CRE{TEREA ANIMALELOR
Nu-i deloc u[or s\ construie[ti un brand de succes Marius Bîcu, proprietarul fermei Unilact de la Unirea, jude¡ul Alba, lucreazå 750 de hectare de teren arabil ¿i 200 de hectare de på¿une. Cre¿te 500 de vaci, din care 70% Holstein. Restul sunt din rasele Bål¡atå Româneascå ¿i Montbeliard. Are ¿i 500 de oi. Omul este un fermier atipic în peisajul agriculturii noastre: are pregåtire de chimist, a fost un profesionist la ICECHIM Bucure¿ti în regimul trecut, iar acum este un våcar consacrat, care exportå peste 80% din produsele lui.
În
1992, Marius Bîcu era angajat la Icechim Bucure¿ti ¿i avea o sec¡ie pe platforma Ocna-Mure¿. A mers în comuna Unirea doar så vadå licita¡ia pentru lichidarea Cooperativei Agricole de Produc¡ie. “Voiam så våd ¿i eu. Erau o puzderie de oameni aici ¿i comisia care licita. Fiecare cerea câte ceva: eu vreau magazia, eu vreau grajdul, eu vreau... Voiau så dårâme, nu så producå. Pre¡urile erau publicate. M-am dus la ¿eful comisiei ¿i i-am spus cå vreau så cumpår tot. Ei erau deja în¡ele¿i cu cei din Comisia de licita¡ie. «Sta¡i pu¡in cå nu se poate, trebuie så dåm telefon, så vedem care-i situa¡ia...», mi-au råspuns. Au sunat, au vorbit cu careva ¿i mi-au zis: «Dacå vrei så cumperi tot, pre¡ul este dublu!» «În regulå. Cumpår tot.» ªi a¿a am luat tot. Terenul de sub CAP Unirea, de peste 3 hectare, era al unui proprietar. Eram în rela¡ii foarte bune cu el ¿i a acceptat så primeascå alt teren în schimb”, î¿i aminte¿te Bîcu. Era stråin de agriculturå, dar a ¿tiut så-i pre¡uiascå pe speciali¿tii locului. Inginerul agronom Liviu Ciocoi lucra acolo din 1979. Pentru zootehnie, l-a angajat pe Marius Ganea, ¿i el un om cu multå experien¡å. Cåtålina Fodor este inginer agronom de profesie, dar face ¿i contabilitatea fermei. “¥n 1993 aveam o inven¡ie de-a mea. Produceam cu acea inven¡ie ni¿te såruri de decapare pentru Combinatul O¡el-Inox Târgovi¿te, pentru Republica Bucure¿ti ¿i Hidromecanica Bra¿ov. Am primit ni¿te 36
facilitå¡i fiscale din partea Guvernului deatunci: dacå aplicai o inven¡ie proprie, erai scutit de toate impozitele. Timp de cinci ani, nu am plåtit impozit. Tot venitul l-am investit în aceastå fermå care a fost un hobby la început. Nu aveam påmânt, animale, nimic. ¥ncet, toate întreprinderile chimice din România, unde livram noi marfa, au murit pe rând. A¿a se face cå pentru mine agricultura a devenit din hobby o afacerea rentabilå. Nu ¿tiam nimic despre agriculturå sau zootehnie, dar i-am ascultat pe speciali¿ti. Am investit anual tot profitul 200.000 - 300.000 de euro. Scopul meu este ob¡inerea profitului. Nu m-a sfåtuit nimeni så må ocup de vaci cu lapte. Erau ni¿te grajduri ¿i a trebuit så le dåm o utilitate”. Ini¡ial, a cumpårat 8 vaci Simmental de carne ¿i 12 vi¡ele din Austria. A luat ¿i de pe pia¡a liberå ¿i a ajuns la o matcå de peste 100 de vaci. Apoi, a adus vaci Holstein din Fran¡a ¿i Olanda, Mont-
beliard din Fran¡a. Acum are 500 de vaci, din care mulge 230. A ajuns la o produc¡ie medie zilnicå pe vacå de aproape 30 de litri. Din cele 750 de hectare, 40-50% din produc¡ie trec prin rumenul vacilor. Cultivå 100 de hectare cu porumb pentru boabe. Din toatå produc¡ia de cereale, jumåtate månâncå vacile. Anul trecut, a dat la vaci 80% din produc¡ie din cauza secetei. “2022 a fost cel mai bun an financiar din istoria fermei. În 2021, când am înfiin¡at culturile de toamnå, pre¡urile erau relativ mici la motorinå ¿i îngrå¿åminte. Apoi, au explodat nejusificat pre¡urile la cereale. În zona noastrå plouå mai mult decât în sud ¿i am fåcut produc¡ie bunå: 10 tone de porumb la hectar. În agriculturå, conteazå ¿tiin¡a, dar ¿i norocul are un rol mare. Dumnezeu ¿i ¿tiin¡a...” Cultivå pentru siloz porumb de 50555 FAO de la Monsanto ¿i Pioneer. Seamånå 100 de hectare cu porumb pentru boabe ¿i 70 de hectare pentru
Fabrica de brânzeturi de la Ferma cu omenie
Magazinul cu bun\t\]i al Fermei Unilact Profitul Agricol 17/2023
