarea stupului de albine) ¿i nivelurile de reziduuri din nectar ¿i/sau polen de <5 ppm, rezultând valori de >9,2, >10, >4,8 ¿i >4”, sugerând un risc scåzut pentru albine ca urmare a utilizårii reprezentative ca tratament pentru semin¡e.(EFSA Scientific Report (2008) 148, pag 55.)

În plus, chiar dacå am men¡ionat cå nu face parte din obiectul analizei noastre, så vedem ce zicea EFSA despre aplicarea prin pulverizare în vegeta¡ie a neonicotinoidelor:

“În general, se conchide cå aplica ¡iile de pulverizare ale imidaclopridului prezintå un risc ridicat pentru albine. Atenuarea riscurilor este necesarå pentru utilizarea în livezi”.

Riscul pentru albine este considerat a fi scåzut dacå produsul nu este aplicat în timpul în floririi ¿i dacå buruienile cu flori sunt îndepårtate înainte de aplicare. [EFSA Scientific Report (2008) 148 1-120. Concluzie privind evaluarea inter pares a imidaclopridului, pag. 6].

Acum stând ¿i gândind precum Mo romete, oare cine o avea dreptate: ra portul francez, care a conchis cå albi nele sunt în pericol din cauza neonicotinoidelor, sau ra portul EFSA, autoritatea cea mai înaltå a UE în domeniul reglementårilor de siguran¡å alimentarå, care nu a putut så observe acela¿i lucru, ba din contrå?

Solu¡ia a venit de la Bruxelles într-un mod simplu ¿i strålucit pentru a salva situa¡ia. S-a dispus realizarea unui nou raport de cåtre EFSA, prin care så adune noi date pentru a evalua situa¡ia.

Adicå, repeta¡i pânå vå ies concluziile pe care le dorim.

Dupå câ¡iva ani de muncå ¿i dezbateri, a venit ¿i anul 2013, când, pe baza unei noi evaluåri EFSA, UE ia decizia controversatå de interzicere a folosirii imidaclopridului, clothianidin ¿i thia meto xan, toate trei insecticide din familia neo nicotinoidelor.

Situa¡ia era pre zentatå astfel într-un articol de preså apårut în UK:

“Ecologi¿tii au numit aceastå mi¿care «o victorie semnificativå pentru bunul-sim¡ ¿i pentru popu la¡iile noastre de albine asediate» ¿i au spus cå este «limpede cå existå un sprijin ¿tiin¡ific, politic ¿i public cople¿itor pentru interdic¡ia acestora»”.

Acum sprijinul ¿tiin¡ific îl în¡eleg, dar ce are a face sprijinul politic ¿i public? Oare astfel de decizii nu ar trebui så fie exclusiv ¿tiin¡ifice?

Dar så vedem ce scrie mai departe în articol: “Regatul Unit, care a votat îm potriva proiectului de lege, nu a fost de acord: “A avea o popula¡ie sånåtoaså de albine este o prioritate de vârf pentru noi, dar nu am sus¡inut propunerea de interdic¡ie, deoarece dovezile noastre ¿tiin¡ifice nu o sus¡in.”

Bayer Cropscien ce a remarcat: “Bayer råmâne convinså cå neonicotinoizii sunt siguri pentru al bine atunci când sunt utiliza¡i în mod responsabil ¿i corespunzåtor.

Dove zile ¿tiin¡ifice clare au trecut pe planul se cund în procesul de luare a deciziilor.”

Reac¡ia comunitå¡ii ¿tiin¡ifice a fost mixtå. Biochimistul Lin Field a spus cå decizia s-a bazat pe “lobby politic” ¿i ar putea duce la ignorarea altor factori implica¡i în tulburarea colapsului colo niei de albine.

Zoologul Lynn Dicks de la Univer sitatea Cambridge nu a fost de acord, spunând cå:

“Aceasta este o victorie a principiului precau¡iei, care ar trebui så stea la baza reglementårii mediului.” (Mc DonaldGibson C (29 April 2013). “'Victory for bees' as European Union bans neonicotinoid pesticides blamed for destroying bee population”. The In dependent.).

O altå men¡iune importantå este legatå cå votul în Consiliul UE a fost 11 ¡åri pentru interzicere, 6 ¡åri împotrivå ¿i 11 ¡åri s-au ab¡inut, aici fiind inclusiv cele care, nefiind afectate de aceste pro bleme, au decis så nu se implice

Principiul precau]iei

Important este de re¡inut formularea “principiului precau¡iei”, pe care o så o regåsim într-un alt moment ex trem de important al pove¿tii noastre ¿i care estimez cå va avea implica¡ii nebånuite la acest moment, dar vom reveni mai încolo în material.

Pentru ca cititorii så în¡eleagå pe de plin situa¡ia, adoptarea raportului EFSA a fost precedatå de adoptarea, în UK, în 2012, a unui raport al autoritå¡ii de re glementare britanicå (DEFRA), care, surprizå, conchidea ca ¿i raportul EFSA din 2008, cå nu a identificat studii sau analize care så confirme în condi¡ii de câmp cå aplicarea neonicotinoidelor afecteazå familiile de albine.

De aceea, spunea DEFRA, este foarte important ca studiile de câmp efectuate direct de aceasta indicau a cela¿i lucru. Aceastå pozi¡ie a fost a sumatå de guvernul britanic ¿i a stat la baza votului împotrivå din 2013 de ca re se vorbe¿te în articolul citat mai sus.

Doar cå EFSA a reac¡ionat dur, printr-un raport de excomunica re a raportului britanic, alåturi de multe alte studii americane, australiene, dar ¿i ale cercetåtorilor europeni care nu a veau direc¡ia “sugeratå” din ce în ce mai puternic de Bruxelles.

Acuza formulatå de EFSA, studiile altor autoritå¡i de reglementare în domeniu nu respectau standardele de realizare a unor astfel de studii. politic în acest “råzboi”.

Dar hai så vedem acum concluzia raportului EFSA din 2013 ¿i fiecare så tragå singur ce concluzie vrea. Astfel, în raport se aratå:

“Numeroase studii de semi-câmp ¿i de câmp de nivel superior au fost disponibile pentru rapi¡a oleaginoaså ¿i floarea-soarelui. Mai multe dintre acestea au fost deja raportate în DAR ¿i eva luate la nivelul UE” (EFSA, 2008) ¿i au fost reexaminate pentru prezenta concluzie, având în vedere EFSA 2012a.

Deci, ca så în¡elegem, meto dologia EFSA 2012a, de care se vor be¿te, re prezintå baza “excomunicårii” prin care, ulterior realizårii studiilor, se stabile¿te cam care ar fi trebuit så fie metodologia folositå de acestea, plus cå prin aceastå “îmbunåtå¡ire” s-au reevaluat datele ca re au stat ¿i la baza raportului din 2008.

Sau, mai clar spus, punem zece tâm plari så facå zece scaune, dar dupå ce le vedem, atunci stabilim care så fie criteriile care trebuiau respectate în fabrica¡ie ¿i astfel alegem scaunele.

Altfel spus, lucrurile s-au petrecut a¿a cum facem noi licita¡iile de stat pe plaiurile dâmbovi¡ene, ne în¡elegem la ce trebuie ¿i apoi stabilim caietul de sarcini ¿i câ¿tigå cine trebuie. Curat murdar, coane Fånicå!!

Dar ce spune mai departe studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp?

“Efecte clare nu au fost observate în oricare dintre studii. Au existat unele indicii cu privire la efectele poten¡iale (de exemplu, mortalitate crescutå sau o cre¿tere în greutate u¿or mai micå a stupului în compara¡ie cu controlul), dar în niciunul dintre cazuri nu ar putea fi atribuite ex punerii la imidacloprid cu mare certitudine.” [Jurnalul EFSA 2013;11(1):3068 Concluzie privind evaluarea inter pares a evaluårii riscului de pesticide pentru albine pentru substan¡a activå imidacloprid, pag. 24).

Dar, fårå a fi mali¡ios, cei de la EFSA s-au sim¡it datori så ajute decizia po li ticå ¿i au adåugat ¿i urmåtorul paragraf:

“Toate studiile au avut dezavantaje, de exemplu, una sau mai multe uuu

uuu dintre ur må toarele: expunerea scurtå sau pe ri oa da scurtå de monitorizare post-expu nere; raportarea neclarå sau lipsa informa¡iilor despre unii parametri importan¡i; utilizarea altor insecticide (adicå fipronil) în câmpurile de testare sau în apropierea acestora; numår redus de replici; lipsa evaluårilor statistice; colonii prea mici; stocul de alimente nu a fost îndepårtat pentru a asigura utilizarea alimentelor proaspåt colectate.”

Eu nu spun cå aceste observa¡ii nu pot fi corecte, dar în acest caz, dacå nu ai studii corecte, pe ce bazå iei decizia?

Dar hai så mai vedem care a fost concluzia pentru folosirea produselor insecticide granulate (chiar dacå am spus cå nu fac obiectul acestui material) în acela¿i raport din 2013:

“Nu sunt disponibile date privind nectarul ¿i re ziduurile de polen pentru plantele tra tate cu produsele granulate cu imidacloprid autorizate.

Nivelul reziduurilor care se preconizeazå cå vor fi în nectar ¿i polen prin absorb¡ia rådåcinilor ¿i distribu¡ia sistemicå este dependent de plante ¿i poate depinde, de asemenea, de formulare ¿i de tehnica de aplicare. Extra polarea reziduurilor din alte tipuri de plante, formulåri sau culturi este foarte incertå. Prin urmare, nu se poate efectua o evaluare cantitativå a riscu rilor pentru albinele melifere la plantele tratate cu granule de imidacloprid.” [Jurnalul EFSA 2013;11(1):3068 Con cluzie privind evaluarea inter pares a evaluårii riscului de pesticide pentru al bine pentru substan¡a activå imidacloprid, pag. 25).

Tot în acest raport mai este de men ¡ionat situa¡ia unui “celebru” proiect din Austria ¿i unde avem concluzia urmåtoare: “Rezultatele proiectului MELISSA au furnizat dovezi cå, în Austria, în perioada 2009-2011, au avut loc daune regionale grupate ale albinelor, care au fost frecvent asociate cu utilizarea po rumbului ¿i a semin¡elor de dovleac olea ginoase tratate cu insecticide. S-a observat cå, în unele cazuri, au existat daune grave ale albinelor/pierderi de colonii, dar nu au fost detectate reziduuri ale substan¡elor active din pesticidele neonicotinoide.”

Aceastå formulare îmi aduce aminte de un “prieten” de pe FB, care, dupå pri mul material, mi-a scris cå el a observat din 2016 pânå în 2020 cå albinele de la stupii lui au probleme la neonicotinoide, dar asta în condi¡iile în care din 2017, respectiv 2018 noi nu am mai avut dero gare pentru culturile melifere, iar el nu a få cut nici o analizå (dar este sigur cå dacå ar fi fåcut rezultatele ar fi fost ¿i mai dramatice).

Revenind la formularea de mai sus subliniatå, fiecare cititor poate så aibå propria opinie, dar må întreb, dacå nici måcar reziduuri nu am detectat, care sunt probele care stau la baza afir ma¡iei, doar mårturiile apicultorilor? Nu am nimic cu nimeni, nici de o parte sau alta, dar astfel de abordåri nu pot fi numite ¿tiin¡ifice.

Mergând mai departe cu povestea, controversele au continuat ¿i opinia tot nu a putut deveni unanim acceptatå, iar astfel, în 2016, apare un nou studiu care så încurce i¡ele, studiu de lungå duratå efectuat în nordul Germaniei ¿i unde se aratå, printre altele:

“Întrucât studiile de monitorizare la nivel de peisaj (in câmp) sunt complexe, dificil de realizat ¿i costisitoare, acestea nu sunt efectuate în mod regulat pentru evaluarea riscului de PPP (aplicare a pesticidelor) pentru speciile de insecte polenizatoare.

Cu toate acestea, ele pot conduce la evalu åri care nu pot fi ob¡inute din studii de nivel inferior (cele de laborator), de e xemplu, în ceea ce prive¿te nivelurile de expunere realiste ¿i relevan¡a punc telor finale måsurate.

Acest lucru este valabil în special pentru bondari, deoarece metodele standard-

Un studiu românesc asupra problemei neonicotinoidelor

La noi în ¡arå avem rezultatele par ¡ia le ale unui studiu (el este finalizat în 2021) realizat sub egida ASAS ¿i coordonat de dr. Emil Geor gescu, care aråta într-un articol cå:

“¥n ¡ara noastrå, în anul 2018, în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5, intitulat «Realizarea unui sistem de monitori zare ¿i cuantificare a efectelor tratamentului semin¡elor cu insecticide neo nicotinoide (imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, asupra pro duc ¡iei agricole ¿i a popula¡iilor de Apis mellifera, în condi¡iile agropedoclimatice specifice ¡årii noastre», s-au analizat probe de polen, nectar, miere, puiet ¿i de albine din culturile de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui, pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam.

Aceste probe au fost trimise pentru analize cåtre laboratoare acreditate ISO 17025 din Bul garia, Fran¡a ¿i Germania. În total s-au analizat 106 probe, din care, la majoritatea nivelul de reziduuri de imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam a fost sub limita de cuantificare! (Neo nicotinoidele: întrebåri ¿i posibile clarificåri” - Emil Georgescu publicat: 14 ianuarie 2020 în revista Ferma).

izate de testare nu sunt încå disponibile.

În concluzie, echipa nu a identificat nicio dovadå cå o singurå cauzå, cum ar fi utilizarea neo ni cotinoidelor, poate fi consideratå res ponsabilå pentru o scådere a popu la¡iilor de polenizatori, cum ar fi bondarii, atunci când mai mul¡i factori, cum ar fi disponibilitatea resur selor (în special în ceea ce prive¿te agricultura intensivå), agen¡ii patogeni ¿i al¡i factori, joacå un rol în supravie¡uirea speciilor de insecte polenizatoare.” (Large-scale monitoring of effects of clothianidin-dressed OSR seeds on pollinating insects in Northern Germany: effects on large earth bumble bees (Bombus terrestris) Guido Sterk l Britta Peters l Zhenglei Gao l Ulrich Zumkier - Ecotoxicology DOI 10.1007/s10646-016-1730-y, 14 sept. 2016).

De men¡ionat cå existå numeroase studii care aratå cå bondarii, în compa ra¡ie cu albinele, sunt de 2-3 ori mai sen sibili la dozele de neonicotinoide.

Revenind la rapoartele EFSA, în a cela¿i mod ca ¿i la cele din 2008 ¿i 2013, s-au realizat ¿i prezentat la co manda aceluia¿i beneficiar, adicå Co misia Europeanå, noi rapoarte în 2015 ¿i ultimul din 2018, doar, doar o ie¿i ce trebuie.

Pentru a economisi un pic de spa¡iu tipografic må opresc direct la ultimul raport din 2018 ¿i unde am re¡inut douå concluzii definitorii pentru subiectul nostru ¿i enun¡ate la capitolul unde se prezintå rezultatele privind efectul tratamentul semin¡elor asupra albinelor înregistrate în cazul studiilor de câmp.

Astfel, în primul scenariu legate de aplicarea tratamentului la cultura în curs se aratå:

“De asemenea, a fost efectuatå o evaluare a riscului de nivel 3 (în seamnå studii de câmp) pentru utiliza rea la rapi¡a de toamnå, folosind date de la experimente cu hrånitor de colonii, semi câmp ¿i câmp.

Evaluårile riscurilor de nivel 3 au dus la un risc scåzut. Acesta a fost extrapolat la rapi¡a de primåvarå; prin urmare, s-a conchis un risc scåzut atât pentru rapi¡a de toamnå, cât ¿i pentru primåvarå”. (EFSA Journal 2018;16(2):5178, pag. 40-41).

În continuare se aratå cå, ¿i în cazul culturilor succesive dupå cultura tratatå, situa¡ia este urmåtoarea:

“De asemenea, a fost efectuatå o evaluare a riscului de nivel 3 pentru albine ¿i bondari, folosind date de la experimente de hrånire pentru colonii, semi câmp ¿i câmp care au fost disponibile pentru albine ¿i bondari. Evaluårile riscurilor de nivel 3 (studii de câmp) au dus la un risc scåzut pentru albine. Pentru bondari a fost indicat un risc ridicat prin evaluårile de risc.”

Acum zic så trecem din nou Atlan ticul ¿i så vedem care este situa¡ia în Ca nada, unde autoritatea de reglemen tare de acolo aratå, într-un studiu na¡i onal publicat în 2017, cå pierderile de fa milii de albine poten¡ial afectate de pes ticide (deci nu confirmate, doar bånuite) a fost în perioada 2012-2015 între 0,5 ¿i 1,6% pe an în cazul culturilor unde se min¡ele au fost tratate cu neo nicotino ide, adicå toate ca så fie mai clar (în Ca nada ¿i semin¡ele de soia se trateazå).

Dar surpriza raportului abia urmea zå, adicå, în aceea¿i perioadå 20122015, pierderile de familii de albine po ten¡ial afectate de pesticide în cazul culturilor tratate în vegeta¡ie inclusiv cu neo nicotinoide a variat între 0,07 ¿i 0,3%/an.

U¿or, u¿or am ajuns în 2021 ¿i ne în toarcem în Europa de urgen¡å, che ma¡i de faptul cå, printr-o decizie din 6 mai 2021, Curtea de Justi¡ie a Uniunii Euro pene (CJUE) a validat definitiv inter zicerea a trei insecticide neonicotinoi de (clothianidin, tiametoxam ¿i imidacloprid) luatå de Comisia Europeanå în 2013.

Cu insecticidele în justi]ie

Dar la aceastå decizie doresc så su bliniez ceea ce se aråta într-un articol francez, unde un ONG parte a procedurii aråta: “PAN Europe (Pesticide Ac tion Network) (ONG men¡ionat), care intervine ¿i el în procedurå, este încântatå de faptul cå CJUE ¿i-a bazat de cizia pe principiul precau¡iei.

“Curtea confirmå defini¡ia principiului precau¡iei: în cazul în care existå îndoieli cu privire la toxicitatea unui pesticid, Comisia Europeanå este în

drept så-l interzicå”, salutå Martin Dermine, responsabil cu politicile de sånåtate ¿i ¿tiin¡ifice în cadrul ONG-ului.

Decizia a confirmat, de asemenea, cå Comisia a avut dreptate så folo seascå concluziile Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), chiar dacå acestea nu au fost încå validate de statele membre ale UE.

Despre concluziile EFSA am vorbit destul în acest material ¿i nu mai revin, dar justificarea CJUE ar trebui så ne punå pe gânduri pentru precedentul ca re îl creeazå (vå aduce¡i aminte cå v-am aten¡ionat asupra principiului pre cau¡iei în material), în sensul cå de aici încolo, oricând “cineva care ¡ipå tare” ¿i are bani så facå gålågie cât så se creadå cå el este majoritatea, poate så invoce principiul “precau¡iei” ¿i så interzicå fo losirea unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc.

Apropo, ce s-ar fi întâmplat dacå in tervenea CJUE pe baza aceluia¿i principiu ¿i suspenda vaccinurile anti-Co vid, unde, între noi fie vorba, chiar pu teau fi invocate astfel de principii, mai ales în perioada de început a folosirii acestora, când existau numeroase suspiciuni?

Mai mult, articolul francez mai aratå ofrazå introduså de CJUE:

“Curtea confirmå aici cå orice nouå lucrare ¿tiin¡ificå poate fi folositå pentru a interzice un pesticid. Acest lucru este fericit, de oa rece poate dura între 10 ¿i 15 ani pânå când statele membre convin så înås preascå normele de evaluare a pesticidelor.

Acest lucru va oferi, cu siguran¡å, EFSA ¿i Comisiei Europene mai multå libertate de a accelera interzi cerea celor mai toxice pesticide”, adau gå Dermine. (07 mai 2021 - La urent Radisson - ActuEnvi ronne ment.com - Néonicotinoïdes: la justice européenne valide définitivement les interdictions).

Acest paragraf, de fapt, deschide o cutie a Pandorei care deocamdatå nu putem så o evaluåm, în sensul cå orice cercetåtor, indiferent de capacitatea ¿i onestitatea acestuia, dacå scoate o lucrare unde afirmå cå un pesticid/ me dicament/aliment poate fi dåunåtor pentru om/ animal /plante, aceea lucrare nu necesitå nici validarea altor cercetåri ¿i nici o analizå a autoritå¡ilor de regle men tare, putând fi folositå în mod au tomat de Comisia Europeanå pentru a o interzice.

Oare acest sistem a fost certificat ca så stea pe viitor la baza unor decizii “interpretabile” ¿i care så eludeze o vali dare a statelor membre, astfel încât orice opinie rebelå în raport cu “decizia bruxellezå” så nu mai creeze o piedicå?

Îmi place så îl parafrazez pe prietenul Datcu Vasile, care spu nea: “Europa a fost locomotiva dezvol tårii uma nitå¡ii, dar a fost în acela¿i timp ¿i un Cronos (zeul care ¿i-a devorat co piii), care a produs douå råzboaie mondiale nemaiîntâlnite prin cruzime ¿i distrugeri, neegalate nicåieri altundeva pe glob”.

Oare agricultura europeanå este unul din fiii devora¡i ai lui Cronos, zeul timpului? Greu de spus, dar argumen tele încep så se strângå.