OPINII

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila Producerea de Producerea de semin]e hibride certificate, semin]e hibride certificate, în pragul “decesului”? în pragul “decesului”?

Mă uit de ceva timp ¿i a¿tept, la fel ca mul¡i al¡ii dintre cei implica¡i în sectorul agricol, så vedem sau så auzim propuneri de solu¡ii la problemele cu ca re se confruntå agricultura noastrå, cå este vorba de secetå, sau vorbim de inun da¡ii, cå avem probleme cu pesta por cinå, cå nu facem nimic legat de dez voltarea zootehniei, sau multe altele.

În acest material må rezum în a pre - zenta cu triste¡e o situa¡ie a unui sector apropiat sufletului meu, dar care este într-o perioadå de mare cumpånå, ¿i aceastå problemå, din påcate, este prea pu¡in prezentatå în dezbaterea publicå.

Sectorul producerii de semin¡e certificate hibride de floarea-soarelui ¿i porumb, cåci despre el este vorba, este pe cale a deveni o problemå majorå pen tru agricultura româneascå prin deciziile comunitare privind interzice rea tratamentelor la semin¡e cu neonicotinoide, iar astfel o activitate performantå, ¿i unde România ocupå încå un onorabil loc 3 în Europa, så disparå din cauza lipsei de viziune politicå ¿i nu numai.

Producerea semin¡elor de floareasoarelui ¿i porumb este astfel în fa¡a unei mari provocåri, în contextul în care atacurile de Tanymecus sp. sau Agrio - tes sp. pot fi în unele situa¡ii devastatoare în lipsa tratamentului, dar ¿i din cauza unor tehnologii de culturå mai preten¡ioase care fac cultura så fie mai expuså atacului, având în vedere,, în primul rând, semånatul e¿alonat al formelor parentale, dar ¿i cå vorbim de terenuri irigate ¿i unde dezvoltarea dåunåtorilor poate fi mai prolificå.

Ce se va întâmpla pe viitor legat de acest sector ¿i cum poate fi el ajutat? Este o întrebare grea ¿i personal cred cå, dacå în scurt timp nu va aprea o solu¡ie de tratament chimic, vom asista posibil la o relocare a capacitå¡ilor de produc¡ie spre ¡åri mai estice, ca Ucra - ina, sau suplimentarea suprafe¡elor în

alte ¡åri comunitare, unde principalii be - neficiari poten¡iali pot fi liderul sectorului de producere semin¡e în Europa ¿i în lume, adicå Fran¡a, care are deja anual o suprafa¡å de circa 64.000 ha loturi semincere doar la porumb, urmat de Ungaria, cu circa 25.000 ha la aceea¿i culturå.

România riscå så piardå mare parte din cele circa 23.000 ha de porumb ¿i cele circa 6.500 ha de floarea-soarelui, iar la acest moment solu¡ii la aceastå problemå nu prea sunt.

Dar eventualele pierderi ale fermie - rilor ¿i firmelor de profil care au investit în echipamente specifice, ¿i care nu sunt deloc ieftine, cine le va suporta?

Nu cumva tot fermierul sau firma de semin¡e care a încercat så dezvolte activitate productivå?

Ce så facå o firmå de semin¡e sau un fermier cu o combinå specializatå pentru såmân¡a de porumb care costå circa 300.000 euro, dacå nu mai are în culturå loturi semincere?

Åsta este un exemplu de “strategie profesionistå” realizatå de cåtre deciden¡ii no¿tri politici, care au gestionat prost ¿i incompetent aceastå activitate ¿i care, culmea, în continuare ne explicå cum trebuie så se facå lucrurile în agricultura româneascå.

Påcat de acest sector ¿i încå sper într-un miracol, în sensul så aparå o solu¡ie de la o firmå de pesticide, fiin - dcå clasa politicå româneascå a rezolvat problema în mod spectaculos: prin decesul pacientului.