nr. 17 din 3 mai 2023 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 17/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68
Codul de bune filiere agricole dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti
Devine tot mai clar faptul cå fermierii reu¿esc cu greu så måreascå singuri produc¡ia medie. Cred cå principalul motiv este neimplicarea activå a cercetårii aplicative. Dar cine s-o finan¡eze? Normal ar fi ca cei mai interesa¡i actori de pe pia¡å så fie principalii utilizatori ai recoltelor din fiecare filierå, cum ar fi patronatul din industria moråritului ¿i panifica¡iei pentru filiera cerealelor. Iatå douå exemple de succes din filiera zahårului din Fran¡a ¿i Regatul Unit. În Fran¡a, în anul 1944, a fost înfiin¡at Institutul Tehnic de Sfeclå de cåtre sindicatele cultivatorilor ¿i a industria¿ilor din filiera sfeclei pentru zahår, având ca principal obiectiv optimizarea tehnologiei sfeclei pentru a o face mai productivå ¿i mai pu¡in dependentå de inputuri. ªi au reu¿it: o produc¡ie medie de 85 t/ha pe o suprafa¡å de peste 400.000 ha, folosindu-se norme de azot de la 30 la 160 kg N/ha.
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
British Sugar prelucreazå întreaga produc¡ie de sfeclå pentru zahår din Regatul Unit, în jur de 8 milioane tone, pentru a produce cca 1,2 milioane tone de zahår.
Abonamente ¿i difuzare
BS îi ajutå pe fermieri så-¿i îmbunåtå¡eascå continuu produc¡ia de sfeclå pentru zahår. Pentru aceasta folose¿te un program mixt de cercetare dezvoltare ¿i de schimb de cuno¿tin¡e, finan¡at prin intermediul British Beet Research Organization (BBRO).
Concep¡ie graficå ¿i DTP
Aceastå colaborare continuå så conducå la cre¿terea produc¡iei de sfeclå de zahår ¿i în ultimii 20 ani t produc¡ia medie a crescut cu 25%, de la 52 t/ha la 70 t/ha. BBRO sprijinå fermierii în testarea ideilor inovatoare sau în schimbarea tehnologiei. O parte din recomandårile fåcute nu se bazeazå pe teståri amånun¡ite. Ele sunt incluse în categoria “Opiniile noastre” ¿i reprezintå analize ¿i estimåri regionale. La noi? Chiar crede¡i cå se vor implica procesatorii în ameliorarea produc¡iei?
Profitul Agricol 17/2023
Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii S-au oprit importurile de cereale din Ucraina
7
FAPPR nu mai e în Copa-Cogeca
8
Petre Daea: plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca este o certitudine Formula de calcul a despågubirilor s-ar fi schimbat
8
Cât de mare este miza interzicerii importurilor?
14
16
18
Spania cere ajutoare de urgen¡å
12
27
AZO-SPEED AMINO. Marele sus¡inåtor al produc¡iilor de porumb
28
Starea câmpului în principalele bazine cerealiere
30
La Viena, ¿tiin¡a întâlne¿te afacerile
31
Gr\dina, via [i livada
Culturi vegetale Unde începe så se simtå seceta
12
Anali¿tii mizeazå pe o revenire a produc¡iei de grâu
Reportaj din Europa de Vest 3.500 de fermieri din 9 ¡åri lucreazå pentru ARDO
Ucraina - o predictibilitate a importurilor UE
9
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Ciolo¿ se opune aderårii accelerate a Ucrainei la UE 10
20
Livezile din Cluj, sub invazia bolilor ¿i dåunåtorilor
32
Rugina galbenå este prezentå mult mai Cre[terea animalelor devreme în culturile de grâu 22 Obliga¡iile uitate ale veterinarilor 35 Când autostrada î¡i provoacå Nu-i deloc u¿or så construie¿ti pagube serioase în rapi¡å 24 36 un brand de succes Bolile care afecteazå cerealele Cooperativa Some¿-Arie¿, 26 din Cara¿-Severin victorie la Agraria 38
Sommet de l'Élevage militeazå pentru o zootehnie sustenabilå
39
Promenada vacilor de elitå la Sta¡iunea de la Dancu, Ia¿i
40
Ma[ini & utilaje Apetitul pentru tractoare cre¿te în România
42
Arat u¿or cu anvelope Agrimax
44
Pöttinger investe¿te în extinderea produc¡iei
45
Noi modele Alliance Agri Star II pentru tractoare
45
Opinii OMG ¿i deciziile politice
47
Hobby Experimente cu... gotcani
49
La brunch în satul morilor de apå
50
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII S-au oprit importurile de cereale din Ucraina Decizia de activare a clauzei de salvgardare pentru importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å din Ucraina în România, Polonia, Ungaria, Slovacia ¿i Bulgaria a fost luatå, mar¡i, 2 mai, de Comisia Europeanå. Decizia a intrat în vigoare tot mar¡i, dupå cum a confirmat, pentru Profitul Agricol, Miriam Garcia Ferrer, purtåtor de cuvânt al Comisiei pentru probleme de agriculturå ¿i comer¡.
V
ineri, 28 aprilie, comisarul pentru Comer¡ ¿i vicepre¿edinte al Comisiei, Valdis Dombrovskis, a anun¡at pe Twitter un acord de principiu cu cele cinci ¡åri pentru ca importurile så se opreascå pânå la data de 5 iunie. Acordul presupune cå Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia ridicå restric¡iile unilaterale adoptate anterior. “Am ac¡ionat pentru a råspunde preocupårilor atât ale fermierilor din ¡årile vecine ale UE, cât ¿i ale Ucrainei”, a declarat Dombrovskis. Uleiul de floarea-soarelui, de¿i fusese anun¡at de ministrul Petre Daea ca intrând pe lista restric¡iilor, va fi doar monitorizat, alåturi de alte produse. Azi (miercuri, 3 mai, ziua apari¡iei revistei) va fi aprobat de Comisie ¿i al doilea pachet de ajutor financiar pentru statele afectate de fluxurile ucrainene, Profitul Agricol 17/2023
în sumå de 100 de milioane de euro. Este planificat ca suma ce va fi alocatå României så fie stabilitå ¿i comunicatå tot azi. Miercuri, 26 aprilie, dupå Consiliul AgriFish din 25 aprilie, ministru Petre Daea a comunicat, în conferin¡å de preså, cå, în cazul în care Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia nu s-ar fi conformat solicitårilor Bruxelles-ului ¿i nu ar fi renun¡at la restric¡iile unilaterale, de clauza de salvgardare ¿i de banii din cel de-al doilea pachet financiar de sprijin ar fi beneficiat doar România. De partea lor, pentru a renun¡a la måsurile unilaterale, cele patru state au solicitat atât prelungirea perioadei în care sunt interzise importurile, cât ¿i includerea în lista interdic¡iilor de import a urmåtoarelor produse: fåinå, miere, zahårul, fructele, carnea, lapte ¿i produsele lactate, sucul de mere. Conform datelor Comisiei Europene, citate de Daea, prin România au trecut, de la data ridicårii restric¡iilor vamale ¿i pânå în prezent, 7,3 milioane de tone de cereale, dintre care au råmas în ¡arå 2 milioane de t. În Polonia au råmas 326.000 t, Bulgaria 97.000 t, Ungaria 242.000 t, Slovacia 10.000 t. Petre Daea a mai precizat cå România aplicå efectiv abia de luni, 1 mai, noile måsuri de urmårire a trasabilitå¡ii produselor ucrainene (sigilarea mijloacelor de transport, introducerea în sistem informatic, urmårirea pânå la destina¡ie), anun¡ate cu o såptåmânå în urmå.
Robert VERESS
Cererile de compensa¡ii la grâu se depun pânå pe 11 mai Banii pentru compensarea fermierilor care au råmas cu stocuri suplimentare de grâu, din cauza fluxurilor ucrainene, vor fi împår¡i¡i dupå centralizarea cererilor de platå. Termenul de depunere este 11 mai. Pânå la aceastå datå au depus cereri 252 de fermieri, care au declarat stocuri de 166.857 tone. Bugetul de compensa¡ii este de 20,1 milioane de euro. O schemå de platå similarå se va realiza pentru cei care de¡in stocuri suplimentare de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, înså dupå ce Comisia va împår¡i cåtre cele cinci state afectate de fluxurile ucrainene suma de 100 de milioane de euro anun¡atå pentru al doilea pachet de compensare financiarå din fondul de crizå. Laptele ar trebui så se ieftineascå To¡i retailerii din România au fost de acord så reducå, în mod voluntar, cu minim 20%, pre¡ul laptelui de provenien¡å româneascå, iar în perioada urmåtoare vor negocia cu fiecare procesator cu care colaboreazå, a anun¡at Consiliul Concuren¡ei. Acordul este valabil timp de 6 luni începând cu 1 mai. Reducerea pre¡ului la raft se va aplica doar laptelui de provenien¡å româneascå al cårei pre¡ este, în prezent, peste 7 lei/litru, fårå så fie inclus în vreo promo¡ie, ¿i se va împår¡i între retaileri (minimum 10%) ¿i procesatori (minimum 10%). A V-a serie a programului Tineri Lideri pentru Agriculturå Clubul Fermierilor Români a deschis înscrierile pentru cea dea V-a edi¡ie a programului Tineri Lideri pentru Agriculturå. Programul a fost lansat în anul 2019 ¿i a crescut în popularitate, astfel cå anul acesta Clubul inten¡ioneazå så recruteze un numår de 120 de participan¡i, din toate jude¡ele ¡årii, cu specializåri diferite. ºintind o bunå rela¡ie cu viitorii fermieri Agricover sprijinå ini¡iativa ¿i va sus¡ine ¿i anul acesta cheltuielile de ¿colarizare pentru to¡i participan¡ii. 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Petre Daea> plata cotiza]iei la Copa-Cogeca este o certitudine
Veste bunå pentru Alian¡å: ministrul Petre Daea a declarat, în exclusivitate pentru Profitul Agricol, cå plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca, din fondurile MADR, anul acesta, este o certitudine.
P
etre Daea nu a avansat un termen de platå. Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, a dat asiguråri cå Alian¡a nu este zoritå cu plata cotiza¡iei anuale, de 450.000 de euro, de¿i suma ar fi trebuit achitatå chiar de anul trecut. "Avem un aranjament referitor la întârzierea plå¡ii, cunoa¿tem aceastå situa¡ie particularå a României. Avem un buget solid ¿i plata respectivå nu este o urgen¡å imediatå". Marius Micu, vicepre¿edinte Copa Cogeca, a respins varianta achitårii contribu¡iei din fondurile proprii ale organiza¡iilor din Alian¡å, variantå solicitatå de Asocia¡ia For¡a Fermierilor, înainte de aderarea la AAC. “Toate statele membre sus¡in organiza¡iile din mediul privat la nivelul UE, prin accesarea unor canale de sus¡inere fie institu¡ionale, fie private. Avem o lege în vigoare, iar în baza ei s-au fåcut deja trei plå¡i, deci convin-
8
gerea noastrå este cå plata va fi efectuatå conform legisla¡iei în vigoare, în cel mai scurt timp posibil, nu a unor acte normative în curs de elaborare. Banii sunt aloca¡i de la constituirea bugetului, iar documenta¡ia este în circuitul de avizare.” Proiectul de ordonan¡å de urgen¡å ini¡iat de MADR, care prevede plata cotiza¡iei din fondurile organiza¡iilor care reprezintå România în structurile de lobby europene precum Copa-Cogeca,
cu posibilitatea decontårii ulterioare a unei pår¡i din suma cheltuitå, ar fi primit doar avize negative de la celelalte ministere, sus¡ine Micu. Existå ¿i un proiect de lege pentru o lege a cotiza¡iilor la structurile de reprezentare europeanå, ini¡iat în Parlament. Acesta prevede, clar, plata cotiza¡iilor din bugetul MADR, prin alocare de la bugetul na¡ional.
Robert VERESS
FAPPR nu mai e în Copa-Cogeca Prin ie¿irea din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, FAPPR s-a plasat, automat, ¿i în afara Copa-Cogeca. “S-au fåcut demersurile de informare a secretariatului general al Copa-Cogeca în privin¡a modificårii structurii Alian¡ei, prin ie¿irea FAPPR”, spune Marius Micu, vicepre¿edinte al asocia¡iei paneuropene. “De fapt, FAPPR a informat Copa-Cogeca chiar înaintea noastrå despre ie¿irea din Alian¡å. Ulterior, am primit ¿i noi un document de pozi¡ie, din care rezultå cå reprezentan¡ii FAPPR nu mai pot participa în grupele de lucru de la Copa-Cogeca.” Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, detaliazå decizia de excludere a FAPPR: “Avem un singur membru din România în Copa-Cogeca, anume Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. APPR, Pro Agro, LAPAR sau Coope-
rativele (UNCSV) nu sunt membre direct în Copa-Cogeca, ci AAC. Este complet în mâinile lor så defineascå pe cine reprezintå. A¿adar, decizia APPR de a påråsi coali¡ia a fost o demisie de facto din ipostaza de membru în Copa-Cogeca". Pesonen confirmå cå, în baza aceluia¿i principiu, For¡a Fermierilor devine automat membrå în Copa-Cogeca, prin aderarea la Alian¡å. Întrebat ce s-ar întâmpla în situa¡ia în care toate asocia¡iile ar ie¿i din Alian¡å, mai pu¡in una, finlandezul a insistat cå nu ar conta: “Nu are nicio importan¡å cine råmâne în Copa-Cogeca ¿i cât de este reprezentativå organiza¡ia respectivå pentru sector. Pentru cå membrul cu drepturi depline este AAC ¿i nu suntem în pozi¡ia de a judeca, mai departe, compozi¡ia AAC. Desigur, a¿ fi foarte fericit så existe o reprezentare 100% a statului membru.”
Robert VERESS Profitul Agricol 17/2023
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Formula de calcul a desp\gubirilor s-ar fi schimbat Întrebat ce sumå ar putea primi România din cele 100 de milioane de euro anun¡ate de Comisia Europeanå pentru sprijinirea ¡årilor celor mai afectate de exporturile de cereale din Ucraina, ministrul Petre Daea a recunoscut cå evitå så dea un råspuns concret pânå când nu va veni decizia. Dar a ¡inut så men¡ioneze cå formula de calcul s-a schimbat în bine, iar România nu va primi cea mai micå sumå din cele 100 de milioane de euro promise de Comisia Europeanå. ¥n urma Consiliului AgriFish (care reune¿te mini¿trii agriculturii din toate statele UE) s-a decis ca România så fie protejatå prin decizia Comisiei Europene de interzicere a importurilor de grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i ulei de floarea-soarelui din Ucraina, urmând så primeascå suma cuvenitå pentru a fi acordatå fermierilor afecta¡i, iar celelalte patru ¡åri care au luat decizii unilaterale riscå så nu primeascå bani dacå nu le vor ridica. “Efortul ¡årii trebuie så fie onorat prin sume pe care le meritå România ¿i
Profitul Agricol 17/2023
pe care le meritå fermierii”, a declarat, în stilul caracteristic, ministrul. “Noi suntem în acest dispozitiv, vom fi în continuare în acest dispozitiv de a sprijini fermierii români ¿i a face ce trebuie pentru ¡arå, dar cu reguli, cu norme juridice pe care nu trebuie så le încålcåm, pentru cå pe plan juridic este interpretativ ¿i pot fi urmåri mai dureroase decât acestea. Eu vreau så vå spun foarte clar, Petre Daea nu e purtåtor de jalbe. Petre Daea este purtåtor de comunicåri institu¡ionale. A¿a am fåcut-o, a¿a o fac ¿i a¿a o voi face. Eu nu må duc cu jalba. Statul român func¡ioneazå dupå reguli ¿i dupå legi. Aceasta este siguran¡å. În momentul în care apare aceastå decizie a Comisiei, nu mai trebuie så mai aparå altceva, altå siguran¡å în plus nu trebuie så mai existe, decât aplicarea ei, a¿a cum cum a fost elaboratå ¿i cum a fost puså în mi¿care. Din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte clare.”
Arin DORNEANU
Fran¡a este prima ¡arå UE care cumpårå vaccin contra gripei aviare Marc Fesneau (foto), ministrul Agriculturii din Fran¡a, a anun¡at achizi¡ionarea a 80 de milioane de doze de vaccin contra gripei aviare, dupå o epidemie severå care a provocat 315 focare de infec¡ie în ultimele nouå luni. Dupå ce o campanie experimentalå de vaccinare a avut rezultate bune în mai multe ferme de ra¡e, ministerul vrea så înceapå inocularea pe scarå largå în aceastå toamnå ¿i a cerut autoritå¡ilor veterinare så elaboreze o strategie concretå pânå în varå. ONU se oferå så cumpere tot surplusul de cereale ucrainene din Europa Programul Alimentar Mondial al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite (WFP) a intervenit în scandalul cerealelor ucrainene importate în Europa de Est ¿i s-a oferit så cumpere tot surplusul disponibil, care va fi trimis ca ajutoare alimentare în ¡årile sårace. Martin Frick, directorul Biroului Global al WFP din Berlin, a declarat cå organiza¡ia este pregåtitå så colaboreze cu Comisia Europeanå ¿i statele membre pentru a gåsi cât mai repede o solu¡ie în acest sens. El a oferit asiguråri cå WFP are experien¡a logisticå necesarå pentru a transporta cantitå¡i mari de cereale spre statele care au cea mai mare nevoie de ele.
9
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Ciolo[ se opune ader\rii accelerate a Ucrainei la UE Liberalizarea totalå a tranzitului ¿i importurilor de cereale din Ucraina riscå så distrugå financiar Uniunea Europeanå, periclitând ¿i ajutorul de råzboi, spune Dacian Ciolo¿. Eliminarea completå a taxelor vamale a fost deciså în contextul în care UE plåte¿te de trei ori cerealele ucrainene: prin ajutoarele financiare pentru înfiin¡area culturilor, compensåri pentru pierderile producåtorilor europeni ¿i prin achizi¡ia de cereale pentru ajutoarele umanitare. “S-a pornit de la ideea cå pia¡a europeanå se va autoregla ¿i nu s-au anticipat efectele asupra economiilor ¡årilor de frontierå sau nu s-a ¡inut cont de ele”, crede pre¿edintele REPER, europarlamentarul Dacian Ciolo¿. În discu¡ii recente cu comisarii pentru Comer¡, Valdis Dombrovskis, ¿i Agriculturå, Janusz Wojciechowski, Dacian Ciolo¿ spune cå le-a propus introducerea a douå tipuri de certificate: unul pentru cerealele care tranziteazå Uniu-
nea (mijlocul de transport så intre ¿i så iaså sigilat de pe teritoriul UE), altul de import. Certificatele de import trebuie så poatå fi emise doar de statele care chiar au nevoie de aceste cereale. Ambele certificate ar trebui înso¡ite de buletine de analizå, prin care exportatorul dovede¿te, prin buletine de analizå, cå mårfurile respective respectå normele europene. Partea pozitivå a creårii culoarelor de solidaritate, pe lângå men¡inerea securitå¡ii alimentare globale, este cå a fost un test pentru capacitatea Uniunii de a integra Ucraina. “Ucraina face presiuni pentru integrare în procedurå acceleratå, dar nu cred cå se va întâmpla lucrul acesta. Uniunea nu este capabilå så integreze Ucraina în totalitate. Pe sectorul agroalimentar, cel pu¡in, clar nu suntem pregåti¡i. PAC curentå nu ar rezista cu Ucraina stat membru. Cel mai probabil, Ucraina nu va adera la UE mai devreme de cinci ani ¿i
se vor produce modificåri ale politicii de aderare, astfel încât procesul de integrare a noilor state så fie treptat, pânå când vor avea drepturi depline”. Într-o primå fazå, se impune renegocierea acordului comercial UEUcraina. Ciolo¿ sperå cå se va reveni la un sistem de cote de export. “Deciziile sunt construite de statele proactive, cu capacitate de analizå ¿i de argumentare, care vin cu propuneri cåtre comisari. ºårile nordice se impun mult mai mult decât e for¡a lor politicå, datå de popula¡ie, de numårul de voturi. Noi, politicienii estici, în general, avem aceastå incapacitate de a ne prezenta astfel problemele din ¡arå încât ceilal¡i så le con¿tientizeze ¿i så în¡eleagå cå nu sunt doar locale, ci europene. Nu avem politicieni de anvergurå, ca så ducem subiectele noastre na¡ionale sau regionale la nivel european”. Pe lângå slaba resurså umanå, ne lipsesc ¿i datele statistice clare ¿i reale.
Robert VERESS
Dacian Ciolo¿: “Influen¡a comisarului pentru Agriculturå în mandatul von der Layen e mult reduså fa¡å de a comisarilor pentru Agriculturå preceden¡i. Asta se simte în inac¡iunea Comisiei Europene. Nu prea existå pe agenda Comisiei subiecte legate de agriculturå, de sectorul agroalimentar, ¿i pentru cå dl. Wojciechowski nu prea are capacitatea de a-¿i impune agenda, din punct de vedere politic, în interiorul Comisiei”. 10
Profitul Agricol 17/2023
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Tyson închide temporar un abator Producåtorul american de carne Tyson Foods a suspendat activitatea abatorului din statul Nebraska, dupå un incendiu care a avariat clådirile ¿i unele echipamente. Pentru ca produc¡ia de carne så nu fie afectatå, compania a trimis to¡i porcii din loca¡ie spre alte fabrici de procesare. Abatorul are 1.200 de angaja¡i, cu o capacitate de procesare de 8.250 de porci ¿i asigurå 2% din produc¡ia totalå de carne de porc din SUA, de¿i nu este unul dintre cele mai mari abatoare operate de Tyson. Saudi¡ii construiesc un uria¿ proiect horticol în de¿ert Compania sauditå Red Sea Global va construi un uria¿ proiect horticol în de¿ert, cu ajutorul unei finan¡åri din partea Fondului Suveran de Investi¡ii din regatul arab. Pânå în anul 2030, compania vrea så ajungå la o capacitate de produc¡ie de 25 de milioane de copaci ¿i 30 de milioane de semin¡e anual, în special specii care sunt adaptate climatului arid. Pe lângå plantele native din Arabia Sauditå, Red Sea Global vrea så importe ¿i så aclimatizeze specii din alte ¡åri cu zone de¿ertice, cum este Australia. Investi¡ia face parte dintr-un plan mai amplu de împådurire a ¡årii, care a reu¿it deja så planteze 12 milioane de arbori în ultimii cinci ani. Chinezii amânå listarea ac¡iunilor Syngenta Fårå a oferi o explica¡ie oficialå, Bursa din Shanghai nu se gråbe¿te så aprobe oferta publicå ini¡ialå de ac¡iuni a Syngenta, care ar putea avea o valoare record de aproape 10 miliarde de dolari. Conform unor surse neoficiale, regulatorii se tem cå investitorii locali nu dispun de suficiente lichiditå¡i, dupå mai multe liståri cu o valoare mare în ultima perioadå. Pentru a reduce riscul unui e¿ec de propor¡ii care ar putea afecta întreaga pia¡å din China, bursa ar prefera ca ac¡iunile så fie vândute în mai multe tran¿e mai mici. 12
Spania cere ajutoare de urgen]\ Guvernul spaniol a cerut un ajutor financiar de urgen¡å din partea Uniunii Europene, dupå un val de caniculå fårå precedent care amenin¡å så compromitå culturile din ¡arå. Dupå ce temperaturile au atins chiar ¿i 40 de grade Celsius în unele regiuni, Luis Planas, ministrul Agriculturii din Spania Secretarul de Stat pentru Lipsa precipita¡iilor i-a for¡at pe Agriculturå Fernando Miranda a cerut crescåtorii de animale så cumpere furablocului comunitar "måsuri urgente je, o situa¡ie neobi¿nuitå pentru pentru combaterea efectelor secetei." aceastå perioadå a anului. Cu o zi înainte, ministrul spaniol al Spania este cel mai mare exportator Agriculturii, Luis Planas (foto), a so- mondial de ulei de måsline, care s-a licitat printr-o scrisoare oficialå acti- scumpit semnificativ de la începutul pevarea fondului de urgen¡å al Politicii rioadei de caniculå. Agricole Comune. Ibericii produc ¿i cantitå¡i mari de Conform COAG, cea mai mare or- legume ¿i fructe care sunt exportate în ganiza¡ie a fermierilor spanioli, 60% din statele Uniunii Europene, dar mul¡i fersuprafa¡a ¡årii este afectatå de secetå, mieri au renun¡at deja la culturile indusiar 3,5 milioane de hectare cultivate cu triale de ro¿ii, conopidå, morcovi ¿i alte cereale au suferit deja "pierderi ire- legume din cauza lipsei de apå pentru versibile". iriga¡ii.
Ucraina - o predictibilitate a importurilor UE Problemele cu care se confruntå unele exporturi ucrainene spre Europa Centralå vor apårea din nou la toamnå, dacå Uniunea Europeanå nu vine cu o pozi¡ie clarå cu privire la politica sa de importuri de alimente în urmåtorii cinci ani, au apreciat producåtorii ucraineni, transmite Reuters. Fermierii ucraineni spun cå restric¡iile impuse de Polonia au la bazå o motiva¡ie politicå, în contextul în care în Polonia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an. De asemenea, fermierii ucraineni spun cå statele
UE sunt îngrijorate de perspectiva unei cre¿teri a produselor ucrainene pe pie¡ele europene, în condi¡iile în care Kievul vrea så adere la UE. De aceea, autoritå¡ile de la Kiev ar vrea så negocieze mai degrabå cu Bruxelles-ul decât cu statele membre individual, ¿i este nevoie de o solu¡ie pe termen lung, pentru cel pu¡in cinci ani, atunci când sunt a¿teptate så se deruleze negocierile de aderare. pagin\ de
Drago[ B|LDESCU
Profitul Agricol 17/2023
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 aprilie, a fost de 257 dolari/tonå (1.182 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 24 aprilie.
România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 10) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. ¥n perioada 24 - 28 aprilie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-
Principalele destina¡ii: Mexic 59.770 tone, Thailanda
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
57.700 tone, Nigeria 27.770 tone, Panama 21.770 tone ¿i Columbia 17.700 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 311 dolari/tonå (1.431 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 24 aprilie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 231 euro/tonå (1.132 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 24 aprilie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 243 241 239 237 235 Iulie 247 245 243 241 240 August 253 251 249 247 244 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 309 307 305 303 301 Iulie 303 301 299 297 295 August 301 299 297 295 293
såptåmâna trecutå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2023, este de 167 euro/tonå (818 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.
România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 6) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 aprilie 2023, a fost de 255 dolari/tonå (1.173 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 259 257 255 254 253 Iulie 247 245 243 241 239 August 225 223 221 219 217 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie
14
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 277 275 273 271 269 285 283 281 279 277
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 aprilie 2023, a fost de 239 euro/tonå (1.171 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 aprilie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). A
€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 233 euro/t (1.142 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2023 este de 187 euro/t (916 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 177 dolari/t (814 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 319 317 315 313 311 Iulie 323 321 319 317 315 August 317 315 313 315 313 Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Rouen 241 239 237 235 233 Dunquerque 241 239 237 234 233 Pallice 243 241 239 235 234 Creil FOB 247 245 243 241 239 Moselle FOB 239 237 235 233 231 Rouen FOB 285 279 277 275 273
scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 aprilie.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 245 243 241 239 237 247 245 243 241 239 237 235 233 231 229 Bordeaux FOB 253 251 247 245 243 Pontivy 251 249 247 245 244 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 17/2023
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 aprilie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 551 dolari/tonå (2.535 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 539 537 535 533 531 Iulie 529 527 525 523 521 August 509 507 505 503 501
Orz România FOB Constan¡a 183 euro/t (-2 ) 897 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Rouen 235 233 231 229 227 Dunquerque 235 233 231 229 227 Pontivy 221 219 217 215 213 Orz bere: Creil** 233 231 229 227 225 Moselle** 243 241 239 237 235
Rapi¡å
PREºURI 24 - 28.04.2023
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 433 euro/tonå (2.122 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 aprilie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 441 euro/tonå (2.161 lei).
297.770 tone, Mexic 37.770 tone, Indonezia 27.770 tone, Canada 17.770 tone ¿i Olanda 12.770 tone.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 aprilie 2023, a fost de 595 dolari/tonå (2.737 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.203 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 1.177 1.157 1.147 1.145 1.140 Iulie 1.179 1.177 1.169 1.159 1.149 August 1.169 1.159 1.157 1.147 1.145
Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 235 euro/tonå (1.151 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 490 487 485 483 479 497 491 489 487 485
Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 24 - 28 aprilie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 469 euro/t (2.298 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 aprilie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
Australia: pentru livrare în mai 2023, pre¡ul orzului furajer este 185 dolari/t (851 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Dieppe 477 475 473 471 469
A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
nå (2.141 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 437 euro/to-
¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
euro/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Rouen 449 447 445 443 441 Dunquerque 445 443 441 439 437 Moselle 457 453 447 445 433
Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 355 353 351 349 347
$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 573 571 569 567 565 Iulie 545 543 541 539 537 August 523 519 517 515 513
Mai Iulie
¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 28 aprilie 2023, a fost de 347 dolari/tonå (1.596 lei). A înregistrat o scådere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 24 aprilie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2023, este 377 euro/t (1.847 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2023, este 437 dolari/t (2.010 lei).
Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 Mai 277 275 273 271 269 Iulie 281 279 277 275 273
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 aprilie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
257 dolari/t
Profitul Agricol 17/2023
-8
255 dolari/t
-8
551 dolari/t
-8
$/t
24.04 25.04 26.04 27.04 28.04 609 607 599 597 595 599 597 595 593 591
269 dolari/t
-8 15
Pre]uri [i pie]e
Cât de mare este miza interzicerii importurilor? Mihai Råzvan Moraru, fermier ¿i distribuitori de inputuri pentru agriculturå, prin Agro-Est Muntenia, fost coleg de partid (în USR+) cu Dacian Ciolo¿, considerå cå fermierii trebuie så-¿i asume pierderile cauzate de faptul cå nu au vândut atunci când valorificarea se putea face în câ¿tig maxim. “E gre¿it så pretindem acum bani de la buget, când situa¡ia acestuia e precarå, fiindcå noi nu am ¿tiut så fim comercian¡i. Când iei o decizie de business, trebuie så ¡i-o asumi. S-a pråbu¿it ¿i pia¡a îngrå¿åmintelor. A¿a cum fermierii au pierderi, existå ¿i traderi, producåtori de inputuri ¿i distribuitori care au pierderi. Depozitele de îngrå¿åminte sunt pline ¿i pierderile totalizeazå sute de milioane de euro. Ce facem, îi despågubim ¿i pe ei? Apoi, existå fermieri, nu pu¡ini, care au cumpårat cereale din Ucraina ¿i le-au
stocat. Ce facem, îi despågubim ¿i pe ei cå au stocuri? Despågubim ¿i fermierul ¿i fabrica de zahår ¿i fabrica de ulei ¿i distribuitorul de îngrå¿åminte? Cine plåte¿te factura?”. Moraru anticipeazå cå frânarea importurilor ucrainene nu va func¡iona, fiindcå se vor gåsi rute ocolitoare. El vede mai oportunå o legiferare europeanå a comer¡ului cu cereale. Iar dacå nu se face pe plan european, acceptå ¿i la nivel na¡ional. “Mul¡i profitori au cumpårat marfå, în ultimii cinci ani, ¿i au dispårut prin insolven¡å sau faliment ¿i fermierii nu ¿i-au mai luat banii. Numai anul trecut suma ¡epelor date fermierilor, calculatå de Coface, e de 1,5 miliarde de euro. E nevoie de o reglementare a tradingului, astfel încât fermierii mici ¿i medii så fie proteja¡i. Cu ocazia asta, poate facem ¿i o burså de cereale func¡ionalå”. Dar, spune Moraru, ar scoate tractoarele în stradå dacå asocia¡iile ar protesta pentru legea tradingului, o lege a arendei, una a apei pentru iriga¡ii ¿i pentru asiguråri agricole.
Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR ¿i fermier din Bråila, este în total dezacord cu Moraru. Din punctul ei de vedere, Ucraina este, cel pu¡in în acest moment, un pericol pentru fermierii români. “De¿i nu este stat membru, suntem pe o pia¡å comunå. Dar costul tehnologiilor aplicate de fermierii ucraineni sunt mai pu¡in de jumåtate costul tehnologiilor noastre. Nu putem face fa¡å concuren¡ei pre¡urilor ucrainene, în aceste condi¡ii”. Vicepre¿edinta LAPAR aten¡ioneazå Bruxelles-ul: “La Copa-Cogeca am votat pentru tranzit, asumând costurile logistice. Dar nu am asumat ¿i importurile. Dacå UE nu va realiza un echilibru pentru asigurarea condi¡iilor de concuren¡å loialå, acest curent antieuropean va fi tot mai însemnat. Con¿tientizåm efectul benefic al integrårii pentru noi, fermierii. Dar acum, dacå am ajuns la un nivel de performan¡å, nu vom fi de acord så punem lacåtul pe poartå, doar ca så facem loc, din solidaritate, produc¡iei ucrainene”. 16
Ponderat, pre¿edintele FAPPR, Nicolae Sitaru, care a påråsit Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, acuzând derapaje antieuropene, ba chiar populist extremiste, recunoa¿te ¿i el cå sunt probleme, dar nu cere solu¡ii radicale. “Nu trebuie så uitåm cå sunt crize suprapuse. Matif a cåzut de la 400 la 250 de euro, în mare parte din cauza evolu¡iei pie¡ei interna¡ionale. Dar ¿i fluxurile ucrainene au influen¡at foarte mult, prin blocajele de infrastructurå, generând diferen¡e mari de pre¡ între Matif ¿i Constan¡a. Se spune cå trebuia så vindem tot când grâul era 400 de euro/t. Nu putem så vindem to¡i odatå, ci vindem treptat, tot anul. Chiar trebuie încuraja¡i ¿i fermierii ¿i procesatorii så stocheze. Sigur cå nu ne putem a¿tepta så ne fie acoperite toate pierderile, dar a¿teptåm de la politicieni solu¡ii care så-i ajute pe ucraineni fårå så ne încurce prea tare pe noi”. Sitaru avertizeazå cå, de¿i anul agricol s-ar putea så fie unul bun, un an comercial prost ar putea încurca socotelile mai tare decât seceta. “La orizont sunt a¿teptate produc¡ii mari, dar anul s-ar putea så fie mai prost ca cei cu secetå, dacå pre¡urile sunt foarte proaste. Când e secetå mai prime¿ti o despågubire, furnizorii ¿i båncile te mai iartå. Când ai produc¡ie mare, toatå lumea a¿teaptå så plåte¿ti. Am experimentat asta în 2005 - an agricol foarte bun, dar un dezastru economic. De aceea, insist: trebuie gåsitå o cale så mergem mai departe”.
Robert VERESS Profitul Agricol 17/2023
foto> Cornelia Smet AG-Press
REPORTAJ DIN EUROPA DE VEST
Bernard Haspeslagh, COO ARDO
3.500 de fermieri din 9 ]\ri lucreaz\ pentru ARDO A Unul dintre cei mai importan¡i furnizori de legume, fructe ¿i ierburi congelate ai planetei, cu afaceri anuale de 1,2 miliarde de euro, are sediul central în Ardooie, un orå¿el cu nici 10 mii de locuitori din Flandra (Belgia). Localitatea a dat numele companiei, înfiin¡atå, în 2013, de doi fra¡i. ARDO are acum unitå¡i de produc¡ie în 9 ¡åri ¿i exporturi în 100 de ¡åri, 3.500 de fermieri care îi furnizeazå materia primå 947.000 de tone anual lucrând 50.000 ha, 4.000 de angaja¡i. 18
facerea nu a pornit de la zero acum 10 ani. Cei doi fra¡i, fii de fermier, ¿i-au lansat propriile companii ¿i s-au concurat îndelung înainte så decidå cå fuziunea e mai profitabilå. În prezent, conducerea grupului e asiguratå de Bernard Haspeslagh, fiul unuia dintre co-fondatori. Viziunea acestuia este cre¿tere pe o pia¡å solidå, dar stagnantå, de 10 miliarde de dolari, prin extindere pe pia¡a nord-americanå ¿i axarea pe culturile organice. "Avem 56 de agronomi în grup, care colaboreazå cu fermierii. Noi impunem ¿i supraveghem condi¡iile de cultivare. Folosim doar produse ob¡inute în aer liber, exclus din sere, solarii ¿.a.m.d. Elementul central al aten¡iei noastre este nivelul reziduurilor din produsele finale. Din 2014 pânå anul trecut am crescut
volumele produse cu 0% reziduuri, de la 40% la 78%. ªi ne propunem så ajungem la 80%. Am scåzut, în aceea¿i perioadå, consumul de pesticide cu 29% ¿i cel de îngrå¿åminte tot atât. Aproximativ 78% din volumele procesate sunt produse în condi¡ii organice. ªi cre¿tem”, asigurå Haspeslagh, a cårui titulaturå oficialå este COO (director de opera¡iuni). ARDO proceseazå 100 de specii de legume, fructe ¿i ierburi, iar principalele pie¡e de desfacere pentru produsele sale sunt UE, SUA ¿i Canada. De altfel, ¡årile europene consumå o treime din totalul global al produselor vegetale congelate, SUA ¿i Canada încå o treime. Deocamdatå, ARDO livreazå 80% pe pia¡a europeanå, dar Haspeslagh inten¡ioneazå så-¿i asigure o felie mai Profitul Agricol 17/2023
REPORTAJ DIN EUROPA DE VEST
foto> Cornelia Smet AG-Press
Tijl Goens, Regional Director Benelux & Germany, Wouter Platteau, CEO of BiogasTec
mare din “plåcinta” americanå ¿i så echilibreze balan¡a. ARDO colaboreazå cu fermieri organiza¡i în cooperative din Portugalia, Spania, Fran¡a, Belgia, Olanda, Austria, Costa Rica ¿i Marea Britanie. Fermele trebuie så se afle la maxim 24 de ore de unitå¡ile de procesare, iar majoritatea se aflå la 1-3 ore distan¡å. Schimbårile climatice sunt riscul major al afacerii, spune Haspeslagh. “Sezonul trecut am pierdut 80.000 de tone de materie primå, din cauza condi¡iilor nefavorabile.” Cu toate acestea, profitabilitatea råmâne ridicatå ¿i investi¡iile în durabilitate nu contenesc. La Ardooie, economia circularå e ridicatå la rang de artå. În urma procesårii primare a 110.000 de tone de produse vegetale, rezultå circa Profitul Agricol 17/2023
19.000 de tone de resturi vegetale. Acestea din urmå sunt folosite ulterior, integral, în produc¡ia de biogaz, printrun parteneriat cu grupul BiogasTec. Instala¡iile BiogasTec transformå ¿i porumb în biogaz, având o capacitate totalå (porumb ¿i resturi vegetale) de 89.000 de t/an. În urma procesårii cu o tehnicå de vârf, care re¡ine zgomotele ¿i mirosurile, rezultå 10 milioane de mc de biogaz, convertit în 24.000 MWh de energie electricå verde, ce asigurå 40% din consumul ARDO. În urma conversiei biogazului în electricitate rezultå 1,5 tone de abur/h, folosit ¿i acesta în procesarea primarå, la albirea legumelor ¿i verde¡urilor. ªi în urma procesului de refrigerare la -21 grade C se genereazå aburi (cåldurå rezidualå), care sunt capta¡i, rezul-
tând apå fierbinte folositå la încålzirea locurilor de muncå în sezonul rece. În sezonul cald, acelea¿i spa¡ii sunt råcite cu aer rece reciclat din instala¡iile de refrigerare. Produsele secundare solide ale procesului de metanizare, pline de substan¡e nutritive, sunt folosite ca fertilizan¡i în agriculturå - 20.000 t/an. Un alt produs secundar este apa (40.000 mc/an), colectatå într-un lac de acumulare ¿i folositå în iriga¡ii. Pe lacul de acumulare sunt instalate panouri solare care produc energia necesarå pompårii apei. Toate instala¡iile BiogasTec sunt automatizate, supravegheate de doar doi angaja¡i.
Robert VERESS 19
CULTURI
VEGETALE
Unde începe s\ se simt\ seceta Daniel ALEXANDRU
[ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Sub aspect pluviometric, luna aprilie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Reparti¡ia pe regiuni a fost urmåtoarea: - Banat 14,4 - 118,1 l/mp; - Dobrogea 37,1 - 126,4 l/mp; - Transilvania 30,4 - 83,6 l/mp; - Cri¿ana 22,1 - 52,4 l/mp; - Muntenia 39,3 - 96,9 l/mp; - Oltenia 42,6 - 101,2 l/mp; - Moldova 44,4 - 135,9 l/mp; - Maramure¿ 27,9 - 64,1 l/mp. Pe 2 mai, gradul de aprovizionare cu 20
apå pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din cadrul ANM, se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Munteniei ¿i a Moldovei, izolat sud-vestul ¿i estul Dobrogei. Con¡inutul de umiditate din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå), pe suprafe¡e agricole extinse din Dobrogea, local în nordul, nord-estul ¿i estul Munteniei, sudul, estul ¿i sud-estul Moldovei, izolat nordvestul Banatului. De men¡ionat faptul cå pe adâncimea de sol 0-100 cm cantitå¡ile de
precipita¡ii înregistrate în ultima decadå a lunii aprilie 2023 au îmbunåtå¡it rezerva de apå din sol îndeosebi în Moldova ¿i Dobrogea. ¥n stratul de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, aprovizionarea cu apå se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, la nivelul întregului teritoriu agricol. Cantitå¡ile de precipita¡ii cumulate începând cu data de 16 aprilie au adus un aport semnificativ de apå în sol, care a îmbunåtå¡it considerabil rezerva de umiditate din zonele sud-estice ¿i estice ale ¡årii, regiuni în care la începutul lunii aprilie 2023 se înregistrau deficite de umiditate moderate, puternice ¿i chiar extreme în sol. Profitul Agricol 17/2023
CULTURI VEGETALE
Alertå patogen la grâu!
Puccinia Striiformis (rugina galben\) este prezent\ mult mai devreme în culturile de grâu dr. ing. Otilia COTUNA [ef Laborator Protec]ia Plantelor SCDA Lovrin
Dacå anul trecut emiteam alerta pentru rugina galbenå în data de 21 mai, iatå cå primåvara 2023 vine cu surprize, Puccinia striiformis fåcându-¿i sim¡itå prezen¡a la grâu în ultima decadå a lunii aprilie. Avertizam cu ceva vreme înainte cå este posibil ca acest agent patogen iubitor de råcoare så infecteze cerealele în acest an. Dacå acum vedem primele pustule de ruginå galbenå, înseamnå cå patogenul a realizat primele infec¡ii cu cel pu¡in 10 zile în urmå. Dacå vremea umedå ¿i råcoroaså va continua (¿i se pare cå da, cel pu¡in începutul lunii mai), Puccinia striiformis ar putea produce pagube serioase (de peste 50%), ¿tiut fiind cå este un patogen deosebit de periculos. Recomand verificarea culturilor de grâu, orz, triticale pentru depistarea timpurie a focarelor ¿i aplicarea la momentul optim a tratamentelor. 22
Care sunt factorii de risc? Dintre factorii de risc amintesc: climatul råcoros, precipita¡ile abundente din perioada de vegeta¡ie, soiurile sensibile, samulastra, iernile u¿oare, microclimatul umed, vânturile care bat din nord - vest ¿i sud - vest (pot aduce uredospori de la distan¡å mai mare) Martinez - Espinoza, 2008; Popescu, 2005. Aceste condi¡ii sunt întrunite la aceastå datå, iar patogenul este prezent în culturile de cereale.
Cum combatem patogenul? Substan¡ele utilizate pentru combaterea altor patogeni controleazå ¿i rugina galbenå. Totu¿i, în anii favorabili, culturile de cereale trebuie verificate periodic încå de la începutul perioadei de vegeta¡ie. La atingerea PED-ului (prag economic de dåunare) care este de 25% intensitate de atac ar trebui aplicate tratamente chimice sau biologice. Ponderea tratamentelor chimice este mare în prezent, iar cele biologice
aproape cå lipsesc. Dintre fungicidele recomandate ¿i omologate în România amintesc: - fluxapyroxad, azoxystrobin, benzovindiflupir, difenoconazol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol ¿i combina¡ii de bixafen cu spiroxaminå ¿i trifloxystrobin, protioconazol cu trifloxystrobin, - benzonvindiflupir cu protioconazol, proquinazid cu protioconazol, - protioconazol cu spiroxaminå ¿i trifloxystrobin, fluxapiroxad cu mefentrifluconazol, mefentrifluconazol cu piraclostrobin, fluxapiroxad cu piraclostrobin etc. (dupå aplica¡ia Pesticide 2.23.3.1. 2023).
IMPORTANT! Pute¡i accesa aceastå alertå ¿i pe www.scdalovrin.com, la sec¡iunea “Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Puccinia striiformis pute¡i accesa articolul scris de mine anul trecut la aceea¿i sec¡iune. Profitul Agricol 17/2023
CULTURI VEGETALE
Când autostrada î]i provoac\ pagube serioase în rapi]\ “
Rapi¡a lui Ioan Chiriac (foto) de la Radomire¿ti s-a nimerit ¿i pe culoarul viitoarei autostråzi de pe valea Siretului. Omul pierde 35 de hectare de rapi¡å ¿i, la fel ca to¡i ceilal¡i fermieri din zonå, nu a fost anun¡at måcar cå se decoperteazå påmântul pentru funda¡ia drumului. În total, sunt 178 de hectare ¿i ace¿ti oameni nu vor fi despågubi¡i, de¿i nu au nicio vinå. Terenul este arendat ¿i ¡åranii trebuie så primeascå arenda.
24
Au dat o hotårâre de guvern pentru expropriere, dar nu au întabulat terenul, spune Ioan Chiriac. În schimb, au creat un culoar cam pe unde vine autostrada. Acel culoar l-au exportat la APIA, iar noi fermierii nu mai putem declara în acest an pe culoarul respectiv. Nu s-a fåcut notificare nici la nivel de primårii. Eu sunt obligat så dau arenda, dar pierd cultura.” Chiriac nu spune cå nu trebuie fåcutå autostrada, dar legisla¡ia trebuie respectatå. Nu se poate face expropiere fårå o justå despågubire. Fermierii deaici nu mai primesc subven¡ie de la APIA, dar tou¿i anul acesta trebuie så plåteascå arenda pe terenul peste care va trece autostrada. “Nu ai cui så te adresezi. Am alte patru hectare luate de CNAIR de când s-a fåcut breteaua în 2018. Este påmântul unor oameni cårora le plåtesc arenda ¿i acum pentru cå primåria nu a vrut så spunå cine se aflå pe culoarul respectiv pentru ca oamenii så fie despågubi¡i, de¿i eu le-am dat lista pentru despågubire.” Fermierii au fåcut memoriu la CNAIR, la Prefecturå ca så amâne lucrarea pânå vor treiera rapi¡a. A doua zi, s-a anun¡at cå încep lucrårile pe culoarul respectiv de la Ite¿ti, de¿i a plouat ¿i terenul e moale. Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu, nu a vândut rapi¡a la recoltare. A depozitat-o, în speran¡a cå va ob¡ine un pre¡ mai bun. Råzboiul din Ucraina a fåcut ca România så fie inundatå ¿i de rapi¡å ieftinå, iar fermierii no¿tri au fost nevoi¡i så vândå în pierdere. “Nu am vândut rapi¡a la recoltat, când era 3,5 lei kilogramul, ¿i am vândut-o acum cu 2 lei kilogramul, spune Ioan Chiriac. La 600 de tone, înseamnå
o pierdere de aproape un milion de euro. De când fac eu agriculturå, nu s-a întâmplat niciodatå så vând mai ieftin la ¿apte-opt luni de la recoltare. Situa¡ia este gravå. E adevårat cå este problema noastrå, a fermierilor, trebuie så ne asumåm riscurile, dar nu numai fermierii au gre¿it ¿i asta înseamnå cå este o problemå de sistem. Un stat puternic vine ¿i corecteazå prin politici adecvate, a¿a cum se întâmplå în Polonia. Var¿ovia a luat måsuri radicale, la fel Ungaria, Slovacia, Cehia, Bulgaria. Noi am semnat memorandumul, la fel ca toate ¡årile, dar am devenit spårgåtori de grevå. N-am mers cu ei pânå la capåt. Ministrul nostru este slugå la doi ståpâni: el ascultå numai de Comisia Europeanå ¿i de partid. Agricultorii conteazå prea pu¡in pentru el. Dintr-un bufon al agriculturii, ministrul s-a transformat într-un gropar al agriculturii.” Necåjit, Ioan Chiriac ar cere ANSVSA så facå un control sever la frontierå pentru siguran¡a alimentarå. Crede sincer cå Petre Daea a min¡it când a afirmat cå s-au fåcut 8.000 de analize ¿i cå cerealele din Ucraina ar fi conforme. “A trimis institu¡iile din Ministerul Agriculturii så facå controale formale la fermierii de care ¿tiu cå nu au luat cereale din Ucraina ca så aibå documente acoperitoare. El face videoconferin¡e la ora 7 cu tot aparatul. Când se mai ocupå el de problemele reale din agriculturå, dacå facå prezen¡a pe la APIA? Uite diferen¡a între doi oameni de la PSD: el, un våtaf de modå veche, ¿i Chesnoiu, un om care ¿tie management. Nouå nu ne trebuie oameni la minister care så numere boabele de pe ¿tiulete, ne trebuie manageri cu viziune, iar el nu are...”
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 17/2023
CULTURI VEGETALE
Bolile care afecteaz\ cerealele din Cara[-Severin Oficiul Fitosanitar Cara¿-Severin a transmis o alertå cu privire la faptul cå sunt întrunite condi¡iile optime pentru apari¡ia a 9 boli în cultura de cereale påioase.
P
rima dintre maladiile extrem de periculoase este septerioza cerealelor (Septoria tritici), care se manifestå în cultura de grâu, secarå, triticale ¿i orz. Ing. Camelia Ivånescu a explicat cum atacå aceastå boalå plantele: “La început, pe partea inferioarå a frunzelor, se observå pete de culoare verzui-gålbui de formå ovalå, apoi capåtå culoarea brunå. Din påcate, influen¡eazå negativ procesul de asimilare a substan¡elor nutritive, iar frunzele afectate se usucå ¿i mor prematur”. A doua boalå foarte påguboaså este fåinarea cerealelor, ce afecteazå cultura de grâu. Mai întâi apare pe frunzele bazale sub forma unei pustule albicioase, care se extinde. Frunzele atacate se îngålbenesc ¿i mor prematur. Fuzarioza (Fusarium SPP) se manifestå în toate stadiile de vegeta¡ie a plantelor, de la råsårire pânå la înspicare, la culturile de grâu, secarå ¿i ovåz. Infec¡iile conduc la decolorarea spicelor, cåpåtând culoarea galbenå, apoi roz. Rugina brunå se manifestå cu precådere la grâu ¿i secarå. Atacul apare pe partea superioarå a frunzelor sub formå de pustule de culoare brunå, rotunde sau ovale, distribuite neuniform. Rugina galbenå se manifestå la grâu, orz, secarå ¿i triticale. Pe frunze apar pustule de culoare galbenå în apropierea vârfului, iar ca urmare a acestor atacuri, frunzele se îngålbenesc ¿i se usucå. Altå boalå cuprinså în alertå este
26
sfâ¿ierea frunzelor (Pyrenophora gramineum). Frunzele pot prezenta pete de culoare deschiså, orientate de-a lungul nervurilor, care apoi se unesc, formând striuri de culoare brunå. Påtarea reticularå a frunzelor (Pyrenophora teres). Boala poate afecta culturile de orz de toamnå ¿i de primåvarå, iar simptomele constå în apari¡ia unor pete de culoare maro-închis de formå ovalå. Arsura frunzelor de orz (Rhynchosporium secalis) se manifestå sub forma unor pete ovale înconjurate de un halou brun, cu precådere la culturile de orz de toamnå ¿i afecteazå în special frunzele ¿i tecile. O altå boalå prevåzutå de alerta OF Cara¿-Severin este målura comunå (Tilletia Spp). Aceasta se observå dupå înspicare, când spicele necoapte capåtå o culoare verde-albåstruie ¿i nu înfloresc. De aceea, în locul babelor se formeazå o maså unsuroaså de spori. Ultima maladie care afecteazå în aceastå perioadå culturile de cereale din Cara¿-Severin este tåciunele zburåtor (Ustilago nuda). “Simtomele se manifestå târziu, pânå la înspicare, iar plantele bolnave nu se deosebesc de cele sånåtoase. De aceea spicele atacate se transformå într-o maså neagrå pråfoaså, acoperitå de o membranå argintie”, a mai explicat Camelia Ivånescu. Serviciul Fitosanitar recomandå ¿i câteva produse pentru tratarea acestor boli extrem de periculoase. Este vorba de Falcon Pro sau Impulse Pro 425 EC de la Bayer, în doza de 0,6 litri la hectar. Alte douå produse sunt Amistar sau Mirador 250 SC, în dozå de 1 litru la hectar.
Gheorghe MIRON
Inspectorii mai aten¡ioneazå cå aplicarea acestor produse de protec¡ie a plantelor trebuie realizatå numai la avertizare. Tratamentele cu produse nu trebuie så se aplice în zonele de protec¡ie a resurselor de apå, în zonele de protec¡ie sanitarå ¿i ecologicå, precum ¿i în alte zone protejate, stabilite în condi¡iile legii. Parcelele din zona de protec¡ie trebuie så aibå o fâ¿ie înierbatå de 1-3 m, în func¡ie de înclina¡ia terenului, de 12%. Inspectorii mai aten¡ioneazå cå to¡i fermierii trebuie så påstreze o perioadå de cel pu¡in trei ani documentele de eviden¡å a produselor de protec¡ie a plantelor utilizate în exploata¡ie, precum ¿i registrul cu eviden¡å a solu¡iilor pe care le utilizeazå. To¡i producåtorii agricoli înscri¿i la APIA care de¡in suprafe¡e cu culturi agricole în câmp ¿i spa¡ii protejate, indiferent de suprafa¡a cultivatå, sunt obliga¡i så de¡inå Registrul de Eviden¡å a Tratamentelor Fitosanitare completat la zi, conform Regulamentului Comisiei Europene, numårul 1107 din 2009. De asemenea, producåtorul agricol numeroteazå paginile registrului, iar pe ultima paginå se men¡ioneazå câte pagini con¡ine registrul ¿i va avea ¿i semnåtura ¿i ¿tampila fermierului sau a administratorului societå¡ii - se aratå în alerta Oficiului Fitosanitar Cara¿-Severin. Profitul Agricol 17/2023
CULTURI VEGETALE
Anali[tii mizeaz\ pe o revenire a produc]iei de grâu România, unul dintre cei mai importan¡i producåtori de cereale din Uniunea Europeanå, ar urma så recolteze în acest an o cantitate de 10,35 milioane tone de grâu, o revenire semnificativå fa¡å de situa¡ia de anul trecut, anun¡å anali¿tilor firmei franceze de consultan¡å Agritel. Seceta ¿i valurile de cåldurå din vara anului trecut au afectat culturile agricole din România ¿i alte pår¡i ale Europei, astfel cå produc¡ia de porumb a suferit o scådere semnificativå. Înså ploile din acest sezon, inclusiv cele din luna aprilie, au ajutat la reducerea gradului de uscåciune care în toamna anului trecut a afectat însåmân¡årile de grâu, sus¡in anali¿tii de la Agritel. Cu toate acestea, rezerva de apå råmâne limitatå în sud-estul României, iar precipita¡iile care vor cådea în restul primåverii vor fi cruciale pentru randamentul final al culturilor, adaugå firma francezå de consultan¡å. ªi al¡i anali¿ti se a¿teaptå, în acest an, la o îmbunåtå¡ire a produc¡iei de grâu în România ¿i alte pår¡i din Europa de Est, ceea ce ar putea duce la men¡inerea unor livråri mari, care, potrivit unor state UE, se datoreazå afluxului de cereale ieftine din Ucraina. “Vom avea o recoltå bunå. Ucraina
Profitul Agricol 17/2023
va avea ¿i ea o recoltå bunå pentru cå ¿i la ei a plouat. Nu va fi o situa¡ia prea bunå pentru cå cele douå recolte se vor ciocni din nou”, spune Cezar Gheorghe, de la firma de consultan¡å Cezar Gheorghe. Ca råspuns la presiunile venite din partea fermierilor ¿i guvernelor, Comisia Europeanå a propus restric¡ionarea temporarå a tranzitului cerealelor din Ucraina prin cinci state membre din Europa de Est, inclusiv prin România, ¿i oferirea de ajutoare pentru fermierii locali. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri cå România va fi protejatå prin decizia Comisiei Europene de stopare a importurilor de grâu, po-
rumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i ulei de floarea-soarelui din Ucraina ¿i va primi suma cuvenitå pentru a acorda banii respectivi fermierilor cât mai repede cu putin¡å. Chiar dacå ploile au îmbunåtå¡it condi¡iile pentru culturile de iarnå, precum grâul, în Ucraina, autoritå¡ile ¿i anali¿tii se a¿teaptå la o scådere semnificativå a produc¡iei ¿i exporturilor Ucrainei sezonul 2023/24 din cauza perturbårilor provocate de råzboi. Agritel, parte a grupului Argus Media, a precizat cå a trimis clien¡ilor prognozele sale cu privire la recolta de grâu a României la începutul acestei luni, dupå un sondaj efectuat în rândul producåtorilor locali.
27
CULTURI VEGETALE
AZO-SPEED AMINO, fertilizant foliar pe bazå de azot lichid, are în compozi¡ie o gamå completå de aminoacizi esen¡iali (65 g/l) ¿i un con¡inut echilibrat de magneziu ¿i sulf. Se remarcå, în primul rând, datoritå celor douå tipuri de uree: azot ureic (cu absorb¡ie rapidå) ¿i azot cu absorb¡ie lentå (uree formaldehidå). La porumb, acest fertilizant este apreciat pentru cre¿terea productivitå¡ii ¿i datoritå flexibilitå¡ii în aplicare, independent de precipita¡ii. În cazul în care condi¡iile meteo nu sunt favorabile (stres hidric), AZO-SPEED AMINO poate substitui ultima trecere cu azot solid. Aplicarea în fenofaza de 4-6 frunze are impact pozitiv asupra numårului de ¿tiule¡i pe plantå.
Beneficiile fertilizårii foliare cu azot lichid. Cazul AZO-SPEED AMINO ºesutul foliar prezintå o structurå morfologicå asemånåtoare ¡estului radicular, ambele avându-¿i originea în ¡esutul meristematic. Aceasta face ca plantele så fie capabile så absoarbå prin frunze mineralele solubilizate. Specificul pedo-climatic al ¡årii noastre a fost, în ultimii ani, marcat de perioade prelungite cu stres hidric, iar plantele de porumb, prin constitu¡ie, au nevoie, cel pu¡in în fenofazele care precedå înflorirea, de apå ¿i nutri¡ie. Cercetårile au aråtat cå în perioadele critice de dezvoltare a culturilor, atunci când consumul de nutrien¡i este accelerat, aplicarea foliarå reprezintå o metodå foarte bunå pentru a råspunde nevoilor de azot. Eficien¡a acesteia este net superioarå îngrå¿åmintelor la sol în situa¡ii de secetå sau în condi¡ii de salinitate crescutå a solului, deoarece aplicarea foliarå este independentå de activitatea rådåcinilor ¿i de nivelul de apå disponibilå în sol. Un alt avantaj este interac¡iunea directå între substan¡ele utile ¿i masa foliarå; în cazul AZO-SPEED AMINO produsul ajunge direct pe frunze, iar ureea 28
foto> alamy.com
AZO-SPEED AMINO. Marele sus]in\tor al produc]iilor de porumb
Deficien]\ de azot la porumb
formaldehidå face ca aderen¡a picåturilor la suprafa¡a foliarå så fie ridicatå, îmbunåtå¡ind gradul de absorb¡ie. Datoritå persisten¡ei prelungite pe frunzå, azotul este utilizat la maximum de cåtre plantå, un mare plus fa¡å de îngrå¿åmintele la sol, care prezintå riscul levigårii. Produc¡ia de porumb ¿i acumularea de substan¡e din boabe sunt influen¡ate atât de genotip, de calitå¡ile genetice ale hibridului, cât ¿i de mediu ¿i de nutrien¡ii disponibili. Fertilizarea corectå, cu elemente minerale u¿or de absorbit de cåtre plante, ajutatå de un aport substan¡ial de aminoacizi, vor ajuta plantele de porumb så-¿i atingå poten¡ialul. Rezultatul va fi vizibil printr-un numår sporit de boabe pe ¿tiulete, o asimilare superioarå a substan¡elor utile în bob ¿i un MMB mai mare. În plus, aminoacizii au rolul de a cre¿te rezisten¡a plantelor în condi¡ii dificile, sus¡inând fotosinteza, astfel încât porumbul î¿i va utiliza energia exclusiv în scopul dezvoltårii vegetative.
Beneficiile formulårii AZO-SPEED AMINO pentru porumb AZO-SPEED AMINO con¡ine atât uree cu absorb¡ie rapidå, utilizatå imediat dupå aplicare, ce råspunde cerin¡elor imediate de nutri¡ie, cât ¿i uree formaldehidå, cu absorb¡ie lentå, ce serve¿te drept surså de azot pentru aprovizionarea pe termen lung. Acest efect pre-
lungit este poten¡at de calitå¡ile de adjuvant ale ureei formaldehide: compusul produce o umectare puternicå ¿i mic¿orarea tensiunii superficiale a picåturilor de substan¡å, ca urmare, aceasta aderå puternic la suprafa¡a foliarå, se absoarbe u¿or ¿i are un grad ridicat de persisten¡å. Ureea formaldehidå cre¿te aderen¡a celorlalte produse de protec¡ie a plantelor, de aceea, AZO-SPEED AMINO aplicat în doze mai mici, de 3-5 l/ha, poate fi utilizat cu succes pe post de adjuvant. Uzual, dozele recomandate sunt 5 l/ha - 10 l/ha la fiecare tratament foliar sau 20 l/ha, la un volum minim de 100 l de apå/ha.
AZO-SPEED AMINO. Aplicare sigurå, fårå riscul de „ardere” a culturii Dincolo de nutri¡ia progresivå cu azot a culturii de porumb, fårå stimulare excesivå, ureea formaldehidå nu provoacå fitotoxicitate. Ureea din AZO-SPEED AMINO prezintå o cantitate foarte scåzutå de biuret. Acest produs secundar al procesului de ob¡inere a ureei este toxic pentru plante (în cazul aplicårii foliare, biuretul este periculos atunci când are o concentra¡ie mai mare de 0,3%), cu efect de inhibare a sintezei de proteine ¿i efectul de clorozå, de îngålbenire a frunzelor, ce scade calitatea foliajului ¿i încetinine¿te fotosinteza. Profitul Agricol 17/2023
CULTURI VEGETALE
Starea câmpului în principalele bazine cerealiere Anul acesta, a scåzut cu circa 10% suprafa¡a cultivatå cu porumb. Cel pu¡in a¿a reiese din datele FAPPR. Sunt, în schimb cre¿teri ale suprafe¡elor de grâu ¿i rapi¡å. În toatå ¡ara semånatul este întârziat cu circa douå såptåmâni, din cauza temperaturilor scåzute ¿i a precipita¡iilor. Ne putem a¿tepta la finalizarea campaniei în sudul ¡årii în jurul datei de 6 mai, respectiv 25 mai în jumåtatea de nord.
Bacåu În total, în jude¡ au fost semånate 17.100 ha porumb din 67.000 anun¡ate, 19.000 ha cu floarea-soarelui (din 26.000 declarate) ¿i 950 ha cu soia (din 1.400 ha din cele prognozate). Culturile de toamnå sunt grâu: 28.000 ha, orz ¿i orzoaicå 3.500 ha, rapi¡å 9.000 ha. Aprovizionarea cu apå este bunå, apreciazå speciali¿tii Direc¡iei Agricole. Bråila La Bråila, unde seceta bântuie mai apåsat ca în alte jude¡e, se vor semåna 249.472 ha culturi de primåvarå, din care porumb 107.179 ha (semånat deja 20.806 ha), floarea-soarelui 93.900 ha (27.618 gata semånate), soia 18.700 ha (1.820 înfiin¡ate). Suprafe¡ele au råmas, în linii mari acelea¿i cu cele de anul trecut. Culturile de toamnå acoperå 100.245 ha, din care grâu 65.820 ha, orz 24.385 ¿i rapi¡å 7.395 ha. Buzåu La Buzåu, sunt planificate 144.987 ha culturi de primåvarå, din care au fost deja înfiin¡ate 103.914 ha. Porumbul va ocupa 95.087 ha (au fost semånate 61.806 ha), floarea-soarelui 35.500 (32.660 semånate), mazåre 2.700 ha (3.761 ha realizate pînå såptåmâna 30
aceasta). Culturile de toamnå acoperå 98.787 ha, împår¡ite astfel: 61.395 ha cu grâu, 27.770 ha de rapi¡å, 6.342 u orz, 3.380 de orzoaicå. Aprovizionare cu apå este bunå, transmite direc¡ia agricolå.
Cålåra¿i Pânå acum s-au semånat cu porumb 25.440 ha din 127.216 ha programate. O observa¡ie, suprafa¡a alocatå porumbului este mai mare cu 7.254 ha fa¡å de anul trecut. Floarea-soarelui a fost ¿i e semånatå pe 23.380 din 40.552 anun¡ate, în scådere cu 5.479 de hectare fa¡å de anul trecut. Semånatul soiei a fost finalizat, cu un total de 8.919 ha. ªi la soia suprafa¡a a scåzut cu 4.340 ha fa¡å de cea de anul trecut. La culturi de toamnå, sunt 115.447 ha cu grâu ( fa¡å de 117.826 în toamna 2021), 29.860 ha cu orz (30.794 ha în toamna 2021), 36.920 ha de rapi¡å (fa¡å de 48.769 în 2021). Starea de vegeta¡ie este bunå ¿i chiar foarte bunå în fermele care au reu¿it så fertilizeze, grâul ¿i orzul au înfrå¡it în totalitate ¿i au talia de 30 - 50 cm, rapi¡a este înfloritå, bine ramificatå, cu tija floralå între 10 - 20 mm.
natul florii soarelui s-a încheiat, cu un total de 79.500 ha. Culturi de toamnå aratå superb. Grâul este la alungirea paiului, la orz a apårut spicul. Rapi¡a la inflorescen¡å. În Olt au fost semånate 130.000 ha cu grâu, 17.000 ha cu rapi¡å, 7.000 ha cu orzoaicå ¿i 12.000 ha cu orz.
Teleorman Direc¡ia agricolå anun¡å cå în jude¡ semånatul a fost realizat integral. Sunt 91.420 ha cu floarea-soarelui 59.540 ha cu porumb. Precipita¡iile în luna aprilie au totalizat între 40 ¿i 78 l/mp iar culturile aratå corespunzåtor.
Tulcea Pânå såptåmâna aceasta se înfiin¡aserå 55.000 ha din cele 131.000 ha anun¡ate. Pentru porumb au fost programate 58.000 ha, 12.800 ha fiind deja însåmân¡ate, pentru floarea soarelui au fost anun¡ate 61.195 ha din care s-a realizat jumåtate (30.500 ha), la soia semånatul s-a încheiat cu un total de 4.700 ha, la fel ¿i la mazåre (3.300 ha). „Culturile de toamnå ¿i-au revenit, grâul ¿i orzul s-au înål¡at bine, rapi¡a e în plinå înflorire. Ne facem griji din punct de vedere fitosanitar. Suntem aten¡i ¿i la nivelul Dunårii, fiind pregåtite, la nevoie, Olt Porumbul a fost semånat pe 78.491 sta¡iile de desecare”, spune directorul ha din cele 83.491 ha anun¡ate. Semå- DAJ, Mirela Miiler.
„Am încheiat campania atât la porumb, cât ¿i floarea-soarelui. Cu toate ploile care au cåzut, rezerva de apå din sol e tot såracå, a¿a cå am schimbat structura culturilor. Am pus floare pe 500 de ha iar suprafa¡a de porumb am scåzut-o la 600 ha, cea mai micå de când organizez Ziua Porumbului. Anul trecut am avut 1.000 de ha de porumb ¿i 300 ha de floare. Tot din cauza secetei, m-am axat pe culturile de toamnå. Grâul ¿i rapi¡a aratå foarte bine. Starea câmpului e bunå, existå umiditate de råsårire bunå, porumbul ¿i floarea semånate primele, adicå începând cu 11 aprilie, au råsårit deja”, spune Nicolae Sitaru, fermier din Orezu, Ialomi¡a ¿i pre¿edinte FAPPR. Profitul Agricol 17/2023
CULTURI VEGETALE Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei are loc în Europa
La Viena, [tiin]a întâlne[te afacerile Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei are loc pentru prima datå în Europa. Timp de o såptåmânå, între 18 ¿i 23 iunie, Viena va fi centrul ¿tiin¡ei, economiei ¿i politicilor referitoare la probleme globale legate de soia. Sute de oameni de ¿tiin¡å, producåtori de hranå ¿i furaje, procesatori ¿i exper¡i în soia din întreaga lume se vor întâlni, pentru prima datå în Europa, la a 11-a Conferin¡å Mondialå de Cercetare a Soiei (WSRC11). Soia a fost prezentatå pentru prima datå în fa¡a unei audien¡e mondiale acum 150 de ani, în pavilioanele japoneze ¿i chineze¿ti de la Expozi¡ia Mondialå de la Viena din 1873. A fost un punct de referin¡å important pe drumul cåtre una dintre cele mai importante culturi ale lumii. Acum, la a 11-a conferin¡å mondialå dedicatå acestei culturi, gama de subiecte abordate se extinde de la cele mai recente descoperiri în ¿tiin¡å la dezvoltåri de pe pia¡å ¿i Tranzi¡ia Proteicå în Europa, precum ¿i probleme de sustenabilitate de la schimbårile climatice la procesul actual de legisla¡ie privind lan¡ul de aprovizionare din UE. Conferin¡a este organizatå de Comitetul ¿tiin¡ific WSRC ¿i organiza¡ia Donau Soja.
Profitul Agricol 17/2023
Conferin¡a vå transmite un impuls pentru a face din soia o for¡å pentru schimbårile climatice ¿i schimbarea globalå pozitivå, având în vedere cå suprafe¡ele de cultivare uria¿e din America de Sud distrug pådurile primare ¿i contribuie astfel la schimbårile climatice. Aståzi, Europa ¿i China sunt cei mai mari importatori de soia, în mare parte pentru produc¡ia de furaje pentru animale. Dar soia poate fi cultivatå ¿i regional, într-un mod prietenos cu mediul, certificatå ¿i produså fårå defri¿are. Donau Soja î¿i propune så realizeze
o Tranzi¡ie Proteicå durabilå pânå în 2030, fåcând Europa mai puternicå în furnizarea proteinelor popula¡iei europene. Oaspe¡ii interna¡ionali se pot a¿tepta la un program extins de 6 zile la Vienna Austria Center. Principalele blocuri tematice de la conferin¡å vor fi: îmbunåtå¡irea, produc¡ia ¿i protec¡ia culturilor, utilizarea soiei ca hranå ¿i furaj, tehnologiile de procesare, dezvoltarea pie¡elor ¿i subiecte de politicå.
31
GR|DINA
VIA [i LIVADA Livezile din Cluj, sub invazia bolilor [i d\un\torilor În luna aprilie, livezile de mår, pår ¿i gutui din jude¡ul Cluj au început så fie atacate puternic de trei boli extrem de periculoase, care pot produce pagube uria¿e, dacå fermierii nu iau måsuri urgente. De aceea Oficiul Jude¡ean Fitosanitar (OJF) Cluj a emis un buletin de avertizare pentru rapånul mårului, focul bacterian al rozaceelor ¿i fåinarea, dar ¿i pentru omizile minatoare ¿i defoliatoare (Phyllonorycter blancardella).
Trei pericole pentru mår, pår ¿i gutui Conform speciali¿tilor de la OJFC, rapånul este o boalå care atacå pomii fructiferi pe frunze, flori ¿i fructe ¿i provoacå daunele cele mai importante ¿i, mai grav, poate så atace ¿i låstari. În prima fazå a infec¡iei, pe frunze apare o patå de decolorare pu¡in gålbuie transparentå, care mai târziu se transformå în måsliniu. Pe frunze apar mai multe pete care se unesc ¿i ocupå o suprafa¡å mare, reducând astfel capacitatea de fotosintezå ¿i de hrånire a pomilor. Fructele atacate se deformeazå, crapå ¿i cad ca urmare a atacului. Cealaltå boalå, focul bacterian, infec¡ia cu Erwinia amylovora, face ca pår¡ile plantelor afectate så parå zbâr32
cite ¿i înnegrite ca ¿i cum ar fi ars de foc. Florile, fructele, tulpinile, frunzele ¿i pår¡ile plantelor lemnoase pot fi infectate de agentul patogen. De asemenea, fåinarea este o boalå care atacå pomii fructiferi ¿i arbu¿tii fructiferi pe frunze, låstari ¿i inflorescen¡e. Fåinarea atacå în mod semnificativ frunzele pomilor ¿i låstarilor tineri. Ciuperca poate afecta ¿i florile sau fructele tinere. Odatå ce au fost atacate, aceste organe sunt acoperite de o pulbere albicioaså, cu aspect fåinos, care î¿i schimbå apoi culoarea ¿i devine verde cenu¿ie. Pulberea reprezintå miceliul ciupercii ¿i poate duce la råspândirea rapidå a bolii. Omizile minatoare ¿i defoliatoare adulte sunt fluturi, “molii foarte mici” ce zboarå ziua, au 0,7-0,9 cm cu aripile deschise, iar cu aripile în repaus 0,3-0,4 cm lungime, masculii sunt mai mici decât femelele. Capul este gri-argintiu, aripile anterioare sunt maro-aurii cu de-
sene albe, marginile franjurate, iar aripile posterioare sunt îngustate, cenu¿ii cu franjuri lungi. O femelå produce ¿i depune între 25-150 ouå. Larvele trec de 5 stadii ¿i ating la maturitate dimensiunea de 3-6 mm lungime. În ultimele douå stadii, larvele se dezvoltå ¿i au capsula cefalicå ovalå, tipicå omizilor, corpul este cilindric, iar picioarele devin evidente, de culoare gålbuie sau maro-închis. Se împupeazå în galeriile frunzelor - se aratå în buletinul de avertizare. Speciali¿tii de la OJF Cluj recomandå aplicarea tratamentelor fitosanitare cu Polyram, doza de 2,5 kg la ha, ¿i cu Chorus 50, doza de 0,45 - 0,75 kg la ha, pentru rapån (Venturia inaequalis), ¿i Aliette 80 WG, doza de 3,75 kg la ha, sau cu Triumf 40 WG, doza F de 2-2,5 kg la ha, pentru com-
Gheorghe MIRON
Monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa) Profitul Agricol 17/2023
GR|DINA, VIA [i LIVADA baterea focului bacterian (Erwinia amylovora). De asemenea, în lupta cu fåinarea se poate aplica produsul Score 250 EC, dozå de 0,2 l la ha, iar împotriva omizilor minatoare ¿i defoliatoare, se va utiliza Voliam Targo, cu doza de 0,75 - 1,13 l la ha, sau Coragen.
F
Trei amenin¡åri pentru pruni, vi¿ini ¿i cire¿i Din påcate, în luna aprilie, situa¡ia este mult mai gravå în livezile din Cluj, iar prunii, vi¿inii ¿i cire¿ii au început så fie ataca¡i masiv de un dåunåtor, viespea sâmburilor de prun, ¿i de douå boli devastatoare: bå¿icarea frunzelor (Taphrina deformans) ¿i monilioza sâmburoaselor (Monilinia laxa). Inginerii speciali¿ti de la OJF Cluj au emis o avertizare ¿i pentru aceste pericole ¿i i-au îndemnat pe proprietarii de livezi så ia måsuri urgente, în vederea diminuårii evolu¡iei agen¡ilor de dåunare ¿i pentru a evita pagubele extinse. Primåvara, larvele viespii sâmburelor de prun se transformå în pupe, stadiu care dureazå 18-35 zile. Când începe scuturarea primelor petale ale florilor de prun, apar primii adul¡i. Dupå împerechere, fiecare femelå depune, pânå la 130 ouå. Depunerea ouålor dureazå 15-30 zile, iar într-un fruct sunt depuse 1-2 ouå. Larvele eclozeazå dupå câteva zile, fenomen care are loc la sfâr¿itul lunii mai. Atacul produs de viespea sâmburilor de prun se manifestå prin cåderea prematurå a prunelor, de obicei începând cu a doua decadå a lunii iunie. Fructele afectate pot fi identificate chiar înainte de cåderea din pom. Acestea sunt colorate în violaceu ¿i prezintå o simetrie ¿i un început de ve¿tejire. Bå¿icarea frunzelor este produså de o ciupercå periculoaså care se instaleazå pe frunzele aflate în cre¿tere, crengile tinere ¿i chiar pe fructe. Aceasta secretå enzime, care au capacitatea så descompunå polizaharidele. Odatå ce frunzele au ajuns la maturitate, la di34
Focul bacterian la pomi fructiferi
mensiunea normalå acestea nu mai sunt susceptibile atacului ciupercii. Din acest motiv tratamentele din primåvarå sunt cele care eliminå orice apari¡ie a bolii, capabilå så aducå prejudicii recoltei anului în curs. Primele simptome apar vremelnic, în perioada înfloritului sau imediat dupå. Frunzele infectate, chiar dacå nu sunt complet dezvoltate, în locul unde a avut infec¡ia prind o culoare ro¿iaticå. La o privire atentå, se va putea observa cum frunzuli¡a infectatå începe så se gofreze, chiar din cu locul în care a prins culoarea ro¿iaticå. Boala progreseazå odatå cu cre¿terea frunzei. La început culoarea frunzelor infestate cu bå¿icarea frunzelor va fi ro¿iaticå, purpurie. Pe måsurå ce infec¡ia progreseazå, frunzele afectate devin cenu¿ii, cu aspect pulverulent. Culoarea cenu¿ie este rezultat al producerii de spori fungici pe suprafa¡a frunzelor. La scurt timp, aceste frunze devin galbene sau maro ¿i cad. A treia boalå ce reprezintå o mare amenin¡are în aceastå perioadå pentru pruni, vi¿ini ¿i cire¿i este monilioza sâmburoaselor, care atacå tot ce prinde: flori, fructe, ramuri, låstari, frunze. Florile afectate se usucå ¿i råmân prinse pe ramurå. Låstarii afecta¡i sunt flexibili ¿i nu se rup, încep så se ofileascå, apoi se usucå. Atacul frunzelor tinere conduce la defolierea pomului, iar pe fructele tinere ¿i pe trunchiul copacului este semnalat de prezen¡a cleiului! - se aratå în avertizare.
Solu¡iile recomandate de Oficiul Fitosanitar Câteva solu¡ii foarte eficiente împotriva viespii sâmburelor de prun: sunt Faster 10 CE, doza de 0,250 l la ha, în 1.000 l apå, sau Laser 240 SC, doza de 0,6 l la ha, în 1.000 l apå. ¥mpotriva ciupercii care produce bå¿icarea frunzelor, se poate utiliza cu mare succes produsul Champ 77 WG, cu doza de 2 kg, în perioada de repaus vegetativ, ¿i Score 250 EC, în doza 0,2 l la ha, tot în perioada de vegeta¡ie. Împotriva bolii moniliozei sâmburoaselor, este recomandat Merpan, doza de 2 kg la ha, sau Switch, doza de 1 kg la ha, ¿i Chorus, doza de 0,45-0,75 kg la ha. Pentru ca tratamentul så aibå rezultatul scontat, pentru viespea sâmburelor de prun, se vor face douå aplicåri succesive, cu o pauzå de 14 zile între tratamente, începând din momentul scuturårii petelelor. Pentru bå¿icarea frunzelor, solu¡iile se vor da în perioada de repaus vegetativ ¿i în perioada de vegeta¡ie în fenofaza de buton roz, la înflorit ¿i la apari¡ia fructelor. Pentru monilioza sâmburoaselor, tratamentele se fac la acoperire în faza de buton roz cu produsul Switch, iar în faza de plinå floare cu Chorus. Tratamentele se repetå la 5 zile (dacå plouå) sau 7 zile (dacå nu plouå). Bineîn¡eles cå fiecare fermier poate utiliza orice alt produs de protec¡ia plantelor omologat pentru a fi folosit pe teritoriul României. Profitul Agricol 17/2023
CRE{TEREA
ANIMALELOR Obliga]iile uitate ale medicilor veterinari Medicul veterinar este obligat så facå toate ac¡iunile sanitar veterinare, fårå bani, în toate gospodåriile. La fermele comerciale efectueazå acelea¿i activitå¡i, dar cu bani, spune Mary Panå, pre¿edinta ACEBOP, Asocia¡ia Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România. Medicul veterinar trebuie så introducå crotaliul porcului în Sistemul Na¡ional de Identificare ¿i Înregistrare a Animalelor (SNIIA). SNIIA are o nouå aplica¡ie care se nume¿te Ferma Virtualå, pe care o poate deschide numai medicul veterinar din comunå ¿i poate introduce câte animale dore¿te. SNIIA este conduså de o echipå de speciali¿ti în IT de la societatea IQM.ro, explicå Mary Panå. Sistemul reprezintå un element vital pentru func¡ionarea pie¡ei alimentare în conformitate cu standardele ridicate, pe care societatea modernå le solicitå în privin¡a sigu-
Mary Pan\, pre[edinte ACEBOP Profitul Agricol 17/2023
ran¡ei alimentelor, bunåstårii animalelor ¿i protec¡iei consumatorilor. SNIIA este o cerin¡å expreså de integrare a României ¿i un pilon important al IACS (Sistemul Integrat de Administrare ¿i Control). ¥ntregul proces trebuie så asigure trasabilitatea animalelor conform principiului de la fermå la farfurie. Pentru ca acest mecanism så func¡ioneze, a fost nevoie så se creeze o re¡ea na¡ionalå computerizatå (peste 3.500 de computere), conectate în regim asincron, prin Internet, la Baza Na¡ionalå de Date. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, responsibilitatea pentru SNIIA revine Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitar Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor. O parte din aceste responsabilitå¡i au fost încredin¡ate, prin licita¡ie publicå, societå¡ii noastre, care a dobândit astfel calitatea de Operator Na¡ional al SNIIA, explicå IQM.ro.
Claudiu Frânc, fost pre[edinte al FCBR
Claudiu Frânc, împreunå cu un medic veterinar de la Romvac, a conceput un sistem informatizat pentru buletinele de laborator. “Este o altå bazå de date ¿i func¡ioneazå pentru toate bolile din programul strategic. Legea medicilor veterinari concesionari aratå cå doctorul veterinar este obligat så stea 8 ore pe zi la cabinet, dar nu specificå ¿i cât timp se aflå pe teren. În urmå cu câ¡iva ani, medicii veterinari erau obliga¡i så facå ni¿te fi¿e în localitå¡ile în care sunt aronda¡i, ca un fel de recensåmânt - o datå primåvara ¿i o datå toamna. Primeau 20 de lei pe fi¿å. Aceastå obliga¡ie s-a eliminat, chiar dacå România trece prin epidemii repetate”, spune Frânc. “Fi¿ele erau bune pentru cå medicii veterinari puteau fi controla¡i dupå ele”, precizeazå Mary Panå. Aståzi, comune întregi nu au måcar un medic veterinar. Acolo unde existå medic veterinar, nu mai verificå efectivele de animale ale ¡åranilor. To¡i merg pe la fermele comerciale. Prin ac¡iunile lor, medicii veterinari de la noi nu stimuleazå dezvoltarea zootehniei, de¿i este domeniul lor de activitate. Dacå un mic fermier vrea så-¿i deschidå un magazin, atunci apar ¿i ei...
Viorel PATRICHI 35
CRE{TEREA ANIMALELOR
Nu-i deloc u[or s\ construie[ti un brand de succes Marius Bîcu, proprietarul fermei Unilact de la Unirea, jude¡ul Alba, lucreazå 750 de hectare de teren arabil ¿i 200 de hectare de på¿une. Cre¿te 500 de vaci, din care 70% Holstein. Restul sunt din rasele Bål¡atå Româneascå ¿i Montbeliard. Are ¿i 500 de oi. Omul este un fermier atipic în peisajul agriculturii noastre: are pregåtire de chimist, a fost un profesionist la ICECHIM Bucure¿ti în regimul trecut, iar acum este un våcar consacrat, care exportå peste 80% din produsele lui.
În
1992, Marius Bîcu era angajat la Icechim Bucure¿ti ¿i avea o sec¡ie pe platforma Ocna-Mure¿. A mers în comuna Unirea doar så vadå licita¡ia pentru lichidarea Cooperativei Agricole de Produc¡ie. “Voiam så våd ¿i eu. Erau o puzderie de oameni aici ¿i comisia care licita. Fiecare cerea câte ceva: eu vreau magazia, eu vreau grajdul, eu vreau... Voiau så dårâme, nu så producå. Pre¡urile erau publicate. M-am dus la ¿eful comisiei ¿i i-am spus cå vreau så cumpår tot. Ei erau deja în¡ele¿i cu cei din Comisia de licita¡ie. «Sta¡i pu¡in cå nu se poate, trebuie så dåm telefon, så vedem care-i situa¡ia...», mi-au råspuns. Au sunat, au vorbit cu careva ¿i mi-au zis: «Dacå vrei så cumperi tot, pre¡ul este dublu!» «În regulå. Cumpår tot.» ªi a¿a am luat tot. Terenul de sub CAP Unirea, de peste 3 hectare, era al unui proprietar. Eram în rela¡ii foarte bune cu el ¿i a acceptat så primeascå alt teren în schimb”, î¿i aminte¿te Bîcu. Era stråin de agriculturå, dar a ¿tiut så-i pre¡uiascå pe speciali¿tii locului. Inginerul agronom Liviu Ciocoi lucra acolo din 1979. Pentru zootehnie, l-a angajat pe Marius Ganea, ¿i el un om cu multå experien¡å. Cåtålina Fodor este inginer agronom de profesie, dar face ¿i contabilitatea fermei. “¥n 1993 aveam o inven¡ie de-a mea. Produceam cu acea inven¡ie ni¿te såruri de decapare pentru Combinatul O¡el-Inox Târgovi¿te, pentru Republica Bucure¿ti ¿i Hidromecanica Bra¿ov. Am primit ni¿te 36
facilitå¡i fiscale din partea Guvernului deatunci: dacå aplicai o inven¡ie proprie, erai scutit de toate impozitele. Timp de cinci ani, nu am plåtit impozit. Tot venitul l-am investit în aceastå fermå care a fost un hobby la început. Nu aveam påmânt, animale, nimic. ¥ncet, toate întreprinderile chimice din România, unde livram noi marfa, au murit pe rând. A¿a se face cå pentru mine agricultura a devenit din hobby o afacerea rentabilå. Nu ¿tiam nimic despre agriculturå sau zootehnie, dar i-am ascultat pe speciali¿ti. Am investit anual tot profitul 200.000 - 300.000 de euro. Scopul meu este ob¡inerea profitului. Nu m-a sfåtuit nimeni så må ocup de vaci cu lapte. Erau ni¿te grajduri ¿i a trebuit så le dåm o utilitate”. Ini¡ial, a cumpårat 8 vaci Simmental de carne ¿i 12 vi¡ele din Austria. A luat ¿i de pe pia¡a liberå ¿i a ajuns la o matcå de peste 100 de vaci. Apoi, a adus vaci Holstein din Fran¡a ¿i Olanda, Mont-
beliard din Fran¡a. Acum are 500 de vaci, din care mulge 230. A ajuns la o produc¡ie medie zilnicå pe vacå de aproape 30 de litri. Din cele 750 de hectare, 40-50% din produc¡ie trec prin rumenul vacilor. Cultivå 100 de hectare cu porumb pentru boabe. Din toatå produc¡ia de cereale, jumåtate månâncå vacile. Anul trecut, a dat la vaci 80% din produc¡ie din cauza secetei. “2022 a fost cel mai bun an financiar din istoria fermei. În 2021, când am înfiin¡at culturile de toamnå, pre¡urile erau relativ mici la motorinå ¿i îngrå¿åminte. Apoi, au explodat nejusificat pre¡urile la cereale. În zona noastrå plouå mai mult decât în sud ¿i am fåcut produc¡ie bunå: 10 tone de porumb la hectar. În agriculturå, conteazå ¿tiin¡a, dar ¿i norocul are un rol mare. Dumnezeu ¿i ¿tiin¡a...” Cultivå pentru siloz porumb de 50555 FAO de la Monsanto ¿i Pioneer. Seamånå 100 de hectare cu porumb pentru boabe ¿i 70 de hectare pentru
Fabrica de brânzeturi de la Ferma cu omenie
Magazinul cu bun\t\]i al Fermei Unilact Profitul Agricol 17/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR
Marius Bîcu - junior [i Marius Bîcu - senior
siloz. Face uneori ¿i cultura a doua dupå triticalele folosite la siloz cu lucernå. Seamånå primåvara ¿i mazåre. “Ra¡ia este formatå din siloz de lucernå, de porumb, fân, paie, boabe de porumb, orz, premixuri, bicarbonat, sare, uree, borhot de bere, ¿roturi de floarea-soarelui, soia ¿i rapi¡å de la Salonta, spune Marius Ganea, ¿eful fermei zootehnice. La ªercaia se face ¿rot din soia româneascå.” Cumpårå material seminal de la BVN Târgu-Mure¿ pentru Bål¡ate, ¿i din Fran¡a Montbeliard. Ferma poartå numele Unilact Transilvania. A¿a i s-a pårut firesc, så fie aliniat cu cealaltå firmå pe care o avea, de chimie, Unichim. “Am construit fabrica de lactate lângå fermå. Fåceam telemea ¿i ca¿caval. Am construit în 2000 printr-un program SAPARD. A costat 500.000 de dolari, din care ajutorul era de 50%. Era profitabil så procesåm propriul lapte fiindcå an de an am investit în toatå ferma. Fabrica de lapte ¿i-a schimbat complet tehnologia ¿i utilajele. Am fåcut spa¡ii de frig. Am închiriat în Cluj un depozit frigorific. Acolo ducem toatå marfa ¿i de-acolo pleacå la export. Din toatå produc¡ia noastrå de brânzeturi, 80% se exportå în Spania, Italia, SUA, Marea Britanie. Suntem a treia firmå din România ca valoare de export în UE.” Proceseazå 15 - 18 tone de lapte pe zi. Cumpårå lapte din împrejurimi pentru a ajunge la asemenea produc¡ie. Profitul Agricol 17/2023
Fiul såu, Marius Bîcu junior, a terminat Facultatea de Tehnicå de Calcul ¿i a venit direct în fabrica de brânzeturi. Se ocupå de marketing, de export, de expozi¡ii interna¡ionale. În 2019, a separat afacerile: Unilact a råmas cu produc¡ia vegetalå ¿i cu vacile, iar Ferma cu omenie se ocupå de procesare ¿i vânzare. A apelat atunci la un specialist pentru design ¿i numele brandului. Omul i-a zis în fa¡å: “Nu ai o fermå extraordinarå, nu ai o fabricå cu robo¡i, faci un ca¿caval pe care te rog så nu-l mai faci, dar mama ta m-a pus la maså ¿i m-a omenit. Omenia din familia ta nu am gåsit-o nicåieri.” ªi a¿a a apårut Ferma cu omenie. “Am rupt afacerea în douå dintr-un motiv simplu: så ¿tie fiecare ce profit face”, explicå Marius Bîcu. Acum ¿tie cå principalul profit vine de la vaci. Zootehnia are încasåri în fiecare lunå. “Cu acei bani plåtim toate salariile pentru cei 80 de angaja¡i. Timp de 10 ani, nu faci mai nimic. Am mers tot pe pierderi. Ne-au trebuit 20 de ani så impunem brandul. Când am intrat în hipermarketuri, ne-a primit la Metro Bucure¿ti cu zero comision. Apoi ne-a pus 2% comision la Carrefour, apoi 8%, 32%. Pentru marfå de 100 de lei, ne plåteau 68. Acum le dåm pu¡inå marfå ¿i la Kaufland, Lidl. Mai bine vindem la export. Pre¡ul este mai bun, nu avem retur, unii plåtesc chiar ¿i în avans. În Italia,
am început cu magazinele unor români, dar cumpårå ¿i italienii.” Seniorul Bîcu bi¿nuie¿te så spunå cu o bucurie nedisimulatå: “am trei copii: o fatå, un båiat ¿i ferma asta...” ¿i are dreptate. Båiatul este mâna lui dreaptå acum ¿i se ocupå de fabricå. Marius Bîcu-junior vorbe¿te a¿ezat, de parcå s-a ¿colit la sfatul båtrânilor. “Haide¡i så mai vindem ¿i altceva pe lângå lapte. Så vindem un vi¡el bun la vecini, carne la un abator bun, poate pute¡i vinde un borcan de iaurt bun de 15 lei, în loc så da¡i laptele cu 2 lei litrul. Trebuie så ne gândim la mai multe produse, nu doar la lapte. Este foarte comod så vindem lapte ¿i så ne plângem cå X nu ne då banii. Trebuie så vindem ¿i altceva, nu numai materie primå (grâu, porumb, lapte...). A scåzut consumul. Lumea nu mai cumpårå brânzå, iaurt, ca¿caval. Trebuie så avem clien¡i mai mul¡i. Så ne punem afacerile în mai multe co¿uri. Nu uita¡i de vecini, vinde¡i produse în tot satul, e foarte important. Ruga¡i-i så cumpere,s cå laptele de la fermå e mai curat ¿i mai bun. Nu ignora¡i pia¡a localå. Noi vindem direct, vindem online în toatå ¡ara. Deschide¡i un mic magazin pentru oamenii din zona voastrå ca så råmânå banii în sat. Nu uita¡i de voi.” Mare lucru! Tatål poate fi cu adevårat fericit...
Viorel PATRICHI 37
CRE{TEREA ANIMALELOR
Cooperativa Some[-Arie[, victorie la Agraria Juriul de la Agraria Cluj a stabilit cå vaca cea mai frumoaså este o Bål¡atå Româneascå. Ea provine din Ferma Agro Cosm Fan de la Sânnicoarå, jude¡ul Cluj, proprietatea lui Cosmin Moldovan. Partea ¿i mai frumoaså a fost cå Miss Agraria 2023 a fåtat în a doua zi de târg o vi¡elu¿å care a fost botezatå cu numele expozi¡iei, Agraria 2023. Ca premiu, a primit de la Purina hranå pentru un an: o tonå de furaj combinat Purina Extra vi¡ei starter 17 (granulat, 40 kg), audit în fermå ¿i servicii de consultan¡å pentru optimizarea ra¡iei furajere. “Am prezentat la Agraria 20 de vaci de lapte, cu tot cu juninci ¿i vi¡ele, spune Lucian Na¿, director executiv la Cooperativa Some¿-Arie¿. Medaliata Miss Agraria 2023 este vaca lui Cosmin Moldovan, a ¿i fåtat acolo la târg o vi¡icå frumoaså. Vaca este blândå ¿i avem ma¿inå bunå pentru transportul ani-
malelor. Am adus-o de la 25 de kilometri. Aveam 3 medici veterinari acolo, nu se putea întâmpla nimic råu.” Chiar ¿i pentru fermierii din Cooperativa Some¿-Arie¿, cea mai performantå din ¡arå, perioada este foarte grea din cauza crizelor. În aceastå cooperativå, ponderea cea mai mare o au fermele de familie cu vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Cu mari eforturi, au reu¿it så vândå pânå acum laptele, se plânge Na¿. Cosmin Moldovan, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, proprietarul vacii care a primit titlul Miss Agraria recunoa¿te cå este o perioadå foarte grea pentru cooperativå. “Avem laptele contractat pentru încå trei-patru zile. Nu ¿tiu ce vom face såptåmâna viitoare. Avem ni¿te contracte încå în derulare ¿i dåm laptele cu peste 2 lei litrul. Pe pia¡a spot, pre¡ul laptelui este tot mic: mult sub 2 lei. Situa¡ia asta
este la nivel european. A scåzut puterea de cumpårare. Vine ¿i lapte din Ucraina, nu numai cereale. Eu am fost în Italia ¿i am cumpårat lapte din magazin. Era lapte degresat cu 0,85 euro, laptele pasteurizat degresat era 1,09, lapte un pic mai gras - 1,15 euro. Laptele bio era 1,69 euro litrul. Fermierii no¿tri mai påstreazå încå vacile pânå intrå la subven¡ie, dupå care sigur vor fi sacrificate multe. Noi avem o micå manufacturå în fermå ¿i producem cam 1.600 litri de lapte pe zi. Procesåm 1.000 de litri ¿i vindem 500-600 de litri la al¡i procesatori. Fabrica de la ºaga este în renovare, se va extinde. A cumpårat-o Cålin Zanc, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bivoli din România. Probabil cå ¿i el va cumpåra lapte”, spune Cosmin Moldovan.
Viorel PATRICHI
ACVBR-Sim a expus primii vi¡ei din transfer de embrioni Agraria a fost un târg frumos, spune Zoltan Haller (foto), fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental (ACVBR-Sim) de la Hårman Bra¿ov. Au venit mul¡i expozan¡i ¿i saco¿ari care cumpårau câte un ghiveci de flori. Au fost grupuri organizate de fermieri ¿i din Boto¿ani, ¿i din Arad, ¿i din Bihor. Am prezentat trei rezultate deosebite pentru munca organiza¡iei noastre. Dacå, în urmå cu doi ani, aveam parada taurilor la Semtest Craiova, acum am avut parada junincilor, urma¿ele acelor tauri testa¡i de noi. 38
Am prezentat vi¡ei ob¡inu¡i prin transfer de embrioni, produse lactate ¿i specialitå¡i proprii din carne. Am ob¡inut locul întâi la concurul de frumuse¡e pentru junincile Bål¡atå Româneascå. Am fåcut orå deschiså cu trei grupe de studen¡i de la Facultatea de Zootehnie de la Oradea, am avut întâlniri cu parteneri stråini. Am lansat un Ghid practic pentru bunåstarea vacilor de lapte, publicat în colaborare cu doctorul Florin Enache. Cu acela¿i prilej, ACVBR-Sim a lansat ¿i un magazin online pentru lactate ¿i carne. Profitul Agricol 17/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR 2026 - Anul Interna¡ional al Pastoralismului
Sommet de l'Élevage militeaz\ pentru o zootehnie sustenabil\ “Pentru a råspunde diferitelor provocåri sociale, economice ¿i de mediu, extrem de actuale, Sommet de l'Élevage ¿i-a asumat un angajament ferm: så facå din acest eveniment un târg profesional pentru sustenabilitate în cre¿terea rumegåtoarelor”, spune Benoit Delaloy, manager interna¡ional pentru organizarea expozi¡iei de la Clermont Ferrand din Fran¡a. ”Durabilitatea este ambi¡ia noastrå majorå pentru agricultura de mâine ¿i constå în promovarea progreselor ¿i inova¡iilor care vor conserva Natura ¿i Omul. Scopul târgului Sommet de l'Élevage este så aråtåm cât mai multor oameni ce înseamnå agricultura durabilå în Fran¡a, oferindu-le exemplul concret a fermelor
Profitul Agricol 17/2023
din Masivul Central. Un teritoriu format din 70% på¿uni naturale ¿i unde existå un model de agriculturå durabilå, bazat pe påstorit. Un atu excep¡ional.” Nu întâmplåtor, la edi¡ia din 2022, Mongolia a fost invitatå de onoare. Organizatorii Sommet de l'Élevage sus¡in ac¡iunea prin care 2026 så devinå, ¿i pentru lumea politicå, Anul Interna¡ional al Pastoralismului, lucru ini¡iat de Mongolia ¿i validat de FAO (Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå). În anul 2023, Sommet de l'Élevage se organizeazå în perioada mar¡i 3 octombrie - vineri 6 octombrie, iar vizitatorii stråini se bucurå de gratuitate.
Viorel PATRICHI
39
CRE{TEREA ANIMALELOR
Promenada vacilor de elit\ la Sta]iunea de la Dancu, Ia[i Pe 27 aprilie, Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre¿terea Bovinelor Dancu, jude¡ul Ia¿i, a organizat o amplå prezentare a efectivelor, urmatå de o conferin¡å tehnicå, dedicatå vacii de lapte. A fost un excelent prilej pentru tinerii cercetåtori så vinå cu expuneri de nivel academic, alåturi de seniori ai zootehniei, cum ar fi profesorul Gheorghe Vaida. Tinerii au demonstrat cå pot prelua ¿tafeta ¿i cå aceastå activitate se aflå pe mâini bune.
P
rezent la conferin¡å, Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a promis cå le va acorda burse de studii în ¡årile occidentale pentru a-¿i perfec¡iona pregåtirea profesionalå. Au fost de fa¡å peste 50 de fermieri, printre care l-am remarcat pe Liviu Bålånici, proprietarul exploata¡iei Panifcom de la Vlådeni, jude¡ul Ia¿i.
40
Eu cuno¿team bine eforturile speciali¿tilor de la Dancu, dar pentru mul¡i vizitatori a fost o mare surprizå så vadå o geneticå la fel de valoroaså ca în fermele mari din România. “Pentru amenajarea expozi¡iei de animale pe criterii de vârstå s-a lucrat mult în sta¡iune. De la vi¡ele de 12-15 luni, pregåtite pentru montå, pânå la vaci multipare”, spune medicul veterinar Vasile Vintilå, fost director tehnic, actualmente ¿ef de fermå. Sta¡iunea folose¿te material seminal de la tauri Holstein de top ¿i va vinde juninci pentru alte ferme. De fapt, Dancu este deja o fermå de elitå prin rezultatele ei. Vi¡ica pentru montå trebuie så aibå 15 luni ¿i o greutate de 350 - 400 de kilograme. “Ne orientåm spre cre¿terea longevitå¡ii productive a vacilor noastre. De aceea, rasa noastrå este mai robustå, vacile au picioare foarte puternice. Rezistå în medie la noi 3,6 - 3,8 lacta¡ii. România are nevoie de o re¡ea de ameliorare proprie, ceea ce nu înseamnå cå am fi contra importurilor de geneticå. Preferåm taurii genomici”, explicå Vasile Vintilå. Matca originarå a acestor vaci de la Dancu dateazå din 1968, din Danemarca. Se
caracterizeazå printr-o lårgime impresionantå, cu o ingeståmare, cu aplomburi corecte. “Taurii folosi¡i au transmis foarte bine rezisten¡a. Dancu are acum 850 de vaci. 10 juninci provin din transfer de embrioni. Acum ne ocupåm de fecundarea in vitro. Metoda Moet nu am aplicat-o încå. Avem o cantitate medie zilnicå de 35 de litri pe vacå mulså, adicå 29 de litri pe cap de vacå furajatå”, spune Vasile Vintilå. “Uniunea Europeanå trebuie så dea drumul aplicårii biotehnologiilor dacå vrea så mai conteze în agricultura lumii, afirmå Valeriu Tabårå. Lucru valabil ¿i pentru zootehnie. Trebuie create forme noi, adaptabile la noile condi¡ii climatice. De aceea, insiståm ca Sta¡iunea Podu Iloaie så treacå la Dancu pentru asigurarea tuturor surselor de furajare ¿i de cereale. România nu poate importa la nesfâr¿it alimente.” Dancu are ¿i vaci care produc peste 70 de litri pe zi. O vacå de-aici a dat peste 100.000 de litri de lapte în toatå via¡a ei productivå. Asemenea exemplare meritå clonate, dar cercetarea are nevoie de consecven¡å, nu numai de fonduri...
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 17/2023
MA{INI & UTILAJE
Apetitul pentru tractoare cre[te Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de ma¿ini agricole CEMA - a prezentat situa¡ia pe 2022 a înmatriculårilor de tractoare în toatå Europa. ¥n total, s-au înmatriculat anul trecut 165.228 de tractoare agricole, în scådere cu 8,7% fa¡å de 2021, când s-au consemnat 180.926 de înmatriculåri. ¥n general, aceste înmatriculåri desemneazå tractoare noi.
D
in suma tractoarelor, cele cu puteri maxime de pânå la 50 CP au totalizat 59.283 de unitå¡i, în scådere cu 8,9% fa¡å de 2021, când numårul lor a fost de 65.043 unitå¡i. Cele cu puteri de la 51 CP în sus au însumat 155.686 unitå¡i, cu 5% sub nivelul din 2021, de 163.934 unitå¡i. Chiar dacå pia¡a în total scade, sunt ¡åri care au consemnat cre¿teri fa¡å de 2021: - Bosnia Her¡egovina: +56,7%, - Ungaria: + 42,1%, - Serbia & Muntenegru: +30,9%, - Republica Moldova: + 23,9%, - Letonia: +18,4%. Ungaria atrage aten¡ia nu doar prin procentul mare de cre¿tere, ci ¿i prin numårul de tractoare înmatriculate, de 4.742 de unitå¡i, din care 86%, adicå 4.078, sunt tractoare agricole. Vorbim de o ¡arå cu o suprafa¡å agricolå sub 5 milioane ha, în condi¡iile în care în România, cu peste 13,5 milioane ha, a înmatriculat anul trecut cu 1.000 de tractoare mai pu¡in decât în ¡ara vecinå. Printre statele care au consemnat mai multe înmatriculåri/vânzåri de tractoare în 2022 fa¡å de anul precedent se numårå ¿i România, cu 3.030 de unitå¡i, fa¡å de 2.900 anterior. 42
Evolu]ia pie]ei tractoarelor ;n Rom=nia intre 2017 [i 2022 (nr. unit\]i)
¥n România s-au vândut 3.200 de tractoare noi în 2017, 3.300 în 2018 ¿i 3.050 în 2019. O scådere mare a avut loc în 2020, când s-au înregistrat doar 2.250 de tractoare noi. Dar o subliniere trebuie fåcutå. Datele reale pentru ¡ara noastrå ar putea diferi fa¡å de statistica oficialå. “Atâta timp cât în România înmatricularea tractoarelor nu este obligatorie, nici o institu¡ie de stat nu poate furniza informa¡ii exacte privind numårul de tractoare noi vândute în ¡ara noastrå”, ne-a spus Mihai Iva¿cu, marketing manager al APIMAR, Asocia¡ia Producåtorilor ¿i Impor tatorilor de Ma¿ini Agricole din România. Scåderea vânzårilor a fost cauzatå în principal de impactul pe termen lung al pandemiei de COVID-19, dar s-a înråutå¡it dupå invazia ruså din Ucraina în
februarie 2022 ¿i a condus atât la blocaje în aprovizionarea producåtorilor cu materii prime ¿i componente, cât ¿i la cre¿teri ale pre¡urilor. De¿i impactul întârzierilor a scåzut treptat pe parcursul anului, atunci când a fost combinat cu o cerere sus¡inutå din partea clien¡ilor, timpii de livrare pentru tractoare au råmas semnificativ mai mari decât de obicei. Pânå la începutul anului 2023, registrele de comenzi ale companiilor aratå cå fermierii care au comandat tractoare trebuie så a¿tepte peste 6 luni. Înainte de pandemie, timpul de a¿teptare era de douå, maximum trei luni de la depunerea comenzii.
Cerere sporitå de tractoare mari Cea mai mare parte a declinului la înmatriculårile de tractoarele agricole
:nmatricul\rile de tractoare ;n Europa, pe game de puteri (KW)
Profitul Agricol 17/2023
MA{INI & UTILAJE
în România ºara
2022
2021
Diferen¡a
Fran¡a
35.577
35.771
-0,5%
% Tractoare agricole * 98%
Germania
30.537
34.852
-12,9%
94%
Italia
20.212
24.385
-17,1%
100%
Polonia
18.198
2.0241
-10,1%
64%
Marea Britanie
13.017
14.071
-7,5%
100%
Suedia
11.347
12.039
-5,7%
21%
Finlanda
11.102
11.832
-6,2%
14%
Spania
10.318
11.672
-11,6%
90%
Austria
7.435
8.730
-14,8%
72%
Cehia
6.276
5.815
+7,9%
53%
Belgia
5.274
5.805
-9,1%
60%
Ungaria Elve¡ia
4.742 3.974
3.336 4.435
+42,1% -10,4%
86% 53%
Irlanda
3.331
3.478
-4,2%
64%
Danemarca
3.532
3.055
+15,6%
57%
Portugalia
3.030
3.032
-0,1%
100%
România
3.030
2.900
+4,5%
100%
Croa¡ia
3.029
2.881
+5,1%
33%
Slovacia
2.935
2.837
+3,5%
42%
2.861 ºårile de Jos (Olanda) ªapte state de¡in 75% din pia¡å În 2022, înmatriculårile de tractoare Norvegia 2.849 agricole au scåzut pe fiecare dintre cele Lituania 2.663 mai mari ¿apte pie¡e europene. Serbia & Muntenegru 2.468 Totu¿i, acestea au reprezentat o ponRepublica Moldova 2.034 dere de aproximativ trei sferturi din toEstonia 1.910 talul înregistrat în Europa. Cele mai mari douå pie¡e de tracSlovenia 1.365 toare agricole din Europa råmân Fran¡a Grecia 1.259 ¿i Germania, cu aproape 40% din totalul 1.249 Bosnia Her¡egovina înmatriculårilor în Europa, de¿i ¿i ele au Letonia 926 scåzut în 2022 cu 1% ¿i, respectiv, 11%. Luxemburg 854 Italia, Polonia ¿i Spania, care au consemnat un numår mare de de înmaIslanda 845 triculåri în 2021, au înregistrat scåderi Total înmatriculåri 214.969 mari în 2022, la fel ¿i Austria (-14,8%) ¿i Belgia (-9,1%), alte douå mari pie¡e europene de profil. Pe de altå parte, unele Tractoare agricole 2022 165.228 59.283 pânå la 50 CP ¡åri, în special din Europa de Est ¿i Scandinavia, au înregistrat mai multe 155.686 peste 51 CP tractoare decât în anul precedent.
2.848
+0,5%
100%
2.689
+6,0%
98%
2.797
-4,8%
52%
1.885
+30,9%
100%
1.641
+23,9%
79%
1.714
+11,4%
29%
1.388
-1,7%
99%
2.788
-54,8%
100%
797
+56,7%
55%
782
18,4%
81%
801
+6,6%
31%
580
+45,7%
20%
228.977
-6,1%
77%
Cele mai mari scåderi în 2022 fa¡å de 2021 s-au consemnat în: - Grecia: - 54,8%, - Italia: - 17,1%, - Austria: - 14,8%, - Germania: - 12,9%, - Spania: - 11,6%. între 2021 ¿i 2022 a fost pentru utilajele sub 97kW (130 CP). Sub acest nivel, numårul ma¿inilor înregistrate a fost cu 15,2% mai mic decât în 2021. În schimb, pentru tractoarele puternice, cererea a fost cu 3,7% mai mare decât anul precedent. Tractoarele mari au reprezentat 39% din înmatriculårile europene în 2022, comparativ cu 35% în 2021. S-au consemnat înmatriculåri sporite fa¡å de 2021 la tractoare cu puteri de 131-150 CP (peste 14.000 unitå¡i la nivel european), 151-180 CP (peste 20.000 unitå¡i), 201-250 CP (peste 15.000 unitå¡i) ¿i chiar ¿i la cele de 300 CP ¿i peste (aproximativ 5.000 unitå¡i).
Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2023
180.926
-8.7%
65.043
-8.9%
163.934
-5.0%
* În anumite ¡åri, la categoria tractoare sunt încadrate atât cele agricole, cât ¿i ATV-urile ¿i încårcåtoarele cu bra¡ telescopic / cu cupe sau furci, astfel rezultând diferen¡ele pânå la 100% din ultima coloanå a tabelului.
43
MA{INI & UTILAJE Amazone: Productivitate cu Precea 4500 La înfiin¡area culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui, una dintre cele mai apreciate semånåtori este Amazone Precea, cu care se poate semåna ¿i fertiliza concomitent inclusiv mazåre, lucernå sau sfeclå de zahår, cu o distribu¡ie exactå a semin¡elor, chiar ¿i la viteze de lucru de 15-20 km/h. Este recomandatå în special fermierilor care pun pre¡ pe precizie, vitezå de lucru ¿i randament ridicat. Precea 4500 poate fi echipatå cu sistem de fertilizare DoubleShoot, cu buncår de îngrå¿åminte de 950 sau 1.250 litri. NHR Agropartners: Tratamente eficiente cu Hardi Alpha Evo III Încålzirea vremii aduce ¿i riscul unor boli în culturi, iar NHR Agropartners are în portofoliu sprayerul autopropulsat Hardi Alpha Evo III. Acesta oferå putere sporitå la un consum mai mic de motorinå la aplicarea tratamentului fitosanitar, datoritå motorului EcoDrive, ce reduce consumul de combustibil cu peste 30%. Sprayerul este disponibil cu rezervoare de 4.200 ¿i 5.100 l ¿i rampe de 24 - 39 m. Se poate deplasa pe ¿osele cu vitezå de pânå la 40 km/h, iar în câmp, cu pânå la 25 km/h, cu påstrarea preciziei tratamentelor. AgroConcept: Performan¡ele încårcåtoarelor frontale New Holland LA AgroConcept recomandå fermierilor încårcåtoarele frontale New Holland LA, care se integreazå perfect din punct de vedere tehnic ¿i estetic în designul tractoarelor New Holland. Func¡ia Custom Steer reduce timpul de manevrå ¿i asigurå o precizie maximå a direc¡iei în timpul utilizårii încårcåtorului frontal, inclusiv în zootehnie. Sistemul de cuplare Easylock asigurå ata¿area ¿i decuplarea facilå a încårcåtorului, care este compatibil cu orice tip de ata¿ament, ce poate fi schimbat în mai pu¡in de 30 de secunde. 44
Arat u[or cu anvelope Agrimax Practicile de conservare a solului, cum ar fi aratul u¿or sau prelucrarea minimå, devin din ce în ce mai populare. Astfel de practici pot include acoperirea culturilor pentru a proteja solul, o rota¡ie diversificatå a culturilor care så favorizeze microorganismele din sol ¿i, de asemenea, o aråturå u¿oarå, la 20-25 cm. Tomai pentru cei care fac aceste practici pentru conservarea solului, BKT are anvelope pentru tractoare de ultimå genera¡ie, care permit încårcåturi mai grele, evitând compactarea solului. Agrimax Force, produsul BKT de înaltå calitate, este potrivit atât pentru opera¡iunile de recoltare, cât ¿i pentru transport, permi¡ând un arat eficient ¿i productiv chiar ¿i pe soluri dure. Datoritå tehnologiei IF, Agrimax Force poate transporta încårcåturi grele la o presiune de umflare mai micå, în compara¡ie cu o anvelopå standard, ceea ce reduce semnificativ compactarea solului.
Agrimax Fortis este o anvelopå cu carcaså din nailon ranforsat. Asigurå productivitatea sporitå pe câmpuri ¿i conservarea structurii solului, ca urmare a compactårii reduse. Pe lângå trac¡iunea ¿i manevrabilitatea excelente, permite transportul de
încårcåturi grele chiar ¿i la viteze mari, de pânå la 65 km/h.
Agrimax RT 855 se remarcå prin confortul ¿i trac¡iunea excelente pe care le oferå în timpul conducerii utilajelor agricole pe care le echipeazå. Un alt atu al RT 855 îl reprezintå proprietå¡ile de autocurå¡are, ceea ce permite o trecere rapidå de la lucrul în câmp la rularea pe ¿osea. RIB 713 este un model conceput pentru a preveni compactarea solului. În compara¡ie cu o anvelopå standard, tehnologia IF de care dispune aceastå anvelopå asigurå o suprafa¡å de contact mai mare cu solul, împreunå cu o presiune de umflare mai micå, distribuind în acela¿i timp greutatea în mod uniform. Gama extinså a BKT include ¿i alte anvelope care råspund cerin¡elor de con¿tientizare a importan¡ei compactårii reduse a solului în agricultura modernå. Sunt foarte rezistente, oferå o protec¡ie excelentå împotriva perforårilor ¿i tåieturilor - riscuri inevitabile atunci când se arå påmântul pentru urmåtorul sezon agricol.
Arpad DOBRE
Profitul Agricol 17/2023
MA{INI & UTILAJE
Noi modele Alliance Agri Star II pentru tractoare Yokohama Off-Highway Tires a anun¡at lansarea a încå douå dimensiuni ale anvelopei radiale Alliance Agri Star II special pentru tractoare. Modelele 800/70R38 ¿i 210/95R18 sunt acum disponibile, aducând numårul total de unitå¡i de stoc din aceastå gamå de anvelope la 89. Datoritå tehnologiei unice Stratified Layer Technology (SLT) dezvoltatå de Alliance, amprenta la sol a acestei anvelope radiale pentru tractoare este optimå pe toatå durata sa de via¡å, asigurând astfel o trac¡iune prelungitå. Anvelopele din gama Alliance Agri Star II au fost ¿i sunt în continuare utilizate de fermieri în condi¡ii diferite de
teren agricol ¿i de drumuri între tarlale sau pe ¿osea. Clien¡ii au remarcat echilibrul bun între aderen¡å ¿i conservarea solului, eficien¡å ¿i calitate. De asemenea, fermierii
au constatat cå nivelul de performan¡å ¿i confort oferite de aceste anvelope sunt similare unor mårci mai scumpe.
Arpad DOBRE
Pöttinger investe[te în extinderea produc]iei Compania Pöttinger a inaugurat o nouå halå de produc¡ie la fabrica sa de prese de balotat ¿i echipamente de greblat din St. Georgen, Austria. Marca Pöttinger este distribuitå în România de NHR Agropartners. Investi¡ia, în valoare de 33 de milioane de euro, s-a materializat într-o li-
nie modernå de vopsit, cu amorsare catodicå ¿i acoperire cu pulbere a echipamentelor agricole. Noua halå se alåturå astfel investi¡iei ini¡iale, de 25 de milioane de euro, care a reprezentat prima fazå a extinderii produc¡iei la St. Georgen, finalizatå în 2021.
Comenzile în cre¿tere, numårul mare de echipamente noi ¿i necesitatea måririi produc¡iei au stat la baza noii investi¡ii. Clådirea suplimentarå cu o suprafa¡å de 7.900 mp, inclusiv noul atelier de vopsitorie, a dublat suprafa¡a totalå de produc¡ie. Aceastå investi¡ie a creat ¿i alte 50 de locuri de muncå, pe lângå cele 60 existente la fabrica din St. Georgen. Un amånunt deloc de neglijat: noua halå protejeazå mediul. Acoperirea cu pulbere este un proces ecologic ¿i oferå o calitatea superioarå a vopselei. Nu se utilizeazå solvent în amestecarea ¿i aplicarea straturilor de acoperire. Procesul de vopsire atinge o duritate foarte bunå ¿i, prin urmare, oferå o duratå de via¡å mai lungå. Conducerea Pöttinger are în vedere continuarea extinderii produc¡iei.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2023
45
OPINIE
OMG [i deciziile politice dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România
În
iulie 2014, compania nordamericanå de biotehnologie Cibus a contactat Agen¡ia Federalå Germanå pentru Siguran¡a Alimentarå ¿i Protec¡ia Consumatorului, cu privire la statutul de reglementare al unui hibrid de rapi¡å tolerant la erbicide. Aceastå modificare geneticå, în sensul ¿tiin¡ific al termenului, nu a folosit transgeneza (transferul de gene în laborator) care în Europa se încadreazå în defini¡ia - legalå de data aceasta - a unei “modificåri genetice” (“OMG”); ceea ce implicå o costisitoare reglementare. În con¡inutul directivelor europene relevante (întâi în 1990, apoi în 2001), mutageneza este scutitå de aceste obliga¡ii, care vizeazå în esen¡å transgeneza, deoarece era noua tehnicå la momentul redactårii acestor Directive privind OMG-urile. Aparent logic, Agen¡ia Federalå Germanå a decis ca aceastå rapi¡å a companiei Cibus så nu fie consideratå OMG, deoarece rezultå dintr-o formå de muta¡ie (modificåri ocazionale în ADN), induså cu siguran¡å de om, dar care ar putea så aparå ¿i în mod natural. Acest lucru nu a mul¡umit organiza¡iile anti-OMG, care au contestat deciziile Agen¡iei germane. Au urmat numeroase discu¡ii, forumuri ¿i articole ¿tiin¡ifice, care au dezbåtut dacå noile soiuri/hibrizi de plante generate prin editarea geneticå ar trebui sau nu så fie supuse obliga¡iilor prevåzute pentru OMG. S-a stabilit un consens în rândul oamenilor de ¿tiin¡å în primul rând pentru a spune cå muta¡iile care ar fi putut så aparå ¿i în mod natural nu ar trebui så fie vizate ¿i, prin urmare, nici editarea genelor.
Profitul Agricol 17/2023
La 25 iulie 2018, Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene, solicitatå de Consiliul de Stat francez, a emis un aviz dezamågitor pentru oamenii de ¿tiin¡å ¿i companiile de semin¡e.
“Organismele ob]inute prin mutagenez\ sunt OMG-uri [i sunt, în principiul, sub rezerva obliga]iilor prev\zute de Directiva OMG. Cu toate acestea, organismele ob]inute prin tehnici de mutagenez\ care au fost utilizate în mod conven]ional într-o serie de aplica]ii [i au un istoric îndelungat de siguran]\ sunt scutite de aceste obliga]ii, în]elegând c\ statele membre sunt libere s\ dispun\ aceste obliga]ii, în conformitate cu legisla]ia UE”.
D revizuiri a cadrului legislativ upå hotårârea CJUE, ideea unei
privind OMG-urile a luat amploare ¿i chiar mai mult dupå ce Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat în 2020 lui Emmanuelle Charpentier ¿i Jennifer Doudna pentru munca lor asupra sistemului CRISPR-Cas, care a deschis calea pentru cea mai promi¡åtoare tehnicå de editare a genelor. La solicitarea Consiliului UE, Comisia a promis så prezinte un raport înainte de sfâr¿itul lunii aprilie 2021, ceea ce a ¿i fåcut. Urmând tradi¡ia Euro-Bruxelles, pregåtirea acestui raport a dat na¿tere unui lobby intens al pår¡ilor interesate. Deloc surprinzåtor, organiza¡iile de ecologie din politicå au fåcut eforturi pentru constrângeri maxime, cu scopul de a preveni implementarea aplica¡iilor acestor noi biotehnologii. Ini¡iativele ¿tiin¡ifice au atras aten¡ia asupra importan¡ei acestor inova¡ii. Ini¡iativa European Sustainable Agriculture through Genome Editing (EU-SAGE) a lucrat pentru a furniza informa¡ii despre editarea genomului ¿i
pentru a promova dezvoltarea politicilor europene ¿i ale statelor membre ale UE care så permitå utilizarea editårii genomului pentru agricultura durabilå ¿i produc¡ia alimentarå. Aceste idei au fost preluate ¿i de grupul de reflec¡ie ReImagine Europe, care a eviden¡iat compatibilitatea lor cu obiectivele Pactului ecologic european. Studiul a identificat limitåri ale capacitå¡ii legisla¡iei de a ¡ine pasul cu evolu¡iile ¿tiin¡ifice; acestea stârnesc provocåri de implementare ¿i incertitudini juridice. Prin urmare, legisla¡ia trebuie adaptatå... deoarece s-ar putea så nu fie justificatå aplicarea unor niveluri diferite de supraveghere reglementarå produselor similare cu niveluri similare de risc, a¿a cum este cazul plantelor crescute în mod conven¡ional ¿i ob¡inute din anumite tehnici genomice noi. Raportul confirmå faptul cå aceste tehnici au poten¡ialul de a contribui la sisteme agroalimentare durabile, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic european ¿i ale Strategiei Farm to Fork. Raportul a identificat, de asemenea, “lacunele ¿i limitårile de cuno¿tin¡e” ¿i recomandåri pentru a le aborda ¿i cå “ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a informa ¿i a implica publicul ¿i a evalua opiniile acestuia. La aceste limitåri impuse prin decizii politice se alåtura ¿i altele referitoare la: utilizarea produselor de protec¡ia plantelor, emisiile industriale, reconstituirea zonelor agricole a¿a cum erau acum 70 de ani ¿i, în plus, fermierii trebuie så asigure securitatea alimentarå ¿i så facå fa¡å concuren¡ei venite din alte state ter¡e.
E
uropa este lipsitå de obiective clare cu privire la sectorul agroalimentar. Påcat! 47
LOCURI DE MUNC|
ORGANIZEAZÅ CONCURS 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni
în cadrul Laboratorului Înmul¡irea plantelor pomicole Perioadå determinatå (1 an); Normå întreagå; Nivelul postului - de execu¡ie
Studii universitare absolvite cu diplomå de licen¡å în Horticulturå; Cuno¿tin¡e de limba englezå (tradus/conversa¡ie); Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å operare PS (MS-Office); Abilitå¡i de lucru în echipe. Depunere dosar de concurs pânå la 08.05.2023
Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între 08:00-16:00, Telefon: 0248.278.066
STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA ORGANIZEAZÅ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMÅTOARELOR POSTURI: 1 POST - CONSILIER JURIDIC II în data de 23.05.2023 - termen-limitå pentru depunerea dosarului: 12.05.2023, ora 15:00 - studii superioare de lungå duratå absolvite cu diplomå sau echivalentå în domeniul ¿tiin¡elor juridice; vechime în domeniu - min. 2 ani; - så fie înscris în corpul consilierilor juridici
1 POST - TEHNICIAN AGRICOL II - (Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor) - în data de 23.05.2023 Termen-limitå pentru depunerea dosarului: 12.05.2023, ora 15:00 - studii medii în domeniul agricol cu diplomå de bacalaureat; vechime în domeniu - min. 6 luni
1 POST - ASISTENT CS Stagiar - (Laboratorul ameliorare in pentru fibrå) - în data de 30.05.2023 Termen-limitå pentru depunerea dosarului: 22.05.2023, ora 15:00 - studii superioare de specialitate cu diplomå de licen¡å - media de absolvire min. 8; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå
1 POST - ANALIST AJUTOR II - în data de 30.05.2023 - termen-limitå pentru depunerea dosarului: 22.05.2023, ora 15:00 - studii medii cu diplomå de bacalaureat, profil informaticå; vechime în domeniu: min. 6 luni Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.018 - Secretariat, 0721.325.665 - Director adjunct ¿tiin¡ific (pemtru postul de Asistent CS) www.scdalivada.ro
48
Profitul Agricol 17/2023
PAGINA DE HOBBY Experimente cu... gotcani Dintre toate sålbåticiunile noastre, coco¿ul-de-munte se numårå printre cele mai scumpe la vedere, în primul rând ca urmare a habitatului såu greu accesibil celor neini¡ia¡i. Simplii drume¡i îl pot întâlni cu totul întâmplåtor, mul¡i ne¿tiind, våzându-l, ce imenså pasåre de pradå au stârnit fårå voie din afini¿, impresiona¡i de aspectul lui tenebros, de profilul acvilin ¿i de zgomotul aripilor mari la ridicarea în zbor. Îl întâlne¿te îndeob¿te omul care, prin natura activitå¡ii sale, påtrunde în sanctuarul pådurilor de rå¿inoase, silvicultor sau lucråtor forestier. Odinioarå, când încå nu se impuseserå restric¡iile privitoare la på¿unatul în zonele montane, îl vedeau adesea ciobanii ¿i, mai råu, câinii lor, bucuro¿i så descopere prin desi¿ vreun cuib de gotcå, adevåratå trufanda în peisajul auster al pådurii abia ie¿ite din iarnå. Îl mai stârnesc uneori ¿i culegåtorii de bure¡i ori fructe de pådure. Cuibåritoare pe sol, perechea gotcanului trebuie så dea dovadå de multå imagina¡ie pentru a-¿i alege locul de ouat ¿i de clocit, astfel încât så poatå asigura perpetuarea spi¡ei, departe de pa¿ii, nasul ¿i ochii nenumåra¡ilor prådåtori care îi prigonesc neamul. Fie din pornire de simplu naturalist, fie mânat de interese cinegetice de perspectivå, omul s-a implicat, mai intens ¿i sistematic în perioada modernå, în sus¡inerea prin diverse metode a acestei specii ce ¡ine anevoie pasul cu antropizarea tot mai asiduå a habitatelor lumii sålbatice. Printre primele måsuri se numårå înfiin¡area rezerva¡iilor, la noi cu un secol în urmå. În aceea¿i idee, vânåtorii au instituit, în cadrul fondurilor cinegetice în gestiune, oaze de lini¿te menite så asigure tihna ¿i refugiul sålbåticiunilor. Aståzi, parcurile naturale ¿i na¡ionale au proliferat, la fel ca ¿i rezerva¡iile, multe cu caracter complex, dendrologic ¿i faunistic. Profitul Agricol 17/2023
Cât prive¿te coco¿ul-de-munte, pasåre extrem de sensibilå ¿i de conservatoare din punctul de vedere al puterii de adaptare, literatura noastrå de specialitate men¡ioneazå succesul repopulårilor, ac¡iuni menite så întregeascå arealul carpatic al speciei, fragmentat din diverse motive în decursul timpului.
Pentru a da un singur exemplu, amintim repopularea reu¿itå, la sfâr¿itul secolului trecut, a zonei Sudrigiu din jude¡ul Bihor cu exemplare capturate în Mun¡ii Gurghiului. Pe alte meleaguri, de pildå în Slovacia, se deruleazå de câteva decenii un proiect de înmul¡ire ¿i de cre¿tere în voliere a coco¿ilor-de-munte, în vederea repopulårii zonelor montane în care specia prezintå un regres numeric semnificativ. Amenajårile, extrem de sofisticate, pentru imitarea modului natural de via¡å al perechilor genitoare, sunt impresionante, la fel ca ¿i eforturile de a asigura puilor un meniu cât mai apropiat de cel din libertate (pupe de furnici, insecte adulte, râme, viermi), cu adaos de pulpå de tomate ¿i de cåp¿une, pentru vitaminizare ¿i echilibru între hrana de origine animalå ¿i cea vegetalå. În cazul cre¿terii artificiale a animalelor îndeob¿te sålbatice, principala problemå a constituit-o dintotdeauna imprimarea fa¡å de om. Obi¿nui¡i cu
prezen¡a acestuia ¿i asociindu-l cu oferta de hranå, puii ajung så-l considere nu doar familiar, ci îl asimileazå drept semen. La maturitate, în perioada de împerechere, îl numårå chiar printre rivali, devenind agresivi. Sunt virale pe internet imaginile cu gotcani care nu se sfiesc så atace omul, la vremea rotitului, primåvara, în spectaculosul lor ceremonial nup¡ial. De aceea, în crescåtoriile de acest fel, prezen¡a omului trebuie så
fie discretå, dacå se poate så lipseascå în mod evident. În privin¡a unor asemenea abera¡ii comportamentale, de notorietate este experimentul românesc privind ursul brun, care a consumat timp, energie ¿i fonduri financiare, derulat între anii 1974 ¿i 1980. El a constat în capturarea din întregul areal carpatic ¿i subcarpatic al speciei a 176 de pui de urs, crescu¡i în ¡arcul de la Râu¿or (Mun¡ii Fågåra¿), în ideea repopulårii unor terenuri din jude¡ul Arge¿. Substratul acestei întreprinderi l-a reprezentat dorin¡a unor factori de decizie obedien¡i de a satisface preten¡iile exagerate ale protipendadei vremii privind bilan¡ul partidelor de tir la urs. Urmarea a fost cå niciunul dintre puii crescu¡i în spa¡iu restrâns, cu devia¡ii comportamentale ¿i obi¿nui¡i cu omul, nu a supravie¡uit dupå eliberarea în teren, to¡i cåzând pradå braconajului ¿i accidentelor rutiere.
Gabriel CHEROIU 49
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 mai La Bucure¿ti se va ¡ine conferin¡a Agricultura Sustenabilå, unde se vor discuta teme de actualitate în contextul noii Politici Agricole Comune. Vor fi prezen¡i exper¡i interna¡ionali ¿i oficiali de la Comisia Europeanå ¿i de la Guvernul României. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. Este prima datå când aceasta are loc în Europa. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 50
La brunch în satul morilor de ap\ Colea¿a cu brânzå friptå, salata acrå de melci, colåre¡ii cu lapte, brânzeturi, pastå de jumer, unt cu leurdå, påprica¿ de pui, laptele de oaie sau limonadå din flori de salcâm. Acestea au fost câteva dintre bunåtå¡ile gåtite cu drag de familia Craia, în Valea Almåjului, din jude¡ul Cara¿-Severin, duminicå 23 aprilie. A fost primul brunch, din 2023, organizat la celebrul sat Eftimie Murgu Rudåria - al morilor de apå. Câteva såtence au dat ¿i ele o mânå de ajutor ¿i au pus pe maså alte delicii de bucate, fåcute din produse locale, cu fåinå de grâu måcinatå la moara de apå, cu ceapå ¿i ridichi proaspete din grådinå, plåcinte ¿i gogo¿i cu fructe crescute în livezi. Pentru cå mâncarea bunå ¿i multå cere un pic de mi¿care, timp de aproape
douå ore, vizitatorii au descoperit la pas morile din satul, cu calm ¿i înso¡i¡i de un ghid pasionat. Mai mult decât atât, Victor - de la moara Miclo¿oanea, le-a fåcut ¿i o demonstra¡ie de måcinat fåina, pentru a vedea cum boabele de porumb se transformå în fåinå de colea¿å. Vizitatorii au putut pleca acaså cu produse de la localnici, ei au putut cumpåra gemuri de toate felurile, apå de lavandå sau de trandafiri, boto¿ei tricota¡i de båtrânele din sat, miere sau fåinå de porumb.
Gheorghe MIRON
ORIZONTAL: 1) Cadru vegetal; 2) Agen¡i de circula¡ie în Iran – ºinutå în puf; 3) Avantajul maturitå¡ii! – Capul råutå¡ilor; 4) Se ¡ine de9 10 parte de ochii lumii – Se plânge dupå ea când se sparge; 5) Nimic în expresie – Se bate pentru o recoltå bunå; 6) Începe aventura! – Puså în ramå; 7) Ie¿itå din eviden¡å – Aflat în cele din urmå! 8) Ie¿i¡i din pregåtire; 9) Vine dupå chef – Conform cu originalul; 10) Serviciu ideal.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5 6
2
3
4
5
6
7
8
7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 16/2023 ORIZONTAL: CATARI - SIS; AVAL - APUNE; SALTATI - TN; ARM - RACORI; PIATA - OTEL; ACUMULATI; C - INAMORAT; OSTIRE - AIA; CIOC - DURAT; SCRIJELITE.
VERTICAL: 1) Intrå la rupere pe teren – Atac la inimå! 2) Un pui de ciobåna¿ – Vehicul mergând pe bazå de apå; 3) Perechi de vaci – Lipit de inimå; 4) Cuprins de jale! – Conecta¡i la curent; 5) Anuleazå jocul la table – Nu poate fi pus la îndoialå; 6) Frunzå pietrificatå; 7) Termen de îndreptare – Dominatå de spiritul de turmå; 8) Marile puteri ale lumii – Face atmosferå; 9) Colective de stat; 10) Revårsate în mare prin opt bra¡e. Profitul Agricol 17/2023