CRE{TEREA ANIMALELOR
Larisa Ene a pierdut 500 de scroafe [i tot [i-a repopulat ferma Larisa Ene este pre¿edinta Asocia¡iei Fermierilor cu Investi¡ii în Sectorul Suin (AFISS) ¿i o crescåtoare de elitå. ªi-a început afacerile în agriculturå din 2012. În anul 2018, a construit în satul Berte¿tii de Jos din jude¡ul Bråila o fermå de 500 de scroafe. A venit pesta porcinå africanå ¿i Bråila a fost un jude¡ devastat de molimå. În 2019, a luat-o de la capåt: a repopulat ferma cu purcele.
“Este mai u¿or så cumperi ¿i så vinzi a¿a. Cooperativele ¿i grupurile au fost punctate prin AFIR. Diferå juridic cele douå forme de asociere”. Se aflå printre entuzia¿tii care au crezut ini¡ial cå fermele de îngrå¿are vor evolua profitabil ¿i fårå ferme de reproduc¡ie, care så le sus¡inå. Iar guvernan¡ii au tåiat tocmai aceastå punte prin lipsa de finan¡are a reproduc¡iei. “Trebuie så vedem dacå aceste ferme de porci, fåcute majoritatea prin AFIR, trebuie falimentate ¿i apoi vândute stråinilor. Fermierul român se împrumutå cu dobânzi foarte mari ¿i nimeni nu vrea så gåseascå o solu¡ie. Nu po¡i så faci investi¡ii cu dobânzi de 24%, ajungând emperament dinamic ¿i consec- acum la 7-8%. Dacå vând datoriile cåtre vent, Larisa Ene nu s-a låsat alte firme, de ce nu e låsat fermierul så-¿i cople¿itå de pierderi, dar nu uitå. desfå¿oare activitatea? Nu e normal ca “Statul nu a despågubit pierderile de venit, banca så te împovåreze cu dobânzi ¿i am plåtit dobânzi la bånci de 7% ¿i nimeni apoi så nu-¿i poatå recupera banii. Noi nu ne-a întrebat cât am pierdut în final. avem în asocia¡ie cinci cooperative, cu Am primit despågubirea pentru animale, fermieri mici, de 2.000 de capete. Mul¡i în jur de 300.000 de euro. Era o fermå no- nu mai au puterea så cumpere purcei sau uå, fåcutå cu fonduri europene. Scroafele nu gåsesc. erau aduse de la PIC Germania. Erau gesUnii colegi au demarat construc¡iile tante, tocmai trebuiau så fete când a pentru cå legea reproduc¡iei a ie¿it. Au izbucnit pandemia. Nimeni nu s-a gândit cheltuit peste 20.000 de euro unii, iar så cearå pierderile de venit pentru Româ- acum solu¡ia este o bugetare de nia, fiindcå se dau de la buget. ªi iar mo- 60.000.000 de lei, adicå 12.000.000 de tivåm cå nu avem bani. euro, dintr-un total de cereri de peste Dacå vor så salveze zootehnia ¿i 180.000.000, adicå jumåtate din suma ferma de familie, vor da bani din buget alocatå programului ini¡ial, adicå pentru fermele de reproduc¡ie. Eu am halå 368.000.000 de euro. de 2.000 de porci gra¿i pe serie, dar nu Pre¡ul cårnii a coborât pânå la 3,50 am mai populat. Am ucis scroafele în lei, a venit pesta porcinå africanå. Fer2018, am scos toate dejec¡iile, am dezin- mierii vor så lucreze cinstit, pe o pia¡å fectat, am dat ¿i furajele. Tot! Apoi am corectå ¿i reglementatå. ªi nimeni nu-i adus purcei-santinelå. Timp de 40 de zile, ascultå. Båncile nu-i crediteazå. Ce ¿anse nu s-a întâmplat nimic ¿i am putut popula avem în fa¡a marilor investitori?”, se îndin nou”. treabå Larisa Ene. ¥ntre timp a organizat un grup de producåtori pentru cå Måsura 9.1 pe Pasionatå de cre¿terea porcilor, Larisa AFIR se aplicå numai pentru grupuri de Ene nu este preocupatå så închidå lan¡ul. producåtori. Crede cå fiecare trebuie så facå tot ce ¿tie
T
36
mai bine, iar nu totul. “Eu nu ¿tiu så fac abatorizare. Procesarea este o altå afacere, necesitå experien¡å. Fermierul trebuie plåtit corect pentru eforturile lui. Cei care lucreazå în ferma de reproduc¡ie trebuie så råmânå în fermå ¿i sâmbåta, ¿i duminica. Vrem tot un ajutor din partea statului ca lucråtorii din construc¡ii? Câte ajutoare så vinå din partea statului?” Larisa Ene spune cå reglementarea cre¿terii porcilor în gospodåria ¡åråneascå este esen¡ialå în combaterea pestei porcine africane. “Gospodåria ¡åråneascå este pentru consum propriu. Dacå vrei mai mult de cinci porci, înseamnå cå faci comer¡ ¿i trebuie så plåte¿ti taxe. Dar pentru un porc sau doi bolnavi de pestå porcinå africanå, se blocheazå o fermå întreagå. Fermierul pierde, dar ¿i procesatorii pierd. Unde este corectitudinea? Atunci så plåteascå ei despågubirea pentru fermier”. “Mul¡i fermieri nu mai populeazå halele, spune Larisa Ene. Au fost afecta¡i ¿i vor fi tot mai mul¡i. Pentru cå au populat cu purcei cu 80 - 100 de euro bucata, iar pre¡ul porcului la poarta fermei este de 5,50 - 6 lei kilogramul. Cum så reziste crescåtorii?” Purceii au fost foarte scumpi în Occident, pre¡ul cårnii a crescut în galantare, dar pre¡ul porcului la poarta fermelor din ¡arå scade. “Toatå lumea då vina pe pandemie, cå nu a fost consum, cå a venit carne ieftinå din afarå. Nimeni înså nu controleazå calitatea cårnii aduse din import. E greu de crezut cå marfa care face 1.000-2.000 de kilometri pânå în România este la fel de proaspåtå ca marfa care vine de la 200 de kilometri. Consumatorul este vinovat cå nu verificå. Totu¿i, carnea din Spania nu e tåiatå acum douå zile. Supermarketul este Profitul Agricol 27/2020
