Nu-i deloc u[or s\ construie[ti un brand de succes

Marius Bîcu, proprietarul fermei Unilact de la Unirea, jude¡ul Alba, lucreazå 750 de hectare de teren arabil ¿i 200 de hectare de på¿une. Cre¿te 500 de vaci, din care 70% Holstein. Restul sunt din rasele Bål¡atå Româneascå ¿i Montbeliard. Are ¿i 500 de oi. Omul este un fermier atipic în peisajul agriculturii noastre: are pregåtire de chimist, a fost un profesionist la ICECHIM Bucure¿ti în regimul trecut, iar acum este un våcar consacrat, care exportå peste 80% din produsele lui.

În1992, Marius Bîcu era angajat la Icechim Bucure¿ti ¿i avea o sec¡ie pe platforma Ocna-Mure¿. A mers în comuna Unirea doar så vadå licita¡ia pentru lichidarea Cooperativei Agricole de Produc¡ie.

“Voiam så våd ¿i eu. Erau o puzderie de oameni aici ¿i comisia care licita. Fiecare cerea câte ceva: eu vreau magazia, eu vreau grajdul, eu vreau... Voiau så dårâme, nu så producå. Pre¡urile erau publicate. M-am dus la ¿eful comisiei ¿i i-am spus cå vreau så cumpår tot. Ei erau deja în¡ele¿i cu cei din Comisia de licita¡ie.

«Sta¡i pu¡in cå nu se poate, trebuie så dåm telefon, så vedem care-i situa¡ia...», mi-au råspuns. Au sunat, au vorbit cu careva ¿i mi-au zis: «Dacå vrei så cumperi tot, pre¡ul este dublu!» «În regulå. Cumpår tot.» ªi a¿a am luat tot.

Terenul de sub CAP Unirea, de peste 3 hectare, era al unui proprietar. Eram în rela¡ii foarte bune cu el ¿i a acceptat så primeascå alt teren în schimb”, î¿i aminte¿te Bîcu.

Era stråin de agriculturå, dar a ¿tiut så-i pre¡uiascå pe speciali¿tii locului.

Inginerul agronom Liviu Ciocoi lucra acolo din 1979. Pentru zootehnie, l-a angajat pe Marius Ganea, ¿i el un om cu multå experien¡å. Cåtålina Fodor este inginer agronom de profesie, dar face ¿i contabilitatea fermei.

“¥n 1993 aveam o inven¡ie de-a mea. Produceam cu acea inven¡ie ni¿te såruri de decapare pentru Combinatul O¡el-Inox Târgovi¿te, pentru Republica Bucure¿ti ¿i Hidromecanica Bra¿ov. Am primit ni¿te facilitå¡i fiscale din partea Guvernului deatunci: dacå aplicai o inven¡ie proprie, erai scutit de toate impozitele.

Timp de cinci ani, nu am plåtit impozit. Tot venitul l-am investit în aceastå fermå care a fost un hobby la început. Nu aveam påmânt, animale, nimic. ¥ncet, toate întreprinderile chimice din România, unde livram noi marfa, au murit pe rând. A¿a se face cå pentru mine agricultura a devenit din hobby o afacerea rentabilå.

Nu ¿tiam nimic despre agriculturå sau zootehnie, dar i-am ascultat pe speciali¿ti. Am investit anual tot profitul200.000 - 300.000 de euro. Scopul meu este ob¡inerea profitului. Nu m-a sfåtuit nimeni så må ocup de vaci cu lapte. Erau ni¿te grajduri ¿i a trebuit så le dåm o utilitate”.

Ini¡ial, a cumpårat 8 vaci Simmental de carne ¿i 12 vi¡ele din Austria. A luat ¿i de pe pia¡a liberå ¿i a ajuns la o matcå de peste 100 de vaci. Apoi, a adus vaci Holstein din Fran¡a ¿i Olanda, Mont- beliard din Fran¡a. Acum are 500 de vaci, din care mulge 230.

A ajuns la o produc¡ie medie zilnicå pe vacå de aproape 30 de litri. Din cele 750 de hectare, 40-50% din produc¡ie trec prin rumenul vacilor. Cultivå 100 de hectare cu porumb pentru boabe. Din toatå produc¡ia de cereale, jumåtate månâncå vacile.

Anul trecut, a dat la vaci 80% din produc¡ie din cauza secetei.

“2022 a fost cel mai bun an financiar din istoria fermei. În 2021, când am înfiin¡at culturile de toamnå, pre¡urile erau relativ mici la motorinå ¿i îngrå¿åminte. Apoi, au explodat nejusificat pre¡urile la cereale. În zona noastrå plouå mai mult decât în sud ¿i am fåcut produc¡ie bunå: 10 tone de porumb la hectar. În agriculturå, conteazå ¿tiin¡a, dar ¿i norocul are un rol mare. Dumnezeu ¿i ¿tiin¡a...”

Cultivå pentru siloz porumb de 50555 FAO de la Monsanto ¿i Pioneer. Seamånå 100 de hectare cu porumb pentru boabe ¿i 70 de hectare pentru siloz. Face uneori ¿i cultura a doua dupå triticalele folosite la siloz cu lucernå. Seamånå primåvara ¿i mazåre.

“Ra¡ia este formatå din siloz de lucernå, de porumb, fân, paie, boabe de porumb, orz, premixuri, bicarbonat, sare, uree, borhot de bere, ¿roturi de floarea-soarelui, soia ¿i rapi¡å de la Salonta, spune Marius Ganea, ¿eful fermei zootehnice. La ªercaia se face ¿rot din soia româneascå.” Cumpårå material seminal de la BVN Târgu-Mure¿ pentru Bål¡ate, ¿i din Fran¡a Montbeliard.

Ferma poartå numele Unilact Transilvania. A¿a i s-a pårut firesc, så fie aliniat cu cealaltå firmå pe care o avea, de chimie, Unichim.

“Am construit fabrica de lactate lângå fermå. Fåceam telemea ¿i ca¿caval. Am construit în 2000 printr-un program SAPARD. A costat 500.000 de dolari, din care ajutorul era de 50%. Era profitabil så procesåm propriul lapte fiindcå an de an am investit în toatå ferma. Fabrica de lapte ¿i-a schimbat complet tehnologia ¿i utilajele. Am fåcut spa¡ii de frig. Am închiriat în Cluj un depozit frigorific. Acolo ducem toatå marfa ¿i de-acolo pleacå la export. Din toatå produc¡ia noastrå de brânzeturi, 80% se exportå în Spania, Italia, SUA, Marea Britanie. Suntem a treia firmå din România ca valoare de export în UE.”

Proceseazå 15 - 18 tone de lapte pe zi. Cumpårå lapte din împrejurimi pentru a ajunge la asemenea produc¡ie.

Fiul såu, Marius Bîcu junior, a terminat Facultatea de Tehnicå de Calcul ¿i a venit direct în fabrica de brânzeturi. Se ocupå de marketing, de export, de expozi¡ii interna¡ionale.

În 2019, a separat afacerile: Unilact a råmas cu produc¡ia vegetalå ¿i cu vacile, iar Ferma cu omenie se ocupå de procesare ¿i vânzare. A apelat atunci la un specialist pentru design ¿i numele brandului. Omul i-a zis în fa¡å: “Nu ai o fermå extraordinarå, nu ai o fabricå cu robo¡i, faci un ca¿caval pe care te rog så nu-l mai faci, dar mama ta m-a pus la maså ¿i m-a omenit. Omenia din familia ta nu am gåsit-o nicåieri.” ªi a¿a a apårut Ferma cu omenie.

“Am rupt afacerea în douå dintr-un motiv simplu: så ¿tie fiecare ce profit face”, explicå Marius Bîcu.

Acum ¿tie cå principalul profit vine de la vaci. Zootehnia are încasåri în fiecare lunå.

“Cu acei bani plåtim toate salariile pentru cei 80 de angaja¡i. Timp de 10 ani, nu faci mai nimic. Am mers tot pe pierderi. Ne-au trebuit 20 de ani så impunem brandul. Când am intrat în hipermarketuri, ne-a primit la Metro Bucure¿ti cu zero comision. Apoi ne-a pus 2% comision la Carrefour, apoi 8%, 32%. Pentru marfå de 100 de lei, ne plåteau 68. Acum le dåm pu¡inå marfå ¿i la Kaufland, Lidl. Mai bine vindem la export. Pre¡ul este mai bun, nu avem retur, unii plåtesc chiar ¿i în avans. În Italia, am început cu magazinele unor români, dar cumpårå ¿i italienii.”

Seniorul Bîcu bi¿nuie¿te så spunå cu o bucurie nedisimulatå: “am trei copii: o fatå, un båiat ¿i ferma asta...” ¿i are dreptate. Båiatul este mâna lui dreaptå acum ¿i se ocupå de fabricå.

Marius Bîcu-junior vorbe¿te a¿ezat, de parcå s-a ¿colit la sfatul båtrânilor.

“Haide¡i så mai vindem ¿i altceva pe lângå lapte. Så vindem un vi¡el bun la vecini, carne la un abator bun, poate pute¡i vinde un borcan de iaurt bun de 15 lei, în loc så da¡i laptele cu 2 lei litrul. Trebuie så ne gândim la mai multe produse, nu doar la lapte. Este foarte comod så vindem lapte ¿i så ne plângem cå X nu ne då banii. Trebuie så vindem ¿i altceva, nu numai materie primå (grâu, porumb, lapte...). A scåzut consumul. Lumea nu mai cumpårå brânzå, iaurt, ca¿caval. Trebuie så avem clien¡i mai mul¡i. Så ne punem afacerile în mai multe co¿uri. Nu uita¡i de vecini, vinde¡i produse în tot satul, e foarte important. Ruga¡i-i så cumpere,s cå laptele de la fermå e mai curat ¿i mai bun. Nu ignora¡i pia¡a localå. Noi vindem direct, vindem online în toatå ¡ara. Deschide¡i un mic magazin pentru oamenii din zona voastrå ca så råmânå banii în sat. Nu uita¡i de voi.”

Mare lucru! Tatål poate fi cu adevårat fericit...