Larisa Ene a pierdut 500 de scroafe ¿i tot ¿i-a repopulat ferma

CRE{TEREA ANIMALELOR

Larisa Ene a pierdut 500 de scroafe [i tot [i-a repopulat ferma

Larisa Ene este pre¿edinta Asocia¡iei Fermierilor cu Investi¡ii în Sectorul Suin (AFISS) ¿i o crescåtoare de elitå. ªi-a început afacerile în agriculturå din 2012. În anul 2018, a construit în satul Berte¿tii de Jos din jude¡ul Bråila o fermå de 500 de scroafe. A venit pesta porcinå africanå ¿i Bråila a fost un jude¡ devastat de molimå. În 2019, a luat-o de la capåt: a repopulat ferma cu purcele.

Temperament dinamic ¿i con sec - vent, Larisa Ene nu s-a låsat cople¿itå de pierderi, dar nu uitå. “Statul nu a despågubit pierderile de venit, am plåtit dobânzi la bånci de 7% ¿i nimeni nu ne-a întrebat cât am pierdut în final. Am primit despågubirea pentru animale, în jur de 300.000 de euro. Era o fermå no - uå, fåcutå cu fonduri europene. Scroa fele erau aduse de la PIC Germania. Erau gestante, tocmai trebuiau så fete când a izbucnit pandemia. Nimeni nu s-a gândit så cearå pierderile de venit pentru România, fiindcå se dau de la buget. ªi iar motivåm cå nu avem bani.

Dacå vor så salveze zootehnia ¿i ferma de familie, vor da bani din buget pentru fermele de reproduc¡ie. Eu am halå de 2.000 de porci gra¿i pe serie, dar nu am mai populat. Am ucis scroa fele în 2018, am scos toate dejec¡iile, am dezinfectat, am dat ¿i furajele. Tot! Apoi am adus purcei-santinelå. Timp de 40 de zile, nu s-a întâmplat nimic ¿i am putut popula din nou”. ¥ntre timp a organizat un grup de producåtori pentru cå Måsura 9.1 pe AFIR se aplicå numai pentru grupuri de producåtori. 36

“Este mai u¿or så cumperi ¿i så vinzi a¿a. Cooperativele ¿i grupurile au fost punctate prin AFIR. Diferå juridic cele douå forme de asociere”.

Se aflå printre entuzia¿tii care au crezut ini¡ial cå fermele de îngrå¿are vor evolua profitabil ¿i fårå ferme de reproduc¡ie, care så le sus¡inå. Iar guvernan¡ii au tåiat tocmai aceastå punte prin lipsa de finan¡are a reproduc¡iei.

“Trebuie så vedem dacå aceste ferme de porci, fåcute majoritatea prin AFIR, trebuie falimentate ¿i apoi vândute stråinilor. Fermierul român se împrumutå cu dobânzi foarte mari ¿i nimeni nu vrea så gåseascå o solu¡ie. Nu po¡i så faci investi¡ii cu dobânzi de 24%, ajungând acum la 7-8%. Dacå vând datoriile cåtre alte firme, de ce nu e låsat fermierul så-¿i desfå¿oare activitatea? Nu e normal ca banca så te îm povåreze cu dobânzi ¿i apoi så nu-¿i poa tå recupera banii. Noi avem în asocia¡ie cinci cooperative, cu fermieri mici, de 2.000 de capete. Mul¡i nu mai au puterea så cumpere purcei sau nu gåsesc.

Unii colegi au demarat construc¡iile pentru cå legea reproduc¡iei a ie¿it. Au cheltuit peste 20.000 de euro unii, iar acum solu¡ia este o bugetare de 60.000.000 de lei, adicå 12.000.000 de euro, dintr-un total de cereri de peste 180.000.000, adicå jumåtate din suma alocatå programului ini¡ial, adicå 368.000.000 de euro.

Pre¡ul cårnii a coborât pânå la 3,50 lei, a venit pesta porcinå africanå. Fer - mierii vor så lucreze cinstit, pe o pia¡å corectå ¿i reglementatå. ªi nimeni nu-i ascultå. Båncile nu-i crediteazå. Ce ¿anse avem în fa¡a marilor investitori?”, se întreabå Larisa Ene.

Pasionatå de cre¿terea porcilor, Larisa Ene nu este preocupatå så închidå lan¡ul. Crede cå fiecare trebuie så facå tot ce ¿tie mai bine, iar nu totul.

“Eu nu ¿tiu så fac abatorizare. Procesarea este o altå afacere, necesitå experien¡å. Fermierul trebuie plåtit corect pentru eforturile lui. Cei care lucreazå în ferma de reproduc¡ie trebuie så råmânå în fermå ¿i sâmbåta, ¿i duminica.

Vrem tot un ajutor din partea statului ca lucråtorii din construc¡ii? Câte ajutoare så vinå din partea statului?”

Larisa Ene spune cå reglementarea cre¿terii porcilor în gospo dåria ¡årå neascå este esen¡ialå în combaterea pestei porcine africane.

“Gospodåria ¡åråneascå este pentru consum propriu. Dacå vrei mai mult de cinci porci, înseamnå cå faci comer¡ ¿i trebuie så plåte¿ti taxe. Dar pentru un porc sau doi bolnavi de pestå porcinå africanå, se blocheazå o fermå întrea gå. Fermierul pierde, dar ¿i procesatorii pierd. Unde este corectitudinea? Atunci så plåteascå ei despågubirea pentru fermier”.

“Mul¡i fermieri nu mai populeazå halele, spune Larisa Ene. Au fost afecta¡i ¿i vor fi tot mai mul¡i. Pentru cå au populat cu purcei cu 80 - 100 de euro bucata, iar pre¡ul porcului la poarta fermei este de 5,50 - 6 lei kilogramul. Cum så reziste crescåtorii?”

Purceii au fost foarte scumpi în Occident, pre¡ul cårnii a crescut în galantare, dar pre¡ul porcului la poarta fermelor din ¡arå scade.

“Toatå lumea då vina pe pandemie, cå nu a fost consum, cå a venit carne ieftinå din afarå. Nimeni înså nu controleazå calitatea cårnii aduse din import. E greu de crezut cå marfa care face 1.000-2.000 de kilometri pânå în România este la fel de proaspåtå ca marfa care vine de la 200 de kilometri.

Consumatorul este vinovat cå nu verificå. Totu¿i, carnea din Spania nu e tåiatå acum douå zile. Supermarketul este

obligat så se aprovizioneze cu marfå care se cumpårå ¿i så refuze ce nu se vinde. Nu a reglementat nimeni de ce nu e avertizat cumpåråtorul cå o anumitå carne a fost deja congelatå o datå. Dacå noi vom face aceste lucruri singuri, ¿i consumatorul va în¡elege care este interesul lui pentru sånåtate.” ¥n ultimele zile, spune cå observå cum ferma zootehnicå este atacatå direct din Parlament.

“Într-o ¡arå în care 30% din popula¡ie tråie¿te la limita såråciei ¿i nu are acces la apå potabilå curentå, foså septicå ¿i

Asocia¡ia Fermierilor cu Investi¡ii în Sectorul Suin (AFISS) are în jur de 70 de membri în toatå ¡ara, care cresc de la 6.000 la 20.000 de capete pe an.

“Pânå la 50.000 de porci, sunt tot crescåtori mici. Cel cu 20-30 de capete nu e crescåtor. Este un GP autorizat. E mult s-o numim fermå de familie...”, spune Larisa Ene. ¥n AFISS sunt ferme de tip Munte nia sau ferme vechi, care au fost reamenajate. To¡i cumpårå purcei. Majori ta tea din afarå. “Legea reproduc¡iei este o prioritate pentru noi. Dacå nu demaråm lucrårile în august, nu vom putea face nimic la timp. Noi ¿tim bine cum se procedeazå. Se a¿teaptå recitificarea bugetarå.

Prioritatea acestui minister este ferma micå, ferma de familie. Având în vedere

câte ¿i mai câte lucruri normale pentru o via¡å decentå, un parlamentar, care a rezolvat toate problemele poporului român ¿i care probabil nu a creat un loc de muncå în toatå existen¡a sa, ¡ine mor¡i¿ så rezolve problemele legate de mediu prin aceastå lege.

Sunt convinså cå alesul în cauzå a rezolvat problema gropilor de gunoi, a de¿eurilor ilegale, a venitului minim garantat ¿i a contribuit la dezvoltarea ¡årii. Prin aceastå lege, domnul în cauzå a reu¿it så-i aducå pe oamenii care muncesc la

Crescåtorii de porci au nevoie de Legea reproduc¡iei

mila primarilor. cå secretarul de stat George Scarlat a lucrat la normele de aplicare, încât så poatå da drumul cât mai re pede proiectelor, bånuiesc cå ministrul Oros va ob¡ine banii la rectificarea bugetarå pentru cå, altfel, fermele mici ¿i mijlocii vor dispårea.

Ne confruntåm cu douå crize grave: pandemia de covid ¿i pesta porcinå africanå. Dacå mâine se închid toate grani¡ele, nu vom avea ce mânca.

Noi ceream 280 de milioane de eu - ro, bugetate pe doi ani, pentru fermele de reproduc¡ie. Avem proiecte depuse în Satu Mare, Buzåu, Bråila, pe cooperative de 5-6 ani. Unii dintre cei care aveau cooperative au fost nevoi¡i så înregistreze altele noi, fiindcå nu se preciza totul în statut, iar schimbarea statutului era mai dificilå decât înregistrarea

Îl invit så munceascå, så plåteascå credite la bancå, så lupte zi de zi cu un sistem deficitar ¿i apoi, pe munca dumnealui, så stea la mila alesului local. Din ne¿tiin¡å ¿i incon¿tien¡å purå, acest om reu¿e¿te så distrugå ¿i bruma de zootehnie råmaså în aceastå ¡arå. Când o så mânca¡i ca¿cavalul sintetic din export ¿i carnea fåcutå în laborator, îi pute¡i mul¡umi stimabilului parlamentar. Aceastå lege a mirosurilor îl îngroapå pe fermierul din România!”

Viorel PATRICHI

unei cooperative noi.

Sunt crescåtori la Satu Mare care au cheltuit 50.000 de euro doar pe teren. Este o sumå importantå pentru dimensiunea noastrå. Legea reproduc¡iei e foarte bunå ¿i e mare påcat dacå nu se aplicå. Ar trebui så se facå deja contractele. Am avut o iarnå în care se putea lucra. Puteam turna betoane. O fermå de scroafe are nevoie de mai mult timp pentru execu¡ie. ªi intrå mai greu pe produc¡ie. Dacå mi nistrul se apleacå asupra fermelor mici ¿i de familie, sunt convinså cå banii se vor aloca”.

Larisa Ene crede cå o fermå de reproduc¡ie poate så acceseze bani doar pentru 3.000 de scroafe prin acest program. Fermierii mici s-au asociat ca så nu construiascå fiecare crescåtor câte o fermå de 500 de scroafe, lucru care se putea face prin PNDR.